BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE Anul XX276/2017 , nr. ( )

ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

• Generalul Petre Dumitrescu • Pionieri ai artileriei antiaeriene • Contraspionajul militar în timp de pace

smg.mapn.ro/SIA/index.html SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI SUMAR

Buletinul Arhivelor Militare Rom@ne EDITORIAL Anul XX, nr. 2 (76)/2017 Director fondator Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) Mesajul şefuluiS tatulu iM ajor G eneral Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 cu prilejulZS ilei erviciului I storic al A rmatei 1

Coperta I: Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, „Eroina de la Jiu” (Fototeca Mu zeului Militar STUDII/DOCUMENTE Naţional „Ferdinand I”) La ceas aniversar – Serviciul Istoric alA rmatei Coperta IV : Participanţii 1867-2017, la festivitatea aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Dr. Lumini ţa GIURGIU 2 Serviciului IAstoric al rmatei În timp de ră zboi, pe front în linia I,-a Editor coordonator: Colonel Adrian GRIGORE Locotenent-colonel Dr. Gabriel-George PĂ TRAŞ CU 8

Redactor-ş ef: Dr. Lumini ţa GIURGIU Contribu ţii la istoria contraspionajului militar Tel./fax : 021-318.53.85, 021-318.53.67/0314 în timp de pace (1913), [email protected] Drd. Daniel-Silviu NICULAE 16 Redactor-ş ef adjunct: Dr. Teodora GIURGIU Pionieri ai artileriei antiaeriene, Secretar de redacţ: ie Dr. Anca Oana OTU General-maior(r) prof.. univ Dr. Visarion NEAGOE 22

Redactori: Dr. Veronica BONDAR, Lucian DRĂ GHICI, Armata bulgară cucereş te definitivD, obrogea (1916) locotenent-colonel Dr. Gabriel-George PĂ TRAŞ CU Dr. Luminiţ31 a GIURGIU Coperte: Valentin MACARIE, Viorel COMAN, Nicolae CIOBANU Reorganizarea structurilor informa tive/ Tă:ehnoredactare computerizat Măă d lina DANCIU contrainformative ale Armatei Române (1917),

Consiliulş tiinţ ific: Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU 44 · Generalde brigadă D r. ing. Ovidiu-Ionel TĂRPESCU Statul General Dţin ac iunile informativeş i contrainformative · Lectoruniv. D r. Florian BICHIR Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor româneş ti în perioada interbelică pe spaţ, iul sovietic Securită ţii ·DProf. univ. r. Valentin CIORBEA Profesor universitar Dr. Valeriu AVRAM Universitatea „Ovidius” Constanţa ·DProf. univ. r. Marian COJOC Profesor Dr. Viorel GHEORGHE 52 Universitatea „Ovidius” Constanţa · Colonel(r) prof. univ. Dr. Alesandru DU Ţ U Stadiul execută rii Convenţţ iei de Armisti iu reflectat Comisia Română de Istorie Militară · Colonel Dr. Petriş or FLOREA într-o dare de seamă a delegaţ iei militare Centrul de Studiiş i Pă strare a Arhivelor Militare Istorice · Colonel (r) prof. univ. Dr. Ion GIURCĂ (1 noiembrie 1945), Universitatea„” Hyperion din Bucureşti ·Prof. univ. D r. Dinu C. GIURESCU Dr. Teodora GIURGIU 60 Membru al Academiei Româ ne ·DComandor (r) r. Marian MOŞNEAGU Un uitat – generalul de armată PD etre umitrescu · Colonel (r) prof. univ. Dr. Alexandru OŞ CA Universitatea„ Hyperion ” din Bucure şti şi băă t liCDi, a de la otul onulu · Dr. Petre OTU Comisia Româ năă de Istorie Militar General de brigadă (r) profesor universitar · Prof. univ. Dr. Dumitru PREDA Dr. Adrian STROEA Ministerul Afacerilor Externe · Prof. univ. Dr. Ioan SCURTU Colonel (r) Marin GHINOIU 66 Academia Oamenilor deŞ tiinţă • Dr. Alin SPÂNU Centrul de Studii Euroatlantice Reflectarea caracterului participă riiR omâniei · Colonel Dr. Mircea TĂNASE „Gândirea Militară Românească” laPR rimulă zboi M ondial

Sumar în limba engleză: în scenariul filmului „Pţă durea spânzura ilor", Dr. Teodora GIURGIU Lucian DRĂ GHICI 77 Procesare texte: Mihaela CĂLIN Grupul de aviaţM ie al inisterului A facerilor I nterne Distribuţ: ie în primele două decenii de activitate (1948-1968), Serviciul Difuzare al Trustului de Presă al M.Ap.N. Locotenent-colonel (r) Dr. Petre OPRIŞ 82 Adresa redacţ iei: Drumul Taberei nr.7H , sector 6, cod 61353, Bucureş ti. Tel./fax: 021- 318.53.85; 021- 318.53.67/0314 Despre veterani, cu venera ţ,ie e-mail: [email protected] Profesor Vasile TUDOR 87 www.mapn.ro/smg/SIA/index.html Un reputat artilerist – colonelulFG, lorian roza Buletinul Arhivelor Militare Româ ne apare trimestrial, sub egida Serviciului Istoric al Armatei. Publică articole pe teme de istorie Plutonier-adjutant Eugen-Dorin SPĂ TARU 89 universalăăşş i româ neasc , precum i documente provenind din Arhivele Militare Româţ ne, darş i din alte arhive din arăăă sau str in tate. Responsabilitatea pentru con ţinutul articolelor revine autorilor. Manuscrisele nu se înapoiază . Reproducerea articolelor sau a Agora 96 documentelor publicate se poate face numai cu indicarea autorului articoluluiş i a titulaturii revistei. Recenzii 97 ISSN 1454-0924 Tiparul este executat la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei C. 160/2017 B 00139 SUMARUL |N LIMBA ENGLEZ~ 100 editorial MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL CU PRILEJUL ZILEI SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

a 17 martie 2017 se împlinesc 150 de ani de la înfi inţarea Serviciului Istoric al Armatei, continuatorul tradiţiilor Depozitului General al LRăzboiului, înfi inţat ca direcţie a Ministerului de Război. Structură afl ată în subordinea Statului Major General, Serviciul Istoric al Armatei a contribuit de-a lungul unui secol și jumătate la conservarea și valorifi carea tezaurului arhivistic al Armatei României, destinat să păstreze pentru posteritate mărturiile documentare privind rolul și locul, evoluţiile și tradiţiile organismului militar naţional în societatea românească, precum și faptele de arme, bravura și spiritul de jertfă ale militarilor români. De-a lungul timpului, Serviciul Istoric al Armatei a asigurat un management efi cient al unităţilor arhivistice, concomitent cu derularea unui proces de valorifi care a lecţiilor trecutului, prin elaborarea de lucrări știinţifi ce - culegeri de documente, cronologii, monografi i, dicţionare, albume și enciclopedii - care refl ectă cu acurateţe și obiectivitate un parcurs glorios și o evoluţie constant ascendentă a organismului militar românesc. Necesitatea prezentării adevărului istoric, în folosul știinţei ori numai pentru a servi personalului armatei, în vederea primirii drepturilor cuvenite, și-a găsit de fi ecare dată rezolvarea printre rafturile de arhivă, organizate și păstrate pentru a dăinui peste ani. Astăzi, Serviciul Istoric al Armatei, ca principal păstrător al tradiţiilor glorioase ale Armatei României prin conservarea și valorifi carea patrimoniului arhivistic militar, un tezaur de inestimabilă valoare, are datoria de a transmite intactă această zestre generaţiilor viitoare. Este important să valorifi căm această moștenire și să facem cunoscut acest tezaur și societăţii românești. În secolul informaţiei și vitezei trebuie să adaptăm canalele de comunicare, pe de o parte, și modalitatea de prezentare pe de altă parte, pentru a efi cientiza lucrul cu structurile din interiorul sistemului militar sau din sfera acestuia. Doamnelor și domnilor ofi ţeri, subofi ţeri, soldaţi și gradaţi profesioniști, personal civil contractual - specialiștii de ieri și de azi ai Serviciului Istoric al Armatei, Contribuţia dumneavoastră la păstrarea adevărului istoric despre Armata României îmi dă convingerea că identitatea oștirii și neamului românesc va fi dusă pe mai departe. Momentul festiv, în faţa căruia ne afl ăm astăzi, îmi oferă plăcutul prilej de a vă transmite întreaga mea consideraţie și de a vă asigura de tot respectul cuvenit pentru ceea ce întreprindeţi zi de zi în activitatea pe care o desfășuraţi. Cu prilejul sărbătoririi a 150 de ani de la înfi inţarea Serviciului Istoric al Armatei, vă adresez sincere felicitări și vă urez succes în activitatea viitoare, multă sănătate, putere de muncă, dumneavoastră și familiilor dumneavoastră! La mulţi ani!

ȘEFUL STATULUI MAJOR GENERAL General NICOLAE-IONEL CIUCĂ document 2017 2 (76) 1 studii/documente LA CEAS ANIVERSAR – SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI 1867-2017 Dr. Luminiţa GIURGIU

leganta și somptuoasa clădire a Cercului documentelor privitoare la statistica militară. Lucrări și Militar Naţional a găzduit un moment opere publicate în străinătate. Examinarea și conservarea Edeosebit în existenţa Serviciului Istoric al lucrărilor militare executate în fi ecare an de regimentele Armatei. Cu 150 de ani în urmă, Domnitorul Carol de infanterie și cavalerie. Conservarea bibliotecii și a a semnat, la 17 martie, Înaltul Decret nr. 380 prin arhivelor. Organizarea armatelor străine. Bibliotecile care a fost înfi inţată prima structură din Armata corpurilor. Școlile regimentare. României cu nobila misiune de conservare a arhivelor Art. 3. Șefi i de secţii sunt numiţi de Noi dintre ofi ţeri în și de scriere a istoriei militare. activitate de serviciu, cei mai superiori în ierarhia gradelor din corpul de Stat Major, după propunerea ministrului Asupra raportului ministrului nostru secretar de stat nostru secretar de stat la Ministerul de Război. la Ministerul de Război sub nr. 2734, Art. 4. Ceilalţi ofiţeri atașaţi pentru serviciu la Am decretat și decretăm: Depozitul General al Războiului, precum și alţi Art. 1. Se întocmește pe lângă administraţia centrală funcţionari trebuincioși ce se vor prevedea în bugetul anual și sub autoritate directă a ministrului nostru secretar al războiului, sunt numiţi de-a dreptul de ministrul nostru de stat la Ministerul de de război dintre ofi ţerii Război o direcţie sub de Stat Major afl aţi în denumirea de „Depozit activitate de serviciu General al Războiului” sau retragere, precum compus astfel: și din civilii care prin 1. Secţia Harta cunoștinţele lor corespund României misiunii la care sunt Lucrări topografi ce chemaţi. interioare. Art. 5. În scopul de a 2. Secţia Lucrări forma pentru serviciul Istorice Depozitului General al Statistica militară Războiului, desenatori și lucrări regimentare. care să fie obișnuiţi cu Art. 2. Atribuţiile metodele adoptate, se pot speciale ale fiecărei secţii din „Depozitul General al atașa la această direcţie sub titlul de elevi, tineri în vârstă Războiului” sunt reglementate precum urmează: de la 16 până la 18 ani. 1-a Secţie Acești elevi vor primi soldă de la 1.200 lei cel puţin Direcţia operaţiilor geodezice și topografi ce ale Hărţii până la 2.400 lei cel mult pe an, în raport cu lucrările ce României; corespondenţa privitoare la executarea acestor vor executa și cu vechimea serviciului. operaţii pe teren. Punerea pe curat a tuturor desenelor și Timpul ce vor trece ca elevi nu le va da nici un alt drept. ridicărilor. Redactarea și adunarea de diferite hărţi ale Art. 6. Ministrul Nostru secretar de stat la Ministerul ţărilor străine. Examinarea și conservarea lucrărilor de Război va hotărî printr-un regulament particular topografice executate în fiecare an de regimentele de condiţiile ce trebuie a îndeplini acești elevi pentru a fi infanterie și cavalerie. Instrumente. Recunoașteri admiși, cât și pentru serviciul interior al secţiilor. militare. Litografi a. Administrarea și contabilitatea Art. 7. Și cel din urmă, ministrul Nostru secretar de personalului depozitului. stat la Ministerul de Război este însărcinat cu executarea A 2-a Secţie ordonanţei de faţă. Clasarea și conservarea arhivelor privitoare la Festivitatea a fost deschisă de domnul colonel operaţii de război. Redactarea oricărei operaţii militare. Adrian Grigore care a prezentat onorul și raportul Istoria regimentelor de la crearea lor și în general înaltelor ofi cialităţi militare prezente, urmate de toate lucrurile istorice. Adunarea tuturor documentelor momentul emoţionant a intonării Imnului de Stat necesare pentru istoria militară a României. Adunarea al României.

2 2 (76) 2017 document studii/documente Domnul colonel Corneliu Postu, directorul- În mesajul său, domnul general-locotenent dr. adjunct al Statului Major General, a transmis mesajul Dumitru Scarlat a arătat: Sărbătorirea, la 17 martie domnului general Nicolae-Ionel Ciucă, pe care îl 2017, a 150 de ani de la înfi inţarea Serviciului Istoric al prezentăm în editorialul revistei noastre. Armatei îmi oferă prilejul de a vă adresa, dumneavoastră Domnul general-maior magistrat Nicolae și personalului din subordine, felicitări pentru activitatea Lupulescu, în numele Președintelui României, deosebită pe care o desfășuraţi. Este o onoare pentru domnul Klaus-Werner Johannis, a conferit Ordinul noi, militarii Forţelor Terestre, să fim alături de „Meritul Cultural” în grad de of iţer, cu însemn de dumneavoastră și de întregul personal al instituţiei și pace, categoria F „Promovarea culturii”. În Decretul ne exprimăm admiraţia faţă de eforturilor susţinute Prezidenţial nr. 302 din 17 martie 2017 se arată că ale structurii în organizarea și executarea activităţilor înalta distincţie a fost acordată cu prilejul aniversării specifi ce. La zi aniversară, vă urez succes în realizarea a 150 de ani de la înfi inţare, în semn de apreciere a înaltului proiectelor de viitor, reușite profesionale și personale, profesionalism și a rezultatelor remarcabile obţinute, de-a sănătate, dumneavoastră și celor pe care îi preţuiţi! lungul timpului, în conservarea, cercetarea și valorifi carea LA MULŢI ANI! tezaurului istoric și a tradiţiilor militare ale Armatei României. Domnul comandor Cristian Manolachi, în numele șefului Statului Major al Forţelor Aeriene, domnul general-locotenent Laurian Anastasov, dorind a răsplăti meritele Serviciului Istoric al Armatei, în semn de apreciere pentru înaltul profesionalism și sprijinul deosebit acordat Forţelor Aeriene, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înfi inţare, a conferit Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene.

În continuarea festivităţii, domnul general de brigadă Mircea Mândrescu, în numele șefului Statului Major al Forţelor Terestre, domnul general-locotenent dr. Dumitru Scarlat, dorind a răsplăti meritele Serviciului Istoric al Armatei, pentru recunoașterea contribuţiei la păstrarea, conservarea și valorifi carea patrimoniului arhivistic, precum și pentru sprijinul deosebit acordat Forţelor Terestre, a conferit Emblema de Onoare a Forţelor Terestre. Domnul comandor Victor Guidea, în numele șefului Statului Major al Forţelor Navale, domnul viceamiral dr. Alexandru Mîrșu, dorind a răsplăti meritele Serviciului Istoric al Armatei, pentru recunoașterea locului și rolului serviciului în structura Armatei României, a competenţei și profesionalismului cu care personalul își îndeplinește misiunea de bază privind documentarea conducerii Armatei cu informaţiile despre evoluţia în timp a organismului militar românesc necesare restructurării, redimensionării și reorganizării diferitelor eșaloane, cu ocazia sărbătoririi a 150 de ani de la înfiinţarea Serviciului Istoric al Armatei continuatorul tradiţiilor militare ale Secţiei Lucrări Istorice, a conferit Emblema de Onoare a Forţelor Navale. document 2017 2 (76) 3 studii/documente

Domnul colonel Adrian Grigore a acordat diploma și placheta aniversară a Serviciului istoric al armatei În cuvântul său, domnul profesor universitar directorului Arhivelor Naţionale ale României – dr. Ioan Drăgan a arătat: Onorată asistenţă, este o domnul profesor universitar dr. Ioan Drăgan și bucurie și o onoare pentru mine să adresez felicitări directorului adjunct al Statului Major General – călduroase și un salut colegial Serviciului Istoric al domnul colonel Corneliu Postu. Armatei cu prilejul jubileului de 150 de ani, din partea conducerii și a personalului Arhivelor Naţionale ale României. Noi cunoaștem și dăm cea mai înaltă apreciere activităţii acestei structuri speciale a armatei române, care pe parcursul unui secol și jumătate a elaborat acte normative, a coordonat și monitorizat activitatea arhivistică la nivelul structurilor centrale ale Ministerului și a structurilor subordonate, a valorifi cat știinţifi c și, totodată, a pus la dispoziţia cercetătorilor documentele deţinute în fondurile arhivistice afl ate în gestionarea Serviciului Istoric al Armatei, precum și a Centrului de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Instituţiile noastre sunt componente de bază ale sistemului arhivistic al ţării și administrează împreună cea mai importantă parte a Fondului Arhivistic Naţional, contribuind în mod esenţial la dezvoltarea știinţei istorice și a memoriei naţiunii române în general. Venind dintr-o instituţie civilă, ţin să vă asigur, cu acest prilej, de întreaga mea admiraţie pentru modul în care armata își cultivă tradiţiile, valorile și personalităţile – oferind un model de urmat celorlalte componente ale societăţii, într-o epocă în care identităţile în general, cea naţională în special, sunt asaltate de valurile globalizării. Onorată asistenţă, între Arhivele Naţionale Române și Serviciul Istoric al Armatei există o colaborare veche Au transmis mesaje domnul profesor universitar și fructuoasă, bazată pe identitatea preocupărilor dr. Ioan Scurtu – din partea Academiei Oamenilor de profesionale, pe colaborare, cunoaștere și respect reciproc. Știinţă Profesor, domnul profesor universitar dr. Ioan Dragostea de document a fost sentimentul care a unit Drăgan – din partea Arhivelor Naţionale ale României dintotdeauna specialiștii din cadrul celor două structuri și domnul general de brigadă (r) Grigore Buciu – emblematice ale arhivisticii românești. Învăţământul din partea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor superior, specializările, colaborarea la întocmirea de „Regina Maria”. instrumente de informare și cercetare, studii și expoziţii

4 2 (76) 2017 document studii/documente documentare, prezenţa la manifestările știinţifi ce au creat Domnul general de brigadă (r) Grigore Buciu, în o emulaţie profesională a celor două ramuri de arhiviști. numele președintelui asociaţiei, domnul general-maior Aș dori să menţionez doar câteva aspecte ale acestei (r) profesor universitar dr. Visarion Neagoe, a transmis colaborări îndelungate. Arhivele Naţionale au în păstrare următorul mesaj: Permiteţi-mi să prezint salutul fondul arhivistic „Ministerul de Război”, ani extremi Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” 1833-1952, cu părţi structurale Administraţia Centrală – însoţit de felicitările noastre călduroase pentru împlinirea Secţiile I-IV, Serviciul Sanitar al Armatei, Foi și Ordine a 150 de ani de când s-a întemeiat Serviciul Istoric de Zi, precum și Regimentele 1-5 Infanterie. al Armatei. Sunt bucuros că eu sunt mesagerul, și în În perioada 1992-2008, la iniţiativa domnului această calitate pot să afirm că această structură a profesor Ioan Scurtu, la acea dată director-general al Armatei Române este deosebit de importantă pentru Arhivelor Naţionale, cu aprobarea Ministerelor Apărării generaţiile de astăzi și cele viitoare, care mai doresc să Naţionale și de Interne, o cantitate de cca 7.500 ml de cunoască rădăcinile însângerate ale acestui neam, modul arhivă care a aparţinut fostului Comitet Central al de organizare și acţiune, în evoluţia istorică a armatei Partidului Comunist Român, preluată de Armată în zilele moderne române. Revoluţiei din decembrie 1989, a fost predată Arhivelor Meritul acestui serviciu este cu atât mai mare cu Naţionale. Conducerea Serviciului Istoric al Armatei, de cât, în general, naţiunea noastră nu prea s-a îngrijit la acea vreme formată din colonelul dr. Alexandru Oșca și să-și consemneze existenţa, lăsând în anonimat secole de comandorul dr. Marian Moșneagu, a sprijinit acest demers istorie sau pe seama altora, care ne-au văzut într-un fel și a contribuit la încheierea cu succes a acţiunii respective. sau altul, după cum le-au fost interesele și prejudecăţile. De asemenea, în conformitate cu Hotărârea Consiliului În arhivele militare gestionate de Serviciul Istoric al Suprem de Apărare a Ţării, la 30 martie 2006, au fost Armatei sunt depozitaţi 150 de ani de istorie militară, predate Arhivelor Naţionale 679 unităţi arhivistice o zestre extraordinară ce trebuie păstrată cu grijă. referitoare la Tratatul de la Varșovia. Aveţi sarcina nobilă de a o conserva, gestiona și pune În anii 2000, lucrători din cadrul Arhivelor Militare în circulaţie pentru o bună cunoaștere a eroismului și ai altor structuri din cadrul Ministerului Apărării românilor, a românilor care, în condiţii istorice nu Naţionale au fost specializaţi prin intermediul cursurilor tocmai ușoare și favorabile, au reușit să-și construiască Școlii Naţionale de Perfecţionare Arhivistică, afl ate la o forţă armată cu ajutorul căreia să-și confirme acea vreme în organigrama Arhivelor Naţionale. Și statalitatea, să-și cucerească independenţa, să-și apere exemplele ar putea continua. suveranitatea în două cumplite războaie și să se facă Închei totuși, reiterând deplina apreciere și admiraţie temelie Marii Uniri. pentru profesionalismul dumneavoastră în gestionarea Sunt 100 de ani de la Marea Unire și mai bine de Patrimoniului Arhivistic Militar Naţional, pasiunea 2.000 de ani până s-a ajuns aici! și responsabilitatea în tezaurizarea și valorificarea Domniile voastre deţineţi și aveţi grijă de documentele știinţifică a documentului de arhivă și urându-vă de hârtie, noi, slujitorii Cultului Eroilor avem grijă de strămoșescul „Vivat, crescat, fl oreat!”. LA MULŢI ANI! documentele îngropate în pământ și de simbolurile care le marchează locul. Ţara întreagă și împrejurimile ei sunt pline de oase-document și de monumente care confi rmă tragic și concret ceea ce scrie în documentele pe care le gestionaţi. Din acest motiv ne simţim înfrăţiţi cu toţi lucrătorii văzuţi și nevăzuţi ai Serviciului Istoric al Armatei. Visăm că va veni o zi când cetăţeanul va putea găsi pe internet informaţii despre eroul din familia sa, despre bunicul și străbunicul lui care au străbătut drumul ziditorilor de ţară și au avut norocul să se întoarcă să-i semene ogoarele. Vă mulţumim și vă suntem recunoscători că existaţi, că aţi rezistat într-o formă sau alta, în propria document 2017 2 (76) 5 studii/documente dumneavoastră istorie! Vă felicităm călduros pentru ceea momente cruciale ale istoriei românilor, primul pas spre ce aţi făcut și faceţi! desăvârșirea Statului Naţional Unitar Român înfăptuită Ţara are nevoie de identitate și actele ei sunt în la sfârșitul anului 1918. arhivele dumneavoastră. Luminaţi-ne mintea și inima Campania militară din toamna anului 1916, cu ele și vă mulţumim! LA MULŢI ANI! bătăliile de la Cerna, Jiu, Olt, Dragoslavele, Oituz și din Dobrogea au demonstrat că, deși slab pregătiţi și echipaţi, românii au fost capabili nu numai de acte de bravură, ci și de un spirit de sacrifi ciu care a fost recunoscut și respectat de către adversari. „Vara de foc” a anului 1917, prin nepieritorul sacrifi ciu de la Mărăști, Mărășești și Oituz, a demonstrat Europei că Armata română era pregătită militar și dispusă la efort pentru apărarea, până la ultima sufl are, a teritoriului naţional. Măreţul an 1918 a adus cu sine, prin decizii unanime, unirea tuturor românilor într-un singur stat, actele de la 27 martie/9 aprilie de la Chișinău, 15/28 noiembrie de la Cernăuţi și 18 noiembrie/ Domnul colonel Adrian Grigore a prezentat 1 decembrie de la Alba-Iulia făcând posibilă făurirea semnificaţia zilei Serviciului Istoric al Armatei României Mari și împlinirea destinului istoric al și a invitat distinsul auditoriu să vizioneze poporului român. filmul aniversar dedicat evenimentului. Victoriile militare din 1918-1919 din Basarabia, Realizată de Studioul Cinematografic al Bucovina și Transilvania au consolidat Marea Unire Armatei, pelicula îi are pe generic pe Octavian care a fost recunoscută de către reprezentanţii Marilor Brânzei şi Cătălin Suzeanu, consultant Puteri ale lumii la Conferinţa de Pace de la Paris din de specialitate – Lucian Drăghici, lectura 1919-1920. comentariului – locotenent-colonelul În contextul împlinirii a o sută de ani de la Cornel Mituţ, imaginea – George Motoacă, intrarea României în Primul Război Mondial, și montajul şi coloana sonoră – Cătălin Suzeanu. demersul istoriografi c al Serviciului Istoric al Armatei, Domnul dr. Petre Otu, președintele Comisiei prin editarea lucrării „Războiul de Întregire Române de Istorie Militară, a prezentat volumul (1916-1918) Comandanţi militari români”, reprezintă Războiul de Întregire 1916-1918. Comandanţi un omagiu adus tuturor celor care, prin bravura, militari, tipărit în excelente condiţii grafi ce la Centrul devotamentul și sacrifi ciul suprem au scris, cu litere de Tehnic-Editorial al Armatei și semnat de profesor sânge, o pagină de aur din istoria poporului român, universitar dr. Valeriu Avram, Lucian Drăghici, făcând posibilă înfrângerea inamicului și, implicit, Gabriel-George Pătrașcu și dr. Ion Rîșnoveanu. În constituirea Statului Naţional Unitar Român. Cuvânt înainte se motivează demersul făcut, din Elaborată printr-o laborioasă cercetare istorică, care cităm: În contextul izbucnirii Primului Război prezenta lucrare are un incontestabil caracter documentar Mondial, factorii politici și militari cu atribuţii de prezentând, uneori până în cele mai mici amănunte, decizie de la București au hotărât, în vara anului 1914, carierele militare ale celor care, în prima confl agraţie ca România să păstreze o poziţie de neutralitate activă, mondială, au condus Armata română. în primul rând pentru „punerea armatei pe picior de La ceas aniversar, volumul „Războiul de Întregire război”. (1916-1918) Comandanţi militari români” reprezintă Intrarea ţării noastre în război, la 14/27 august un arc peste timp în care, cu toţii, aducem un pios omagiu 1916, urmată a doua zi de „Proclamaţia către Ţară” celor care, cu o sută de ani în urmă, s-au pus chezășie la purtând semnătura regelui Ferdinand I, au reprezentat existenţa fi inţei naţionale românești.

6 2 (76) 2017 document studii/documente

În continuare, dr. Teodora Giurgiu a făcut o Alături de personalul Serviciului Istoric al Armatei prezentare a publicaţiilor Serviciului Istoric al au fost colegi, colaboratori și prieteni dragi, spaţiul Armatei – revista „Document. Buletinul Arhivelor redacţional nepermiţând enumerarea lor. Dar nu Militare Române” și „Calendarul Tradiţiilor Militare”. putem să nu îi amintim pe domnii colonel (r) profesor Activitatea s-a încheiat cu tradiţionala fotografi e de grup universitar dr. Alexandru Oșca și comandor (r) dr. și cu un cocktail oferit de organizatori, cu sprijinul generos al Marian Moșneagu, care au condus vreme îndelungată Asociaţiei de Sprijin a Personalului Militar Disponibilizat. destinele instituţiei.

document 2017 2 (76) 7 studii/documente ÎN TIMP DE RĂZBOI: PE FRONT ÎN LINIA I-A

Locotenent-colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU1

egimentul de Gardă „Mihai Viteazul” a căpătat statutul de unitate de gardă prin Decretul Regal nr. 2192 din 19 iunie 1930. Fiind o unitate combatantă, înfi inţată la 1 iunie 1873, ca regiment de dorobanţi al RBucureștiului și al judeţului Ilfov, regimentul s-a acoperit de glorie pe câmpurile de luptă ale Războiului de Independenţă, ale Primului Război Mondial și ale celui de-Al Doilea Război Mondial (Frontul de Est), rămânând în permanenţă o unitate militară cu garnizoana în Capitală. În raportul de promovare ca unitate de gardă, regimentul era apreciat ca o unitate ce se bucura de un prestigiu aparte, datorat, în mare parte, purtării numelui domnitorului primei Unirii, începând de la 11 iulie 18912 .

Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” a luat București și Batalionul 5 Ialomiţa cu statul major la fi inţă în anul 1877, la data de 1 februarie, în baza Călărași – cuprindea teritoriul judeţului Ialomiţa. prevederilor Înaltului Decret nr. 2195 din 26 noiembrie Prin reorganizarea regimentelor de dorobanţi, 1876, publicat în „Monitorul Oastei” nr. 35/1876. în conformitate cu Înaltul Decret nr. 2195 din Acesta prevedea crearea a încă 8 regimente de dorobanţi, 26 noiembrie 1876, Batalioanele nr. 1 Teleorman, nr. 2 pe lângă celelalte 8 existente (înfi inţate prin Înaltul Vlașca și nr. 5 Ialomiţa din cadrul acestui regiment au Decret nr. 1064 din 5 intrat în componenţa iunie 1872). Înfi inţarea Regimentelor nr. 5 noilor regimente de și 8 Dorobanţi, iar dorobanţi s-a realizat Batalioanele nr. 3 Ilfov prin renumerotarea și nr. 4 București au vechilor regimente constituit Regimentul existente și nr. 6 Dorobanţi. restrângerea La înfiinţare, teritoriului afectat Regimentul nr. 6 acestora. Dorobanţi a fost Conform trecut în subordinea prevederilor actului Diviziei a II-a normativ, Regimentul Teritoriale Militare și nr. 3 Dorobanţi cu era compus din două reședinţa la București Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” (Fototeca Serviciului Istoric al Armatei) batalioane: Batalionul a luat denumirea de nr. 1 București4 și Regimentul 6 Dorobanţi cu reședinţa tot în București. Batalionul nr. 2 Ilfov. Efectivul în trupă al regimentului Această nouă organizare a regimentelor de dorobanţi era de 2.133 militari5. a fost motivată de faptul de a asigura o mai rapidă În campania din anii 1877-1878, Regimentul nr. 6 mobilizare a armatei și creșterea efectivelor unităţilor Dorobanţi a participat la luptele de la Griviţa și Rahova militare. De asemenea, se reducea și aria de întindere a și la asediul Cetăţii Vidinului. La data de 5 noiembrie unui regiment de dorobanţi de la 4 la numai 2 judeţe, 1877, cu ocazia atacului asupra Rahovei, a căzut eroic iar numărul batalioanelor ce intrau în componenţa maiorul Ene Constantin comandantul regimentului, regimentelor, se reducea la două3. iar ostașii Companiei a 4-a din cadrul regimentului Regimentul nr. 3 Dorobanţi a fost înfiinţat au săvârșit adevărate acte de eroism. conform Înaltului Decret nr. 1064 din 5 iunie 1872 și La data de 8 decembrie 1877, regimentul (mai puţin a fost organizat pe 5 batalioane, după cum urmează: o companie rămasă în zona de operaţii) a pornit spre Batalionul 1 Teleorman având statul major la Turnu București, unde a ajuns la 30 decembrie, escortând o Măgurele – cuprindea teritoriul judeţului Teleorman, coloană de 4.000 de prizonieri turci6. Batalionul 2 Vlașca, având statul major la Giurgiu – În conformitate cu Înaltul Decret nr. 1163 din cuprindea teritoriul judeţului Vlașca; Batalionul 3 Ilfov, 5 aprilie 1880 referitor la crearea a încă 14 regimente având statul major la Olteniţa – cuprindea teritoriul de dorobanţi pe lângă cele 16 existente, teritoriul de judeţului Ilfov; Batalionul 4 București, având statul activitate al regimentelor s-a restrâns la câte un judeţ, major la București – cuprindea teritoriul orașului iar regimentele de dorobanţi purtau, de regulă, numele

8 2 (76) 2017 document studii/documente judeţului respectiv. În acest fel, Regimentul 6 Dorobanţi În primăvara anului 1907, regimentul a participat s-a numit Regimentul de Dorobanţi „București” la operaţiunile de represiune a răscoalei ţărănești (nr. 6), având reședinţa în orașul București și cuprindea din judeţele Vlașca și Ilfov, creându-și astfel un trist teritoriul Capitalei, rămânând tot în subordinea renume. Subunităţi din acest regiment au participat la Diviziei a II-a Teritoriale. Această reorganizare a ciocnirile cu grupurile de ţărani răsculaţi, în localităţile regimentelor de dorobanţi a fost motivată de dorinţa Bragadiru, Mihăileni, Vieru, Stănești și altele10. de a se îmbunătăţi activitatea de comandament și În anul 1913, regimentul a fost mobilizat și a administraţie a acestor regimente și de a se evita participat la campania din Bulgaria11. În timpul existenţa a prea multe depozite de materiale necesare acestei mobilizări, regimentul a fost organizat pe două personalului companiilor regimentului7. componente principale: Comanda Regimentului și Stabilirea defi nitivă a circumscripţiilor teritoriale ale Batalioanele I, II și III12. batalioanelor și companiilor Regimentului de Dorobanţi În conformitate cu Înaltul Decret nr. 2789 publicat nr. 6 a fost făcută prin Decizia Ministerială nr. 46 din în „Monitorul Ofi cial” nr. 108/1916, întreaga armată 19 mai 1883, publicată în „Monitorul Oastei” nr. 34 din română a fost mobilizată pe ziua de 15 august 1916. În 28 mai 1883, în modul următor: reședinţa regimentului baza acestui decret, regimentul a trecut la organizarea la București; Batalionul I cu reședinţa la București; și efectivele pentru mobilizare. Partea Activă a Compania 1 cu reședinţa la București și cu secţiunile regimentului a păstrat organizarea din campania nr. 12, 13, 14, 15, 16,17, 18 și 19; Compania 2 cu anului 1913, la care s-a mai adăugat 3 companii reședinţa la București mitraliere în locul și cu secţiunile Secţiei de mitraliere, nr. 32, 33, 34, 35, existente în acel an. 36,37, 38, 39, 40, 41, Partea Sedentară a 42 și 43; Compania regimentului, la data 3 cu reședinţa la de 20 august 1916, București și cu avea următoarea secţiunile nr. 44, 45, organizare: 46, 47, 48, 49, 50, Comandantul Părţii 51, 52, 53, 53, 54 și Sedentare; Ofiţer 55; Compania 4 cu contabil în bani și reședinţa la București materiale; Biroul și cu secţiunile nr. 20, mobilizare; Serviciul 21, 22, 23, 24, 25, 26, Participarea militarilor din Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” aprovizionare; la parada organizată cu prilejul zilei de 10 mai (Fototeca Serviciului Istoric al Armatei) 27, 28, 29, 30 și 31; Medicul părţii Batalionul II cu reședinţa la București; Compania 5 la sedentare; Companiile 1, 2, 3 și 4. București și cu secţiunile nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, Efectivele în oameni ale regimentului, la data de 11 și 51; Compania 6 cu reședinţa la Buftea și având 20 august 1916, erau următoarele: Partea Sedentară a comunele Bucoveni, Butimanu, Corbeanca, Ciocănești, regimentului: 11 ofi ţeri și 755 trupă; Partea Activă a Tărtășeșeti, Creţulești, Brezoia, Cosaba Roșie, Popești, regimentului: 4.082 trupă13. Dragomirești, Chiajna, Crevedia, Florești și Poenari; În prima parte a campaniei din 1916-1918, Compania 7 cu reședinţa la Căciulaţi, având comunele regimentul a luat parte la luptele din Transilvania din Căciulaţi, Balotești, Cocioca, Tâncăbești, Ţigănești, localităţile Șuţa, Cincu, Arpadul de Sus, Porumbacu. Dascălu-Creaţa, Otopeni, , Băneasa, Colentina și Modifi cându-se raportul de forţe în favoarea inamicului Ștefănești; Compania 8 cu reședinţa la Fierbinţi și având pe frontul din Transilvania, de la data de 24 septembrie comunele Dridu, Mari-Peschi, Micșunești, Greci, Greci- 1916, regimentul aflat în subordinea Brigăzii 8 Grădiștea, Rădulești, Maia, Fierbinţi, și Lipia Bogdan8. Infanterie a început retragerea prin lupte, urmând În baza Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie itinerarul Tohan – Brașov – Bran – Predeal – Azuga. În 1891 referitor la desfi inţarea regimentelor de linie și continuare regimentul s-a retras pe direcţia Prahova – contopirea lor cu regimente de dorobanţi, Regimentul Buzău, prin localităţile Câmpina – Cocărăști – Mîslea de Dorobanţi București nr. 6 și-a schimbat denumirea – Vulcânești ș.a. În luptele din această ultimă localitate, în Regimentul „Mihai Viteazul” nr. 6. Tot cu această regimentul a pierdut un număr mare de militari, mulţi ocazie Companiile 5 și 6 din Regimentul 4 Linie dintre ei fi ind capturaţi. „Galaţi”, ce s-a desfiinţat, au format un batalion În perioada 25 februarie-22 august 1917 regimentul permanent în cadrul Regimentului „Mihai Viteazul” a fost cantonat în localitatea Horlești, judeţul Iași. În nr. 6, pe lângă celelalte două batalioane teritoriale a doua parte a campaniei regimentul a fost dislocat existente ale regimentului9. în zona Tecuci – Galaţi (localităţile Drăgănești, document 2017 2 (76) 9 studii/documente Ivești, Slobozia, Conachi ș.a.). În luna martie 1918, Ordinului Corpului II Armată nr. 296 din 27 martie regimentul a părăsit cantonamentul din orașul Galaţi 1921, comunicat regimentului cu Ordinul Diviziei 4 și s-a deplasat în zona Vîlcov – Ismail – Tatar-Bunar cu nr. 10.521/1921. din Basarabia, cu sarcina de a asigura ordinea și liniștea Organizarea regimentului în perioada 1922- publică, iar Batalionul III din cadrul regimentului de 1928 a păstrat în linii mari, organizarea din perioada a organiza paza și securitatea litoralului Mării Negre anterioară22. La data de 25 octombrie 1928, organizarea din acea zonă14. regimentului era ușor modifi cată faţă de anii anteriori în În perioada iulie 1918-mai 1919, regimentul a sensul că în locul Companiilor 1, 2 și 3 mitraliere atașate efectuat demobilizarea rezerviștilor pe contingente pe lângă batalioane, au apărut companii de infanterie. și judeţe și a fost dislocat în orașul Iași fi ind cantonat Secţia de tunuri cal. 53 mm a dispărut și ea din organica în cazărmile Manutanţei15. Înrăutăţindu-se situaţia regimentului, iar în anul 1929, la 6 mai, a apărut în la frontiera de pe Nistru, regimentul a fost din nou organizare și Compania mitraliere divizionară23. dislocat în Basarabia. În conformitate cu Înaltul Decret nr. 2129 din La data de 15 mai 1919, Regimentul 6 Dorobanţi 19 iunie 1930, Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” făcea parte din Divizia 4, care era „Mihai Viteazul” și-a schimbat denumirea în subordonată la rândul ei Grupării „General Popovici” Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul”24. care avea misiunea operativă în Basarabia (conform La 7 august 1930, ministrul armatei, generalul Ordinului de Zi nr. 164 din 5 mai 1915 al Grupării , a înaintat regelui Carol al II-lea „General Popovici”)16. În conformitate cu Ordinul spre aprobare Raportul nr. 42.100 întocmit de Direcţia de Operaţii nr. 417 din 4 mai 1919 al Diviziei 4, Personal, care conţinea „Statutul pentru Regimentul regimentul a preluat, la data de 15 mai 1919, sectorul de Gardă «Mihai Viteazul»”. În document se prevedea de pază al frontierei pe Nistru, de la Regimentul 23 că misiunea regimentului în timp de pace, în afară de Infanterie, cuprins între Nimiaja Jori – Vadul lui Vodă17. pregătirea tehnică și de luptă a ofi ţerilor și trupei în Conform Ordinului nr. 943/1919 al Grupării „General vederea războiului, mai cuprindea și alte însărcinări: Popovici” regimentul a trecut, de la data de 12 mai 1919 dădea gărzi la palatele regale, particulare și ofi ciale ale din punct de vedere operativ, sub ordinele Diviziei 1018. regelui, eventual ale reginei. În afară de acel serviciu de Până la data de 25 septembrie 1920, regimentul a onoare și de revistele și de paradele la care ieșea întreaga executat paza și supravegherea frontierei pe Nistru, garnizoană, ofi ţerii și trupa regimentului nu erau scoși la unde a schimbat mai multe sectoare de pază. La data de dezordini publice, alegeri, înmormântări (la înmormântări 25 septembrie 1920, în baza Ordinului nr. 891 al se excepta cazul când aveau legătură directă cu regimentul Brigăzii 8 Infanterie, regimentul a predat sectorul său sau când regele era prezent); dădea ofi ţerii la anumite de pază de pe Nistru (Tielica – Mărcăuţi), Regimentului ceremonii la Palatul Regal, primirea miniștrilor străini nr. 4 „Argeș”. Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai etc.; în caz de tulburări, dezordine, făcea paza palatului Viteazul” a fost dislocat în garnizoana Câmpulung unde se afla suveranul; în timp de război: pe front Muscel, la data de 12 octombrie 1920 și cantonat în linia I-a (s.n.). Organizarea regimentului rămânea aceeași cazarma Regimentului nr. 30 „Muscel”. ca a unui regiment de infanterie. În conformitate cu Ordinul nr. 13.941 al Diviziei 4, la În statut, se făcea pentru prima oară precizarea cum data de 20 octombrie 1920, Partea Sedentară a regimentului trebuia efectuată încadrarea cu personal la o unitate a fost mutată de la București, în noua garnizoană de la de gardă. Ofi ţerii ce încadrau regimentul trebuiau să Câmpulung și contopită cu Partea Activă19. La acea dată îndeplinească următoarele condiţii: să fi e buni instructori; organizarea regimentului nu a suferit modifi cări esenţiale să aibă prestanţă și educaţie deosebită; să aibă un memoriu faţă de cea de pe zona operativă. ireproșabil și o activitate reputată în serviciu; la promoţiile La data de 11 martie 1921, Corpul II Armată noi de ofi ţeri se făcea alegerea dintre primii 25 clasifi caţi. făcea cunoscut regimentului, prin Ordinul nr. 12777, La condiţii egale se acorda prioritate celui care cunoștea să își schimbe reședinţa de la Câmpulung Muscel o limbă străină (franceză sau engleză). Orice mutare în garnizoana București, cantonându-se în cazarma din sau în regiment, se făcea doar cu aprobarea regelui. Regimentului 18 „Gorj” de la Malmaison20. Ofi ţerii care doreau să fi e mutaţi din și în regiment cereau Prin Înaltul Decret nr. 897 publicat în „Monitorul consimţământul direct de la comandantul de regiment, Ofi cial” nr. 275/1921 s-a ordonat demobilizarea și care lua aprobare de la suveran. trecerea armatei la pace, pe ziua de 1 aprilie 1921. Reangajaţii trebuiau să îndeplinească următoarele În virtutea acestui decret, regimentul a procedat la condiţii: să fi e buni instructori; să aibă prestanţă și demobilizarea și desconcentrarea militarilor în termen educaţie deosebită; să aibă un memoriu ireproșabil și o și rezerviști din cadrul subunităţilor sale21. Tot atunci, activitate reputată în serviciu. Aceștia era întotdeauna în cadrul regimentului s-a constituit Consiliul de completaţi după tabelele de efective. Regimentul urma disciplină. Acest compartiment a fost înfi inţat în baza să aibă în plus 30 de muzicanţi (gagiști) bugetari.

10 2 (76) 2017 document studii/documente Pentru trupă statutul prevedea: recrutarea se făcea pe Regimentul și-a păstrat în continuare organizarea, întreg teritoriul ţării; naţionalitatea română, se accepta astfel că, la data de 1 aprilie 1933, aceasta era aceeași 10% din celelalte naţionalităţi; talia, minim 1.70 m; ca și în anul 192828. În conformitate cu Înaltul Decret cunoscători de carte ¾ din efectiv; erau preferaţii fi i nr. 627, pe data de 1 aprilie 1933 a fost înfi inţată de săteni plugari. Divizia de Gardă. Tot în baza aceluiași decret au Statutul prevedea pentru muzica unităţii o singură luat fi inţă la aceeași dată Brigada de Infanterie de condiţie: corniștii regimentului ieșeau numai cu Gardă și Brigada de Artilerie de Gardă. Cu acea dată, regimentul. Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” făcea parte, În privinţa echipamentului, regimentul trebuia să împreună cu Batalionul de Gardă al Palatului, din aibă câte o garnitură completă pentru fi ecare din ţinutele Brigada de Infanterie de Gardă, dislocată în garnizoana de ceremonie, serviciu și cazarmă. Partea anuală era cu București29. 50% mai mare ca a celorlalte regimente de infanterie. Până în anul 1938, organizarea regimentului nu Fondul de reparaţie a suferit modificări al echipamentului se deosebite faţă de anii mărea cu 75% faţă de anteriori. Odată cu alocaţia bugetară pe înrăutăţirea situaţiei anul 1930. politice și începerii În statut mai războiului în era prevăzut că în Europa, în perioada cazarma regimentului premergătoare nu se dislocau și alte intrării României în unităţi aparţinând război, Marele Stat altor corpuri. Fondul Major român a luat de cazarmare era de o serie de măsuri cel puţin 50.000 lei pentru întărirea anual. capacităţii operative a Pentru crearea armatei și de apărare unei tradiţii a frontierelor ţării, statutul prevedea Detaşament de onoare constituit din militari ai Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” împotriva tendinţelor cu prilejul vizitei Ţarului Boris al Bulgariei în România că: „în amintirea (Fototeca Muzeului Militar Naţional Regele „Ferdinand I”) revizioniste ale unor transformării state vecine, sprijinite Regimentului 6 Infanterie «Mihai Viteazul» în de Germania și Italia. Aceste măsuri vizau în special «Regiment de Gardă» și formării unei tradiţii, toţi probleme de organizare și dotare a armatei, crearea de ofi ţerii superiori ce au făcut parte din regiment la data mari unităţi mecanizate cu mari posibilităţi operative de 21 iunie 1930 (data în care a fost transformat în de transport rapid. La regimentele de infanterie au fost „Regiment de Gardă”) aveau dreptul să poarte eghileţi organizate companii de specialităţi care cuprindeau în tot restul carierei lor”25. câte un pluton de transmisiuni, de pionieri, de cercetare În ceea ce privește uniforma ce urma să fi e adoptată și o secţie de aruncătoare de mine. Mai târziu această de regiment, aceasta a fost stabilită prin „Regulamentul companie de specialităţi s-a transformat în compania asupra descrierii uniformelor ofi ţerilor de stat-major comandă și compania armament greu regimentar30. În regal și unităţile de gardă” aprobat prin Înaltul Decret contextul acestor măsuri, regimentul și-a intensifi cat nr. 3667, publicat în „Monitorul Ofi cial” nr. 276 din pregătirile de luptă, prin aplicaţii și marșuri, efectuate 5 decembrie 193026. Regimentul a păstrat elementele în zona de concentrare din jurul Bucureștiului (la ţinutelor de gardă, descrise la Batalionul de Gardă Cernica – Popești Leordeni). al Palatului, evident cu câteva particularităţi. Astfel, La data de 17 aprilie 1939, în organizarea culoarea distinctivă a regimentului era galben – regimentului a intervenit o modifi care, în sensul că a „limoniu”. La ţinuta de ceremonie, unitatea purta fost creat Batalionul specialităţi compus din Compania un element de tradiţie al dorobanţilor, căciula model specialităţi, Compania de recunoaștere și Compania „cucă”, ce amintea, pe de-o parte, de coifura faimoasă a mitraliere divizionară31. dorobanţilor, cu care aceștia se evidenţiaseră în luptele La 28 august 1939, conform Ordinului Diviziei de la 1877, iar pe de altă parte, de calpacul domnesc de Gardă nr. 3315, regimentul s-a deplasat în zona de cu care era reprezentat în mai toate imaginile bravul concentrare Cernica – Berceni, unde a rămas până în al primei Uniri. Eghileţii purtaţi de militarii luna noiembrie a aceluiași an. regimentului erau de culoare galben „lămâie”, înspicaţi Decretându-se mobilizarea armatei pe data de cu fi r albastru27. 29 iunie prin Înaltul Decret nr. 2.135 din 27 iunie 1940, document 2017 2 (76) 11 studii/documente regimentul a fost dislocat în zona de concentrare Conform Decretului-lege nr. 1055/1942, comunicat Colentina – Dudești – Ștefănești – Afumaţi, având cu Ordinul Diviziei de Gardă nr. 1050 din 11 aprilie următoarele efective de concentraţi: 82 de ofi ţerii, 1942, denumirea Regimentului de Gardă „Mihai 15 subofi ţeri și 3.032 trupă. În garnizoana de reședinţă Viteazul” a fost schimbată în acea de Regimentul 6 a regimentului a rămas Batalionul instrucţie marș, Dorobanţi de Gardă „Mihai Viteazul”41. La data de Compania garnizoană și Batalionul II, necesare pentru 26 februarie 1943, regimentul a primit o nouă paza și securitatea instituţiilor publice32. organizare de război42. La data de 16 iulie 1940, efectivele în oameni ale regi- Conform Ordinului Diviziei de Gardă nr. 1766 din 33 mentului erau de 132 ofi ţeri, 72 subofi ţeri și 5.155 trupă . 21 august 1943, regimentul a mobilizat Batalionul de De la data de 20 septembrie 1940, regimentul marș la data de 5 septembrie 1943. Batalionul de marș împreună cu Divizia 1 de Gardă din care făcea parte a fost dislocat în zona petroliferă Prahova, în localitatea au fost dislocate în zona de concentrare din Moldova Mislea și pus în subordinea Detașamentului 18 Pază (Huși Bârlad – Fălciu) cu misiunea de a asigura Petroliferă, cu misiunea de a asigura paza întreprin- integritatea frontierei pe Prut și a respinge eventualele derilor petrolifere și menţinerii ordinii interne din atacuri armate în această parte a frontierei34. această zonă43. Mobilizarea armatei la data de 21 iunie 1941, prin La data de 1 noiembrie 1943, subunităţile Înaltul Decret nr. 1789, găsea Regimentul de Gardă Regimentului 6 Dorobanţi de Gardă „Mihai Viteazul” „Mihai Viteazul” în zona de concentrare din Moldova, aveau următoarea dislocare: Batalionul de marș la asigurând paza frontierei de pe Prut, cuprinsă în sectorul Mislea – Prahova; Batalionul I la Filantropica (barăci) – Antonești – Lătești din zona Fălciu – Murgeni35 având București; Batalionul II în cazarma „Cuza” – București și o nouă organizare36. și Batalionul III la Arsenalul Armatei – București44. În perioada 22 iunie -29 octombrie 1941, regimentul Avându-se în vedere situaţia critică a frontului în a participat, împreună cu unităţile Diviziei 1 Gardă, la primăvara anului 1944, Divizia de Gardă, prin Ordinul acţiunile desfășurate în Basarabia și la cucerirea orașului nr. 31668 din 27 martie 1944, dispune deplasarea Odessa. La data de 7 august 1941, regimentul a trecut regimentului în zona de dislocare din Moldova, Nistrul, în Ucraina. Pentru modul cum și-a îndeplinit debarcarea subunităţilor regimentului făcându-se în misiunea, cu ocazia luptelor din această zonă (Capul de staţiile C.F.R. Pașcani și Hălăucești45. pod Fălciu, Ceagarlîc, Dolnik) regimentul a fost citat La 25 august 1944, parte din unităţile Diviziei de de mai multe ori prin ordine de zi ale comandantului Gardă, între care și Regimentul 6 Dorobanţi de Gardă Diviziei 1 Gardă37. „Mihai Viteazul”, au fost dezorganizate și dezarmate La data de 31 noiembrie 1941, în conformitate de trupele sovietice în zona Frumoasa – Ardeoani – cu Ordinul Marelui Cartier General nr. 12.310/B, Onești. demobilizându-se unităţile care au luptat la Odessa, Conform ordinului diviziei din 30 august 1944, regimentul s-a deplasat spre garnizoana de reședinţă regimentul s-a organizat pe un singur batalion care, din București, unde a ajuns la 2 noiembrie 1941 și a împreună cu subunităţile rămase din Regimentul 9 fost cantonat în zona Ciorogârla – Tunari – Bolintin38. Vânători, a format Batalioanele 6/9 Gardă. Cu toate că Cazarma regimentului fiind ocupată aproape în România, de la 23 august 1944 lupta alături de Puterile totalitate de trupele Misiunii Militare Germane, parte Aliate – acest batalion a fost dezarmat de trupele din efectivul regimentului a fost cantonată în cazarma sovietice și internat provizoriu în garnizoana Roman46. Regimentului 21 Infanterie. În timpul evenimentelor din Capitală, de la În conformitate cu Ordinul Marelui Cartier General 23-30 august 1944, regimentul a participat activ la nr. 13200/1941, transmis cu ordinul Diviziei de Gardă operaţiunile elaborate de Comandamentul Militar nr. 8672/1941, regimentul a trecut la organizarea de al Capitalei de dezarmare a trupelor germane și de pace la data de 15 noiembrie 1941. Această organizare a opri pătrunderea altor trupe inamice spre Capitală, nu diferea faţă de cea anterioară, decât prin efectivele din zona de nord (luptele din pădurea Băneasa). La reduse. În această organizare a regimentului apare și aceste operaţiuni, regimentul a participat cu un batalion Batalionul mitraliere divizionare39. format din efectivele de militari ale Părţii Sedentare47. În perioada 10 ianuarie-15 februarie 1942, În luna noiembrie a anului 1944, regimentul a regimentul a organizat Centrul de Instrucţie pe Divizia efectuat desconcentrarea rezerviștilor și a revenit de Gardă, în cazarma „Predeal” a Regimentului 21 în garnizoana București. În „Darea de seamă” Infanterie. Scopul pentru care a fost înfi inţat acest întocmită cu această ocazie se menţiona și stadiul centru de instrucţie, prin Ordinul Marelui Stat Major de lichidare a gestiunilor materiale și bănești ale nr. 35.198/1942, era de a pregăti instructori infanteriști Regimentului 3 Vânători Moto, contopit cu Regimentul pentru regimentele de vânători de gardă și pentru unele 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul”48. Desfiinţarea și unităţi și formaţiuni din aviaţie și jandarmerie40. vărsarea Regimentului 3 Vânători Moto, care avea

12 2 (76) 2017 document studii/documente reședinţa în garnizoana Târgoviște, s-a făcut conform Ordinului Special al Diviziei 1 Gardă nr. 35/300761, „Instrucţiunilor speciale ale Marelui Stat Major regimentul s-a îmbarcat în Gara Simeria, la data de nr. 70.200 din 1 noiembrie 1944 referitoare la 8 august 1945 și a făcut deplasarea spre București. organizarea generală a armatei în conformitate cu Conform Instrucţiunilor Speciale nr. 56.500 din Protocolul și Convenţia de Armistiţiu”49. 24 iulie 1945 ale Marelui Stat Major – Secţia I, Biroul În conformitate cu Înaltul Decret Regal nr. 624 din 3 mobilizarea armatei referitoare la desconcentrarea și 28 februarie 1945 s-a dispus schimbarea denumirii reorganizarea armatei, Regimentului de Gardă „Mihai Regimentului 6 Dorobanţi de Gardă „Mihai Viteazul” Viteazul” i se stabilea un efectiv de 943 de ofi ţeri, în aceea de Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul”, subofi ţeri și trupă și dislocarea în zona București – denumire avută de regiment până în anul 194250. Videle–Drăgănești58. La data de 23 martie 1945, Regimentul de Gardă Organizarea regimentului la 18 iulie 1946 a suferit „Mihai Viteazul” s-a contopit din punct de vedere modifi cări în sensul că a fost organizat pe două batalioane59. administrativ cu Divizionul de Gardă Călare și își va La data de 10 februarie 1945 a fost înfiinţat menţine denumirea de Regimentul de Gardă „Mihai Serviciul cultural în baza Ordinului nr. 77500 din Viteazul”. Instrucţiunile privind efectuarea acestei 30 ianuarie 1945 al Marelui Stat Major – Secţia I60. contopiri prevedeau ca Divizionul de Gardă Călare să Acest compartiment și-a continuat activitatea până predea regimentului „întreaga sa avere”51. în luna octombrie 1945, când, prin Ordinul General La campania din Vest, regimentul a participat sub nr. 113 din 2 octombrie 1945 al Ministerului de forma unui regiment mixt, constituit pe structura Război – Cabinet, s-a transformat în Serviciul educaţie, Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” și din subunităţi cultură și propagandă. Întreaga activitate a structurii din următoarele regimente: Regimentul 2 Vânători de trebuia să plece de la ideea că: „în conștiinţa fi ecărui Gardă, Partea Sedentară a Regimentului 33 Infanterie, soldat și ofi ţer, trebuie să se infi ltreze adânc sentimentul Regimentul de Gardă Călare, Regimentul 4 Călărași de devotament, faţă de guvernul democratic, care și Regimentul 4 Roșiori. Acest regiment s-a constituit reprezenta adevăratele interese și năzuinţe ale în baza Ordinului Marelui Stat Major – Secţia I poporului român”61. nr. 800068 și 80068 bis din 1 martie 1945, ordine Conform Ordinului Marelui Stat Major – Secţia I date în baza dispoziţiilor impuse de Comisia Aliată nr. 42719 din 16 octombrie 1947, regimentul primea de Control din România52 și a fost pus la dispoziţia următoare dislocare: Batalioanele 1 și 2 pușcași și Armatei 1 române. Regimentul a fost îmbarcat, la Divizionul de artilerie la Tabăra „Apărătorii Patriei” 3 martie 1945, din gara Periș și a debarcat la Salgotarjan, – București; comanda regimentului, Batalionul în Ungaria, iar de aici prin marșuri continue a ajuns specialităţi, Compania transmisiuni divizionară și până în zona Brno din Cehoslovacia, la 14 mai Compania depozit rămâneau în cazarmă. 194553. Nu a participat la acţiuni operative, activitatea La data de 26 octombrie 1947, operaţiile de regimentului axându-se pe instrucţie și trageri54. dislocare a regimentului erau încheiate62. În organizarea Componenţa regimentului deplasat în zona de regimentului din anul 1947 au intervenit modifi cări în operaţiuni a fost stabilită prin Ordinul telegrafi c al sensul că regimentul era organizat pe două batalioane Marelui Stat Major – Secţia I, Biroul 3 mobilizarea de infanterie, un divizion de artilerie și o companie de armatei și a fost următoarea: Comanda Regimentul transmisiuni divizionară. de Gardă „Mihai Viteazul”; Trenul Regimentar; În luna martie a anului 1948, regimentul și-a Batalionul 101 Infanterie; Divizionul 1 Gardă Călare; schimbat dislocarea din garnizoana București în Batalionul 133 Infanterie și Divizionul 104 Cavalerie55. garnizoana Tulcea (cazarma „Anghelescu”). Deplasarea La data de 26 martie 1945, Partea Sedentară a regimentului s-a efectuat pe trei eșaloane, ultimul regimentului avea următoarea organizare: Comanda – eșalon ajungând la Tulcea, la data de 16 martie 1948. Comanda Părţii Sedentare; Ajutorul comandantului; Dislocarea s-a făcut pe baza Ordinului Marelui Stat Biroul mobilizare; Biroul adjutantură; Contabil în bani Major – Secţia I, Biroul 2 organizare nr. 90082/194863. și materii; Ofi ţer cu aprovizionarea; Ofi ţer cu armătura; În baza Ordinului nr. 104820 din 28 ianuarie 1948 Ofi ţer cu cazarmarea; Compania Instrucţie și Marș și al Marelui Stat Major – Secţia I, Divizia de Gardă și Compania Depozit56. unităţile din subordine și-au schimbat denumirea din Conform Ordinelor Marelui Stat Major nr. 53800 unităţi de gardă în unităţi pe arme. Cu această ocazie, din 2 iunie 1945 și 59300 din 27 septembrie 1945, Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” își va schimba Partea Sedentară a Regimentului de Gardă „Mihai denumirea în Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul”64. Viteazul” a fost desfi inţată la data de 2 iunie 1945 La data de 15 decembrie 1948, Compania 40 și a predat arhiva la Cercul Teritorial Ilfov57. Partea cercetare, care a trecut ca sarcină de mobilizare a operativă a regimentului afl ată în Cehoslovacia a făcut regimentului a fost dislocată din garnizoana Călărași deplasarea spre ţară și a fost cantonată la Deva. În baza în garnizoana Tulcea65. document 2017 2 (76) 13 studii/documente Cu ocazia reorganizării diviziilor de infanterie și mobilizarea, ordonată de Marele Stat Major – Secţia I cu nr. ofiţerul nr. 51700/1948 și transmisă regimentului cu Ordinul 5 cu cadrele. Diviziei 4 Infanterie nr. 101142 din 27 august 1948, De asemeni, regimentele de infanterie au suferit modificări în Compania organizare. În ordinul specifi cat mai sus, la capitolul școală gradaţi privind reorganizarea regimentelor de infanterie se s-a numit Școala menţiona: „elementele neînbatalionate se realizează Regimentară71. prin desfi inţarea actualului Batalion specialităţi și La data de recuperarea acestor elemente. Batalionul 3 cadre se 1 octombrie 1950, realizează din cadrele recuperate de la Batalionul prin Ordinul specialităţi desfi inţat. Comanda divizionului de artilerie nr. 585276 al se desfi inţează. Comandantul divizionului de artilerie Marelui Stat trece comandantul artileriei regimentului”66. Major, Divizia Ultima modificare esenţială a Regimentului 6 4 Infanterie, Insigna de 7 ani vechime în Regimentul de Gardă Dorobanţi „Mihai Viteazul” se va produce la data de care era eșalonul „Mihai Viteazul” (Fototeca Muzeului Militar 5 noiembrie 194867. superior al Naţional Regele „Ferdinand I”) Începând cu 1 ianuarie 1949, Biroul evidenţă Regimentului 6 Infanterie și-a schimbat denumirea trupă s-a transformat în Biroul organizare și evidenţă, în Divizia 15 Infanterie72. păstrându-și numărul de ordine al biroului. Schimbarea În urma renumerotării marilor unităţi și formaţiuni titularului acestui birou s-a făcut în baza Ordinului ale armatei de la 1 decembrie 1951, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 45560 din 22 decembrie 194868. Regiunii II Militare nr. 0027715 din 29 noiembrie La data de 1 februarie 1949, în baza Ordinul 1951, Divizia 15 Infanterie primea un nou număr Marelui Stat Major nr. 45052 Regimentul 6 Dorobanţi și devenea Divizia 89 Infanterie. Cu această dată „Mihai Viteazul” își schimbă denumirea în aceea de și Regimentul 6 Infanterie își schimba numărul și Regimentul 6 Infanterie69. devenea Regimentul 148 Infanterie73. În luna august 1949, în baza Ordinului nr. 46857 De-a lungul existenţei sale, Regimentul 6 Infanterie din 6 august 1948 al Marelui Stat Major – Secţia 4, a fost unul dintre regimentele de bază ale armatei Regimentul 6 Infanterie a primit o nouă dislocare, noastre, dovadă fi ind participarea sa, cu succes, la astfel: comanda regimentului plus un batalion la toate campaniile militare din 1877 și până la cea din Giurgiu, în cazarma „”; un batalion 1941-1945. Graţie activităţilor desfășurate, Drapelul în Comuna Slobozia sau Frătești și un batalion la de luptă al regimentului a fost decorat cu următoarele Grădiște (în localul Școlii Normale). Transportul medalii și decoraţii: Medalia „Trecerea Dunării” 1877; regimentului de la Tulcea în noile garnizoane s-a Medalia „Avântul Ţării” 1913, conferită prin Înaltul făcut pe 5 eșaloane și au ajuns în aceste garnizoane la Decret nr. 6247/1913; Medalia „Crucea Comemorativă 27 august 194970. a Războiului 1916-1918” cu baretele Ardeal și Carpaţi Din tabelele cu organizarea regimentului în anul conferită prin Înaltul Decret nr. 1744/1918; Medalia 1950, existente în arhiva pe acel an, rezultă că în „Victoria” 1916-1921, conferită prin Înaltul Decret organizarea regimentului au intervenit unele modifi cări nr. 3390/1921; Medalia comemorativă „50 de ani de neesenţiale, astfel: compartimentele statului major erau la proclamarea Independenţei” conferită prin Înaltul încadrate după cum urmează: ofi ţerul nr. 1 cu operaţiile Decret nr. 1320/192774 și Ordinul Militar de Război și pregătirea de luptă, ofi ţerul nr. 2 cu cercetarea, ofi ţerul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, conferit prin Înaltul nr. 3 cu transmisiunile, ofi ţerul nr. 4 cu organizarea Decret nr. 3091/194175.

During War, on the fi rst Line of the Battlefi eld Lieutenant-colonel Gabriel-George Pătrașcu, Ph.D. Abstract: Th e Regiment „Mihai Viteazul” gained status of guard unit according to the Royal Decree No. 2192 by June 19, 1930. As a combat unit, established on June 1, 1873 as a Dorobanti Regiment of the City and the , the Regiment was covered with glory on the battlefi elds of Independence War. During the First World War and the Second World War (Eastern Front), it remained permanently a military unit with garrison in the city. Within the promotion report as a guard unit, the regiment was considered as a unit which enjoyed a special prestige, largely due to bearing the name after the Prince of ’s First Union, starting from July 11, 1891. Keywords: Regiment 6 Dorobanti „Mihai Viteazul“, Guard Regiment „Mihai Viteazul“ Bucharest, Tulcea, Independence War, the First and the Second World War

14 2 (76) 2017 document studii/documente

NOTE

1 Serviciul Istoric al Armatei. 39 Ibidem, Registrul istoric al Regimentului de Gardă „Mihai Viteazul” pe 2 Corneliu Andonie, Emil Boboescu, Horia Vladimir Şerbănescu, perioada 08.11.1941-01.10.1942, dosar nr. crt. 11, f. 8. Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Istorie – Uniforme - Simboluri, 40 Ibidem, ff. 18 şi 24. Bucureşti, Editura Militară, 2015, p. 29. 41 Ibidem, f. 29. 3 „Monitorul Oastei” nr. 431/M pe anul 1877, pp. 10-37. 42 Ibidem, Fond Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul”, dosar nr. crt. 40, 4 Ibidem, nr. 426/M pe anul 1872, ff. 410-430. Batalionul nr. 1 Bucureşti: ff. 75-85. Comanda regimentului: Partea Activă: comandant; comandant Compania 1 Sectorul Roşu, Compania 2 Sectorul Albastru, Compania 3 Sectorul secund; ofi ţer adjutant; ofi ţer informator; ofi ţer cu operaţiile; ofi ţer cu Negru, Compania 4 Sectorul Verde. Batalionul nr. 2: Compania 5 Dâmboviţa, gazele; ofi ţer cu armătura şi muniţii; medic; ofi ţer cu aprovizionarea; ofi ţer Compania 6 , Compania 7 Sabar şi Compania 8 Ialomiţa. contabil; Compania cercetare; Compania pioneri; Compania anticar şi 5 Ibidem, nr. 431/M pe anul 1877, ff. 10-37. însoţire; Compania aruncătoare cal. 120 mm. Batalionul 1 cu Companiile 6 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Regimentul nr. 6 1, 2 şi 3 şi Compania 4 mitraliere. Batalionul 2 cu Companiile 5, 6 şi 7 şi Dorobanţi, dosar nr. crt. 1, ff. 7-9. Compania 8 mitraliere. Batalionul 3 cu Companiile 9, 10, 11 şi 12. Partea 7 „Monitorul Oastei” nr. 434/1880, pp. 257-283. Sedentară – comandant; grup comandă regiment; Biroul mobilizare; ofi ţer 8 Ibidem, nr. 437/1883, pp. 712-714. contabil; ofi ţer cu aprovizionarea; medic. Batalionul de garnizoană cu 9 Ibidem, nr. 445/1891, ff. 912-924. Vezi şi Fond Regimentul nr. 6 Infanterie Companiile 1 şi 2 garnizoană. Batalionul de instrucţie în marş cu Compania „Mihai Viteazul”, dosar nr. crt. 1. specialităţi, Compania 1, 2 şi 3 instrucţie şi marş, Compania instrucţie şi 10 A.M.R., Fond Regimentul nr. 6 Infanterie „Mihai Viteazul”, dosar nr. crt. 1, aruncătoare, Compania 5 instrucţie şi cadre. ff. 129-149. 43 Ibidem, dosar nr. crt. 13, ff. 18-20 şi dosar nr. crt. 238, ff. 3-5. 11 Ibidem, dosar nr. crt. 1. 44 Ibidem, dosar nr. crt. 21, ff. 104-105. 12 Ibidem, dosar nr. crt. 2, f. 68. Comanda regimentului: comandant, ajutor 45 Ibidem, dosar nr. crt. 147, ff. 54-55. comandant, medicul regimentului, contabilul în bani, contabilul în materii, 46 Ibidem, dosar nr. crt. 15, Jurnalul de operaţii al regimentului pe perioada Biroul mobilizare, adjutantul regimentului, ofi ţerul cu armătura, ofi ţerul cu 01.08-02.09.1944, ff. 8-20. aprovizionarea, ofi ţerul cu cazarmarea. Batalionul 1: Companiile 1, 2, 3 şi 4. 47 Ibidem, dosar nr. crt. 18, ff. 30-35. Batalionul 2: Companiile 5, 6, 7 şi 8. Batalionul 3: Companiile 9, 10, 11, 12. 48 Ibidem, dosar nr. crt. 103, ff. 5-8. Secţia mitraliere. 49 Ibidem, dosar nr. crt. 22, ff. 7-13, 17-22, 59-60 şi 139-140. 13 Ibidem, dosar nr. crt. 2, ff. 1-3. 50 Ibidem, dosar nr. crt. 47, ff. 1 şi 2. 14 Ibidem, ff. 19-68. 51 Ibidem, dosar nr. crt. 43. 15 Ibidem, dosar nr. crt. 1, ff. 1-42. 52 Ibidem, dosar nr. crt. 43, f. 17 şi dosar nr. crt. 77 16 Ibidem, dosar nr. crt. 17, f. 16. 53 Ibidem, dosar nr. crt. 15, ff. 1-125. 17 Ibidem, ff. 7 şi 15. 54 Ibidem, dosar nr. crt. 130, ff. 200 şi 217-229. 18 Ibidem, f. 14. 55 Ibidem, dosar nr. crt. 77. 19 Ibidem, dosar nr. crt. 1, ff. 145-148. 56 Ibidem, dosar nr. crt. 77, f. 10. 20 Ibidem, f. 156. 57 Ibidem, dosar nr. crt. 104 şi Fond „Cercul Teritorial Trei Scaune”, dosar 21 Ibidem, f. 158. nr. crt. 127, f. 18. 22 Ibidem, dosar nr. crt. 39/A, f. 67; dosar nr. crt. 15, ff. 56-57. Comanda 58 Ibidem, Fond Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul”, dosar nr. crt. 224, regimentului: comandant; ajutorul comandantului; ofi ţerul adjutant; medicul f. 122. regimentului; Biroul mobilizare; ofi ţerul cu instrucţia; ofi ţerul informator; 59 Ibidem, Fond Regimentul 6 Infanterie, dosar nr. crt. 1, ff. 128-131.Comanda ofi ţerul contabil; casierul regimentului; ofi ţerul cu aprovizionarea. Batalionul Regimentului: comandantul regimentului; ajutor administrativ; Biroul 1 cu Companiile 1, 2 şi 3 şi Compania 1 Mitraliere. Batalionul 2 cu Companiile adjutantură; Biroul evidenţă; Biroul instrucţie; Biroul educaţie, cultură şi 5, 6 şi 7 şi Compania 2 mitraliere. Batalionul 3 cu Companiile 9, 10 şi 11 şi propagandă; Serviciul casierie; Serviciul îmbrăcăminte; Serviciul cazarmare; Compania 3 mitraliere. Compania Specialităţi. Secţia de Tunuri cal. 53 mm Serviciul aprovizionare; Serviciul sanitar; Serviciul veterinar. Batalionul 1 cu Compania Depozit. Companiile 1, 2 şi 3. Batalionul 2 cu Companiile 4, 5 şi 6 Armament Greu. 23 Ibidem, dosar nr. crt. 39; dosar nr. crt. 6. Compania Specialităţi, Compania Depozit. 24 Ibidem, dosar nr. crt. 17. 60 Ibidem, Fond Cercul Teritorial Covurlui, dosar nr. crt. 75, ff. 860-861. 25 „Monitorul Oastei”, Partea Regulamentară, nr. 11 din 10 august 1930, 61 Ibidem, dosar nr. crt. 3, ff. 9-11. pp. 273-275. 62 Ibidem, Fond Regimentul 6 Infanterie, dosar nr. crt. 8, ff. 186, 190 şi 203. 26 A.M.R., Fond Regimentul nr. 6 „Mihai Viteazul”, dosar nr. crt. 17. 63 Ibidem, dosar nr. crt. 33, ff. 25, 39 şi 45. 27 Corneliu Andonie, Emil Boboescu, Horia Vladimir Şerbănescu, Op. cit., p. 30. 64 Ibidem, f. 225. 28 A.M.R., Fond Regimentul nr. 6 „Mihai Viteazul”, dosar nr. crt. 61, Registru 65 Ibidem, f. 2. cu Ordine de Zi, ff. 1-2. 66 Ibidem, ff. 330-331. 29 Ibidem, dosar nr. crt. 11, ff. 109-112. 67 Ibidem, dosar nr. crt. 119, Registru Ordine de Zi. Comanda: comandantul 30 Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară, File din istoria regimentului; secund politic; ofi ţer adjutant. Stat-major – ofi ţer cu instrucţia; militară a poporului român, Vol. IV, Editura Militară, Bucureşti, 1977, ff. 180-183. ofi ţer cu evidenţa; ofi ţer cu cadrele. Secţia politică. Şeful Artileriei. Secţia 31 A.M.R., Fond Regimentul nr. 6 „Mihai Viteazul”, dosar nr. crt. 71, Registru Administrativă – ajutor administrativ; ofi ţer cu casieria; ofi ţer contabil; Ordine de Zi (Ordinul de Zi nr. 17 din 17 aprilie 1939). ofi ţer cu îmbrăcămintea; ofi ţer cu armătura; ofi ţer cu cazarmarea; medic; 32 Ibidem, dosar nr. crt. 84, ff. 11-16. Veterinar. Compania gospodărie. Compania şcoală de gradaţi; Pluton 33 Ibidem, f. 18. cercetare; Compania transmisiuni. Batalionul 1 cu Companiile 1, 2 şi 3 34 Ibidem, ff. 23-35. puşcaşi şi Compania 4 mitraliere şi Compania 5 aruncătoare. Batalionul 2 35 Ibidem, dosar nr. crt. 70, Jurnalul de operaţii al regimentului pe perioada cu Companiile 6, 7 şi 8 puşcaşi şi Compania 9 mitraliere şi Compania 10 22.06-02.11.1941, ff. 1 şi 5. aruncătoare. Batalionul 3 cadre cu Bateria antitanc, Bateria tunuri cal. 76, 2 mm, 36 Ibidem, f. 6. Statul Major al regimentului: comandant; ajutor secund; ajutor Bateria aruncătoare. administrativ; adjutant; ofi ţer informator; ofi ţer casier şi cu îmbrăcămintea; 68 Ibidem, dosar nr. crt. 33, f. 3. medicul regimentului; ofi ţer cu armătura; ofi ţer cu aprovizionarea; Compania 69 Ibidem, Fond Cercul Teritorial Someş, dosar nr. crt. 80, f. 23. cercetare; Compania pioneri; Compania armament greu divizionar; Plutonul 70 Ibidem, Fond Regimentul 6 Infanterie, dosar nr. crt. 10, ff. 36, 50 şi 68. transmisiuni. Batalionul 1 cu Companiile 1, 2, 3 şi 4. Batalionul 2 cu Companiile 71 Ibidem, dosar nr. crt. 71, ff. 2-9 şi 55-63. 5, 6, 7 şi 8. Batalionul 3 cu Companiile 9, 10, 11 şi 12. 72 Ibidem, Fond Divizia 4 Infanterie, dosar nr. crt. 10, f. 75. 37 Ibidem, ff. 16, 35, 90, 114, 237 şi 259. 73 Ibidem, Fond Divizia 89 Infanterie, dosar nr. crt. 104, ff. 34-35. 38 Ibidem, Registrul istoric al Regimentului de Gardă „Mihai Viteazul” pe 74 Ibidem, Fond Regimentul 6 Infanterie, dosar nr. crt. 1, f. 285. perioada 08.11.1941-01.10.1942, dosar nr. crt. 11, f. 1 şi Fond Regimentul de 75 Ibidem, Registrul istoric al Regimentului de Gardă „Mihai Viteazul” pe Gardă „Mihai Viteazul”, dosar nr. crt. 93, ff. 130 şi 261-264. perioada 08.11.1941-10.10.1942, dosar nr. crt. 11, f. 3. document 2017 2 (76) 15 studii/documente CONTRIBUŢII LA ISTORIA CONTRASPIONAJULUI MILITAR ÎN TIMP DE PACE (1913)

Drd. Daniel-Silviu NICULAE1

onsolidarea Odată declanșată mobilizarea generală la statului 18 aprilie 1877, fi nalizată la 27 aprilie 1877 și declararea Cnaţional stării de război, la 11 mai 1877, Imperiului Otoman, român, prin decizia Depozitul de Război trece în organigrama Marelui politică unanimă Cartier General. Cele două secţii au primit noi atribuţii care a dus la Unirea adaptate la particularitatea stării de război, Secţia a 2-a Principatelor Române sub conducerea maiorului Constantin Brătianu, ajutat de la 24 ianuarie 1859, de căpitanul Constantin Căpităneanu, a acţionat în trebuia întărită și eșalonul întâi, îndeplinindu-și cu credinţă misiunile apărată de o armată încredinţate3. modernizată și Preocuparea pentru păstrarea secretului militar a fost puternică. În procesul materializată în Ordinul de Zi nr. 1 din 14 aprilie 1877, de reorganizare a care preciza că ofi ţerii care se vor „abate” de la păstrarea Armatei Române a secretului operaţiilor militare vor fi judecaţi de către Generalul Ştefan Fălcoianu fost luată în calcul și Consiliul de Război4. înfi inţarea Secţiei a 2-a de Informaţii Militare, actul de Proclamarea Independenţei de Stat la 21 mai 1877 naștere al acestui serviciu fi ind semnat la 12 noiembrie în Sesiunea extraordinară a corpurilor legiuitoare – 1859 de domnitorul prin Adunarea Deputaţilor și Senatul – recunoscută prin decretarea Înaltului Ordin de Zi nr. 83 care localiza Tratatul de Pace de la Berlin de la 13 iulie 1878, Secţia a 2-a în cadrul Statului Major General al Armatei determina glorioasa Armată a României să treacă pe Principatelor Române. picior de pace și, prin urmare, Secţia 2-a trece din nou La conducerea acestei structuri informative au fost în subordinea Depozitului de Război. numiţi doi ofi ţeri, sublocotenenţii Gheorghe Slăniceanu – La 11 decembrie 1882, prin Decretul nr. 2945, șeful secţiei și Ștefan Fălcoianu – adjunctul acestuia, Marele Cartier General este desfi inţat, locul lui fi ind care aveau să confi rme încrederea acordată ajungând luat de Marele Stat Major, moment în care Secţia a 2-a ulterior generali și miniștri de război. primește noi atribuţii mult mai bine conturate, incluse În perioada 1866-1877, armata a cunoscut o în Regulamentul serviciului de stat-major aprobat prin dezvoltare simţitoare și o înzestrare din cele mai Decretul nr. 158 din 29 ianuarie 1884. Noua structură bune pentru vremea respectivă. Punctul de cotitură prevedea două birouri și anume: Biroul 1 informaţii a fost Războiul franco-prusac (1870-1871), în urma și studiul armatelor străine și Biroul 2 transport și căruia modelul de reorganizare și instruire a armatei etape. Activitatea Secţiei 2-a – sub conducerea până învingătoare a fost preluat și de România. Pentru o mai în 1893 a coloneilor Ion Carp, Ioan Argetoianu, Iacob bună coordonare a structurilor militare, prin Decretul Lahovari, Constantin Brătianu și Ioan Borănescu – nr. 380 din 17 martie 1867 a fost înfi inţat Depozitul consta în: studiul forţelor militare ale diferitelor state General de Război, în cadrul căruia funcţionau două străine; observarea continuă a afacerilor militare, studiul secţii: Secţia Harta României (lucrări topografice chestiunilor știinţifice care prezintă interes pentru militare) și Secţia Lucrări istorice (statistica militară și armată, reglementarea și pregătirea diferitelor servicii ale lucrări regimentare). armatei și corpurilor de armată în campanie (serviciul În perioada premergătoare proclamării Independenţei, de căi ferate, poștă, telegraf și informaţii; istoricul culegerea de informaţii s-a efectuat de către Direcţiunea campaniilor și marilor operaţiuni ale armatei5. P.T.T. din Ministerul de Interne, de Secţiile Operaţii Schimbarea denumirii Secţiei a 2-a în Secţia de și Topografi e din Marele Stat Major, de pretorii din statistică militară, studiul armatelor străine, informaţii și Jandarmeria militară și de către agenţiile diplomatice2. transporturi în anul 1892 nu avea să aducă modifi cări Desfi inţat în august 1867, Depozitul de Război se în ceea ce privește atribuţiile amintite. Totuși, Biroul 1 reînfi inţează în anul 1870 în cadrul căruia Secţia a 2-a avea numele de Statistică militară, studiul armatelor funcţiona după regulamentul aprobat prin Decretul străine, informaţii și chestiuni internaţionale, iar Biroul 2 nr. 181 din 15 februarie 1870. Organizarea și serviciul etapelor, transporturi, telegrafi e

16 2 (76) 2017 document studii/documente militară și semnale. Prin contribuţia lor în ceea ce privește pentru asigurarea climatului de agreat de îmbunătăţirea serviciului, șefi i Secţiei a 2-a (1893 – comun acord de ţările participante la războiul declanșat colonel Ioan Borănescu; 1894 – colonel Alexandru Iarca; în anul 1877, cunoscut în istoria românilor ca Războiul 1895 – colonelul Ioan Culcer) au elaborat propunerile de Independenţă. conducerii Marelui Stat Major prezentate la 24 decembrie Însă, acest conflict demonstrase importanţa 1896 ministrului de război. Conform acestora, se dorea informaţiilor cu caracter militar, dar mai ales necesitatea o perfecţionare a organizării și activităţii serviciului de contracarării efi ciente a acţiunilor informative împotriva informaţii militare, aducându-se argumente pertinente României desfășurate de către alte state cu scopul de a în acest sens. Astfel, se aveau în vedere particularităţile periclita securitatea și ordinea de drept a tânărului stat noului mod de purtare a războiului care necesita românesc. „informaţii care infl uenţează toate operaţiile de război, Războiul italo-turc din anul 1911, precum și culese încă din timp de pace. Trebuie studiat cu atenţie izbucnirea Primului Război Balcanic în octombrie 1912, teatrul probabil al unei operaţii militare și cunoscute ca urmare a acţiunii militare comune a Muntenegrului, exact și în detaliu toate informaţiile asupra geografi ei, Serbiei, Bulgariei și Greciei contra Imperiului Otoman, topografi ei, terenului, hărţilor și planurile complete ale alertase Marele Stat Major care înainta, la începutul statelor vecine. Agenţii de informaţii trăind în ţări străine anului 1913, Ministerului de Război român un referat au posibilitatea să acţioneze în diferite cercuri de oameni cu privire la elaborarea unui proiect de Lege contra încă din timp de pace, să-și formeze relaţii și să-și câștige spionajului militar în timp de pace. După votarea acestui încrederea acestora”6. proiect s-a instituit o comisie specială care a analizat Desigur că asemenea activităţi le puteau desfășura cazurile de spionaj documentate și acţiona conform legii, și eventualii dușmanii ai tânărului și fragilului stat însă despre atribuţiile acestei comisii într-un alt material românesc, fi ind necesară o contramăsură, cu alte cuvinte viitor. În continuare, anexăm documentele vremii care un serviciu de contraspionaj militar, care să opereze și au dus la crearea cadrului legislativ specifi c activităţii de în timp de pace. contraspionaj militar. După anul 1900 au existat intense preocupări din partea conducerii armatei de a pune la punct o structură informativă ♦♦♦ modernă, urmărindu-se pe cât posibil, aducerea serviciului de informaţii al armatei la nivelul serviciilor similare din armata REGATUL ROMÂNIEI statelor europene. Însă, din cauza lipsei fondurilor bănești, MINISTERUL DE RĂZBOI serviciul românesc a rămas în urmă, fi ind prejudiciat de o Direcţia: MARELE STAT MAJOR bună organizare și dotare a sa. Secţia a II-a, Biroul 5 Evenimentele politice din anul 1908 aveau să reţină atenţia factorilor de decizie politici și militari români, REFERAT care urmăreau cu intensitate mutările strategice făcute relativ la proiectul de Lege de marile puteri în sud-estul Europei și Balcani. contra spionajului militar în timp de pace7 Posibilitatea unei participări a României într-un confl ict armat era foarte mare în contextul în care Macedonia, Diferite acte de spionaj dovedite, precum și afl ată încă sub dominaţie otomană, era râvnită de sârbi imposibilitatea de a se lua vreo măsură legală în contra și bulgari. Anexarea Bosniei și Herţegovinei de către autorilor, căci la noi nu există o lege pentru pedepsirea Austro-Ungaria nu era privită cu ochi buni de către spionajului în timp de pace, au făcut ca Statul Major Imperiul Ţarist, chiar dacă s-a realizat după o înţelegere General să intervină în mai multe rânduri încă din anul prealabilă între cele două puteri militare. Bulgaria, 1896 spre a se vota o lege care să pedepsească pe autorii după succesul politic care a dus la unirea cu Rumelia unor asemenea fapte. și proclamarea ca regat, avea o politică externă proprie În anul 1908, în urma unei noi intervenţii s-a numit care putea schimba echilibrul balanţei de putere zonală, o comisie din: un delegat al Ministerului de Justiţie în prin alianţe politico-militare fi e cu o mare putere, fi e persoana procurorului general de la Curtea de Apel, cu statele din Peninsula Balcanică care își afi rmaseră cu un delegat al Ministerului de Război în persoana tărie dorinţa justifi cată de eliberare de sub dominaţia șefului Serviciului Contencios și un delegat al Marelui otomană. Însă aceste alianţe puteau viza și teritoriul Stat Major al Armatei în persoana șefului Biroului românesc, așa cum intenţiona de exemplu Bulgaria care Informaţii. privea cu nesaţ către Dobrogea românească. Această comisie, studiind din nou chestiunea și având Politica de păstrare a statu-quo-lui stabilit în Balcani, în vedere ce s-a legiferat în alte ţări în această privinţă, a conform prevederilor Tratatului de Pace de la Berlin la întocmit un proiect de lege contra spionajului adaptat la 13 iulie 1878, poziţiona România în fruntea actorilor legea constitutivă a ţării, la legile noastre de organizare și statali zonali care luptau politic și la nevoie militar, la nevoile armatei noastre. document 2017 2 (76) 17 studii/documente Acest proiect însă de bravi ar fi fi i săi, totul s-ar reduce la o deprimantă nici până acum nu a fost amăgire, dacă în ziua luptei, graţie spionajului și-ar transformat în lege, iar vedea toate combinaţiile zădărnicite și armata căzând neajunsurile semnalate prada inamicului. de mai bine de 15 ani Mai toate statele au legi speciale pentru reprimarea continuă a subzista și spionajului în timp de pace. La noi, o asemenea lege astăzi, poate în grad și nu există și pentru îndeplinirea acestui gol am întocmit mai mare. alăturatul proiect. Ultimele fapte Pentru timpul de război, avem în adevăr dispoziţiile descoperite asupra destul de riguroase cuprinse în art. 199, 200 și 201 din activităţii și chiar Codicele de Justiţie Militară, care pedepsesc cu moartea îndrăznelii agenţilor pe spioni și pe provocatorii de dezertare la inamic, străini în ţară la noi chiar dacă acești spioni ar fi supuși români, nemilitari dovedesc cu prisosinţă (art. 60 alin. 2 c.j.m.10). În Codul Penal comun găsim, că este absolut necesar de asemenea, dispoziţiile de sub art. 66 și următoarele să se voteze legea în privitoare la crimele contra siguranţei exterioare a Generalul Constantin Hârjeu contra spionajului statului, dar și acestea sunt referitoare numai la timpul militar, căci numai de război. O altă dispoziţie privitoare la spionajul în astfel se vor putea lua măsuri legale de rigoare în contra timp de război găsim iarăși în art. 25 alin. 1 din Codul vinovaţilor dovediţi. de Justiţie special pentru Corpul Marinei. Cum chestiunea a fost studiată de o comisie specială și Dispoziţiile conţinute în cele 3 legi indicate mai sus, studiul ei transformat într-un proiect de lege, suntem de pe lângă inconvenientul că nu sunt aplicabile în timp de părere ca acest proiect de lege să fi e supus neapărat corpurilor pace, mai au și pe acela că ele nu prevăd toate speciile legiuitoare pentru a fi votat chiar în sesiunea actuală. spionajului ce se pot prezenta și, de aceea, articolul fi nal Se alătură expunerea de motive și proiectul de lege al proiectului prevede că Legea contra spionajului din alcătuit de comisia din 1908. timp de pace se va aplica și în timp de război pentru Șeful Statului Major General al Armatei cazurile neprevăzute de acele legi. General8 La alcătuirea acestui proiect de lege am consultat legile contra spionajului în timp de pace din Germania, Franţa, ♦♦♦ Austro-Ungaria și Italia, luând din ele acele dispoziţii ce ni s-au părut mai conforme cu nevoile ţării noastre. Statul Major General al Armatei Din punctul de vedere al persoanelor ce pot conlucra Secţia II-a, Biroul 1 la comiterea spionajului, proiectul de lege, pe lângă pedepsele ce le prevede pentru spionii propriu-ziși, EXPUNERE de MOTIVE pedepsește în prima linie, și chiar mai aspru, pe acei la proiectul de Lege contra spionajului în timp de pace9 funcţionari sau presupuși ai guvernului care, fiind depozitarii scriptelor și documentelor secrete, s-ar lăsa Spionajul – adică totalitatea mijloacelor prin care a fi ademeniţi și le-ar divulga. cel interesat caută să dobândească, printr-un ascuns sau Astfel, paragraful a de sub art. 1 se ocupă de acei deghizat, informaţii asupra diverselor resurse și proiecte funcţionari, agenţi sau presupuși ai guvernului care cu ale unei armate – a fost mult timp socotit ca folositor bună știinţă ar divulga în total sau în parte, scriptele sau numai în timp de război sau cel mult în perioada de documentele secrete ce le sunt încredinţate în virtutea pregătire ce de obicei precedă declaraţia de război și funcţionării sau însărcinării lor. Paragraful b, de sub mobilizarea armatei; dar, progresele tehnice ce aduc același articol, pedepsește pe aceia care, deși nu ar avea necontenit schimbări în modul pregătirii de război, calitatea de funcţionar, agent sau prepus al Guvernului, în organizarea armatelor, a fortifi caţiilor și a tot felul totuși, prin diverse împrejurări, devenind depozitarii de mijloace de atac și apărare, au făcut ca în prezent acelor scripte sau documente secrete, ar comite aceeași spionajul să se practice și în timp de pace și încă pe o culpabilă indiscreţie, iar paragraful c se ocupă de aceia scară din cele mai îngrijorătoare. care, găsindu-se în unul dintre cele două cazuri indicate Căutarea unei stavile a acestei stări de lucruri a mai sus, nu ar divulga însuși actul sau documentul secret, preocupat cu deosebire guvernele tuturor statelor, ci ar da numai informaţii sau știinţe trase din ele. dată fi ind temerea de consecinţele atât de înfi orătoare Articolul 2 din proiect prevede cazul când spionul și incomensurabile ale divulgării secretelor apărării sau chiar partea direct interesată nu tratează cu însuși naţionale. Oricât de mari ar fi sacrifi ciile unei ţări, oricât depozitarul scriptelor sau documentelor secrete, ci și le de puternică și bine organizată ar fi armata sa și oricât procură de la o a treia persoană.

18 2 (76) 2017 document studii/documente În această categorie intră și delictele de presă, în materia De la acest din urmă codice nu s-a făcut decât ce ne preocupă. Pedeapsa ce am propus pentru duplicările, următoarea derogare: fără autorizaţie, ale scriptelor, planurilor și documentelor Articolul 73, alin. 6 din menţionatul codice prevede secrete, cred că este pe deplin justifi cată de precedente. Istoria că, în caz de complicitate între justiţiabili de instanţele războaielor ne arată atâtea nenorociri pricinuite armatelor ordinare și justiţiabilii de instanţele militare, să se prin indiscreţia și lipsa de scrupule a unei părţi a presei, facă disjuncţie, numai dacă faptul comis este din cele uneori chiar de rea credinţă, libertatea presei, în privinţa pedepsite de acel codice. Derogarea constă în aceea măsurilor preventive, fi ind garantată la noi și străinilor. De că prin art. 13 din proiect se admite a se face această altfel, măsura represivă din proiect o găsim și în legile străine. disjuncţie și pentru delictele de spionaj. Articolul 3 din proiect este referitor la o măsură cu Dispoziţia de sub art. 14 din proiect nu este o caracter mai mult preventiv. Acest articol prevede o inovaţie. Ea nu face decât să precizeze, din punct de pedeapsă mai mică pentru acela care, fără autorizaţie și vedere al delictelor de spionaj, înţelesul art. 73 alin. 1 și 2 fără a avea calitatea necesară, își va fi procurat planurile, din Codicele de Justiţie Militară privitor la complicitate scriptele sau documentele secrete, fără însă a le fi divulgat dintre diversele categorii de militari și la complicitate și, bine înţeles, și fără intenţie de spionaj, căci în acest din dintre străini cu justiţiabilii de consiliile de război, spre urmă caz va cădea sub prevederile articolului 5, care se a înlătura controversele existente în această privinţă. ocupă în special de spionii propriu-ziși. Judecarea delictelor de presă, conform art. 105 din Tot ca măsuri preventive sunt și dispoziţiile cuprinse constituţie, a fost lăsată prin art. 15 din proiect, în în art. 4, 6 și 7 din proiect, care prevăd pedepse pentru cei competenţa curţilor cu juraţi și, pentru a evita în această care, prin neglijenţa și nesocotinţa lor, deși fără intenţie privinţă orice interpretare eronată, s-a precizat că nu frauduloasă, ar săvârși fapte de natură a înlesni spionilor se derogă prin acest articol de la regulile consacrate de îndeplinirea misiunii lor. Codicele de Justiţie Militară deslușite prin art. 12, 13 O măsură destinată a înlesni descoperirea spionilor și 14 din proiect. este cea prevăzută la art. 10 din proiect prin care denunţătorii, deși vinovaţi ei înșiși, sunt apăraţi de RAPORT LA MAJESTATEA SA REGELE pedeapsă, în anumite condiţii. Această primă de impunitate, reclamată de interesele SIRE superioare ale ordinii și siguranţei statului, o găsim și în Cu cel mai profund respect supun aprobării art. 92 și 116 din Codul Penal privitoare la comploturi MAJESTĂŢII VOASTRE alăturatul proiect de decret și la plăsmuirile de monede. relativ la sancţionarea și promulgarea Legii contra În privinţa pedepselor ce sunt de aplicat în materie de spionajului în timp de pace. spionaj în timp de pace, am găsit că este bine să adoptăm Sunt, cu cel mai profund respect. sistemul din legea franceză, acela că toate faptele să fi e SIRE, pedepsite cu închisoarea corecţională și cu amendă, iar AL MAIESTĂŢII VOASTRE prin art. 11 s-a lăsat la facultatea tribunalelor să aplice și Prea plecat și supus servitor interdicţie de la 1 la 5 ani, în cazurile în care ele vor găsi MINISTRU DE RĂZBOI necesar aceasta. Este adevărat că în Franţa, în 1891, s-a General de Divizie11 prezentat Adunării Deputaţilor un proiect de lege pentru (S.S. indescifrabil) urcarea pedepselor în materie de spionaj, dar el a rămas fără Nr. 748 din 29 ianuarie 1913 urmare, așa că și astăzi este în vigoare tot legea din 1886. ♦♦♦ Sistemul acesta, de a da în competenţa tribunalelor judecarea delictelor de spionaj, înlătură multe CAROL I inconveniente, și mai ales pe acelea inerente procedurii Prin graţia lui Dumnezeu și voinţa naţională complicate și întârzietoare a curţilor cu juraţi. Ceea ce REGE AL ROMÂNIEI ne interesează în chestiunea de spionaj, nu este atât La toţi de faţă și viitori sănătate asprimea pedepselor, ci nevoia de a pedepsi cu siguranţă Corpurile legiuitoare au votat și adoptat, și cât se poate mai repede. Articolul 16 din proiect iar noi sancţionăm ce urmează: prevede chiar dispoziţia ca instrucţia și judecarea acestor delicte să se facă de urgenţă și cu precădere înaintea LEGE altor pricini, iar termenele de judecată să nu fi e mai CONTRA SPIONAJULUI ÎN TIMP DE PACE12 lungi de 15 zile. Art. 1 – Se va pedepsi cu maximum închisorii În ceea ce privește reglarea în detaliu a competenţei, corecţionale și cu amendă de la 1.000-5.000 lei: art. 12 din proiect se referă la regulile de drept comun, a) Orice funcţionar public, agent sau presupus acelea prevăzute în codicele de procedură criminală și al guvernului care cu bună știinţă va fi transmis sau în Codicele de Justiţie Militară. procurat, în original sau în copie, unui guvern străin, document 2017 2 (76) 19 studii/documente agenţilor lui, sau oricărei alte persoane, fără calitate de unei misiuni cu care a lua cunoștinţă de ele, sau care va fi divulgat în total fusese însărcinat, se va sau în parte: planuri, schiţe, desene, fotografi i, scripte pedepsi cu închisoarea sau documente, fie chiar incomplete sau inexacte, de la trei luni la doi ani informaţii sau notiţe interesând: apărarea teritoriului, și cu amendă de la 100 siguranţa statului, mobilizarea și concentrarea armatei la 1.000 lei. în legătură cu mobilizarea, starea, cantitatea și calitatea Art. 5 – Se va materialului militar de orice categorie; pieţele întărite, pedepsi cu închisoarea forturile, arsenalele militare și maritime, porturile, vasele de la 3 la 5 ani și cu de război, arme, muniţii, explozive, sau elementele amendă de la 1.000 la lor constitutive, mașini, mecanisme sau părţi din ele, 5.000 lei: echipamentele, sau orice alte știinţe asupra obiectelor a) oricine făţiș sau sau lucrărilor care, în interesul apărării naţionale, nu pe sub ascuns, deghizat, trebuie divulgate, și care fuseseră încredinţate sus travestit, sub nume numitelor persoane, sau de care aveau cunoștinţă cu fals, sau ascunzându-și ocazia funcţiunii sau însărcinării lor; naţionalitatea, b) Orice altă persoană care, cu bună știinţă, va fi identitatea, calitatea Generalul Gheorghe Slăniceanu transmis sau procurat unui guvern străin, agenţilor lui sau profesia, în scopul de a comite faptele prevăzute sau unei persoane, fără calitate de a lua cunoștinţă de la art. 1, se va fi introdus într-o cetate, fort, post ele, una din lucrările prevăzute în paragraful precedent militar, tabără, cantonament, bivuac, cazarmă, arsenal, și care îi fuseseră încredinţate sub orice titlu, sau de vas de război, magazie de aprovizionare, pirotehnie, care avea cunoștinţă, fi e ofi cial, fi e în virtutea situaţiei, pulberărie, cum și în birourile unde se păstrează: planuri, profesiei sau a vreunei misiuni cu care fusese însărcinat; documente, scrieri sau orice acte sau cărţi geografi ce c) Orice persoană care, afl ându-se în unul din cele referitoare la apărarea naţională, cum și în orice altfel două cazuri ale paragrafelor precedente, va fi comunicat de stabiliment militar cu dependinţele lui; sau divulgat, nu însuși actul sau documentul secret, ci b) Oricine prin mijloacele prevăzute în paragraful numai informaţii sau știinţe trase din ele. precedent, va fi ridicat planuri, sau va fi făcut recunoașteri Art. 2 – Orice persoană, alta decât cele enumerate în de căi ferate sau de orice fel de comunicaţii, ori va fi luat articolul precedent, care își va fi procurat zisele planuri, informaţii sau va fi executat fotografi i, desene, schiţe scripte, documente etc., menţionate mai sus, și le va fi asupra oricărui lucru privitor la apărarea teritoriului sau comunicat sau predat, în tot sau în parte, altor persoane la siguranţa exterioară a statului. sau care, având cunoștinţă de ele, le va fi divulgat sau va fi Art. 6 – Se va pedepsi cu închisoarea de la 3 luni la comunicat informaţii ce ele conţineau, sau le va fi publicat 2 ani și cu amendă de la 500 la 2.000 lei, oricine fără ori reprodus, chiar parţial și incomplet, se va pedepsi cu permisul autorităţii militare sau maritime, va fi executat închisoarea de la 1-5 ani și cu amendă de la 500 la 5.000 lei. chiar fără intenţie frauduloasă, ridicări de planuri sau Cu aceeași pedeapsă se va reprima reproducerea sau lucrări topografi ce, într-o anumită rază împrejurul publicarea fără autorizaţie a acestor planuri, scripte sau unui fort, cetate, post, port sau stabiliment militar sau documente. Dacă autorul reproducerii sau publicării maritim. nu va fi cunoscut, pedeapsa se va aplica girantului Indicarea acelor forturi, arsenale și stabilimente, responsabil al ziarului, iar în lipsa acestuia, editorului; precum și întinderea razei în care asemenea ridicări de dacă însă publicarea nu se va fi făcut prin ziare, pedeapsa planuri și lucrări topografi ce, nu se pot executa decât se va aplica tipografului, litografului sau editorului, cu permisiunea autorităţilor militare sau maritime, se potrivit deosebirilor de mai sus. vor aduce la cunoștinţa publică prin Monitorul Ofi cial Art. 3 – Se va pedepsi cu închisoarea corecţională de și prin afi șe permanente, așezate, pe cât cu putinţă va fi , la 3 luni la 2 ani și cu amendă de la 1.000 la 3.000 lei, în locurile cele mai vizibile și frecventate. orice persoană care, fără autorizaţie sau fără calitate de Art. 7 – Acela care fără autorizaţie și chiar fără a putea lua cunoștinţă de ele, își va fi procurat planurile, intenţie frauduloasă, afară de eroare vădită, va trece scriptele și documentele indicate în art. 1. peste bariere, ziduri, garduri, uluci, șanţuri, taluzuri, Art. 4 – Acela care, prin neglijenţă, prin neobservarea de fortifi caţii, sau orice fel de îngrădiri, pe terenuri regulamentelor, instrucţiunilor, ordinelor și consemnelor, aparţinând administraţiei militare, sau în posesia ei, va fi lăsat a se sustrage, a se lua, a se distruge planurile, unde intrarea este interzisă, se va pedepsi cu închisoarea scriptele, documentele, fotografi ile, desenele, schiţele de la 15 zile la 6 luni și cu amendă de la 100 la 1.000 lei. relative la cele specificate în art. 1, paragraful a și Art. 8 – Tentativa oricăruia din delictele prevăzute la care îi erau încredinţate sau le avea în posesie în art. 1, 2, 3 și 5, ca și provocarea la unul din aceste delicte, virtutea funcţiunii, situaţiei sau profesiei sale, sau a se va pedepsi cu însuși delictul săvârșit.

20 2 (76) 2017 document studii/documente Art. 9 – Complicele, adică oricine, cu bună știinţă, 2) Când sunt rezerviști sau miliţieni pentru toate va fi ajutat sau asistat pe autorul sau autorii delictelor faptele prevăzute în această lege, săvârșite cu ocazia de mai sus în faptele pregătirii, înlesnirii sau săvârșirii serviciului, sau din cauza serviciului. lor, cum și aceia care vor fi dat autorităţilor adăpost, 3) Dacă faptul s-a comis de un justiţiabil de Consiliul locuinţă, loc de retragere sau ascundere, de întrunire de Război, în complicitate cu străinii. sau care vor fi tăinuit obiectele sau instrumentele care Art. 15 – Instrucţia și judecarea delictelor prevăzute au servit, sau aveau să servească la comiterea delictelor, în această lege, se vor face de urgenţă și cu precădere se vor pedepsi ca autorii principali. înaintea altor pricini, afară de cazurile de presă, de Art. 10 – Va fi scutit de pedeapsa ce i s-ar fi cuvenit: competenţa juraţilor. a) Acela, care, înainte de săvârșirea unuia din delictele Termenele de judecată, la oricare instanţă judecătorească, prevăzute de prezenta lege, sau înaintea oricărei urmăriri nu vor fi mai lungi de 15 zile, socotite din ziua primirii începute, îl va aduce la cunoștinţa autorităţilor civile dosarului, sau din ziua ajurnării afacerii, de va fi cazul. sau militare; Toate aceste afaceri se vor judeca fără drept de b) Acela, care, chiar după urmăririle începute, va fi opoziţie la orice instanţă judecătorească. înlesnit sau procurat arestarea făptuitorilor, sau a unuia Art. 16 – Dispoziţiile art. 60 din Codul Penal din ei. privitoare la admiterea de circumstanţe atenuate se vor Art. 11 – Afară de pedepsele indicate prin prezenta aplica și la delictele prevăzute în prezenta lege. lege, tribunalele vor putea să pronunţe și interdicţia de Art. 17 – Legea de faţă se va aplica și în timp de la 1 la 5 ani a tuturor, sau numai a unora din drepturile război, însă numai pentru cazurile neprevăzute de politice și civile, după cum se prevede la art. 22 Codul Codul Penal comun, de Codicele de Justiţie Militară Penal. și de Codul de Justiţie special pentru Corpul Marinei. Art. 12 – Competenţa pentru urmărirea și judecarea Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în delictelor prevăzute în această lege se va stabili potrivit ședinţa de la 22 ianuarie, anul 1913 și s-a adoptat cu celor cuprinse în Codicele de Procedură Criminală și majoritate de șaizeci și unu voturi contra patru. în Codicele de Justiţie Militară. PREȘEDINTE (ss) C. Cantacuzino Art. 13 – La caz de complicitate, dacă vreunul din (L.S.A.D.) faptele prevăzute în prezenta lege se va fi comis de Secretar (ss) T. Bădărău justiţiabilii de instanţele penale ordinare și de justiţiabilii Această lege s-a votat de Senat în ședinţa de la de instanţele penale militare, se va face disfuncţia 28 ianuarie anul 1913 și s-a adoptat cu majoritate de prevăzută la art. 73, paragraful 6, din Codicele de Justiţie patruzeci voturi, contra două. Militară, judecându-se militarii de Consiliile de Război, iar ceilalţi de Tribunalele ordinare. PREȘEDINTE (ss) C. Cantacuzino Art. 14 – Toţi preveniţii pentru vreunul din delictele (L.S.S.) prevăzute în legea de faţă, în caz de complicitate, se vor Secretar (ss) A.D. Reșcanu trimite fără deosebire înaintea Consiliilor de Război: Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fi e învestită 1) Când toţi sunt militari sau asimilaţi cu militarii, cu sigiliul statului și publicată prin Monitorul Ofi cial. chiar dacă vreunul din ei ar face parte din trupa cu Dat în București, la 29 ianuarie 1913. schimbul, sau s-ar găsi în disponibilitate sau concediu Carol I ori în completare, fi e că în momentul săvârșirii faptului MINISTRU DE RĂZBOIUL MINISTRU DE JUSTIŢIE se găsea sau nu sub arme. General de Divizie Hârjeu Cantacuzino

Contributions to the military Counterespionage History during Peace Time (1913) Silviu-Daniel Niculae, Ph.D. candidate Abstract: Th e experiences gained during the Independence War (1877-1878) and during Th e First Balkan War (1912) determined General Staff to continue the demarches initiated in 1896 to adopt a law for the military counterespionage during peace time. During war the espionage actions were judged after the Military Justice Code. Keywords: counterespionage, Military Justice Code, 1913, the first legislative regulation, peace time

NOTE

1 Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” 7 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond microfi lme, rola 2 Alin Spânu, Serviciul de informaţii al României în Războiul de Întregire F.II. 1.506, cd. 614. Naţională, Editura Militară, Bucureşti, 2012, pp.16-17. 8 Generalul de divizie a fost şeful Statului Major General 3 *** Direcţia Informaţii militare între Ficţiune şi Adevăr , coordonator col. în perioada 11 noiembrie 1911-2 decembrie 1913. Ion Dohotaru, Bucureşti, 1994, pp.36-37. 9 4 A.M.R., Fond microfi lme, rola F.II. 1.506, cd. 605-612. Vezi pe larg Colonel dr. Cornel Cucu, Direcţia Contrainformaţii şi Securitate 10 Militară – Repere cronologice, în revista „Document. Buletinul Arhivelor Codicele de Justiţie Militară – n.n. Militare Române” nr. 2(52)/2011, pp.4-7. 11 Generalul de divizie Constantin Hârjeu a fost ministru de război în perioadele 5 *** Direcţia Informaţii militare..., pp.38-39. 14 octombrie 1912-3 ianuarie 1914 şi 6 martie-23 octombrie 1918. 6 Ibidem, pp. 40-41. 12 A.M.R., Fond microfi lme, rola F.II. 1.506, cd. 616-621. document 2017 2 (76) 21 studii/documente PIONIERI AI ARTILERIEI ANTIAERIENE

General-maior (r) profesor universitar Dr. Visarion NEAGOE1

GENERALUL DE DIVIZIE ŞTEFAN BURILEANU

-a născut la Burila Mică, în știinţă Toulouse, a publicat lista volumelor 1879, în apropierea orașului ce vor compune biblioteca acesteia, STurnu Severin. Cea mai mare invitând la colaborare prin selecţie autori parte a studiilor le-a făcut în ţară. Ultima din lumea întreagă. Ţara noastră a trimis clasă de liceu a făcut-o în anul 1891, la Marii Enciclopedii Știinţifice lucrarea liceul „Saint Louis” din Paris, la Secţia căpitanului Ștefan Burileanu, intitulată matematică specială. La vârsta de 17 ani, Probabilité du tir. Spre mândria armatei a intrat în Școala de Ofi ţeri de Artilerie și române, în cadrul selecţiei făcute, lucrarea Geniu din București, pe care a absolvit-o a întrunit aprecieri unanime. Ca atare, la 16 iulie 1893. Avansat sublocotenent, editarea lucrării s-a făcut la Paris, în a fost încadrat la Regimentul 3 Artilerie, anul 1911, prin grija Enciclopediei și a de unde, după un an de stagiu, a fost trimis intrat de la acea dată în fondul bibliotecii Locotenent-colonelul Ştefan Burileanu să frecventeze cursurile Școlii de Aplicaţie respective. de Artilerie și Geniu de la Fontainbleau. Concomitent, În numărul 15 din 15 iulie 1912 al „Revistei generale își ia licenţa în matematică. de știinţă” din Paris, se făcea următoarea apreciere asupra Întors în ţară, activitatea lui de comandant în valorii acestei lucrări: „Punctele cele mai delicate ale părţii diferite unităţi de artilerie (Regimentul 2 Artilerie teoretice, relativ la calculul probabilităţilor, au fost expuse Cetate, 10 Artilerie, 15 Artilerie, 1 Artilerie Cetate, de autor în această excelentă publicaţie cu o claritate care 1 Asediu, 1 Artilerie Grea etc.)2 s-a împletit strâns face onoare unui matematician și unui scriitor”5. cu munca de cercetare știinţifi că. Numit în diferite Nu întâmplător, în memorabila bătălie de la Verdun, perioade de timp (1897-1898, 1908-1911) profesor artileria franceză a folosit pentru reglarea tragerilor la Școala de Artilerie și Geniu, Ștefan Burileanu prescripţiile acestei lucrări. Rezultatele s-au dovedit a întocmit și a predat numeroase cursuri: algebră a fi din cele mai bune. Semnifi cativ este și faptul că, superioară, geometrie analitică, calcul diferenţial și mai târziu, cu două decenii și jumătate, mai precis în integral, calculul probabilităţilor și metalurgie. anul 1940, un ofi ţer de artilerie din armata noastră, În anul 1901, și-a dat doctoratul în matematică, tot consultând la Paris un specialist francez și solicitându-i la Paris, susţinând lucrarea mult apreciată de referenţi acestuia să-i recomande o lucrare privind probabilitatea și de comisie – Noi metode de balistică superioară3. tragerilor artileriei, nu mică i-a fost mândria când i Începând din al doilea an al funcţionării sale ca s-a arătat că nu există altă lucrare mai bună ca cea a profesor la Școala de Artilerie și Geniu, Ștefan Burileanu generalului Ștefan Burileanu. a publicat mai multe lucrări, a căror valoare a fost unanim Studiile și munca asiduă depuse de către acest recunoscută și apreciată, două dintre ele fi ind premiate de erudit al știinţelor exacte și-au găsit aplicarea într-o Academia Română. În referatul generalului Crăiniceanu perioadă când ţara și armata română aveau nevoie de privind lucrarea Teoria generală a calculului probabilităţilor, aportul oamenilor de știinţă. Apariţia aviaţiei în cel publicată în anul 1900, printre altele se arăta: „Cartea de-al doilea deceniu al secolului nostru, precum și căpitanului Burileanu Ștefan este plină de idei și propuneri începerea Primului Război Mondial, au impus găsirea originale [...] Precizia și justeţea demonstraţiilor sale sunt unor mijloace efi ciente de luptă împotriva aeronavelor, remarcabile. Autorul poate produce adevărate curente de contracarare a acţiunilor aviaţiei, în general. de progres în știinţa tragerilor de instrucţie și de război. Căutând să dea un răspuns practic acestor necesităţi, El merită toată lauda și încurajarea Academiei Române colonelul Ștefan Burileanu și-a pus toate cunoștinţele pentru serviciul ce aduce armatei și ţării noastre”4. teoretice în slujba patriei sale. După lungi studii și calcule, Aprecieri favorabile la adresa ofi ţerului român, la el a elaborat proiectul și apoi a realizat tunul antiaerian ţinuta știinţifi că a lucrărilor sale au fost făcute și de de 57 mm cu tragere repede, sistem „Colonel Burileanu”. străini. Dăm numai un exemplu. Marea Enciclopedie Cele 40 de tunuri antiaeriene, realizate prin folosirea Știinţifi că, înfi inţată la Paris de către cunoscutul om de ţevilor de 57 mm, puteau trage 20-25 de lovituri pe

22 2 (76) 2017 document studii/documente minut și aveau câmpul de tragere orizontal de 360°, tabele de tragere pentru muniţia importată din iar cel vertical de +85°. Intrând în dotarea armatei străinătate. noastre ca tun specializat pentru trageri împotriva În raportul Inspectoratului General al Artileriei ţintelor aeriene, calităţile lui au fost verifi cate în luptele române din iulie 1918, adresat Ministerului de Război, din anul 1917 pe timpul apărării unor obiective din se arătau următoarele: „Stabilirea acestor tabele de Moldova, când au fost doborâte câteva avioane inamice tragere, încredinţate personal colonelului Burileanu în raioanele Mărășești, Bârlad și Piatra Neamţ. Ștefan, cerea o deosebită competenţă, mult spirit În Raportul nr. 12128 din anul metodic și multă atenţie, deoarece atât 1918 al Marelui Cartier General, proiectilele, cât și pulberile sosite din adresat Ministerului de Război, privind străinătate erau fără nicio indicaţie calităţile balistice ale tunului proiectat și asupra caracteristicilor pe care le realizat de colonelul Ștefan Burileanu, posedau și asupra întrebuinţării ce se arăta: „Acest preţios material face urma să li se dea. Cu toate aceste lipsuri faţă ţării noastre, el ne-a adus și ne va fundamentale, colonelul Burileanu aduce și în viitor reale și apreciabile Ștefan, pe baza experienţelor de tragere servicii”6. ce le-a executat în cursul lunilor aprilie, De altfel, „pentru cea mai merituoasă mai și iunie 1917, în poligonul ce l-a invenţie”, cum se arăta în propunerea organizat la Crasna, a stabilit toate pentru acordarea premiului „Lazăr” tabelele de tragere. Toate tragerile și pentru recompensarea cu suma de de război din vara anului 1917 – 5.000 lei, ofi ţerul a fost premiat, în anul conchidea raportul – s-au executat 1919, de Academia Română. după aceste tabele”7. Șirul realizărilor tehnice efectuate 1888-1916. Tun antiaerian improvizat Continuându-și activitatea de de colonelul Ștefan Burileanu nu s-a sistem Burileanu, ţeava Hotchkiss 1916, cercetare și aplicând teoriile mecanicii oprit aici. Pentru tunul conceput de calibru 57 mm (Fototeca Muzeului Militar fl uidelor, generalul Ștefan Burileanu el, a proiectat și realizat, tot în anul Naţional „Ferdinand I”) a fost preocupat și de obţinerea unor 1916, un focos cu durată mare de ardere, pentru bătăi cât mai mari la materialul de artilerie, realizând tragerile antiaeriene. Pe baza rezultatelor obţinute și în deceniul al patrulea al secolului nostru coafele de a aprecierilor unanim făcute atât de comandamentul ogivă pentru obuzele explozive folosite de tunurile de român, cât și de Misiunea Militară Franceză afl ată 75 mm model 1915 și model 1917. Profi lul acestora a în România, focosul a fost întrebuinţat cu succes în fost calculat, astfel încât să reducă la minimum rezistenţa tragerile executate în vara anului 1917. aerului pe timpul deplasării proiectilului pe traiectorie. Realizator al tunului și al focosului pentru tragerile În timp ce renumitul om de știinţă german Kranz antiaeriene, am putea pe drept cuvânt afi rma că Ștefan declara, în anul 1939, că nu prezintă importanţă dacă Burileanu a fost precursorul artileriei antiaeriene din profi lul vârfului proiectilului este ogival, parabolic sau ţara noastră. Tot el a fost realizatorul afetelor pentru hiperbolic, generalul Ștefan Burileanu, prin invenţia sa, ţevile tunurilor de calibru 150 mm, scoase din forturile a demonstrat contrariul. În urma tragerilor de verifi care, ce înconjurau orașul București, precum și pentru executate în poligon, la 23 aprilie 1940, pentru tunurile obuzierele de 120 mm. Astfel adaptate, tunurile au fost de 75 mm model 1915 și la 16 mai 1941 pentru model folosite cu deosebit succes în luptele de la Mărășești, 1917, s-a confi rmat justeţea calculelor teoretice făcute ele constituind pentru acel timp principala și singura de el. Experienţele făcute au demonstrat că împrăștierea artilerie grea a armatei române. loviturilor a fost diferită faţă de tragerile de până atunci. În afara preocupărilor arătate mai sus, în Suprafaţa în care s-a realizat gruparea loviturilor a fost timpul Primului Război Mondial, colonelul Ștefan de opt ori mai mică decât în cazul proiectilelor fără Burileanu a îndeplinit numeroase funcţii, ca de coafa, iar bătaia a crescut cu 22%. pildă președinte al Consiliului Tehnic al Artileriei, Numeroase au fost distincţiile cu care munca Armamentului și Muniţiei din armata română sau generalului Ștefan Burileanu a fost apreciată. Dintre președinte al Comisiei de Studii și Materiale de acestea amintim doar distincţiile române „Bene Război. Pe timpul exercitării acestei funcţii, atras Merenti” clasa 1 și „Răsplata muncii” clasa 1, iar străine de problemele a căror rezolvare era reclamată de – „Premiul academic”, acordat de guvernul Franţei. La câmpul de luptă, el a găsit timpul necesar ca, în toate acestea s-au adăugat stima și dragostea cu care a spatele frontului stabilizat pe aliniamentul Mărăști, fost înconjurat de ofi ţerii din arma artileriei, precum și Mărășești, Nămoloasa, Galaţi, să întocmească noile de întreg corpul ofi ţeresc al armatei române. document 2017 2 (76) 23 studii/documente GENERALUL DE BRIGADĂ ION BUNGESCU

-a născut la 16 martie 1898, în satul spaţiu a traiectoriilor proiectilelor trase de toate gurile Retevoiești, judeţul Muscel (astăzi Argeș), de foc cuplate la aparat. Instalaţia a constituit prima Sunde a urmat cursurile școlii primare. „mașină de calcul” folosită de bateriile antiaeriene, După terminarea Gimnaziului „Dinicu Golescu” din primul pas spre mecanizarea și automatizarea tragerilor Câmpulung Muscel, în anul 1913, reușește pe primul împotriva aeronavelor inamice. loc la concursul de admitere susţinut la Liceul Militar Echipând cu aparatul său bateria de tunuri antiaeriene de la Mănăstirea Dealu din Târgoviște. tip „Skoda”, căpitanul Bungescu a executat trageri de În perioada 1916-1917, a urmat cursurile Școlii luptă cu aceasta în poligonul Mamaia – Constanţa, în faţa Militare de Artilerie, Geniu și Marină pe care o termină unei asistenţe califi cate în domeniu, reușind să doboare cu rezultate foarte bune. Toţi acești ani au reprezentat ţinta din prima salvă. Performanţa sa a fost răsplătită perioada în care tânărul ofi ţer și-a consolidat, cu o cu „Marele trofeu al tragerilor precise”. „Cea mai mare perseverenţă puţin obișnuită, recompensă pentru mine – avea cunoștinţele și deprinderile să mărturisească ofiţerul – necesare întrebuinţării în luptă este că mi-am verifi cat logica a armamentului artileristic, gândirii și mi-am întărit dezvoltându-și pasiunea convingerea că pot face ceva pentru știinţele exacte și și mai bun”. spiritul inovator. Pentru meritele sale La 1 iunie 1917, este excepţionale, căpitanul Ion avansat sublocotenent și Bungescu a fost admis în Școala trimis pe frontul din Moldova, de Război din București și apoi în cadrul Regimentului 15 în prestigioasa instituţie de Obuziere, în condiţiile grele învăţământ militar din Franţa – ale eroicei campanii militare Aparat central de conducere a focului „Bungescu”, model 1938 Școala Superioară de Război (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I”) din acel an, tânărul ofi ţer a Saint-Cyr, pe care a absolvit-o dobândit o importantă experienţă de război, cunoscând în anul 1933, cu rezultate deosebite. Potrivit uzanţelor atât focul armamentului terestru executat de inamic, cât timpului, în anii 1933-1934, ofi ţerul avea să execute și loviturile aeriene ale acestuia asupra trupelor proprii. un an stagiu la Regimentul 401 Apărare Contra Înzestrat cu o fi re analitică și cu o minte iscusită, ofi ţerul Aeronavelor, perioadă în care a audiat și cursurile de a înţeles că procentajul scăzut de doborâre a aeronavelor istorie la Universitatea Sorbona. vrăjmașe se explică prin lipsa de sincronizare a tragerilor Tot din această perioadă datează preocupările executate cu tunurile antiaeriene, lipsă ce determina căpitanului Bungescu, avansat din 1934 la gradul de o mare împrăștiere a proiectilelor în jurul ţintei și o maior, de perfecţionare a aparatului său de conducere explozie a acestora în timpi diferiţi. a focului. Așa încât, în anul 1935, și-a prezentat noul În anul 1918, este avansat în mod excepţional la model de aparat denumit „Aparatul central simplifi cat gradul de locotenent, iar după încheierea războiului sistem maior Bungescu”, însoţit de lucrarea Memoriu a solicitat trecerea din arma artilerie terestră în asupra aparatului central de preparaţie și conducere a artileria antiaeriană. În anul universitar 1924-1925, tragerilor antiaeriene, lucrare premiată de Academia a fost cooptat în catedra de pregătire militară a Școlii Română. Pentru aceeași realizare, prin Decretul nr. Politehnice „Polizu” din București, care pregătea cadre 730/1935, ofi ţerul a fost decorat cu „Meritul cultural de rezervă pentru artileria antiaeriană. pentru știinţă” clasa a II-a. În anul 1925, a urmat un curs de specializare în Franţa, Invenţia sa a fost apreciată și pe plan internaţional, pe linia apărării contra aeronavelor, pe care l-a absolvit cu dovadă fi ind Înaltul Ordin „Coroana Iugoslaviei” clasa succes, fi ind avansat, tot la excepţional, la gradul de căpitan. a IV-a acordat ofi ţerului român de această ţară prin În anul 1926, a fost numit comandantul primei Decretul nr. 4235/1935. baterii de tunuri antiaeriene sistem „Skoda” de 76,2 mm. Inventatorul militar român avea să-și continue, După doi ani de muncă asiduă, el a reușit să construiască însă, cercetările și, după numai 3 ani, avea să prezinte o primă variantă a aparatului central de conducere a „Aparatul Central de Tragere model Bungescu 1938”, focului, aparat menit a rezolva problema fundamentală a invenţie recunoscută de Ministerul Industriei și acţiunilor antiaeriene, respectiv, sincronizarea în timp și Construcţiilor prin Brevetul nr. 3199/1938.

24 2 (76) 2017 document studii/documente Ziare românești, franceze, germane și din alte ţări iar la 1 decembrie 1944, cu gradul de colonel, șef de au consemnat în coloanele lor drept eveniment această stat-major al Corpului 2 Armată, funcţie în care a „Invenţie românească destinată apărării antiaeriene”. participat la acţiunile duse de aceste două mari unităţi Licenţa aparatului a fost solicitată de mai multe uzine în campania de vest. de armament din Germania, în schimbul unui avans Pentru meritele sale pe câmpul de luptă, a fost minim de 5.000.000 lei. Maiorul Bungescu a preferat, decorat cu ordine militare românești și străine, iar la însă, să transfere întreaga documentaţie specialiștilor 23 septembrie 1945 i s-a acordat gradul de general de de la Uzinele Reșiţa, care au valorifi cat-o și au trecut brigadă. La 21 februarie 1947, prin Decretul nr. 281, a la fabricarea în serie a aparatelor atât de necesare fost decorat cu Ordinul „Steaua României” cu Spade armatei române, fără ca ofi ţerul, în calitate de autor, să în Grad de Cavaler cu panglica de Virtute Militară. primească vreo compensaţie. Cu acest model de aparat După anul 1946, generalul de brigadă Ion Bungescu au fost echipate bateriile de artilerie antiaeriană în cel a îndeplinit funcţii importante în cadrul Corpului 4 de-Al Doilea Război Mondial. Armată și în organele centrale ale Subsecretariatului Concomitent cu aceste preocupări tehnice, maiorul de Stat al Aerului. Bungescu a desfășurat în acești ani și o prodigioasă La 19 aprilie 1948, la numai 50 de ani, din cauza unei activitate didactică. Astfel, între anii 1936-1938, a fost boli necruţătoare avea să treacă în nefi inţă. cadru didactic la Școala Superioară de Război. Preocupat Opera sa teoretică și practică în domeniul apărării de formarea unor cadre special pregătite în domeniul antiaeriene a ţării, în cel al pedagogiei militare și apărării contra aeronavelor, el a insistat pe lângă organele cercetării fenomenului război își păstrează și astăzi în drept și a reușit, la 1 aprilie 1938, să obţină aprobarea valabilitatea. Fie și numai mesajul potrivit căruia pentru înfiinţarea Centrului de Instrucţie pentru „aviaţia își va menţine încă multă vreme rolul ofensiv Apărarea Contra Aeronavelor, iar la 10 decembrie în lovirea obiectivelor, trupelor și a populaţiei și, ca 1939, a Școlii Militare de Ofi ţeri pentru Artileria urmare, apărarea contra acţiunilor acesteia nu constituie Antiaeriană, al căror comandant a fost și numit. Timp o modă, ci o necesitate” ar fi de ajuns pentru a fi xa pe de 6 ani (1938-1944), cât a comandat aceste instituţii de distinsul general de brigadă Ion Bungescu în galeria învăţământ a dovedit o veritabilă vocaţie de pedagog și personalităţilor de excepţie ale armatei române. comandant, contribuind la pregătirea unor promoţii Un lucru este cert. Dacă pământul României nu a de specialiști competenţi și buni conducători, care s-au fost presărat cu mai multe cimitire gen „4 Aprilie 1944” distins pe câmpurile de bătaie ale celui de-Al Doilea din București urmare a bombardamentelor aeriene din Război Mondial. timpul războiului, acest fapt s-a datorat și generalului Colaborator activ al revistelor de specialitate, Bungescu, prezent prin invenţia sa în întreg dispozitivul membru al mai multor societăţi de matematică, ofi ţerul a de apărare antiaeriană românesc, invenţie care, prin mai fost distins și cu alte diplome printre care, de două precizia dată tunului antiaerian, a făcut ca pierderile ori cu premiul Societăţii „General Panaitescu” și cu cel suferite de atacatori în spaţiul aerian românesc să fi e al „Gazetei Matematice”. cele mai mari de pe teatrele de acţiuni militare ale La 8 iunie 1944, locotenent-colonelul Bungescu celei de-a doua confl agraţii mondiale. Și fi ecare avion a fost numit șef de stat-major al Corpului Blindat, doborât a însemnat vieţi salvate...

GENERALUL DE DIVIZIE GHEORGHE I. POPESCU

-a născut la 2 august În timpul Primului Război Mondial, a primit 1884, în localitatea misiunea să participe la organizarea apărării antiaeriene SBaia de Aramă, a trupelor armatei române dispuse în Moldova, precum judeţul Mehedinţi. și la pregătirea subunităţilor de artilerie antiaeriană. După absolvirea Școlii de După război, a fost trimis la studii în Belgia, unde Ofi ţeri de Artilerie și Geniu, a obţinut titlul de inginer diplomat al Institutului în perioada 1 iulie 1906- Politehnic din Gand. 1 aprilie 1909 și-a desfășurat La 15 noiembrie1925, ca urmare a experienţei activitatea în Regimentul 1 dobândite în domeniul artileriei antiaeriene, locotenent- Artilerie „Regele Carol”, colonelul Gheorghe I. Popescu a fost numit director al Generalul Gheorghe Popescu pentru ca apoi, până în anul Direcţiei a X-a Aeronautică, pentru ca, la 1 octombrie 1922, să fi e încadrat pe diferite funcţii de comandă în 1928, să fie repartizat în Regimentul 1 Artilerie Regimentele 14, 9, 7, 4 și 24 Artilerie. Antiaeriană. document 2017 2 (76) 25 studii/documente În ziua de 1 aprilie 1929, prin Înaltul Decret În anul 1935, în baza Înaltului Decret nr. 755, i s-a nr. 861, i s-a încredinţat comanda Regimentului 1 acordat gradul de general de brigadă. Artilerie Antiaeriană, funcţie în care a făcut dovada În urma reorganizărilor produse în cursul anului calităţilor sale de excepţie. 1940, după înfi inţarea Comandamentului Apărării Prin Înaltul Decret nr. 850/1932, va conduce apoi, în Antiaeriene a Teritoriului i s-a încredinţat comanda perioada 1 aprilie 1932-1 august 1933, Direcţia Aeronautică acestuia. Tot în acest an, a fost avansat la gradul de din cadrul Inspectoratului General Aeronautic. general de divizie. La 1 iulie 1933, în baza Înaltului Decret nr. Până la trecerea sa în rezervă, în baza Înaltul 2017, colonelul Gheorghe I. Popescu a fost numit Decretului nr. 2093 din 27 iulie 1943, pentru limită comandantul Apărării Contra Aeronavelor, funcţie în de vârstă, generalul de divizie Gheorghe I. Popescu care își va aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea avea să acţioneze cu fermitate șl competenţă pentru artileriei antiaeriene, prin înfi inţarea de noi regimente luarea unor măsuri de excepţională importanţă și apoi a brigăzii de artilerie antiaeriană, precum și pentru apărarea antiaeriană a teritoriului în anii la pregătirea acestora în vederea participării la cel grei ai celei mai mari confl agraţii militare cunoscute de-Al Doilea Război Mondial. de omenire.

GENERALUL DE DIVIZIE GHEORGHE D. MARINESCU

ăscut la La 1 iunie 1917, căpitanul Marinescu a fost numit 16 noiembrie comandant al Escadrilei 9 Aviaţie de Recunoaștere, N1891, în comuna dotată cu avioane franceze „Farman 40” și „Caudron Cotorca din judeţul Buzău, G.4” (bimotoare). Această escadrilă, care făcea parte din fi u al preotului învăţător Grupul 2 Aeronautic pus la dispoziţia Armatei 1 române, Dobre Marinescu și al comandată de generalul Constantin Christescu, presbiterei Constandina a participat la pregătirea și ducerea luptelor de la Marinescu, cel care avea să Mărășești, executând reglarea tirului tunurilor terestre, devină generalul de divizie lovirea artileriei și tranșeelor inamicului, precum și Gheorghe Marinescu a recunoașteri îndepărtate (de zi și de noapte) cu una urmat școala primară la dintre secţiile sale. Până la terminarea războiului și școala din sat (având ca plecarea la Școala Superioară de Război, căpitanul învăţător chiar pe tatăl Marinescu avea să mai participe, în calitate de Generalul Gheorghe Marinescu său). Avea să urmeze, comandant de baterie, la apărarea Nistrului, între apoi, cursurile Liceului „Hașdeu” din Buzău, Școlii Tighina și Cetatea Albă. Pregătitoare de Ofi ţeri de Artilerie din București, Școlii Înaintat la gradul de maior în anul 1925, după Speciale de Artilerie (1913-1914), Școlii de Observatori terminarea studiilor superioare, ofiţerul a primit Aerieni (din avion și balon captiv) de la Cotroceni, Școlii comanda unui divizion din Regimentul 21 Artilerie de la de Observatori Aerieni de la Botoșani (1917), precum Slatina. În luna februarie 1923, a fost numit comandant și ale Școlii Superioare de Război (1920-1921). al Școlii Militare de Meseriași a Aeronauticii, pe care Avansat la gradul de sublocotenent în anul 1912, avea trebuia s-o înfi inţeze în garnizoana Mediaș. Energic să fi e repartizat la Regimentul 3 Artilerie din Brăila, în și bun organizator, maiorul Marinescu a rezolvat cu cadrul căruia a participat la campania militară din vara succes numeroasele probleme legate de înfi inţarea unei anului 1913, din Bulgaria. școli noi, care, ulterior, la propunerea sa se va numi Cu gradul de locotenent, acordat în anul 1915, avea „Școala Tehnică a Aeronauticii”. să ia parte la luptele din Dobrogea și la bătălia de la La 10 mai 1925, a fost mutat în Statul Major al Neajlov pentru apărarea Bucureștiului, comandând o Inspectoratului General al Aeronauticii, îndeplinind baterie de artilerie. funcţia de șef al Biroului școlilor aeronauticii. La 1 aprilie 1917, a fost înaintat la gradul de căpitan, La începutul anului 1926, ofi ţerul a fost trimis dată după care a participat la executarea reglării din în Franţa pentru a urma cursurile Școlii de Tir și avion a tirului bateriilor de artilerie grea. Bombardament Aerian de la Cazaux. La terminarea

26 2 (76) 2017 document studii/documente acestei școli, maiorul Marinescu a fost repartizat pentru avea să conducă activităţile de organizare a serviciilor practică la Regimentul 21 Aviaţie de Bombardament de apărare pasivă, de supraveghere, detectare și alarmă Greu, în garnizoana Nancy, unitate cu care a luat parte aeriană a teritoriului, precum și de apărare joasă a la marile manevre aeriene de noapte de pe graniţa de obiectivelor importante împotriva atacurilor din aer. est a Franţei. De comun acord cu Misiunea Militară Germană, Întors în ţară, i s-a încredinţat, la începutul anului a fost întocmit un Plan de apărare antiaeriană a 1927, comanda Școlii de Tir și Bombardament Aerian instalaţiilor din întreaga zonă petroliferă, a celor de la Mamaia, pentru ca, la 1 aprilie 1928, să fi e numit portuare din Constanţa, a podului de peste Dunăre ajutor al comandantului Flotilei de Luptă Aeriană etc. (Aerodromul Pipera – București) și, în același timp, Odată cu intrarea României în cel de-Al Doilea comandant al Grupului de Bombardament. Aici fi inţa Război Mondial, la 22 iunie 1941, generalul de brigadă o Școală de Bombardieri-mitraliori, destinată pregătirii Gheorghe D. Marinescu a fost trecut în funcţia de subofi ţerilor în această specialitate. comandant al apărării antiaeriene a armatelor de La 1 octombrie 1930, a fost avansat la gradul operaţiuni, pe lângă Marele Cartier General. de locotenent-colonel și mutat la Inspectoratul Începând cu 23 septembrie 1944 și până la 29 august General Tehnic al Armatei, în funcţia de șef al 1945, generalul Marinescu avea să îndeplinească funcţia Secţiei 1 studii și experienţe. Până la mutarea de comandant al artileriei antiaeriene române. sa la Comandamentul Apărării Antiaeriene, în Personalitate de excepţie a armatei române, care calitate de comandant-secund (la 1 aprilie 1939), a participat activ la derularea celor mai importante locotenent-colonelul Gheorghe D. Marinescu momente ale participării României la cea de-a doua avea să-și desfășoare activitatea la Regimentul 7 confl agraţie mondială, generalul de divizie Gheorghe Artilerie Buzău, Regimentul 1 Artilerie Antiaeriană D. Marinescu avea să suporte, din 30 august 1945, București (1933), Regimentul 2 Artilerie Grea, cele mai mari umilinţe și suferinţe la care a putut Ministerul Armamentului (ca secretar-general), iar fi supus de către regimul comunist. După ce, la apoi în calitate de comandant, cu gradul de colonel, 23 august 1945, a refuzat să defi leze cu trupele de la Divizionul de Artilerie Călăreaţă Rădăuţi și la artilerie antiaeriană prin faţa conducerii de partid, Regimentul 38 Obuziere Lugoj. bravul general (supranumit de cei apropiaţi și „Gică- Cu o asemenea experienţă, trecut prin rigorile Contra”) avea să fi e arestat, acuzat de „înaltă trădare”, funcţiilor de comandă și stat-major de la diferite trecut în rezervă și condamnat, în aprilie 1951, la eșaloane ale artileriei terestre, antiaeriene și aviaţiei, 25 ani de muncă silnică. A ispășit 14 ani de temniţă colonelul Marinescu avea să-și dedice cariera artileriei în închisorile de la , Aiud, Pitești și Gherla, de antiaeriene. unde a fost eliberat în august 1964. Avea să se stingă În calitate de comandant-secund, el avea să-și aducă din viaţă, după ani de grele privaţiuni de tot felul, la contribuţia la elaborarea Planului apărării antiaeriene 26 august 1989, la venerabila vârstă de 98 de ani. a teritoriului României, stabilind cantitatea și tipurile de Așadar, după o carieră strălucită, în care și-a armament și muniţie necesare, precum și a mijloacelor închinat viaţa unui ideal nobil – apărarea ţării, de cercetare a spaţiului aerian. generalul de divizie Gheorghe D. Marinescu avea să La 5 iulie 1939, avea să se deplaseze în Germania, împărtășească aceeași tragică soartă ca și alţi bravi împreună cu maiorii Valerian Nestorescu și Ion generali și ofiţeri români osândiţi la ani grei de Bungescu, pentru achiziţionarea unor tunuri antiaeriene temniţă de către regimul totalitar comunist. Nedrept de calibru mare. destin pentru atâţia oameni care au adus glorie oștirii La data de 10 mai 1940, prin Înalt Decret Regal, cu și neamului românesc în cele două mari confruntări ocazia schimbării guvernului, avea să fi e numit secretar- militare ale secolului XX... general al Ministerului Aerului, al cărui ministru era La moartea sa, locuitorii din comuna Cotorca, jud. generalul de aviaţie Achile Diculescu. Buzău publicau în ziarul „România liberă” un anunţ În urma formării guvernului condus de generalul lapidar: „Generalului Marinescu Gheorghe cel integru, , colonelul Gheorghe D. Marinescu de neclintit în cele mai grele încercări ale vieţii sale, a revenit la Comandamentul Apărării Antiaeriene, pios omagiu, în numele prietenilor consăteni, care îl unde, după acordarea gradului de general de brigadă, vor avea mereu drept exemplu viu”. document 2017 2 (76) 27 studii/documente GENERALUL DE DIVIZIE GHEORGHE PÂRVULESCU

-a născut în ziua de Brigăzii 3 Artilerie Antiaeriană Operativă, putându-se 10 decembrie spune că generalul Pârvulescu era trimis acolo unde era S1891, în locali- mai greu în războiul din est. tatea Ţânţăreni, judeţul Dolj. La 21 noiembrie 1944, a fost numit secretar- A urmat cursurile Școlii general administrativ al Subsecretariatului de Stat al Militare de Artilerie, Geniu Aerului pentru ca, la 1 aprilie 1945, graţie experienţei și Marină, terminând, în sale îndelungate pe front, să fi e mutat în funcţia de anul 1918, Cursul de Trageri comandant-secund al artileriei antiaeriene. și Informaţie al Artileriei „Rezultatele obţinute cu ocazia bombardamentelor Grele de la Tecuci. Între aeriene au fost foarte frumoase, reușind întotdeauna anii 1920-1922, a urmat a disocia formaţiunile inamice. Acţiunea a fost cursurile Școlii Superioare apreciată chiar de adversari. Cu ocazia actului de la de Război, la sfârșitul 23 august 1944, generalul Popescu se găsește din primul Generalul Emanoil Ionescu căreia a fost repartizat în moment pe linia ordonată de M.S. Regele” – apreciau comandamentul Corpului 2 Armată. Ofi ţerul acumulase comandantul Corpului 3 Aerian, generalul G. Vasiliu între timp o bogată experienţă prin participarea la și comandantul artileriei antiaeriene, generalul Ramiro campaniile militare în care fusese angajată armata Enescu. română în anii 1913 și, apoi, în Primul Război Mondial. Cu începere de la 1 septembrie 1945, luând fi inţă După ce și-a desfășurat activitatea la Regimentul 2 Comandamentul Aeronauticii Regale, generalul Artilerie (1928-1930), din nou la Corpul 2 Armată Pârvulescu a fost numit comandant al Diviziei de (1930-1931) și, apoi, 5 ani în Marele Stat Major (1931- Artilerie Antiaeriană, conform Ordinului Statului 1936), viitorul general Gheorghe Pârvulescu avea să-și Major al Aerului nr. 1576/1945, după ce, de la lege destinul de arma artilerie antiaeriană. Mutat la 19 martie 1945, îndeplinise funcţia de comandant- Regimentul 1 Apărare Contra Aeronavelor (1936-1937), secund al artileriei antiaeriene. el va lucra un timp (în anul 1937) ca Secretar general în La 23 august 1945, „prin rectifi care” a fost avansat Ministerul Aerului și Marinei. Până la începerea celei de-a la gradul de general de divizie, pentru ca la 1 decembrie doua confl agraţii mondiale, va îndeplini diferite funcţii în 1946, după o nouă reorganizare a armatei, să fi e numit cadrul Grupării 1 Apărare Contra Aeronavelor. comandant-secund al aeronauticii. Începând cu anul 1941, colonelul Gheorghe La 1 ianuarie 1947, generalul de divizie Gheorghe Pârvulescu și-a desfășurat activitatea numai în cadrul Pârvulescu avea să fie trecut în rezervă, conform Comandamentului Artileriei Antiaeriene. Comandant al prevederilor Legii nr. 293/1947. Comandamentului Apărării Antiaeriene a Bucureștiului Pentru expresivitatea și adevărurile pe care le conţin, începând cu 1 iulie 1941, detașat, din 24 martie 1942, redăm în fi nalul prezentării acestui ofi ţer de excepţie la comanda Comandamentului Apărării Antiaeriene din „antiaeriană”, caracterizările rămase în fișa sa a Zonei Petrolifere Ploiești, comandant al Brigăzii 4 personală: „Pregătirea profesională: ofi ţer de stat-major Artilerie Antiaeriană Operativă din 25 august 1942 cu o frumoasă carieră. și, apoi, de la 4 ianuarie 1943, al Brigăzii 5 Artilerie Structura morală: integru, modest și cu bun simţ. Antiaeriană, colonelul Pârvulescu și-a demonstrat Nu-i place să fi e ţinta atenţiei dintr-o jenă naturală. cu prisosinţă calităţile de comandant, îndeplinind cu Foarte inteligent. devotament și competenţă toate misiunile, indiferent de Atitudinea politică: manifestă o neutralitate gradul lor de complexitate, atât în apărarea teritoriului, permanentă din care este scos numai silit; nu este cât și în zona de operaţii. „Fiind și brevetat de stat-major, un democrat convins; pentru a face faţă și a-și salva colonelul Pârvulescu este un ofi ţer superior foarte bine situaţia, a adoptat o atitudine de expectativă; după pregătit și care este sortit a călca în mod sigur pe cele expresia sa, se complace a fi «vioara a doua» (nu vrea mai înalte trepte ale ierarhiei militare” – îl caracteriza să-și ia vreo răspundere)... într-una din aprecierile de serviciu generalul de divizie Pe cât de priceput este, pe atât de inactiv, din cauza Gheorghe Popescu, comandantul artileriei antiaeriene. discordanţei categorice în care se găsește cu comandantul Urmare a rezultatelor obţinute pe front și a Aeronauticii – generalul Ionescu Emanoil. aprecierilor excepţionale ale superiorilor săi, la Are legături strânse cu marcanţi membri politici ai 20 martie 1943 este avansat la gradul de general de reacţiunii și foști generali deblocaţi (exemplu: generalii brigadă. La 23 septembrie 1943, este numit comandant al Vasiliu Gh. și Burduloiu Traian).

28 2 (76) 2017 document studii/documente Necăsătorit. Se propune pentru a fi scos în cadrul în campaniile militare ale armatei române în cel disponibil al armatei”. de-Al Doilea Război Mondial să fi e trecut în rezervă, Ultimele aprecieri, operate în Memoriul personal împărtășind astfel o nemeritată „recompensă” pentru după 23 august 1944, au fost motive ca încă un general- faptele sale sub drapelul tricolor, pe câmpurile de combatant pe frontul de est, cu merite excepţionale bătaie...

COLONELUL GRIGORE ZADIK

-a născut la 27 martie 1898, în La decretarea mobilizării (22 iunie București, tatăl său, Iacob Zadik 1941), locotenent-colonelul Zadik a Sfi ind ofi ţer, ajuns la gradul de fost repartizat la comanda operativă a general de divizie în anul 1919. apărării antiaeriene a Capitalei, ca ajutor A urmat Liceul Militar „Mănăstirea al comandantului. Dealu”, Școala Militară de Artilerie, Geniu În perioada 1 martie 1942-10 aprilie și Marină, Școala Militară de Observatori în 1942, locotenent-colonelului Zadik i Balon, Școala Specială a Artileriei și Școala s-a încredinţat misiunea de a conduce un Superioară de Război. A fost, de asemenea, grup de cadre (7 ofi ţeri, 32 subalterni, licenţiat în drept al Universităţii din Iași. 37 subofiţeri și 325 grade inferioare) A făcut campania Primului Război pentru instrucţie în Germania, la Rerik, Mondial, de la 20 septembrie 1917 până la München, Bonn și Halle. 1 iulie 1918, în partea activă a armatei. A Generalul Iacob Zadik La înapoierea de la curs, a fost trimis pe luptat ca observator în balon, fi ind avansat sublo cotenent front, în Caucaz, la comanda Divizionului 5 Artilerie pe front. După încheierea războiului, unde a fost decorat, Antiaeriană Mobil din Regimentul 5 Artilerie Antiaeriană, plutonier fi ind, cu medalia „Bărbăţie și Credinţă” cu participând la apărarea antiaeriană a Rostov-ului. spade, „Crucea Comemorativă” cu bareta „Mărășești” În cursul anului 1943, a fost rechemat în Marele și cu medalia „Victoria”, a urmat Școala de Aplicaţie, Cartier General la Rostov, iar în anul 1944 s-a înapoiat fi ind repartizat, apoi, la Regimentul 24 Artilerie Roman. în ţară, la Marele Stat Major. În anul 1926, a intrat la Școala de Război, absolvind-o, După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, cu promoţia 1928, cu califi cativul „Foarte bine”, comandan tul în anii 1945-1946, colonelul Zadik Grigore a comandat instituţiei fi ind generalul Ion Antonescu. Brevetat de stat- Centrul de Instrucţie al Artileriei Antiaeriene, după major, a fost repartizat la Secţia 2 din Marele Stat Major. desfi inţarea acestuia rămânând comandant al Școlii În anul 1936 a fost trimis în misiune la „Societé des Militare de Ofi ţeri Activi de Artilerie Antiaeriană. Nations”, la biroul atașatului militar român Ion Antonescu. „Eminent ofi ţer de artilerie antiaeriană și de stat- În anul 1937, maiorul Grigore Zadik a fost numit major, excepţional de bine notat în tot cursul carierei atașat militar-adjunct, la Paris, în anii 1938-1939 urmând sale; șef cu calităţi proeminente, colonelul Zadik merită un stagiu la Regimentul 11 Artilerie din armata franceză. să i se încredinţeze comanda superioară și să fi e înaintat Pentru rezul tatele obţinute pe timpul îndeplinirii acestei la gradul de general de brigadă”, apreciau comandantul misiuni, avea să fi e decorat cu „Legiunea de Onoare” artileriei antiaeriene, generalul de diviziei Gheorghe și cu medaliile „Medaille de Merite”, „Steaua Neagră” Marinescu și subsecretarul de Stat al Aerului, generalul (Franţa), „Polonia Restituită”, „Vulturul Alb” (Iugoslavia) avi ator Emanoil Ionescu. și cu „Leul Alb” (Cehoslovacia). Tot pe timpul șederii Imediat după 23 august 1944, colonelul Zadik a la Paris, maiorul Zadik avea să întocmească lucrarea îndeplinit o misiune specială, de legătură cu comandantul „Cimitirele eroilor români din Franţa”. Frontului 3 Ucrainean, mareșalul Tolbuhin, în trecere În septembrie 1940, a revenit la București, fi ind prin România, în drumul său spre Bulgaria. De numit comandant-secund al Centrului de Instrucţie asemenea, acest ofi ţer de excepţie al armatei române al Apărării Contra Aeronavelor. Pe perioada cât a avea să mai îndeplinească și alte însărcinări pe frontul de lucrat alături de comandantul Centrului de Instrucţie, vest, executând misiuni deosebit de importante primite locotenent-colonelul I. Bungescu, maiorul și apoi direct de la șeful Marelui Stat Major. locotenent-colonelul Zadik a contribuit la elaborarea După încheierea războiului, colonelul Zadik, una dintre de regulamente, instrucţiuni, broșuri și experimentări, personalităţile proeminente ale artileriei antiaeriene punându-și în valoare atât potenţialul creator, cât și dintre perioada interbelică, a condus Direcţia Apărare cunoștinţele și bogata experienţă în domeniul apărării Antiaeriană, afl ându-se în fruntea destinelor armei în antiaeriene. În același timp, a predat diferite cursuri în una dintre cele mai difi cile perioade ale existenţei ei. cali tate de profesor. Și-a făcut datoria cu onoare și profesionalism, fi ind însă document 2017 2 (76) 29 studii/documente trecut în rezervă la o vârstă când mai avea încă multe de într-un nemeritat anonimat. Pregătirea sa multilaterală, spus și de pus în slujba armei pe care a servit-o cu credinţă, inteligenţa și calităţile de ofi ţer și om i-au permis să se cu înaltă competenţă și cu un devotament admirabil. man ifeste atât ca dascăl, cât și în calitate de diplomat, A predat comanda artileriei antiaeriene locotenent- comandant și de ofiţer de stat-major cu o largă colonelului Constantin Zamfi ropol retrăgându-se apoi deschidere asupra fenomenului război... COLONELUL CONSTANTIN I. ZAMFIROPOL -a născut la Din februarie până în septembrie 1945, revenind în 17 iunie 1905, în cadrul Centrului de Instrucţie al Artileriei Antiaeriene, a SBucurești ca fi u al fost comandant de divizion și director de studii la Școala Teodorei și Ion Zamfi ropol, de Ofi ţeri Artilerie Antiaeriană, până în august 1946. maior la Arsenalul Armatei. În perioada august 1946-august 1947, a fost șeful În anul 1924, a absolvit Serviciului A.M.C. din Direcţia Aeronauticii, iar 8 clase la liceul teoretic din după aceea (2 august 1947-iunie 1950), comandant Sighișoara, iar din octombrie de regiment, perioadă când s-a și căsătorit cu Emilia, 1924 până în iulie 1926, a urmat care povestea: „Unitatea (Regimentul 5 Artilerie Școala Militară de Artilerie de Antiaeriană) era la Someșeni. Necăsătorit fi ind, sta la Timișoara, unde, în anul doi, și duminica prin regiment. După ce-și mai termina a fost comandant de tun al Generalul Constantin Christescu treburile, se ducea în mijlocul ostașilor (la club sau elevului Emil Bodnăraș care, în dormi tor) și se adresa vreunuia mai arămiu – el ajungând ministru al Apărării Naţionale, l-a întrebat: nu folosea cuvân tul ţigan – «Ia fă rost de o vioară să „Tot așa milităros ai rămas?” mai ascultăm un cântec!..» Până la urmă se încingea o După absolvire, a fost repartizat la Regimentul 1 horă unde juca și comandantul alături de ostașii săi”. Apărare contra Aeronavelor, unde a îndeplinit funcţia Căsătorindu-se, a avut o fi ică, Antoaneta (Toni). de comandant de secţie (iulie 1927-octombrie 1927). Din august 1950 până în iulie 1958, când a fost În perioada noiembrie 1927-iunie 1929, a urmat trecut în rezervă, a îndeplinit funcţia de comandant al cursurile Școlii Speciale de Artilerie. A revenit apoi Artileriei Antiaeriene, în cadrul Apărării Antiaeriene la Regimentul 1 Apărare contra Aeronavelor unde a a Teritoriului cu sediul în str. C.A. Rosetti nr. 175 și îndeplinit timp de 7 ani funcţia de comandant de baterie. apoi la Otopeni. În perioada octombrie 1936-noiembrie 1939 a fost detașat Era de atâţia ani în această înaltă funcţie, fără să la Ministerul Apărării Naţionale, ca membru în Comisia fi e membru de partid. Generalul sovietic Vanturinov, de recepţie a armamentului cumpărat din Cehoslovacia. starostele consilierilor sovieti ci, deseori, îi punea Ulterior a fost mutat în Centrul de Instrucţie al problema: „Cum poţi să girezi o funcţie atât de mare Artileriei Antiaeriene, unde timp de 4 ani (noiembrie fără să fi i membru de partid? în Armata sovie tică n-a 1939-mai 1943) a îndeplinit funcţia de comandant de existat decât un ofi ţer (un marinar din Marea Baltică) baterie elevi la Școala de Ofi ţeri Artilerie Antiaeriană, fără să fi e membru de partid. Ce facem, polkovnik Z., apoi comandant al Bateriei 149 „Bofors” – operativă. cu această problemă?” Iar colonelul Zadik tergiversa. Între 5 mai 1943 și 2 februarie 1945, și-a făcut stagiul „Să mă mai gândesc!...”. pe front, în funcţia de comandant de divizion, subordonat Dar el s-a gândit în primul rând la reorganizarea și operativ Regimentului 2 Artilerie Antiaeriană. dez voltarea armei sale – artileria antiaeriană. Era foarte Ultimul divizion comandat în această încadrare a fost mult apreciat de generalul de armată Emil Bodnăraș, Divizionul 9 Mobil Independent, cu care a străbătut dar în timp ce acesta era plecat din ţară, înlocuitorul Ungaria, ajungând până la graniţa cu Cehoslovacia. său, generalul Arhip Floca, l-a trecut în rezervă8. Pioneers of anti-aircraft Artillery - Major-general (r) prof. univ. Visarion Neagoe, Ph.D. Abstract: Th e article presents the activity of the artillerymen who became pioneers of the anti-aircraft artillery once with the appearance of a new weapon - the aviation, during the First World War. Th ey proved excellence in military practice and theory. Keywords: anti-aircraft artillery, Ştefan Burileanu, Ion Bungescu, Gheorghe I. Popescu, Gheorghe D. Marinescu, Gheorghe Pârvulescu, Grigore Zadik, Constantin Zamfi ropol NOTE

1 Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”. 6 Ibidem, p. 6. 2 Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia Personal, Registrul control 7 Ibidem, p. 7. artilerie, vol. II, p. 384. 8 Pe larg vezi şi ***Istoria artileriei şi rachetelor antiaeriene române, 3 Ştefan Burileanu, Expunere de titluri şi lucrări ştiinţifi ce, Bucureşti, 1933, p. 2. 4 Ibidem, p.3. coordonator general-maior (r) Visarion Neagoe, vol. III, Editura Centrului 5 Ibidem, p.4. Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2011.

30 2 (76) 2017 document studii/documente ARMATA BULGARĂ CUCEREŞTE DEFINITIV DOBROGEA (1916)

Dr. Luminiţa GIURGIU1

n acest număr al revistei „Document” prezentăm ultimele acţiuni militare desfășurate de Armata 3 bulgară pentru cucerirea „defi nitivă” a Dobrogei de Nord. În ciuda unei rezistenţe eroice a trupelor române, care au Îacţionat în cooperare cu cele ruse, la 5 ianuarie 1917, a fost ocupat satul Ghecet, situat în faţa Brăilei, pe celălalt mal al Dunării. Documentul de arhivă evocă dramatismul confruntărilor, comandantul marii unităţi bulgare apreciind că ofensiva desfășurată „prezintă mare interes din punct de vedere militar, căci s-a săvârșit într-un teren aproape sălbatic și inaccesibil și în cele mai mizerabile condiţii climaterice”. ♦♦♦

„VI. Apărarea liniei Bonasciuc – unde să se organizeze solid. Aceste Tașavlu. Ezitările comandantului ezitări ale Comandamentului german. Comandamentul german german au deprimat soldaţii presupunea că, după înfrângerea și comandanţii din Armata 3. de la Cobadin, inamicul este Ei nu puteau să-și explice nici complet strivit, că renunţă să pentru ce a fost întreprinsă așa mai lupte pe frontul dobrogean de pripit ofensiva, fără să se și că Divizia noastră va putea să fi strâns informaţii suficiente împingă peste Dunăre resturile despre inamic și nici pentru ce armatei inamice. După nereușita se contramandează, căci dacă operaţiunilor Diviziei ruse, într-adevăr inamicul se întărește mareșalul Mackensen a fost tare ar fi trebuit să se atace până nu a îngrijorat. Rușii dispunând de reușit să se întărească îndeajuns. poduri pe Dunărea de Jos, puteau Comandantul Armatei 3 a să treacă trupe numeroase în ordonat ca la 3 noiembrie să se Dobrogea, trecând din nou la retragă pe poziţie, lăsându-se în ofensivă în contra Armatei 3 faţa ei avangărzi, lângă Capugi, slăbită, prin trimiterea unei mari Ceatalchioi, Taxof, și pe cota Cara părţi a ei peste Dunăre pentru Tepe. a opera în contra Bucureștiului. 2. Fortifi carea poziţiei. Poziţia la Acest fapt ar fi compromis planul care a revenit armata reprezintă o Generalul Ludendorff şi feldmareşalul Mackensen general de operaţiuni împotriva în inspecţie pe fr ont creastă ridicată cu foarte bună rază României, al Cartierului General (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I”) de tragere asupra terenului din faţă. german. De aceea, el a hotărât ca Artileria noastră putea să ocupe întreaga Armată 3 în efectivul căreia rămânea deocamdată poziţii camufl ate și să tragă în toate direcţiile. Tragerea și Corpul turc să înainteze în Dobrogea de Nord. era înlesnită de foarte bune puncte de observaţie de pe La 2 noiembrie, armata a trecut la ofensivă generală vârfurile Allah Bair, cota 203 și Beriș Tepe. Terenul din și seara a ajuns fără să fi întâmpinat rezistenţă din spatele poziţiei fi ind acoperit, putea să se facă orice fel partea inamicului, linia Rahman2 – Casapchioi3. Se știa de manevrare, fără să fi e observată de inamic. Flancurile că inamicul își organizează poziţia pe linia Ostrov – poziţiei atingeau obstacole de nepătruns: Dunărea și lacul Hagiomer4. Era posibil ca a doua zi armata noastră să Tasavlu, așa că ocolirea lor era imposibilă. Cel mult, la un aibă ultima întâlnire decisivă cu inamicul, după care i se atac, inamicul putea să le bombardeze în lungime cu tunuri deschidea drumul spre Dunărea de Jos. Însă operaţiunea de coastă, iar de pe malul stâng al Dunării cu artilerie cu începută n-a fost dusă până la capăt, căci seara armata tragere lungă. Apoi românii puteau să opereze în fl ancul a primit un nou ordin de la mareșalul Mackensen, în și în spatele poziţiei cu trupe aduse peste Dunăre între care se anunţa că inamicul va fi în curând întărit și de Bonasciuc și Cernavodă. Unităţile Armatei 3 au lucrat aceea pentru a se evita un eventual contraatac, ofensiva pentru câteva zile la fortifi carea poziţiei, reîncepând, întreprinsă se contramandează, Armata 3 să nu se după contramandarea ofensivei în Dobrogea de nord, angajeze în luptă, ci să se retragă pe poziţia iniţială, organizarea ei sistematică. Se pregăteau adăposturi document 2017 2 (76) 31 studii/documente adânci contra focului de artilerie, tranșeele și șanţurile de noastre era acoperit de fumul focului aprins în sate. comunicaţie se măreau în adâncime, obstacolele, reţelele Coloanele inamice, profi tând de această perdea de fum, de sârmă se întindeau treptat și neîncetat de la Dunăre s-au apropiat la 1.000 de pași de poziţie, mai departe și până la mare, toate statele majore, toţi comandanţii și neputând înainta din cauza focului de infanterie. toate unităţile studiau drumurile de manevrare dintr-un Unităţile noastre, deși ocupau fronturi mult mai largi, sector într-altul. Însă se simţea lipsa materialului necesar primeau foarte calm inamicul atacator. A doua zi, el a fortifi cării, care nu se găsea în apropiere și se transporta pornit târziu la ofensivă, pregătindu-se de atac. În același foarte greu. Așa că trebuia să se menţină inamicul departe timp 5 batalioane noi au reușit, până seara, să ocolească de poziţii pentru cel puţin încă 10 zile. Această misiune fl ancul nostru stâng, comandantul diviziei a ordonat că a fost încredinţată avangărzilor și Diviziei, care a fost îndată ce se va întuneca să retragă toate unităţile, lângă întărită cu o brigadă de infanterie. Capugi, pe linia avangărzii Diviziei 4 Infanterie. 3. Ofensiva rusă de la 28 octombrie până la Comandantul Armatei 3 a dat următoarele directive 11 noiembrie. Comandantul Armatei 3 hotărâse, încă de pentru operaţiunile de mai târziu: «Divizia împreună cu la 28 octombrie, să ajute Divizia și în scopul acesta, a trimis infanteria care îi este atașată, să oprească la fi ecare pas Regimentul 8 Infanterie care forma, împreună cu cele înaintarea inamică, retrăgându-se după aceea pe linia două batalioane ale Regimentului 16 Infanterie, Brigada avangărzilor; aici, în Capugi, va rămâne infanteria atașată Mixtă, pusă sub comanda comandantului Brigăzii 2/4. diviziei, ascultând comanda comandantului Diviziei 4 La 30 octombrie cele două regimente s-au unit Infanterie, o parte din regiment să facă legătura dintre în satul Cartal, iar la 31 au ajuns în raionul avangărzi, restul concentrându-se lângă Sataschioi, ca să Mohamedcea – Curugi – Casimcea, unde era deja poată să se arunce la momentul potrivit, la atac asupra Divizia. Se știa că inamicul își organizează poziţia inamicului, care ar fi ieșit prea înainte». pe linia Ostrov – Doeran – Hagiomer și că le sosesc La 8 noiembrie, inamicul n-a întreprins nimic, mereu ajutoare. Odată cu ofensiva Armatei 3 a început fiindcă, în ceaţa deasă care se lăsase în ziua aceea, și înaintarea Diviziei, care a ajuns cu avangărzile sale la putea să cadă sub focul artileriei noastre. Unităţile 2 km nord-est de satul Haidar. Atunci când ofensiva a fost noastre își desăvârșeau poziţia fortifi cată de avangardă oprită și armata s-a întors pe baza de plecare, pe lângă ea au și se pregăteau să opună acum o mai mare rezistenţă rămas numai 3 ½ batalioane din Regimentul 8 Infanterie inamicului, care nu mai putea să facă ocoliri adânci cu 12 mitraliere, 1 semibaterie cu 3 escadroane descălecate, ale flancurilor. Comandantul avangărzii a întrebat iar celelalte unităţi au revenit la diviziile respective. Diviziei comandantul Diviziei 4 Infanterie cât timp mai trebuie i s-a încredinţat misiunea să cerceteze de la Dunăre la sud să reţină inamicul, căci de asta depindea felul cum va Casimcea în cazul când inamicul ar fi înaintat cu forţe mai trebuie să se opereze. Comandantul a răspuns că poziţia mari, divizia urmând să se retragă spre poziţia principală, principală este sufi cient fortifi cată și că avangarda trebuie luând cu sine și garnizoana Hârșova. să se menţină pe poziţie numai până seara. La 5 noiembrie au înaintat la sud câteva companii La 10 noiembrie, inamicul a reînceput ofensiva. În inamice care, însă, s-au retras îndată ce au fost faţa centrului frontului lanţurile lui au fost oprite la 5 km bombardate, când s-au apropiat de unităţile noastre din numai cu foc de artilerie. Însă patrulele au trecut de satul prima linie. Era evident că acestea sunt detașamente Capugi, pe care l-au incendiat. Acoperite de perdeaua de recunoaștere care culeg informaţii despre teren și de fum, lanţurile din nou au înaintat, au trecut satul despre forţele noastre și că inamicul se pregătește pentru Capugi și au ajuns la 400-500 pași de poziţia avangărzii. ofensivă generală. A doua zi, detașamente mai puternice Batalionul din Regimentul 47 Infanterie susţinut de au înaintat pe întregul front, ocupat de infanteria atașată unităţi din rezervă au dezorganizat cu foc de infanterie Diviziei. Primite de departe cu foc de artilerie, ele s-au lanţurile inamice, care n-au putut să pornească la oprit, însă alte 3 batalioane înaintau pe malul Dunării baionetă. Două vapoare ne-au bombardat paza fl ancului ameninţându-ne să răsară din fl ancul stâng, să apară stâng. În același timp două batalioane au înaintat pe în spatele unităţilor noastre. Comandantul Diviziei mal, silind paza să se retragă pe poziţia principală. Două a ordonat unităţilor noastre să se retragă pe linia baterii inamice ţineau sub foc tranșeele fl ancului drept, Codâcașla – Mohamedcea – Casimcea, unde urma să în timp ce lanţurile inamice (3 batalioane) înaintau se organizeze pentru o nouă rezistenţă. Retragerea s-a necontenit. Brigada care făcea paza frontului a fost silită făcut pe întuneric, fără să fi e observată de inamic. să se retragă sub presiunea inamicului mai puternic, La 7 noiembrie, presupunând că unităţile noastre fără să anunţe unităţile de infanterie vecine, acestea sunt pe locurile vechi, inamicul a înaintat foarte au fost surprinse de o ocolire adâncă și comandantul prudent, deși primise întăriri considerabile. Pe la Regimentului 8 Infanterie s-a împotrivit din răsputeri amiază coloanele au apărut în faţa noii noastre poziţii, reușitei acestei ocoliri. În timpul acesta, rușii s-au năpustit însă și-au oprit provizoriu ofensiva, îndată ce au fost cu baioneta și asupra centrului poziţiei de avangardă. bombardate de artilerie; seara terenul din faţa poziţiei Cele două companii s-au retras până la poziţia artileriei,

32 2 (76) 2017 document studii/documente deschizând de acolo foc asupra operaţii pentru a se da acolo inamicului deja dezorganizat, care lovitura decisivă, deoarece a lăsat multe jertfe și a început să se fiind mai departe de capitală retragă. Către seară, comandantul comandantul român o credea avangărzii a luat hotărârea de de importanţă secundară; afară a se retrage în spatele poziţiei de asta, ea era departe și de principale. Continuarea rezistenţei frontul rus, așa că nu putea să era inutilă, s-au strâns sufi ciente fie întărită cu trupe luate de informaţii despre inamicul care acolo. Șapte divizii germane înainta, s-a stabilit că el are de gând au fost destinate să efectueze să atace poziţia noastră principală, străpungerea poziţiei fortifi cate așa că dacă mai continuăm să stăm din munţi. În spatele diviziilor se înainte, eram în pericol că inamicul găsea o mare masă care aștepta să se strecoare în poziţia noastră, străpungerea, pentru a năvăli în spatele slabei avangărzi care în Ţara Românească unde i se retrăgea. Retragerea a început se deschidea în larg câmp de la ora 17 și s-a efectuat în bună operaţii. Încă din prima zi a ordine. luptelor decisive, germanii au 4. Ofensiva austro-germană cucerit trecătoarea Vulcan. în Carpaţi. Conform planului La 15 și 16 noiembrie, general al Comandamentului Armata 1 română era înfrântă Aliaţilor, rușii au întreprins și se silea în zadar să oprească ofensiva din Dobrogea pentru a înaintarea germană la ieșirea ajuta România. Prestigiul aliaţilor trecătorii lângă Târgu-Jiu. Până a suferit foarte mult după ofensiva 1916. Cavalerie în drum spre Dobrogea la 21 noiembrie, germanii au nereușită a românilor în Ardeal. (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I”) cucerit și s-au pus Micul aliat era deja expus la pericolul groaznic de a să urmărească pe inamic în câmpie, ca să nu-i dea fi desfi inţat ca Serbia. De aceea, pentru a se șterge posibilitatea de a organiza o nouă rezistenţă. După 3 zile dezamăgirea care a cuprins popoarele aliate, care așteptau ei au trecut Oltul și la 26 noiembrie, cavaleria lor a făcut mult de la România, ele s-au grăbit să ajute. Francezii au legătura cu trupele mareșalului Mackensen, care trecuse trimis specialiști pentru artilerie, aviaţie și statele majore Dunărea la 24 noiembrie, îndreptându-se spre București. ale marilor unităţi, englezii au trimis mari cantităţi de 5. Respingerea atacurilor ruse din Dobrogea. Din material de război, rușii au trimis puternicele ajutoare ale cauza rezistenţei diviziei, rușii înaintau extrem de încet Armatei lor Dobrogene, care a primit ordinul să înainteze și atacul lor n-a putut să-și îndeplinească misiunea. De din nou pentru a ţine pe loc Armata noastră 3, pentru ca la Armata 3 se detașau mereu unităţi pentru a fi trimise nu cumva să detașeze trupe pe care să le trimită peste în România sau în Macedonia, din care cauză se schimba Dunăre, pentru a opera în spatele armatelor române, mereu dispozitivul celorlalte unităţi. La sfârșitul lui care apărau Carpaţii. noiembrie, inamicul era deja bine organizat pe poziţia La începutul lui noiembrie, Falkenhayn5 a început iniţială, la 2-4 km depărtare de a noastră. Numai la cele încercările sale de a forţa Carpaţii. Trupele austro- două fl ancuri din cauza fortifi caţiilor solide din prima germane atacau cu insistenţă sectoarele mai expuse linie, el n-a putut să se apropie mult rămânând la circa de pe ambele părţi ale trecătorii Predeal. Românii 6 km de linia noastră principală. apărau disperat această extrem de importantă direcţie La 30 noiembrie, poziţia noastră era ocupată de de operaţiuni, reușind cu o serie de contraatacuri să-i unităţile Armatei 3, astfel: a) Divizia 4 Infanterie alunge pe germanii care au pătruns în teritoriul român. ocupa sectorul de la sud Bonasciuc până la Allah-Bair O divizie germană a fost aproape nimicită în aceste inclusiv, Regimentul 8 Infanterie era în timpul acesta lupte crâncene, iar o divizie a fost silită să-și omoare în tren, în drum spre frontul macedonean; b) Corpul caii pentru a putea ieși din labirintul munţilor. Însă, Turc ocupa sectorul de la Allah-Bair până la Pazarli; c) acestea au fost numai demonstraţii, având drept scop să Divizia Mixtă ocupa sectorul de la Pazarli la mare; d) Ca atragă atenţia comandantului român în direcţia aceasta, rezervă rămânea Regimentul 11 Infanterie, Regimentul determinându-l să-și aducă acolo rezervele. 9 german de Rezervă, 2 batalioane, din Regimentul La 14 noiembrie, mari unităţi de artilerie au început 74 naizani, 1 companie de mitralieră, 1 baterie și 2 bombardamentul poziţiilor române de la trecătoarea escadroane din Regimentul 4 Infanterie. Divizia era Vulcan, unde comandantul german hotărâse să dea împărţită în două grupe: una compusă din 2 regimente lovitura principală. A fost aleasă această direcţie de în spatele fl ancului drept al poziţiei, iar cealaltă în spatele document 2017 2 (76) 33 studii/documente fl ancului stâng, în jurul Tortoman-ului; întreaga divizie de luptă au fost stricate și au rămas pe loc. Artileria se pregătea pentru trecerea Dunării; e) Detașamentul de noastră a renunţat să mai caute bateriile inamice și a dat Cernavodă apăra podul de cale ferată peste Dunăre; f) foc de îngrămădire (baraj) în faţa obstacolelor artifi ciale. Paza malului dunărean, de la sud Bonasciuc până la sud Inamicul n-a putut să treacă prin zidul acesta de foc și Seimeni, se făcea de batalioane și baterii izolate. lanţurile strânse, după ce au dat multe jertfe, s-au retras. Din informaţiile culese de Statul Major al armatei Numai câteva grupe izolate au reușit să se strecoare prin se vedea că aproape toate trupele române sunt scoase foc și sabie în timpul nopţii. Inamicul a rămas să-și din Dobrogea și trimise pe Frontul de Nord împotriva petreacă noaptea în văile terenului, unde se organiza austro-germanilor, năvăliţi în Ţara Românească. În pentru a reînnoi a doua zi atacul. Dobrogea au rămas numai trupele ruse (Diviziile 61 și Comandantul Armatei 3, după ce a observat că 115), având 250 puști de companie. Aceste trupe erau inamicul nu se interesează de celelalte sectoare ale întărite de următoarele unităţi luate din Frontul de Est: poziţiei, și-a adus rezerva (7 batalioane, 2 escadroane, Corpul 4 Siberian (Diviziile 9 și 10 Siberiene), Divizia 3 2 baterii, 1 companie de mitraliere) mai aproape de Trăgători, Divizia 3 și Divizia română Mixtă. Erau știri sectorul atacat, gata să intre în luptă. Grupe izolate că pe malul stâng al Dunării sosesc mereu noi ajutoare inamice au încercat în timpul nopţii să se apropie și ruse (unităţi din Corpurile de Armată 4 și 34), care să cerceteze reţelele de sârmă, mai ales în sectorul mai puteau să acţioneze în Dobrogea sau dincolo de Dunăre, înaintat, la sud de Erkezek, însă luptătorii le fugăreau. în Muntenia. Trupele ruse dispuneau de multă artilerie, A doua zi, în zori, artileria inamică a dezlănţuit un foc muniţii, câteva automobile blindate și tancuri. mai puternic asupra sectorului atacat. Focul de vijelie, având După retragerea avangărzilor noastre, rușii se ca scop să slăbească moralul luptătorilor noștri, a durat două apropiau treptat de poziţia fortifi cată. Ei atacau aproape ceasuri. După aceea a fost mutat în spatele poziţiei, probabil zilnic, între 20 și 30 noiembrie, sectoarele izolate din pentru a nu permite venirea rezervelor. Lanţurile strânse poziţia Diviziei Mixte, probabil în scopul de a distrage inamice, bine organizate, au pornit la atac. Însă, focul de atenţia comandantului nostru spre direcţii mai puţin îngrădire al artileriei, ca și focul de infanterie au respins importante. Căci din informaţiile strânse, reieșea clar că atacul, inamicul neputând să ajungă la reţelele de sârmă. majoritatea forţelor inamice sunt concentrate în contra Necontenit soseau ajutoare, împrospătau primele lanţuri fl ancului stâng al poziţiei (sectorul Diviziei 4 Infanterie), și atacul, totdeauna precedat de foc de vijelie, a fost repetat așa că era foarte probabil ca acolo să se dea lovitura de trei ori. Însă și aceste atacuri au fost respinse. principală. Această presupunere mai era confi rmată și În timpul nopţii inamicul s-a retras pe baza de plecare de faptul că pe malul român s-a pus o sumedenie de din prima linie, așa că toată ziua de 3 decembrie a trebuit baterii și mitraliere, care trăgeau aproape zilnic asupra să se retragă pe grupe. În felul acesta, atacul întârziat rus tranșeelor noastre, de la sud Bonasciuc la sud Allah-Bair. a fost respins defi nitiv. În modul acesta rușii n-au putut La 1 decembrie, artileria rusă, din amplasamente să îndeplinească misiunea ce le-a fost încredinţată de camufl ate, a deschis un foc puternic asupra sectorului către comandantul general al aliaţilor, să atragă în contra stâng ocupat de Divizia 4 Infanterie. Circa 11 baterii lor cât mai multe trupe. de câmp grele și obuziere și-au concentrat focul asupra Pentru apărarea Dobrogei noi am lăsat numărul cotului dinspre Dunăre al poziţiei și asupra punctului minim de trupe necesare, tot restul trebuind să opereze din faţa lui Allah-Bair, ocupate de Regimentele 47, 48 în România împreună cu trupele austro-germane. și 49 Infanterie. Tranșeele noastre erau acoperite cu VII. Ofensiva generală austro-germano-bulgară în obuze. Deși destul de adânci aceste tranșee nu rezistau România obuzelor, așa că soldaţii au fost siliţi să caute adăpost în 1. Planul de operaţii. Cucerirea României cu șanţurile de comunicaţie. Infanteria inamică se grăbea enormele ei rezerve de hrană și de petrol era de primă să exploateze această superioritate a artileriei sale și importanţă pentru Marele Cartier german care căuta înainta în lanţuri strânse, succesive. Când primele lanţuri deja noi mijloace pentru continuarea războiului pe s-au apropiat de poziţia noastră, artileria și-a înteţit Fronturile de Est și Vest. Însă, armatele române erau tragerea (baraj). În faţă au răsărit câteva automobile puternic organizate în trecătorile Carpaţilor. Afară de grele blindate, înarmate cu mitraliere și care se sileau asta, pe vârfurile munţilor căzuse zăpada care îngreuna să deschidă treceri prin reţelele de sârmă. Imediat după mult operaţiunile militare. Chiar în cazul că s-ar fi reușit ele urmau lanţuri strânse care așteptau să treacă prin a se trece în câmpia Munteniei, comunicaţiile marii breșe, ca să se năpustească cu baioneta asupra primelor armate austro-germane n-ar fi putut să fi e organizate și tranșee. Trăgătorii noștri, uluiţi de focul de baraj, au bine întreţinute, deoarece treceau prin munţi. rămas ca trăsniţi la vederea acestui mod de a ataca, căci Cartierul General german studia un plan de a se vedeau întâia dată automobile blindate. Dar în curând, forma în Bulgaria o puternică armată austro-germană, cei cu sânge rece și-au revenit în fi re și au deschis foc de care să întreprindă ofensiva peste Dunăre. Însă, din cauza vijelie asupra mașinilor care înaintau. Câteva din carele capacităţii reduse a căilor noastre ferate, trebuia mult

34 2 (76) 2017 document studii/documente timp pentru formarea unei astfel de armate. De aceea, 3. Armata noastră 3 să apere provizoriu poziţia cea comandantul german s-a oprit asupra următorului plan mai strâmtă, între sud Bonasciuc și lacul Tasavlu ca pentru operaţia decisivă în România: să poată detașa cât mai multe trupe pentru formarea 1. Prima lovitură decisivă să se dea pe Frontul de Nord Armatei Dobrogene; când armatele din România vor de către Armatele 9 germană și 1 austriacă; da lovitura decisivă, atunci va înainta și armata noastră 2. Să se formeze Armata de Dunăre de trupe bulgare, 3 ca să izgonească defi nitiv inamicul din Dobrogea de germane și turce; această armată să treacă Dunărea lângă nord-est. Siștov, când Armatele de Nord vor trece în câmpia Îndată după acceptarea acestui plan, Cartierul Valahiei; comanda generală a tuturor trupelor din General german a început mutarea trupelor destinate România să se dea mareșalului Mackensen; armatele Armatei Dunărene, comandată de generalul Kosch. se vor sili ca printr-o mișcare concentrică să înconjoare Această armată era concentrată pe la mijlocul lui armata română, care ar fi încercat să apere Bucureștiul; noiembrie lângă Siștov și avea următorul efectiv: Batalioane Escadroane Baterii 1. Unităţi bulgare Divizia 1 Infanterie 14 1 17 Divizia 12 Infanterie 12 - 12 Divizia germană - 4 Ale diviziei Detaşamentul generalului Nazalinov 7 1 3; trimis la Călmăţui 2. Unităţi germane Divizia 217 Infanterie 12 1 12 Divizia 3 Goltz - 16 3 3. Unităţi austriece Flota dunăreană Trupe de pontonieri Detaşamentul „Saho” 4. Unităţi turce Divizia 26 Infanterie 9 - 9 Divizia 25 Infanterie 9 - 6; trimisă lângă Siret Total 63 23 59

2. Operaţiunile pe Frontul de Nord. Trupele austro- retragă repede; revenindu-și însă, ea s-a oprit la ieșirea germane menite să dea lovitura principală peste Carpaţi, defi leului, reîncercând să oprească pe germanii care Corpul Alpin, Armatele 9 germană și 1 austriacă au pătrundeau pe teritoriul românesc. Ea a fost din nou fost împărţite în 4 grupe: a) o brigadă întărită a fost înfrântă lângă Târgu-Jiu și silită să treacă Oltul. La 21, îndreptată spre fl ancul stâng al frontului inamic, pentru germanii au cucerit Craiova, iar la 23, cavaleria lor a ajuns a demonstra la Orșova; b) Armata 1 austriacă, întărită la Olt și a cucerit podul de la Caracal. Trupele române, cu câteva divizii din frontul rusesc, a primit ordinul să care apărau frontul de la Orșova și respingeau atacurile dea atacul decisiv în direcţia est, pentru a atrage acolo demonstrative ale slabelor unităţi germane, n-au putut cât mai multe rezerve inamice sau cel puţin să-i ţină să mai stea pe poziţii și după ce germanii s-au îndreptat pe loc pe români ca să nu poată Comandamentul să spre Craiova. Ele au început să se retragă, ţinându-se trimită trupe la punctul atacat; c) o grupă de izbire cât mai aproape de malul Dunării; însă, la începutul lui formată din 4 divizii de infanterie a fost destinată să decembrie, ele au fost ajunse și înconjurate lângă gura dea lovitura principală, să treacă trecătoarea Vulcan și Oltului și silite să depună armele. să năvălească în câmpia Munteniei, unde va trece sub Unităţile care operau la est de trecătoarea Vulcan, comanda mareșalului Mackensen; d) Corpul austriac, au întâmpinat rezistenţa unei întregi armate române, întărit cu unităţi din armata germană și austriacă, trebuia așa că n-au reușit să cucerească creasta munţilor. Însă, să concureze la lovitura principală, încercând să intre în pentru a se organiza comunicaţia cu trupele trecute România prin trecătorile Predeal și Turnu Roșu. deja în România, era necesar să se cucerească cât mai La 14 noiembrie, grupa de izbire a început deodată curând trecătorile Predeal și Turnu Roșu, pe unde treceau excelent pregătitul atac al poziţiilor inamice de la drumuri mai bune. De aceea, o parte din trupele trecute trecătoarea Vulcan, cucerind până seara creasta română. în România au fost îndreptate în direcţia nord-est, în Armata 1 română a fost surprinsă și a început să se spatele românilor care apărau aceste trecători. document 2017 2 (76) 35 studii/documente Pe la 25 noiembrie și După aceea s-a început Armata de Dunăre era trecerea cu pontoane mai gata să treacă Dunărea, mari, trase de vapoare. înaintând dinspre Trecerea fluviului s-a Siștov. În timpul acesta efectuat fără niciun grupa de izbire, conform fel de rezistenţă din planului general, urma partea românilor, care să treacă repede Oltul au fost surprinși de pentru a garanta planul focul nostru de artilerie. Armatei de Dunăre. În Imediat după debarcare, loc să treacă peste podul primele noastre unităţi de la Caracal, aflat au organizat un larg în mâinile cavaleriei tête-de-pont (cap de germane, această grupă pod – n.n.) și au început s-a avântat în lupte construirea podurilor, frontale lângă Slatina, 1916. Ruine în judeţul Constanţa (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I”) care a durat până la unde vroia să forţeze 25 noiembrie. râul, pierzând astfel mult timp preţios. Noi vom vedea Ofensiva de la Argeș. După trecerea Dunării, Armata mai departe, atunci când vom descrie operaţiunile de Dunăre a primit ordin să înainteze în direcţia nord-est Armatei de Dunăre că [sic!] Cartierul General român și să opereze în contra frontului de sud-vest al fortului a înţeles foarte bine greșeala aceasta, hotărându-se să bucureștean, unde se presupunea că românii vor da profi te de ea, atacând cu grupa de manevrare fl ancul suprema lor rezistenţă. stâng, a ieșit înaintea Armatei de Dunăre. La 26 noiembrie, armata a ajuns pe linia Bragadiru – 3. Ofensiva și luptele Armatei de Dunăre. Trecerea Alexandria, fără să întâmpine vreo rezistenţă din partea Dunării. Complicata operaţiune de trecere a Dunării inamicului. Ofensiva a continuat și a doua zi, armata a fost foarte bine pregătită de statele majore germane, ajungând pe linia Drăgănești – Toporul. care luaseră toate măsurile care garantează succesul: La 28 noiembrie, câteva ariergărzi inamice au încercat trupele concentrate în secret se așezau lângă punctele să oprească înaintarea noastră în faţa frontului Diviziei de trecere; au fost adunate o mare cantitate de bărci, 1 Infanterie, însă ele au fost risipite, nimicite sau luate pontoane și plute; o cantitate enormă de artilerie a fost în captivitate de avangărzile coloanelor noastre, care pusă în taină pe poziţiile malului drept; această artilerie și-au continuat ofensiva fără să se desfășoare în formaţie putea să nimicească îndată orice împotrivire inamică de de luptă. Seara, armata a ajuns pe linia Joiţa – Clejani, pe malul celălalt și să taie drumul inamicului care ar fi iar Divizia 26 turcă a fost lăsată în rezerva armatei la încercat să înainteze spre locul unde se făcea debarcarea; Alexandria. cantităţi enorme de material de poduri au fost pregătite Comandantul Armatei de Dunăre a ordonat ca, la ca să înceapă, imediat după debarcarea primelor trupe, 29 noiembrie, unităţile să-și continue ofensiva să ajungă construcţia podurilor. În sfârșit, pentru a se camufl a până la Argeș, ca să-și organizeze poziţii pe malul direcţia operaţiunii, bateriile noastre din Rusciuk și drept și să cerceteze sectorul de sud-vest al frontului Turtucaia deschideau succesiv foc asupra malului stâng al bucureștean, pentru care lucru au fost îndreptate în Dunării. Soldaţii noștri care se temeau mult de trecerea modul următor: divizia să acopere flancul stâng al grea a Dunării au început să aibă încredere în succes, armatei, înaintând dinspre Clejani în direcţia nord-est; îndată ce au observat pregătirile grandioase. Divizia 217 Infanterie să înainteze spre frontul Popești – La 23 noiembrie, artileria noastră, de pe tot frontul Poșta, Divizia 12 Infanterie spre frontul Pârlita – Popești; Șiștov, și-a dezlănţuit focul. Inamicul, câteva batalioane, Divizia 1 Infanterie spre frontul Pârlita – Feleștoaca. s-a risipit, iar trupele noastre sub acoperirea acestei Unităţile Armatei de Dunăre au înaintat nestânjenite perdele de foc, au început să treacă Dunărea, între de nimeni până la Valea Neajlovului, unde au fost Zimnicea și Șiștov. Tot la 23 noiembrie, unităţi din întâmpinate de primele trupe care veneau din București. Divizia 217 germană, îmbarcate pe pontoane, au început Divizia 12 Infanterie a înaintat pe două coloane. Când trecerea Dunării. Românii au încercat să deschidă foc a ajuns în faţa liniei Pângălești – Tangâr, avangărzile de artilerie asupra punctului de trecere, însă bateriile lor au fost întâmpinate cu un puternic foc de infanterie și au fost repede înăbușite de focul monitoarelor austriece. artilerie. Susţinute de forţele principale, avangărzile celor Alte trupe aliate au trecut Dunărea lângă Chigheu două coloane au înaintat energic în formaţie de luptă, și Rahova, întărindu-se de asemenea pe malul stâng. au respins până seara pe inamic în direcţia nord-est și

36 2 (76) 2017 document studii/documente au petrecut noaptea pe linia Bila – cota 78, dincolo de și mlăștinoasă a râului Neajlov, care putea să fi e trecută valea mlăștinoasă a unuia din afl uenţii Neajlovului. S-a numai pe poduri. Coloana stângă a diviziei a înaintat înţeles de la prizonieri că divizia a avut lupte cu circa energic de la Bila spre Singureni și, fără să întâlnească un regiment de infanterie (47) și cu două baterii care trupe inamice, a ajuns în valea Neajlovului. Aici coloana așteptau să le vină ajutoare dinspre București. Divizia 1 a fost întâmpinată cu un foc puternic de artilerie de Infanterie a înaintat, de asemenea, pe două coloane care câteva baterii inamice, așezate pe celălalt mal, la nord trebuiau să treacă peste un teren împădurit, iar după de Singureni. În timpul acesta, Divizia 217 germană aceea prin valea mlăștinoasă a Neajlovului. Atunci când lupta lângă Bălăria. Coloana ieșită în faţă a început să avangărzile celor două coloane s-au apropiat de linia se pregătească pentru trecerea văii mlăștinoase, însă Călugăreni – Dadilov, românii care operau ele au fost întâmpinate împotriva Diviziei 217 cu un foc puternic de și-au îndreptat focul artilerie și infanterie. asupra ei. Lanţuri În același timp, unităţi strânse inamice au inamice au început să înaintat în pădurea treacă la ofensivă, cu Iepurești și au început gândul de a încuraja să ameninţe spatele avangărzile mai formaţiei noastre avansate. Legătura între de luptă. Românii, unităţi se întreţinea susţinuţi de un foc foarte greu aici. Numai puternic de artilerie, graţie iniţiativei înaintau energic. comandanţilor, care Situaţia coloanei stângi fără să primească 1916. Oraşul Constanţa în ruine a diviziei devenea vreun ordin și veneau (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I”) critică, deoarece în ajutor, inamicul a fost risipit și obligat să se retragă dezertorii inamici evaluau forţa trupelor inamice ascunse în dezordine în direcţia nord-est, lăsându-și întreaga în pădurea Iepurești până la 2-3 regimente de infanterie. artilerie în mâinile noastre. S-a afl at de la prizonieri Însă, artileria noastră a reușit repede să-și mute focul că o întreagă divizie vine pe calea ferată din Moldova, asupra inamicului care înainta. Rezervele noastre și-au îndreptându-se spre Călugăreni, cu misiunea de a opri organizat poziţii în contra inamicului care urmărea să înaintarea spre București a trupelor noastre. Seara, divizia ne înconjoare și l-au silit să se retragă iar spre pădurea a rămas pe linia Mănăstirea Comana. O compania a Iepurești. Coloana a dormit lângă satul Singureni. fost trimisă să supravegheze podul peste Argeș, de la Coloana dreaptă a înaintat, neîntâlnind inamic în calea sud Costinari. sa. Ea a trecut prin valea mlăștinoasă a Neajlovului, 4. Trecerea Neajlovului. Armata dobrogeană a oprindu-se seara lângă satul Crângurile. primit, la 30 noiembrie, ordin să-și continue ofensiva În faţa frontului Diviziei 1 Infanterie, inamicul cu și să urmărească inamicul înfrânt, pentru a nu-i da un efectiv de circa 7 batalioane s-a retras spre podurile posibilitatea să-și revină în fi re și să organizeze o nouă de peste râul Argeș. După informaţiile strânse el ocupă rezistenţă. Însă, Comandamentul român luase hotărârea cu 3 batalioane strâmtorile din valea Neajlovului. Pe să treacă la ofensivă cu fl ancul său stâng, să zdrobească acest front, râul este larg de circa 70 metri și adânc Armata de Dunăre, apărându-și astfel capitala, trecând circa 2-3 metri se putea trece numai pe poduri, iar valea după aceea în defensivă pe malul stâng al râului Argeș. El numai pe șoselele nisipite. Brigada 1 a primit ordin de spera în succes și credea că ofensiva germană se va opri a cuceri cele 4 poduri de la Brăniștari, legate între ele pe linia aceasta, trecându-se la război de stabilizare, ca cu o șosea nisipită, iar după aceea să înainteze spre râul pe Frontul de Vest. Divizia 217 germană care înainta în Argeș, pe linia Mogoșești7 – Grădiște. În timpul nopţii direcţia nord-est a dat, lângă Bălăria, peste forţe inamice artileria a trecut pe poziţie și se pregătea să conlucreze cu mai puternice, luptând toată ziua fără să poată înainta. infanteria, trecând strâmtorile. În zori, ea a deschis un foc Divizia noastră a 12 de Infanterie a înaintat pe două puternic asupra părţii de sud a satului Brăniștari, unde coloane spre linia Crângurile – Singureni6, unde, după inamicul își organiza poziţii puternice. În același timp relatările prizonierilor s-ar fi adunat întreaga Divizie au înaintat și 2 companii din Regimentul 6 Infanterie cu 21 română. Terenul pe care înainta divizia era acoperit misiunea de a ocupa malul celălalt al strâmtorilor, pentru cu păduri, care îngreunau orientarea și legătura între a camufl a trecerea celorlalte forţe ale brigăzii. Artileria unităţi. Apoi divizia trebuia să treacă prin valea largă inamică s-a retras în timpul nopţii, însă când companiile document 2017 2 (76) 37 studii/documente înălţimea la sud de Grădiște și să păstreze podul peste Argeș de la Coștinari; batalionul de miliţieni din Divizia 12, atașat Diviziei 1, să păzească fl ancul drept al diviziei în sectorul Coeni – Prund. Brigada 3/1 avea informaţii că au sosit din București circa 2 regimente inamice cu 6 baterii și ocupă poziţii pe ambele părţi ale șoselei Copăceni. Brigada a înaintat energic și cu tot focul puternic de infanterie și artilerie a cucerit, prin atac la baionetă, primele tranșee inamice, capturând mai mult de 500 inși. În timpul acesta artileria noastră și-a slăbit focul, deoarece câteva baterii își schimbau poziţiile. Artileria inamică a profi tat de aceasta și a deschis un foc extraordinar asupra tranșeelor sale pierdute, unde, după atac, se organizau 1916. Prizonieri pe fr ontul dobrogean, în gara Măiculeşti unităţile noastre. Întăriţi cu noi unităţi, românii au înaintat (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I”) ca să-și recucerească tranșeele pierdute. Unităţile din noastre s-au apropiat de partea de sud a satului au fost Brigada 31 au așteptat ca inamicul să se apropie cât mai întâmpinate din tranșee cu un foc puternic de infanterie. mult, deschizând apoi un așa de puternic foc de vijelie, După o scurtă, dar foarte puternică pregătire de artilerie, încât el a început să fugă îngrozit spre a doua sa bază de companiile s-au aruncat la atac la baionetă și au cucerit plecare. Unităţile noastre au profi tat de dezorganizarea tranșeele, omorând pe disperaţii lor apărători. Ariergarda inamicului și l-au urmărit energic. Ele au cucerit și a inamică a fugit spre râul Argeș. Brigada 3 a înaintat spre doua lui poziţie cu întreaga artilerie. Însă, în timpul satul Călugăreni, avangarda ei fi ind întâmpinată cu foc acesta, au sosit noi ajutoare inamicului care a început de infanterie și artilerie din tranșeele din partea de sud a din nou să înainteze pentru a contraataca. Cu ajutoare satului. După o scurtă pregătire de artilerie care a aprins de la brigadă, a fost respins și acest contraatac inamic, satul, brigada a înaintat în trăgători, însă românii, care deși era dat de 3 regimente inamice. Brigada a început deja s-au retras, au reușit să aprindă podul. Unităţile să-și organizeze poziţia la circa 2 km sud de Copăceni, din prima linie s-au grăbit să ocupe măcar partea încă iar românii s-au retras spre Argeș, lăsându-ne întreaga neatinsă de foc, iar pionierii au reușit să repare partea lor artilerie și mulţi prizonieri. Brigada 1/1 și-a început arsă. În timpul acesta au fost trecute pe pontoane pe ofensiva destul de energic, deoarece românii care ocupau malul celălalt câteva grupe care au ajuns pe ultimii creasta la sud de Mogoșești n-aveau artilerie. Ea a gonit apărători ai podului. Până seara toată brigada a trecut pe inamic din poziţie numai cu foc de artilerie după care prin valea Neajlovului rămânând să doarmă pe linia a trimis unităţi într-ajutorul vecinilor din dreapta și din Crângurile – Dobrotești. stânga. Acoperirea laterală începuse să treacă Neajlovul, Contraatacul inamic. Situaţia armatei române, înfrântă când compania trimisă să facă pază a fost atacată de un pe toate fronturile, era foarte grea. Comandamentul întreg batalion rus răsărit deodată din pădurile la sud de român întreprindea ultima operaţiune disperată pentru a Coeni8. Comandantul acoperirii a ordonat ca, imediat, salva capitala și teritoriul rămas la est de Argeș. Aproape acoperirea stângă să-și îndrepte frontul spre est, ca să se întreaga armată română, întărită cu trupe rusești, era opună inamicului care putea să răsară chiar în spatele concentrată împotriva Armatei de Dunăre. Divizia 217 celor două brigăzi. Rușii primeau necontenit ajutoare germană a fost contraatacată la 1 decembrie și silită să și Comandamentul nostru a constatat că în pădure este treacă la defensivă. Divizia noastră a 12 Infanterie a desfășurat în trăgători întregul Regiment 158 rus de înaintat pe 2 coloane spre linia Pârlita – Novaci. Pe când Infanterie. Imediat au fost trimise într-ajutorul acoperirii coloana stângă înainta fără a întâlni în cale vreo unitate laterale trupele de manevrare ale diviziei, angajându-se inamică, cea dreaptă a fost contraatacată cu forţe mult mai un șir de atacuri și contraatacuri, care au durat până puternice. Silită la început să treacă în defensivă, coloana seara, când rușii au fost siliţi să-și înceteze înaintarea aceasta și-a continuat înaintarea după masă și, împingând în direcţia vest și să se apere la liziera de vest a pădurii înapoi de la creastă în creastă pe inamicul mai numeros, Coeni. La respingerea atacului rușilor a luat parte și a ajuns seara pe linia Șirculescu – cota 69. Inamicul s-a Batalionul de miliţieni din Divizia 12 Infanterie care și-a retras pe creasta următoare la 1.500 pași de poziţia noastră. lărgit fl ancul acoperirii laterale, lăsând pentru observarea Comandantul Diviziei 1 Infanterie a ordonat: Brigada 1 fl ancului câte o companie în Vlad Ţepeș și Coeni. S-a să înainteze spre Mogoșești, Brigada 3 spre Copăceni, afl at de la prizonieri că în direcţia aceasta este îndreptată acoperirea laterală (2 batalioane și 1 baterie) să ocupe Divizia 40 rusă acum sosită.

38 2 (76) 2017 document studii/documente Având în vedere marea superioritate numerică a nu și-au pierdut încă energia, el a luat hotărârea să inamicului, comandantul Armatei de Dunăre a ordonat, retragă resturile armatei învinse după linia râului Siret, la 2 decembrie, ca Diviziile 12, 1 și 217 să treacă în unde să se organizeze din nou, să se aprovizioneze cu defensivă, iar fl ancul stâng al armatei (Diviziile 26 turcă material de la aliaţi, organizând o puternică poziţie de și 11 bavareză) după ce vor nimici inamicul intrat dinspre rezistenţă. Retragerea trebuia să se efectueze repede ca Bălăria în spatele Divizii 217, să-și continue intrarea să se câștige cât mai mult timp posibil, ofensiva inamică spre București. întârziindu-se numai cu stricarea șoselelor și a podurilor. La 3 decembrie, inamicul a atacat cu avânt fl ancul Îndată după ocuparea Bucureștiului, Comandamentul drept al Diviziei 1. Treptat a intervenit în luptă întreaga german a hotărât să urmărească energic trupele româno- Divizie 40 rusă, întărită cu artilerie puternică. Inamicul, ruse care se retrăgeau pentru a nu le da posibilitatea să după ce și-a concentrat focul de artilerie asupra tranșeelor organizeze noi rezistenţe în Muntenia de est. Această noastre, a înaintat reușind să ajungă la 600 pași. Aici, urmărire a inamicului înfrânt mai avea și alt scop: să însă el a fost întâmpinat cu puternic foc de infanterie se pună stăpânire pe bogata în hrană și materii prime și a suferit atât de mari pierderi, încât a fost silit să-și provincie care, altfel, ar fi fost consumate de inamic. înceteze ofensiva, organizându-se pe poziţiile la care Încă de la 7 decembrie, Armatele 9 și de Dunăre au a ajuns. La fel și în sectorul Diviziei 12, tot o întreagă început marșul lor de manevrare cu direcţia comună divizie rusă a încercat de câteva ori să înainteze spre spre linia Râmnicu Sărat – Brăila. Înaintarea armatelor poziţiile noaste, însă și ea a fost obligată să se oprească era una dintre cele mai grele, deoarece multe coloane se la 600 pași de ele. Aici artileria noastră opera atât de mișcau pe drumuri comunale, desfundate de ploi, așa că efi cace, încât inamicul, dezorganizat de focul ei, a fugit tunurile grele și tunurile regimentare se mișcau foarte căutând să se salveze dincolo de râu, lăsându-și artileria anevoios. Din cauza ploilor râurile care tăiau drumul în mâinile noastre. înaintării s-au revărsat devenind fără vad, iar românii La 4 decembrie, comandantul Armatei de Dunăre a retrăgându-se au distrus toate podurile. Trupele noastre ordonat ca întreaga armată să continue să apere malul trebuiau să aștepte repararea podurilor de către pionieri drept al Argeșului dându-se fi ecărei unitate sectoare de pentru a putea să-și treacă armamentul. organizat. Atacurile inamice au fost respinse numai cu Pe 11 decembrie, trupele noastre au ajuns pe românii foc. Alte trupe inamice n-au mai intrat în luptă ceea ce retrași. S-au primit informaţii că inamicul a lăsat lângă arată că [sic!] contraofensiva inamică împotriva Armatei râul Ialomiţa puternice ariergărzi, spre care se îndreaptă de Dunăre era deja înfrântă. și mari forţe ruse. Comandantul Armatei de Dunăre a La 5 decembrie, Divizia 217 a încercat să treacă râul, ordonat trecerea în defensivă. Însă a doua zi cercetările însă încercările ei au fost zădărnicite de către inamicul de verifi care au arătat că aceste informaţii sunt false, care ocupa malul stâng. În același timp, Divizia noastră așa că armata a înaintat din nou și a risipit slabele 12 Infanterie a înaintat pe 2 coloane, a risipit unităţile unităţi inamice, însă a pierdut o zi întreagă cu repararea slabe inamice lăsate pe malul de sud și, urmărindu-le, a podurilor. ajuns până la mal. Podurile erau stricate, însă unităţile La 17 decembrie, Armata de Dunăre a ajuns linia noastre au găsit vaduri și prin apa adâncă până la gât au Filipești – râul Călmăţui, unde inamicul era hotărât să trecut pe celălalt mal și au organizat lângă Copăceni o opună o mai serioasă rezistenţă. Armata de Dunăre a poziţie. Sub acoperirea acestei poziţii a început repararea fost întărită cu detașamentul generalului Nazlimov, care podurilor. a trecut Dunărea, lângă Cernavodă, cu 7 batalioane, La 6 decembrie, inamicul, pierzând orice speranţă 4 escadroane și 3 baterii și a pornit pe malul stâng al că va putea să organizeze o serioasă rezistenţă în faţa Dunării cu misiunea de a organiza un nou tête-de-pont Bucureștiului, a hotărât să evacueze capitala și să se în faţa Hârșovei, pentru a asigura înaintarea Armatei de retragă în Muntenia de est. În aceeași zi, recunoașterile Dunăre cu noi unităţi de către Armata noastră a 3-a, care Diviziei 7 Cavalerie au intrat în oraș, iar Armata de în timpul acesta înainta în Dobrogea de nord. Dunăre a trecut peste Argeș, reparând în același timp Comandamentul român a făcut încă o încercare podurile pentru a putea trece artileria grea și celelalte de a opri înaintarea noastră în Muntenia de est. Cu care. ajutorul întăririlor sosite de pe frontul rus (Diviziile 39 5. Urmărirea inamicului în Muntenia de est. și 40 siberiene și 124 Infanterie) el a organizat o nouă Comandamentul român înţelegea foarte bine situaţia rezistenţă pe râul Călmăţui. Poziţia inamică de la generală a armatei sale care, suferind atâtea înfrângeri râul Buzău, prin Filipești – Gherghișani – Mocani – și pierzându-și aproape tot materialul, nu mai era Batogul – Ghiurgheni – Pârlita, era puternic întărită capabilă să susţină o luptă de câmp. De aceea, după ce cu câteva rânduri de tranșee, șanţuri de comunicaţie și s-a convins că unităţile bulgare și germane care înaintau reţele de sârmă. Această poziţie era mai puternică mai document 2017 2 (76) 39 studii/documente ales pe malul stâng al râului Călmăţui, deoarece în faţa lui se întindea complet deschisă și mlăștinoasa vale a râului. Pe malul drept al râului în jurul satului Slujitori- Albotești9, era fortifi cată o poziţie înaintată, ocupată de un întreg regiment de infanterie. Inamicul dispunea de sufi cientă artilerie grea și de câmp. Comandantul Armatei de Dunăre a ordonat la 18 decembrie: unităţile armatei să se apropie de poziţia inamică, să facă amplasamentele de artilerie necesare și să ocupe baza de plecare la atac, încredinţându-se Diviziei 12 Infanterie atacul sectorului de la Gherghișani la Mocani, iar Diviziei 1 Infanterie sectorul de la Mocani la Ghiurgheni. În dreapta unităţilor noastre era Divizia 26 turcă și Detașamentul de la Cernavodă, iar în stânga 1916. Refugiaţi în spatele fr ontului (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I”) Diviziile 217 Infanterie și 11 bavareză. Până seara, cele două divizii ale noastre au ajuns la circa 3½ km de poziţia noastre în sectorul Diviziei 1 Infanterie pentru a putea inamică, Divizia 1 gonind toate trupele inamice de pe să concentreze un foc mai puternic asupra bateriilor malul de sud al râului. Inamicul s-a putut menţine numai inamice. Inamicul a fost demoralizat de atacurile noastre pe poziţia sa bine organizată la sud de Slujitori. insistente și de puternicul foc de artilerie. El și-a părăsit La 19 decembrie, deși în ceaţă densă, Divizia 1 poziţia principală de la Mocani și s-a retras pe a doua Infanterie a atacat cu baioneta poziţia inamică de la lui poziţie întărită pe linia Gherghișani – Ghiurgheni. Slujitori și s-a organizat puternic pe malul de sud al Din recunoașterea poziţiei părăsite s-a văzut că unităţile Călmăţuiului în faţa sectorului vizat. În același timp și-a inamice se pregăteau să ierneze pe poziţia aceasta, căci început înaintarea și Divizia 12 Infanterie, însă ceaţa începuseră să-și construiască adăposturi solide. împiedica orientarea focului artileriei noastre. La amiază, La 26 decembrie, patrulele noastre au constatat ceaţa s-a risipit și unităţile au putut să-și verifi ce direcţiile părăsirea de către inamic a primei lui poziţii. Diviziile 12 înaintării. Însă, artileria inamică a deschis puternic un foc și 1 Infanterie au înaintat îndată pe urmele inamicului asupra lor, așa că ele au fost silite să-și facă adăposturi în retragere, oprindu-și înaintarea abia atunci când au individuale la circa 2½ km de poziţia inamică. ajuns la o bătaie de pușcă de noua poziţie a inamicului, Între 20-24 decembrie, unităţile noastre au cercetat unde au început să se organizeze. poziţia inamică, s-au apropiat de ea pentru a ocupa o mai La 27 și 28 decembrie, Diviziile 1 și 12 Infanterie au favorabilă bază de plecare și și-au făcut amplasamentele înaintat cu băgare de seamă, deoarece ceaţa era foarte de artilerie și au transportat muniţiile necesare atacului. densă. Ele au ajuns la 200-300 pași de reţelele de sârmă La 25 decembrie, trebuia să se efectueze atacul și așteptau să se ridice ceaţa pentru ca artileria noastră poziţiei principale inamice conform planului următor: să-și poată regla tragerea și să poată colabora la atac. unităţile de infanterie să se apropie în timpul nopţii la Toate încercările unităţilor de infanterie de a înainta circa 250 pași de prima linie inamică, unde să-și facă fără susţinere de artilerie au fost plătite cu mari jertfe, adăposturi individuale; în zori, artileria să deschisă iar în câteva sectoare mai trebuiau să se respingă și asupra poziţiei foc de distrugere care să dureze până la contraatacurile inamicului îndărătnic. ora 10; după un mic repaus să se deschidă foc de baraj Însă nici pe-a doua poziţie inamicul n-a așteptat care să dureze ½ oră, după care unităţile de infanterie lovitura la baionetă. În noaptea spre 29 decembrie el să înceapă atacul la baionetă. Apropierea s-a făcut fără a părăsit și poziţia aceasta, retrăgându-se în direcţia difi cultate, însă, în zori, câmpul de luptă era acoperit cu o nord-est spre râul Siret, lăsând mici ariergărzi pentru ceaţă extrem de densă, din care cauză focul de distrugere întârzierea înaintării noastre. al artileriei noastre n-a dat rezultate bune. Când ceaţa La 30 decembrie, întreaga Armată de Dunăre a s-a risipit, infanteria noastră s-a năpustit la atac, însă înaintat în trăgători, însă, după ce s-a constatat retragerea a fost oprită cu un foc foarte puternic de artilerie și completă a inamicului, a trecut în formaţie de marș, infanterie. Artileria inamică trăgea foarte intens, ceea ajungând seara la linia Ianca – Vizirul. Ofensiva a ce dovedea că n-a fost atinsă de focul artileriei noastre. continuat a doua zi, armata ajungând pe linia Movila Unităţile au rămas să doarmă pe locurile la care au Miresei – Tichilești, unde a fost întâmpinată cu foc de ajuns. În timpul nopţii, comandantul armatei a ordonat artilerie de pe noua linie inamică de rezistenţă Romanul – să se strângă artileria grea a celor două divizii ale Tudor Vladimirescu. Aici inamicul avea o poziţie bine

40 2 (76) 2017 document studii/documente organizată de mai înainte. Unităţile noastre au început La 14 decembrie, trupele austro-germane au ocupat să se apropie treptat de ea pentru cercetare, stabilindu-se trecătoarea Predeal și s-au năpustit asupra fl ancului că acolo se găsesc unităţi considerabile din Diviziile 9 drept al armatei române, care a fost silită să părăsească și 10 siberiene de trăgători și din Divizia 40 Infanterie. Bucureștiul. Armata de Dunăre a tăiat calea ferată La 4 ianuarie, Divizia noastră 1 Infanterie a ajuns București – Constanţa, iar detașamentul generalului la 700 pași de poziţia inamică de la Romanul, unde Nazlimov a trecut pe malul stâng al Dunării și a ocupat s-a organizat, pregătindu-se pentru atac. Divizia 12 staţia Fetești. Armata dobrogeană rusă și-a părăsit Infanterie a rămas în rezerva poziţiile, retrăgându-se repede armatei. Însă în timpul nopţii tocmai dincolo de înălţimile inamicul și-a părăsit iar poziţia și Babadag. Ea nu a lăsat nici s-a retras după râul Siret. A doua ariergărzi care ar fi stânjenit zi unităţile noastre au înaintat mult înaintarea noastră în pe urmele inamicului retras, au terenul strâmt dintre Dunăre și ocupat orașul Brăila și au ajuns Marea Neagră. Era clar că după malul de sud al râului Siret, pierderea celei mai mari părţi punctul ultim al operaţiunii, a câmpiei Munteniei, inamicul concepută de Comandamentul a renunţat la operaţiunile din german, în Muntenia de est. Dobrogea și că se grăbește să-și 6. Cucerirea Dobrogei de retragă trupele care erau serios nord-est. Marșul-manevră al ameninţate în urma înaintării Armatei 3 spre Dunărea de Jos. noastre peste Dunăre. Când După respingerea atacurilor Armata de Dunăre a ajuns pe inamice de la 1 și 2 decembrie, linia Mihai Viteazul – Sărăţeni mareșalul Mackensen a întrebat pe Ialomiţa, Comandamentul pe comandantul Armatei noastre german a început să se teamă 3, dacă va putea să înceapă ca nu cumva trupele ruse să imediat ofensiva pentru cucerirea fie aduse peste Dunăre ca să întregii Dobroge. Aceasta a întărească fl ancul stâng român. răspuns că armata a detașat De aceea s-a ordonat Armatei 1916. Podul distrus peste braţul Borcea, de la Feteşti multe trupe pentru întărirea (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I”) noastre a 3-a să înceapă, la 15 Armatei de Dunăre, că inamicul decembrie, ofensiva la nord și să dispune de mai multe forţe, deși este cu moralul scăzut, gonească defi nitiv din Dobrogea trupele inamice. muniţiile nu sunt completate după ultimele lupte și, în La 15 decembrie, Armata 3 a înaintat de la poziţia cele din urmă, că timpul este nefavorabil pentru ofensiva sa fortifi cată pe urmele inamicului retras. grabnică. Însă, îndată ce operaţiunile din Muntenia se vor Fără să întâmpine vreo rezistenţă ea și-a continuat desfășura la est de București sau inamicul va începe să înaintarea, ajungând la 17 decembrie pe linia Falareșu se retragă din Dobrogea, atunci armata noastră va putea Nou – Mamangi. Divizia a ajuns la Satul Nou. Primele să înainteze la nord, deși astfel se va depărta de ultima unităţi de recunoaștere au descoperit forţe considerabile staţie de cale ferată. Efectivul Armatei 3 era foarte redus, inamice pe înălţimile dintre satul Verna și malul deoarece în afară de unităţile detașate pentru Armata de Dunării. Dunăre au mai fost detașate și alte unităţi (Regimentul La 18 decembrie, armata continuând înaintarea a 8 și 47 Infanterie) pentru a fi trimise în Macedonia, ca ajuns linia Satul Nou – Babadag. Divizia a încercat să-și și detașamentul generalului Nazlimov (2 batalioane de deschidă drum la nord de Satul Nou, însă inamicul se miliţieni, Regimentul 5 de Campanie, Batalionul 16 ţinea bine pe poziţia sa puternic organizată pe înălţimile Grăniceri, 1 escadron și 5 baterii) care au trecut Dunărea, la nord de satul Cerna. Unităţile noastre au luat contact asigurând, la 12 decembrie, legătura Armatei 3 cu trupele cu inamicul pe întregul front al armatei. care operau în Muntenia. Divizia a primit, de asemenea, Din cercetările de până acum devenea clar că rușii ordin să se pregătească pentru trecerea Dunării. Mareșalul aveau de gând să se retragă fără zăbavă peste Dunăre, însă, Mackensen a luat în consideraţie părerea comandantului din cauza urmăririi apropiate de către Armata noastră a Armatei 3, încredinţând armatei misiunea de a ţine pe loc 3-a n-au putut să-și transporte toate carele și, de aceea, forţele inamice din Dobrogea, ca să nu poată să fi e retrase au lăsat puternice ariergărzi care să întârzie provizoriu trupe pentru a fi trimise pe frontul românesc; în același ofensiva noastră. Între timp, unităţile ruse care au trecut timp să se pregătească pentru ofensiva generală spre nord. deja Dunărea, au fost văzute pe frontul românesc, ceea document 2017 2 (76) 41 studii/documente ce a îngrijorat foarte mult Comandamentul german care, puternic bombardate de artileria inamică. Unităţile din de aceea, insista ca ofensiva noastră să fi e continuată cu fl ancul drept au ajuns până la linia Niculiţel – Tulcea. orice preţ, ca să se ajungă și să se nimicească trupele ruse, A doua zi unităţile au depășit greutăţile debușării care se găseau pe malul drept al Dunării. prin terenul împădurit unde ariergărzile inamice se Însă, după neîncetata ofensivă de 5 zile, în ploaie, menţineau cu tenacitate, care însă s-au retras în timpul ceaţă și ger, unităţile Armatei 3 erau obosite. Drumurile nopţii. Unităţile noastre au cucerit orașul Isaccea, părăsit erau desfundate și circulaţia se făcea foarte anevoios. de inamic. Rușii, după ce și-au trecut toate carele, au Totuși, ofensiva a continuat și la 19 decembrie, dar de distrus cele două poduri peste Dunăre. acum în trăgători, împingându-se neîncetat spre nord Armata dobrogeană inamică era strânsă în fâșia unităţile inamice din prima linie. Infanteria noastră de teren dintre bălţile Dunării, însă Comandamentul înainta extrem de încet, deoarece trebuia să-și facă ruso-român proiecta să păstreze poziţia capului de pod singură drum, cu focul său, căci din cauza ceţei artileria de la Măcin ca să se poată trece din nou, la momentul nu putea să susţină cu foc unităţile. O brigadă rusă cu potrivit, trupe în Dobrogea. Această poziţie se fortifi ca 2 baterii încălecate, sosită de curând de pe Frontul de încă din toamnă, iar acum se lăsa pentru apărarea ei forţe Nord, a atacat, fără rezultat, batalioanele noastre care considerabile. Terenul din faţa poziţiei era muntos, cu însoţeau divizia. Însă, aceasta din urmă a reușit, pe păduri prin care abia puteai să răzbaţi, tragerea artileriei înserate, să respingă unităţile inamice de infanterie și mitralierelor asupra trecătorilor era perfect organizată, și cavalerie și să cucerească poziţia inamică. Toate trupele care înaintau trebuia să taie și să facă noi drumuri unităţile inamice din prima linie s-au retras până seara, pentru artileria lor. pe principala poziţie fortifi cată de ariergardă, pe linia După minuţioase cercetări de recunoaștere a Cerna – Dantcea – Camber, iar unităţile Armatei 3 au poziţiei inamice, comandantul Armatei 3 a ordonat, ajuns la o bătaie de artilerie de poziţia aceasta. la 24 decembrie, ca: a) divizia cu unităţile atașate, La 20 decembrie, unităţile Armatei 3 au înaintat în întărită cu Regimentul 9 german și cu artileria grea, să trăgători pentru atacul poziţiei. Însă din cauza slabei atace, la 25 decembrie, sectorul inamic de la Dunăre susţineri de artilerie, rușii au respins toate atacurile până la linia Greci – Garvăn; b) Divizia 4 Infanterie noastre, trecând chiar de câteva ori la contraatacuri să-și întoarcă fl ancul drept și să atace poziţia inamică asupra diviziei și Corpului turc. Numai în sectorul dinspre est; c) Corpul turc să se concentreze în raionul Diviziei 4, din cauza concentrării exemplare a focului de Niculiţel – Meidanchioi; d) Divizia Mixtă să lase artilerie asupra unui front mic, infanteria noastră a putut garnizoane în Tulcea și Isaccea, iar celelalte trupe să să tragă asupra poziţiei inamice și să înainteze circa 3-4 se concentreze în raionul Poșta – Frecăţei; e) întreaga km. A doua zi inamicul a mai dat câteva contraatacuri, artilerie a Corpului turc și a Diviziei Mixte să se lase mai ales în sectorul diviziei, dar în timpul nopţii el și-a la dispoziţia Comandamentului Diviziei 4 Infanterie. părăsit poziţia de ariergardă, retrăgându-se spre Măcin. Comandantul armatei a cerut de la Comandamentul Cucerirea poziţiei cap de pod de la Măcin. General german să se trimită câteva baterii de munte de Comandantul Armatei 3 proiecta să dea, la 22 decembrie, care se simţea nevoie în acest teren, însă această cerere odihnă unităţilor, ca să se organizeze după atâtea lupte n-a fost satisfăcută, deoarece Comandamentul german și să se întărească bine pe locurile unde au ajuns. Se mai credea că armata va putea să iasă la capăt și fără artileria proiecta să se trimită avangărzi spre Tulcea și Isaccea. de munte. În ziua aceea divizia s-a mulţumit să facă Însă, îndată ce s-a afl at despre retragerea spre nord a cercetări de recunoaștere a inamicului în sectorul său, ariergărzilor inamice, el a ordonat urmărirea fără zăbavă sub bombardament necontenit. Înaintarea Diviziei 4 ca să nu se dea inamicului posibilitatea de a organiza o Infanterie se făcea foarte încet, deoarece grupe izolate nouă rezistenţă. Așa că armata și-a reînnoit ofensiva inamice, risipite în pădure șicanau unităţile care înaintau; seara, divizia luând contact cu inamicul care se oprise seara divizia a ajuns pe linia Greci – Isaccea, însă aici pe o nouă poziţie de ariergardă, pe înălţimile la nord s-au putut aduce numai 4 baterii. de satul Greci. Celelalte unităţi ale noastre s-au așezat La 26 decembrie, divizia a ajuns pe linia Greci – astfel: Divizia 4 pe înălţimile la nord de Dăiţa; Corpul Rașel. A doua zi câmpul de luptă era acoperit de ceaţă turc la sud de Meidanchioi, iar Divizia Mixtă pe linia densă, care împiedica orientarea unităţilor care înaintau. Trestenic – Cataloi. După masă însă ceaţa s-a risipit și bateriile noastre grele La 23 decembrie, fl ancul stâng al armatei a rămas și de câmp, așezate în sectorul mai accesibil al diviziei, pe loc în contact direct cu inamicul. Aici Divizia 4 au început să bombardeze poziţia inamică între Greci Infanterie n-a putut să înainteze decât circa 1 km, și Dunăre. Infanteria noastră, contând prea mult pe deoarece terenul era împădurit și toate trecerile erau susţinerea de artilerie, a înaintat energic. Însă, 4 baterii

42 2 (76) 2017 document studii/documente inamice așezate pe poziţii camufl ate au deschis deodată pentru inamic. A doua zi, divizia vecină a înaintat foc asupra ei. Bateriile noastre n-au putut să le facă să cucerind restul poziţiei inamice. tacă, deoarece observatorii n-au putut să le descopere La 1 ianuarie, în cele mai nefavorabile condiţii, teren amplasamentele. Cu toate marile pierderi, infanteria a prăpăstios, ceaţă deasă și rece, armata și-a continuat ajuns până la tranșeele inamice și s-a năpustit la asalt cu înaintarea, însă a reușit doar să debușeze din pădure și baioneta, fi ind întâmpinate de inamicul neclintit care a să ocupe baza de plecare la atac asupra poziţiei inamice primit ordin de a apăra poziţia până la sacrifi ciu. Ultimii Măcin – Văcăreni. A doua zi, ofensiva a continuat, ei apărători dintr-o Divizie siberiană au fost luaţi în divizia reușind să ajungă până la reţelele de sârmă la captivitate. În ziua aceea, Divizia 4 Infanterie a înaintat sud de Măcin. numai cu 2 km, iar Divizia Mixtă abia a reușit să i se La 3 ianuarie, artileria puternică a Diviziei 4 Infanterie alinieze, intrând în contact cu inamicul. În timpul acesta și-a concentrat focul de distrugere asupra centrului Corpul turc a primit de la Comandamentul german poziţiei, dezorganizând-o în scurt timp. Infanteria ordin să se retragă în Hârșova, unde să se pregătească inamică s-a retras în dezordine spre malul Dunării, pentru trecerea pe malul stâng al Dunării. Comandantul urmărită cu foc de artilerie. Întunericul care s-a lăsat a Armatei 3 având în vedere numeroasele trupe lăsate pe împiedicat urmărirea, însă a doua zi unităţile Diviziei 4 puternica poziţie cap de pod a cerut Comandamentului Infanterie au înaintat spre șoseaua Brăila, ajungând la german să lase în efectivul armatei, până la terminarea satul Ghecet10. Bateriile inamice, așezate pe malul stâng operaţiunilor în contra Măcinului, cel puţin Divizia 25 al Dunării, n-au putut să oprească înaintarea noastră și, turcă, însă mareșalul Mackensen n-a consimţit. la 5 ianuarie, s-au terminat defi nitiv toate operaţiunile La 28 decembrie, unităţile noastre n-au putut să din Dobrogea de Nord. Astfel, rușii au reușit să profi te înainteze, deoarece toată atenţia lor era acaparată de de timpul urât și de terenul sălbatic, împiedicându-ne tăierea de noi drumuri pentru artilerie. A doua zi, timp de 14 zile înaintarea, în care timp ei au putut să-și întreaga formaţie de luptă a armatei a putut să înainteze, transporte peste Dunăre toate carele. În același timp ajungând la 500-1.000 pași de poziţia principală inamică Armata de Dunăre și trupele austro-germane înaintau Măcin – Luncaviţa. neîncetat în România, ajungând până la Brăila. La 30 decembrie, Divizia 4 Infanterie, întărită cu un Armata română s-a retras dincolo de râul Siret, regiment din Corpul turc, a dat un atac decisiv, a reușit proiectând să se reorganizeze acolo, primind întăriri să străpungă centrul poziţiei, pătrunzând la circa 1 km din Rusia și muniţii de la aliaţi și să oprească înaintarea în spatele ei, însă desfășurarea mai departe a succesului noastră. La o ofensivă în Dobrogea Comandamentul era imposibilă din cauza terenului și a imposibilităţii de ruso-român nici nu se gândea. a se susţine ofensiva infanteriei de la vechile poziţii de Ultima operaţiune a Armatei noastre 3 prezintă artilerie. În timpul nopţii, rușii au întreprins o serie de mare interes din punct de vedere militar, căci s-a săvârșit contraatacuri în scopul de a-și recuceri poziţia pierdută, într-un teren aproape sălbatic și inaccesibil și în cele mai însă toate aceste atacuri au fost respinse cu mari pierderi mizerabile condiţii climaterice”11.

Th e Bulgarian Army conquers defi nitively Dobrogea (1916) Luminiţa Giurgiu, Ph.D. Abstract: In the last months of 1916, Bulgarian Army 3 continued the off ensive for conquering defi nitively Dobrogea. Despite de resistance of the Romanian troops, on January 5, 1917 was occupied Ghecet village. Army 3 commandant admitted the diffi culty of the military actions that took place on a ground hardly accessible and in diffi cult climatic conditions. Keywords: Dobrogea, Bulgarian Army 3, Marshal Mackensen, Army, Ghecet

NOTE

1 Serviciul Istoric al Armatei, Comisia Română de Istorie Militară. germane, a condus contraofensiva în bătăliile de la Sibiu şi Bucureşti. 2 Rahman, sat în comuna Casimcea, jud. Tulcea. 6 Comună în jud. Giurgiu. 3 Astăzi Sinoe, sat în comuna Mihai Viteazu, jud. Constanţa. 7 Sat în comuna Adunaţii-Copăceni, jud. Giurgiu. 4 Astăzi Cerbu, sat în comuna Topolog, jud. Tulcea. 8 Coeni sau Cuieni, astăzi satul Mironeşti, comuna Gostinari, jud. Giurgiu. 5 Erich von Falkenhayn (1861-1822) a fost şeful Statului Major General 9 Astăzi comuna Zăvoaia, jud. Brăila. german în perioada 14 septembrie 1914-19 august 1916, când a fost 10 Astăzi localitatea Smârdan, jud. Tulcea. înlocuit de generalul Paul von Hindenburg. Numit la comanda Armatei 9 11 Arhivele Militare Române, Fond 916, dosar nr. crt. 97. document 2017 2 (76) 43 studii/documente REORGANIZAREA STRUCTURILOR INFORMATIVE/ CONTRAINFORMATIVE ALE ARMATEI ROMÂNE (1917)

Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU1

n evoluţia Mathias Berthelot4, care a asigurat înzestrarea cu noi evenimentelor tipuri de arme și instrucţia necesară utilizării acestora. Îdesfășurate în Armata română a fost organizată în conformitate cu Primul Război Mondial, realităţile și posibilităţile existente; astfel, au rămas anul 1917 nu a reprezentat două armate cu cinci corpuri de armată, care coordonau un punct de reper important 15 divizii de infanterie și două de cavalerie5. politic sau militar. Niciunul În paralel cu organizarea unităţilor și marilor unităţi dintre beligeranţi nu a militare, a înzestrării și instrucţiei fi ecărei arme în parte, reușit să obţină o victorie o atenţie deosebită a fost acordată unui domeniu în care decisivă și, cu atât mai puţin, armata a dovedit unele lacune și slăbiciuni – spionajul să scoată din luptă măcar și contraspionajul. Campania din 1916 a relevat, prin unul din vectorii taberei eșecurile înregistrate, lipsurile organice și limitele Mareşalul adverse. Totuși, intrarea SUA umane și materiale din acest domeniu. Mai mult, în război de partea Antantei la începutul anului 1917, inexistenţa unor structuri (6 aprilie 1917) a oferit o perspectivă favorabilă acestui contrainformative a făcut posibilă trădarea colonelului bloc militar în confruntarea cu Puterile Centrale. Alexandru Sturdza6, comandantul Diviziei 8 Infanterie. Pe frontul românesc situaţia nu era deloc cea Participând în fruntea Brigăzii 7 Mixte la campania preconizată de guvernul de la București înaintea din 1916, colonelul Sturdza a luat câteva decizii care intrării în confl ict. Aderarea la Antantă și declanșarea au pus în pericol frontul român, ceea ce a atras atenţia ostilităţilor (15 august 1916) a descongestionat frontul generalului Alexandru Averescu7, comandantul Armatei de vest de presiunea forţelor germane, care a redirecţionat 2, care a cerut îndepărtarea acestuia din funcţia deţinută. unele mari unităţi către Carpaţi. Dar a doua parte din Drept urmare, colonelul Sturdza a fost mutat la comanda convenţia militară – ofensiva armatei aliate de la Salonic Diviziei 8 Infanterie, mare unitate afl ată în refacere în conduse de generalul Maurice Sarrail2 contra Bulgariei spatele frontului. Trecerea în liniile germane a fost pentru a fi xa trupele germane, bulgare și otomane – nu efectuată la 23 ianuarie/6 februarie 1917, împreună cu s-a declanșat. Prin inactivitatea sa, generalul Sarrail locotenentul Wachmann, aghiotantul său, însă pe drum a permis ca trupele Puterilor Centrale din Bulgaria, și-a ucis ordonanţa, un soldat care nu a dorit să-l urmeze comandate de August von Mackensen3, să atace virulent în acţiunea sa. Prin măsurile luate imediat s-a reușit România dinspre sud. Prinsă în cleștele a două ofensive, nu numai stoparea efectului dorit, dezertarea în masă armata română nu a putut rezista și, la numai 3 luni de a militarilor români, ci și identifi carea colaboratorilor, la intrarea în confl ict, s-a văzut nevoită să se recunoască printre care s-a numărat și locotenent-colonelul învinsă și să se retragă în Moldova unde, alături de patru Alexandru Crăiniceanu8, comandantul Regimentului armate ruse, a stabilizat frontul. 25 Infanterie, fi ul generalului Grigore Crăiniceanu9. Iarna anului 1916/1917 a fost una grea din toate Venirea Misiunii Militare Franceze a avut un punctele de vedere: temperaturi extrem de scăzute, efect benefi c și asupra structurilor de informaţii și apariţia epidemiei de tifos exantematic, mulţimea de contrainformaţii, în primul rând prin schimbul de date refugiaţi, întreţinerea celor circa un milion de militari referitoare la inamic. La 4 ianuarie 1917, Marele Cartier ruși și moralul scăzut în urma înfrângerilor militare au General, Secţia I, Biroul Informaţii (în continuare reprezentant câteva dintre problemele difi cile cu care MCG) a emis un material intitulat „Procedeele s-au confruntat autorităţile române stabilite la Iași. întrebuinţate de spionii germani pentru transmiterea Principalul obiectiv însă a fost refacerea armatei, de la informaţiilor culese și relativ la prizonierii germani” organizare și echipare până la instrucţie și motivarea (Anexa nr. 1). Toate datele și exemplele oferite în angajării în luptă. Acest lucru a fost posibil și cu sprijinul primul document au venit pe fi lieră franceză, fi ind Misiunii Militare Franceze condusă de generalul Henri cazuri concrete de confruntare cu spionajul german.

44 2 (76) 2017 document studii/documente Cel de-al doilea document – „Relativ la prizonierii germani” – translatori, agenţi de siguranţă și nici detașament de poate fi considerat elocvent în privinţa metodelor propuse jandarmi –, iar serviciul de siguranţă din spatele unităţilor pentru obţinerea de informaţii de la militarii inamici „nu există”13. Același lucru și la Grupul „Arion”, care nu capturaţi. Astfel, nota propune marilor unităţi să introducă avea organizat un birou de informaţii și nu dispunea nici „un agent care joacă rolul de «ispititor»”10 în celulă cu câte de un personal califi cat pentru încadrare. un prizonier, pentru a extrage destăinuiri care să confi rme Maiorul Voinescu, șeful Biroului Informaţii de sau nu declaraţiile ofi ciale. la Divizia 14 Infanterie, a fost catalogat ca „foarte Peste o lună, la 20 februarie 1917, generalul priceput”14, iar structura condusă de el „pare a fi bine Constantin Prezan a aprobat Instrucţiunile asupra organizată”15. Un alt ofi ţer capabil era căpitanul (r) organizării și funcţionării Serviciului de Informaţii, Cernătescu, fost pretor al Diviziei 22 Infanterie, unde elaborate de Marele Cartier General, Secţia I, Biroul „a adus reale servicii în serviciul de spionaj organizat Informaţii, care au fost adaptate după regulamentul de D-sa încă din timpul neutralităţii”16 în regiunea similar din armata franceză. Pentru prima dată în Dragoslavele. Interpretul Biroului Informaţii era Aurel armata română a fost introdus un asemenea regulament Vlad, „întrebuinţat”17 și ca ofi ţer cu popota, iar serviciul clar și concis, cu capitole care arată scopul, organizarea de siguranţă s-a dovedit „foarte bine organizat”18. și compunerea, atribuţiile și mijloacele, modul de Divizia 16 Infanterie avea la conducerea structurii efectuare a interogatoriului, analiza documentelor și a informative pe locotenentul (r) Ion Jipescu, fost fi nanciar, presei, precum și întocmirea buletinului de informaţii. „cam în etate și miop”19, ajutat de locotenentul Constantin De asemenea, aceste instrucţiuni conţin germenele de Ţenescu20 și locotenentul (r) Horea Pipoș ca translator. înfi inţare a unei structuri acoperite, condusă direct de Maiorul Mărgăritescu21 de la Divizia 13 Infanterie Marele Cartier General și intitulată Serviciul Secret. era întrebuinţat „foarte mult”22 și la alte servicii, iar Dovada că acest organ se afl a doar în stadiul de proiect activitatea specifi că a suferit din cauză că agenţii de este atenţionarea că „vor urma instrucţiuni speciale”11 informaţii de aici au fost trimiși să completeze lipsurile pentru organizarea și funcţionarea acestei structuri. din linia întâi. Ofi ţerul cu cenzura, căpitanul Tudor Aceste Instrucţiuni... au fost urmate, la 15 aprilie 1917, Cristache, a fost apreciat de căpitanul Popovici „dat de altele, cu un caracter exclusiv contrainformativ, în care fi ind aptitudinile ce le are”23 în domeniul informativ, s-au impus reguli de compartimentare și conspirativitate alături de acesta activând Titus Fodor24 (interpret) și a muncii la nivelul ofi ţerilor de informaţii din unităţi și doi agenţi de siguranţă. mari unităţi (Anexa nr. 2). Divizia 10 Infanterie avea la Biroul Informaţii Practic, la fi ecare mare unitate a fost creat un nucleu pe căpitanul Tiberiu Chilian, ajutat de locotenentul care putea fi asemănat unui triunghi: conducerea și latura (r) Pompei Ionescu, Valerian Tatu (pentru limbile informativă aparţineau ofi ţerilor specializaţi sau cu germană și ungară), elevul-plutonier TTR Nicolae calităţi și abilităţi în domeniu, latura contrainformativă, Spiridon (pentru limbile bulgară și turcă) și doi agenţi în special zona contraspionajului, a fost destinată de siguranţă. funcţionarilor de siguranţă proveniţi de la Direcţia Inspectorul Marelui Cartier General a constat că la Poliţiei și Siguranţei Generale (în continuare DPSG), unităţile din subordine activităţii informative „nu i se aceștia având o experienţă profesională mai îndelungată, dă cuvenita atenţiune”25, iar pâinea servită militarilor iar problemele de poliţie militară, ordine și siguranţă este mucegăită, ceea ce a cauzat îmbolnăvirea multor publică au revenit unui detașament de jandarmi. Aceste oameni din divizie. nuclee au fost coordonate de Biroul Informaţii din Căpitanul Barbian, sublocotenentul (r) Tudor MCG și consiliate de ofi ţeri francezi din Misiunea Popescu, agenţii Băncilă (pentru limbile germană Militară, astfel că rezultatele din campania anului 1917 și ungară) și Ganea (pentru limbile bulgară și rusă) au fost dintre cele mai bune. constituiau Biroul Informaţii al Diviziei 9 Infanterie, La fi nalul bătăliilor din vara anului 1917, MCG a însă luptele din ultima perioadă au descompletat dorit să cunoască modul de organizare și funcţionare a nucleele create la unităţile subordonate. O situaţie și birourilor de informaţii de la marile unităţi, în contextul mai difi cilă s-a înregistrat la Divizia 11 Infanterie, unde luptelor abia încheiate și în perspectiva confruntărilor căpitanul Boierescu avea un ajutor care nu corespundea viitoare. În acest scop, la 18 august 1917, căpitanul sarcinilor specifi ce și îi lipseau agenţii de siguranţă, Popovici a fost delegat a inspecta birourile de informaţii interpreţii și radiotelegrafi știi. de la marile unităţi ale celor două armate române. Căpitanul Popovici a constat, în general, „un viu La Divizia 2 Cavalerie, căpitanul Popovici a constatat interes”26 al ofiţerilor inspectaţi pentru activitatea că organul informativ este „bine organizat”12, în timp informativă, însă principala problemă o reprezenta ce Corpul de Cavalerie avea mari lipsuri – nu avea pregătirea insufi cientă în acest domeniu, mai ales prin document 2017 2 (76) 45 studii/documente prisma schimbării destul de dese a șefi lor de birouri. Un 2. Se transmit la aspect demoralizator era lipsa hranei pentru populaţia intermediarii din Elveţia evacuată, din cauza căreia mureau zilnic 3-4 copii, iar diferite jurnale pe marginea femeile practicau prostituţia pentru a-și hrăni familiile cărora sunt scrise cu și propagau boli venerice. În plus, „revolta contra rușilor cerneală de alaun (piatră este mare”27, deoarece erau indisciplinaţi, iar dezertorii acră) informaţiile adunate lor constituiţi în bande furau și jefuiau nestingheriţi (Malherbe adresa astfel în zona administrată de armatele ţariste. Căpitanul informaţiile sale: „Lutz” Popovici nu a mai apucat să inspecteze și zona Armatei Isleinstrasse, 108, à Bâle). 2 române, deoarece, la 23 august 1917, a primit ordinul 3. Prin ajutorul unui cod de a reveni la Iași, unde a elaborat un Memoriu asupra alcătuit în limbaj comercial, celor constatate. raportându-se la profesiunea Pe baza experienţei dobândite în evenimentele reală sau presupusă a Generalul Nicolae Condeescu militare din vara aceluiași an, Biroul Informaţii agentului (Condojanis, din Marele Cartier General a emis, la 3 octombrie negustor de bureţi și V. Metalurgist). 1917, Observaţii relative la funcţionarea Serviciului de 4. Scrierea cu creion de copiat sau cu cerneală pe Informaţii” (Anexa nr. 3), în care accentul a fost pus pe talpa picioarelor. profesionalizarea și continuitatea personalului care își 5. Luare de note pe mici bucăţi de hârtie, ușor desfășoară munca în acest domeniu. Au fost constatate de ascuns în căptușeala vestmintelor, în cravată sau în cazuri când ofi ţerii de informaţii de la unităţi au fost încălţăminte, precum și în găurile cheilor (Drude). trecuţi la comandă, ceea ce a afectat coordonarea, 6. Adnotaţii pe indicatoarele căilor ferate (mersul culegerea, analiza și exploatarea de date utile privind trenurilor). În dreptul orașelor, unde spionii stau și inamicul. observă lucruri interesante se notează cifre destinate a le reaminti în urmă numerele regimentelor care au ♦♦♦ staţionat, precum și efectivele lor (Drude). Anexa nr. 1 7. Scrieri cu urină pe jurnale în care se găsesc spaţii lăsate în alb în articolele cenzurate. Apariţia se obţine Marele Cartier General 4 ianuarie 1917 încălzind și înnegrind hârtia la fl acăra unei lămpi fără sticlă. Secţia I, Biroul Informaţii 8. Scrisori scrise cu cerneală simpatică (invizibilă) și adresate la intermediari în Elveţia. DOMNULE DIRECTOR, 9. Semne convenţionale sau cu cerneală simpatică (invizibilă) pe bilete de bancă afl ate asupra spionilor. Am onoare a vă înainta, pentru a D-voastră știinţă, 10. Scrieri înăuntru gulerelor și manșetelor. alăturat, un exemplar din Procedeele întrebuinţate de 11. Anunţuri în limbaj comercial publicate în jurnale. spionii germani pentru transmiterea informaţiilor culese 12. Timbrarea scrisorilor pentru străinătate cu și relativ la prizonierii germani. 5 timbre a 5 centime (tariful poștal fi ind 25 centime) și Din ordin, scriind pe locul acoperit de timbre informaţiile de trimis. Șeful Biroului Informaţiilor 13. Monede sau săpunuri tăiate în două și golite, /ss/ Lt. col. Condeescu astfel ca în cavitatea obţinută să intre aurul sau informaţiile scrise pe foiţe. Cele două părţi sunt în urmă ÷ lipite și tăietura ascunsă. 14. Se scrie cu creion pe o foiţă de ţigară, cu litere Marele Cartier General mici, informaţiile de transmis. Se scrie și se semnează Biroul Informaţii cu un nume închipuit o scrisoare adresată unei așa-zise rude sau amic și se pune această scrisoare într-un plic zis Procedee întrebuinţate de spionii germani pentru „de siguranţă”, adică format din două plicuri, cel interior a-și transmite informaţiile culese: fi ind de hârtie subţire de culoare închisă. Se vâră apoi 1. Se ascund plicurile în materiale de pansament foiţa de ţigară între cele două plicuri, între căptușeală sau igienice, aparente sau neaparente (spionul Malherbe și plicul propriu-zis, ascunzându-se. Se adresează ascundea plicurile destinate agenţilor fi cși în interiorul scrisoarea la o adresă convenită și nu se închide în scopul unui pansament aplicat pe un ulcer varicos la picior). de a-i ușura trecerea la cenzură.

46 2 (76) 2017 document studii/documente 15. Se scrie pe fâșii de hârtie subţire care se ascund pe subofi ţer sau chiar ofi ţer-aspirant. Este de ajuns să se dosul plicului sub unghiuri de hârtie lipite în diagonală; găsească uniforma și omul care să poată ispiti. se pune apoi pe acele unghiuri cinci ștampile mari de Relativ la uniforme, fi ecare Birou de Informaţii ceară, după cum se face la scrisorile de valoare. Cenzura poate să-și constituie o colecţie suficientă pentru deschide plicul pe una din muchii, lăsând intacte toate trebuinţele. În ceea ce privește omul, trebuie să ștampilele și, deci, părţile lipite ale plicului care ascund cunoască perfect limba germană, modul de a trăi și corespondenţa secretă. puţin expresiile sau dialectul soldatului; să aibă oarecare 16. Se scriu informaţiile pe partea rezervată adresei a lustru în maniere, în cazul când trebuie să joace rolul unei cărţi poștale ilustrate obișnuită și se acoperă toată unui subofi ţer sau pe cel al unui ofi ţer-aspirant. suprafaţa cu o foaie de hârtie de mărimea exactă a cărţii S-ar putea, de asemenea, întrebuinţa un interpret poștale, lipită ușor, pe care se scrie adresa destinatarului care ar consimţi să stea încarcerat un timp determinat și câteva cuvinte pe margine. Trebuie făcut un examen cu prizonierul. Se pune „falsul camarad” la curent cu cu multă atenţie pentru a descoperi înșelăciunea. E de condiţiile locale și cu ordinea de bătaie a regimentului ajuns a se umezi cât trebuie cartea poștală pentru a se din care prizonierul face parte. Nu este nicio difi cultate putea ridica foaia de hârtie lipită și am lua cunoștinţă ca prizonierul să-l primească ca tovarăș de suferinţă, mai de informaţiile rămase perfect citeţ. cu seamă dacă acesta a fost ţinut izolat o zi sau două. 17. Se aplică pe o scrisoare cu un text oarecare Prizonierul face și mai repede destăinuiri dacă a fost de expediat o hartă cadrilată transparentă, pe care pus, mai întâi, la o dietă serioasă și dacă falsul camarad fi ecare pătrat reprezintă un cuirasat, un torpilor sau un ce i se dă i-ar spune că și el a fost pus la același regim submarin, în port, pe mare sau sosind în port. Pentru a și pentru același motiv. transmite o indicaţie se înţeapă cu un ac, în așa fel ca să Niciodată nu trebuie să se destăinuiască prizonierului străbată scrisoarea, pătratul de pe hartă corespunzător că a fost pus în faţa unui camarad fals28. indicaţiei de transmis. Pentru a descifra, ajunge de a aplica pe scrisoarea primită o hartă cadrilată identică. ♦♦♦ 18. Bastoane, mânere și capete de umbrelă goale. Anexa nr. 2 19. Bucăţi de pânză cu notiţe scrise, ascunse în gură.

Marele Cartier General 15 aprilie 1917 ÷ Biroul Informaţii Nr. 51 Marele Cartier General Biroul Informaţii INSTRUCŢIUNI Relativ la prizonierii germani. asupra măsurilor ce trebuie luate Notă pentru statele majore ale armatelor, în statele majore, servicii sau corpuri corpurilor de armată și diviziilor de trupă pentru a evita indiscreţiile și a ne păzi de spionajul inamicului Soldaţii din anumite corpuri de armată germane au primit instrucţiuni precise să dea indicaţii false în cazul Organizarea lucrului și organizarea materială a când ar fi făcuţi prizonieri. Aceste indicaţii învăţate statelor majore și a serviciilor se vor reglementa după dinainte conduc la concluzii periculoase, mai ales atunci principiile următoare, care vor fi puse în aplicare sub când sunt scoase din interogatorii luate în grabă; ele răspunderea personală a comandanţilor de unităţi și a expun însă pe prizonieri la măsuri de rigoare, pentru șefi lor de servicii, imediat după primirea prezentei note. motivul că, dacă regulamentele militare dau dreptul de 1. Ofi ţerii și oamenii de trupă nu vor lucra niciodată a nu răspunde la chestiunile care le sunt puse, nu le dau în aceeași cameră; camera ofi ţerilor va fi despărţită deloc dreptul de a înșela în mod intenţionat. Pentru a de aceea a gradelor inferioare printr-un perete plin putea scoate maximul de informaţii de la prizonierii și o ușă cu cheie. Pentru a da diferite instrucţiuni bănuiţi că vor să înșele intenţionat pe cei ce le iau scriitorilor, ofi ţerii, de preferinţă, se vor duce ei în camera interogatoriul, se recomandă următorul procedeu: subofi ţerilor în loc de a aduce pe aceștia în propriile lor Prizonierul este închis, singur, cu un agent care joacă birouri. rolul de „ispititor” și care se poate îmbrăca la fel cu Hărţile de operaţiuni vor fi puse la adăpost de prizonierul ce are de ispitit, în ţinută de simplu soldat, privirile indiscrete acoperindu-se cu o hârtie opacă document 2017 2 (76) 47 studii/documente cu care vor fi acoperite tot timpul cât hărţile nu sunt exploateze. Pentru remedierea acestui lucru se vor lua necesare. Documentele secrete și dicţionarele de cifrat următoarele măsuri în toată armata: vor fi păstrate în dulapuri sau cufere solide sau, mai bune, a) Scrisorile, ordinele, instrucţiunile etc., vor purta în casa de fi er. Documentele nu vor fi niciodată lăsate în ca timbru indicaţia unei singure unităţi (de unde provin mâinile oamenilor de trupă și vor trebui încuiate ori de acele scrisori, ordine etc.) și nu indicaţia întregii scări câte ori ofi ţerul nu se servește de ele, mai ales în timpul a ordinii de bătaie. Ele vor purta data, dar locul de nopţii și în timpul mesei. Hârtiile care au servit de staţionare al statului major sau al corpului de trupă nu ciornă, notele nefolositoare, ciornele de cifrat telegrame va fi niciodată menţionat; așa fi ind, un antet nu va fi de vor fi arse de înșiși ofi ţerii, treptat și pe măsură ce ele nu exemplu astfel: vor mai servi. Aparatele telefonice vor fi așezate într-un „Armata III-a așa loc și în așa fel încât convorbirile să nu poată fi auzite Răcăciuni 30/3/917 de persoanele care nu le privesc. Instrucţiunile, ordinele Corpul XXVII A./Divizia 41/Brigada 82-a și documentele secrete vor fi redactate și scrise la mașina Regimentul 358 Infanterie” de scris de către înșiși ofi ţerii. ci va fi astfel: Întrebuinţarea mașinii de scris face parte din „Regimentul 358 Infanterie cunoștinţele indispensabile ofi ţerilor de stat-major. 30/3/917” Învăţarea de a scrie la mașină cere foarte puţin timp și Adresele de scrisori scrise pe plicuri nu vor menţiona este inadmisibil de a da gradelor inferioare să copieze niciodată locul staţionării cartierului general, serviciului instrucţiuni secrete, mai ales acelea care se referă la sau al corpului de trupă destinatar, ci numai calitatea și operaţiuni, pentru motivul că ofi ţerii de stat-major nu numărul statului major sau al corpului de trupă. Locul sunt capabili de a face acest lucru ei înșiși. Documentele de destinaţie trebuie să fi e indicat verbal curierului secrete de expediat vor fi puse în plic de înșiși ofi ţerii, însărcinat cu transmisiunea plicurilor. astfel că, până în momentul expedierii lor, să rămână b) Comunicaţiile telegrafice sau telefonice necunoscute de secretari, plantoane etc., care nu trebuie necesitând, prin forţa lucrurilor, cunoașterea pentru apelul să le cunoască. Accesul în birourile statelor majore și destinatarului, a locului geografi c al postului chemător și serviciilor trebuie să fi e absolut interzis persoanelor al postului chemat, se va adopta următoarea regulă pentru străine acelor state majore sau servicii. Se vor da adresa telegramelor și a mesajelor telefonate: posturile instrucţiuni, în consecinţă, plantoanelor însărcinate care cheamă și posturile chemate se vor defi ni numai cu paza birourilor. De altfel, este de mare interes de a prin calitatea lor și prin locul de staţionare și niciodată organiza la fi ecare cartier general o cameră de recepţie, prin numărul lor de ordine de bătaie. În modul acesta, o care să servească de vorbitor și în care ofi ţerii să poată telegramă sau un raport telefonat nu se va da astfel: primi persoanele care vin să-i vadă în interes de serviciu. „M.C.G. (presupus la Tecuci) către Cartierul Intrarea în biroul operaţii va putea fi interzisă chiar și General al Armatei II-a Buzău”, ci în modul acesta: personalului din statul major al aceluiași cartier, străin „Statul Major Tecuci către Statul Major Buzău”, biroului operaţii. nici: „Cartierul General al C.VA. Focșani către 2. Gradele inferioare și, eventual, funcţionarii civili Intendenţa 9-a”, ci „Statul Major Focșani la Intendenţa vor trebuie să fi e obiectul unei supravegheri constante R-Sărat”; din partea comandantului cartierului respectiv sau a și nici: „Comand. Reg. 115 Inf. Slobozia către șefului serviciului, în ce privește lumea și localurile ce le Comand. Grupului 27 Art. la Făurei”, ci: „Comand. Inf. frecventează, deplasările și corespondenţa lor. Va fi cazul Slobozia către Comand. Art. Făurei” etc. de a trimite imediat la trupă acei oameni care nu ar fi Întrebuinţarea telegramelor cifrate numai în parte de o siguranţă încercată în ceea ce privește sentimentele sau cu adăugiri de silabe este interzisă. Telegramele ce lor naţionale. Ofi ţerii se vor abţine cu rigurozitate de a se dau cifrate trebuie cifrate în întregime. În plus, este vorbi despre operaţiuni sau despre organizarea militară cu totul oprit de a se scrie descifrarea unei telegrame pe în faţa scriitorilor, ordonanţelor, soldaţilor care servesc însăși acea telegramă. Descifrarea și originalul trebuie la popotă, automobiliștilor etc. De altfel, se va reaminti să fi e totdeauna scrise pe foi deosebite. După descifrare, ofi ţerilor și oamenilor de trupă că le este interzis de a originalul va fi totdeauna ars. vorbi despre operaţiunile militare în curs sau proiectate, În statele majore și servicii se face un abuz inadmisibil în afară de serviciu. de conversaţii telefonice, mai ales în ceea ce privește 3. Comunicaţiile făcute prin plicuri, telegrame sau durata lor. Aceste conversaţii au marele inconvenient de telefon se pretează, în starea actuală de funcţionare a a fi bazate numai pe memoria corespondentului, de a serviciului, la numeroase indiscreţii, pe care serviciul deschide ușa la toate neînţelegerile sau echivocurile, de a inamic de spionaj nu poate să le scape și să nu le nu lăsa nicio urmă, nici la expeditor, nici la destinatar, de a

48 2 (76) 2017 document studii/documente exprima prea arareori Siguranţa și secretul gândirea exactă a operaţiilor militare corespondenţilor. În cer, din contra, afară de aceasta, ele concursul militarilor acaparează pentru de orice grad. A un timp nedefinit nu se opune la o liniile unei reţele acţiune bănuită de deja atât de restrânsă. spionaj din partea Se recomandă, inamicului și a nu prin urmare, ca, o semnala, fără a afară de cazul unei întârzia, autorităţii necesităţi absolute, superioare, înseamnă conversaţiile telefonice vor fi a comite, prin înlocuite prin complicitate tacită, o „rapoarte telefonate” crimă contra Patriei. (note telefonice) redactate în ce 1917. De la stânga la dreapta – colonelul Mihăescu, colonelul Grigorescu, Din Înalt Ordin privește adresa generalul Cikoski, maiorul de Boisfl eury, colonelul Condeescu şi colonelul Şerbescu Șeful de Stat Major și textul ca și General al Armatei telegramele și dictate de către postul chemător, General de corp de armată adjutant /ss/Constantin Prezan29 postului chemat. Autorităţile expeditoare și destinatare sunt obligate de a ţine într-un carnet „ad-hoc” copia ♦♦♦ rapoartelor și ordinelor pe care le-a trimis și primit. Anexa nr. 3 Conversaţiile private în statele majore, servicii sau corpuri de trupă, fi e cu militari, dar mai ales cu persoane străine armatei, sunt în mod formal interzise. Șefi i Marele Cartier General 3 Octombrie 1917 posturilor centralelor telefonice vor primi de la șefi i de Biroul de Informaţii stat-major și de la șefi i de servicii instrucţiuni speciale Nr. 1149 pentru a nu da sau a nu întrerupe comunicaţiile despre OBSERVAŢII care se vorbește aici mai sus. relative la funcţionarea Serviciului de Informaţii 4. Se vor lua toate precauţiile în interiorul cantonamentelor pentru a face să dispară toate Operaţiunile ofensive și defensive din această din indicaţiile care ar permite de a identifi ca și de a număra urmă perioadă ne permit formularea următoarelor trupa sau serviciul care ocupă cantonamentul; tabelele observaţii: indicatoare, fanioanele distinctive a statelor majore vor La începutul ultimei perioade mai active armatele, fi scoase; se va ordona militarilor de a arde, în loc de diviziile, regimentele posedau asupra inamicului a arunca, scrisorile sau plicurile de scrisori. Numărul informaţii care s-au adeverit în cursul operaţiunilor. corpurilor de armată, divizii, regimente, puse pe trăsuri Aceasta a fost cea mai bună dovadă că Serviciul de vor fi mascate prin plăci de lemn sau de carton etc. Informaţii lucrase cu succes. Supravegherea în cantonament a persoanelor străine Însă, începând operaţiunile, produsul acestui militare sau civile va fi făcută cu cea mai mare rigoare. serviciu a scăzut mult. Pare că această lacună provine 5. Militarii trimiși în misiune pe fronturile de luptă sau în situaţii de a fi angajaţi într-o luptă (recunoașteri din faptul că gradele întrebuinţate în Serviciul de de avioane, patrule, unităţi în linia I-a etc.) nu vor Informaţii, care, înainte de perioada activă, lucrau în trebui să aibă asupra lor niciodată note sau documente mod exclusiv la acest serviciu, au fost în ziua de luptă secrete susceptibile, în cazul când ar fi făcuţi prizonieri, de distrase de la serviciul lor, în profi tul operaţiunilor. a da inamicului indicaţii utile asupra situaţiei militare sau Din acest mod de a proceda, rezultă foarte grave asupra intenţiei comandamentelor. inconveniente. Când, de pildă, ofi ţerul de informaţii Fiecare om, în armata română, trebuie să fi e instruit al unui regiment de infanterie încetează să se ocupe și pătruns de datoria imperioasă ca fi e din greșeală de misiunea sa, Serviciul de Informaţii este paralizat profesională sau neglijenţă, să nu lase inamicului în sectorul acestui regiment, deoarece nimeni nu posibilitatea de a-și exercita primejdioasele sale investigaţii. dirijează căutarea informaţiilor și nu condensează document 2017 2 (76) 49 studii/documente rezultatele obţinute pentru a le supune comandantului 1. Un regiment având toate elementele sale în linie regimentului și comandamentului superior. (formaţie defensivă). Dacă se întâmplă la fel în toate regimentele, șefi i de 2. O brigadă având o formaţie ofensivă în A-C și o toate gradele, de la regiment pană la grup de armate, se formaţie defensivă în C-B. găsesc în imposibilitatea de a lua hotărâri bune, căci nu 3. O divizie în formaţie de atac, având o densitate cunosc situaţia, forţele și intenţiile inamicului; ei nu pot considerabilă în C-B. întrebuinţa deci, în mod judicios și repede, rezervele lor. Este evident că interogatoriul prizonierilor capturaţi Urmează de aici că șeful cel mai bine dotat cu calităţi în punctele A, B și C va lumina complet comandamentul militare riscă, în urma necunoașterii situaţiei, să dea asupra forţei și intenţiilor adversarului, arătând, cel ordine care au tot atât de puţină valoare ca și ordinele puţin, numărul batalioanelor sau regimentelor de care prescrise de șeful cel mai puţin capabil. dispune adversarul și repartiţia lor. De altfel, informaţiile Dacă căutam o explicaţie a rezultatului slab al pe care le pot da prizonierii sunt foarte întinse și acelea Serviciului de Informaţii pe timpul operaţiunilor, trebuie relativ la situaţia inamicului, la linia pe care o ocupă și să ne reamintim că, în campaniile anterioare, studiate cu la lucrările pe care le-a executat, când pot fi obţinute cea mai mare îngrijire, situaţia trupelor concentrate pe pe această cale, evită multe recunoașteri costisitoare și un teatru de operaţiuni nu se modi fi ca aproape deloc, din multe surprize. Însă este un punct principal: pentru ca cauza lipsei mijloacelor de transport și că, pe câmpurile Serviciul de Informaţii să dea roade bune, el trebuie să fi e de bătaie de atunci, restrânse, șefi i vedeau cu ochii lor îndeplinit în mod constant de un personal special, instruit, dispozitivul inamicului, din care deduceau intenţiile sale. bine dirijat de comandament și avid de rezultate bune. Și, de aceea, Serviciul de Informaţii era relativ neglijat. Mai este indispensabil ca informaţiile să sosească Astăzi, căile ferate și automobilele permit modifi carea, la timp pentru a fi utilizate și ca toate mijloacele de în scurt timp, a forţelor armatelor și a repartiţiei lor. legătură: telegraf (fără și cu fi r, optic), telefon, agenţi de Pe de altă parte, pe câmpurile de bătaie întinse, legătură sau ștafete (cu motociclete, biciclete, călare, pe întrebuinţarea prafului de pușcă fără fum și dispozitivele jos), să fi e întrebuinţate în mod intensiv (în alte armate adoptate de trupe pentru a utiliza terenul în același timp, se întrebuinţează pe o scară largă porumbeii-călători și ca și distanţele mari pe câmpul de luptă, îngreunează foarte câinii-ștafete). mult aprecierea forţelor inamicului, chiar cu ajutorul aviaţiei. Ca o concluzie, pentru ca șefi i de toate gradele să fi e Procedeul care permite să lumineze în mod clar bine luminaţi așa cum trebuie pe timpul operaţiunilor, comandamentul este identifi carea morţilor și mai ales toată lumea trebuie să fie convinsă de importanţa identifi carea și interogatoriul prizonierilor, cu condiţia ca primordială a acestui serviciu, precum și comandanţii toate aceste operaţiuni să fi e executate repede și bine. În de toate gradele trebuie să fie responsabili de căutarea adevăr, graţie muncii comune a birourilor de informaţii informaţiilor, coordonarea și transmiterea lor. În special ale armatelor aliate, noi suntem constant la curent cu comandanţii de divizii trebuie să dirijeze instrucţia ordinea de bătaie inamică și, în special, cu compunerea personalului specializat în acest scop și să supravegheze diviziilor sale. Dacă ofi ţerii exersaţi interoghează pe activitatea sa. prizonierii capturaţi în diferitele puncte ale liniei de Aceste observaţii se înaintează comandamentelor luptă, este ușor să se deducă numărul diviziilor sau de armate, corp de armată, divizii, brigăzi și regimente. regimentelor pe care le posedă inamicul, modul cum ele sunt repartizate și, prin urmare, permite șefului să judece Din Înalt Ordin până la ce grad trebuie să fi e prudent sau îndrăzneţ. Șeful de Stat Major General al Armatei Un front A-B, de 3 km întindere, poate fi ţinut de General de Corp de Armată Adjutant /ss/ inamic în numeroase feluri și fără ca [sic!] conturul Constantin Prezan aparent al inamicului să dea vreo indicaţie serioasă. De Șeful Biroului de Informaţii pildă, schiţa de mai sus30 arată frontul ţinut de: Colonel /ss/ Nicolae Condeescu31

Th e Reorganization of informative/counterinformative Structures of the Romanian Army (1917) Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D Abstract: Th e 1916 experience and the arrival of French Military Mission determined a reversal regarding the organization and the activity of the Romanian intelligence/counterintelligence military structures. Mostly it was considered of great importance to counteract the actions developed by the German espionage. Keywords: intelligence, counterintelligence, First World War, instructions, German espionage

50 2 (76) 2017 document studii/documente

NOTE

1 Centrul de Studii Euroatlantice. 7 Alexandru Averescu (n. 9 martie 1859, Ismail-m. 3 octombrie 1938, Bucureşti) 2 Maurice Paul Emanuel Sarrail (n. 1856, Carcasonne-d. 1929, Paris), ofi ţer de urmează Seminarul Teologic din Ismail, participă voluntar la Războiul de carieră, absolvent al Şcolii Militare Saint Cyr (1877), participă la campania din Independenţă (1877-1878), absolvă Şcoala Divizionară de la Mănăstirea Dealu Tunis (1881), comandă, succesiv, Corpurile 8 şi 6 Armată (1914), după care (1881) şi Şcoala Militară de la Torino (1886). În cariera sa a deţinut, printre preia comanda Armatei 8 cu care se remarcă în apărarea Verdunului (1914- altele, funcţia de comandant al Şcolii Superioare de Război (1894-1896), ataşat 1915). La 5 august 1915 este numit comandant al Armatei franceze de Orient, militar la Berlin (1896-1898), şeful Secţiei Operaţii din Marele Stat Major cu sediul la Salonic, iar din 1916 a preluat comanda tuturor forţelor aliate din (1899-1904), ministru de război (1907-1909), şef al Statului Major General zonă. În urma unor neînţelegeri cu primul ministru George Clemenceau a fost (1911-1913), comandant al Corpului 1 Armată (1914-1916). După intrarea eliberat din funcţie (decembrie 1917). A revenit în actualitate pentru scurtă României în război i s-a încredinţat comanda Armatei 2 (1916-1918). Prim- vreme, fi ind numit Înalt Comisar pentru Siria (1924-1925), însă nu a reuşit să ministru în perioadele ianuarie-februarie 1918, martie 1920-decembrie 1921 rezolve problemele din zonă şi a fost înlocuit. şi martie 1926-iunie 1927. Avansat mareşal în anul 1930. Mai multe detalii 3 August von Mackensen (n. 6 decembrie 1849, Leipnitz-d. 8 noiembrie 1945, despre viaţa şi activitatea sa în C. Căzăneşteanu, V. Zodian, A. Pandea, Op. cit., Schmiedelberg), feldmareşal german, a absolvit Şcoala de Cavalerie (1865), iar pp. 40-41 şi Petre Otu, Mareşalul Alexandru Averescu militarul, omul politic, din 1891 a lucrat în Statul Major General, fi ind infl uenţat de gândirea militară legenda, Editura Militară, Bucureşti, 2005. a generalului August von Schlieffen. Din 1914 a comandat Corpul 17 Armată 8 Locotenent-colonelul Alexandru Crăiniceanu, fiul generalului Grigore în bătăliile de la Gumbingen şi Tannenberg, iar la sfârşitul aceluiaşi an a primit Crăiniceanu, a fost comandantul Regimentului 25 Infanterie şi a fost dovedit comanda Armatei 9, cu care s-a remarcat în luptele de la Lodz şi Varşovia. Un an ca principal complice al colonelului Sturdza, fi ind surprins în fl agrant cu mai târziu, în fruntea Armatei 11, se afl ă în Galiţia, unde participă la capturarea materiale de propagandă subversive. A fost judecat şi condamnat, iniţial, la fortăreţelor Przemysl şi Lemberg, după care este mutat pe frontul sârb, pentru 15 ani închisoare, dar în urma recursului a fost condamnat la moarte. Execuţia a doua campanie în zonă. După intrarea României în confl ict este detaşat la a avut loc în vinerea Paştelui, în faţa unităţii pe care a comandat-o, plutonul Dunăre şi numit comandant al forţelor Puterilor Centrale din regiune. A reuşit fi ind alcătuit din militarii aceluiaşi regiment. să înfrângă armata română în 1916, dar victoria nu i-a mai aparţinut în luptele 9 General Grigore Crăiniceanu (n. 19 iulie 1852, Bucureşti-d. 1 octombrie din vara anului 1917 din Moldova. Guvernator militar al României (1917) şi 1935, Bucureşti), sublocotenent de geniu (1873), urmează Şcoala Specială la comandant al trupelor Puterilor Centrale din Europa de Sud-Est (1918), nu a Bruxelles, participă la Războiul de Independenţă (1877-1878), după care devine mai reuşit să facă faţă atacurilor Antantei şi s-a retras spre Germania. A fost profesor de fortifi caţii timp de 18 ani. Colonel (1892) şi şef de stat-major la capturat în Ungaria de trupele franceze şi a fost deţinut până în noiembrie 1919. Corpul 3 Armată, secretar general al Ministerului de Război (1894), subşeful Din 1920 s-a retras din armată. Pentru mai multe detalii privind activitatea sa Marelui Stat Major (1896), şef al Marelui Stat Major şi ministru de război a se consulta: C. Căzăneşteanu, V. Zodian, A. Pandea, Comandanţi Militari. (1 noiembrie 1909-29 decembrie 1910) în guvernul Ion I.C. Brătianu. Deşi Dicţionar, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, pp. 201-202; rezervist, la 25 august 1916, a primit comanda Armatei 2, cu care a operat în Theo Schwarzmüller, Zwischen Kaiser und „Führer“. Generalfeldmarschall Transilvania. A lăsat o bogată bibliografi e de specialitate în perioada 1881-1916. August von Mackensen. Eine politische biographie. Munich: Deutsche A fost ales membru al Academiei Române. Taschenbuch Verlag, 1995. 10 Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare ANIC), fond Direcţia 4 Henri Mathias Berthelot (n. 7 decembrie 1861, Feurs-d. 28 ianuarie 1931, Poliţiei şi Siguranţei Generale (în continuare DPSG), dosar nr. crt. 16/1917, f. 3. Paris), general francez. A absolvit Şcoala Militară Saint Cyr (1883), după 11 Marele Cartier General, Secţia I-a, Biroul Informaţii, Instrucţiuni asupra care a activat în Algeria. Din 1907 şi-a desfăşurat activitatea în Statul Major organizării şi funcţionării Serviciului de Informaţii, Iaşi, 1917, p. 8. General, subşef al Marelui Stat Major (1913-1914), comandantul trupelor de 12 Arhivele Militare Române (în continuare AMR), fond Marele Cartier General rezervă din regiunea Soissons (1914-1915), al Diviziei 53 Infanterie Rezervă (în continuare MCG), dosar nr. crt. 315, f. 182. (1915), al Corpului 32 Armată (1915-1916). Din 22 septembrie 1916 a fost 13 Ibidem. numit şeful Misiunii Militare Franceze în România, până la 17 mai 1918, după 14 Ibidem, f. 183. care a fost trimis în SUA (5 iulie 1918) şi a fost numit la comanda Armatei 5 15 Ibidem. (7 octombrie 1918). Pentru mai multe detalii privind activitatea sa a se consulta: 16 Ibidem. C. Căzăneşteanu, V. Zodian, A. Pandea, Op. cit., p. 54. 17 Ibidem. 5 Pe larg despre reorganizarea armatei române în 1917: Constantin Kiriţescu, 18 Ibidem. Istoria războiului pentru întregirea României (1916-1919), vol. II, Tipografi a 19 Ibidem, f. 184. „România Nouă”, Bucureşti, 1923, pp. 55-92; Gheorghe A. Dabija, Armata 20 Constantin Ţenescu (n. 10 decembrie 1893-d.?) – sublocotenent (15 iunie română în războiul mondial (1916-1918), vol. IV, Editura I.G. Hertz, 1915), locotenent (1 aprilie 1917) şi căpitan (1 octombrie 1919), ajungând la Bucureşti, 1936; locotenent-colonel V. Nădejde, Centenarul Renaşterii gradul de general în Al Doilea Război Mondial, la fi nalul căruia a ocupat funcţia Armatei Române (1830-1930), Iaşi, Tipografi a „Cultura Românească”, 1930, de secretar general al Ministerului de Război (1944-1945). Prin Înaltul Decret pp. 229-236; maior Wladimir Chirilovici, Războiul Mondial, Tipografi a Regal nr. 1294 din 3 noiembrie 1917 a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” Cavaleriei, Sibiu, 1930, pp. 224-231; Zorin Zamfi r, Jean Banciu, Primul război cl. III „pentru vitejia cu care a condus compania în luptele din 14 august şi mondial, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995, pp. 245-262; Ion 21 septembrie 1916”, cf. Colonel Eugen Ichim, Ordinul miliar de război „Mihai Giurcă, 1917. Reorganizarea armatei române, Editura Academiei de Înalte Viteazul”, Editura Modelism&Jertfa, Bucureşti, 2000, p. 71. Studii Militare, Bucureşti, 1999. 21 Polihron Mărgăritescu (n. 7 mai 1881-d.?) – sublocotenent (1 iulie 1903), 6 Colonelul Alexandru Sturdza (n. 23 mai 1869-d. 28 septembrie 1939, Zürich), locotenent (10 mai 1907), căpitan (1 aprilie 1913), maior (1 noiembrie 1916), fi ul lui D.A. Sturdza, istoric, preşedintele Partidului Naţional Liberal şi prim- locotenent-colonel (1 septembrie 1917) şi colonel (1 aprilie 1920). La jumătatea ministru în mai multe rânduri şi ginerele lui Petre P. Carp, liderul Partidului anilor `20 a activat ca ataşat militar în Ungaria. Conservator şi prim-ministru, a urmat Şcoala Militară în Germania, după care 22 AMR, fond MCG, dosar nr. crt. 315, f. 184. a revenit în ţară (18 aprilie 1892). Ataşat militar la Paris (1907-1910), profesor 23 Ibidem. şi director al Şcolii Militare de Ofi ţeri, calitate în care a elaborat mai multe 24 Titus Fodor (n. 1889, Abrud-d.1972), a urmat studii universitare la Cluj, a fost manuale. Colonel, din 1 decembrie 1914, la intrarea României în război a înrolat în Regimentul 21 Honvezi (1914), de unde a dezertat în România (1915) primit comanda Brigăzii 7 Mixte. După trădare a rămas în Bucureşti, în slujba şi s-a înscris voluntar în armata română. A participat la bătălia de la Mărăşeşti germanilor şi a plecat în Germania la 19 martie 1918. A rămas până în 1938, cu Regimentul 47 Infanterie. După Marea Unire a revenit la Cluj, unde a ajuns când s-a stabilit în Elveţia, activând ca funcţionar de bancă şi profesor la o agronomul-şef al municipiului. şcoală privată. Pe larg despre cazul său în: Constantin Kiriţescu, Op. cit., 25 AMR, fond MCG, dosar nr. crt. 315, f. 185. pp. 102-104; Glenn E. Torrey, When treason was a crime: the case of Colonel 26 Ibidem, f. 186. Alexandru Sturdza of Romania, Emporia, Kansas, The Graduate School of 27 Ibidem, f. 188. Emporia State University, 1992; Cristian Popişteanu, Dorin Matei, Sturzeştii: 28 ANIC, fond DPSG, dosar nr. crt. 16/1917, ff. 1-3. din cronica unei familii istorice, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Bucureşti, 29 AMR, fond 5417, dosar nr. crt. 549, ff. 40-41. 1995, pp. 67-69; Petre Otu, Maria Georgescu, Radiografi a unei trădări. Cazul 30 „Nu se publică” – în original. colonelului Alexandru D. Sturdza, Editura Militară, Bucureşti, 2011. 31 AMR, fond 3831, dosar nr. crt. 315, f. 109. document 2017 2 (76) 51 studii/documente DIN ACŢIUNILE INFORMATIVE ŞI CONTRAINFORMATIVE ROMÂNEŞTI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ PE SPAŢIUL SOVIETIC

Profesor universitar Dr. Valeriu AVRAM Profesor Dr. Viorel GHEORGHE

n perioada interbelică, România a crezut în luna decembrie, conducerea armatei române a primit principiul securităţii colective, ca ultim bastion informaţiile necesare. Astfel, gara Nicolaev era un Îîn faţa puterilor revizioniste, pentru ca în vara nod feroviar important, pentru că în 24 de ore, pe aici anului 1940, să constate că nu se poate sprijini decât circulau aproximativ 400-500 de vagoane de marfă, pe propriile sale forţe. Lipsită de o capacitate militară, precum și trenurile de călători de la Harkov la Cherson care să-i permită rezistenţa în faţa agresorilor și prinsă și de la Nicolaev la Vodapoi. Prin această gară se exporta la mijloc, de interesele marilor puteri, a fost obligată să minereul de mangan și se importau mașini, iar cerealele accepte dureroase pierderi teritoriale pentru a păstra produse în zonă erau transportate către marile orașe ale fi inţa statală1. În acele momente grele, s-a văzut că URSS-ului. Agenţii români au stabilit că activitatea gării instituţiile fundamentale ale statului au continuat să era una haotică, dezorganizată și nu odată au fost trimise funcţioneze și să ofere autorităţilor sprijinul necesar. mărfurile pe adrese greșite. Personalul din această gară Serviciile românești de informaţii și contrainformaţii era insufi cient, iar mulţi dintre angajaţi lipseau de la și-au dovedit din plin utilitatea, atât în anii premergători muncă, pe motive de boală. De aceea, la linia care mergea declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial, dar mai spre port se găseau de obicei doar doi oameni, un acar ales în perioada extrem de difi cilă a războiului. Afl ate și cel care opera cântarul3. într-o luptă acerbă pentru obţinerea de informaţii, Starea liniilor era una precară, terasamentul era dar și pentru contracararea reţelelor adverse, serviciile neîntreţinut, iar pe sectorul Nicolaev – Vodapoi, pietrișul speciale românești au obţinut rezultate dintre cele lipsea cu desăvârșire, fi ind înlocuit cu nisip și zgură. mai bune în faţa unor servicii dușmane, unele extrem Erau zone unde traversele de cale ferată stăteau direct de puternice, cum a fost NKVD-ul sovietic. În toată pe pământ, iar distanţa dintre șine era variabilă. Liniile perioada interbelică, din cauza atitudinii ostile a URSS-ului, erau complet uzate, macazurile se ungeau foarte rar, iar România a fost nevoită să rămână în gardă, să-și creeze accidentele feroviare erau în creștere, cele mai multe reţele de informaţii dincolo de Nistru și în același timp din cauza macazurilor prost întreţinute. La Nicolaev se a trebuit să anihileze reţele informative sovietice de găsea un atelier de reparaţii material rulant, dar agenţii pe teritoriul propriu. Ca urmare, serviciile românești SSI-ului au stabilit că nu dispunea de materialele au reușit să-și facă o imagine destul de bună despre necesare pentru desfășurarea activităţii, pentru că organismele similare sovietice, despre organizarea lor și era o mare lipsă de oxigen, carbid, acizi, necesari în despre modul de operare. Înţelegerea exactă a primejdiei procesul de sudare, iar numărul muncitorilor califi caţi numită NKVD a făcut ca serviciile românești să fi e era insufi cient4. Activitatea de reparaţii locomotive se foarte atente la toate acţiunile acestuia, chiar dacă, desfășura greoi, din cauza lipsei pieselor de schimb, a uneori, ele se desfășurau la mare distanţă de graniţe sau indisciplinei muncitorilor și a proastei coordonări, iar nu aveau o legătură directă cu România2. De asemeni, în 1932, din cele 18 locomotive care trebuiau reparate obţinerea de informaţii, de absolut orice natură din capital, atelierul de la Nicolaev a reușit să termine doar interiorul Uniunii Sovietice, a reprezentat o prioritate opt. Aceeași situaţie se regăsea și la atelierul de reparat pentru serviciile românești. În felul acesta, au conturat o vagoane. imagine surprinzător de reală a URSS-ului, a dezvoltării O altă gară importantă din punct de vedere strategic economice și militare, a raporturilor de putere stabilite era cea de la Râbniţa, care se găsea în apropierea în interiorul conducerii de la Moscova. frontierei cu România. Linia era într-o stare destul La începutul anilor 1930, Marele Stat Major era de proastă, dar spre deosebire de Nicolaev, autorităţile interesat de starea căilor ferate sovietice din preajma sovietice erau mai interesate de întreţinerea acesteia. graniţelor cu România. Serviciul Special de Informaţii Astfel, în 1930 au fost înlocuite traversele pe sectorul (în continuare SSI) s-a conformat, astfel că în 1932, în Râbniţa – Voroncova și reparate rampele pentru

52 2 (76) 2017 document studii/documente încărcarea varului5, dar cu toate acestea, mai erau era agent GPU. La Consulatul sovietic din Istanbul se destule probleme, precum folosirea nisipului de piatră găsea în permanenţă un specialist GPU care executa de var în loc de pietriș, traversele puse direct pe pământ, vize false. SSI-ul l-a identifi cat pe acest specialist – un macazurile afl ate în stare proastă de funcţionare. Din oarecare Kikoze. Sigiliile și timbrele false erau închise cauza curbelor foarte strânse, în sectorul Râbniţa – în casa de bani a GPU-lui din consulat, într-o cameră Voroncova, circulau doar locomotive mici de tipul „O” cu acces restricţionat. și „ON”, precum și vagoane cu patru osii. De la Râbniţa Agenţii sovietici din Balcani nu se foloseau de vizele plecau zilnic până la cinci trenuri de marfă și unul de false decât atunci când erau descoperiţi de serviciile persoane. Se încărcau var și zahăr și se descărca sfeclă străine, pentru o ultimă încercare de salvare11. SSI-ul de zahăr, pentru a fi prelucrată la fabrica din localitate6. a constatat că sovieticii foloseau două feluri de agenţi Gara Slobodca, care se găsea la intersecţia liniilor în misiunile din alte ţări. Primii, erau cei de care care veneau de la Kiev și Râbniţa, nu era mecanizată, GPU era sigur că nu sunt cunoscuţi de serviciile de dar liniile se găseau în stare bună, iar la atelierele de contrainformaţii din Balcani, obţineau în mod legal reparat locomotive de manevră și vagoane de marfă, pașapoarte și intrau în mod normal, în ţările vizate de activitatea se desfășura relativ normal7. Birzula avea o serviciul sovietic. A doua categorie de agenţi erau cei gară importantă, cu un parc mare de material rulant, denumiţi „ilegali”. Pentru că erau cunoscuţi de serviciile cu depozite de combustibil și cu ateliere pentru de siguranţă din Balcani, aceștia erau trecuţi graniţa în reparaţii capitale a locomotivelor și vagoanelor. Linia mod fraudulos și erau dotaţi cu acte de identitate false. era reparată din 1931, la fel și o parte din macazuri, GPU îi trimitea de obicei în Bulgaria, de unde treceau dar existau destule informaţii potrivit cărora repararea graniţa fraudulos în România, pe la Ruse sau Vidin. locomotivelor se realiza la un nivel de calitate redus8. O altă metodă folosită de GPU pentru introducerea Calea ferată dintre Pervomaisk și Zamenka se găsea agenţilor ilegali consta în urcarea acestora pe un șlep de într-o stare extrem de proastă, iar trenurile nu circulau cu transport. Odată ajuns într-un port mic și izolat, unde o viteză mai mare de 10 km pe oră, pentru a nu deraia. La controlul poliţienesc este superfi cial, aceștia debarcau Pervomaisk se găseau șase locomotive mici de manevră, în mod clandestin pe teritoriul românesc. Un agent care aveau nevoie urgentă de reparaţii capitale9. sovietic, pe numele său Rosenberg, a reușit ca într-un Gara Zamenka era un nod feroviar foarte important, an să pătrundă clandestin în România de patru ori, până pentru că aici se intersectau căile ferate Odessa – a fost capturat. Harkov, Cherson – Harkov, Rostov – Mineralnîie SSI-ul avea numeroase informaţii din care rezulta Vodî. În cursul anului 1930, liniile au fost modernizate, că autorităţile bulgare închideau ochii, atunci când un pietrișul schimbat cu unul nou adus din cariera de la agent sovietic trecea graniţa spre România. Erau trecuţi Vosnesensk, iar semafoarele au fost automatizate. Se prin România, cu complicitatea bulgarilor, chiar și preconiza construirea unor noi rampe de marfă, pentru agenţii care trebuiau să ajungă în Ungaria12. În concluzie, că circulaţia trenurilor de marfă era intensă, în număr SSI-ul atrăgea atenţia că GPU, exploata toate punctele de 10-15 zilnic. Atelierele de reparat material rulant slabe existente în serviciile de siguranţă din Balcani. O erau dezvoltate, chiar dacă reparaţiile erau de proastă făcea însă cu mare atenţie, doar în situaţii deosebite, calitate10. pentru a nu da de bănuit13. La începutul anului 1934, SSI-ul în urma unei Colaborarea populaţiei cu serviciile românești era anchete desfășurată în colaborare cu serviciile similare esenţială în identificarea și capturarea unor agenţi din Turcia și Grecia a identifi cat unele dintre metodele periculoși, care aveau misiuni de terorism sau sabotaj. În folosite de agenţii sovietici din Balcani, coordonaţi de toamna anului 1934, ca urmare a unui denunţ, serviciile rezidenţa din Istanbul. În fruntea acestei rezidenţe se românești au arestat trei agenţi sovietici. Denunţul a fost afl a un ofi ţer numit Kaminsky, iar ajutorul său era Iuri făcut de un cetăţean român, care fusese și el recrutat de Leonov. Rezidenţa era sprijinită de centrala GPU din serviciile sovietice. Cei trei erau Goldenberg Isidor din Turcia, mai ales pentru procurarea de acte de identitate Bârlad, Schwartz Leibu din Iași și Serioja Ruse, care era false. Cele mai falsifi cate pașapoarte erau cele ale ţărilor bănuit că era șeful spionajului sovietic din România, în care nu aveau reprezentanţe la Istanbul sau aveau acel moment. Cei trei acţionau cu predilecţie în orașele doar un consul onorifi c, cum erau Lituania, Iran sau București, Constanţa și Tulcea. Prin porturile Sulina și Brazilia. Pașapoartele portugheze erau, de asemenea, Constanţa, de pe diferite nave comerciale, printr-un foarte folosite de agenţii sovietici din Balcani, pentru curier al GPU, primeau în mod regulat sume mari de că un funcţionar al Consulatului portughez din Smirna bani, pentru a mitui diferite ofi cialităţi militare și civile. document 2017 2 (76) 53 studii/documente Cel care a făcut denunţul, spunea că cei trei posedă peste De la Constanţa, cei doi au ajuns la Istanbul, 100.000 de dolari și franci francezi. Principala misiune a pentru că, după cum au stabilit serviciile românești celor trei agenţi sovietici era procurarea cifrului militar de informaţii, Weinberg a fost în serviciul spionajului și a celui diplomatic al României. În plus, la Tulcea, turcesc încă din 1916. Ajuns la Istanbul, și-a continuat cei trei deţineau materiale explozive și infl amabile14. activitatea în slujba spionajului turcesc, iar după În acest caz, SSI-ul și poliţia au iniţiat urmărirea și retragerea trupelor aliate de pe malul Bosforului, a supravegherea permanentă a celor trei agenţi sovietici, fost contactat de un oarecare Schuroff , agent GPU. pentru a identifi ca întreaga reţea15. Weinberg a acceptat oferta acestuia și a început să Identifi carea agenţilor sovietici care se găseau în lucreze și pentru spionajul sovietic. Siguranţa turcă Europa a reprezentat o parte importantă a activităţii a bănuit că acesta face un joc dublu și a încercat să îl serviciilor românești, fi e că vorbim de SSI, fi e de Poliţia de aresteze, numai că agenţii GPU infi ltraţi la nivel înalt în Siguranţă, la fel și instruirea acestora, precum și misiunile forurile conducătoare turcești, au reușit să îl protejeze, iar pe care trebuiau să le îndeplinească. Dacă acești agenţi Weinberg a primit domiciliu forţat la Pera. În schimb, intrau pe teritoriul României, identifi carea și urmărirea serviciile românești au continuat să îl supravegheze, lor deveneau mult mai ușoare. Serviciile românești de fi ind interesate de activitatea acestuia18. informaţii au stabilit în primăvara anului 1934, că doi SSI-ul și-a completat în mod constant informaţiile agenţi GPU pe numele lor Nicolae și Alexandr Ceskin despre puterea militară a Uniunii Sovietice. Serviciul au fost expulzaţi din Bulgaria și s-au stabilit la Paris, românesc a fost interesat de potenţialul industriei unde lucrau la restaurantul unui emigrant rus16. Teodosia militare sovietice, dar și de dispunerea și dotarea Vilenskaia, era un alt agent GPU care acţiona la Berlin, unităţilor sovietice. Informaţiile au fost culese de pe iar SSI-ul afl ase că și-a făcut studiile la Geneva, iar din tot teritoriul URSS-ului, nu doar din zona afl ată în 1909 a fost în legătură cu Lenin. Începând cu anul 1922, apropierea graniţei cu România. În acest context, sunt a început să lucreze pentru GPU17. semnifi cative, datele culese de agenţii SSI tocmai în În cursul anului 1934, SSI-ul a reușit să identifi ce unul Extremul Orient. În cursul anului 1934, forţele militare dintre cei mai importanţi agenţi GPU de la Istanbul, sovietice din apropierea Coreei au fost consolidate cu în persoana lui Jean Weinberg. Acesta era o veche tancuri și artilerie, mai cu seamă în apropierea gării cunoștinţă a serviciilor românești de contrainformaţii. Razdolnoe și a Golfului Passiet. Se lucra de zor la Jean sau Iacob Weinberg se născuse în data de 1 mai construirea de căi ferate, care lega litoralul peninsulei 1887 la Craiova, din părinţi supuși austrieci și avea Kamceatka cu valea fl uviului Lena, spre localităţile un atelier foto. Mai târziu, el și-a păstrat cetăţenia Bodeiba și Kirensk și localitatea Komsomolsk de pe austriacă, dar în august 1916, el a fost încorporat de malul fl uviului Amur. Interesant era că la această linie armata română la Compania 1 Subzistenţă din Craiova. ferată, lucrau un mare număr de specialiști americani. Afl at la Balș, în ziua de 7 noiembrie 1916, a dezertat În mai 1935, SSI-ul a obţinut și alte informaţii la inamic și a apărut la Craiova, în uniformă militară despre unităţile militare sovietice din Extremul austro-ungară, la două săptămâni după ce acest oraș a Orient. Astfel, s-au identificat la Habarovsk două intrat sub controlul inamicului. aerodromuri militare, cu peste 50 de avioane, iar în În perioada ocupaţiei, Weinberg a făcut numeroase apropierea acestui oraș, pe malul râului Ussuri, o bază deplasări la Viena, de unde aducea produse, pe care le de hidroavioane. Cu un an mai devreme, la parada de comercializa în Craiova. Împreună cu diferiţi membri 1 mai 1933 de la Spassk au participat 200 de avioane. ai familiei sale a colaborat cu armatele ocupante, În 1935 la această bază se găseau 86 de avioane de participând la jefuirea locuitorilor din toată Oltenia. A bombardament, vânătoare și recunoaștere. La acestea fost arestat de către armata română în noiembrie 1918 se mai adăugau 10 avioane de bombardament cu patru și trimis spre judecata Curţii Marţiale de la Craiova, motoare, care erau păzite cu multă grijă și adăpostite iar în 1919, a fost condamnat la 10 ani muncă silnică. în hangare subterane. Lângă gara feroviară Mucinaia a Weinberg, în timpul procesului, a cerut să fi e trimis sub fost identifi cat un aerodrom militar cu 10 bombardiere escortă în Moldova, la fosta sa unitate, dar pe drum, și 2 avioane mici de vânătoare. Un alt aerodrom a reușit să fugă de sub escortă și a ajuns la Craiova, militar se găsea în apropierea haltei Dubinovski. Aici unde era așteptat de soţia sa. Aceasta, după ce a vândut se găseau 10 bombardiere grele cu patru motoare și întreaga avere a familiei, a procurat două pașapoarte două avioane de vânătoare. Alte aerodromuri militare sârbești de la Lugoj, care în acel moment era sub se găseau la Vozdoijenskii, unde erau 9 bombardiere controlul armatei sârbe. și 7 avioane de vânătoare, la Monastoice, care avea

54 2 (76) 2017 document studii/documente 6 avioane de vânătoare, 4 bombardiere și 6 avioane trecerea bărcilor pe sub pod, din aceleași motive de de recunoaștere, la Dubrovskoe, unde erau dislocate siguranţă22. 7 bombardiere grele, 10 bombardiere ușoare și 2 avioane Serviciile sovietice la rândul lor au căutat să obţină de vânătoare, la Slovenska, cu 15 bombardiere grele informaţii cu caracter militar din România, penetrarea și 15 avioane de recunoaștere și la Busso, unde erau organelor românești cu misiuni informative sau chiar 8 avioane de bombardament și 4 avioane de vânătoare. compromiterea acestora. Un asemenea caz, spectaculos, La Vladivostok, în cursul anului 1934, veniseră s-a petrecut la mijlocul anilor 1930. Domany Akos, 8 submarine, pentru întărirea Flotei Pacifi cului19. cetăţean român de origine etnică maghiară, se născuse În cursul anului 1935, Marele Stat Major al armatei la Arad, la 22 aprilie 1912. Era de meserie contabil, române a solicitat noi date despre starea căilor ferate absolvent al Academiei Comerciale din Köln și vorbea sovietice. Astfel, în februarie 1935, SSI-ul a oferit la perfecţia limbile engleză și germană. În octombrie informaţii extrem de detaliate despre nodul de cale 1934, Domeny Akos a fost angajat la Societatea ferată de la Oriol, care se găsea pe linia principală „Photogen” din Brașov, dar după câteva luni a fost prins Moscova – Kursk. Tot de aici, plecau liniile către Bazinul că a delapidat suma de 70.000 lei, pentru a-și plăti Doneţk, Ucraina și Caucazul de Nord. La Oriol se găsea anumite datorii. A fost arestat, judecat și condamnat de un depou cu 78 locomotive de marfă, în schimb cele Tribunalul Brașov la un an și jumătate de închisoare, iar pentru trenurile de pasageri se găseau la Kursk. Datorită pedeapsa a executat-o la închisoarea din Brașov, unde, importanţei sale strategice, gara din Oriol, liniile și toate în septembrie 1935, a fost închis în aceeași celulă cu un construcţiile aferente erau foarte bine păzite. Podurile, locotenent, condamnat pentru dezertare în Uniunea castelele de apă, clădirile importante erau păzite de trupe Sovietică, pe numele lui Emil Bodnăraș. Cei doi s-au OGPU, iar gara, liniile și depoul erau sub paza celor de împrietenit destul de repede și au început să discute la căile ferate. Efectivul trupelor OGPU era de 100 de despre teoriile marxiste și comuniste, precum și despre oameni, înarmaţi cu puștile model 1930, cu mitraliere, sistemul social din Uniunea Sovietică, iar Bodnăraș a dar și cu măști contra gazelor. Pe podul de pe râul Oca reușit să-l atragă de partea sa și i-a promis că va avea o se găseau instalate două mitraliere, iar pe podul de la situaţie mult mai bună, dacă va accepta să lucreze pentru Mţensk încă o mitralieră. Cei de la paza căilor ferate Uniunea Sovietică23. erau înarmaţi cu arme englezești, capturate în timpul Iniţial, Akos trebuia să îndeplinească câteva misiuni războiului civil, dar la aceștia se resimţea lipsa muniţiei de spionaj pe teritoriul Ungariei, folosindu-se de rudele și a măștilor de gaze. Efectivul lor era de aproximativ pe care le avea în această ţară, după care trebuia să facă 160 de oameni, răspândiţi prin diferite gări din zonă, dar tot posibilul pentru a fi recrutat de serviciile informative spre deosebire de trupele OGPU care erau constituite românești și germane, și să acţioneze conform ordinelor din recruţi, cei de la paza căilor ferate erau persoane cu venite de la Moscova. Akos a acceptat propunerile lui serviciul militar satisfăcut și de aceea cu o experienţă Bodnăraș, iar acesta l-a pus în contact cu fratele lui, mult mai mare. La Oriol se găseau în permanenţă 80 de Emanoil. După ieșirea din închisoare, Akos, în data oameni din paza căilor ferate și 60 de la trupele OGPU de 18 septembrie 1936, s-a întâlnit cu Emil Bodnăraș, Comandamentul trupelor OGPU se găsea la etajul al care i-a cerut să vină la București, pentru a fi prezentat treilea al gării din Oriol, iar cel al pazei căilor ferate la Legaţiei Sovietice, unde viceconsulul Radcenco le-a mică distanţă, într-o clădire apropiată. În zona gării nu transmis instrucţiunile cu misiunile următoare. se găsea niciun adăpost antiaerian20. În conformitate cu acestea, Domany Akos s-a Cel care a obţinut aceste informaţii avea o certă prezentat la Legaţia Germană din București, unde i-a experienţă militară și a evaluat activitate celor însărcinaţi declarat consilierului Pachammer că deţine informaţii cu paza gării Oriol ca una „în general slabă”. Tot el despre activităţile sovietice din Germania și că de aceea considera că „la orice atac dat asupra gării, întreaga gară dorește să intre în legătură, la Berlin, cu un reprezentat al va fi cuprinsă de panică și fi indcă gara lasă să treacă zilnic serviciului de informaţii german. Pachammer a acceptat 20 de perechi de trenuri spre Moscova [...], scoaterea ei propunerea, i-a procurat lui Akos un pașaport și i-a din uz va fi foarte importantă”21. oferit bani de drum24, iar la 14 noiembrie 1936, Domany În aceeași zonă se găsea linia ferată Moscovskaia Akos s-a întâlnit cu un anume Schman, declarându-i – Beloruskaia – Baltiskaia, considerată de importanţă că poate prezenta date informative despre activitatea strategică. Această linie traversa râul Oca, peste un pod Cominternului în Germania, dar și despre activitatea de puternic păzit. Cel puţin două mitraliere și opt servanţi spionaj sovietică de pe teritoriul Germaniei. A precizat se găseau în permanenţă pe acest pod. Era interzisă că este în legătură cu un ofi ţer superior sovietic care lucra document 2017 2 (76) 55 studii/documente la Marele Stat Major al Armatei Sovietice, adept al lui trecutului și activităţii lui Akos au fost intensifi cate, iar Troţki și care avea posibilitatea de a călători în afara SSI-ul l-a supus unui interogatoriu mult mai dur. În Uniunii Sovietice. Prin aceste acţiuni, Domeny Akos urma cercetărilor efectuate și a declaraţiilor obţinute, dorea să obţină încrederea serviciilor germane, dar și au fost luate măsurile necesare, iar fraţii Bodnăraș au să-l introducă în joc pe presupusul colonel troţkist, în fost arestaţi și deferiţi, împreună cu Domany Akos, realitate agent al serviciilor sovietice. Schman a admis Tribunalului Militar al Corpului 2 Armată. În urma colaborarea cu Akos și i-a procurat un pașaport german procesului, Domany a primit trei ani de închisoare, iar cu numele Urban Peter. cei doi fraţi Bodnăraș câte un an de închisoare, fi ecare27. Reîntors în România, Akos s-a întâlnit cu Emanoil La 22 iunie 1937, SSI, dintr-o sursă extrem de Bodnăraș și i-a relatat cele întâmplate la Berlin. Bodnăraș serioasă, a afl at că fostul general rus Al. Herays, a a luat pașaportul oferit de serviciile germane și l-a dus primit din partea colonelului Krivoșeev din Belgrad o la Legaţia Sovietică din București, unde a fost atent serie de informaţii referitoare la organizaţia bolșevică studiat și fotocopiat, apoi Domany Akos a primit a doua „Trust” care conducea în Europa acţiunea contra sa misiune și anume stabilirea unui contact cu serviciile mișcării naţionaliste ruse, vinovată de răpirea generalului românești de informaţii. Pentru că nu a reușit singur, Kutiepov. Printre altele, generalul N. Potapov, fost Akos a recurs la ajutorul consilierului Pachammer, căruia ofi ţer ţarist și care în acel moment avea o funcţie înaltă i-a spus că a primit ordin de la Berlin să contacteze un în armata sovietică, conducea activitatea organizaţiei ofi ţer român de informaţii, pentru stabilirea unei acţiuni „Trust”, iar activităţi importante în această organizaţie comune anticomuniste25. Pachammer l-a recomandat mai desfășurau A. Longovoi, colonel în Armata pe Niculescu Cociu, locotenent-colonel în Marele Stat Roșie, fost reprezentat al URSS-ului la Conferinţa Major român, numai că acesta, odată contactat, a refuzat Internaţională pentru Dezarmare de la Geneva, precum orice colaborare cu Akos. și A. Iakușev, zis și Fedorov, președintele societăţii de La 8 decembrie 1936, Akos a fost chemat la Serviciul export a lemnelor „Exportles”. Iakușev era considerat Poliţiei Judiciare din cadrul Prefecturii Poliţiei, pentru cel mai periculos agent provocator al sovieticilor, pentru a da explicaţii la o reclamaţie a unui croitor, Neuwirth, că folosindu-se de acoperirea sa, călătorea foarte des care a susţinut că Akos, care se prezentase drept Urban în Europa și coordona diverse acţiuni ale organizaţiei Peter, i-a prezentat în contul unei comenzi un cec fals pe „Trust” 28. numele lui Pachammer. În urma percheziţiilor efectuate, Raportul din 4 mai 1939 aparţinând Grupei a poliţia a găsit asupra lui documente suspecte, pe care, III-a din Corpul Detectivilor, dădea informaţii despre la interogatoriu, Domany Akos a susţinut că acestea activitatea centrului „I.N.O. – Gugb” în Europa. trebuiau prezentate Marelui Stat Major și a cerut ca un Conform acestei informaţii, centrala pentru Europa reprezentat al acestei instituţii, să se întâlnească cu el, era în curs de mutare de la Paris la Stockholm. „Până pentru a-i oferi toate informaţiile. Maiorului Ștefănescu în prezent acest centru a fost la Paris unde acţiona din Secţia 2, i-a declarat că este agent al serviciilor camufl at sub denumirea «Biroul Cominternului pentru de informaţii germane și că a fost trimis în România, Europa Occidentală». Una dintre ramurile de activitate cu misiunea de a iniţia o colaborare anticomunistă și ale acestui centru consta în urmărirea și pedepsirea realizarea de schimburi de informaţii dintre România și dușmanilor personali ai lui Joseph Stalin, care se Germania, referitoare la activitatea Uniunii Sovietice în adăpostesc în Franţa și Spania. Asasinatele prea vizibile străinătate. A mai susţinut că documentele găsite asupra asupra pretinșilor dușmani ai URSS-ului au provocat lui și care vizau activitatea comunistă din România, în Franţa vie nemulţumire […] Faţă de această situaţie au fost capturate de serviciile germane, la un sediu s-a hotărât ca Centrul […] să fi e mutat la Oslo, însă comunist clandestin din Germania26. În schimbul acestei datorită difi cultăţilor ce s-au ivit și în urma directivelor colaborări, serviciile informative românești trebuiau să primite de la Moscova, mutarea sediului acestui centru organizeze în Cehoslovacia supravegherea permanentă se va face în capitala Suediei. La Stockholm au și sosit a Legaţiei Sovietice, pentru că de aici se dirija cca 15 agenţi ai I.N.O. – Gugb […] înarmaţi cu activitatea sovietică în Germania. Pentru a-și dovedi pașapoarte false franceze și engleze având în frunte pe buna sa credinţă, Domany a cerut ca un reprezentat un anume Raymond (nume fals) care în ultimul timp a al serviciilor românești de informaţii să meargă cu el acţionat în Belgia […]”29. la Berlin, pentru a stabili contactele necesare, numai Tot în anul 1939, în cursul lunii iunie, au fost trecuţi că SSI-ul a fost convins că se afl ă „în faţa unei mari din Bulgaria în România, un număr de 10-15 agenţi provocări, abil construită”. Ca urmare, cercetările asupra secreţi, majoritatea ruși de origine. Unii au intrat în

56 2 (76) 2017 document studii/documente mod legal, cu pașapoarte în regulă, în timp ce alţii, au de război. SSI-ul considera că în acel moment, pe trecut graniţa în mod ilegal, mai ales prin Dobrogea. fondul operaţiilor Germaniei împotriva Danemarcei Din anumite informaţii, rezulta că aceștia colaborau și și Norvegiei, conducerea sovietică pregătea terenul cu serviciile secrete bulgare și maghiare, iar fenomenul ideologic și juridic, pentru a declanșa o nouă acţiune nu era întâmplător, pentru că SSI-ul avea date despre ofensivă, împotriva unei alte ţări neutre36. Pentru liderii intensificarea colaborării serviciilor de informaţii de la Kremlin, „neutralitatea absolută este o simplă bulgare și ungare, sub patronajul invizibil al serviciilor închipuire, pentru ţările [...] care nu au armată capabilă secrete sovietice30. să o facă respectată”. Prin aceste teorii, URSS-ul avea După declanșarea celui de-Al Doilea Război două obiective precise – în viziunea SSI-ului – și anume Mondial, serviciile românești de informaţii au primit compromiterea Angliei și a Franţei și pregătirea unor tot mai multe indicii, despre intenţiile agresive ale noi agresiuni sovietice, faţă de ţările neutre din zonă. URSS-ului, faţă de România. La 4 ianuarie 1940, Mai precis, această concepţie era o ameninţare la conducerea statului era informată că „printre locuitorii adresa neutralităţii și independenţei României, avertiza din Basarabia continuă a circula zvonul că această SSI-ul37. provincie va fi în curând ocupată de Ruși”. Printre cei În primăvara lui 1940, acţiunile informative sovietice care răspândeau asemenea zvonuri, au fost identifi caţi în România s-au intensificat, dar și diversificat ca mai mulţi comuniști, precum Volodea Vaisingher, Iosif metode de acţiune. În lunile aprilie și mai 1940, Raitman, Avram Chesler, toţi din zona Bălţi – Târgu Comandamentul Corpului de Jandarmi atenţiona Folești31. După încă o zi, serviciile românești arătau unităţile din subordine despre aceste activităţi. Cu că „pe teritoriul Basarabiei s-ar pune la cale de către Ordinul-secret nr. 39821/1940 făcea cunoscut că în comuniști crearea unor comitete care la momentul zonele de interes militar serviciile secrete sovietice oportun să producă acte de teroare și răscoală, după care au trimis femei de moravuri ușoare care să obţină armatele sovietice să ocupe Basarabia, pentru liniștirea informaţii de la soldaţi și ofi ţeri, iar în Ordinul-secret spiritelor și ocrotirea minorităţii ruse”32. nr. 27590/1940 se atrăgea atenţia asupra intensifi cării Pe 8 ianuarie 1940, serviciile informau că populaţia propagandei comuniste în rândul trupelor, dar mai cu din judeţul Cetatea Albă „este convinsă și așteaptă din seamă în zonele unde erau dislocate principalele forţe zi în zi sosirea rușilor în Basarabia”33. Din cauza acestor ale armatei române38. Deja începeau să prindă contur zvonuri „referitoare la o invazie rusească, a scăzut foarte planurile sovietice de subminare a forţelor militare, dar mult preţul pământului”. Populaţia se temea că „în caz și de iniţiere a unor mari tensiuni în cadrul societăţii de invazie rusească, pământurile vor fi expropriate de românești. ruși”34. În gara Babadag – Tulcea a fost capturat de serviciile O nouă informaţie despre intenţiile sovietice este românești agentul sovietic Ioan Ciumacenco, care avea menţionată în ziua de 6 februarie 1940. Serviciile asupra sa schiţe, fotografi i și date despre depozitul de românești au afl at că în zona Soroca, comuniștii au muniţii din Babadag. În urma cercetărilor s-a stabilit creat un comitet, „care să primească pe ruși, în cazul în că era născut la Zalocani, judeţul Cetatea Albă, dar care ar invada Basarabia”, iar aceste grupe de comuniști, avea domiciliul în București, pe strada Mitropolitul făceau pe ascuns o intensă propagandă pro-sovietică35. Iosif, nr. 16, iar curierul său era Emil Manoliu, de loc La începutul lunii aprilie 1940, SSI a realizat o din Jurilovca și cu domiciliul tot în București, pe strada analiză asupra concepţiei sovietice despre neutralitate, Zorilor, nr. 12. Și acesta a fost ulterior capturat. În urma în care arăta că „Uniunea Sovietică a utilizat până acestui caz, posturile de jandarmi au primit ordin să în prezent războiul european în mod cât se poate de întărească supravegherea în jurul depozitelor militare fructuos, împărţind Polonia, subjugând Ţările Baltice și să ţină sub observaţie toate persoanele străine39. și învingând Finlanda într-un război pe cât de nedrept, La începutul lunii iunie 1940, Regimentul 3 Jandarmi pe atât de crâncen”. Experţii serviciului atrăgeau atenţia din Galaţi arăta că la muncitorii ce lucrau la construirea că toate aceste agresiuni sovietice au fost realizate cu fortifi caţiilor au apărut activităţi suspecte. Unii dintre păstrarea „celei mai desăvârșite neutralităţi”, astfel că aceștia făceau schiţe ale fortifi caţiilor și ale terenului intervenţia în Polonia a fost făcută în numele „eliberării pe care le dădeau la diferite persoane din afara zonei40. popoarelor bielorus și ucrainean”, constituirea bazelor Raportul nr. 1394 din 12 iunie 1940 al Biroului militare sovietice pe teritoriul Ţărilor Baltice s-a Statistic Militar Iași către Armata 4 prezenta tensiunea făcut în urma unui acord „amical”, iar războiul contra în care trăiau locuitorii dintre Prut și Nistru41. Finlandei a fost dus fără declararea ofi cială a stării Locotenent-colonelul Ion Palade, șeful biroului, document 2017 2 (76) 57 studii/documente menţiona: „În prezent în orașele Bucovinei este o stare a intrat în vizorul NKVD-ului45. În august 1939 a fost de neliniște, cauzată de o posibilă agresiune sovietică. trimis la Chișinău cu o scrisoare pentru un evreu care Neliniștea sporește cu cât populaţia este informată de lucra pentru URSS, dar revine la Chișinău la începutul concentrările de forţe sovietice la graniţă, de evacuările lui iunie 1940 tot cu o misiune de curier. De data aceasta unităţilor PS (părţi sedentare – n.n.) din nord și pregătirile contactează direct Centrul B „aducând informaţia că militare ce se fac la noi. […] În general orașele de graniţă Sovietele vor ataca”. Cei de la Centrul B aveau însă trăiesc momente de mare neliniște, mulţi locuitori își suspiciunile lor și i-au cerut să plece în Transnistria fac pregătirile de evacuare, mulţi militari și-au evacuat de unde să aducă informaţii despre trupele sovietice și familiile și bagajele și nesiguranţa aceasta slăbește starea planurile acestora. Revine dintr-o primă misiune, dar de spirit, dând loc de lansări de zvonuri alarmiste […]42. nu și din cea de a doua desfășurată în preajma zilei de Zborurile de avioane sovietice semnalate deasupra 26 iunie 1940. După mai multe alte evenimente, „Grișa” frontierei și în apropierea Nistrului, precum și aterizarea este în fi nal arestat de jandarmii de la Dubăsari la forţată a unui aparat sovietic în apropiere de localitatea 14 decembrie 194146. Berezina, au creat o stare de neliniște în populaţie43. Într-o altă dare de seamă, dar adresată Marelui Stat Aceste zboruri sunt interpretate ca indicii ale intenţiilor Major, Biroul Statistic Militar Iași, consemna arestarea agresive pe care le nutrește URSS împotriva României. la Iași, în luna martie 1940, a unui grup de 9 agenţi Zvonurile lansate cu acest prilej, răspândite de la om la sovietici conduși de Feiga Dorfmanși la care s-a găsit om, arată că au fost lansaţi mai mulţi parașutiști, ceea ce copia unui important document militar românesc care face să se alarmeze populaţia din Basarabia”44. prezenta informaţii asupra situaţiei din URSS, precum Locotenent-colonelul Ion Palade punea în evidenţă și capturarea unui curier trimis de sovietici pentru a starea foarte tensionată existentă în Bucovina și culege informaţii cu caracter militar47. Basarabia, cu mai bine de o lună de zile înainte de Erau doar câteva dintre informaţii culese de serviciile agresiunea sovietică. Nu trebuie să surprindă faptul românești, despre agresiunea sovietică contra României. că în Bucovina populaţia era mai speriată pentru că În lunile următoare, aceste semnale au devenit tot mai pe aici urma să vină lovitura principală. Nu au fost numeroase, dar din păcate, autorităţile de la București însă singurele informaţii pe care serviciile românești nu au știut sau nu au mai putut să reacţioneze în mod le-au avut despre intenţiile ostile ale Uniunii Sovietice. efi cient. Unele au provenit de la un agent dublu, care lucra Activitatea serviciilor românești de informaţii, în pentru spionajul sovietic, dar și pentru spionajul perioada premergătoare declanșării celui de-Al Doilea militar românesc și anume „Grișa”. Acesta, pe numele Război Mondial este una, cu adevărat meritorie. Ele său real Moisei Gherman Alexeevici, se născuse la au reușit să ofere decidenţilor politici, informaţii și 27 ianuarie 1899 în comuna Dubăsari, Transnistria și analize extrem de pertinente, confi rmate de evoluţia era român de origine. Serviciul militar l-a satisfăcut la ulterioară a evenimentelor. Cu resurse destul de limitate, Regimentul 405 Cavalerie din compunerea Armatei serviciile românești au compensat prin patriotism și Roșii. Lipsit de mijloace materiale, între 1920-1928 a profesionalism, dovedind astfel atașamentul lor faţă de practicat contrabanda cu tutun, când mai mult ca sigur idealul naţional48.

From Romanian intelligence and counterintelligence Actions in the interwar Period on Soviet Territory Prof. univ. Valeriu Avram, Ph.D, Prof. Viorel Gheorghe, Ph.D.

Abstract: During the interwar period, Romanian intelligence services succeeded in researching and counteracting, effi ciently, the Soviet secret services activity. At the same time, they managed to create intelligence networks, on Soviet territory, which gained military and economic information, mainly necessary for the Romanian army actions. Keywords: intelligence, cooperation, intelligence networks, traitors, interwar period

58 2 (76) 2017 document studii/documente

NOTE

1 În ultimii ani situaţia politică şi militară a României în perioada iniţială bookank.html, consultat în data de 26. 10.2016, ora 19,33. Astăzi, Weinberg a războiului a fost mult analizată, mai ales pe baza unor noi documente de este considerat unul dintre marii fotografi din prima jumătate a secolului arhivă sau în lumina unor noi interpretări. Printre acestea amintim: Gh. XX. Pferschy, în schimb, a rămas în Turcia, până la moartea sa în 1984, cu Buzatu, Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial, Bucureşti, menţiunea că în perioada 1940-1947, a fost nevoit să se reîntoarcă în Austria. 1995, vol. II (în mod special capitolul 25); idem, România în războiul Este considerat în Turcia, ca unul dintre cei mai mari fotografi din această mondial din 1939-1945, Colecţia „Românii în istoria universală”, Tomul ţară, chiar dacă nu a primit niciodată cetăţenia turcă, deşi a dorit-o. Detalii 27, Iaşi, 1995; idem, Ultimatumul Molotov şi destinul Basarabiei (1940) în la http://www.eczacibasi.com.tr/en/press-room/news/othmars-photographs- „Mousaios”, VIII, Buzău, 2003; idem, 22 iunie 1941: clipa astrală a istoriei on-view-in-ankara, consultat în ziua de 26.10.2016, ora 19,43. naţionale în Mareşalul Antonescu la judecata istoriei (editor Gh. Buzatu), 19 ANIC, Fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Serviciul Special de Bucureşti, 2002; idem, Politica externă a României în ajunul confl agraţiei Informaţii, dosar nr. crt. 21/1935, f. 64. mondiale din 1939-1945 în Omagiu istoricului Valeriu Florin Dobrinescu 20 ANIC, Fond Ministerul de Război. Marele Stat Major, dosar nr. crt. 139, (editor Horia Dumitrescu), Focşani, 2003; Ioan Scurtu, Constantin Hlihor, f. 73. Complot împotriva României, 1939-1947. Basarabia, Nordul Bucovinei şi 21 Ibidem, f. 74. Ţinutul Herţa în vâltoarea celui de-al doilea război mondial, Bucureşti, 22 Ibidem, f. 75. Informaţiile serviciilor româneşti despre URSS erau mult 1992; Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele lui pentru Basarabia. mai ample. Pentru detalii, legate de aviaţia sovietică, vezi Viorel Gheorghe, Culegere de documente, Chişinău, 1991; Serghei Hacman, Problema Aviaţia sovietică la sfârşitul anilor 30. Percepţii româneşti, în 70 de ani de la Basarabiei şi a Bucovinei în relaţiile sovieto-germane, iunie 1940-iulie intrarea României în al doilea război mondial. Contribuţia Forţelor Aeriene 1941, în „Sargeţia”, XXV, 1992-1994; Constantin I. Stan, Ultimatumul Române în campania anului 1941, Editura Centrului Tehnic-Editorial al sovietic din iunie 1940, prologul Dictatului de la Viena, în „Acta Musei Armatei, Bucureşti 2012, pp. 411-415. Napocensis”, vol. 32 /11, 1995; Gheorghe Zbuchea, Cadrilater 1940 în 23 ANIC, Fond Direcţia Generală a Poliţiei, dosar nr. crt. 79/1941, f. 164. „Studii şi Articole de Istorie”, vol. LXV/2000; Valeriu Florentin Dobrinescu, 24 Ibidem, f. 165. Ion Constantin, Basarabia în anii celui de-al doilea război mondial, 1935- 25 Ibidem, f. 166. 1947, Iaşi, 1995; Ion Giurcă, Anul 1940. Drama României Mari, Bucureşti, 26 Ibidem, f. 167. 2000; Dr. Alexandru Duţu, Maria Ignat, 1940. Drama României. Rapt şi 27 Ibidem, f. 168. Despre activitatea lui Emil Bodnăraş, detalii vezi la Alin umilinţă, Bucureşti, 2000. Spânu, Emil Bodnăraş, recrutorul, în „Historia”, Anul VIII, nr. 73/ianuarie 2 I.V. Stalin a mobilizat întregul potenţial al serviciilor secrete sovietice 2008. Despre activităţile de inteligence, în perioada interbelică, vezi Alin pentru a-şi lichida opozanţii din emigraţie. Nicio fi gură importantă nu a Spânu, Istoria Serviciilor de Informaţii/contrainformaţii româneşti în scăpat de „mâna lungă a revoluţiei”. Detalii despre aceste operaţiuni vezi la perioada 1919-1945, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2010, 792 p. Christoffer Andrew, Oleg Gordievski, KGB. Istoria secretă a operaţiunilor 28 Ibidem, p. 1. sale externe de la Lenin la Gorbaciov, Bucureşti, 1994; Thierry Wolton, 29 ANIC, Fond Direcţia Generală a Poliţiei, dosar nr. crt. 216/1939, f. 3. KGB-ul în Franţa, Bucureşti, 1992; Ernest Volkman, Spionaj, Bucureşti, 30 SJBAN, Fond Legiunea de Jandarmi Buzău, dosar 11/1939, f. 29. 1998. De altfel, serviciile informative româneşti au mai fost preocupate şi 31 ANIC, Fond Direcţia Generală a Poliţiei, dosar nr. crt. 15/1940, f. 35. de alte activităţi ale sovieticilor. 32 Ibidem, f. 43. 3 Arhiva Naţională Istorică Centrală (în continuare ANIC), Fond Ministerul 33 Ibidem, f. 52. de Război. Marele Stat Major, dosar nr. crt. 139, f. 59. 34 Ibidem, f. 53. 4 Ibidem, f. 60. 35 Ibidem, f. 209. 5 Ibidem, f. 61. 36 Idem, dosar nr. crt. 2/1940, f. 1. 6 Ibidem, f. 62. 37 Ibidem, f. 2. Peste ani, această concepţie a fost pusă din nou în practică 7 Ibidem, f. 64. de către liderii de la Moscova. Războiul cu Georgia din 2008 şi mai nou, 8 Ibidem, f. 65. războiul hibrid dus cu Ucraina, sunt doar două exemple. 9 Ibidem, f. 66. 38 SJBAN, Fond Legiunea de Jandarmi Râmnicu Sărat, dosar nr. crt. 4/1940, 10 Ibidem, ff. 67-68. ff. 3 şi 10. 11 Serviciul Judeţean Buzău al Arhivelor Naţionale (în continuare SJBAN), 39 Ibidem, f. 18. Fond Poliţia Oraş Râmnicu Sărat, dosar nr. crt. 11/1934, f. 1. 40 Ibidem, f. 26. 12 Ibidem, f. 2. 41 ANIC, Fond Ministerul de Război. Cabinetul Ministrului, dosar nr. crt. 13 Ibidem, f. 3. 64/1940, f. 106. 14 Ibidem, f. 31. 42 Ibidem, f. 114. 15 Ibidem, f. 30. 43 Ibidem, f. 131. 16 Ibidem, f. 105. 44 Ibidem, f. 132. 17 Ibidem, f. 107. 45 ANIC, Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. crt. 184/1942, 18 Ibidem, f. 39. Jean Weinberg a devenit un fotograf renumit în Turcia, unde a f. 99. deţinut un atelier denumit Foto Francais. În 1926, fotograful austriac Othmar 46 Ibidem, f. 106. Detalii despre acest caz, vezi la Viorel Gheorghe, Pferschy i-a devenit asistent, până în anul 1931, când şi-a deschis propriul Operaţiuni informative sovietice pe teritoriul României, înaintea declanşării său atelier. În 1929, în urma unui incident petrecut de Ziua Republicii „Operaţiunii Barbarossa”, (I), în „Stejar în calea furtunilor. Cadran militar la Ankara Palace, i s-a interzis să mai facă fotografi i cu Mustafa Kemal buzoian”, Anul V, nr. 12/decembrie 2012, pp. 61-68. Ataturk. Totuşi, peste ani, o fotografi e a lui Ataturk, realizată de Weinberg, 47 Ibidem, ff. 45-46. a servit ca sursă de inspiraţie, pentru o pictură ofi cială, creaţie a unui mare 48 Pentru activitatea serviciiilor româneşti în anii celui de-Al Doilea pictor turc, Cevat Suleymanpur. În 1932, Parlamentul Turciei a emis o Război Mondial, vezi Pavel Moraru, Informaţiile militare pe Frontul de lege prin care interzicea fotografi lor străini să lucreze în această ţară. Ca Est, Editura Militară, Bucureşti, 2005; Florin Pintilie, Serviciul Special urmare, Weinberg şi Pferschy au dorit să plece în Egipt, la Alexandria. În de Informaţii din România (1939-1947), vol. I-II, Editura ANI, Bucureşti, anul 1933, Weinberg a publicat un amplu album fotografi c, care cuprindea 2003; Alin Spânu, Aeronautica sovietică în analiza serviciilor de informaţii imagini cu Mustafa Kemal Ataturk, cu membrii guvernului, cu parlamentarii româneşti (septembrie 1940-iunie 1941), în 70 de ani de la intrarea turci, cu connducerea armatei, dar şi cu imagini din Ankara, Istanbul şi României în al doilea război mondial. Contribuţia Forţelor Aeriene Izmir, realizate în perioada 1923-1933. După 1935, Weinberg şi-a continuat Române în campania anului 1941, Editura Centrului Tehnic-Editorial al activitatea de fotograf în Egipt, cel puţin până în anul 1948. Printre altele, el Armatei, Bucureşti, 2012, pp. 383-389; Viorel Gheorghe, Secvenţe din a realizat mai multe fotografi i cu membrii familiei regale egiptene. Detalii operaţiunile sovietice de spionaj desfăşurate împotriva României (1941- vezi la http://alchetron.com/Jean-Weinberg-935707-W, consultat în ziua de 1943), în Armata României şi politica naţională, Editura Istros, Brăila, 26.10.2016, ora 19,25; http://e-bulten.library.atilim.edu.tr/sayilar/2010-06/ 2015, pp. 373-381. document 2017 2 (76) 59 studii/documente STADIUL EXECUTĂRII CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU REFLECTAT ÎNTR-O DARE DE SEAMĂ A DELEGAŢIEI MILITARE (1 NOIEMBRIE 1945)

Dr. Teodora GIURGIU1

elegaţia Militară, înfi inţată în cadrul Comisiei operaţiunile de reparare, completare, conservare și Române pentru Aplicarea Armistiţiului, ambalare a armamentului, muniţiilor, autovehiculelor Dfi gura și în organica Comisiei Române de și materialelor supuse predării conform art. 7 și 12; Legătură cu Comisia Aliată de Control, iar în urma b) să pregătească și să dirijeze operaţiunile privind intrării în vigoare a Tratatului de Pace, s-a transformat materialele de aeronautică și marină; c) să susţină toate în Secţie Militară și a funcţionat în cadrul Comisiei litigiile ivite în legătură cu efectuarea operaţiunilor de la Ministeriale pentru Aplicarea Tratatului de Pace pe punctele a) și b); d) să susţină teza problemei auto; e) să lângă Președinţia Consiliului de Miniștri. Prin Decizia rezolve diferitele cereri ale Comisiei Aliate de Control Ministerială nr. 1695 din 27 ianuarie 1948, Secţia în legătură cu cazarea, aprovizionarea cu subzistenţe și Militară a fost desfi inţată2. echipament, transporturi etc.; f) să soluţioneze diferitele Delegaţia era compusă din ofiţeri numiţi de cereri și reclamaţii ale particularilor sau instituţiilor Ministerul de Război și avea ca principală atribuţie de stat, de acord cu organele de resort ale Comisiei urmărirea respectării tuturor clauzelor cu caracter Aliate de Control; g) să stabilească dreptul nostru de militar prevăzute în Convenţia de Armistiţiu. „Iniţial, proprietate asupra barăcilor, construite de germani, delegaţia a fost organizată pe două secţii: Secţia I-a cumpărate de statul român prin diferite acorduri; h) să Organizare și Aplicarea Militară a Armistiţiului și stabilească drepturile bănești acordate foștilor delegaţi Secţia a II-a Materiale, Mașini, Unelte, Armament”3. judeţeni ai Comisiei Române de Armistiţiu și i) să dea Pentru o mai bună executare a clauzelor convenţiei, avize tehnice interpretative cu caracter administrativ8. Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului și-a Totodată, prin instrucţiuni și ordine date la timp, dezvoltat structura, atât la nivelul conducerii superioare, intervenţii, control și supraveghere permanentă, Secţia cât și la nivelul organelor tehnice și de specialitate4. a II-a își propunea să îndrume și să susţină desfășurarea În acest context, prin legea pe baza căreia s-a activităţii necesare în vederea aplicării prevederilor reorganizat Comisia Română pentru Aplicarea Convenţiei de Armistiţiu, cât și diferitele solicitări ale Armistiţiului, s-a înfi inţat, în cadrul Delegaţiei Militare, Comisiei Aliate de Control în legătură cu efortul de război9. Secţia a III-a care se ocupa de activitatea de realizare Delegaţia militară și-a continuat activitatea și după a clauzelor militare ale convenţiei pe teritoriul ţării. încheierea Tratatului de Pace. Prin Raportul nr. 126812 În fi ecare judeţ a fost încadrat, ca delegat al comisiei, din 6 octombrie 194710, se precizau date referitoare la un ofi ţer care asista organele locale răspunzătoare de Delegaţia Militară înfi inţată pentru problemele militare aplicarea convenţiei și informa comisia cu privire la ale tratatului11. stadiul aplicării clauzelor militare la nivel local5. În cadrul organelor tehnice și administrative ale În organigrama Delegaţiei Militare, de la înfi inţare Comisiei Ministeriale pentru Aplicarea Tratatului de până la desfi inţare, au avut loc schimbări, impuse de Pace, subsecretarul de stat și comisarul guvernului, modifi cările legislative survenite la nivel naţional, cât și ministrul dr. Oeriu, a prevăzut, în proiectul de de nevoia de adaptare la cerinţele organelor sovietice6. organizare, pe lângă diferite secţii privind fi ecare din Atribuţiile fixate Secţiei a II-a din Delegaţia clauzele politice și economice ale Tratatului de Pace și Militară, au fost, în primul rând, să prezinte proiecte această delegaţie militară12. și să pregătească lucrări în legătură cu o cât mai bună Ea urma a fi numită de ministrul Apărării Naţionale îndrumare și supraveghere a întregii activităţi de stat – și se compunea dintr-un ofi ţer general (consilier militar îndeosebi latura administrativă – pentru îndeplinirea pe lângă comisarul guvernului); doi ofi ţeri superiori în bune condiţii a prevederilor art. 3 (compartimentul de stat-major (ce încadrau Secţia Militară, Navală și militar) și 7 din Convenţia de Armistiţiu7. Aeriană); doi ofi ţeri combatanţi (cunoscători ai limbii Tot Secţiei a II-a i-au mai revenit și următoarele ruse și engleze, ca ofi ţeri de legătură cu misiunile aliate) îndatoriri: a) să întocmească lucrările referitoare la și un subofi ţer de administraţie (secretar)13.

60 2 (76) 2017 document studii/documente Atribuţiile Delegaţiei Militare erau precizate prin extrem de grele, din cauza Instrucţiuni speciale, elaborate de comisarul guvernului distrugerilor de tot felul, pe pentru aplicarea Tratatului de Pace și care erau: legătura timpul bombardamentelor și reprezentarea pe lângă Misiunile Aliate14; primirea, și luptelor terestre. înregistrarea și lucrarea corespondenţei în competenţa II. Lucrările importante Comisiei Ministeriale cu privire la problemele militare; executate studiul în vederea interpretării clauzelor militare, 1. Lucrări de C.F.: pregătind materialul documentar pentru Comisia 834 km refaceri linii C.F.; Ministerială; difuzarea hotărârilor luate de Comisia 189 km lărgiri de linii C.F. Ministerială cu privire la clauzele militare; evidenţa la ecartamentul sov[ietic]; tuturor lucrărilor și situaţilor cu privire la stadiul 144 km restabiliri de linii executării Tratatului de Pace în domeniul militar și C.F. în gările de triaj; Generalul Ivan Susaikov pentru uzul Comisiei Ministeriale și Ministerului 17 km normalizări și construcţii noi de linii C.F.; Apărării Naţionale și legătura continuă cu Oficiul 3.550 m liniari refaceri poduri; 2.445 km restabiliri de pentru Aplicarea Tratatului de Pace din Ministerul linii telegrafi ce, telefonice, semnalizări; 154.554 mc Apărării Naţionale15. terasamente. Pentru încadrarea Delegaţiei Militare cu personalul Lucrări de aprovizionare materiale, întreţinere, necesar, se detașau de la Marele Stat Major la Comisia reparaţii etc. Ministerială, cadre militare care lucraseră în Comisia Pentru executarea acestor lucrări, cât și pentru paza Română de Legătură cu Comisia Aliată de Control lucrărilor de artă și reţelei C.F. s-au întrebuinţat ca mână și care cunoșteau, în general, problemele militare, de lucru 8.531.646 oameni/zile a cărei evaluare se ridică prevăzute în Tratatul de Pace și a căror soluţionare la suma de (8.768.167.890 lei)/11.944.304.400 lei. începuse încă sub regimul armistiţiului16. Materialele de construcţie au fost date de Dir. G-rală La 1 noiembrie 1945, șeful Delegaţiei Militare semna C.F. și costul lor va fi prevăzut în darea de seamă proprie. Darea de seamă asupra stadiului executării Armistiţiului 2. Lucrări de drumuri: 3.930 km refaceri și după un an – 12 septembrie 1944-12 septembrie 194517, întreţineri drumuri; 10.500 mc aprovizionări materiale; document al cărui text îl prezentăm în continuare: 1.120 ml refaceri de poduri; 14.000 mc aprovizionări „PARTEA I-a pietriș; 54.000 ml lucrări de întreţinerea pavajelor; Istoric, activitate, realizări, în cadrul art. 318 și 719 reparaţii la podurile mici. În dorinţa de a se asigura execuţia obligaţiilor ce Pentru execuţia lucrărilor de refacere sau întreţinere a decurg din clauzele Convenţiei de Armistiţiu, prin drumurilor s-a întrebuinţat ca mână de lucru 2.071.555 instrucţiuni, îndrumări și ordine date la timp, prin oameni/zile. intervenţii energice, control și veghe permanentă, a reușit Costul mâinii de lucru, inclusiv al materialelor ce a să asigure activitatea și toate înfăptuirile realizate pentru fost dat de Dir. G-rală a Drumurilor se ridică la suma fi ecare articol în parte, după cum vom specifi ca mai jos. de: (9.625.003.000 lei)/10.205.483.000 lei. Ideea conducătoare și punctul de onoare al Comisiei B. Transporturi C.F. noastre au fost de a satisface cu precădere și în întregime Vor fi prevăzute în darea de seamă de Dir. G-rală C.F.R. atât obligaţiile ce decurgeau din Convenţie, cât și C. Aeronautica diferitele solicitări ale Comisiei Aliate de Control, în Contribuţia Aeronauticii s-a manifestat în următoarele legătură cu efortul de război. domenii: transporturi auto și aeriene – 30.378.000 lei; Articolul 3/Compartimentul militar lucrări de infrastructură pentru amenajarea aerodroamelor, Faţă de prevederile acestui articol, statul român, prin cazărmilor, hangarelor, baracamentelor etc. – 699.981.000 organele sale de resort, a contribuit după cum urmează: lei; mobilier dat spre folosinţă – 28.508.000 lei; asistenţa A. Căi ferate și drumuri meteo și protecţia navigaţiei aeriene – 122.835.000 lei; I. Unităţi militare speciale întrebuinţate: total – 881.703.000 lei. 3 regimente C.F.; 6 batalioane drumuri. D. Marina Începând de la 23 august 1944, în acord cu organele Cu începere de la 23 august 1944 până la 1 februarie sovietice, unităţile de mai sus au intervenit imediat 1945, întreaga fl otă comercială de stat și particulară, în și cu întreaga capacitate de lucru, depunând eforturi număr de 704 unităţi, a fost folosită exclusiv pentru excepţionale și făcând faţă tuturor nevoilor, pentru efectuarea transporturilor sovietice. a încadra trenurile române cât și sovietice, a reface Între 1 februarie și 28 iunie 1945, s-a restituit statului reţeaua de C.F. și drumuri și a asigura circulaţia român o parte din parcul de vase românești pentru numeroaselor trenuri spre și de la front etc., în condiţii proprie folosinţă. document 2017 2 (76) 61 studii/documente La 28 iunie însă, între statul român prin Ministerul S-au executat lucrări de interes operativ în interiorul Comunicaţiilor și autorităţile sovietice a intervenit o graniţelor noastre, cât și în afară, plus unele lucrări de convenţie, prin care întreaga fl otă comercială română a interior cum sunt lărgirile de linii pentru ecartamentul fost pusă din nou la dispoziţia URSS spre a fi utilizată, sovietic care depășesc obligaţiile prevăzute de Convenţie. în efectuarea transporturilor de evacuare din regiunea Convenţiile încheiate la Moscova nu se referă cu Viena și Budapesta. nimic în ceea ce privește execuţia art. 3. Costul transporturilor pe apă a fost evaluat de Pentru dirijarea și controlul transporturilor pe Subsecretariatul de Stat al Marinei la suma aproximativă C.F., convenţia respectivă se va încheia cu Ministerul de lei: 200.000.000 – două sute milioane/lunar Comunicaţiilor, Dir. Generală C.F.R. adică pe timp de un an aproximativ: (2.400.000.000 b) Au fost predate cu forme și fără forme peste lei)/2.600.000.000 lei. prevederile acestui articol, următoarele categorii de E. Total cheltuieli art. 3: materiale aeronautice: baracamente în valoare de – - lucrări C.F. și drumuri – (18.393.170.890 lei); 1.151.477.000 lei; autovehicule, piese de schimb, auto, aeronautica – (881.703.000 lei); marina (2.400.000.000 lei); materiale auto – 5.508.274.000 lei; avioane, piese total general – (21.674.873.890 lei); schimb avion și motor – 676.260.000 lei; material de - lucrări C.F. și drumuri – 22.149.787.400 lei; transmisiuni și geniu – 500.660.000 lei; carburanţi aeronautica – 881.703.000 lei; marina 2.600.000.000 lei; și combustibil – 3.498.802.000 lei; armament și total general – 25.631.490.400 lei. muniţii – 4.893.052.000 lei; material de cazarmare și Articolul 7 mobilier – 222.562.000 lei; echipament și subzistenţe – Faţă de prevederile acestui articol, comisia noastră a 804.188.000 lei; mat. meteo și farm. și sanit. – 5.251.000 realizat în primul an de armistiţiu: lei; total – 17.260.526.000 lei. a) Identifi carea și colectarea materialelor de război În această sumă nu sunt cuprinse materialele germane într-un procent de aproximativ 100%, cu excepţia prelevate de armata sovietică de la Flotila Aerostaţie, doar a epavelor grele, care din lipsa mijloacelor de tracţiune Flotila 3 Informaţie, Flotila Hidroaviaţie și Comp[ania] specializate au rămas pe teren. Ele sunt însă identifi cate și de Transport, a căror evaluare nu s-a stabilit până în evidenţa lor este ţinută de Marele Stat Major. prezent. b) Înfiinţarea până în prezent a 191 centre și c) Remorcajul vaselor românești, din cauza depozite de colectare în care au fost strânse trofeele, în numărului redus de remorchere, s-a făcut în mare parte vederea predării. de vase sovietice, plătindu-se această operaţiune de Total cheltuieli art. 7: statul român. - manipularea și întreţinerea materialelor colectate Deși prin decizii ministeriale s-a fi xat de statul de Comandamentele Teritoriale – (61.354.552 lei); idem român plata remorcajului, autorităţile sovietice au fi xat cheltuieli S.S.20 Aer – (6.372.000 lei); idem cheltuieli alte preţuri mai ridicate, ce au dus la neînţelegeri cu S.S. Marină – (19.190.557 lei); idem cheltuieli M.Afac. Societăţile Fluviale. Interne21 – (114.791.750); total general – (201.708.859 lei). Urmează a se face recalcularea conturilor de remorcaj, iar - manipularea și întreţinerea materialelor colectate de la 1 iulie s-au adoptat preţurile fi xate de Guvernul Român. de C-dtele Terit.22 – 88.374.040 lei; idem cheltuieli 2. Concluzii S.S. Aer – 6.372.000 lei; idem cheltuieli S.S. Marină Pentru satisfacerea obligaţiilor prevăzute la acest – 19.190.557 lei; idem cheltuieli M.Afac.Interne – articol, statul român a contribuit în general, cu totalitatea 114.791.750; total general – 228.728.347 lei. mijloacelor de care a dispus, iar randamentul a fost, ca urmare, maxim. PARTEA A II-A Acest rezultat a putut fi atins în dauna evidentă Observaţii generale, concluzii a intereselor noastre din punct de vedere economic, I. În cadrul articolului 3 producând din cauza indisponibilităţii aproape totale 1. Observaţii generale a mijloacelor de transport, diferite crize și lipsuri a) Cu începere de la 12 septembrie 1944 până la în alimentarea populaţiei, aprovizionarea cu lemne, 12 septembrie 1945, în totalitate, unităţile speciale de circulaţia produselor etc. C.F., unităţile de pază, detașamentele de lucru C.F. și De altfel, ca o dovadă indiscutabilă a veridicităţii batalioanele de drumuri, au fost la dispoziţie pentru afi rmaţiilor de mai sus, menţionăm că organele Comisiei execuţia armistiţiului și au activat în ideea satisfacerii Aliate de Control nu au manifestat nemulţumiri în fără limită, a obligaţiilor prevăzute de art. 3. legătură cu executarea obligaţiilor prevăzute de art. 3.

62 2 (76) 2017 document studii/documente II. În cadrul articolului 7 „În timpul războiului, Comisia noastră a susţinut 1. Observaţii generale același punct de vedere, însă a înţeles în cadrul a) Executarea stipulaţiilor prevăzute în acest articol efortului de război – să convină a face tot posibilul a impus enorme sarcini statului român prin aceea că pentru reparaţia autovehiculelor specifi cate mai sus materialul de război german se afl a răspândit pe întreg (art. 7) urmând ca ulterior să se aranjeze contabilizarea teritoriul, iar Comisia Aliată de Control a cerut ca el cheltuielilor efectuate”. să fi e strâns în Centre de Colectare apropiate de bune „Reparaţiile afl ate în curs de executare însă la art. 7, în căi de comunicaţie. scopul efortului de război, continuă până la terminarea lor”. Operaţiunile de identifi care, colectare, triere și bună Conform prevederilor ultimului aliniat din hotărârea întreţinere au necesitat importante eforturi și cheltuieli Consiliului acestei Comisii, urmează, deci, a se continua însemnate a căror valoare nu a putut fi încă defi nitiv numai repararea celor 496 autovehicule afl ate în curs de totalizată. reparaţie la data de 22 iunie a.c. b) Realizarea acestor operaţiuni specifi cate mai sus a Această hotărâre luată în ședinţa de la 22 iunie 1945, a fost cu atât mai grea, întrucât pe de o parte comprimările fost comunicată Comisiei Aliate de Control și organelor de efective au redus formaţiunilor și unităţilor militare noastre de execuţie cu nr. 107407 din 9 iulie a.c. posibilităţile mâinii de lucru și a specialiștilor necesari, În total, după actele întocmite până în prezent, iar pe de altă parte lipsa mijloacelor de transmisiune sumele cheltuite pentru reparaţiile auto art. 7, piesele și transport a frânat mult ritmul pe care l-am fi dorit. de schimb, loturile de bord și cauciucurile predate în Cu toate acestea putem afi rma că prin vigilenţa cadrul efortului de război (depășind prevederile art. 7) comisiei noastre, trofeele germane de primă importanţă se ridică la 1.696.101.883 lei. au fost identifi cate și colectate într-un procent de f ) Cu adresa nr. R3592 din 22 iunie a.c., Comisia aproape 100%. Procent mai redus ar reprezenta doar Aliată de Control ne face cunoscut că nu se recunosc ca epavele grele pentru care nu se dispune de mijloace predate, autovehiculele art. 7 ce au fost predate în alte specializate de tractare și materialele din Ardealul de puncte și altor delegaţi sovietici, decât cei hotărâţi de Nord, unde administraţia noastră și autorităţile militare C.Al.C. și nici acelea care au fost preluate de trupele au fost instalate mai târziu. sovietice dând în schimb note sau dovezi. c) Dacă aceste materiale colectate nu au fost predate C.R.A., cu Memoriul nr. 112271 din 4 septembrie încă integral, așa cum ar fi fost în interesul nostru, 1945, a prezentat Comisiei Aliate de Control întreaga aceasta se datorează faptului că autorităţile sovietice nu problemă auto art. 7 și 12 și a cerut să se recunoască ca au putut încă dispune programarea necesară și credem predate și aceste autovehicule pentru care Inspectoratul că nu au acordat precădere în primirea și expedierea Motomecanizării va prezenta actele ce le posedă. materialelor ce se încadrează în art. 1223. Ca urmare la acest memoriu, în ședinţa din d) Executarea art. 7 nu a fost infl uenţată prin 11 septembrie 1945 ce a avut loc la C.Al.C. s-a încheiat convenţiile încheiate la Moscova la 11 septembrie 1945, un proces-verbal prin care s-a specifi cat că: decât în ceea ce privește autovehiculele, pentru care s-a Se vor lua din nou în verifi care actele ce le va prezenta prevăzut în convenţia încheiată pentru art. 12, că li se Inspectoratul Motomecanizării pentru 258 autovehicule va aplica același regim ca autovehiculelor art. 12. predate în alte puncte și altor delegaţi sovietici decât cei Până la ora actuală, însă, instrucţiuni în această fi xaţi de C.Al.C. privinţă nu s-au dat; urmează a se da după ce dl. ministru Nu se recunosc cele 552 autovehicule capturate hotărăște în această privinţă, faţă de Nota C.R.A.24 reformate. Delegaţia Militară, prezentată în acest scop. Nu se recunosc cele 73 autovehicule preluate de e) Deși Convenţia de Armistiţiu nu prevede unităţile sovietice. repararea trofeelor, totuși această comisie a înţeles Se recunosc ca predate în cadrul acestui articol punctul de vedere al C.Al.C.25 și a convenit să se repare numai 816 autovehicule din totalul de 2.737 câte avem autovehiculele art. 7 „în cadrul efortului de război de predat. comun”. g) Până la această dată nu ni s-a precizat care anume După încetarea ostilităţilor, Consiliul Comisiei, în din epave avem obligaţia de a le preda și unde (pe locul ședinţa de la 22 iunie a.c., luând în discuţie problema unde se afl ă sau în centre de colectare) deoarece din reparării autovehiculelor art. 7 a hotărât: Convenţia de Armistiţiu nu reiese că avem obligaţia „Trofeele nu urmează a fi predate reparate și dotate de asanare a câmpului de luptă și predarea materialelor din nou”. rezultate din această operaţiune. document 2017 2 (76) 63 studii/documente C.R.A., cu nr. 109450 din 29 iulie a.c., a intervenit procurate din Germania pe baza convenţiilor economice la C.Al.C. pentru a se lua o hotărâre în această privinţă. încheiate de statul român încă din anul 1945. C.R.A. a propus să se renunţe la primirea lor sau să fi e k) Observaţii în legătură cu Aeronautica predate pe locul unde se găsesc. Cheltuieli făcute în plus peste prevederile Convenţiei h) Unii împuterniciţi ai C.Al.C. au cerut ca o parte de Armistiţiu cu repararea materialelor de captură: din predările de materiale art. 7 să se facă la frontieră reparaţii avioane, motoare – 195.414.000 lei; reparaţii – punctele Socola și Giurgiu – unde aceste materiale auto – 97.125.000 lei; total – 292.539.000 lei. așteaptă luni de zile și din cauză că sunt ţinute sub cerul Materiale primite de la germani: materialul de liber nu mai pot fi întrebuinţate, iar delegaţii sovietici A.C.A.26, materialul de transmisiuni, materialul volant. le refuză. Pentru primele două categorii de materiale s-a intervenit De asemenea, împuterniciţii C.Al.C. din judeţe au la C.Al.C. cu scrisoarea nr. 113028 din 2 octombrie 1945 cerut ca transporturile acestor materiale să fi e însoţite și către dl. ministru de război cu adresa nr. 113028 din 5 de gărzi și delegaţi, care în această situaţie au rămas octombrie 1945, spre a interveni la C.Al.C. ca materialul câte 1-2 luni departe de unităţi, fără a putea fi îngrijiţi să fi e lăsat mai departe în dotarea Aeronauticii noastre. și hrăniţi la timp. Până în prezent nu s-a primit niciun răspuns din partea C.R.A., cu nr. 103945 din 2 mai a.c., a intervenit C.Al.C. și nici de la Ministerul de Război. la C.Al.C. pentru a se da dispoziţii ca predările de În ceea ce privește materialul volant, chestiunea materiale să se efectueze pe loc la Centrele de Colectare. se găsește în curs de rezolvare (Nota la dl. ministru) i) Deși în Convenţia de Armistiţiu nu se prevăd urmând a se face intervenţie la C.Al.C. ca și acest clauze pentru ambalarea trofeelor, totuși, la cererile material să rămână în dotarea aviaţiei noastre. insistente ale C.Al.C. și ale împuterniciţilor din judeţe, 2. Reparaţia armamentului sovietic de captură: această comisie, cu nr. 103969 din 20 aprilie a.c., a cerut restituirea armamentului românesc din Moldova și cel Comisiei Aliate de Control să precizeze delegaţilor săi capturat de Armata Roșie în campania 1942/1943; idem ce anume materiale trebuie să fi e ambalate. al materialelor de geniu din depozitul Hanul Conachi. Comisia Aliată de Control, cu nr. 2673 din 11 mai a) Prin scrisoarea nr. 112285/945 s-a cerut C.Al.C. a.c. și nr. 2162 din 26 mai a.c., ne-a făcut cunoscut că a se renunţa la reparaţiile pentru armamentul sovietic urmează să se ambaleze tot ce este armament portativ de captură, care ni s-a impus până în prezent în cadrul de tragere și obiectele fragile al căror transport este efortului de război, dar care nu intră în obligaţiile impuse imposibil fără împachetare. prin Convenţia de Armistiţiu. Această comisie, cu nr. 105666 din 1 iunie a.c., a dat b) Prin scrisoarea nr. 116665/945 s-a cerut dispoziţii organelor de resort în sensul celor solicitate C.Al.C. a ni se restitui armamentul românesc ridicat de C.Al.C. de organele sovietice din Moldova, precum și pe cel Totuși, delegaţii C.Al.C. continuă să pretindă capturat de Armata Roșie în campania 1942/1943 – ambalarea muniţiilor și a altor materiale decât cele Cotul Donului și operaţiunile ulterioare; această cerere precizate în ultima adresă a C.Al.C. se bazează pe reciprocitatea faptului că noi am predat Cu nr. 110638/945, s-a prezentat din nou la C.Al.C. materialul sovietic de captură, deși această obligaţie nu întreaga problemă a ambalării și reparării muniţiilor era prevăzută în Convenţia de Armistiţiu. art. 7, pentru a se da ordin delegaţilor sovietici să nu c) Prin adresa nr. 4974 din 30 august 1945, Comisia mai ceară repararea muniţiilor, iar în ceea ce privește Aliată de Control ne face cunoscut că materialele de ambalarea, muniţiile capturate ambalate să fi e predate geniu afl ate în depozitul Hanul Conachi, vor fi ridicate, în ambalajele lor originale, iar cele fără ambalaj să fi e fi ind considerate de captură, deoarece delegaţii români predate ambalate, adică așa cum au fost capturate. nu au prezentat actele de proprietate. Sumele cheltuite pentru ambalarea muniţiei și alte La cererea C.R.A. a mers la faţa locului maiorul materiale art. 7 se ridică la (56.552.268)/68.367.936 lei. Costrov, delegatul C.Al.C. și maiorul ing. Mihăescu, j) Comisia Aliată de Control, prin delegaţii săi, a delegatul M.R.27, cu care ocazie cel din urmă a prezentat ridicat din depozitele românești o însemnată cantitate actele de proprietate respective. (peste 32 vagoane/muniţii de proveninţă germană/cal. Cu toate acestea C.Al.C., cu adresa nr. 5794 din 105 mm și brandt 80 mm) pentru motivul că nu s-au 20 octombrie a.c., ne comunică din nou că se vor ridica putut prezenta ca act de proprietate facturile originale. materialele fi ind de captură. C.R.A., cu scrisoarea nr. 113992/945, a prezentat Ca urmare, Comisia Română, cu scrisoarea nr. C.Al.C. întreagă problemă a muniţiilor și materialelor 114326/1945, a cerut domnului general Susaicov28, a ni de provenienţă germană și s-a cerut să ni se recunoască se lăsa materialele fi indcă avem acte de proprietate, iar dreptul de proprietate asupra tuturor acestor muniţii, motivele invocate de delegatul C.Al.C. nu sunt valabile.

64 2 (76) 2017 document studii/documente 3. Concluzii datorită celor mai bune intenţii de care Comisia Română Faţă de înfăptuirile realizate până în prezent, prin aceea: de Armistiţiu a fost totdeauna călăuzită. - că trofeele au fost identifi cate și colectate în În sprijinul afirmaţiilor de mai sus, trebuie să marea lor majoritate în proporţie de 100%, totalizând menţionăm eforturile și chiar sacrificiile făcute de 191 centre; organele noastre de execuţie, care în efectuarea grelelor - că au fost triate, clasate și li s-a asigurat o bună operaţiuni de colectarea muniţiilor și deminarea întreţinere prin inspecţiile executate la depozite de către ofi ţerii diferitelor regiuni, au înregistrat următoarele pierderi: controlori ai M.R.-ului și delegaţii judeţeni ai acestei comisii; morţi – 1 ofi ţer, 5 subofi ţeri și 35 trupă; răniţi – 5 ofi ţeri, - că neobligaţi fi ind, am înţeles să satisfacem cererile 77 subofi ţeri și trupă. Comisiei Aliate de Control, de a ambala armamentul NOTĂ: Cifrele în paranteză reprezintă stadiul portativ de tragere și obiectele preţioase/aparate radio, cheltuielilor la 12 septembrie 1945. Cifrele fără paranteză de laborator, material transmisiuni etc.; reprezintă stadiul global al cheltuielilor la 20 octombrie - că în ideea efortului de război – depășind cadrul 1945. Cantităţile de materiale și lucrările indicate în darea obligaţiilor Convenţiei de Armistiţiu – am convenit până la de seamă, subliniate, s-au consumat și executat în perioada data încetării ostilităţilor să reparăm materialul auto german. 12 septembrie 1945-20 octombrie 1945. Credem că în cadrul art. 7 bilanţul executării ȘEFUL DELEGAŢIEI MILITARE Convenţiei de Armistiţiu este cât se poate de satisfăcător, General Pretorian S.”.

Th e fulfi llment Stage of the Truce Convention refl ected in a Report of Military Delegation (November 1, 1945) Teodora Giurgiu, Ph.D. Abstract: In a document elaborated by Military Delegation on November 1, 1945 there was presented the fulfi llment stage of the Truce Convention provisions. Romanian Truce Commission had as missions to assure the respect of the obligations established by the Truce Convention and to support the Allied Control Commission regarding the war eff ort. Keywords: Truce Convention, Military Delegation, Allied Control Commission, Romanian Truce Commission, 1944-1945

NOTE

1 Serviciul Istoric al Armatei. 14 Organe militare însărcinate cu controlul aplicării Tratatului de Pace. 2 Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de 15 A.M.R., Fond microfi lme, rola F.II. 7.2185, cd. 141. Armistiţiu şi a Tratatului de Pace, Inventar arhivistic, vol. I, Bucureşti, Editura 16 Ibidem, cd. 142. Militară, 1999, p. 167. 17 A.M.R., Fond Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea 3 Ibidem. Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului de Pace, dosar nr. crt. 232, f. 282-291. 4 Ibidem. 18 „Guvernul şi Înaltul Comandament al României vor asigura forţelor sovietice şi 5 Ibidem. ale celorlalţi Aliaţi înlesniri pentru libera lor mişcare pe teritoriul României, în orice 6 A avut, în cea mai mare parte a timpului, următoarea organizare: şeful direcţie, dacă este cerută de către situaţia militară. Guvernul şi Înaltul Comandament delegaţiei, ajutat de un subşef; Cabinet; Secţia I-a Organizarea şi Aplicarea al României, acordă orice concurs posibil pentru o astfel de mişcare, prin mijloacele Militară a Armistiţiului (a fost iniţial, structurată pe două birouri: Adjutantură lor de comunicaţie şi pe cheltuiala lor, pe pământ, pe apă şi în aer”. şi Registratură; din 1946 se reorganizează astfel: Biroul 1 Organizare, Personal; 19 „Guvernul şi Înaltul Comandament Român se obligă să remită ca trofee, în Biroul 2 Aplicarea Militară a Armistiţiului şi Biroul 3 Juridic şi Registratură); mâinile Înaltului Comandament Aliat (sovietic), orice material de război al Secţia a II-a Materiale, Maşini, Unelte şi Armament (cu 4 birouri: Biroul 1 Germaniei sau al sateliţilor săi afl at pe teritoriul român, inclusiv vasele fl otei Armament şi Muniţii; Biroul 2 Materiale; Biroul 3 Materiale de Intendenţă germane şi ale sateliţilor ei afl ate în apele româneşti”. şi Biroul 4 Auto); Secţia a III-a Ofi ţeri de Legătură şi Translatori (cu: Biroul 20 Subsecretariatul de Stat – n.n. Translatori; Grupa Ofi ţeri de Legătură şi Translatori cu Misiunea S.U.A. şi 21 Ministerul Afacerilor Interne – n.n. Grupa Ofi ţeri de Legătură şi Translatori cu Misiunea Britanică; la acestea, din 22 Comandamente teritoriale – n.n. 1946, se adaugă Biroul de Curieri al Comisiei Aliate de Control); Secţia Auto 23 „Guvernul român se obligă ca în termenele indicate de către Înaltul şi Secţia Cazarmare. (Ibidem, pp. 167-168). Comandament Aliat (sovietic), să restituie Uniunii Sovietice, în bună stare, toate 7 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Structuri militare valorile şi materialele luate de pe teritoriul ei în timpul războiului, aparţinând române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului statului, organizaţiilor politice şi cooperative, întreprinderilor, instituţiilor sau de Pace, dosar nr. crt. 465, f. 597. cetăţenilor particulari şi anume: utilajul fabricilor şi uzinelor, locomotive, 8 Ibidem. vagoane de căi ferate, tractoare, autovehicule, monumente istorice, valori de 9 Ibidem. muzeu şi orice alte bunuri”. 10 Semnat de şeful Delegaţiei Militare din Comisia Română de Legătură cu 24 Comisia Română de Armistiţiu – n.n. Comisia Aliată de Control şi de preşedintele Ofi ciului pentru Aplicarea Tratatului 25 Comisia Aliată de Control – n.n. de Pace şi adresat secretarului general pentru Înzestrarea Armatei. 26 Apărare contra aeronavelor – n.n. 11 A.M.R., Fond microfi lme, rola F.II. 7.2185, cd. 141. 27 Ministerul de Război – n.n. 12 Ibidem. 28 Ivan Susaikov, general, locţiitor al preşedintelui Comisiei Aliate de Control 13 Ibidem. în România. document 2017 2 (76) 65 studii/documente UN UITAT – GENERALUL DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU ŞI BĂTĂLIA DE LA COTUL DONULUI

General de brigadă (r) profesor universitar Dr. Adrian STROEA Colonel (r) Marin GHINOIU

rtileria română, de-a lungul din aceeași lucrare este subliniată poziţia istoriei sale de aproape generalului român în discuţia cu generalul A175 de ani, a dat Armatei Hans Friessner din seara zilei de 23 august și Ţării personalităţi de seamă care au 1944 de a „da tot concursul regelui, ţării pus mai presus de orice dragostea de și guvernului” (p. 84). Având în vedere neam și glia strămoșească. Între acestea aceste aspecte, dorim ca prin articolul de se numără și generalul de armată Petre faţă să punem în lumină personalitatea Dumitrescu, un autentic „senior”1 al de excepţie a bravului general artilerist, celei de-a doua confl agraţii mondiale. În întregind cele scrise despre el în cartea strălucita sa carieră militară, de 42 de ani, noastră Din elita artileriei (pp. 111-112), generalul Petre Dumitrescu a stabilit unele cu alte aspecte defi nitorii din activitatea „recorduri” impresionante: a fost primul și conduita sa, mai mult sau mai puţin artilerist ce a obţinut gradul de general cunoscute. Generalul Petre Dumitrescu de armată și al doilea militar din istoria armatei, după Ion Antonescu ce a deţinut acest grad; a Trepte în cariera militară fost singurul general român care a comandat o armată pe toată perioada Războiului din Est și a avut cel mai lung Generalul de armată Petre Dumitrescu s-a născut „mandat” la conducerea unei armate în timp de război; la data de 12 februarie 1882, în comuna Dobridor după Ion Antonescu, a fost al doilea general român care a (astăzi sat în comuna Moţăţei), judeţul Dolj2. Atras comandat o armată germană, Armata 6 din „Gruparea de de cariera militară a urmat, în perioada 1901-1903, armate general Dumitrescu”. Și totuși, ca și alţi generali cursurile Școlii Militare de Artilerie și Geniu (pe care a români, după 23 august 1944, a trăit „drama” epurării absolvit-o al 6-lea în promoţie din 21) primind gradul de din armată, a marginalizării care, din fericire, nu a fost sublocotenent la 1 iulie 1903, iar în perioada 1904-1906 suplimentată cu experienţa închisorilor comuniste. a urmat cursurile Școlii Speciale de Artilerie. Înainte de 1989, ca urmare a participării la Războiul La 1 octombrie 1906 a fost înaintat la gradul de din Est, generalul Petre Dumitrescu a fost un interzis, locotenent, iar la 1 octombrie 1911 la cel de căpitan. un condamnat la uitare. Spre exemplu, Istoria Artileriei În anul 1911 a fost admis la Școala Superioară de Române (ediţia 1977) îl amintește doar într-o notă de Război, pe care a absolvit-o în anul 1913 (promoţia subsol ca unul dintre absolvenţii Școlii de Artilerie care a 23-a), fi ind coleg, printre alţii, cu Nicolae Ciupercă, au performat în carieră, ajungând Inspector General al viitor comandant de armată, participant de asemenea Artileriei (p. 151); iar dicţionarul Comandanţi militari la Războiul din Est. (ediţia 1983) nu i-a găsit locul printre cei aproape În timpul Primului Război Mondial a deţinut gradele 500 de comandanţi militari, pentru că autorii au optat de maior, obţinut la 1 noiembrie 1916 și de locotenent- pentru cei care „s-au identifi cat cu idealurile luptei colonel, grad la care a fost înaintat la 1 septembrie 1917. de eliberare naţională, de apărare a independenţei și A îndeplinit funcţiile de comandant al Bateriei 4 din suveranităţii naţionale de reînnoire revoluţionară a Regimentul 6 Artilerie, și, mai apoi, ofi ţer de stat-major societăţii” (p. 9). Timid, Istoria militară a poporului în Biroul operaţii al Armatei 2 (martie 1917-aprilie român (vol. VI, ediţia 1989) amintește de generalul Petre 1918), iar de la 1 aprilie 1918 a deţinut funcţia de șef Dumitrescu în contextul „contraofensivei sovietice de la de stat-major al Diviziei 4 Infanterie. Stalingrad”, dar cu referire numai la criza relaţiilor de Intrarea României în război l-a găsit pe căpitanul comandament româno-germane (pp. 500-513). Aceleași Petre Dumitrescu la comanda Bateriei 4 din referiri privindu-l pe generalul Dumitrescu le găsim și Regimentul 6 Artilerie, pe care a condus-o cu multă în volumul I din lucrarea România în anii celui de-Al pricepere și destoinicie în luptele din Ţara Bârsei, Doilea Război Mondial (ediţia 1989), iar în volumul II Pasul Bratocea și Valea Buzăului. Comandantul

66 2 (76) 2017 document studii/documente regimentului, colonelul Alexandru Tomoroveanu, viitor de stat-major și-a început activitatea îndreptăţind general, a consemnat în „Foaia califi cativă” următoarele: toate speranţele, graţie și calităţilor distinse cu care este „Căpitanul Petre Dumitrescu a comandat Bateria 4 înzestrat și pe care le-a pus în serviciu fără economie. din acest regiment de la intrarea în campanie până M-a secondat în mod inteligent și cu competenţă la la 20 martie 1917 când a fost mutat la Armata 2. În toate lucrările importante ale secţiei și pentru care nu tot acest timp am avut ocazia să apreciez activitatea am decât cuvinte de laudă (alt exemplu de nobleţe și depusă, demnă de toată lauda a acestui distins ofi ţer, spirit de camaraderie specifi c artileriei – n.n.). Studiază care a știut în grelele împrejurări ale retragerii armatei și rezolvă cu precizie și punctualitate variatele chestiuni noastre să contribuie cu focul bateriei sale în difi cilele ale biroului, distingându-se prin claritatea expunerii și situaţii [prin] acţiunea de ariergardă a divizionului din ușurinţa redactării. Muncitor neobosit, conștiincios, care făcea parte, pentru ca trupele noastre să se retragă modest, cu o desăvârșită pregătire profesională, are toate spre pasul Bratocea, când a rămas 24 de ore neclintit calităţile unui EMINENT ofi ţer de stat-major”6. pe poziţie lângă Vlădeni, apoi activitatea desfășurată La 10 mai 1930 a fost înaintat la gradul de general de în luptele de la Cislău (Valea Buzăului inferior) și brigadă, din funcţia de comandant al Brigăzii 4 Artilerie Străoane (Valea Putnei inferioare) a zugrăvit BINE (1 aprilie-30 decembrie 1930), iar în perioada 1930- MERITATELE APRECIERI CE AU FĂCUT 1932 a fost atașat militar la Paris. Revenit în ţară, a reluat ACESTUI EXCELENT OFIŢER. În scurta perioadă comanda Brigăzii 4 Artilerie (1932-1833), de unde a de refacere, bateria sa a fost totdeauna arătată drept promovat comandant al Diviziei 13 Infanterie (1933- model, iar spiritul de ordine și metoda de lucru au 1935). În această perioadă, un alt artilerist, generalul constituit o caracteristică a acestui ofi ţer merituos”3. de divizie Alexandru Rizeanu (alt coleg de promoţie Și în cadrul Biroului operaţii al Armatei 2 a avut din Școala Superioară de Război), comandantul o comportare exemplară, șeful de birou, nimeni altul Corpului 1 Armată, avea să noteze: „Generalul Petre decât locotenent-colonelul Nicolae Ciupercă, colegul de Dumitrescu s-a afi rmat ca un COMANDANT DE promoţie din Școala Superioară de Război, apreciindu-l ELITĂ ocupându-se de toate ramurile de pregătire de extrem de elogios: „… locotenent-colonelul Petre război. Unităţile și subunităţile diviziei au lucrat fără Dumitrescu se afl ă în Biroul operaţii al armatei de la 20 preget, marcând progres în toate ramurile activităţii. Prin martie 1917. În tot acest timp (adică până la 1 aprilie cultura sa generală, prin frumoasa pregătire profesională 1918) a lucrat fără întrerupere, luând parte activă la pe care o posedă, cum și prin felul său de a fi și a lucra, toate lucrările în aceeași măsură cu subsemnatul (ce generalul Dumitrescu este îndreptăţit să aspire la gradele nobleţe, cât spirit de camaraderie – n.n.) și contribuind și funcţiile cele mai înalte”7. în mod larg la pregătirea operaţiilor care s-au desfășurat După acest stagiu la trupe, în aprilie 1935 este numit pe frontul armatei. Inteligent, muncitor, conștiincios prim subșef al Marelui Stat Major (1935-1937), funcţie are toate calităţile unui DISTINS OFIŢER de stat- în care a primit elogii din partea șefului Marelui Stat major. Își îndeplinește serviciul cu conștiinciozitate și Major, generalul : „În funcţia ce devotament, merită a fi înaintat la excepţional”4. îndeplinește actualmente s-a distins din toate punctele În perioada interbelică a deţinut o serie de funcţii de vedere. Foarte priceput, muncitor, sever dar drept, cu importante în cadrul Armatei Române, continuând să foarte mult tact, mă ajută în funcţia pe care o îndeplinesc fi e apreciat pentru activitatea și pregătirea sa. După ce la cu sârguinţă și devotament ostășesc”8. 1 aprilie 1920 a fost înaintat la gradul de colonel, la Apoi, pentru o scurtă perioadă de timp, s-a afl at la 15 mai a fost promovat la Marele Stat Major, iniţial în comanda Corpului 1 Armată (1937), unde s-a afi rmat funcţia de șef al Biroului operaţii, iar din 1921 în cea cu prilejul Manevrelor Regale de toamnă, după cum l-a de șef al Secţiei operaţii, pe care a condus-o timp de notat directorul acestora, generalul de divizie Dimitrie aproape zece ani5. Motaș: „Prin modul cum a înţeles misiunea, prin În anul 1922 a urmat Cursul de informaţii pentru ordinele clare ce a dat, prin calmul cu care a asigurat colonei și generali de la Versailles (Franţa), iar în executarea ordinelor, generalul Petre Dumitrescu a dat perioada 1922-1923 a efectuat stagiul la comanda dovadă de calităţi deosebite de conducere”9. În această Regimentului 2 Artilerie, necesar pentru înaintarea perioadă, la 1 aprilie 1937, a fost înaintat la gradul de la gradul de general. Din această perioadă am reţinut general de divizie. aprecierile laudative ale șefului Secţiei operaţii, colonelul La 1 noiembrie 1937 a revenit în arma sa, fi ind numit Ion Sichitiu, viitorul șef al Marelui Stat Major: în cea mai înaltă funcţie, aceea de Inspector General al „Colonelul Petre Dumitrescu a venit la M.St.M., Artileriei, pe care a îndeplinit-o cu destoinicie până la la 15 mai 1920, încredinţându-i-se funcţia de șef al 20 noiembrie 1940. Și din această funcţie a primit Biroului operaţii. Cu o bogată experienţă în serviciul aprecieri onorante din partea miniștrilor apărării document 2017 2 (76) 67 studii/documente naţionale din acele vremuri. Astfel, s-au opus», chiar dacă uneori s-a la un an de muncă în fruntea manifestat «o oarecare timiditate»”13. Inspectoratului General al Artileriei, La 1 februarie 1941 Petre ministrul de atunci, generalul de Dumitrescu a fost înaintat la gradul divizie Constantin Ilasievici, aprecia: de general de corp de armată. „Ca inspector de artilerie, generalul Un loc aparte în cariera sa îl ocupă Dumitrescu a relevat mai întâi amplele perioada în care a deţinut onoranta sale cunoștinţe tehnice de eminent funcţie de comandant al Armatei 3 artilerist, apoi calităţi speciale de pe Frontul din Est (25 martie 1941- organizator și în conducerea acestui 29 august 1944). La puţin timp de la greu și important serviciu”10. preluarea comenzii, generalul Petre Doi ani mai târziu, ministrul Dumitrescu a solicitat printr-un apărării, aprecia: „Asupra modului ordin de zi subordonaţilor „de la toţi, cum a condus Inspectoratul General de la cei mai mari în grad până la al Artileriei, a competenţei domniei ultimul soldat, îndeplinirea completă sale și a activităţii rodnice ce a depus, a datoriei cu credinţă, tragere de nu am de adăugat nimic la șirul inimă și devotament. Cer ca toţi să nesfârșit de note elogioase trecute fi ţi călăuziţi în toate acţiunile voastre în paginile memoriului și care sunt numai de interesele oștirii și ale ţării. o mărturie mai temeinică a valorii Doresc ca armata să se prezinte ca acestui DISTINS GENERAL AL Generalii Petre Dumitrescu, sufl et și pregătire de război, ca un Manstein şi Avramescu, pe fr ontul Crimeii ARMATEI NOASTRE”11. bloc de granit care să sfărâme toate Norii negri ce prevesteau furtuna ce avea să vină încercările de cotropire ale vrăjmașului”14. a determinat conducerea politico-militară a ţării să La declararea mobilizării și debutul operaţiei intensifi ce măsurile de apărare, inclusiv prin înfi inţarea „Barbarossa”, Armata 3 făcea parte din „Grupul de comandamentelor de armată. La 24 noiembrie 1940, armate general Antonescu”, dar comandamentul în condiţiile grele ale rapturilor teritoriale din acel an, acesteia „a fost deposedat de atributele de conducere generalul Petre Dumitrescu a fost numit comandant operativă, rămânând «responsabil de grija materială a al Armatei 1, cu care prilej avea să exprime crezul său: tuturor trupelor române, indiferent de subordonarea „Acum mai mult ca oricând trebuie să fi m stăpâni acestora comandamentelor germane», în timp ce pe noi, să păstrăm încrederea în puterile noastre și în marile unităţi din compunerea sa au fost subordonate virtuţile Neamului nostru care în toate vremurile a știut comandamentului Armatei 11 germane”15. După să iasă biruitor din toate încercările grele prin care a consumarea cunoscutei bătălii a „așteptării”, la 3 iulie trecut. Acum, mai mult ca oricând, suntem datori să 1941 comandamentul Armatei 3 a fost reinvestit ne încordăm cât mai mult minţile și să ţinem trează în cu atribuţii operative, armata primind misiunea să sufl etul nostru iubirea de Ţară și Neam cu credinţa în elibereze partea de nord a Bucovinei și ţinutul Herţei. Dumnezeu și în steaua Neamului nostru, să muncim cu „Subordonându-și trupele din zonă…, generalul Petre râvnă și fără preget pe toate tărâmurile și să fi m una cu Dumitrescu a precizat misiunea armatei (să elibereze toţi într-un singur cuget, o singură simţire și o singură orașul Cernăuţi, capitala Bucovinei istorice, și să ajungă voinţă, în jurul conducătorilor noștri. Numai așa vom cât mai repede pe Nistru, între Râșcov și Darabani – putea birui și vom putea reclădi România noastră Mare, n.n.)… ”16. Având trupele dispuse pe un aliniament la scumpă tuturor”12. 10 km de frontiera impusă de sovietici în 1940, Până la 25 martie 1941 generalul Petre Dumitrescu „generalul Petre Dumitrescu a decis să atace cu forţele a comandat Armata 1, care „a preluat apărarea graniţei principale (Divizia 7 Infanterie și Brigada 2 Mixtă de V a ţării și a liniei vremelnice de demarcaţie impusă Munte) la fl ancul drept, pe direcţia Mihăileni – Noua prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, paza și Suliţă – Hotin și cu un grup de forţe puternic (Corpul siguranţa întregului teritoriu de la N de munţi, din de Munte, cu Brigăzile 1, 4 Munte, și Detașamentul Oltenia și chiar din partea de E a Munteniei. În timpul „Albustin”) pe direcţia Vicov – Storojineţ – Cernăuţi”17. rebeliunii legionare din ianuarie 1941, Armata 1 «și-a Atacul a început la 3 iulie ora 17.00, iar în după-amiaza făcut datoria» – așa cum raporta la 28 ianuarie generalul zilei de 5 iulie primele trupe au intrat în Cernăuţi. La Petre Dumitrescu – dovedindu-se «surdă la clevetirile fl ancul drept trupele române au eliberat Hotinul la 8 mulţimilor și în executarea consemnelor ce a avut», iulie. La 16 iulie, generalul Petre Dumitrescu a elogiat în neezitând un moment «să tragă atunci când rebelii alese cuvinte, printr-un ordin de zi, faptele de arme ale

68 2 (76) 2017 document studii/documente subordonaţilor săi: „Ostași ai Armatei 3! Aţi binemeritat tehnică de luptă”21. În această perioadă generalul Petre de la Patrie! În campania pentru dezrobirea fraţilor din Dumitrescu a fost vizitat, la punctele sale de comandă, Bucovina și Basarabia de Nord, singuri în faţa unui inamic de două ori, de generalul Eugen von Schobert, care l-a puternic, aţi biruit. Aţi izgonit vrăjmașul din munţii decorat cu „Crucea de Fier”. Bucovinei. Aţi străbătut păduri seculare. Aţi forţat Prutul. Începând cu 20 august, Armata 3 a înaintat spre Aţi alungat dușmanul din Cernăuţi, capitala mândrei Nipru, pe care l-a atins după 12 zile, făcând apoi, la Bucovine. Aţi cucerit Hotinul, cetatea lui Ștefan Vodă nord de Berislav, siguranţa fl ancului stâng al Armatei și aţi fugărit cotropitorul din tot cuprinsul Basarabiei 11 germane, iar în perioada 24 septembrie-2 octombrie de nord până la Moghilev pe Nistru. Vă mulţumesc! În a dus lupte de apărare între Nipru și ţărmul nordic al faţa mormintelor celor căzuţi la datorie îmi plec smerit Mării Azov. „La data de 10 octombrie 1941, armata genunchii. Lor, celor morţi, ca și celor răniţi, ca și vouă condusă de Petre Dumitrescu avansase 1.700 km, încă de strajă la graniţele ţării, neamul românesc, prin provocând pierderi forţelor sovietice de aproximativ mine, vă aduce prinosul său de recunoștinţă”18. 20.000 de morţi, 40.000 de răniţi, capturând 149 de După acest moment, având în compunere Corpurile tancuri, 128 de tunuri, 277 de mitraliere și 367 de puști de Munte și de Cavalerie, a forţat, la 17 iulie, Nistrul, mitraliere. […] pierderile armatei române însumau și, prin lupte grele, a constituit un cap de pod cu o 2.555 de morţi, 6.201 răniţi și 1.785 de dispăruţi”22. adâncime de 30 km. Despre această acţiune de forţare După ce, la 4 noiembrie 194, comandamentul a Nistrului și de străpungere a liniei fortifi cate „Stalin”, Armatei 3 a fost scos din operaţii, acesta a fost dislocat generalul Petre Dumitrescu releva: „În această acţiune, la Tiraspol, unde, subordonând marile unităţi din zonă, atât vânătorii de munte, cât și cavaleria s-au întrecut a primit misiunea să asigure siguranţa teritoriului dintre în acte de bravură, de eroism și jertfă, adăugând noi Nistru și Nipru și să conducă, administrativ și disciplinar, pagini de glorie la activul lor. Am avut pierderi serioase trupele subordonate Armatei 11 germane. Această în ofi ţeri și trupă. Mă închin în faţa mormintelor lor poziţie de neoperativitate va dăinui aproape nouă luni. și aduc tuturor (morţi și supravieţuitori) tot prinosul La data de 18 iulie 1942, după demisia generalului Iosif meu de laudă și recunoștinţă pentru faptele de arme Iacobici, Petre Dumitrescu a fost înaintat la gradul de săvârșite. Îmi îndeplinesc o datorie de conștiinţă să relev general de armată, devenind al doilea comandant român, acţiunea plină de sacrifi ciu a pontonierilor, care sub focul ca importanţă, după mareșalul Ion Antonescu. necruţător al mitralierelor inamice au asigurat continuu La sfârșitul lunii iulie 1942 comandamentul Armatei operaţiunile de trecere a trupelor peste Nistru, fără general Dumitrescu, luând în subordine Corpurile 1 putinţă de a se adăposti sau de a răspunde inamicului. Armată și de Cavalerie, și-a reactivat atributul operativ Relev, de asemenea, și acţiunile artileriei grele, care și, subordonată Grupului de armate „Ruoff ”, a primit prin trageri bine organizate și conduse, a asigurat o misiunea să asigure fl ancul drept al acestuia, pe litoralul solidă protecţie trupelor noastre contribuind în foarte estic al Mării Azov, și să cucerească peninsula Taman, mare măsură la reușita trecerii. Ostași! Vă mulţumesc misiune îndeplinită până la sfârșitul lunii august, încă o dată pentru tot ceea ce aţi făcut acum și vă urez deschizând astfel calea peste strâmtoarea Kerci. să mergeţi din victorie în victorie până la zdrobirea La 31 august 1942, comandamentul Armatei 3 a defi nitivă a inamicului”19. primit ordin să ia în subordine Corpurile 1, 2, 4 și 5 După forţarea Nistrului, generalul Petre Dumitrescu Armată și să preia de la trupele germane și italiene a condus Armata 3 în ofensiva începută la 21 iulie și apărarea frontului din Cotul Donului, între Kletskaia desfășurată de trupele germano-române între Nistru și Suhoi Doniek, realizând până la 10 octombrie și Nipru și la nord de Marea Azov. În această ofensivă dispozitivul de apărare, „liniar, cu densitate mică în armata „a constituit «aripa ocolitoare», așa cum aprecia adâncime, fără lucrări genistice importante”, care nu generalul Petre Dumitrescu, a manevrei germane, corespundea „exigenţelor regulamentare și capacităţii deplasându-se «zi și noapte cu o viteză care va rămâne combative a armatei”23, existând și „trei capete de pod cu cinste în istorie, alături de aceea din 1914 a lui von ruse”. „Cele trei capete de pod din sectorul armatei, Kluck, între frontieră și Marna»”20. și mai ales cel de la nord Dewjatkin care permitea La 10 august 1941, Armata 3 condusă de generalul concentrarea unor puternice forţe ofensive ruse la sud Petre Dumitrescu a ajuns pe malul Bugului, la de Don, prezentau un pericol grav. […] În această Voznesensk, parcurgând, de la începutul războiului, situaţie, comandantul Armatei 3 române, generalul „în luptă sau în urmărire, peste 1.000 km. Pierderile Petre Dumitrescu, a cerut aprobarea Comandamentului înregistrate s-au cifrat la 209 ofi ţeri, 74 subofi ţeri și Suprem German, să arunce la nord de Don forţele ruse 4.004 trupă (morţi, răniţi și dispăruţi). Concomitent, a afl ate în cele trei capete de pod, încă înainte ca să fi intrat capturat 4.115 militari sovietici și numeros armament și în sectoare toate diviziile. […] Comandamentul Suprem document 2017 2 (76) 69 studii/documente German nu numai că n-a aprobat această operaţie, dar Armatei 3 a luat comanda unor trupe de coloane a interzis armatei române orice atac cu forţe mai mari germane improvizate în luptători, apărând sudul râului de un batalion fără aprobarea lui”24. Cir și constituite în două grupări: Spang și Stumpfeld”28. Constantin I. Kiriţescu a consemnat că „generalul Despre dramatismul încleștării, însuși generalul Petre Dumitrescu, luând comanda Armatei 3 din Petre Dumitrescu a consemnat: „în perioada de la sectorul Donului, și-a putut da seama, după o simplă 25 noiembrie până la jumătatea lunii decembrie, când privire pe hartă, de situaţia primejdioasă a frontului din frontul de pe râul Tschir a fost străpuns, cele mai sectorul său. Era evident că efortul principal sovietic se excepţionale sforţări cerute trupelor române și germane va da în această zonă, în direcţia Rostov, căci, reușind a de sub ordinele Armatei 3, toată energia neprecupeţită ocupa Rostovul, se tăiau toate comunicaţiile terestre ale depusă, cum și cea mai aprigă dârzenie nu au trupelor germane și aliate […] Semnalând acest pericol putut suplini lipsa de forţe. Rezistenţa supraomenească grav, comandantul român a cerut ca frontul ce i s-a realizată pe acest râu a fost străpunsă între încredinţat să fi e proporţional cu mijloacele armatei sale, 16-18 decembrie […]”29. dându-i-se și posibilitatea de a-și face rezerve importante După bătălia din Cotul Donului, Comandamentul pe direcţia Serafimovici – Rostov. Mai era încă o Armatei 3 general Petre Dumitrescu a rămas din nou împrejurare dezavantajoasă, ce ţinea de linia geografi că fără atribute operative, îndeplinind, pentru o bună a frontului Armatei 3. Acesta nu era chiar pe Don, în perioadă doar sarcini administrative și disciplinare. faţa obstacolului natural pe care-l formează un curs larg Astfel, „comandamentul armatei a asigurat deplasarea de apă ce-l desparte de poziţiile adversarului, ci era mult spre ţară a resturilor marilor unităţi române, inclusiv la sud de el, astfel încât adversarul poseda capete de pod a celor care luptaseră în Stepa Kalmukă, luând în pe malul sudic al fl uviului. […] Neputând convinge subordine (din toate punctele de vedere mai puţin Comandamentul german pentru luarea măsurilor de operativ) și trupele române care luptau în capul de pod îndreptare prin luptă și scurtarea frontului poziţiilor din Kuban și pe cele din Crimeea”30. armatei sale, comandantul român a fost nevoit să-și înșire La 9 decembrie 1943, Comandamentul Armatei 3 unităţile în cordon subţire – ca mărgelele înșirate pe aţă – a redevenit operativ, primind „comanda forţelor care se fără rezerve importante în spate, atunci când era vizibil că afl au pe cursul inferior al Niprului, la vest de Herson adversarul masează forţe de o superioritate considerabilă, (Diviziile 4 Munte și 24 Infanterie române și Divizia atât în efective, cât și în armament. Așa încât, terminând, slovacă), precum și a forţelor germane de siguranţă (câteva către sfârșitul lunii octombrie, instalarea forţelor sale pe batalioane)” și asigurând, concomitent și „comanda front, Petre Dumitrescu era conștient de slăbiciunile disciplinară și administrativă a trupelor din Crimeea”31. armatei sale și ale frontului său”25. În perioada 28 martie-14 aprilie 1944, Armata 3 Un alt renumit artilerist, generalul Platon Chirnoagă „s-a repliat la V de Nistru, constituind Detașamentul a apreciat strădaniile generalului Petre Dumitrescu de a de armate general Dumitrescu (Armatele 3 română și 8 rezista eroic în bătălia de la Cotul Donului: „În dimineaţa germană), apoi, la 7 aprilie, Gruparea de armate general zilei de 19 noiembrie rușii au exercitat un foarte violent Dumitrescu (împreună cu Armata 6 germană), care a bombardament de artilerie asupra Diviziilor 9 și 14 funcţionat până la 23 august 1944”32, generalul Petre Infanterie (Corpul 2 Armată), Diviziei 5 și Diviziei 1 Dumitrescu fi ind, așa cum am mai relevat, singurul Cavalerie. […] 4 armate ruse cu un total de 26-28 divizii general român, în afara lui Ion Antonescu, care a avut de trăgători […] au atacat 5 divizii române. […] Frontul în subordine o armată germană. a fost rupt în cele trei capete de pod. […] Astfel, până Înaintea declanșării ofensivei sovietice „Iași – în seara de 19 noiembrie, centrul și dreapta Armatei 3 Chișinău”, Gruparea de armate general Dumitrescu, române nu mai existau. Diviziile 9 și 14 fuseseră distruse, după ce, așa cum avea să constate comandantul ei, diviziile 15, 5 și 6 erau încercuite […]”26. Despre bătălia „rezervele Grupării de armată pe care o comand au Armatei 3 de la Cotul Donului vom arata, pe larg, și început să dispară (fi ind transferate de germani pe consideraţiile generalului Petre Dumitrescu. frontul central – n.n.)”33, a fost dispusă în Basarabia „După ruperea frontului de pe Don, în timp ce pe aliniamentul Cornești – Orhei – Dubăsari, cursul grosul forţelor ruse se îndrepta spre Stalingrad, Armata Nistrului până la vărsarea în Marea Neagră, pe un 3 română a trecut la organizarea unei apărări pe râul front de circa 350 km. Cu două zile înaintea începerii Tschir”27. Generalul Constantin Pantazi, ministrul de ofensivei sovietice, generalul Petre Dumitrescu întrebat război, afl at în inspecţie pe front, arată: „Trupele române fi ind de șeful Marelui Stat Major, generalul Ilie Ștefl ea, rămase din Armata 3, Diviziile 9, 11 și 7 Infanterie, în numele conducătorului statului, dacă frontul va împreună cu resturi din celelalte divizii, au format rezista la un eventual atac inamic, acesta a răspuns, Grupul Hollidt, iar generalul Dumitrescu cu cartierul fără echivoc: „Nu. Frontul va fi străpuns și nu va fi

70 2 (76) 2017 document studii/documente nicio posibilitate de a-l restabili, dat fi ind lipsa oricărui ceară punerea în disponibilitate. «Însă un lucru nu puteţi obstacol”, pronunţându-se pentru o retragere generală să-mi cereţi Excelenţă să-mi calc jurământul de credinţă „pe linia de fund”34. faţă de Rege»”38. În acea noapte, a primit „misiunea să Încă din prima zi a ofensivei sovietice, 20 august, se concentreze într-o primă fază la Sud de Dunărea „evenimentele aveau să-i dea dreptate”, sovieticii atacând maritimă, apoi în zona București – Ploiești pentru a „mai ales la joncţiunea dintre Armatele 6 germană și participa la operaţiile militare duse împotriva trupelor 3 română, […] realizând o rupere de front de 35 km germane. În vederea deplasării spre zona de acţiune, și pătrunzând 12 km spre sud-vest […]”35. Ruperea comandantul armatei a constituit patru grupări de frontului, înaintarea sovietică, pericolul încercuirii marș care au angajat lupte cu trupele germane întâlnite, Corpului 3 armată român l-au determinat pe generalul capturând 4.500 prizonieri”39. Dumitrescu să La 29 august ceară „ofiţerului 1944, fiind pus român de legătură la dispoziţia să informeze Ministerului Grupul de de Război, a armate Ucraina predat comanda de Sud că el Armatei 3 consideră necesar generalului de să se «ordone artilerie Nicolae neîntârziat Dăscălescu, retragerea pe linia practic, de fund»”, aprobare încheindu-și care, în dinamica cariera militară. evenimentelor, Generalul a venit târziu, , în dimineaţa de Profesorul Gheorghe Alexianu, generalul Petre Dumitrescu aflat în centrul şi secretarul general Gercorschi asistând la slujba de Bobotează pe Nistru 22 august. În acest evenimentelor de context, Armata 3 română a primit ordin să asigure atunci, a rememorat peste ani: „Armata 3 Dumitrescu apărarea liniei Dunării, de la vărsare până la Brăila Petre, am dizolvat-o din cauza pierderilor enorme pe și capetele de pod Chilia, Ismail și Cartal. Frontul 3 care le-a avut în timpul ofensivei rusești din nordul Ucrainean, care acţiona în zona de responsabilitate a Basarabiei și Moldovei și unităţile din această armată au Grupării general Dumitrescu, realizase, până în seara fost repartizate Armatelor 1 și 4. […] Iar pe generalul zilei de 23 august 1944, când România a trecut de partea Dumitrescu Petre, care era singurul general mai în Naţiunilor Unite, o ruptură de „până la 350 km de front vârstă ca mine, mai vechi ca mine, general de armată, și până la 110 km în adâncime”36. un general foarte capabil, foarte valoros, am cerut În noaptea de 23/24 august 1944, generalul Petre ministrului de război să-l ia de la comandă, să-l pună Dumitrescu afl at la Comandamentul Armatei 3, la la dispoziţia Ministerului de Război pentru ca să nu-l Galaţi, fi ind chemat la telefon de către comandantul umilesc, să primească ordine de la un general mai tânăr Grupului de armate „Ucraina de Sud”, generalul Hans decât el”40. Foarte interesantă, mai ales astăzi, remarca cu Friessner și „întrebat ce atitudine va lua «faţă de noul privire la acest tip de umilire, prea adesea și nejustifi cat guvern român» și dacă va da «ascultare ordinelor» ce întâlnită… va primi – a răspuns categoric și fără nicio ezitare: Apreciem că o extrem de persuasivă prezentare a «Nu pot să am altă atitudine decât aceea pe care aspectelor defi nitorii ale bătăliei din Cotul Donului M.S. Regele și noul guvern au luat-o». Exprimând este mărturisirea pentru posteritate a generalului Petre «regretul camaraderesc» faţă de evoluţia evenimentelor, Dumitrescu din lucrarea sa memorialistică Consideraţii comandantul Armatei 3 române a încheiat conversaţia și asupra bătăliei din Cotul Donului – Noiembrie 1942. a continuat să transmită trupelor din subordine ordinele Menţionăm că Biblioteca Militară Naţională păstrează primite de la noua conducere politico-militară”37. această broșură, multiplicată după dactilografiere, Generalul român a explicat că „a fost cu totul surprins realizată de generalul de armată Petre Dumitrescu în de aceste evenimente, dar că nu poate face altceva martie 1945. De reţinut că, fragmentar, această lucrare decât să-și îndeplinească misiunea pe care o are până a fost publicată în volumul Românii la Stalingrad, la sosirea unor instrucţiuni de la București. Personal București, Editura Militară, 1992 și că de ea a amintit regreta foarte mult cele survenite și intenţiona să-și în scrierile sale și generalul Platon Chirnoagă. document 2017 2 (76) 71 studii/documente Lucrarea cuprinde un „Cuvânt înainte” (2 pagini), 9 capitole (probleme) ce se întind pe 50 de pagini și 7 planșe (crochiuri) în care autorul abordează din perspectivă românească și personală epopeea de la Stalingrad. În prima parte intitulată „Condiţii generale în care Armata 3 a exercitat comanda”, generalul Petre Dumitrescu a evidenţiat corect printre altele că: „Diferenţele de formaţie și de doctrină înrădăcinate ani de-a rândul în conducerea armatelor germană și română au apărut din primul moment. Încercările grăbite de unificare, din iarna și primăvara 1941, ale conducerii noastre de atunci, nu au atins scopul urmărit. Lupta Comandamentului Armatei 3 de a Generalul Petre Dumitrescu, pe fr ont, în mijlocul camarazilor obţine ca misiunile încredinţate trupelor noastre să deoarece comandamentul sovietic nu a primit bătălia – fi e proporţionate cu mijloacele și posibilităţile lor au au întărit și mai mult conducerea germană în credinţa că condus Comandamentul german ca, după ajungerea armata sovietică lunecă grăbit spre calea înfrângerii. […] la Marea de Azov și la strâmtorile Crimeii, să facă Toate silinţele noastre de a arăta adevărata situaţie s-au disponibil Comandamentul – incomod – al Armatei 3 lovit de atmosfera falsă în care trăiau comandamentele […] Departe de capitală, Comandamentul Armatei 3 superioare germane. […] Prin respingerea apărării nu a cunoscut și nici n-a fost pus la curent cu intenţiile sovietice de pe Doneţ și Mius pe Don – Volga și sau angajamentele luate de mareșalul Antonescu pentru Caucaz s-a ajuns la o lungime nemăsurată a frontului campania anului 1942”41. Bravul general artilerist a care a trecut de la 2.700 km la un total de 4.000 km. arătat și de ce a fost creată această situaţie: „Noi am Comandamentul german nu a dispus de forţe sufi ciente luptat alături de Germania fără să fi avut o convenţie pentru a asigura o densitate satisfăcătoare pe acest din militară – scrisă sau verbală – deci fără a avea stabilite urmă front”43. condiţiile în care urma să luptăm, să sângerăm și să Partea 3 prezintă activitatea Armatei 3 pentru angajăm viitorul ţării noastre […] Comandamentele „Introducerea diviziilor române pe frontul Donului” de pe front – și chiar M.C.G. (apoi M.St.M.) – nu (pp. 11-13), precum și condiţiile deosebit de grele în au avut niciun temei în virtutea căruia să poată cere care s-a desfășurat această activitate și situaţia precară îmbunătăţirea condiţiilor de angajare a forţelor noastre, a înzestrării acestora. „Urgenţa introducerii diviziilor lăsându-se astfel completă libertate Comandamentului române pe front a impus ca marșul de 600 de kilometri german de a le utiliza după criterii proprii. S-au despărţit să fi e executat: în ritmul cel mai rapid, neașteptându-se trupe de comandamentele lor organice (armată, corp concentrarea unităţilor și formaţiunilor diviziilor și fără armată, divizie)”42. posibilitatea antrenării treptate a trupelor și animalelor; Partea a 2-a – „Situaţia strategică pe Don și Volga cu o hrană insufi cientă pentru oameni și cai, faţă de în toamna anului 1942” (pp. 8-11) – se remarcă prin eforturile mari și prelungite cerute unităţilor; într-o analiza pertinentă a „Bătăliei Volgii”, care a reprezentat regiune săracă, cu drumuri naturale și cantonamente „punctul aparent de infl exiune al cursului războiului”, insufi ciente. Nici chiar regimentelor nu li s-a îngăduit evidenţiind o serie de neajunsuri ale conducerii să se adune înainte de a începe marșul spre zona germane. „Dintr-o exagerată suprapreţuire a valorii și de operaţiuni. […] Diviziile puse sub comanda capacităţii armatei cu care obţinuse strălucitele victorii Armatei 3 veneau direct din ţară, ele luaseră parte din 1940, conducerea germană a calculat greșit forţele la Bătălia Odessei, după care fuseseră retrase pentru necesare pentru înfrângerea Rusiei Sovietice. Din reorganizare și refacere. Dispuneau numai de lăcomia de a exploata din primul moment teritoriile 6 batalioane infanterie (cate 2 batalioane în loc de 3 de cucerite a exagerat dezvoltarea formaţiilor de servicii în fi ecare regiment), 1 batalion de cercetare, 2 regimente de detrimentul unităţilor luptătoare. […] Comandamentul artilerie a câte 6 baterii, 1 batalion pionieri, 1 escadron Suprem German îmbătat de glorie și de erezia misiunii cavalerie, unităţi anticar (6 piese mijlocii de divizie), sale divine a fost lipsit de discernământul strategic transmisiuni, poliţie, precum și formaţiunile normale necesar. Toţi generalii capabili ce nu împărtășeau de servicii. Trebuie să subliniem că diviziile noastre părerile acestui comandament erau, pe rând, îndepărtaţi. au dispus la Don de o forţă mai redusă de infanterie Succesele frumoase din Crimeea (mai și iunie), ca și (6 batalioane în loc de 9), dar de o proporţie satisfăcătoare succesele ușoare de la Doneţ (iulie și august) – ușoare, în artilerie, de insufi ciente mijloace radio și mai ales

72 2 (76) 2017 document studii/documente de mijloace foarte reduse de autotransport, faţă de Petre Dumitrescu, prin raportul din 7 octombrie, distanţele considerabile dintre căile ferate și front etc. Armata 3 a fost „lipsită aproape total de rezerve și cu Armamentul anticar al regimentelor de infanterie era o densitate slabă în front, nu va putea apăra în bune de un calibru prea mic, total inefi cace faţă de noul tanc condiţii frontul ce i s-a încredinţat”50. Calvarul Armatei sovietic cu care am avut de luptat la Don. […] Trupele 3 în legătură cu aliatul german prezintă în fapt situaţia noastre nu erau echipate pentru a face faţă climei aspre relaţiilor de comandament dintre armatele germane și din estul Rusiei. Mantaua scurtă și necăptușită sufi cient, române, presiunile făcute de germani, concomitent cu pantalonii nevătuiţi, izmenele scurte, ca și bocancii prea presiunea atacurilor sovietice. Comandantul Armatei 3 mici au contribuit ca trupele să fi e slăbite fi zicește și din a arătat clar că „Nu se poate cere Armatei 3 să dispună cauza frigului (în afară de alimentaţia săracă)”44. toate M.U. ale sale pe fronturi largi. Atât diviziile, cât Partea a 4-a – „Condiţiile în care am luat comanda și corpurile de armată nu dispun de rezerve, ceea ce trupelor române din Cotul Donului” (pp. 13-18) – impune imperios ca cel puţin armata să aibă unele evidenţiază activitatea desfășurată de Comandamentul rezerve. Armata 3 nu poate garanta apărarea zonei ce i Armatei 3 pentru pregătirea bătăliei și greutăţile s-a încredinţat, pe un front de 180 km, continuu atacat, întâmpinate. Astfel, deși apărarea trebuia să se facă numai cu Divizia 7 Cavalerie în rezervă, mai ales acum pe Don, „în realitate, pe frontul germano-italian pe când comandamentul sovietic aduce întăriri în regiunea care l-am luat în primire nu se găsea la obstacol […] Kletskaia – Serafimovici și când armata are circa frontul ce ne era destinat prezenta mai multe capete 6.000 oameni pierduţi”51. de pod sovietice la sud de Don”45 arată generalul În partea a 7-a – „Consideraţii asupra marii ofensive Dumitrescu. „Ajuns la 17 septembrie la Rostov, grija sovietice din Cotul Donului” (pp. 27-32) – generalul mea de căpetenie s-a concentrat asupra a două probleme Petre Dumitrescu arată ideea operativă sovietică și capitale: reducerea capului de pod inamic de la sud subliniază clar gradul de nepregătire al armatelor de Don; [și] introducerea în front a diviziilor române germane și aliate pentru primirea ofensivei inamice. după ideile operative propuse de Armata 3 […]”46. Dar Astfel, comandamentul sovietic a urmărit „în cadrul „străduinţele ce am depus pe lângă Grupul de armate „B” strategic, atac concentric contra celor 2 fl ancuri ale de a executa reducerea capului de pod Serafi movici […] săgeţii aventurate germane de la Volga prin străpungerea nu au avut mai mult succes. O propunere făcută mai fronturilor Armatelor 3 și 4 române în direcţia Kalaci târziu, după luarea frontului în primire (16 octombrie, pentru a izola și încercui Armata 6 germană de la Raportul nr. 36312/1942) pentru ameliorarea în Stalingrad; ulterior continuarea operaţiilor în direcţia proporţii mult mai modeste a traseului frontului nostru Rostov; în cadrul Armatei 3 străpungerea frontului nu a fost, nici ea, aprobată de Comandamentul Superior în cele două intrânduri de la N de Kletskaia și Bolșoi german”47. Privind cerinţa comandantului Armatei 3 prin atacuri concentrice spre Perelazovski pentru a „de a se încredinţa diviziilor noastre un front în raport încercui și distruge aripa dreaptă și centrul Armatei cu capacitatea lor operativă și de a se asigura rezervele 3 române”52. […] „În momentul declanșării ofensivei necesare […] Înaltul nostru Comandament, deși a sovietice atât zonele întărite, cât și poziţia Cir se prevăzut și prescris clar aceste directive a cedat prea ușor găseau abia în faza primelor recunoașteri. […] Armata 3 presiunilor de la OKH, atunci când Armata 3 a refuzat și-a făcut pe deplin datoria de a aduce la cunoștinţa să execute ordinele contrarii germane prin care se înșirau comandamentelor superioare adevărata situaţie atât forţele noastre într-un cordon subţire fără rezerve”48. a trupelor și aprovizionărilor noastre, cât și natura și Partea a 5-a – „Situaţia generală a frontului la proporţia pregătirilor sovietice”53. 10 octombrie 1942” (pp. 18-20) – reprezintă o radiografi e Partea a 8-a – „Desfășurarea bătăliei” (pp. 32-44) – la rece a situaţiei când Armata 3 a luat comanda acestui susţinută și de cele 7 crochiuri, ne prezintă desfășurarea sector de front. La acea dată, „a) Frontul armatei, operaţiilor Armatei 3 române, pe zile, în perioada 19- care nu era încă complet ocupat de trupele noastre, 25 noiembrie 1942. „În prima zi de bătălie, la avea un traseu foarte nefavorabil pentru apărare. El 19 noiembrie, acţiunea a început printr-o activitate prezenta însemnate dezavantaje tactice și strategice. foarte vie de artilerie și aruncătoare, pe întreg frontul b) Dispozitivul era complet liniar, foarte puţin dens, armatei, încă de la primele ore. […] La ora 5.20, pe lipsit de orice adâncime. […] c) Lucrările defensive întuneric și o ceaţă foarte compactă, au fost dezlănţuite luate în primire de la italieni și mai ales de la germani tragerile sovietice de pregătirea atacului (artilerie, erau aproape inexistente […]”49. Deși comandantul aruncătoare, katiușa) pe tot frontul armatei, cu maximă Armatei 3 a prevăzut că „pericolul ruperii frontului intensitate la Corpurile IV și II armată. Ele au durat o armatei pe direcţia Kotovski – Cernișevskaia” era cel mai oră și jumătate în sectoarele de atac, prelungindu-se însă probabil și posibil, totuși, așa cum a apreciat generalul în celelalte sectoare până la 3 ore. Atacurile principale, document 2017 2 (76) 73 studii/documente în regiunile Kletskaia (Divizia 13 Infanterie) și Bolșoi s-a lăsat libera exercitare a comenzii decât în hotărârea (Divizia 14 Infanterie) s-au executat cu mase de dispozitivului general. Înaltul Comandament român tancuri care au căutat, în trei valuri, să scoată aproape (mareșalul Antonescu) și OKH au aprobat propunerile concomitent din acţiune linia de luptă a infanteriei, armatei. […] Conduita apărării a fost stabilită prin artileria și comandamentele. […] Toate sforţările eroice instrucţiunile führerului pe baza aprecierii greșite a făcute de unităţile noastre nu au putut sluji decât la posibilităţilor inamicului și prin rigiditatea aplicării limitarea breșelor. […] În această primă zi a marii acestor instrucţiuni. Am arătat că pentru zona ce s-a ofensive sovietice, adversarul a reușit să creeze în frontul încredinţat Armatei 3 să o apere, trebuia să dispun de […] nostru (mai bine zis în „cordonul” nostru) două spărturi: un total de 14 divizii, în loc de 10 divizii slăbite de care una la centru, largă de 15-18 km și adâncă de 15 km, care am dispus (8 divizii infanterie și 2 divizii blindate). Mi tăia Armata 3 română în două [și] alta la aripa dreaptă, s-a impus totuși o rezistenţă pe loc, deși nu am dispus de largă de 10-12 km, adâncă însă de aproape 35 km, forţele necesare pentru această conduită obligându-mă la care a rupt legătura între Armata 3 română și Armata o apărare în cordon și ceea ce este mai grav, într-un cordon 6 germană […]”54. Aceasta a fost prima zi, urmată de rigid. Am arătat clar și la timp toate riscurile situaţiei ce mi altele, tot victorii pentru sovietici și înfrângeri pentru se crea. […] Am revenit totuși în mod repetat în arătarea români. „Cu începere de la 25 noiembrie, comandamentul situaţiei, dar fără rezultat. Am căutat să obţin o apărare german trece la înjghebarea unei noi rezistenţe pe linia mai elastică, prin retragerea la timp a Grupului Lascăr, generală a râului Cir. În acest sens se subordonează dar am întâmpinat opunerea categorică a OKH-ului comandamentului Armatei 3 toate unităţile de orice și nu am primit dezlegarea mareșalului. Activitatea, armă și toate formaţiunile de servicii germane din zonă, priceperea, energia depusă de comandamentul armatei, grupate sub comanda generalilor germani Stumpfeld ca să pregătească cât mai desăvârșit apărarea poziţiilor și Spang. În această a șaptea zi a bătăliei, au retrecut nu poate fi tăgăduită de nimeni”58. frontul fi rav înfi ripat Divizia 1 Blindată română și Concluzia finală a generalului artilerist Petre Divizia 22 Blindată germană (împreună cu resturile Dumitrescu este de toată admiraţia și lauda sa: „Cu trupelor generalului Sion) după o luptă de 5 zile izolate fruntea sus și cu conștiinţa liniștită, atât în ceea ce mă în încercuire, între acest front nou înfi ripat și trupele privește pe mine, cât și pe colaboratorii mei, aștept încercuite ale generalului Lascăr”55. cu încredere ca istoria să judece și să-și dea verdictul Partea a 9-a – „Consideraţii fi nale” (pp. 44-50) – asupra răspunderilor în bătălia de la Cotul Donului încearcă să creioneze o concluzie privind vinovatul și să aprecieze contribuţia tuturor celor care nu și-au pentru dezastrul din această bătălie. Astfel, de la precupeţit viaţa, munca, priceperea și devotamentul în început, generalul este tranșant în arătarea singurului această supraomenească încordare”59. Din păcate, aceasta mare vinovat: „Din expunerea de mai sus rezultă că se va întâmpla mult prea târziu, generalul Dumitrescu Înaltul Comandament German nu a văzut de la început neavând atâta timp de așteptare. considerabila disproporţie dintre mijloacele modeste ale Cu un fi n spirit de observaţie, cu precizie artileristică apărării și mijloacele masive pe care atacatorul le putea precum la pregătirea completă a tragerii, generalul Petre pune în acţiune și nu și-a dat seama de situaţia critică Dumitrescu, în ordinele de zi ale Comandamentului creată armatei prin penuria aprovizionărilor în muniţii, Armatei, a surprins dramatismul luptelor de la Cotul carburanţi și hrană, în care ne afl am la începutul bătăliei Donului și eroismul artileriștilor. Astfel, în Ordinul și care a avut repercusiuni capitale asupra desfășurării de Zi nr. 18 din 30 noiembrie 1942 elogiind eroismul apărării noastre. […] Armata 3 nu a dispus în întreg cadrul Regimentului 8 Artilerie Grea, comandat de colonelul armatei decât de 1 [artilerie] la 3 [infanterie] unităţi de Atanase Caloianu se consemna: „La 19 noiembrie 1942, foc. Nu s-au putut executa trageri de contrapreparaţie în momentul începerii acestei bătălii, Regimentul se afl a din cauza lipsei de muniţii și s-au executat decât cu mare în sprijinul Diviziei 5 și [Diviziei] 6 Infanterie. În urma economie tragerile de oprire”56. […] „După cum am mai ruperii frontului din sectoarele vecine, regimentul este arătat, pentru armată nu se poate pune – și nu trebuie să se încercuit, împreună cu aceste divizii, de forţe superioare pună – problema răspunderii declanșării războiului, căci inamice și angajat într-o luptă de distrugere fără această problemă este de resortul exclusiv al conducerii scăpare; îngheţaţi de frig și lipsiţi de muniţii și hrană, politice a ţării. […] Comandantul și statul-major al ostașii regimentului continuă, timp de 6 zile și 6 nopţi, Armatei 3 au făcut tot ce omenește era posibil pentru a lupta pe viaţă și pe moarte și cad ca niște eroi odată cu ușura situaţia trupelor, înaintea și pe timpul bătăliei”57. Diviziile 5 și 6 Infanterie. Sacrifi ciul acestui regiment a Privind conducerea propriu-zisă a forţelor în operaţii, contribuit la una din cele mai frumoase pagini de vitejie a relaţiilor de comandament româno-germane, generalul pe care armatele române au scris-o în stepele Donului la Dumitrescu arată: „Comandamentului Armatei 3 nu i 2.000 de km de pământul patriei”60.

74 2 (76) 2017 document studii/documente Prin Ordinul de Zi nr. 17 din 6 februarie 1943 exercitat comandă de armată la Răsărit, am fost călăuzit a fost elogiat spiritul de eroism și sacrificiu ale numai de ideea îndeplinirii în modul cel mai conștiincios Divizioanelor I și II din Regimentul 4 Artilerie: și românesc a datoriei faţă de instituţie și faţă de Ţară. „Divizionul I se afl a, la 19 noiembrie 1942, sub ordinele […] Atitudinea mea a fost întotdeauna loială, corectă Diviziei 1 Cavalerie, separat de grosul forţelor armatei. și lipsită de orice echivoc”62. În urma ruperii frontului în sectorul vecin, el se alătură, La 29 august 1944 i s-a luat comanda Armatei 3 și odată cu această divizie, Armatei 6 germană, care luptă, a fost pus la dispoziţia Ministerului de Război. încercuită, la Stalingrad. Divizionul împărtășește soarta Ministrul de atunci, generalul Mihail Racoviţă, care acestora; odată cu camarazii din Divizia 1 Cavalerie și cu în calitate de comandant al Corpului de Cavalerie îi camarazii germani este angajat într-o luptă fără ieșire; fusese subordonat, l-a considerat printre cei „susceptibili continuă, totuși rezistenţa, alături de aceștia până la să fi e anchetaţi de anumite defi cienţe morale din care 5 februarie 1943, când cad eroic. Divizionul II se cauză armata noastră a suferit pierderi dezastruoase” afla, la 19 noiembrie 1942, sub ordinele […] acuzat că „nu a avut curajul să arate activitatea și Diviziei 13 [Infanterie]; după ruperea frontului în acest să se opună la executarea unor operaţiuni ce ieșeau din sector, divizionul se alătură, împreună cu o parte din cadrul posibilităţilor noastre”63. forţele de infanterie pe care le sprijinise până atunci, Totuși, comisia numită pentru a analiza activitatea Diviziei 15 [Infanterie] din sectorul vecin. Înconjurat, generalului Dumitrescu, spre cinstea membrilor împreună cu această divizie, este și el angajat de ei, a stabilit că „din toată activitatea generalului inamic într-o luptă pe viaţă și pe moarte; îngheţaţi de Dumitrescu Petre, în calitate de comandant de frig și lipsiţi de muniţii și de hrană, soldaţii și ofi ţerii armată, nu reiese lipsa de capacitate, și dacă a pierdut divizionului se bat cu îndârjire; majoritatea cad ca niște bătălia, apoi aceasta se datorează, în cea mai mare eroi. Cu toată superioritatea numerică a inamicului, unii faptului că protestele sale n-au fost ascultate și a fost din ei reușesc, totuși, să iasă din încercuire, aducând cu pus în situaţii care nu se puteau soluţiona în alt chip. ei o parte din material”61. Aceste ordine au fost citite Singura vină ar fi că nu și-a luat răspunderea retragerii „sub arme, tuturor ostașilor Armatei 3”. Grupului Lascăr, retragere care n-ar fi periclitat, ci din contră, ar fi ușurat poate operaţiunile ulterioare. De Plată şi răsplată pentru generalul Petre Dumitrescu asemenea, este cazul să se vadă dacă faţă de situaţiile grele în care a fost pusă armata sa, nu era mai onorabil Din funcţia de Inspector General al Artileriei, să se retragă de bunăvoie de la comandă, în special generalul de divizie Petre Dumitrescu a fost promovat în bătălia din Basarabia, pentru a nu mai suferi o comandant al Armatei 1, pe care o va comanda înfrângere”64, lăsând în sarcina Consiliului Superior puţin timp (24 noiembrie 1940-25 martie 1941). La al Oștirii să ia o decizie. 1 februarie 1941 va fi avansat la gradul de general de Din nefericire drama generalului Petre Dumitrescu corp de armată. a continuat. După ce „fusese anchetat în legătură cu La 25 martie 1941, a fost numit comandant al înfi inţarea lagărului de la Vapniarka, cu executarea Armatei 3, pe care a comandat-o pe tot parcursul unor evrei din zona Cernăuţi și cu acţiunile desfășurate războiului din Est, în această perioadă fi ind avansat la de trupele române de vânători de munte împotriva gradul de general de armată (18 iulie 1942) și decorat partizanilor din Crimeea”, la 15 mai 1946, Tribunalul de mai multe ori. Astfel, prin Decretul Regal nr. 2887 Poporului l-a acuzat de „săvârșirea de crime de război din 17 octombrie 1941 a fost decorat cu Ordinul prevăzute și pedepsite de Legea 312/1945”65. În pofi da „Mihai Viteazul” clasa a III-a, pentru ca în anul 1942 argumentelor sale de nevinovăţie și a dovezilor aduse să primească Ordinul „Coroana României” clasa I. La în apărarea sa, la 28 iunie 1946, Tribunalul Poporului 1 septembrie 1942 a fost decorat și de Germania cu a trimis dosarul generalului Dumitrescu la Curtea de Ordinul „Crucea de Cavaler a Crucii de Fier”. În anul Apel București. Totuși, aici, benefi ciind de o cercetare 1943 a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” corectă din partea procurorilor, generalul Dumitrescu clasa I, pentru ca la 19 februarie 1944 să primească a fost achitat, „Parchetul General al Curţii de Apel Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a II-a. La 4 aprilie 1944 București, Cabinetul IX Instrucţie a hotărât „în numele a fost decorat din nou de Germania, primind Ordinul legii”, că «Nu este cazul a fi pus sub urmărire bănuitul „Crucea de Cavaler a Crucii de Fier” cu Frunze de Stejar. Petre Dumitrescu, de ani 63, român, general de armată „Pe ziua de 25 februarie 1945, am părăsit cadrele în rezervă, domiciliat în București, strada Andrei active ale oștirii, după un serviciu efectiv de 42 ani. Mureșanu, nr. 29, liber, nestabilindu-se în sarcina Cariera mea s-a încheiat în vremuri grele pentru ţară. sa nicio infracţiune de natură a-i atrage vreuna din În tot timpul acestei cariere – inclusiv timpul cât am pedepsele prevăzute de Legea nr. 312/1945»”66. document 2017 2 (76) 75 studii/documente După aceste grele încercări ale vieţii, generalul A forgotten - Army General Petre Dumitrescu de armată Petre and the Battle from Don Bend Dumitrescu a decedat la Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea, 12 ianuarie 1950, Ph.D., Colonel (r) Marin Ghinoiu acasă în București, fi ind înmormântat Abstract: General Petre Dumitrescu în Cimitirul Bellu, (1882-1950) was one of the most remarkable fi gura 31-17. Generals of the Romanian Army. He was the only În fi nal, în loc de Romanian General who commanded an army concluzii, subscriem during the whole period of the East War and the afi rmaţiei, deosebit de inspirată, potrivit second Romanian General, after Ion Antonescu, căreia generalul that commanded a German Army. Petre Dumitrescu „s-a afi rmat ca un Locul de veşnică odihnă din Cimitirul Bellu Keywords: Army General Petre Dumitrescu, profesionist autentic, la comanda celor mai redutabile forţe artillery, Romanian Army 3, Stalingrad, de campanie ale Armatei Române în ultima confl agraţie Don Bend mondială. Analiza sa în „Cazul Stalingrad” rămâne și azi o probă de competenţă în sfera artei militare”67. NOTE

1 Col. dr. Octavian Burcin, lt. col. Vladimir Zodian, Adrian Pandea, Seniorii 29 General de armată Petre Dumitrescu, Consideraţii asupra bătăliei din Cotul conflagraţiilor mondiale. Dicţionar militar - Secolul XX , Editura Viaţa Donului – Noiembrie 1942, (BMN, cota S IV 5202), p. 44. Arădeană, Arad, 1997, pp. 46-48. 30 Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Op. cit., p. 34. 2 *** Anuarul ofi ţerilor activi din Armata României pe anul 1934, p. 24 (Aceeaşi 31 Ibidem. sursă şi pentru datele avansării în grad, până la general de brigadă – n.n.). 32 Ibidem. 3 General-maior Mihail Popescu, Numele lor au rămas în istorie, în „Revista 33 Alesandru Duţu, Op. cit., p. 285. de Istorie Militară”, nr. 4-5/1993, p. 38. 34 Ibidem, p. 301. 4 Ibidem. 35 Ibidem. 5 Col. Stelian Tudorache, În elita Armatei Române. Scurt istoric al Direcţiei 36 Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Op. cit., p. 242. Operaţii, Editura NUMMUS, Bucureşti, 1999, pp. 100-101. 37 Dr. Alesandru Duţu, Florica Dobre, Drama generalilor români (1944-1964), 6 General-maior Mihail Popescu, Op. cit., p. 38. Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 127. 38 7 Ibidem. General Platon Chirnoagă, Op. cit., p. 270. 39 8 Ibidem, p. 39. Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Op. cit., p. 35. 40 9 Ibidem. Neculai Moghior, Ion Dănăilă, Leonida Moise, Generalul Gheorghe Mihail. 10 Ibidem. Cuvânt pentru viitorime, Editura Paideia, Bucureşti, 2004, pp. 142-143. 41 11 Ibidem. General de armată Petre Dumitrescu, Op. cit., p. 1. 42 12 Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata română în Al Doilea Ibidem, pp. 4-5. 43 Ibidem, pp. 9-10. Război Mondial (1941-1945), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999, p. 29. 44 13 Ibidem. Ibidem, pp. 11-12. 45 Ibidem, pp. 13-14. 14 General-maior Mihail Popescu, Op. cit. , p. 39. 46 Ibidem, pp. 14-15. 15 *** Istoria militară a poporului român, volumul VI, coordonator general- 47 Ibidem, p. 15. locotenent dr. Ilie Ceauşescu, Editura Militară, Bucureşti, 1989, p. 410. Vezi şi 48 Ibidem, pp. 15-16. Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Op.cit., pp. 31-32. 49 Ibidem, pp. 18-19. 16 Alesandru Duţu, Armata Română în război (1941-1945), Bucureşti, Editura 50 Ibidem, p. 20. Enciclopedică, 2016, p. 30. 51 17 Ibidem, p. 21. Ibidem. 52 18 Ibidem, p. 29. Ibidem, p. 37. 53 Ibidem, pp. 27, 31. 19 Ibidem, p. 80. 54 Ibidem, pp. 33-34. 20 Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Op. cit., p. 32. 55 Ibidem, p. 43. 21 Ibidem. 56 Ibidem, p. 44. 22 Mihăiţă Enache, Petre Dumitrescu Cavaler al Crucii de Fier, în Revista online 57 Ibidem, pp. 45-46. „Redescoperă Istoria”, nr. 3 (septembrie-decembrie) 2013, p. 34. 58 Ibidem, pp. 47-48. 23 Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Op. cit., p. 33. 59 Ibidem, p. 50. 24 General Platon Chirnoagă, Istoria politică şi militară a răsboiului României contra 60 Col. (r) dr. Constantin Ucrain, lt. col. Alesandru Duţu, Florica Dobre, Memoria Rusiei Sovietice. 22 iunie 1941-23 august 1944, Ediţia II, revăzută şi adăugită de documentelor. Fapte de arme ale artileriştilor români. 1941-1945, O.I.D.I.C.M., autor, Editura CARPAŢII, Traian Popescu, Calle Conde de Pefi alver, 82-4 D, 28006, Bucureşti, 1993, p. 189. Madrid-Espana, pp. 178-179 (Generalul Platon Chirnoagă, pe timpul bătăliei de la 61 Ibidem, p. 201. Stalingrad, a îndeplinit funcţia de subşef de stat-major la Armata 3 română – n.n.). 62 General de armată Petre Dumitrescu, Op. cit., Cuvânt înainte. 25 Constantin I. Kiriţescu, România în Al Doilea Război Mondial, volumul II, 63 Dr. Alesandru Duţu, Florica Dobre, Op. cit., p. 126. Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1995, pp. 112-113. 64 Ibidem, p. 127. 26 General Platon Chirnoagă, Op. cit., pp. 183-185. 65 Ibidem, p. 129. 27 Ibidem, p. 194. 66 Ibidem, p. 132. 28 General de corp de armată Constantin Pantazi, Cu mareşalul până la moarte, 67 Vladimir Zodian, Adrian Pandea, Mihai V. Zodian, Enciclopedie de istorie Editura Publiferom, Bucureşti, 1999, p. 210. militară universală, Editura Militară, Bucureşti, 2006, p. 94.

76 2 (76) 2017 document studii/documente REFLECTAREA CARACTERULUI PARTICIPĂRII ROMÂNIEI LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ÎN SCENARIUL FILMULUI „PĂDUREA SPÂNZURAŢILOR”

Lucian DRĂGHICI1

a sfârșitul anului 1961, Centrul de Producţie Transilvaniei cu România, Cinematografică București s-a adresat Nicolae Ceaușescu declara: LMinisterului Apărării Naţionale solicitând „Primul Război Mondial a sprijinul pentru realizarea fi lmului Pădurea spânzuraţilor avut un caracter imperialist, (regia: Liviu Ciulei, scenariul: Titus Popovici), după fi ind rezultatul luptei marilor romanul lui Liviu Rebreanu2. puteri pentru reîmpărţirea Ministerului Forţelor Armate i se cerea colaborarea lumii, a imperiilor coloniale, atât pe plan material (efective de militari, armament de a sferelor de infl uenţă pentru epocă etc.), cât și pe plan știinţifi c (consilierea pentru cucerirea de noi teritorii și confecţionarea de uniforme și echipament militar și acapararea de materii prime și pentru turnarea scenelor de luptă.). pieţe de desfacere”. Pe de altă La 30 martie 1962, șeful Secţiei Istorie și Geografi e parte, sublinia liderul PCR, Colonelul Leonida Ion – şeful Secţiei Istorie şi Geografi e Militară Militară din cadrul Marelui Stat Major, colonelul prin intrarea României în 3 Leonida Ion , raporta șefului Direcţiei Politice Superioare Primul Război Mondial „de partea coaliţiei imperialiste 4 a Armatei, că locţiitorul șefului Marelui Stat Major , a anglo-franceze, care promitea satisfacerea revendicării decis „ca rezolvarea nevoilor materiale (armament, unirii Transilvaniei cu ţara, […] participarea ţării noastre muniţie, militari) să se facă prin Secţia Istorie și în război alături de această coaliţie a coincis cu dorinţa Geografi e Militară în limita aprobărilor ce vor fi date arzătoare a maselor largi populare de a realiza unirea cu de ministrul Forţelor Armate. De asemenea, ajutorul Transilvania, făurirea statului român unitar”7. de ordin știinţifi c să se facă prin această secţie, deoarece Viitorul „geniu al Carpaţilor” efectua adevărate piruete posedă întreaga documentare”. La raport era anexat ideologice pentru a împăca dogma leninistă a războiului scenariul fi lmului însoţit de un referat5. imperialist cu adevărul istoric al legitimităţii luptei armate În prima parte a referatului, șeful Secţiei Istorie și a naţiunii române pentru făurirea statului naţional unitar. Geografi e Militară analiza romanul Pădurea spânzuraţilor Astfel, teza „războiului injust” dus de România în anii de pe „poziţii partinice”, cum se spunea în epocă, ajungând 1916-1919 era abandonată de ideologii PCR. la concluzia inevitabilă că un scriitor burghez precum Liviu Ca o consfi nţire a noii viziunii a Partidului asupra Rebreanu nu avea cum să refl ecteze în paginile romanului acestei probleme, în anul 1987, monografi a România în său „caracterul injust” al participării României al Primul Război Mondial. Reproducând fi del temele din acea anii Primului Război Mondial, apărută sub egida Comisiei perioadă ale propagandei de partid, care prevalau asupra Române de Istorie Militară și Centrul de Studii și Cercetări adevărului istoric, autorul referatului scria că burghezia din de Istorie și Teorie Militară, purta subtitlul: Caracterul România începuse, pe plan extern, „o politică de anexiuni” drept, eliberator al participării României la război. În anul și „a împins ţara în război nu pentru «eliberarea fraţilor următor, în volumul V al Istoriei militare a poporului oprimaţi»”, ci pentru „a participa, împreună cu celelalte român, capitolul X, care trata intrarea României în Primul state burgheze, «la împărţirea prăzii»”. Război Mondial era intitulat, la fel de tranșant: Declanșarea Conform autorului referatului, aceeași problemă se Războiului de eliberare naţională și întregire statală. Caracterul 8 regăsea, din nefericire, și în conţinutul scenariului: „Deși drept al participării României la Primul Război Mondial . în mai mică măsură decât romanul, totuși nu scoate clar Nu știm cât a ţinut cont scenaristul Titus Popovici în evidenţă caracterul nedrept, imperialist, al războiului de recomandările, pe linie politico-istorică, ale șefului pentru statele participante la el”. Secţiei Istorie și Geografi e Militară. Regizorul Liviu Șeful Secţiei Istorie și Geografi e Militară nu avea Ciulei a realizat, pe baza acestui scenariu, o capodoperă a de unde să știe că, peste numai câţiva ani, conducerea cinematografi ei românești, fi ind răsplătit, în anul 1965, cu Partidului Comunist Român (în continuare PCR) avea să premiul pentru regie la prestigiosul festival de la Cannes. decidă, că „deși Primul Război Mondial a avut un caracter Pe genericul fi lmului apar, în calitate de consilieri militari, imperialist, poporul român nu a participat la acest război colonelul Leonida Ioan (sic!) și locotenent-colonelul călăuzit de intenţii de cotropire și anexiune teritorială”6. Leonida Loghin și se menţionează că fi lmul a fost În anul 1968, la ședinţa jubiliară a Marii Adunări realizat „cu concursul Ministerului Forţelor Armate și Naţionale consacrată semicentenarului Unirii Ministerului Afacerilor Interne”. document 2017 2 (76) 77 studii/documente ♦♦♦

REFERAT asupra SCENARIULUI „PĂDUREA SPÂNZURAŢILOR” – inspirat după romanul cu același nume de Liviu Rebreanu –

În romanul său, Liviu Rebreanu se ocupă în principal de atitudinea diferitelor naţionalităţi din Imperiul Austro-Ungar 1964. Afi şul fi lmului „Pădurea spânzuraţilor” faţă de Primul Război Mondial și poziţia specială în care erau puse aceste naţionalităţi, nevoite să lupe împotriva conaţionalilor lor. Frământările eroilor se petrec în general în limitele gândirii burgheze. Datorită sentimentului conceput metafi zic (sic!) al datoriei faţă de patrie, eroul principal Apostol Bologa are la început o atitudine de supunere faţă de ordinea stabilită în Imperiul Austro-Ungar. Crescut și educat în concepţia burgheză, Bologa nu de interesele popoarelor, în care milioane de oameni au înţelege oroarea și substratul politic al războiului. Om al luptat împotriva feudalismului, absolutismului și jugului datoriei, el devine un model în executarea misiunilor pe străin, epoca în care burghezia era progresistă. câmpul de luptă și un membru devotat al Curţii Marţiale Primul Război Mondial este un război purtat între din care făcea parte. Pentru zelul său dovedit pe câmpul guvernele ţărilor ajunse în stadiul imperialist pentru de luptă și în activitatea depusă în cadrul Curţii Marţiale împărţirea prăzii, pentru acapararea de noi teritorii în este avansat și decorat. vederea exploatării și nu a eliberării lor. Pornind de la drama personală a lui Apostol Bologa, Referindu-se la caracterul Primului Război Mondial, autorul descrie drama mai largă a diferitelor naţionalităţi Lenin arăta: „Războiul european și mondial are un din imperiu chemate să „apere patria”. caracter clar și precis de război burghez, imperialist, Mărginirii intolerante a locotenentului Varga – ofi ţer dinastic. Lupta pentru pieţe și jefuirea ţărilor străine, ungur, prieten al lui Bologa –, care susţine cu fermitate tendinţa de a sugruma mișcarea revoluţionară a și convingere punctul de vedere al armatei imperiale, proletariatului și a democraţiei înlăuntrul ţărilor, tendinţa unii dintre ofi ţeri îi opun sentimentele naţionalităţilor de a prosti (sic!), dezbina și măcelări pe proletarii din oprimate, puse să lupte împotriva conaţionalilor lor. Acest toate ţările asmuţind sclavii salariaţi ai altei naţiuni în protest se mărginește însă la limitele concepţiei burgheze folosul burgheziei, iată singurul conţinut real și singura despre război. Războiul e condamnat numai pentru faptul semnifi caţie a războiului” („Opere”, vol. XXI, pag. 1). că unele naţionalităţi sunt obligate să lupte împotriva Rebreanu nu a înţeles că România de la începutul conaţionalilor lor. Pe fronturile unde nu luptau împotriva secolului 20 nu poate fi comparată cu România care a dus conaţionalilor lor, ei își făceau în mod corect datoria. luptele împotriva jugului otoman, că Italia la începutul Romanul nu lămurește problema caracterului secolului 20 nu poate fi comparată cu Italia revoluţionar- Primului Război Mondial și din această cauză lasă să se democrată, adică revoluţionar-burgheză, care scutura înţeleagă că pentru unele ţări participante acest război a jugul Austriei. avut un caracter just, de eliberare naţională. Atât burghezia din România, cât și burghezia din Războiul din 1914-1918 s-a desfășurat într-o epocă Italia, la sfârșitul secolului 19, au început pe plan extern diferită de epoca când războaiele erau legate într-adevăr o politică de anexiuni, au împins ţările lor în Primul

78 2 (76) 2017 document studii/documente Război Mondial nu pentru „eliberarea fraţilor oprimaţi”, a mai lupta unii ci pentru a participa și ele la împărţirea prăzii. Pe plan împotriva altora. intern, burghezia din aceste ţări s-a aliat cu moșierimea La ordinul (feudalii) pentru a intensifi ca exploatarea maselor și superiorilor lor pentru a sugruma mișcarea revoluţionară a proletariatului. săi de a trage Pe lângă altele, o parte pozitivă a romanului constă cu mitralierele în faptul că autorul, în mod real, arată că, în contrast în soldaţii care cu ofi ţerii, ţăranii unguri și români privesc războiul cu fraternizau, Bologa aceeași ostilitate, fi indu-le străină ura șovină. În satul oprește unitatea sa Ilonei (unguroaică) – logodnica lui Bologa –, românii de mitraliere de trăiesc în armonie cu maghiarii, cu care împart și a trage. În urma Scriitorul Titus Popovici – autorul scenariului necazurile și ura împotriva războiului. acestui fapt este fi lmului „Pădurea spânzuraţilor” La execuţia lui Bologa, condamnat pentru faptul că a arestat. În arest este vizitat de fostul comandant al diviziei, încercat să dezerteze la români, soldaţii maghiari au faţa ajuns comandant al corpului de armată, care până acum scăldată în lacrimi și „gem de milă”. avusese o părere bună despre el. Acesta îi dă de înţeles, În roman există și un personaj, Gross, care are o punându-i pistolul pe masă, că un ofi ţer decorat cu atitudine de refuz conștient al războiului, o atitudine medalia de aur nu poate sfârși în faţa Curţii Marţiale și că revoluţionară. El moartea lui Bologa face elogiul omului: trebuie să constituie „nimic nu e mai un exemplu pozitiv, presus de om”, „o așa cum fusese singură clipă de curaj toată activitatea general ar pune capăt lui de până acum. tuturor mișeilor Bologa răspunde că (sic!) și ar încheia a înţeles „ce are de războiul”. făcut”, ia pistolul Scenariul, și împușcă mortal inspirat după pe generalul Karg, romanul Pădurea reprezentantul tipic spânzuraţilor, al militarismului și introduce multe imperialismului9. elemente noi, Prin acest sfârșit, interesante, care scenariul își propune Victor Rebengiuc şi Liviu Ciulei într-o secvenţă din fi lmul „Pădurea spânzuraţilor” îmbunătăţesc mult să arate că pentru conţinutul ideologic și artistic al romanului. scăparea de ororile războiului singura cale constă în Eroul principal, Apostol Bologa, datorită unor transformarea lui în război civil, în înlăturarea de la împrejurări defavorabile, este nevoit să renunţe la conducerea armatei și a statului a celor ce doresc războiul. încercarea de a trece la armata română și, în fi nal, nu mai Scenariul prezintă și alte îmbunătăţiri esenţiale faţă este condamnat pentru vina de a refuza să lupte împotriva de roman, dar apreciez că are următoarele lipsuri. Deși conaţionalilor lui. În scenariu, rezolvarea confl ictului nu în mai mică măsură decât romanul, totuși nu scoate clar se efectuează ca în roman. în evidenţă caracterul nedrept, imperialist al războiului Bologa, la început un ofi ţer model al armatei austro- pentru statele participante la el. Prin exprimarea dorinţei ungare, suferă treptat de o serie de transformări și este și chiar punerea în aplicare a acestei dorinţe a italienilor, hotărât să dezerteze la români, dar, neputând dezerta la slavilor și românilor din armata austro-ungară de a trece timp, este dus cu marea unitate pe frontul rus. Aici este de partea conaţionalilor lor, unii spectatori ar putea trage pus în situaţia de a se convinge că popoarele (masele de concluzia că Italia, Rusia și România au dus un război soldaţi) nu doresc războiul, că acest război este dezlănţuit drept. Unul din eroi, italian, condamnat pentru dezertare și susţinut de guvernele burgheze, care folosesc armatele la italieni, striga la moartea sa: „Trăiască libertatea!”, dar pentru satisfacerea intereselor lor. și „Trăiască Italia!”, desigur Italia care ducea un război Pe frontul rus, Bologa asistă la o scenă de fraternizare nedrept. între soldaţii ruși și cei ai Imperiului Austro-Ungar. Scenei în care este redată fraternizarea soldaţilor ruși Aceștia, apropiindu-se unii de alţii în timpul unei lupte, și austro-ungari îi lipsește o idee clară politică. Ea apare cu toate ordinele și ameninţările ofi ţerilor lor, refuză de ca spontană – desigur, asemenea situaţii au existat –, dar document 2017 2 (76) 79 studii/documente numai fraternizarea fără o idee politică nu putea pune P.M.S.D.R., prin Comitetul său Central, indica capăt războiului imperialist. asemenea lozinci care să fi e folosite pe timpul fraternizării Nedând o idee politică precisă acţiunii de fraternizare soldaţilor: „Pace cocioabelor, război palatelor!”, „Pace în situaţia concretă a Primului Război Mondial, muncitorilor din toate ţările!”. spectatorul nu este pus în situaţia de a face diferenţa între Ar fi bine ca aceste lozinci să apară în scena războaie drepte și nedrepte. El ar rămâne cu convingerea fraternizării. Observaţiile de detaliu asupra scenariului că trebuie condamnat războiul în general. le redau în anexa alăturată. Filmul trebuie să arate și aici (mai înainte pune această Subliniez că scenariul menţine părţile bune, cu problemă) că trebuie condamnat războiul nedrept de jaf caracter progresist, din roman și aduce multe alte și cotropire. elemente noi, foarte preţioase pentru educarea maselor În această perioadă (când are loc fraternizarea) după și a militarilor. Dacă s-ar înlătura și lipsurile semnalate revoluţia din februarie 1917, Rusia continua războiul în referat îl apreciez ca un scenariu foarte bun. imperialist început de guvernul ţarist. P.M.S.D.R.10 continua lupta pentru a scoate Rusia din acest război. ȘEFUL SECŢIEI ISTORIE ȘI GEOGRAFIE MILITARĂ Colonel (ss) Leonida Ion

♦♦♦

ANEXA la referat TABEL cu observaţii de detaliu asupra scenariului „Pădurea spânzuraţilor”

Nr. Textul din scenariu Pag. Textul propus Observaţii crt. (discutabil) Un locotenent cu o piesă de Necesar o baterie de artilerie de O piesă [de artilerie] o comandă un 1. 4 artilerie patru piese sergent

Un sergent raportează Necesar un ofi ţer comandant de Dacă sergentul a rămas comandant 2. 17 colonelului rezultatul apelului batalion de batalion să rezulte asta

20, 32, De ce telegrama de la Cartierul De înlocuit Cartierul General cu Fiecare divizie avea o Curte 3. 154, General, când exista Cartierul Cartierul diviziei Marţială 203 diviziei? Ofi ţerii chemaţi pentru Curtea Nu erau comandanţi de unităţi? 4. 20,21 — Marţială erau cazaţi toţi la un loc Nu erau cu unităţile lor? „Supunerea oarbă a „Supunerea oarbă a subalternului 5. 27 subalternului faţă de superiorul — faţă de comandantul său” său” 6. 39 Intrarea Italiei în război la 14 mai A declarat război la 10 mai — 7. 48 „Trăiască Italia!” Să se scoată Italia ducea un război nedrept 8. 75 „E primăvară, dar rece” — Se pare că era în jur de 1 ianuarie 9. 78 „Nu suntem austro-ungari” „Nu suntem unguri” Nu exista o naţiune austro-ungară De completat textul. De exemplu: „Guvernele tuturor ţărilor au 10. 79 — pregătit de mult războiul. Puţin le De discutat pasă că suntem puşi să omorâm chiar fraţi de-ai noştri” Linia fronturilor în stepă la mai În munţi este posibil, dar în câmpie 11. 100 — puţin de 50 de metri nu 12. 133 Text neclar — De lămurit

80 2 (76) 2017 document studii/documente

Nr. Textul din scenariu Pag. Textul propus Observaţii crt. (discutabil) — 13. 144 Idem Idem

14. 199 „Ruşii nu ne-au ocupat încă” „Ruşii nu ne-au capturat încă” Idem

În afară de soldaţi, trebuie şi altă Este posibil pe câmpul de luptă, dar 15. 201 Soldaţii împing un tun imens tracţiune (cai obosiţi) nu în marş — Pentru general (Karg), titlul de 16. 204 „Domnule feldmareşal” excelenţă – de lămurit

17. 205 V.G.H. — Ce reprezintă?

Un ofi ţer nu salută primul gradele 18. 206 „După ce i-a salutat” „După ce a răspuns la salut” inferioare 19. 303 „Vaca a născut” „Vaca a fătat” —

După Revoluţia din februarie 1917 „Cea mai frumoasă primăvară „O primăvară care dă mari 20. 322 la conducerea Rusiei era un guvern pentru Mama Rusie!” speranţe pentru Mama Rusie!” burghez

The character of the Romania’s participation at First World War refl ected in the screenplay of the movie „ Th e Forest of the Hanged” Lucian Drăghici

Abstract: In March 1962, the chief of Military History and Geography Department draws up a report with his observations about the script of the movie „The Forest of the Hanged”. Written in the „wooden language” of those years, the author of the report expresses his dissatisfaction that the screenplay don’t emphasize enough the unjust character of the Romania’s participation at First World War. Ironically, in the few years, his opinion will be contrary of the official point of view of the .

Keywords: ideology, propaganda, Th e Forest of the Hanged, First World War, Liviu Rebreanu, Titus Popovici.

NOTE

1 Serviciul Istoric al Armatei. 7 Nicolae Ceauşescu, Op. cit., vol. III, Editura Politică, Bucureşti, 2 Marian Moşneagu, Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii 1969, p. 714. naţionale, Editura Militară, Bucureşti, 2013, p. 91. 8 În ediţia a 2-a a lucrării Istoria RPR a lui Mihai Roller, apărută în 3 Colonelul Leonida Ion a condus în perioada 7 ianuarie 1955-30 aprilie anul 1952, subcapitolul referitor la intrarea României în război şi 1973 structura, cu denumirile succesive, Secţia 11 Istoric/Secţia Istorie campaniile militare din 1916 şi 1917 se intitula Participarea României şi Geografi e Militară/Secţia Studii Istorice/Secţia Arhivelor Militare. la războiul imperialist. 4 În anul 1962, Secţia Istorie şi Geografi e Militară se afl a în subordinea 9 Această primă variantă a scenariului era sensibil diferită de cea fi nală, nemijlocită a locţiitorului şefului Marelui Stat Major. mult mai fi delă romanului. 5 Arhivele Militare Române, Fond Marele Stat Major – Serviciul Istoric, 10 Partidul Muncitoresc Social Democrat din Rusia. Autorul dosar nr. crt. 118/1962, ff. 169-176. documentului se referă de fapt la facţiunea bolşevică a acestui partid 6 Nicolae Ceauşescu, România pe drumul desăvârşirii construcţiei care, spre deosebire de cealaltă facţiune social-democrată, menşevicii, socialiste, vol. II, Editura Politică, Bucureşti, 1968, p. 467. milita pentru ieşirea imediată a Rusiei din război. document 2017 2 (76) 81 studii/documente GRUPUL DE AVIAŢIE AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE ÎN PRIMELE DOUĂ DECENII DE ACTIVITATE (1948-1968)

Locotenent-colonel (r) Dr. Petre OPRIŞ

n urmă cu câţiva ani, prezentam, în premieră, un document inedit, referitor la condiţiile în care Îa fost înfi inţată Flotila 50 Transport Aerian1. Astfel, după accidentul aerian de la Vnukovo (4 noiembrie 1957), în care și-a pierdut viaţa ministrul Afacerilor Externe, Grigore Preoteasa, liderii politici de la București au anunţat autorităţile de la Moscova că renunţă la toate echipajele sovietice care asigurau transportul aerian al ofi cialităţilor române. În paralel, la 29 noiembrie 1957, generalul Leontin Sălăjan a trimis o propunere în același sens la Biroul Politic al C.C. al P.M.R. și, trei luni mai târziu, a primit aprobarea să se asigure o subunitate specială Elicopter „Mi-6” de aviaţie de transport în cadrul Ministerului Forţelor Armate ale R.P.R. și anume pe lângă Regimentul 108 Aviaţie cea de-a doua decizie ministerială, strict-secretă, emisă Transport – Otopeni. Pentru aceasta s-au stabilit câte trei de Teohari Georgescu tot la 20 decembrie 1948, același echipaje complete pentru fi ecare model de avion prevăzut magistrat Gheorghe V. Barbu atesta textul din prima în înzestrare: două „Il-14” pentru efectuarea de curse lungi decizie și câteva precizări suplimentare (de exemplu, faptul și în afara graniţei, cu aterizare pe aerodromuri amenajate” că angajaţi civili din sectorul administrativ al fl otilei nou și două „Li-2” pentru efectuarea de curse mai mici, de regulă înfi inţate nu primeau grade militare)4. în interiorul ţării și care impun aterizarea pe aerodromuri În deciziile respective nu s-au precizat și modelele de dimensiuni mai reduse2. Totodată, a fost menţinută în de avioane cu care urma să fi e echipată fl otila M.A.I. activitate fl otila de aviaţie de transport a Ministerului Ceea ce cunoaștem este faptul că, la începutul anilor ’50, Afacerilor Interne (în continuare M.A.I.), înfi inţată la autorităţile politice de la București au aprobat importarea 20 decembrie 1948 de Teohari Georgescu, Emil Bodnăraș din Cehoslovacia a unor avioane bimotoare de tip ușor și ministrul Comunicaţiilor, Nicolae Profi ri. „Aero-45”. Acestea au fost repartizate atât la Regimentul Deoarece există mai multe documente inedite în de Transport Aerian al Ministerului Forţelor Armate5, arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor cât și la Flotila Aerotransport a M.A.I. Securităţii în care sunt prezentate scopurile și activitatea Din păcate, în primăvara anului 1952 s-a înregistrat acelei unităţi de aviaţie a Ministerului Afacerilor Interne, un accident mortal, în care a fost implicat un avion ne-am propus să abordăm acest subiect pornind chiar de din Flotila Aerotransport a M.A.I. Un „Aero-45”, la crearea unităţii respective. înmatriculat „YR-IME” și pilotat de căpitanul Liviu Conducerea M.A.I. a avut la dispoziţie și a utilizat în Russu, a fost surprins la 8 aprilie 1952 de o furtună de anul 1948, pentru deplasări rapide, aparatele Serviciului zăpadă, în timp ce zbura peste vârful muntos Zmeureţ Aerian al M.A.I. Deoarece subunitatea respectivă era prea din zona Văii Oltului (cota 2.080 m). Afl at în misiune mică pentru nevoile de transport ale liderilor instituţiei, ordonată, acesta se înapoia de la Cluj la baza de la în condiţiile înfi inţării la 28 august 1948 a Direcţiei București a Flotilei Aerotransport și nu a reușit să evite Generale a Securităţii Poporului în cadrul Ministerului de givrajul, care a afectat grav performanţele aerodinamice Interne, situaţia a fost analizată și s-au emis două decizii ale avionului. Printre rămășiţele aparatului care s-a ministeriale. În prima dintre acestea, șeful Biroului Juridic prăbușit în zona cotei menţionate a fost găsit corpul din Secretariatul General pentru Trupe M.A.I. a atestat neînsufl eţit al pilotului. că trei miniștri din guvernul condus de dr. Drept ultim omagiu adus căpitanului Liviu Russu, au discutat despre înfi inţarea la 20 decembrie 1948 a maiorul aviator Nicolae Cristescu (comandant al Flotilei Flotilei Aerotransport a Ministerului Afacerilor Interne, Aerotransport) a propus la 8 iulie 1952 și generalul-maior iar personalul care lucra la Serviciul Aerian al M.A.I. Alexandru Drăghici a ordonat la 14 iulie 1952 avansarea era transferat la acea fl otilă și primea grade militare3. În post-mortem a lui Liviu Russu la gradul de maior6.

82 2 (76) 2017 document studii/documente și un elicopter „Mi-4”12. Apoi, Grigore Ioan Calomfi rescu a preluat comanda subunităţii de la Gheorghe Răducanu și a condus-o în perioada 1960-197313. La 1 august 1961, în statul de organizare al Escadrilei Independente de Aviaţie a M.A.I. au fost menţionate doar trei patrule, comandate de maiorul Niculae Pelin, căpitanul Mircea Burinaru și maiorul Dumitru Chirilescu14. În perioada 1 martie 1966-1 iulie 1968, aceeași escadrilă a avut următoarea structură organizatorică: comanda unităţii, subunităţile de luptă (Patrula I Avioane Grele Elicopter „Mi-4” – condusă de locotenent-colonelul Niculae Pelin și Interesant de menţionat este și faptul că ordinul de înzestrată cu 3 aparate; Patrula II Elicoptere – condusă avansare post-mortem a fost emis și semnat de două de locotenent-colonelul Gheorghe Chivu și care utiliza ori de Alexandru Drăghici – prima dată în calitate 3 „Mi-4”; Patrula III Avioane Ușoare – comandată de de ministru al Afacerilor Interne, apoi ca ministru al căpitanul Gheorghe Chiorăscu și înzestrată cu 3 aparate), Securităţii Statului, deși Ministerul Securităţii Statului Serviciul tehnic, Grupa de lucrări la avioane și motoare, ( în continuare M.S.S.) nu exista ofi cial la 14 iulie 1952. Grupa de lucrări la echipamentul radio, Grupa de lucrări Este posibil ca al doilea ordin să fi e un duplicat emis pentru electricitate și aparate de bord, Serviciul de pentru Flotila Aerotransport, care a fost mutată în luna asigurare terestră a navigaţiei aeriene, Serviciul fi nanciar septembrie 1952 de la Ministerul Afacerilor Interne la și Serviciul logistic (aprovizionarea cu materiale tehnice Ministerul Securităţii Statului (nou înfi inţat). de aviaţie, alimente, echipament, muniţii, carburanţi, În martie 1953, avioanele Flotilei Aerotransport a cazarmare, popotă, garaj auto și depozite)15. M.S.S. au fost regrupate pe aerodromul Popești-Leordeni Funcţiile prevăzute în statul de organizare existent la și unitatea a fost subordonată Direcţiei Trupelor de 1 martie 1966 au fost repartizate astfel: 48 pentru ofi ţeri, Grăniceri și Operative din Ministerul Securităţii 36 pentru subofi ţeri și 21 pentru angajaţii civili. Un an Statului7. După comasarea acelui minister cu M.A.I., mai târziu, 5 funcţii de subofi ţeri au fost transformate în toamna aceluiași an, Flotila Aerotransport a revenit în funcţii pentru maiștri militari16. la Ministerul Afacerilor Interne și, în perioada 1953- Pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor încredinţate, în 1960, unitatea a fost comandată de colonelul Gheorghe timpul vizitei ofi ciale efectuate în România de președintele Răducanu8. Acesta a preluat conducerea fl otilei respective Franţei, generalul Charles de Gaulle, 8 cadre din grupul în martie 1953, când avea gradul de maior, apoi a fost de aviaţie al M.A.I. au fost felicitate și recompensate la avansat locotenent-colonel (august 1954) și colonel 21 mai 1968, astfel: citare în ordinul președintelui Consiliului (1958) și a fost decorat cu Ordinele „Steaua României”, Securităţii Statului (maior Dumitru Drăgan, maior Teodor clasa a V-a (1954) și clasa a IV-a (1959).9 În ianuarie Bunescu și căpitan Decebal Dimitriu); un stilou „Parker”, 1957, Regimentul de Aviaţie al M.A.I. avea două în valoare de 592 de lei (maior Zaharia Ivancea); un stilou escadrile de transport special (comandate de căpitanii „Pelikan”, în valoare de 255 lei (plutonier Constantin Niculae Pelin și Alexandru Munteanu) și o patrulă Lungu); 2.000 de lei (colonel Emanoil Paraipan), 1.500 de de litoral (condusă de căpitanul Dumitru Chirilescu), lei (locotenent-colonel Gheorghe Chivu) și 1.200 de lei iar funcţia de locţiitor pentru zbor era îndeplinită de (căpitan Anghel Radu)17. locotenent-colonelul Grigore Ioan Calomfi rescu10. La 15 decembrie 1959 a fost fi nalizat un proiect de instrucţiuni pentru programarea, organizarea, executarea și asigurarea zborurilor de importanţă deosebită. Acesta a fost studiat de Emil Bodnăraș, în calitatea de vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. La 25 februarie 1960, el a consemnat la sfârșitul documentului faptul că a luat la cunoștinţă despre conţinutul acestuia și a asigurat întocmirea unui proiect de instrucţiuni, ce a fost înaintat ptr. aviz la Dir[ecţiile] V și IX-a [ale M.A.I.]11. Conform Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 156 din 20 februarie 1960, efectivele unităţii de aviaţie a M.A.I. au fost reduse de la 1 martie 1960 până la nivelul unei escadrile independente, alcătuită din trei patrule care staţionau la București și o patrulă la Constanţa, având în total 12 avioane Avionul „Aero-45” document 2017 2 (76) 83 studii/documente La 1 iulie 1968, colonelul Grigore Ioan Calomfi rescu18 a fost reconfi rmat comandant al Grupului de Aviaţie al Consiliului Securităţii Statului (în continuare C.S.S.). În noul stat de organizare al unităţii au fost menţionaţi, printre alţii, colonelul Emanoil Paraipan (locţiitor al comandantului pentru zbor), locotenent-colonelul Iosif Oraveţ (locţiitorul politic al comandantului), locotenent-colonelul Dumitru Chirilescu (navigator al grupului), maiorul Paul-Costel Nicolescu (medic-șef ), locotenent-colonelul Niculae Pelin (comandant al detașamentului de avioane și comandant de aeronavă), locotenent-colonelul Gheorghe Chivu Avionul „Li-2” (comandant al detașamentului de elicoptere și comandant de aeronavă), maiorul Marin Vlad (locţiitor tehnic al Ampla reorganizare din vara anului 1968 a fost urmată comandantului și inginer-șef ), maiorul Ion Francois (ofi ţer de intrarea în vigoare la 20 noiembrie 1968 – din ordinul tehnic la detașamentul de avioane), căpitanul Anghel Radu președintelui C.S.S., Ion Stănescu – a „Instrucţiunilor (ofi ţer tehnic la detașamentul de elicoptere), comandanţii de referitoare la organizarea și desfășurarea activităţii de avioane (locotenent-colonelul Andrei Bratosin, locotenent- zbor și pregătirii de specialitate în cadrul Grupului de colonelul Mircea Burinaru, maior Dumitru Drăgan, maior aviaţie al Consiliului Securităţii Statului”21. Adrian Giurea și maior Petre Stoenescu), piloţii avioanelor (maior Constantin Olteanu, căpitan Gheorghe Chiorăscu, ♦♦♦ locotenentul-major Viorel Nicolescu, locotenentul-major ANEXA nr. 1 Octavian Ostafi ciuc și locotenentul-major Ioan Cristea), comandanţii de elicoptere (maior Ilie Cîrstea, maior Ion 20 decembrie 1948. Decizia ministerială nr. 58 din Gavrilă și maior Zaharia Ivancea) și piloţii de elicoptere 20 decembrie 1948 privind înfi inţarea și organizarea unei (maior Gheorghe Tănase, locotenentul-major Neagu- Flotile de Transporturi Aeriene în cadrul Ministerului Nicolae Focșa și locotenentul-major Ion Iuga)19. Afacerilor Interne. Potrivit Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 745 din 6 aprilie 1968 (referitoare la stabilirea structurii Ministerul Afacerilor Interne [Ștampilă:] organizatorice a aparatului C.S.S.), conducerea Grupului SECRETARIATUL GENERAL STRICT SECRET de Aviaţie al C.S.S. a primit la 1 iulie 1968 un nou PENTRU TRUPE stat de organizare, care a intrat în vigoare în aceeași zi. Biroul Juridic În acesta au fost prevăzute 273 de funcţii, din care 62 pentru ofi ţeri, 54 pentru maiștri militari și subofi ţeri, 26 DECIZIE MINISTERIALĂ nr. 58 22 pentru angajaţii civili și 131 de militarii în termen. În din 20 dec[embrie] 1948 același timp, la Școala Militară de Ofi ţeri de Securitate pentru înfi inţarea și organizarea Flotilei de Aeroport de la București a fost suplimentat statul de organizare a Ministerului Afacerilor Interne cu 1 funcţie de ofi ţer (inspector-șef parașutare, gradul: Art. 1. Se înfi inţează în cadrul Ministerului Afacerilor maior), 1 de subofi ţer (șef de depozit subzistenţe și plior Interne – Secretariatul General pentru Trupe M.A.I. o de parașute) și 4 de militari în termen (pliori de parașute). Flotilă de Transporturi Aeriene. Totodată, o funcţie de ofi ţer (instructor-șef parașutare, Art. 2. Organizarea, încadrarea, instrucţia, dotarea, gradul: maior – locotenent-colonel) a fost introdusă în atribuţiile și funcţionarea Flotilei de Aerotransport 20 statul Comandamentului Trupelor de Securitate . M.A.I. se vor reglementa prin instrucţiunile interioare ale Ministerului Afacerilor Interne, Secretariatul General pentru Trupe M.A.I. Art. 3. Personalul actual din Serviciul Aerian M.A.I. va fi încadrat în Flotila de Aerotransport M.A.I. cu grade militare corespunzătoare categoriilor de salarizare în care este încadrat în prezent. O parte din acest personal va putea fi încadrat cu grade militare, în urma avizului Ministerului Afacerilor Interne, fără a se ţine cont de categoriile de salarizare. Art. 4. Înmatriculările avioanelor, acordările de licenţe de zbor, prelungirile certifi catelor de navigabilitate și controlul documentelor de bord se fac potrivit normelor 1970. Avionul „Il-14” în vigoare ale Direcţiei Generale a Aviaţiei Civile.

84 2 (76) 2017 document studii/documente Art. 5. Terenurile de aviaţie și instalaţiile pentru Art. 6. Drepturile și îndatoririle personalului militar protecţia navigaţiei aeriene ale Aviaţiei Militare și ale care încadrează Flotila de Aerotransport M.A.I. sunt Direcţiei Generale a Aviaţiei Civile vor fi folosite și de aceleași cu ale personalului militar din Secretariatul avioanele Flotilei de Aerotransport M.A.I. General pentru Trupe M.A.I., personalului navigant Art. 6. Orice dispoziţii contrare deciziei de faţă sunt acordându-i-se și drepturile fi xate în general acestei și rămân abrogate. categorii de personal. Gradele, drepturile și îndatoririle personalului civil MINISTRUL MINISTRUL administrativ din Flotila Aerotransport M.A.I. sunt AFACERILOR INTERNE APĂRĂRII NAŢIONALE cele prevăzute pentru personalul militar fără dreptul de Teohari Georgescu Emil Bodnăraș a purta uniforma și armament. Art. 7. Înmatriculările avioanelor, acordările de licenţe de MINISTRUL COMUNICAŢIILOR zbor, prelungirile certifi catelor de navigabilitate și controlul Prof. Ing. N. Profi ri documentelor de bord se vor face potrivit normelor în vigoare ale Direcţiei Generale a Aviaţiei Civile. Pentru conformitate Art. 8. Terenurile de aviaţie și instalaţiile pentru Șeful Biroului Juridic protecţia navigaţiei aeriene ale Direcţiei Generale a Magistrat Aviaţiei Civile și ale Aviaţiei Militare vor fi folosite și (ss.) Gheorghe V. Barbu de avioanele Flotilei de Aerotransport M.A.I. ♦♦♦ MINISTRUL AFACERILOR INTERNE ANEXA nr. 2 Teohari Georgescu 20 decembrie 1948. Decizia ministerială nr. 59 din Pentru conformitate 20 decembrie 1948 privind înfi inţarea și organizarea unei Șeful Biroului Juridic Flotile de Transporturi Aeriene în cadrul Ministerului Magistrat Afacerilor Interne. (ss.) Gheorghe V. Barbu

Ministerul Afacerilor Interne [Ștampilă:] SECRETARIATUL GENERAL STRICT SECRET ♦♦♦ PENTRU TRUPE ANEXA nr. 3 Biroul Juridic 18 martie 1953. Ordinul nr. 401 din 18 martie 1953, DECIZIE MINISTERIALĂ nr. 59 emis și semnat de generalul-maior Alexandru Drăghici, ministrul Securităţii Statului, referitor la regruparea din 20 decembrie 194823 tuturor avioanelor instituţiei la București și trecerea Art. 1. Se înfi inţează în cadrul Ministerului Afacerilor Flotilei Aerotransport a ministerului în subordinea Interne – Secretariatul General pentru Trupe – o fl otilă Direcţiei Trupelor de Grăniceri și Operative din cadrul de transporturi aeriene. Ministerului Securităţii Statului. Art. 2. Organizarea, încadrarea, instrucţia, dotarea și funcţionarea Flotilei de Aerotransport M.A.I. se vor MINISTERUL SECURITĂŢII STATULUI reglementa de către Secretariatul General pentru Trupe, ORDINUL având în vedere dispoziţiile prezentei decizii. Ministerului Securităţii Statului Art. 3. Încadrarea Flotilei de Aerotransport M.A.I. Nr. 401 din 18 III [1]95324 se va face cu: a) personal militar navigant, tehnic și auxiliar; [Consemnare manu:] 19.03 b) personal civil administrativ. Ordinul 401 a fost difuzat cu adresa [indescifrabil]: Art. 4. Personalul actual din Serviciul Aerian M.A.I. - 18 Dir[ecţii] Reg[ionale] spre execut[are] va fi încadrat în Flotila de Aerotransport M.A.I., cu grade - Dir[ecţiilor] Centrale, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, Cadre, militare corespunzătoare categoriilor de salarizare în care Politică, DGM, Adm[inistrativă] Aprov[izionare], sunt încadraţi în prezent. Finanţ[e] și Contabilitate O parte din acest personal va putea fi încadrat cu grade - Tov. Min[istru] Adj[unct] corespunzătoare militare, în urma avizului Ministerului - Tov. G-ral Nicolschi [indescifrabil] Afacerilor Interne, fără a se ţine cont de categoriile de salarizare. ss. [indescifrabil] Art. 5. Atribuţiile și funcţionarea Flotilei de Pentru folosirea mai justă a avioanelor M.S.S., precum Aerotransport M.A.I. se vor reglementa de M.A.I. – și pentru prevenirea oricăror abateri de la respectarea Secretariatul General pentru Trupe – avându-se în vedere legilor și dispoziţiilor ce privesc regimul de zbor al specifi cul unităţii. avioanelor în spaţiul aerian al Republicii Populare Române, document 2017 2 (76) 85 studii/documente ORDON: să execute transport pe calea aerului, sunt obligaţi să ceară 1. Retragerea tuturor avioanelor M.S.S. din teritoriu aprobarea conducerii Ministerului Securităţii Statului. (Direcţii Regionale) și regruparea lor la autobaza Flotilei Decolarea oricărui avion se face la ordinul Ministrului Aerotransport M.S.S. Securităţii Statului sau a Ministrului Adjunct Vinţe Ion25, 2. Flotila Aerotransport M.S.S. se trece la data cu obligaţia ca fl otila să respecte toate măsurile stabilite ce prezentului ordin în subordinea Direcţiei Trupelor de decurg din legile aeriene ale Republicii Populare Române. Grăniceri și Operative M.S.S. MINISTRUL SECURITĂŢII STATULUI 3. Direcţiile Regionale M.S.S., precum și alte General-locot[enent]. formaţiuni M.S.S. care în interesul serviciului sunt nevoiţi (ss.) Alexandru Drăghici” Internal Aff airs Aviation Group in the fi rst two Decades of Activity (1948-1968) Lieutenant-colonel (r) Petre Opriș, Ph.D. Abstract: Th ere are unpublished documents at the National Council for the Study of Security Archives about the creation of Internal Aff airs Aviation Group. Th e unit was established in order to satisfy the needs for rapid transportation of the institution. Keywords: Aviation Group of Internal Aff airs, December 20, 1948, Teohari Georgescu, State Security Council, “Aero-45”

NOTE

1 Petre Opriş, Industria românească de apărare. Documente (1950-1989), Editura 14 A.C.N.S.A.S., Fond Ministerul de Interne – Direcţia Management Resurse Umane, Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2007, p. 210. Pentru alte detalii, vezi şi dosar nr. crt. 7375, vol. VII, ff. 165-167. Pentru întregul document, ibidem, ff. 165-169. Moartea lui Grigore Preoteasa. Catastrofa de pe aeroportul Vnukovo (1957). 15 Ibidem, dosar nr. crt. 7384, vol. XI, ff. 2; 4; 6; 8; 11-14. Amintirile lui Mihai Novicov, studiu introductiv: Mihai Pelin, Bucureşti, Editura 16 Ibidem, f. 14. Evenimentul Românesc, 1998; Agresiunea comunismului în România, vol. I, 17 Ibidem, dosar nr. crt. 7388, vol. XIII, ff. 122; 129; 133; 136-137. Bucureşti, Editura PAIDEIA, 1998, pp. 155-162; Agresiunea comunismului în 18 Colonelul Grigore Ioan Calomfi rescu a fost avansat la gradul de general- România. Documente din arhivele secrete: 1944-1989, vol. I, ediţie îngrijită de maior la 23 august 1969, cu prilejul sărbătoririi celei de-a 25-a aniversări dr. Gheorghe Buzatu şi Mircea Chiriţoiu, Bucureşti, Editura PAIDEIA, 1998, a eliberării patriei de sub jugul fascist, împreună cu alţi colonei cu funcţii pp. 155-162; Mircea Chiriţoiu, Între David şi Goliath. România şi Iugoslavia în de conducere în cadrul Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor balanţa Războiului Rece, volum îngrijit şi studiu introductiv: Silviu B. Moldovan, Interne şi Consiliului Securităţii Statului. Pentru întreaga listă a celor avansaţi, editor: Gheorghe Buzatu, Iaşi, Casa Editorială „Demiurg”, 2005, pp. 273-278; vezi A.N.I.C., Fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. crt. 113/1969, ff. 37-47. Petre Opriş, Gheorghiu-Dej nu mai pleacă la Moscova (noiembrie 1957), în 19 A.C.N.S.A.S., Fond Ministerul de Interne – Direcţia Management Resurse Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor”, Umane, dosar nr. crt. 7388, vol. XV, ff. 427-430; ibidem, vol. XXII, ff. 98-99. vol. XV, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2014, pp. 11-19. 20 Ibidem, dosar nr. 7387, vol. VI, ff. 300-301. 2 Vezi Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare A.N.I.C.), Fond C.C. 21 Pentru detalii, idem, Fond Ministerul de Interne – Direcţia Secretariat-Juridică, al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. crt. 3/1958, ff. 33-34; Gavriil Preda, Petre dosar nr. 3626, vol. VII, ff. 169-184. Opriş, România în Organizaţia Tratatului de la Varşovia. Documente (1954- 22 A.C.N.S.A.S., Fond Ministerul de Interne – Direcţia Management Resurse 1968), volumul I (1954-1961), Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studiul Umane, dosar nr. crt. 7347, vol. IV, f. 2. Totalitarismului, 2008, pp. 269-272. 23 Ibidem, f. 3. 3 Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (în continuare 24 Idem, Fond Ministerul de Interne – Direcţia Secretariat-Juridică, dosar nr. A.C.N.S.A.S.), Fond Ministerul de Interne – Direcţia Management Resurse crt. 3611, vol. I, f. 85. Umane, dosar nr. crt. 7347, vol. IV, f. 2. Pentru întregul document vezi Anexa nr. 1. 25 La 4 martie 1952, Ion Vinţe era şef al Secţiei Organelor Conducătoare de Partid, 4 Ibidem, f. 3. Pentru întregul document vezi Anexa nr. 2. Sindicale şi de Tineret a C.C. al P.M.R. şi Alexandru Moghioroş l-a propus pentru 5 Acel regiment de transport a fost înfi inţat la 3 octombrie 1949 pe aerodromul posturile de adjunct al ministrului de Finanţe şi preşedinte al Băncii de Stat a R.P. Bucureşti-Giuleşti, sub comanda maiorului Marcel Botez. În martie 1950, Române, în contextul înlăturării lui Vasile Luca de la conducerea ministerului respectiv unitatea avea în dotare 3 avioane sovietice „PO-22, 2 aparate de şcoală „Junkers şi a lui Aurel Vijoli din funcţia de preşedinte al băncii. Cu toate acestea, Miron 34”, 1 „Focke-Wulf 58”, 1 Messerschmitt Bf 108 „Taifun” şi 6 avioane de Constantinescu a reuşit să impună la acea bancă pe subordonatul său de la Comitetul transport (4 „Junkers 52” şi 2 „Heinkel 111”); 2 bimotoare noi, „Aero-45” de Stat al Planifi cării, ajustorul mecanic Anton Moisescu, în locul lui Ion Vinţe. (cehoslovace), au fost aduse în august 1950 pentru a completa înzestrarea (Stenogramele şedinţelor Biroului Politic şi ale Secretariatului Comitetului Central regimentului. După doi ani, Marcel Botez a predat comanda acelei unităţi al P.M.R. – 1952, vol. IV, partea I, Bucureşti, Arhivele Naţionale ale României, 2006, maiorului Ioan Zamfi rescu. Vezi şi Petru Tămăşdan, Contribuţia promoţiei de pp. 268-269; 283-284; 403-404). Prin Decretul nr. 115 din 28 mai 1952 al Prezidiului aviatori 1948-1950 de la Tecuci la dezvoltarea aviaţiei române. Piloţii brevetaţi Marii Adunări Naţionale, Ion Vinţe a fost chemat în rândul cadrelor active ale armatei, pe avionul IAR-39 în noiembrie 1949 – Tecuci, viitorii piloţi în Regimentul de pentru Trupele Ministerului Afacerilor Interne şi a devenit direct general-maior, fără a Transport şi aviaţie civilă, în „Orizont aviatic”, nr. 9, iulie 2003, pp. 9-10; 13. avea pregătirea profesională care să-i confere dreptul de a deţine acel grad. Propunerea 6 A.C.N.S.A.S., Fond Ministerul de Interne – Direcţia Management Resurse respectivă a fost făcută de generalul Alexandru Drăghici în raportul nr. 877 din 30 mai Umane, dosar nr. crt. 7353, vol. VI, ff. 41-44. 1952, la doar două zile după ce a preluat funcţia de ministru al Afacerilor Interne, în 7 Idem, Fond Ministerul de Interne – Direcţia Secretariat-Juridică, dosar nr. crt. contextul epurării lui Teohari Georgescu şi a colaboratorilor săi din acea instituţie. După 3611, vol. I, f. 85. Pentru întregul document vezi Anexa nr. 3. cum se poate observa, chemarea lui Ion Vinţe, acordarea gradului militar şi emiterea 8 Idem, Fond Ministerul de Interne – Direcţia Management Resurse Umane, decretului au a vut un caracter retroactiv, la limita legislaţiei. (A.C.N.S.A.S., Fond dosar nr. crt. 7359, vol. IV, f. 113. Ministerul de Interne – Direcţia Management Resurse Umane, dosar nr. crt. 7348, 9 Ibidem, dosar nr. crt. 7372, vol. XVI, ff. 286-287. Înainte de mutarea sa la vol. XXIV, f. 51; ibidem, dosar nr. crt. 7352, vol. I, f. 3). Un an mai târziu, Ion Vinţe Flotila Aerotransport a M.A.I., Gheorghe Răducanu a îndeplinit funcţia de şef îndeplinea funcţia de adjunct al ministrului Securităţii Statului şi avea în continuare de cabinet la Direcţia Secretariat a M.A.I., lucrând la cabinetul ministrului de gradul de general-maior (10 iunie 1953). În momentul desfi inţării ministerului respectiv resort (mai 1952-martie 1953). (septembrie 1953), el a devenit şef al Secţiei Administrative a C.C. al P.M.R. (funcţie 10 Ibidem, dosar nr. crt. 7359, vol. IV, ff. 112-114. pe care a deţinut-o până la 24 ianuarie 1956). (Idem, Fond Ministerul de Interne – 11 Idem, Fond Ministerul de Interne – Direcţia Secretariat-Juridică, dosar nr. crt. Direcţia Secretariat-Juridică, dosar nr. crt. 3611, vol. I, f. 196; Membrii C.C. al P.C.R. 3615, vol. VI, f. 30. Pentru întregul document, ibidem, ff. 13-30. (1945-1989). Dicţionar, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, 12 Ibidem, dosar nr. crt. 3618, vol. III, f. 204. Pentru detalii privind anumite coordonator Florica Dobre, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2004, p. 619). În anul funcţii ocupate de personalul escadrilei respective, începând de la 1 noiembrie 1984, Ion Vinţe deţinea funcţia de vicepreşedintele Consiliului Oamenilor Muncii de 1960, idem, Fond Ministerul de Interne – Direcţia Management Resurse Umane, Naţionalitate Maghiară şi primea pentru aceasta un salariu în valoare de 9.000 de lei şi dosar nr. crt. 7372, vol. XI, ff. 562-565. o indemnizaţie de conducere de 1.800 de lei. Pentru comparaţie, menţionăm faptul că 13 Idem, Fond Ministerul de Interne – Direcţia Management Resurse Umane, un secretar al C.C. al P.C.R. avea un salariu de 11.200 lei şi mai primea 3.200 lei sub dosar nr. crt. 7372, vol. XVI, ff. 285-288; ibidem, dosar nr. crt. 7373, vol. XI, formă de indemnizaţie de conducere. (A.N.I.C., Fond C.C. al P.C.R. – Secţia Gospodăria f. 261; http://www.aviatie.mai.gov.ro/istoric.html (accesat la 2 iunie 2013). de Partid, dosar nr. crt. 8/1984, ff. 3-6).

86 2 (76) 2017 document studii/documente DESPRE VETERANI, CU VENERAŢIE

Profesor Vasile TUDOR

ceastă scrisoare-document, pe care o Dumitrescu și-a lichidat fabrica lui de ţigle și propun cititorilor revistei „Document”, cărămizi din Craiova (str. Calomfi rescu) și cu cel vreo am primit-o, împreună cu multe altele, de 2 milioane de lei, prin 1946, a reparat clădirea Muzeului A 1 la comandorul aviator (r) Constantin Popa , veteran de Istorie Naturală din București – al cărui director al Primului Război Mondial, în anul 1986, când l-am eram pe atunci. Clădirea fusese grav avariată de cele vizitat la Roma pentru documentare. Au fost peste 25 6 puternice bombe aeriene aruncate în primăvara acelui an de asemenea scrisori pe de aviatorii [indescifrabil]. care, după ce le-am copiat Datorită ing. T. Dumitrescu la xerox, le-am înapoiat. am reconstruit casa Nu știu ce s-a întâmplat Muzeului „Grigore Antipa” cu scrisorile originale, și am redat-o publicului. comandorul neavând Acum, rămășiţele urmași. Scrisoarea, datată pământești ale bunului 20 iunie 1986, a fost meu prieten zac la expediată de camaradul Cimitirul Sf. Vineri. său – observatorul aerian Și din cauza bolii mele locotenentul Constantin nici măcar o floare Motaș2, alături de care, la nu am putut pune la 22 decembrie 1918, mormântul lui. avea să treacă munţii în Dar, să lăsăm morţii. zbor, spre Transilvania și Și vii cu vii! Mai ales cu evocă personalitatea ing. viile, cu tradiţionala lor Teodor Dumitrescu. pastramă de capră, cu „Vezi, rândunelele se mustul dat în fierbere! duc, Nu vă lasă cumva gura... Se scutur frunza de apă? Că nouă ne lasă. nuc, Mai ales mie cel ieșit S-așează bruma peste din spital! Deși nu sunt vii - hulpav din fi re, am încă De ce nu-mi vii, de vreo doi-trei dinţi mai ce nu vii? buni și câţiva falși, iar De ce nu vii Scumpă gustul mâncării bune nu dragă – coechipierul meu l-am pierdut încă. din aviaţia războiului Dragă Costică și întregirii? De ce nu iei și stimată duduie Katy, cu pe Coana Katy, să veniţi aceste câteva rânduri în Capitală? scrise din dorul de voi, Acuma, dragii mei, pun punct dragii mei. Scrisoarea olografă semnată Constantin Motaş sunt vesel și nevastă-mea Acasă la noi, acum de asemenea, fi indcă după vreo 21 de zile de la internare avem și pe sora mea, Maria Popovici, o bătrână de vreo la Institutul Clinic de Boli Interne „Prof. dr. N. Gh. 78 de ani, care, cu consimţământul meu prin miliţie dat, Lupu” de la Colentina, sunt acasă, cu inima ceva mai șade într-o cameră, având permis de „fl otantă”. ameliorată ca funcţionare, însă „global mărită” – așa scrie La Iași, frate-meu Camil (Miţu), în proces cu fi ică-sa, diagnosticul medical ce mi s-a pus. Și, ce ţi-e scris în Mărioara Motaș, pentru niște tablouri de Octav Băncilă, frunte ţi-e pus, spune înţeleptul proverb popular3. a câștigat procesul. Și lucrurile s-au liniștit. Multă Cât am stat eu în spital ne-a murit un prieten bun: sănătate și bucurie de la noi toţi. ing. Teodor Dumitrescu, excelent fotograf aerian, ale cărui fotografi i ca de ex. „Capul de pod de la Făurei” Ai voștri, au fost reproduse în reviste franceze („L’Illustration”). Ștefana și C. Motaș”. document 2017 2 (76) 87 studii/documente

Brevetul de pilot aviator al sublocotenentului Constantin Popa

Observatorul aerian Constantin Motaş

About Veterans, with Veneration Prof. Vasile Tudor

Abstract: Professor Vasile Tudor presents a letter-document of academician Constantin Motaș sent to Constantin Popa - both veterans of the First World War. Keywords: Constantin Motaș, Constantin Popa, Teodor Dumitrescu, pilots, First World War

NOTE

1 Constantin „Poampă” Popa s-a născut în anul 1894, în comuna Tansa, jud. şi a intrat ca voluntar în aviaţia română; la 21 iunie 1915 a primit brevetul de pilot nr. 54, zburând pe un avion „Voisin”; a participat la campania Primului Război Mondial; s-a pensionat în anul 1938, cu gradul de comandor. 2 Constantin Motaş (n. 8 iulie 1891, Vaslui – d. 15 ianuarie 1980, Bucureşti) membru al Academiei Române din 1948. A fost voluntar în Primul Război Mondial, ca observator aerian, fi ind decorat cu Ordinul „Virtutea Aeronautică” în grad de ofi ţer. 3 Sublinierile aparţin textului original – nota redacţiei.

88 2 (76) 2017 document studii/documente UN REPUTAT ARTILERIST – COLONELUL FLORIAN GROZA

Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU1

-a născut la 4 ianuarie 1908, an de studii l-a absolvit cu media 12,35. într-o baracă muncitorească A fost apreciat de către colonelul Ioan Sde la Cariera de marmură Carlaonţ, comandantul școlii, ca fi ind un Bucova, din zona Haţegului, judeţul ofi ţer bun, de nădejde și necesar instituţiei6. Și Hunedoara, unde se afl au cu serviciul în al doilea an de studiu, același comandant părinţii săi, muncitorul pietrar Florian și l-a apreciat ca fi ind un ofi ţer bunișor7. Ana, originari din localitatea Moneasa, Absolvă școala cu rezultate bune, judeţul Arad. clasificându-se al 177-lea din 213 Mai avea doi fraţi, Ioan (1893-1916), absolvenţi, cu media 13,22. La 1 septembrie încorporat în anul 1914 în armata austro- 1933 revine în cadrul unităţii sale, în ungară, a luptat pe frontul italian și a funcţia de comandant de Secţie artilerie căzut în luptele din Tirolul de sud, și în cadrul Bateriei 2. Gheorghe (1899-1930), încorporat și el În notarea făcută pentru perioada în armata austro-ungară în anul 1918, a 1 septembrie-31 octombrie 1933, devenit în perioada interbelică un talentat comandantul divizionului, locotenent- 2 Locotenentul de artilerie Florian sculptor , profesând sub patronajul și cu Groza (Colecţia Eugen-Dorin Spătaru) colonelul Teodor Dobrătescu, arată că sprijinul soţiei generalului Marcel Olteanu, ofiţerul a luat parte la perioada a II-a comandant al Corpului 5 Armată de la Brașov și mama de instrucţie, unde a dovedit o întrebuinţare logică a generalului Marcel Olteanu, viitor adjutant regal. evenimentelor și l-a propus a fi înaintat în grad la Revenit alături de părinţi la Moneasa, a urmat aici vechime8. În aceeași notă, colonelul Nicolae Opran, cursurile școlii primare, ulterior a urmat timp de un an de comandantul Artileriei Călăreţe, a fost de acord cu zile cursurile Liceului din Beiuș, pentru ca ulterior să se propunerea de înaintare în grad, făcută de comandantul transfere la Liceul „Moise Nicoară” din Arad, ultimul an divizionului. de liceu urmându-l la Liceul „C.D. Loga” din Timișoara, Pentru perioada 1 noiembrie 1933-31 octombrie pe care l-a absolvit în anul 1928. 1934, același comandant de divizion, l-a apreciat ca fi ind Neavând mijloace suficiente de întreţinere în un bun ofi ţer sub toate raporturile9. facultate, și-a îndreptat pașii spre cariera militară, Ca urmare a activităţii desfășurate, la data de 8 iunie reușind la examenul de admitere în Școala de Ofi ţeri 1934, conform Înaltului Decret Regal nr. 1540, este de Artilerie din Timișoara. A urmat cursurile acestei avansat la gradul de locotenent, participând în aceeași instituţii militare de învăţământ, iar la data de 1 iulie zi, în fruntea subunităţii pe care o comanda la parada 1930 este avansat, prin Înaltul Decret Regal nr. 2424 din organizată în garnizoana Arad. Își continuă activitatea 1 iulie 1930, la gradul de sublocotenent în arma artilerie, de instructor și participă la aplicaţiile (Manevrele Regale – fi ind clasat al 168-lea din 206 absolvenţi3 și repartizat în după cum erau cunoscute în acele timpuri) desfășurate funcţia de comandant Secţie artilerie în cadrul Bateriei în toamna anului 1934 în zona Alba Iulia – Deva. 3 din Divizionul 1 Artilerie călăreaţă din Arad, unitate În octombrie 1934 este numit în funcţia de ofi ţer subordonată Diviziei 1 Cavalerie. instructor la Școala Instructorilor, iar în perioada În notarea de serviciu, pe perioada 1 iulie-31 octombrie aprilie-octombrie 1935 îndeplinește funcţia de ofi ţer cu 1930, comandantul divizionului, locotenent-colonelul Ion aprovizionarea și adjutant al divizionului. Din octombrie Sion, l-a apreciat că va deveni un bun ofi ţer de artilerie4, 1935 îndeplinește, prin cumul, și funcţiile de ofi ţer cu iar pe perioada 1 noiembrie 1930-31 octombrie 1931, aprovizionarea, ofi ţer informator (ofi ţer cu cercetarea) locotenent-colonelul Mihail Lăcătușu, care i-a urmat la și comandant Baterie Depozit. comanda divizionului, l-a apreciat ca fi ind bun instructor În perioada 1 noiembrie 1934-31 octombrie 1935, a și că va deveni un bun ofi ţer de artilerie5. fost apreciat de către locotenent-colonelul Dobrotescu, A urmat cursurile Școlii Speciale de Artilerie din ca un bun ofi ţer sub toate raporturile10, iar Comitetul Timișoara în perioada octombrie 1931-august 1933, Inspectoratului General al Cavaleriei, l-a apreciat conform Deciziei Ministeriale nr. 1237/1931. Primul „la vechime”. document 2017 2 (76) 89 studii/documente Revine, în perioada În perioada februarie-martie 1938, a urmat Cursul februarie-septembrie de cifru și contrainformaţii organizat de Secţia a 2-a din 1936, în funcţia de Marele Stat Major. comandant de secţie Cunoscându-și viitoarea soţie a început demersurile în cadrul Bateriei 3 pentru aprobarea căsătoriei. A întâmpinat numeroase Artilerie Călăreaţă. piedici: soţia era de naţionalitate croată, de religie În notarea făcută catolică și fără dota necesară căsătoriei cu un ofi ţer. A până la 1 aprilie 1936, găsit însă înţelegerea necesară și prin Ordinul nr. 30 locotenent-colonelul din 29 octombrie 1938, comandantul Divizionului 1 Mayer, comandantul Artilerie călăreaţă, locotenent-colonelul Alexandru divizionului, l-a Otopreanu îi aducea la cunoștinţă următoarele: Binevoiţi apreciat ca fiind un a cunoaște că prin Rezoluţia ministerială din 20 octombrie foarte bun ofi ţer11, iar pe a.c. comunicată cu Ordinul Diviziei 1 Cavalerie nr. 529 perioada 1 aprilie-31 din 28.10.1938, vi s-a aprobat căsătoria cu domnișoara octombrie 1936, Florian Groza – tatăl Ida Perco. Conform art. 17 din R.L.C.M., formalităţile (Colecţia Eugen-Dorin Spătaru) noul comandant, căsătoriei religioase și civile, vor trebui terminate în termen locotenent-colonelul de o lună de la primirea prezentului ordin16. (Frumos Alexandru Otopeanu, l-a apreciat ca fi ind un bun ofi ţer12. ordin! – n.n.) Fire studioasă, dornică să acumuleze cât mai multe Pentru perioada 1 noiembrie 1938-31 octombrie cunoștinţe de specialitate urmează cursul de ofi ţeri 1939, locotenent-colonelul Alexandru Otopeanu, l-a orientatori, observatori și șefi S.R.O.T. (Sisteme de apreciat că promite a deveni un bun comandant de baterie17. Reperaj, Observare și Tragere – n.n.), desfășurat la După absolvirea cursului a revenit la unitatea din Centrul de Instrucţie al Artileriei de la Mihai Bravu, pe Arad, unde, începând din luna aprilie 1939, a îndeplinit care l-a urmat în perioada 1-31 august 1936. în continuare funcţia de comandant al Bateriei 5, A absolvit cursul cu califi cativul „Bine” și media 7, fi ind ocupându-se și cu atribuţii de ofiţer informator (cu apreciat de către directorul de curs, locotenent-colonelul cercetarea) și ofi ţer cu atribuţii pe linie de cifru în cadrul Dima că i se pot încredinţa funcţiile de ofi ţer orientator și unităţii. ofi ţer observator13. În același sens, comandantul centrului, Comandantul unităţii, locotenent-colonelul Popescu generalul de brigadă Nicolae Dăscălescu, a fost de acord Măgură l-a apreciat că va deveni un foarte bun ofi ţer și cu aprecierea directorului de curs. l-a propus să fi e înaintat la gradul de căpitan „la alegere” După terminarea cursului, revine în unitatea de (înainte de termen – n.n.). origine ca ofi ţer instructor primind și alte responsabilităţi Același comandant de divizie, generalul Georgescu, mai mari, pe măsura studiilor efectuate și a pregătirii a fost de acord cu aprecierile comandantului de sale militare. Astfel, este numit în luna septembrie 1936, comandant al Bateriei Depozit, funcţie care îl solicită din plin, dar căreia îi face faţă în condiţii deosebite. De asemenea, prin cumul, îndeplinește și funcţia de ofi ţer informator și cu cifrul. Locotenent-colonelul Alexandru Otopeanu l-a apreciat, în notarea făcută pe perioada 1 noiembrie 1936-31 octombrie 1937, ca un bun ofi ţer14. În notarea de serviciu pentru perioada 1 noiembrie 1937-31 octombrie 1938, comandantul divizionului l-a evaluat ca fi ind un bun element, care va deveni un bun comandant de baterie15. A fost propus a fi înaintat la gradul de căpitan „la vechime”, arătând că în timpul manevrelor executate de Divizia 1 Cavalerie, ofi ţerul a comandat Bateria 4, dovedind calităţi și cunoștinţe necesare pentru comanda unui divizion în luptă. Generalul de brigadă Petre Georgescu, comandantul diviziei, a fost de acord Împreună cu colegii de la Şcoala de Ofi ţeri de Artilerie cu aprecierile comandantului de divizion. (Colecţia Eugen-Dorin Spătaru)

90 2 (76) 2017 document studii/documente divizion și l-a propus să fi e înaintat la gradul de căpitan Cavalerie l-a caracterizat „la vechime”, menţionând că ofi ţerul ar trebui să fi e mai „la vechime”. energic și să aibă mai multă grijă de cai18. În perioada 1 martie - Pentru perioada de la 1 noiembrie 1939-31 octombrie 3 aprilie 1941, căpitanul 1940, comandantul regimentului (între timp, divizionul Florian Groza a urmat a fost transformat în Regimentul 1 Artilerie Călăreaţă), cu rezultate bune, Cursul colonelul Popescu Măgură, l-a apreciat ca ofi ţer bun, mixt româno-german, de care s-a ocupat de baterie, însă atât îngrijirea cailor, cât la Centrul de Instrucţie și educaţia oamenilor a lăsat de dorit, fiind nevoie de al Artileriei. Aici a luat intervenţia regimentului pentru a-i ridica bateria la nivelul contact cu noi categorii celorlalte19. de armament și tehnică de Comandantul diviziei, a fost de acord cu artilerie, cu reguli moderne aprecierile comandantului de regiment, iar Comitetul de tactica artileriei și de 1 octombrie 1944. Arad. Inspectoratului General al Cavaleriei, l-a caracterizat întrebuinţare în luptă a Florian Groza în grad de căpitan (Colecţia Eugen-Dorin Spătaru) ca putând fi avansat „la vechime”. acesteia de la aliaţii germani, Între timp, ca o încununare a eforturilor depuse, a care aveau deja acumulată experienţă în luptele purtate pregătirii militare pe care o dovedise, la data de 8 iunie până atunci. 1940, locotenentul Florian Groza a fost avansat, la Participă la Campania din Est, în calitate de termen, la gradul de căpitan. comandant de baterie în cadrul aceluiași regiment, De la 5 decembrie 1940, a fost mutat în cadrul începând cu 18 iulie 1941. A luat parte la acţiunile Divizionului 6 Artilerie Călăreaţă, în calitate de militare desfășurare de Brigada 9 Cavalerie, în comandant al Bateriei 2, ocupându-se în continuare de perioada 22 august-16 octombrie 1941, participând perfecţionarea pregătirii militare și de specialitate atât a la operaţiunile militare desfășurate de această mare lui, cât mai ales a subordonaţilor, având în vedere timpul unitate între Limanul Hadjibey și Regiunea Vigoda la scurt în care trebuia să pregătească un număr mare de N-E Odessa, la Plunga, Augustovka, Priţeporka, cotele recruţi și să reîmprospăteze cunoștinţele celor concentraţi. 67, 94, 81, având ca obiectiv atingerea localităţilor În perioada 1 noiembrie 1940-31 octombrie 1941 a Holodnaia Balka, Gniliakovo și Odessa21. Comandantul fost apreciat de colonelul Popescu-Măgură, comandantul regimentului, locotenentul-colonel Dumitru Neferu, Regimentului 1 Artilerie Călăreaţă ca fi ind un ofi ţer l-a caracterizat ca un ofi ţer foarte bun și bine pregătit22. bun, iar ulterior de către comandantul Regimentului Comandantul Brigăzii 9 Cavalerie, generalul de 6 Artilerie călăreaţă, locotenent-colonelul Dumitru brigadă Traian Cocorăscu, a fost de acord cu aprecierile Neferu, ca ofi ţer foarte bun și bine pregătit20. comandantului de regiment. Între timp, la 5 decembrie 1940, a fost numit în Înainte de căderea Odessei, unitatea a fost retrasă funcţia de comandant al Bateriei 2 din Regimentul pentru refacere, având în vedere pierderile mari de 6 Artilerie Călăreaţă. În același sens, comandantul material. Începând cu 2 octombrie 1941, Brigada 9 Brigăzii 9 Cavalerie, generalul Cocărăscu, a fost de Cavalerie a fost însărcinată iniţial cu misiuni de pază acord cu aprecierile făcute, iar Comitetul Corpului de în nordul Transnistriei, în judeţele Moghilev, Tulcin și Iampol. Ulterior, unitatea a fost dislocată în orașul Tulcin (în cazarma de cavalerie Poniatowsky), unde a executat o intensă activitate de pregătire de luptă. În perioada decembrie 1941-ianuarie 1942 își va petrece concediul în ţară, alături de familia sa afl ată la Moneasa. Va reveni pe front, începând cu 19 august 1942, în calitate de comandant de baterie în aceeași unitate, după o deplasare pe itinerarul Rostov, pe Don – Peninsula Taman – Novorosiisk. A luat parte la luptele de pe coasta Mării de Azov, la forţarea Canalului Kurka, Kalabatka, Kurcinaskaia, Temryuk, Gostagoevskaia, Anapa, cotele 408, 409, 476, 320 și în zona Kal Ustaia, din Munţii Caucaz. Pentru activitatea desfășurată până la 31 octombrie 1942, Arad. 10 mai 1937 (Colecţia Eugen-Dorin Spătaru) comandantul regimentului l-a apreciat ca fi ind un ofi ţer document 2017 2 (76) 91 studii/documente Începând cu 1 ianuarie 1944 este numit în funcţia de ajutor administrativ al comandantului Spitalului Militar Arad. Pentru perioada 1 ianuarie-15 februarie 1944, maiorul dr. Ion Tătaru, comandantul Spitalului Militar Arad, notează că este un ofi ţer conștiincios și de o cinste desăvârșită, a depus multă dragoste și râvnă pentru a se achita de obligaţiile regulamentare. Foarte bun gospodar, a reușit să servească bolnavilor și trupei o masă foarte bună calitativ și cantitativ. Bun organizator, în scurtul timp cât a stat în Spital a realizat înfăptuiri foarte frumoase. Întreprinzător și energic, are o educaţie militară desăvârșită. Îl caracterizez ca pe un ofi ţer excepţional 25. La 15 februarie 1944, este numit în funcţia de șef 18 august 1942. În faţa localităţii Temniuk (Colecţia Eugen-Dorin Spătaru) al Biroului 2 Mobilizare al Cercului Teritorial Arad. foarte bun și de nădejde, arătând că la inspecţia făcută de În această funcţie participă la acţiunile de dezarmare a mareșalul Ion Antonescu și de comandantul Armatei 3, elementelor germane din orașul Arad în perioada 23- generalul de corp de armată Petre Dumitrescu, bateria 28 august 1944, ulterior în zilele de 13-19 septembrie sa a fost găsită foarte bine, fapt pentru care regimentul a 1944 la acţiunile împotriva trupelor horthyste, până la fost citat prin comunicat ofi cial de presă. În același sens, eliberarea Aradului. comandantul Diviziei 9 Cavalerie (de la 15 martie 1942) La 15 decembrie 1944 este numit ajutor al șefului l-a apreciat ca ofi ţer eminent care în luptele din Caucaz s-a Biroului 2 Mobilizare. Este avansat la gradul de maior, afi rmat ca comandant (sic!) și ofi ţer de artilerie de valoare prin Înaltul Decret Regal nr. 1971 din 24 iunie 1945, excepţională, susceptibil să fi e înaintat în mod excepţional cu vechimea din 9 mai 1945. pentru merite excepţionale de război23. Pentru perioada 1 noiembrie 1944-31 octombrie Participă la luptele de la Grigorovskaia, Staraipenskaia, 1945, șeful Biroului 2 organizare-mobilizare, locotenent- Bergruken Pschaft (cotele 408, 490 și 426), Kal Ustaia colonelul Gheorghe Luchian, îl caracterizează ca fi ind și Mâslo. Pentru distrugerea unei poziţii de artilerie sănătos și deși clasat invalid, totuși rezistent, nu poate sovietice a fost decorat cu „Crucea de Fier” clasa a II-a. face eforturi pe jos, ţinuta îngrijită. Inteligent. Cu bună Comandantul regimentului, colonelul Dumitru memorie și frumoasă iniţiativă. Are dezvoltat un ales Neferu îl caracterizează ca fi ind un ofi ţer foarte bine spirit de organizare. Disciplinat și cu o frumoasă educaţie pregătit, care poate comanda în bune condiţii un divizion ostășească. Are o bună pregătire profesională. Foarte pe câmpul de luptă24. conștiincios, sever și drept. Bun camarad. Îndeplinirea La 17 decembrie 1942, este grav rănit la ambele serviciului: a continuat a îndeplini funcţia de ajutor la picioare și la mâna stângă, în urma exploziei unei mine de Biroul 2 mobilizare, unde s-a afi rmat ca un excelent infanterie, în luptele de la Cota 426, creasta Bergrucken cunoscător al lucrărilor de mobilizare. Lucrează din Pschaf. A urmat o lungă perioadă de peregrinări și convingere pentru a-și îndeplini în cele mai bune condiţii operaţii complicate prin spitalele militare germane din atribuţiile sale. I-am încredinţat lucrările cele mai grele Valustraia, Krasnodar, ulterior fi ind evacuat pe calea ferată, și mai de răspundere și am satisfacţia să afi rm că și-a sub un puternic bombardament al aviaţiei sovietice, în făcut datoria din plin. Meticulos în orice lucrare, nu-i Spitalul Militar din Lwow. Aici a fost supus unor operaţii scapă nimic necontrolat. Cu un larg spirit de prevedere și complicate și de lungă durată de către medicii germani. iniţiativă asigură executarea la timp a lucrărilor respective. După îndelungata perioadă de spitalizare, la 5 august Pentru toată activitatea sa îi aduc toate laudele și-l 1943 s-a prezentat la Regimentul 6 Artilerie Călăreaţă caracterizez ca pe un ofi ţer ales între aleși 26. P.S. din Arad, iar la 3 septembrie 1943 a fost clasat de În perioada 9 ianuarie-7 iunie 1946 este numit în către Comisia de expertiză medico-militară ca „invalid de funcţia de ajutor comandant E.C.P. (Educaţie, Cultură război gradul II” și trimis în concediu medical, perioada și Propagandă – n.n.) al Cercului Teritorial Arad, în de recuperare făcând-o chiar la Moneasa, cunoscută ca conformitate cu Ordinul Direcţiei Personalului din staţiune balneoclimaterică. În perioada 21 noiembrie- Ministerul de Război nr. 8049 din 12 ianuarie 1946. A 31 decembrie 1943 a îndeplinit funcţia de șef al Biroului fost trimis să urmeze cursurile Centrului de Instrucţie mobilizare la Regimentul 6 Artilerie Călăreaţă P.S. E.C.P. de la Breaza, dar pe care nu le-a absolvit, (partea sedentară – n.n.). retrăgându-se din motive personale.

92 2 (76) 2017 document studii/documente În perioada 7 iunie-8 august 1946 ocupă funcţia de ajutor șef Birou mobilizare la Cercul Teritorial Arad. La 16 iulie 1946 este avansat la gradul de locotenent- colonel, în conformitate cu Înaltul Decret Regal nr. 2867 din 1946. Pe linie obștească, la 28 februarie 1946 a fost ales membru în Comitetul Central al Organizaţiei Sportului Popular – Regionala Arad. La 9 august 1946 a fost trecut în cadrul disponibil, în conformitate cu Legea nr. 433 din 1946, iar la 9 august 1947 a fost trecut în rezervă. Prin Decizia Prefectului judeţului Arad nr. 7795 din 22 septembrie 1947, a fost numit Primar al comunei August 1942. Piesă de artilerie grea sovietică capturată (Colecţia Eugen-Dorin Spătaru) Moneasa, funcţie deţinută până la 6 decembrie 1948, iar în perioada octombrie 1949-octombrie 1950 a fost Corespunde satisfăcător funcţiei ... ofi ţer nou în grad, nu membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului de face obiectul unei propuneri de avansare27. convalescenţi patrioţi greci și președinte al Cooperaţiei În aceeași notare de serviciu, comandantul Corpului din comuna Moneasa. 1 Armată, colonelul Alexandru Teodorescu, și locţiitorul În perioada 9 august-9 octombrie 1949 a fost politic, maiorul Grigore Răduică, consideră că a muncit concentrat, în calitate de ofi ţer de rezervă, în funcţia de cu rezultate satisfăcătoare în gospodăria unităţii. În general șef de stat major al Regimentului 33 Artilerie, participând a dat rezultate bune în pregătirile aprovizionărilor de iarnă. la aplicaţiile de toamnă pe armată, desfășurate în zona Din punct de vedere profesional este satisfăcător pregătit, Tîrgu Mureș. mai are unele lipsuri, neputând comanda un regiment de La 20 octombrie 1950, a fost concentrat ca ofi ţer artilerie. Va trebui să muncească mai mult pentru a se pune de rezervă în cadrul Ministerului Forţelor Armate (în la punct cu cunoștinţele profesionale și chiar cu cele pe linie continuare M.F.A.) și numit în funcţia de ajutor al de spate. Din manevrele din toamna anului 1951 a dat comandantului pentru aprovizionare al Regimentului rezultate mediocre în lucrările pe care le-a întocmit. Este 8 Artilerie Grea din Tîrgu Jiu, iar prin Ordinul M.F.A. timid și uneori lipsit de energie în activitatea sa. Din punct nr. 65035 din 9 octombrie 1951, în aceeași funcţie la de vedere politic este satisfăcător pregătit. În general a arătat Regimentul 264 Artilerie Grea. că este legat de cauza clasei muncitoare28. În „Foaia de notare” pentru perioada 1 octombrie Comisia de notare29 a concis că ofi ţerul a dat rezultate 1950-1 octombrie 1951, șeful artileriei Corpului 1 bune în munca de birou. Se descurcă mai greu în sarcinile Armată, locotenentul-colonel Mihai Șerbănescu, practice pe teren neavând sufi cient spirit de organizaţie. notează: a îndeplinit funcţia corespunzător satisfăcător. S-a Ofi ţerul corespunde funcţiei ce o deţine30. interesat îndeaproape de munca administrativă a unităţii, a La 9 iunie 1951 a fost rechemat în cadrele active ale muncit cu bune rezultate, reușind să facă tabăra de instrucţie M.F.A. cu gradul de locotenent-colonel. a unităţii, să aibă trupe bine echipate și să aprovizioneze Referitor la perioada 15 octombrie 1951-15 unitatea cu cele necesare pentru iarnă. Ofi ţerul trebuie octombrie 1952, comandantul regimentului notează: să muncească mai mult pentru a-și completa cunoștinţele ofi ţerul își cunoaște în bune condiţii atribuţiile ce-i revin în militare pe linie de spate și pe linie de comandă, în manevra funcţia de locţiitor al comandantului pentru aprovizionări. din acest an a întocmit lucrări de spate neconforme cu Acest lucru rezultă din planifi carea judicioasă și urmărirea realitatea câmpului de luptă. Are nevoie să studieze executării întocmai a ei de către serviciile de aprovizionare Regulamentul de spate. Nu a înaintat întotdeauna la timp subordonate, care a reușit să asigure o echipare bună a lucrările pe care le-a executat pe linie de spate, Corpul de întregului efectiv, o hrană bună atât pentru ofi ţeri cât și Armată intervenind pentru ele să fi e înaintat la timp util și pentru soldaţi, precum și o cazare corespunzătoare. A pregătit de multe ori chiar a fost necesar ca Corpul de Armată (Sic!) să personal ofi ţerii și plutonierii de subunităţi în problemele de revină. Ofi ţerul este muncitor, a căpătat practică în lucrul de aprovizionare și gospodărie reușind ca la sfârșitul anului spate al regimentului, însă trebuie să citească mai mult, să fi e să nu aibă pierderi în alimente, furaje și echipament. A mai exigent cu subalternii și mai pretenţios cu el însuși. are planifi cat și urmărit activitatea atelierelor în regiment cultură generală și profesională satisfăcătoare. Ofi ţerul este reușind să asigure o durată prelungită a echipamentului legat clasei muncitoare și regimului de democraţie populară. și încălţămintei soldaţilor. A realizat o depozitare model a document 2017 2 (76) 93 studii/documente materialelor stoc și o conservare bună a acestora. Serviciile ideologic, dând bune rezultate și personalul subordonat s-a comportat în bune condiţii în la lecţiile de pregătire marxist- aplicaţii și manevră, asigurând la timp o hrană de bună leninistă. În hotărârile ce le calitate. ia nu este destul de statornic a. La controlul executat de Spatele Forţelor Armate în din cauza necunoașterii timpul aplicaţiilor de toamnă, a primit califi cativul „bine”. precise a noţiunilor tehnice. b. Ofi ţerul are o bună pregătire militară de specialitate. Ofi ţerul corespunde sarcinilor Studiază pentru ridicarea nivelului său de pregătire și funcţiei ce o îndeplinește în participând activ la ședinţele de pregătire în cadrul unităţii. momentul de faţă33. c. Bun organizator și perseverent în ducerea la De asemenea, generalul- îndeplinire a sarcinilor ce-i revin, exigent cu sine însuși și maior Ion Eremia, locţiitorul cu subordonaţii, ofi ţerul a dat dovadă în toată activitatea ministrului Forţelor Armate Florian Groza în grad sa că este devotat regimului de democraţie populară. pentru cazarea trupelor, de locotenent-colonel Bine pregătit din punct de vedere politic, ofi ţerul studiază consideră că ofiţerul (Colecţia Eugen-Dorin Spătaru) cu perseverenţă pentru ridicarea nivelului său politic și corespunde în mod satisfăcător ajutând pe subordonaţi pentru a-și însuși noul stil de muncă funcţiei. Nu are încă suficientă calificare și experienţă și pentru o atitudine faţă de bunurile armatei. tehnică. Bun gospodar și organizator. Pregătirea politico- d. Faţă de rezultatele bune obţinute de ofi ţer în funcţia ideologică și călirea politică – satisfăcătoare. [...] Este necesar de locţiitor pentru aprovizionări și faţă de capacitatea sa să i se atragă atenţia asupra necesităţii însușirii cunoștinţelor propunem promovarea sa în funcţia de locţiitor pentru spate tehnice34. la o Mare Unitate31. Președintele Comisiei Superioare de Notare de pe În aceeași ordine de idei, șeful Spatelui Corpului 52 lângă primul-locţiitor al M.F.A.35, generalul-locotenent Armată este de acord cu notarea făcută de șefi i ierarhici. Cu Nicolae Ceaușescu, a fost de acord cu notarea. ocazia diferitelor convocări, ofi ţerul a dat dovadă de o bună La 24 iulie 1953, în conformitate cu Ordinul M.F.A. pregătire pe linie tactico-spate, precum și grijă deosebită în nr. MC 01566, este numit în funcţia de comandant executarea ordinelor. Necesită a-și însuși pe deplin și cunoștinţele al Sectorului 422 Lucru Palas – Constanţa (ulterior pe linie tehnică-administrativă, studiind Instrucţiunile noi Șantierul 422 Lucru), funcţie prevăzută cu gradul de de evidenţă în Forţele Armate. Faţă de activitatea sa și de general-maior. rezultatele obţinute în funcţia de ajutor de comandant pentru În propunerea de avansare la gradul de colonel, aprovizionare al Regimentului 264 Artilerie Grea îl propunem șeful Direcţiei Construcţii Speciale, colonelul ing. Ioan pentru promovarea de șef de Spate la o mare unitate32. Cioroiu arată că ofi ţerul conduce lucrările Sectorului 422 La 22 octombrie 1952, în conformitate cu Ordinul Lucru în mod satisfăcător, neavând experienţă și sufi cientă M.F.A. nr. MC 06425 este numit în funcţia de locţiitor califi care în lucrările de construcţii. Cu toate că nu avea pentru aprovizionare al comandantului Sectorului 422 nici un fel de cunoștinţe tehnice, în anul 1953, cu ajutorul Lucru Palas – Constanţa. Unitatea era subordonată organelor tehnice și spiritul său de organizare a putut Direcţiei Construcţii Speciale și avea ca principală misiune păstra evidenţa materialelor, oamenilor și lucrărilor în bune executarea de lucrări de fortifi caţii în zona litoralului Mării condiţii. În prezent conduce lucrările de lichidare și de plan Negre, executarea de construcţii și instalaţii portuare, de pe anul 1954, unde obţine rezultate bune. Este bine pregătit alte obiective militare în zona Constanţei. din punct de vedere politic, studiază pentru ridicarea Pentru perioada 15 octombrie 1952-5 decembrie 1953, nivelului său, ajută cadrele tinere pentru a se califi ca. Starea colonelul ing. Ioan Cioroiu, șeful Direcţiei Construcţii moral-politică a unităţii este satisfăcătoare. Ofi ţerul nu este Speciale, arată că iniţial a îndeplinit funcţia de ajutor îndeajuns de statornic atunci când ia o hotărâre, tocmai din pentru aprovizionare al sectorului, funcţie în care a corespuns cauza necunoașterii precise a noţiunilor tehnice36. satisfăcător. În mai 1953, șeful sectorului fi ind chemat în În baza Ordinului M.F.A. nr. MC 01937 din 14 altă funcţie, a fost numit șef al acestui sector. Ofi ţerul nu a august 1954 este avansat la gradul de colonel, la 23 august avut niciun fel de cunoștinţe tehnice, a lucrărilor ce le execută 1954. La 1 martie 1955, în baza Ordinului Locţiitorului sectorul. Cu toate acestea, ofi ţerul a muncit cu mult interes M.F.A. nr. MS 3 din 1 martie 1955, este numit în funcţia pentru însușirea noţiunilor tehnice a acestor lucrări. Sprijinit de comandant al Batalionului 4 Construcţii Militare de organele tehnice a reușit să îndeplinească planul în bune Constanţa. condiţii. A putut păstra evidenţa materialelor, oamenilor și Pentru perioada 1 martie-1 decembrie 1955, lucrărilor în bune condiţii. Ofi ţerul e bine pregătit politico- colonelul Ioan Moţoc, comandantul Întreprinderii de

94 2 (76) 2017 document studii/documente Construcţii Militare nr. 1, consemnează: rezultatele sa, ca muncitor necalifi cat, lucrând pe la mai multe obţinute în muncă au fost satisfăcătoare. Ofi ţerul nu a putut întreprinderi din Arad, până la pensionarea pentru limită corespunde pe deplin funcţiei încredinţate fi indcă nu a avut de vârstă în anul 1966. pregătirea necesară în domeniul construcţiilor și nu a fost De-a lungul carierei militare a fost decorat cu ordine sufi cient de exigent cu subordonaţii. Este un bun gospodar, și medalii românești și germane: Ordinul „Coroana obţinând rezultate bune în această direcţie. Foarte muncitor, României” clasa a V-a în grad de cavaler cu panglică de disciplinat și corect în serviciu. Pregătire politică bună, se „Virtute militară” (1942), Ordinul „Steaua României” orientează just în problemele politice internaţionale. În clasa a V-a cu spade și panglică de „Virtute militară” concluzie: ofi ţerul este un element serios, cinstit și muncitor37. (1952), „Crucea de Fier” clasa a II-a (1942), Medalia Cu toate acestea, la 22 noiembrie 1955, în conformitate jubiliară „10 ani de la înfi inţarea primelor unităţi ale cu Ordinul M.F.A. nr. MC 02600 este trecut în rezervă. Armatei R.P.R.” (1953), Medalia „Eliberarea de sub Câţiva ani mai târziu, în conformitate cu Ordinul jugul fascist” (1954) și Ordinul „Meritul militar” clasa M.F.A. nr. MC 00157 din 17 aprilie 1969 a fost trecut a II-a (1954). în retragere. În ultimii ani de viaţă s-a retras la locuinţa părintească A început o perioadă de calvar, fără serviciu, cu o din staţiunea balneo-climaterică Moneasa, așezată în soţie casnică și două fetiţe de vârstă școlară, în care a fost cadru natural deosebit la poalele Munţilor Codru Moma, nevoit să presteze munci sub demnitatea și pregătirea unde a decedat la 13 martie 1991, la vârsta de 83 de ani.

A reputed Artilleryman - Colonel Florian Groza Warrant offi cer adjutant Eugen-Dorin Spătaru Abstract: Florian Groza started as junior lieutenant in 1930 and became colonel in 1954. He participated at the fi ghts of the Second World War being decorated with Romanian and German high orders and medals. After the war ended he activated on Palas-Constanţa yard with the mission to execute seashore fortifi cation works. Keywords: artillery, Second World War, colonel, Palas-Constanţa, Moneasa

NOTE

1 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad. 21 Denumirea localităţilor este preluată din documentele afl ate la 2 Şcoala generală din localitatea Moneasa poartă numele „Memoriul personal” al ofi ţerului. „Gheorghe Groza”. 22 Ibidem. 3 Vezi pe larg, Col. prof. univ. Dr. Adrian Stroea, col. (r) Marin Ghinoiu, 23 A.M.R., Memoriul original col. (r) Groza F. Florian, dosar nr. crt. Şcoala Militară de Artilerie - 165 de ani de existenţă, Editura Centrului 422, f. 17. Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2011, pp. 271-274. 24 Ibidem. 4 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Memoriul original 25 Foaia de notare afl ată în arhiva familiei. col. (r) Groza F. Florian, dosar nr. crt. 422, f. 16. 26 Ibidem. 5 Ibidem. 27 A.M.R., Memoriul original col. (r) Groza F. Florian, dosar 6 Ibidem. nr. crt. 422, f. 19. 7 Ibidem. 28 Ibidem. 8 Ibidem. 29 Preşedinte: colonel Eugen Brote, membri: mr. Grunstein, cpt. Vasile 9 Ibidem. Marcu şi locotenent-major Ion Vasile. 10 Ibidem. 30 A.M.R., Memoriul original col. (r) Groza F. Florian, dosar nr. crt. 11 Ibidem. 422, f. 20. 12 Ibidem. 31 Ibidem, f. 21. 13 Ibidem. 32 Ibidem. 14 Ibidem. 33 Ibidem, f. 23. 15 Ibidem. 34 Ibidem. 16 Document afl at în arhiva familiei. 35 Comisia era formată din: general-maior Ion Eremia, general-maior 17 A.M.R., Memoriul original col. (r) Groza F. Florian, dosar Gheorghe Ştefănescu, general-locotenent Edmond Stanciu, general-maior nr. crt. 422, ff. 16-17. Constantin Smirnov, colonel Ion Ioniţă şi locotenent-colonel Ion Iliev. 18 Ibidem, f. 17. 36 A.M.R., Memoriul original col. (r) Groza F. Florian, dosar 19 Ibidem. nr. crt. 422, f. 32. 20 Ibidem. 37 Ibidem, f. 25. document 2017 2 (76) 95 agora SIMPOZIONUL ITINERANT ORGANIZAT DE SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI

entru cinstirea memoriei eroilor care acum o sută de Marinel Voicu, comandantul Centrului Militar Judeţean Pani s-au jertfi t pe câmpul de luptă din „triunghiul Bacău și profesorul Bogdan Tanasă de la Colegiul Militar morţii” Mărăști-Mărășești-Oituz și în conformitate cu Naţional „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc. „Planul privind activităţile dedicate Centenarului Primului Astfel, locotenent-colonelul dr. Gabriel-George Război Mondial ce se desfășoară în cadrul Ministerului Pătrașcu a susţinut tema Supravieţuitorul companiei Apărării Naţionale”, în perioada 22-25 mai 2017, Serviciul mitraliere, un material elaborat, care pune capăt unei Istoric al Armatei a organizat și desfășurat un simpozion polemici istorice care datează încă de la sfârșitul primei itinerant intitulat „Pe aici nu se trece!” – 100 de ani de la marile confl agraţii mondiale. Expert gradul I Lucian Drăghici a bătălii duse de Armata Română în vara anului 1917. prezentat contextul internaţional de la începutul anului Activităţile 1917 prin comunicarea s-au desfășurat în Locul bătăliilor de la garnizoane situate în Mărăști, Mărășești, partea de est a ţării, în Oituz în contextul zone în care, în anul militar și politic 1917, ostașii români au european al anului dat supremul sacrifi ciu împotriva armatelor 1917, în timp ce expert Puterilor Centrale, dr. Ion Rîșnoveanu a după următorul prezentat comunicarea program: 23 mai Armamentul de 2017 – Batalionul 634 infanterie și artilerie Infanterie „Petrodava” din dotarea Armatei din garnizoana Piatra Române în timpul Neamţ; 24 mai 1917 – Primului Război Batalionul 17 Vânători Mondial, dar și date de Munte „Dragoș- mai puţin cunoscute Vodă” din garnizoana ale carierei militare a Vatra Dornei și la Colegiul Militar Naţional „Ștefan cel generalului de fl otilă aeriană Haralambie Giossanu, un as Mare” din garnizoana Câmpulung Moldovenesc și 25 mai al aeronauticii românești în perioada 1916-1919, în studiul 2017 – Cercul Militar din garnizoana Bacău. General de fl otilă aeriană Haralambie Giossanu – un as al La buna desfășurare a acestui simpozion au participat aeronauticii românești în timpul Primului Război Mondial. locotenent-colonelul dr. Gabriel-George Pătrașcu, șeful Demn de remarcat este faptul că în cadrul acestor Biroului Editorial și Documentare Istorică, plutonierul manifestări, expert gradul I Lucian Drăghici a prezentat major Răzvan Bucur, expert gradul I Lucian Drăghici și distinsului auditoriu ultima lucrare apărută sub egida expert gradul I dr. Ion Rîșnoveanu. Cei trei specialiști în Serviciului Istoric al Armatei dedicată Primului Război istorie militară din cadrul Serviciului Istoric al Armatei Mondial, Războiul de Întregire (1916-1919). Comandanţi au prezentat teme deosebit de interesante, informaţia militari români, un demers cu atât mai valoros din punct istorică bazându-se, în primul rând, pe documente din de vedere știinţifi c cu cât reprezintă prima lucrare de acest Arhivele Militare Române, fapt ce a acordat activităţii o gen al istoriografi ei militare românești. reală ţinută știinţifi că. În cadrul manifestării organizate la Colegiul Militar În cele patru locaţii, unităţi militare de elită ale Naţional „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, Armatei României, unul dintre cele mai importante centre de formare a viitoarelor cadre militare ale Armatei Serviciul istoric al armatei a acordat elevei Oana-Elisa Străjer, României, precum și Cercul Militar Bacău, specialiștii ocupanta locului II la faza judeţeană a Olimpiadei de istorie, o instituţiei noastre au scos de sub negura istoriei aspecte diplomă de excelenţă, ca semn al aprecierii eforturilor depuse mai puţin cunoscute ale Primului Război Mondial, fapt de aceasta pentru receptarea și însușirea acestei materii. primit cu entuziasm de un auditoriu avizat, format din Prin aceste manifestări cu o înaltă ţinută știinţifi că, cadre militare în activitate și rezervă, cadre didactice Serviciul Istoric al Armatei a promovat tradiţiile Armatei și elevi, printre care s-au numărat colonel dr. Dragoș- României și, în același timp și în egală măsură, a valorifi cat Dumitru Iacob, comandantul Brigăzii 15 Mecanizate patrimoniul arhivistic aflat în păstrarea Ministerului „Podu-Înalt”, locotenent-colonel Dan Orza, comandantul Apărării Naţionale. Batalionului 634 Infanterie „Petrodava”, colonel Petrică- Dr. Ion RÎȘNOVEANU

96 2 (76) 2017 document agora / recenzii CAMPANIILE MILITARE DIN 1917 n ziua de 17 mai 2017, la sediul central al Arhivelor Naţionale din București, Bulevardul ÎElisabeta, nr. 49, a avut loc vernisajul expoziţiei cu tema „Campaniile militare din 1917”. La realizarea expoziţiei au contribuit, în calitate de parteneri, Serviciul Istoric al Armatei, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Muzeul Naţional de Istorie a României și Arhiva Naţională de Filme. Expoziţia cuprinde peste 300 de documente ofi ciale (expuse în original sau în copie), scrisori, jurnale ale unor personalităţi, gazete de front, manifeste, hărţi și fotografi i. Documentele sunt aranjate pe mai multe secţiuni tematice: Aspecte politice, Reorganizarea armatei române, Misiunea Militară Franceză, În spatele frontului, Pe front, Aliatul rus, Inamicul în campanie, Sfârșitul anului 1917. Tot în cadrul expoziţiei poate fi vizionat fi lmul „Războiul pentru Întregirea Neamului”, realizat în anul 1920 și pus la dispoziţia publicului de Arhiva Naţională de Filme. Serviciul Istoric al Armatei a contribuit cu numeroase documente (în copie) provenind din fondurile create de Marele Cartier General, Direcţia Materialelor și Instalaţiilor Noi din cadrul Ministerului de Război, Secţia 3 Operaţii, Armatele 1 și 2 române, Inspectoratul Clerului Militar, precum și cu fotografi i din fototeca proprie. La vernisajul expoziţiei au participat, din partea Serviciului Istoric al Armatei, comandor Marius-Corneliu Croitoru și expert gr. 1 Lucian Drăghici, iar din partea Centrului de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, expert gr. 1 dr. Victor Martin. În intervenţia sa în cadrul vernisajului, dl. comandor Marius-Corneliu Croitoru a amintit tradiţionala colaborare dintre Serviciul Istoric al Armatei și Arhivele Naţionale pe planul valorifi cării știinţifi ce a documentelor de arhivă afl ate în păstrarea celor două instituţii. Această colaborare s-a manifestat pregnant în ultimul deceniu prin participarea, în fi ecare an, a Serviciului Istoric al Armatei, în calitate de partener, la expoziţiile realizate de Arhivele Naţionale. Expoziţia „Campaniile militare din 1917” este organizată în cadrul „Programului naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial”. Expoziţia poate fi vizitată până la sfârșitul acestui an, în zilele de luni, miercuri și vineri, între orele 8.30 –15.30, iar marţi și joi, între orele 8.30– 8.30. Lucian DRĂGHICI ED NICOLAE IORGA a iniţiativa Academiei Oamenilor de Știinţă din România și a Editurii Enciclopedice, începând Lcu luna aprilie 2015, a fost lansat programul „Personalităţile Marii Uniri din 1918”, oamenilor politici, de știinţă și cultură, militari, clerici sau diplomaţi urmând să li se consacre un volum în care să li se evoce personalitatea, cu accent pe contribuţia adusă la realizarea Marii Uniri. Apariţiile editoriale, iniţiate de profesorul universitar dr. Petre Ţurlea, au fost coordonate de profesorul universitar dr. Ioan Scurtu. Reputatul istoric Petre Ţurlea ne propune personalitatea multiplă a lui Nicolae Iorga – istoric, scriitor, critic literar, dramaturg, ziarist, profesor, om politic sau întemeietor de așezăminte culturale (Editura Enciclopedică, București, 2016, 288 pagini). În „Motivaţie” cititorului i se precizează: „cartea de faţă este scrisă pentru a oferi lumii românești de la începutul secolului XXI o pildă și un îndemn: pilda unei vieţi trăită pentru Neamul Românesc și îndemnul de a o urma”. Lucrarea cuprinde Argument, Motivaţie, I. Scurtă biografi e, II. Așezămintele de la Vălenii de Munte în lupta pentru Marea Unire, III. Nicolae Iorga în anii neutralităţii (1914-1916), IV. Lupta pentru România Mare în vreme de război (1916-1918), V. Recunoașterea Marii Uniri și rolul lui Nicolae Iorga, Note, Lista ilustraţiilor, Abrevieri și Indice nume de persoane. Apostolul Neamului, în decembrie 2016, elogia Armata: „spre noi se uită astăzi o oștire, oștirea României, care moralicește este întreagă; este mai mare chiar decât în momentul când întâiul detașament a sfărâmat cu patul puștii piatra de nedreptate la graniţă. Atunci om viu lângă om viu, ea reprezenta numai partea fi zică și încrederea în biruinţă; astăzi cei vii aduc lângă dânșii moștenirea sufl etească a celor care au murit pe câmpul de luptă. Precum noi lăsăm la alţii averea și numele nostru, acei care cad pentru Ţară și viitorul Neamului își lasă sufl etul întreg, atât de mare cum era în momentul sacrifi ciului lor, acelora în mijlocul cărora cad. [...] Tot sufl etul oștirii românești se găsește astfel în acei care se întorc astăzi copleșiţi de număr, cum au fost copleșiţi soldaţii lui Ștefan cel Mare, și gata ca și dânșii să se întoarcă asupra biruitorilor. [...] Cel din urmă soldat cu haina sfâșiată de suferinţele și răbdările îndelungate faţă de asprimea naturii și de cruzimea dușmanului aduce în făptura sa morală pe toţi acei pe care nu-i vom mai vedea aievea niciodată. [...] Și niciodată steagul românesc n-a fost mai mândru decât în momentul când a arătat celei mai superbe alcătuiri militare din Europa că pot merge ţărani fără școală, fără arme moderne, înaintea oștirii înzestrate cu tot ce o cultură grozavă și înverșunată dă sclavilor înarmaţi care o reprezintă”. Dr. Luminiţa GIURGIU document 2017 2 (76) 97 recenzii SPIONI, SPIOANE ŞI DANDANALE ÎN ROMÂNIA NEUTRĂ (1914-1916) n generoasa locaţie a Fundaţiei „” a avut loc lansarea volumului ÎSpioni, spioane și dandanale în România neutră (1914-1916) al binecunoscutului istoric al serviciilor secrete românești – Alin Spânu (Editura Militară, București, 2016, 364 pag.). Prefaţată de Mihai Retegan, lucrarea cuprinde Argument, Capitolul 1. Filiere, spioane și informatori (Organizarea și conducerea reţelelor informative; Spioni, propagandiști, teroriști; Confruntări pe tărâmul aurului negru; ...Și de-a lungul Dunării albastre; Feţele asimetrice ale jurnaliștilor; Eșecuri și vulnerabilităţi), Capitolul 2. De la contraspionaj la decizii diplomatice. Cazul contelui Czernin, Capitolul 3. Feţele frumoase ale spionajului (Supusele străine și militarii români – o relaţie incompatibilă; Suspecte, dubioase, veroase); Capitolul 4. Dandanale. Alături de Concluzii, cititorii benefi ciază de 37 de anexe și de o coliţă foto. Scrisă într-un stil alert, lucrarea ne propune o imagine a acţiunilor informative străine desfășurate pe teritoriul României în anii neutralităţii, precum și modalităţile în care ele au fost contracarate de organele Direcţiei Poliţiei și Siguranţei Generale. Unele din temele abordate au fost găzduite și în revista „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române” (De la spionaj la decizii diplomatice. România versus Imperiul Austro-Ungar (iulie-septembrie 1914) – nr. 1(63)/2014, De la spionaj la decizii diplomatice. România versus Imperiul Austro-Ungar (octombrie-decembrie 1914) – nr. 2(64)/2014, De la spionaj la decizii diplomatice. România versus Imperiul Austro-Ungar (ianuarie-iunie 1915) – nr. 5(67)/2015, De la spionaj la decizii diplomatice. România versus Imperiul Austro-Ungar (ianuarie-iunie 1916) – nr. 1(71)/2016, De la spionaj la decizii diplomatice. România versus Imperiul Austro-Ungar (iulie-august 1916) – nr. 2(72)/2016 sau Eșecuri și vulnerabilităţi înaintea campaniei din 1916 – nr. 3(73)/2016). „Cazurile prezentate arată, fără tăgadă, interesul reprezentat de România pentru cele două tabere afl ate în confl ict. În esenţă, Puterile Centrale doreau menţinerea neutralităţii României pentru că achiziţionau produse – cereale, petrol, materii prime, semifabricate sau fi nite – pentru piaţa internă și industria de război. De cealaltă parte, Antanta a insistat constant pentru intrarea Bucureștiului în război cu scopul de a descongestiona frontul de vest de presiunea germană. Principala problemă internă era lipsa industriei, cu alte cuvinte armata română importa mitraliere, tunuri, avioane, nave și multe alte echipamente necesare înzestrării și dotării organismului militar. În cazul intrării în război, era nevoie de un fl ux continuu de materiale «consumabile», iar până când aceste lucruri nu au fost scrise și semnate de reprezentanţii antantei, premierul Brătianu a navigat în apele neutralităţii” – concluzionează autorul. Dr. Luminiţa GIURGIU ED UN DIPLOMAT MILITAR ROMÂN LA BUDAPESTA lucrare memorialistică de interes pentru istoria recentă este cea a colonelului (rtg) OIoan Todericiu, atașatul militar și aero al României acreditat în Ungaria, în perioada 1979-1990 – Un diplomat militar român la Budapesta, București, 2016, 140 pagini. Despre decembrie 1989 există deja o bibliografi e foarte bogată (vezi și Revoluţia din decembrie 1989, în istoriografi a română și străină (bibliografi a selectivă 1990-2014), dr. Stelian Mândruţ, drd. Adrian Kali, în revista „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române” nr. 4(66)/2014), în care se înscrie și articolul Decembrie 1989 văzut de la Budapesta, publicat de colonel (r) Ioan Todericiu în revista „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române” nr.4(42)/2008. În structura lucrării regăsim: Revoluţia din Ungaria, Occidentul, Ungaria și „turiștii sovietici” din decembrie 1989 (1), Occidentul, Ungaria și „turiștii sovietici” din decembrie 1989 (2), Acţiuni militare la frontiera cu R.S. România, Difi cultăţi create atașatului militar de către autorităţile maghiare și situaţii ciudate create în cadrul Ambasadei României la Budapesta sau Puncte de vedere privind aprecierile și previziunile Ungariei în legătură cu securitatea europeană, prefaţate de Mesaj, Scurte date biografi ce, Caracterizare, La marginea furtunii, O experienţă inedită și Un cuvânt înainte semnate de distinși diplomaţi militari și civili. Informaţiile sunt completate de șase anexe: România – preliminarii la decembrie 1989, Notă privind intensifi carea acţiunilor ostile, naţionaliste și iredentiste ale R.P. Ungare împotriva R.S. România, Ministerul Afacerilor Externe din România dă „instrucţiuni precise”, UDMR – comunicat de presă, Interviu acordat ziaristului Radu Tudor la postul de televiziune „Antena 3” și Aspecte din activitatea diplomatică la Budapesta a col. Ioan Todericiu (1979-1990). Generalul (r) Dan Niculescu, președintele Asociaţiei Diplomaţilor Militari în Rezervă și Retragere „Alexandru Ioan Cuza” constata că „vorbim despre o carte cinstită, scrisă fără patimă și fără interese ascunse, cu grija de a rămâne imparţial, chiar și atunci când acest lucru este greu”. Dr. Luminiţa GIURGIU

98 2 (76) 2017 document recenzii

ditura Vremea din București continuă publicarea a două remarcabile albume Ede fotografi i în colecţia „Vremea Aviaţiei”. Neobositul iscoditor al arhivelor, Alexandru Armă, evocă Rănile unui oraș. București bombardat (4 aprilie-26 august 1944), 24 pagini+62 planșe. Capitala a devenit, în anul 1944, ţinta a 15 raiduri de zi și de noapte ale aviaţiei americane și britanice. Bilanţul acelei perioade este tragic: aproape 10.000 de bombe explozive și incendiare, 5.224 de morţi, 5.482 de răniţi și 43.565 de sinistraţi, 800 de străzi lovite, 9.500 de clădiri avariate, cel mai mult având de suferit sistemul transporturilor feroviare, clădirile publice (școli și universităţi, spitale, biserici, sedii ale unor instituţii de stat, muzee, teatre sau hoteluri), reţelele de alimentare cu apă, electricitate și gaze, de transport public sau telefonie. În perioada 23-26 august 1944, orașul a devenit ţinta aviaţiei de bombardament germane. Bilanţul celor 800 de bombe aruncate este și el cutremurător: 383 morţi și 478 răniţi, 514 locuinţe distruse, 43 de instituţii de stat, precum și 21 de întreprinderi avariate. Autorul remarcă: „pe lângă distrugerile materiale, bombardamentele au avut însă și o gravă consecinţă în plan psihologic, cu urmări serioase în starea de spirit a populaţiei Capitalei, terorizată de atacurile și alarmele repetate. Mulţi dintre bucureșteni își pierduseră rude, prieteni, cunoscuţi sau au rămas pe drumuri după ce casele lor au fost distruse de bombe, iar aceste urmări ale bombardamentelor nu au putut fi șterse din memoria lor”. Dramatismul acelor zile este ilustrat prin imagini cutremurătoare ale victimelor și ale distrugerilor, păstrate de Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Serviciul istoric al Armatei, Biblioteca Academiei Române, National Archives and Records Administration sau în colecţii particulare – Dan Antoniu, Valeriu Avram, Alexandru Ștefănuţ, Radu Oltean, Ana-Maria Vizanti și Alexandru Armă. Cea de-a doua este semnată de Dan Antoniu și Alexandru Armă, care ne propun o personalitate remarcabilă: Constantin Bâzu Cantacuzino prinţul înălţimilor. Și această lucrare benefi ciază de o prezentare a celui considerat ca fi ind unul dintre cei mai bună piloţi de vânătoare (30 pagini), „cu 608 misiuni la inamic, 210 lupte aeriene, 28 misiuni de noapte, 63 de victorii aeriene, dintre care 39 omologate, 14 în curs de omologare și 10 neomologate”, cu o carieră excepţională răsplătită cu înalte ordine: „Mihai Viteazul”, „Crucea României” sau „Crucea de Fier”. Viaţa tumultoasă a lui Bâzu Cantacuzino este evocată în 88 de planșe, cu fotografi i păstrate de Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Serviciul Istoric al Armatei, National Archives and Records Administration sau în arhiva personală – Dan Antoniu. Dr. Luminiţa GIURGIU ED CONFRUNTĂRI AERIENE ROMÂNO-SOVIETICE: MISIUNI DE BOMBARDAMENT, VÂNĂTOARE, RECUNOAŞTERI ŞI LANSĂRI DE PARAŞUTIŞTI (21 IUNIE 1941-23 AUGUST 1944)

n condiţii grafi ce excelente, Valeriu Avram, Viorel Gheorghe și Marius-Adrian Nicoară Îne propun o lucrare inedită și completă despre acţiunile aviaţiei sovietice din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial desfășurate pe teritoriul României. Volumul este structurat: Cuvânt înainte; Introducere; Capitolul I. Războiul tot mai aproape de graniţele României; Capitolul II. Intrarea Aeronauticii Regale Române în luptele celui de-Al Doilea Război Mondial; Capitolul III. Bombardamentele aeriene sovietice asupra României în perioada iunie 1940-octombrie 1941; Capitolul IV. Confruntările Forţelor Aeriene Regale Române cu aviaţia sovietică pe Frontul de Est (1942-1944); Capitolul V. Bombardamente aeriene sovietice asupra teritoriului naţional între anii 1942-1943; Capitolul VI. Ofensiva aeriană a sovietelor și aliaţilor împotriva României (ianuarie-august 1944); Capitolul VII. Comandouri sovietice parașutate pe teritoriul României (1940-1944); Scurtă încheiere. Lucrarea benefi ciază de o Anexă cu 7 documente, de ilustrative mărturii iconografi ce și de o bogată bibliografi ei a temei care întregesc tabloul războiului între cei doi combatanţi. În concluzie lucrarea... refl ectă situaţia sub raport militar, în care s-a afl at România în perioada cercetată, atacurile aeriene sovietice asupra teritoriului naţional și răspunsurile la aceste atacuri ale sistemului de apărare aeriană a teritoriului românesc, îndeosebi a zonelor sensibile: Constanţa, Giurgiu, Mangalia, Ploiești, Valea Prahovei, Buzău și București; confruntările violente ale aviaţiei militare române cu aviaţia sovietică pe Frontul de Est (1941-1944). Ineditul multor informaţii abundă, între acestea lansările comandourilor de parașutiști sovietici pe teritoriul românesc, care în documentele noastre ofi ciale militare au fost numiţi „agenţi de spionaj, terorism și sabotaj”. Dr. Luminiţa GIURGIU document 2017 2 (76) 99 recenzii ARMATA ROMÂNĂ ÎN VREMURI DE CUMPĂNĂ 1945-1965

n anul 2016, sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, sub Îsemnătura colonelului (r) profesor universitar dr. Alesandru Duţu, în Colecţia Studii, a apărut lucrarea Armata Română în vremuri de cumpănă 1945-1965, Editura Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, București, 2016, 472 pagini. Așa cum sublinia profesorul dr. Radu Ciuceanu este o „Carte mult așteptată”, înscriindu-se în seria acelor restituiri a unei perioade istorice în care Armata Regală Română a fost sistematic distrusă, făcându-se loc unei instituţii create după modelul marelui învingător de la Răsărit. Bazată pe un riguros studiu în arhivele miliare, dar și pe o bogată bibliografi e, lucrarea are în structura sa capitole referitoare la Armata și politica, Cadrele militare, Armata și societatea, Relaţii militare româno-sovietice, Organizarea armatei, Efectivele și încadrarea armatei, Dotarea armatei, Doctrina, instrucţia și învăţământul militar, Recrutarea, încorporarea, mobilizarea și planurile operative, Dislocarea, cazarea, starea materială și sanitară, Alte structuri de apărare și paramilitare. Deosebit de utile considerăm a fi și cele două anexe, respectiv Generali în detenţie (1944-1964) și Comandamente, mari unităţi, unităţi și instituţii militare românești (1944-1965). În Concluzie, reputatul istoric militar menţionează: „în dezacord cu prevederile Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944, care, din punct de vedere militar, se referea doar la participarea armatei române la războiul antihitlerist și nu la structurile trupelor din zona interioară a ţării sau la situaţia lor postbelică, armata română a înregistrat în perioada 1945-1965, o involuţie continuă din toate punctele de vedere (organizatoric, încadrare, dotare, instruire, logistic, cadre etc.) ajungând la sfârșitul anului 1947 să nu își mai poată îndeplini misiunile de bază privind apărarea teritoriului naţional”.

Dr. Luminiţa GIURGIU

ED

C O N T E N T S

Editorial At Anniversary – Army Historical Service (1867-2017), Luminiţa Giurgiu, Ph.D. During War, on the fi rst Line of the Battlefi eld, Lieutenant-colonel Gabriel-George Pătrașcu, Ph.D. Contributions to the military Counterespionage History during Peace Time (1913), Daniel-Silviu Niculae, Ph.D. candidate Pioneers of anti-aircraft Artillery, Major-general (r) prof. univ. Visarion Neagoe, Ph.D. Th e Bulgarian Army conquers defi nitively Dobrogea (1916), Luminiţa Giurgiu, Ph.D. Th e Reorganization of informative/counterinformative Structures of the Romanian Army (1917), Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D From Romanian intelligence and counterintelligence Actions in the interwar Period on Soviet Territory, Prof. univ. Valeriu Avram, Ph.D, Prof. Viorel Gheorghe, Ph.D. Th e fulfi llment Stage of the Truce Convention refl ected in a Report of Military Delegation (November 1, 1945), Teodora Giurgiu, Ph.D. A forgotten - Army General Petre Dumitrescu and the Battle from Don Bend Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea, Ph.D., Colonel (r) Marin Ghinoiu Th e character of the Romania’s participation at First World War refl ected in the screenplay of the movie „ Th e Forest of the Hanged”, Lucian Drăghici Internal Aff airs Aviation Group in the fi rst two Decades of Activity (1948-1968), Lieutenant-colonel (r) Petre Opriș, Ph.D. About Veterans, with Veneration, Prof. Vasile Tudor A reputed Artilleryman - Colonel Florian Groza, Warrant offi cer adjutant Eugen-Dorin Spătaru Agora Review

100 2 (76) 2017 document