1 Hun..^ara-Deva
Proletari din toate țările, uniți-vă! Citiți
pag. 2-a:
Creații închinate celei de-a XV-a Ineretului aniversări a Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor eliberării patriei
Anul XV, seria Il-a, Nr. 3160 4 PAGINI - 20 BANI Duminică 12 iulie 1959 Toate Studenții forțele tineretului pentru strîngerea la odihnă La ceasul ăsta totul e alb și lu tivii ca să ,,încerce" compoziția mină. Albe sînt vilele, albă este chimică a mării. Maghiarul Do- la timp a recoltei ! aleea pietruită, pline de lumina baly Daniel de la Facultatea da sint nisipurile și marea. Mamaia mecanică din Timișoara este frun In întreaga țară, în prima deca Temperatura ridicată din ultime are o haină nouă. Construcțiile taș printre colegii săi. A venit cu dă a lunii iulie, vremea a fost în le zile a grăbit coacerea cerealelor moderne date în folosință de cu dorința de a cunoaște ți a se îm prieteni cu cit mai mulți studenți. general prielnică executării recol păioase. întlrzierea secerișului rînd se îmbină cu poezia naturii. poate duce la însemnate pierderi Blocurile lungi au ferestre mari De altfel în tabăra există reprezen tărilor de vară. în această perioa tanți ai studenților tuturor minori de recoltă. De aceea în întreaga fi balcoane la soare Cantinele fi dă In toate regiunile s-a lucrat din tăților naționale. Cu toții sînt prie plin la recoltarea griului, orzului țară trebuie folosite toate mijloa restaurantele de o arhitectură în teni, se distrează fi se odihnesc cele și forțele de lucru pentru ur care bunul gust se îmbini cu con de toamnă, rapiței, mazării și a împreună. Mai este aici fi studen altor culturi. gentarea recoltărilor. fortul îfi etalează marmura ți tticla. De la terenurile de sport tul Hristu de la politehnică din Potrivit datelor primite de Mi Paralel cu secerișul să se care Ufi aspect de la noul bloc de ulei Teleajefl. pină la lămpile fluorescente, totul București și Emanoil Busuioc vi nisterul Agriculturii și Silviculturii. snopii pe arii și să înceapă din este nou și-ți incintă ochii. Cina itor profesor fi Ileana Murețan de gnă la 9 iulie cerealele păioase au plin treierișul. ie bucură de toate aceste minună la Cluj fi ...enumerarea e prea st recoltate de pe aproape In primele zile ale săptămînii ții ? Să încercăm a cunoaște măcar mare. Părinții tuturor acestor stu 1.367.000 ha., ceea ce reprezintă 37 viitoare recoltarea griului trebuie Unii dintre ei. denți, oameni ai muncii, sînt la sută din suprafața cultivată. terminată în toate regiunile din Goepodărla agricolă de stat Atenție ! De undeva de la o vilă bucuroși că fiii sau fiicele lor au Griul a fost secerat de pe 38 la sudul și estul țării și să se desfă Bragadiru din apropierea Bucu- — albă — răsună un trombon. posibilitatea ca după un an de în Munca patriotîcâ — sută din suprafața cultivată, iar șoare din plin în celelalte regiuni. reștiului a adus pe piață în ul Notele prelungi vibrează plăcut. vățătură să petreacă zile plăcute recoltarea orzului de toamnă, cu Tineretul de la sate este chemat tima lună însemnate cantități Aida ! E ora cînd se trezesc stu de odihnă. excepția regiunilor din podișul să-și aducă acum în toiul cam de varză, ceapă, cartofi, roșii denții din tabăra U.A.S.R. Cîteva După acești 400 de studenți vor Transilvaniei și zonele subcarpati paniei, un aport din ce în ce mai etc. In fotografie: tînăra mun minute fi plaja e inundată de stu veni alți 400 ți așa mai departe, ce, s-a terminat. sporit la strîngerea la timp și fără citoare Maria Mihuț de la sec- denți. 400 ! incit pini la 15 septembrie la Ma prilej de ția legumicolă Slobozia, recol- maia în tabără vor petrece vacanța Gu toate că In ultima săptămlnă pierderi a recoltei. Organizațiile U.A.S.R. a organizat tabăra prin recolta a fost strînsă de pe mari U.T.M. trebuie să-și intensifice tînd varză. 2.000 de studenți. Și aceasta e nu O.N.T. Carpați. Studenții de aici mai o tabără — un singur suprafețe, totuși, față de stadiul de munca politică în rîndul tinerilor, Foto: AGERPRES zic că Mamaia are cea mai fru coacere a culturilor, secerișul este mobilizîndu-i să participe cu toate loc unde-și petrec studenții va moasă plaje. Aceasta fiindcă stu canța. La munte ți la mare alta educație comunista întîrziat mai ales în regiunile din forțele lor la recoltat. Tinerii me denții din tabăra de la Costinești mii de studenți petrec zile fru sudul și vestul țării. canizatori din G.A.S. trebuie să — cu care au avut de curînd un lupte pentru folosirea deplină a moase de odihnă. Treierișul este mult întîrziat. Un Expoziție meci de volei — s-au lăudat la Deci, 400 de studenți iau cu asalt mașinilor, a timpului optim de lu fel. Tabăra se compune dintr-o mare decalaj există Intre seceriș și cru. Organizațiile U.T.M. din gos de artă populară valurile tivite cu spumă, le sfar a tineretului vilă fi dependințe necesare (bucă mă ți umplu țărmul cu larmă- treieriș mai ales în regiunile podăriile colective trebuie să-i mo- tărie fi alături sala de mese aerată Străinii, turiștii O.N.T.-ului vin București, Pitești, Graiova, Oradea bi Uzeze pe tinerii colectiviști să De curînd s-a deschis la Oradea c ți umbrită sînt ele singure aproape participe cu toții la această bătălie atrași ca de magnet. Veselia gu Cu puțin timp în urmă, în con eu stricteje a regulamentului bri- și Ploești. întlrzierea treierișului expoziție de artă populară organi cit vila). Există o stație de radio vernează, aparatele turiștilor țăcă Remui Bucșă găzilor. Astfel de prevederi ca : importantă, folosind toate mijloa zată în cinstea zilei de 23 August amplificare, difuzoare în camere, sfătuirea comandanților celor mal se datorește faptului că nu s-a nesc. Exuberanța studenților miră bune brigăzi utemiste de mutică prim secretar al Comitetului plecarea în grup rpe —șantier, cu cele de oare dispun, pentru a folos: de Casa regională a creației popu echipament sportiv, bibliotecă, ca organizat transportul snopilor pe fiecare oră bună de lucru. pe unii străini care văd pentru patriotică din regiunea Cluj, Comi regional U.T.M. Cluj steagul brigăzii în frunte,I organi- lare. In săbie expoziției se găsesc binet medical etc. Studenții sînt prima oară țara noastră. Un bă tetul regional U.T.M. Cluj a făcut zarea întrecerii Intre brigăzi, ține arii paralel cu secerișul, precum Tineri și tinere de la sate I Fiți peste 300 obiecte de artă populară: din toate centrele universitare ale iat de la filozofie explică atunci un nou bilanț al muncii brigăzilor. de muncă patriotică, cînd merge rea unei evidențe stricte a muncii și întîrzierii amenajării ariilor. în primele rînduri ale luptei pentru costume naționale romînești și ma țării ; cei mai buni la învățătură intr-o franțuzească fără cusur s fiecărui tlnăr, și-ati dovedit din ghiare specifice regiunii, țesături, Cu acest prilej, a ieșit încă odată pe șantier să știe la ce muncește, în ultima săptămînă arăturile strîngerea la timp a recoltei de ți în activitatea obștească. „Dacă ne asemănăm puțin copiilor mai mult la iveală entuziasmul cu plin valoarea educativă. broderii, sculpturi în lemn, obiecte e pentru că noi, ca și ei, ne bucu ce obiectiv se construiește, ce im adinei de vară au fost efectuate pe păioase, folosind toate forțele Ion Munteanu a venit de la care tineretul nostru s-a încadrat portanță are acesta și ce foloase In scopul urmăririi rezultatelor de ceramică roșie și albă. răm de părinți generoși" în acțiunea de muncă patriotică, va aduce oamenilor muncii. obținute de către brigăzile de mun suprafețe mai mari in regiunile mijloacele, luptînd ca nici un bob Expoziția este vizitată zilnic cu Cluj. Un student fruntaș la învă Pe mare începe o activitate mai mult interes de un numeros public. țătură ca el merită din plin să-fi acțiune care a luat o amploare împreună cu sfatul popular re că patriotică, în orașele Cluj și București, Craiova, Timișoara și să nu se piardă din noua re- puțin gălăgioasă. Neinițiații înva deosebit de mare. Participarea ti gional, sfaturile populare raionale Turda s-au creat comandamente Oradea. Această lucrare importan coltă I (Agerpres) petreacă vacanța la mare- O stu ță de la antrenori să înoate. La nerilor muncitori, elevi, studenți, și orășenești, noi am luat măsuri care coordonează munca obștească, dentă micuță de statură Lefter De- prinz se regăsesc cu toții iar după- funcționari, la acțiunile brigăzilor colaborează cu sfaturile populare, tă pentru asigurarea unor produc amiază somn obligatoriu. Cei cara pentru a asigura brigăzilor, încă ții mari fn anul viitor se desfășoa metra ți-a lăsat eprubetele și reac de muncă patriotică a devenit o a- de la înființare, obiective de mun țin evidența muncii și periodic a- nu se împacă totuși cu acest „ta devărată mișcare de masă. Aceasta că concrete, precise. In același nalizează activitatea brigăzilor. De ră cu totul nesatisfăcător, deși un biet" trec pe la bibliotecă să îm o dovedește faptul că pină acum timp, am stabilit ca inginerii, teh asemenea, la comitetele raionale număr mare de tractoare nu sînt prumute cărți. cele 1.720 de brigăzi din regiune și orășenești, periodic, au loc șe După somn 'încep . activității«’ ’ ■ nicienii și maiștrii să explice tine folosite incă la recoltări iar condi — care cuprind aproximativ 54.300 dințe unde se stabilesc măsuri con- sportive și culturale. Pe terenul rilor înainte de a se apuca de țiile de lucru sînt bune in toate de tineri — au efectuat pe șantie muncă, la ce lucrări vor munci, ce mare — anul acesta printre con rele de construcții, la îngrijirea și obiective concrete vor construi, ce (Continuare în pag. 3-a) regiunile. strucțiile noi ale Mamaiei se nu înfrumusețarea parcurilor, a orașe perspective economice deschide mără și un splendid complex spor lor și satelor, la redarea a peste realizarea acestora orașelor sau tiv — un meci triunghiular de vo 1.100 ha. terenuri agriculturii, la satelor respective. De exemplu, la lei. Rominii (studenții) joacă cu plantarea a 30.000 de pomi fructi șantierul complexului de odihnă de cehii și ungurii, tntr-o cameră, feri și puieți, la curățirea a 20.000 la Făget (din apropierea orașului retrași de privirile nerăbdătoare, ha. pășune, la repararea și întreți cițiva studenți pregătesc o gazetă Cluj) care se construiește pentru de perete Gazeta este oglinda ta nerea drumurilor, la colectarea a oamenii muncii s-a încetățenit o- berei și poartă gindurile cele mai 2.500 tone fier vechi etc., peste biceiul ca atunci cînd vin noi bri intime. Mircea Ivanovici de la Fa 950.000 ore muncă voluntară, adu- găzi pe șantier, un inginer sau un cultatea de științe juridice din cînd statului economii în valoare tehnician să facă tinerilor o des- București scrie in fraze simple de peste 2.900.000 lei. . criere amănunțită a viitoarei con Dar, important este nu numai poate cam prea lapidare, dar care strucții, să le explice foloasele ce exprimă gindurile tuturor. „Toate numărul brigăzilor și rezultatele le aduce acest complex pentru re- în ziua de 11 iulie 1959 tovarășii Gheorghe Ghearghiu-Dej, prim- obținute, ci și în ce măsură mun secretar al C.C. al P.M.R. și Chivu Stoica, președintele Consiliului sini excelente aici. Grija părinte creierea oamenilor muncii din oraș. lui nostru, partidul, se simte peste ca în brigadă contribuie la educa Aceasta dă tinerilor o perspectivă de Miniștri al R.P.R., au primit la Comitetul Central al Partidului rea în spirit comunist a tineretului, Muncitoresc Romîn un grup de tineri coreeni care au absolvit dife tot din plin". Un alt student îm concretă a muncii lor, avînt in părtășește gindurile sale despre In munca ou brigăzile, Comite activitatea obștească. De fapt, în rite școli medii și institute de învățămînt superior în Republica Populară Romînă. familia unită a studenților. tul regional U.T.M. Gluj a pornit suși regulamentul de organizare a La inserare de obicei începe de la faptul că acestea constituie brigăzilor utemiste de muncă pa Tinerii coreeni au tost însoțiți de tovarășul Kim Ben Dik, ambasa dorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Democrate programul artistic. Băieții de pa un minunat mijloc de educare pa triotică este menit să asigure un Someș — declară Costin Sebastian triotică a tineretului, de dezvol profund caracter educativ muncii Coreene în R.P.R. S-a dat citire unei scrisori a tinerilor coreeni prin care aceștia, cu prilejul întoarcerii lor în patrie, mulțumesc din Bucurețti — au venit cu in tare a dragostei față de muncă, în brigadă. Ținînd seama de acest strumente, cu regizor fi chiar cu față de munca fizică în special. lucru, comitetul regional U.T.M. Partidului Muncitoresc Romîn și Guvernului Republicii Populare Ro- mîne pentru sprijinul și ajutorul ce le-a fost acordat ta pregătirea afișe. Cîntecele lui Troian Hedeșiu, Iată de ce am considerat că cei a indicat comitetelor raionale și o- doinele lui Gheorghe Cristea ți nai important lucru este acela ca rășenești să îndrume organizațiile și instruirea lor. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dei și Ghivu Stoica s-au întreținut romanțele Margaretei Gîngă ne-au fiecare tînăr din brigada utemistă de bază U.T.M. pentru respectarea mers drept la inimă" apoi cu tinerii coreeni, urîndu-le mult succes în aplicarea în practică Cehii, oaspeți ai noștri ce-ți pe a cunoștințelor primite, spre binele poporului și dezvoltarea pa trec concediul la mare, îneîn- triei lor. tați de studenții romîni i-au invi (Agerpres) tat la ei să cânte să danseze ți să se cunoască. Cînd nu merg insă Tinerii studenti din fotografia nicăieri sau n-au program cu for mația artistică, studenții se aduni de mai sus, care au pozat pe în fața vilei lingă pomi. Cintă CREAȚII ARTISTICE ÎNCHINATE despre patrie, despre pace, despre plaja de la Mamaia reporteru- Festival. lui nostru, n-au trebuit să fie Și insfîrșit, înainte de stingere, CELEI DE-A XV-A ANIVERSARI A ZILEI DE 23 AUGUST îndrăgostiții de naturi mai au to îmbiați cu tradiționalul „zîm- tuși timp să admire albastrul de peruzea al bolții cerești. Suflă un biți vă rog". vînt ușurel și aduce un parfum să rat de alge. Nisipul e încă cald Foto: G. VICTOR și catifelat. O operă inspirata La ora 23 stingerea. Miine o altă zi însorită de vacanță din istoria patriei V. CONSTANT1NESCU Un n»ic bust al titanului sim — „Apus de Soare“ e prima lu pocii pe care arta literară a lui rul jupînițelor comentează faptele foniei — Beethoven. Un pian des crare de acest gen din creația Delavrancea a știut atît de mult de arme și de domnie ale lui Ște chis. Sideful clapelor patinat de dumneavoastră ? s-o pună în valoare — am extins fan cel Mare. Doamna Maria își trecerea vremii... Pe pupitrul pia — Am mai rris în 1946 la Iași rolul anumitor personaje, am fă exprimă neliniștea din cauza lip Primirea de către președintele nului cîteva fugare notații pe un dona aote ale unei opere. Lucrarea cut o serie întreagă de ooncentrări sei de vești din război. Pe neaștep portativ... a rimat însă neterminată... care vor ridica ou siguranță inte tate intră Moghilă. El aduce ves Consiliului de Miniștri al R.P.R., Gu toată ora matinală, com — Noua lucrare se bazează de resul spectatorului. Noi ne-am dat tea biruinței... El descrie lupta. în pozitoarea Manei Barberis, de sigur pe piesa eu același nume a toată silința pentru a caracteriza răutățirea rănii voevodului. Cu trei ori laureată a concursului lui Delavrancea ? pe deplin conflictul dramei deter rînd, urmat de căpetenii, Ștefan Chivu Stoica național de creație „George — Da. Opera are trei aote, pe minat de raporturile dintre Ștefan intră în castel. După împlinirea Enescu“ lucrează... Eminenta libretul lui George Teodorescu, cel Mare, exponent al ideii statului datinilor, domnitorul grav rănit se elevă a profesorului bucureștean după piesa lui Barbu Delavranoea. centralizat și al neatîrnării țării. retrage. Boierii Ulea, Drăgan și a delegației parlamentare Alfonso Castaldi, Mansi Barbe Stavăr, văzînd că sfîrșitul lui Ște ris s-a impus în lumea noastră fan e aproape, uneltesc un com muzicală prin lucrări de valoare De vorbi cu compozitoarea Mansi Barberis plot prin care vor să aducă pe din R. India printre care o simfonie, poemele tron un domnitor care să Ie ser simfonice „Călin“, „Viziuni", despre opera „Apus de Soare" vească hrăpărețele lor interese. Ur La 11 tulîe, președintele Consi Ambasadei Republicii India în poemul vocal-simfonic „Elibera zeala lor este însă auzită de Oana liului de Miniștri al R. P. Romî- R. P. Romînă. rea“ și multe alte lucrări vocale care curînd împărtășește vajnicu ne, Chivu Stoica, a primit la Con La întrevedere au fost de față și instrumentale. — Pentru a adapta piesa lui De sprijinit în special pe răzeși, pe lui domnitor, reacționarul complot lavrancea unui spectacol de operă de o parte și grupul de boieri tră siliul de Miniștri pe membrii dele Avram Bunaciu, ministrul Aface ...Pe masa de lucru taei mari boieresc în fruntea căruia stătea rilor Externe, G. Paraschivescu- ați făcut desigur o serie de modi dători, dornici să pună mina pe Ulea care visează acapararea pu gației parlamentare din Republica volume cuprinzînd partitura noii ficări ? scaunul Moldovei pe de altă par Bălăceanu, membru al Prezidiului lucrări simbolizînd unul din mo terii de către boierimea dornică India în frunte cu Ananthasaya- — în alcătuirea textului, libre- te. Am acordat întreaga atenție să scape de un regim ce tindea Marii Adunări Naționale, și Dio- reflectării sentimentelor profund nam Ayyangar. președintele Ca mentele glorioasei istorii a Mol tistul a căutat să imprime acțiunii spre consolidarea statului centrali nisie lonescu, șeful Ceremonialului dovei. lucrării Iui Delavrancea acea rit patriotice ale domnitorului moldo zat. merei populare, care fac o vizită vean. de Stat. Discuția menită să prezinte ci mică, dinamică specifică dramatur Acțiunea actului II începe în în țara noastră la invitația Marii giei spectacolelor de operă. Pentru — Vreți să ne dați acum cîteva întrevederea a decurs într-o atl „Intrăm în examene“ de Sandu Mendrea titorilor noștri noua creație a încăperea in care cei trei medici Adunări Naționale. realizarea unei viziuni cit mai u- amănunte asupra acțiunii ? mosferă prietenească. I. SAVA Deputății indieni au fost înso (Din Expoziția de fotografii artistice a tineretului deschisă în compozitoarei, se desfășoară eu nitare a operei — fără a altera — Actul I se desfășoară pe te- cinstea Festivalului de la Vie rut). rapiditate. însă limbajul atât da colorat al a- nsa castelului da la Suceava. Co (Continuare în pag. 2-a) țiți de <3. Siva Rao, secretaj al (Agerpres) Creații închinate celei de-a XV-a aniversari a eliberării patriei
rice om a fost cutremurat măcar Țara să-nflorim La închisoare a fost confruntat cu sovietice. Știrile pătrundeau și prin odată de gîndul morțji. Dar există Ftagment din romanul „Pe muchie de cuțit“ Gherghină Țxaiatț A spus căînuțl cu zidurile închisorilor. O și cîte o moarte care înalță, care noaște Nici Radu nu-1 recunoscuse — N-au să te împuște.împuște, mezinule I Cînfec pentru brigadieri subliniază măreția omului și sporește pe Gherghină, dar pentru că inr-ade- zicea Căliman. Nu le mai vine la în- conștiința omenească în ascensiunea ei de MIHAI BENIUC văr nu-l curtoșteăsM*Gherghiiiă "pe Radu demînăl Se tem, că are să se întoarcă Muzica: FLORIN COMIȘEL Versuri: LUCIAN RADAN către viață și lumină. nu l-a recunoscut, dar pe Dinu da. roata Moartea soților Rotbaum a impresio —Radu -----însă -y»-luase totul-r-r, asupra lui, in- Totuși, într-o zi au venit să-l anunțe nat profund pe toată lumea. La Mal- Dascălul lui Dinu fusese bătrînul cu a?a ceva n-am cui mă lăuda*. To ferCînd să scoată pe'frâte-săif'tiîn catî- pe mezin să fie gata, că vine preotul maison, tinde a avut loc execuția, de- Rășinaru și se mai intîlneau d.n cînd tuși, se duse și-i spuse celuilalt. ză. Agenții erau în mare încurcătură să-l spovedească și să-l cuminece. ținuții, nu numai comuniștii, dar și cei în cînd și după ce învățăcelul deve — Mare păcat ți-ai făcut, Mihalache I și i-au snopit din bătăi. „Vă îmblătim Radu a pălit, dar a început să zîm- 3 T de dirept comun, pînă la legionarii ares ca pe snopii de grîu, pînă ies din voi bească. Nu voia să se cuminece. Să nise la rîndul său, dascălul altora, iz — De, mă 1 Pe ceea lume vom S14 stegar uteciști, i-a citit mai întii el o carte, Cîntecul țîșnise din apropiere, dar bătut pînă i s-a zdruncinat mintea, dar „Konovalov" de Gorkl, au citit apoi cioarei se chinuia trupul tînăr al femeii și ntai Partidul înțelept. parcă venea de departe, de foarte de n-a trădat pe nimeni. La proces, în împreună „Mama“. L-a convins să-și — II recunoașteți ? Mama lui de bol cumplite chinuri îl sfîșiau pe Dinu 1 Cu drag azi muncim parte, cîntqt de o voce, care se multi dată ce i se punea o întrebare, el, fără cumpere un costum, ce-i drept ieftin, șevic 1 Statul îl lasă să cîștige o pîne, Iar pe cînd fata, strivită, sfîșiată, Nălțînd construcții noi plica, și din cețurile timpurilor se ridi să răspundă nimic, își desfăcea repede dar curat. L-a învățat să poarte cra ca să ajungă om și el, în schimb îm dar neînduplecată, se văita sau hor Și vrem să devenim cămașa arătîndu-le rănile care nu se vată, să se spele regulat, să meargă parte otravă de la Moscova citire. căia leșinată, agenții făceau o mică cau coruri-coruri ale trudiților răsco Ai muncii bravi eroi. liți de o mînie străveche, de durerile mai vindecau, sau scotea șapca din cap, cîteodată la teatru. Traian ajunsese Șl cînd ? Acum. în plin război 1 Noroc pauză și întrebau : ca să se vadă că i s-a smuls tot părul alt om și se bucura cînd fetele primeau că mai sînt în țară și oameni cinstiți — Ei, comun'stule, mai reziști ? Nu noi, de nedreptatea ce le întuneca Re/ren și că are și pe țeastă răni deschise. să danseze cu el duminica și-l priveau ca voi. te-nduri de sufletul acestei fete ? E viața. Fetii, Ileana pe numele ei conspirativ, cu simpatie. Tase și Mihalache se priviră învîr- victima ta... Ce om fără inimă I Altul Comuniștii din închisoare începură ș! HI îi fuseseră opărite picioarele, îneît a ră Treptat, Dinu a început să-i ex tind șepcile în mîini. ar fi vîndut pe tatăl său, și pe mă-sa, el să etate în corul stîrnit din stră mas oloagă după torturile din prima plice lui Traian anumite probieme po — Hei, ce ați amuțit ? se răsti po și pe dumnezeu din cer... fundurile vieții oropsite, însoțind gla Cu toții tntr-un țjmd sul tînăr al lui Radu care mergea, mers noapte, iar în nopțile ce au urmat, așa litice, sociale, să-i vorbească de Uni runcitor comisarul, în timp ce un po Dinu a tăcut. De la fată n-a mai Noi, tineri muncitori. ' au schingiuit-o, că nici agenții nu mai lițai și un agent în haine civile stăteau fost chip să se obțină nimic. Au mai gea cu pași apăsați pe drumul greu. unea Sovietică, să-l facă să înțeleagă Țărani, studenți în rînd știau unde s-o lovească pentru a mai crimele fasciștilor, ticăloșia războiului și ascultau bătut-o, au spînzurat-o de părul ei Din altă direcție se auzi tropăitul găsi un locșor teafăr pe trupul ei. Nu antisovietic dus de Hitler și Antonescu. Cei doi se codeau și tăceau. negru și frumos, au încercat să o bat sea al plotonului de execuție. Intre Vom fi învingători. mai putea fi dusă decît pe targa. Dar Traian, cu mintea lui ageră, pricepea —- Cine-s ăștia, măi golane ? Ii cu jocorească în fața lui Dinu, dar totul comenzi pînă la mtouirea armelor se Al țării meleag întindeau parcă niște goluri fără nici de la ea n-au obținut nimic, nici repede și foarte curînd s-a arătat dor noști ? a fost ta zadar. Grădină-l vrem sub eer Băiatul ridică ochii speriat și se uită sfîrșiț, negre și reci, peste care cta- o declarație, nici o recunoaștere, Cei nic, nerăbdător chiar să facă și el ceva L-au adus și pe bătrînul Rășinaru. Și vom munci cu drag trei tineri nu s-au purtat la fel. Gel petntru ca să se înnoiască lumea a- la cei doi. tecul se arcui ca o punte luminoasă. Dar acesta, de la început nu recunos Dinu stătu cu urechea lipită de gea Pe orice șantier. mai mare, Dinu Scorțeanu, era tîmplar ceașta cumplită în care se născuse. — Nea Tase și nea Mihalache — cuse nimic. Despre el aflaseră ceva de și lucra la o fabrică de mobilă din răspunse încet. mul cu gratii. Salva de gloanțe trecu fost îneîntat cînd Dinu i-a dat la fratele lui Dinu, foarte puțin însă ca un cuțit peste coarde vii, făcîndu-le Refren Obor, unde în realitate se executau A — Ei, ați auzit, camarazi ? De ce și anume că odată la o șezătoare îl niște comenzi militare, lăzi de muniții. pentru prima dată materiale să vă mal codiți, că doară voi l-ați dat să plesnească dintr-o dată. Tovarășii le ducă undeva, ascunzîndu-le cunoscuse pe unul Rășinaru. Dar și care-1 sprijineau pe Dinu, îl lăsară ta Tînărul muncitor avea nouăsprezece pe mîna noastră I N-a venit singur... atît a fost suficient pentru poliție ca ani. Fratele său Radu avea numai 17 în coș, sub covrigi. După aceea — Da, el e, Traian covrigarul, în- jos cu'grijă, tacet-tacet Dinu i-a arătat și locul ferit unde să-l ridice. Pe bătrîn l-au bătut pînă Mai tîrziu a venit un locotenent să ani și învăța croitoria. Al treilea, Tra găimă Tase. l-au năucit. începuse să aiureze, dar ian Gherghină, un oltean, care vindea le țineau la brutărie, ca să le — El e, repetă Mihalache. întrebe care-1 fratele lui Radu Scor poată lua singur. Covrigarul ve nu i-a ieșit din gură nici o vorbă care țeanu. covrigi, era tot de șaptesprezece ani. — Atunci ce mai așteptați ? 0 de să confirme cît de cît ceva din iceea nea, le scotea, le punea în coș și pleca corație ? Sau să vă luăm și pe voi — Bu I a răspuns Dinu, privindu-1 0 operă inspirată ce, cu probele în față, încercau să-l ustea o cunoscuse numai pe fată, cu pălăria pe-o ureche, fluierînd tn antrepriză ? De ce ați tăcut î Ori din colțul său fa ochi cu o mtadrie alene. Dar într-o zi, doi muncitori bru facă să recunoască bestiile care ciudată ce răzbatea prin durere. care era îh anul II la Medicină. v-ați gîndit că tot cămașa este mai torturau. Ea venise atunci la Avram Ro tari au dat peste materiale și s-au dus aproape de trup ? Locotenentul s-a apropiat de el și M I-au dus pe toți la Jilava. Urma să tarul să ia materialul redactat de Mus ață la poliție. Pe-nseratei, a venit un — Apoi, zise Tase mai îndrăzneț, i-a spus încet: aibă loc procesul, dar se tot amtaa că tea în legătură cu moartea soților Rot comisar, a cercetat locul fără știrea dar cu mîhnire, cămașa, pe cît ve — Fratele dumitale ne-a impresio din istoria patriei baum. proprietarului și la plecare le-a spus: deți, am vîndut-o. nu li se mai vindecau rănile și avoca- nat pe toți. Pînă la sfîrșit a rămas la ții ar fi putut uza de acest argument, Primul a căzut Gherghină, iar după — Lăsați-le acolo și urmăriți cine — Și-ți pare rău, nu-i așa 1 Ați fel de dîrz. A refuzat să fie împușcat vine să le ia. în fiecare zi un om de-al vîndut-o pe cea roșie. Dar mai aveți ca să le ușureze situația. Acuzații se din spate sau să fie legat la ochi. el a fost arestat tot grupul, încă vreo (Urmare din pag. I-a) tirilor unor boieri, Bogdan ■* zece inși. In proces insă nu erau im nostru, va sta prin apropiere, pe stra una verde acasă. Credeți că noi nu așteptau să fie condamnați la moarte, Cînd a fost întrebat care-i este ultima în orice caz Dinu și frate-său, Radu. putea să nu fie ales și ou un efort plicați decît cinci, ceilalți figurtnd ca dă și va citi „Universul“. Va purta și știm ? dorință, a strigat: „Trăiască Armata ■e sfătuiesc asupra sănătății atît de In sfîrșit, prin noiembrie 1941 a suprem, dar fatal, sa scoală Ia ap martori ai acuzării. o floare la butonieră. îl anunțați, și Comisarul se uită la el aspru, apoi Roșie" I Atît am vrut să-ți spun. Poți primejduite a domnitorului. Intre început procesul, care din cauza ră da îl ucide pe Ulea. După oe Boț, Gherghină era un băiat isteț, deși gata, am prins pasărea I începu să se plimbe prin birou. Dar fi mîndru de el. timp, la cererea lui Ștefan se adu nilor nevindecate, se amînase aproape dan e alee în uratele mulțimii, abia știa să citească. Locuia împreună Cei doi muncitori se uitară unul la se opri brusc. Dintr-un colț se auzi un glas pu- nă sfatul țării pentru a încredința altul. Imbrăcaseră ei pe vremuri că trei luni. In fiecare zi erau sțpși din marele domnitor al Moldovei cu alți covrigari, vreo treizeci la număr, — Hal, nu fiți proști. Luați cîte-o tefiic: ’ în fața curtenilor și oștenilor des celule, ta lanțuri, cu Ileana în frunte, apune.,. într-o cameră mică, fără aer, fără lu mașa verde, dar numai de formă, pen țigară și mergeți acasă. Uite, fiecare — Strașnici oameni, comuniștii ăștial tinele țării fiului său Bogdan. pe targă, și erau urcați ta dubă. — Cum ați asigurat din punct mină. în nădejdea că-si va face mai tru că așa batea vîntul atunci, dar mai pr.mește și cîte două sute de lei. Parcă n-ar fi din carne și oase. Ăștia Acțiunea actului III se desfășoa acum parcă le părea rău că se băga- Pînă la urmă numai unul a fost de vedere muzical unitatea lucră tîrziu un rost, strîngea ban cu ban din Pe banditul acesta să-l duceți unde i-i bărbații Ați văzut? La ei pînă și ră în camera domnitorului. Ștefan seră în treaba asta, din care poate condamnat la moarte: mezinul, cum rii ? vînzarea covrigilor de la o brutărie din locul I un copilandru știe să înfrunte moartea. destăinuiește Oanei că ea este fiica tot vreun muncitor avea să se aleagă i se spunea, adică Radu. Rășinaru și — Muzica urmărește îndeaproape Obor, flămînzind și umblînd în zdrențe. Polițaiul îl scoase pe „bandit" ta Peste cîteva zile, veni la închisoare lui și că nu se poate deci căsători cu oasele Zdrobite. Dinu au primit muncă silnică pe viață, înțelesul poetic dramatic al textu Dinu Scorțeanu fusese dat afară din fa brînci, iar Mihalache și Tase, după ce s măicuța lui Dinu și Radu, cu un coș cu Rareș care-i este de asemenea — Ce facem, frate Mihalache ? Ileana, douăzeci și cinci de ani, Traian lui, conturînd muzical trăsăturile brică, pentru că se certase cu un mais luară șovăitori cîte-o țigară, deteră să de rtiîncare, pentru „copilașii ei“. Din fiu. Sosesc oei trei medici pentru — Pe dracu ghem I îndărăt nu mai Gherghină, zece, iar doi martori, care personajelor principale concentrate tru și pentru că directorul îl socotea un plece. primele flori^ale primăverii,. ce se dez operație. Ei vor să-l lege pe dom putem da, că intrăm noi la fabrica n-au depus „bine“ pentru așuzare, în jurul lui Ștefan oel Mare. Muzica element suspect. Izbutise să contraba — Luați și banii, Uite-i alci I zise ghioca din iarnă, le aduse fiecăruia nitor pentru a nu se avîrcoli sub de mardeală. Am patru copii și n-aș s-au ales cu cîte trei ani închisoare este bazată pe intonații romînești lanseze în fabrică propaganda legionară comisarul, întinzînd fiecăruia cite ' și • cîte-un 1 buchețel alb, miresmat, de fierul roșu. Ștefan refuză să fie vrea să-l las orfani. corecțională. ghiocei. Radu, însă, după cum i-a spus cu teme proprii. Sînt folosite de după 6 septembrie 1940 și să împiedice — Măi, măi 1 In ce belea ne-am două hîrtii. Semnați pentru primire. legat. De afară se aud vocile mul formarea unui cuib în întreprindere, Cei patru condamnați au fost duși măicuții Dinu, fusese mutat la altă în- asemenea motive conducătoare — vîrît 1 Tu ești de vină, că ție fi s-a Chitanțele sînt gata. la Malmaison deocamdată, iar Ileana țimii care îl aleg pe noul dpmn. atrăgîndu-și simpatia muncitorilor mai os£feOare leitmotive — care caracterizează năzărit să mergem la poliție. — Mulțumim frumos, zise Mihalache, Ștefan știe că datorită unel- bătrini. „învățatul“ îi spuneau aceștia a fost transportată la o închisoare de sugestiv diferite situații drama — Dar dacă ne-a zărit careiva, cînd dar n-am făcut-o pentru bani. Cîști- femei. pentru că în pauze citea în loc să stea tice (motivul săbiei, al morții, al am dat peste blestematul ăla de pa găm destul... forței lui Ștefan cel Mare). Sînt la taclale și să se țină de șotii. De chet ? Nu te gîndești ? Dacă nu ne Tase dete amărît din cap. Și el cîș- cîteva ori muncitorii mai bătrîni i-au înd au intrat în încăperea strimtă folosite duete, terțete, ansambluri, duceam noi la poliție, se ducea el să tiga destul... coruri, recitative. cerut chiar sfaturi. Urmîndu-le au iz Și au văzut prin fumul des miș- ne bage la apă. — Cum vreți 1 Și de-acum să fiți cîndu-se vag atîtea ființe ome butit să-i impună patronului punctul cu ochii în patru. Vremile sînt grele. C — Ne-ați putea spune ți care — Mai știi, mă ? nești, într-un miros greu ce te îneca sînt după părerea dumneavoastră lor de vedere și să obțină chiar mări Pe cînd vorbeau ei așa, sosi Traian, Mișună peste tot comuniștii. Trebuie rea salariilor. Nu e de mirare așadar, și te făcea să vomiți, lui Dinu i s-a cele mai izbutite părți din lucrare? covrigarul, năltuț, negricios, subțire, să-l ajutăm toți pe părintele nostru, părut că a intrat în țara umbrelor din că la prima ocazie a fost dat afară. pe domnul Ion Antonescu, să cîștige — Monologul din finalul actu și, ca de obicei fluierînd. Ti numărară infern, de care citise în mitologie. Ră- lui I ți întreg actul III ce du- $i-a găsit apoi de lucru la o brută covrigii în coș. El plecă, dar în loc războiul sfînt împotriva păgînitor. Ați rie, unde făcea diferite reparații și lu șinaru_ privea în gol și vorbea în ne spre cheia întregii drame. să iasă pe poartă, se duse în fundul înțeles ? știre, în frazele lui incîlcite reveneau crări de tîmplărîe. Legal n-ar fi avut curții, unde era latrina. Cel pe care-1 Cei doi înțeleseseră și ieșiră cu capul — O ultimă întrebare. Pe cirul dreptul s-o facă, deoarece nu era în mereu cuvintele „tîlhari“ și „fasciști“, vom putea auzi noua dumneavoas chema Mihalache, un fălcos cu mus și umerii plecați, ca doi hamali care Gherghină ținea capul în .pămînt.. Radu registrat ca meseriaș cu brevet, dar tăți negre și’ mari și cu un pîntec ar fi avut în spinare cîte-o povară tră lucrare pe scenele teatrelor proprietarul1 brutăriei era bucuros că a se uita drept înainte, cu un zîmbet muzicale ? cît o covată, se luă tiptil după el, foarte grea. trist pe față : era condamnat la moar dat peste un muncitor priceput care-i — Opera, închinată celei de-a căci prin apropiere era ascuns și pa Nici Dinu Scorțeanu nu se mai arătă te și aștepta... La toți le crescuse muncește pe nimica toată. chetul cu pricina. Traian se uită furiș pe la brutărie, deși nu terminase lu XV-a aniversări a eliberării, va fi barba, chiar și băiețandrilor : lui Radu montată pe scena Teatrului de Acolo, în brutărie, l-a cunoscut Dinu înapoi, dar nu băgă de seamă că este crările. și Traian. Scorțeanu pe Traian Gherghină, covri urmărit și fuga-fuga se duse la locul Operă ți Balet ți după cîte »înt garul, care venea îh fiecare dimineață știut, apoi apăru cu coșul pe braț, ca urînd s-a aflat și de arestarea lui „Atenție la cei de drept comun 1 le informată se poate să fie maniată să-și ia marfa. și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Dinu și a fratelui său, Radu, spuse cineva. Să nu vă fure 1 — „Ce ți pe scena Operei din lașul de Mihalache se dete după zid și nici nu C croitorul. Tntîi l-au înhățat pe să ne fure ?“ se gîndi Dinu. care sînt atît de mult legată. -au împrietenit repede și Dinu s-a răsuflă, pînă ce covrigarul ieși în frate-său, apoi pe el. Tntr-o seară trecură peste trupuri omenești, 'te gîndit că ar fi cazul să-i deschi stradă. Se luă iar după el. Nu se de băiatul nu mai venise acasă ; fusese zăceau pe jos, pînă ce își găsiță un S dă ochii lui Traian asupra lumii părtase prea tare și o ținea drept ridicat de la atelier. Tn aceeași noapte locșor. Un comunist mai vechi,'tova în care trăia și să-i arate că pornise înainte. Se uită și după omul care au venit să-l ridice pe Dinu. Acesta rășul Căliman, îi bărbieri și le dete pri Iată-! în atelierul său pe tină- pe un drum greșit că degeaba se chi- citea „Universul“ și purta o floare la s-a făcut că nu înțelege ce vor de la el, mele explicații, cum trebuie să se ru| pictor Ion Bițan, lucrind |a nuje și-și rupe de la gură, în nădejdea butonieră. îl descoperi tocmai la ca deși agenții s-au dus ață la ascunză comporte. Ii purtă de’grijă îndeosebi finisarea compoziției intfrjlaiă că se va îmbogăți. „Altul e drumul, pătul opus al străzii... Era comisarul în toare și au pus mîna pe șapiro- mezinului, facurajîndu-1 și spunîndu-i. „Cercul de chimie“. Intr-un îi zicea mentorul. Așa nu scapi de persoană, îmbrăcat Civil „Cum era graf și niște ștampile cu „Jos regimul că probabil n-au să-l execute Dar stadiu mai avansat se află lu sărăcie. Din muncă cinstită, adunînd să lase el așa o ocazie grasă din fascist al lui Antonescu“ și „Trăiască dacă totuși... Ti povesti despre soții crările „ Înainte de miting“ și bănuț cu bănuț, nu-i chip să-ți faci mînă ?" își zise Mihalache, dar își armata Roșie", care se aplicau pe Rotbaum. Radu asculta cu interes, ca portretul unei muncitoare frun un rost. Din truda săracului tot boga călcă pe inimă și se duse să-T anunțe. bancnote sau pe eitlehete de lipit pe zi un copil cuminte o lecție la școalȘ. tașe de la „Flamura Roșie“ lu tul se îmbogățește. Trebuie să te aduni Comisarul o luă la fugă după co duri. Dinu făcea pe prostul și se uita Nu l-au executat în 1941. Au intrat crări deasemeni închinate celei cu alți amărîți ca tine și să pornești vrigar 1 Dar nu Pită să-l sufle lui Mi mirat ca la alte cele. L-au dus totuși în 1942, Blitzkrieg-ul nemților se căra de-a XV-a aniversări a elibe pe drumul care duce la o lume fără halache în ureche că de nu-șl ține gura cu ei. fleșcăise, muindti-se în zăpezile și no rării patriei bogați în care Să nu-i mai încalece o să-și scuipe măselele 1 — Vom vedea noi acolo. Dacă nu roaiele din stepă, dar mai ales se Foto: N. STELORIAN bogății pe săraci". „Bună treabă făcui, gîndl Mihalache, ești vinovat, ți-om da drumul. dezumflase izbindu-se de baionetele Primirea de către președintele Prezidiului Strîns uniți Marii Adunări Nafionale Din coloana a R. P. Romîne, Ion Gheorghe Maurer, în jurul partidului a domnilor S. Venizelos participanților și L. Spais
Sîmbătă dimineața președintele și guvernului Prezidiului Marii Adunări Națio la Festival nale a R. P. Romîne, Ion Gheor Telegrame adresate C,C. al P-M-R.* tovarășului ghe Maurer, a primit pe dl Sofo- cles Venizelos, deputat, președinte Viena. Peste puține zile. începe, pe malul Dunării albas (jh. Libertate lui Manolis Glezos! Un mesaj al lui Manolis Glezos Sosirea lui A. A. Gromîko ATENA 11 (Agerpres). — Ma Interviul tovarășului Avram Bunacîu, nolis Glezos a făcut în sala Tri bunalului Militar o declarație unui la Geneva corespondent special al radiodifu ziunii din R.D.G. la Atena. „Aș ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romine, GENEVA 11 (Agerpres). — tate, la succesul care este atît de vrea să transmit prin intermediul TASS transmite : tn dimineața zi așteptat de popoare. radiodifuziunii din R.D..G, priete lei de 11 iulie au sosit la Ge Propunerile noastre din 9 și 19 nilor păcii și ai democrației acordat ziarului „Neues Deutschland“ neva, cu un avion „IL-18“, A. A. iunie, în problema Berlinului occi din lumea întreagă, 'un me saj : Lupta pentru salvarea La 11 iulie, ziarul „Neues Deutschland* a publicat următorul in Gromîko, ministrul Afacerilor Ex dental și a creării Comitetului pe acestea dovedesc viabilitatea și mea, este nu numai o luptă pentru terviu al tovarășului Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe terne al U.R.S.S., și membrii de întreaga Germanie, sînt o bază oportunitatea inițiativei privitoare viața mea. Ea este o luptă no al R. P. Romîne, acordat corespondentului ziarului la București: la crearea unei zone a păcii, fără legației sovietice, la Conferința bună pentru realizarea unei înțele de la Geneva, a miniștrilor Afa geri. bilă pentru victoria democrației și arme nucleare, în regiunea balca a instituțiilor sale, care se află ÎNTREBARE: 1. Cum a- vedere ale puterilor occidentale și nică și a Mării Adriatice. cerilor Externe care își reia lucră Am dori ca, Conferința de la preciați, domnule ministru, re al Uniunii Sovietice. Ea s-a opus rile la 13 iulie. Geneva a rrfiniștrilor Afacerilor in primejdie in Grecia, o luptă Poziția negativă adoptată pînă pentru triumful păcii, cu toată zultatele de pînă acum ale încheierii unui tratat de pace cu în prezent de guvernele statelor Pe aeroport, A. A. Gromîko a Externe să constituie începutul Conferinței Miniștrilor de A- cele două state germane, ca și fost întîmpinat de N. [. Koriukin, unei încălziri permanente a atmos opoziția utilitariștilor și imperia N.A.T.O. din această regiune a liștilor. Fiind un luptător grec faceri Externe de la Geneva și ce lichidării regimului de ocupație din împiedicat, pînă acum, măsuri ambasadorul U.R.S.S. în Elveția, ferei internaționale care continuă importanță acordați dv., poziției și Berlinul Occidental. Este semnifi de A. S. Cistiakov, reprezentantul să rămină rece și să contribuie la pentru aceste țeluri, eu mulțu practice pentru traducerea ei în mesc..." (La acest pasaj, gardienii propunerilor delegației Republicii cativ că în timpul Conferinței de viață. permanent al U.R.S.S. pe lîngă adoptarea la viitoarea întîlnire la Manolis Glezos și ceilalți luptători democrați greci în sala Tribuna l-au întrerupt pe M. Glezos și el Democrate Germane la această la Geneva, paralel cu măsurile de Noi considerăm totuși că înfăp secția O.N.U., pentru Europa, de nivel înalt a unor soluții radicale Conferință ? lului militar a fost dus pe banca acuzaților). înarmare și de înzestrare a Bun- tuirea denuclearizării sud-estului S. K. Țarapkin, reprezentantul în ceea ce privește problemele in RĂSPUNS: Considerăm că deswehrului cu arme nucleare și Europei rămîne o problemă de U.R.S.S. la conferința în problema ternaționale arzătoare nerezol schimbul de păreri și discuțiile rachete, a avut loc, sub patronajul actualitate la a cărei rezolvare încetării experiențelor cu arma nu vate. care au avut loc la Geneva a fost oficialităților, o intensificare a ac toți factorii de răspundere din ță cleară, de membri ai ambasadei La rîndul său, guvernul sovie util, întrucît s-a ajuns la o mai țiunilor revanșarde militariste în rile interesate au datoria, în fața U.R.S.S. în Elveția și de repre tic este hotărît să contribuie prin zentanța U.R.S.S. pe lîngă secția Cum se aplică „justiția“ bună cunoaștere a pozițiilor reci Germania de Vest. popoarelor lor, să-și aducă con toate mijloacele la obținerea în ca proce și la o anumită apropiere a Putem aminti astfel întîlnirea tribuția. O.N.U. pentru Europa. drul viitoarelor tratative a rezul din Köln a „repatriaților“ (14 iu Printre cei veniți să întîmpine tatelor pozitive necesare. punctelor de vedere a părților în Ne exprimăm speranța că gu unele probleme. nie) la care a luat cuvîntul însuși delegația sovietică se aflau : dr. in Tribunalul militar vernele statelor N.A.T.O. din a- Deosebit de important este fap Th. Heuss, președintele R.F.G.; L. Bolz, ministrul Afacerilor Ex participarea unui ministru federal, ceastă regiune vor adopta in cele terne al R.D.G., șefi ai reprezen Sosirea lui tul că lucrările Conferinței s-au din urmă o poziție realistă în a- t concentrat pînă La urmă asupra Seebohm, la întîlnirea de la Viena tanțelor diplomatice ale unor țări ceastă problemă și că marile pu în Elveția, reprezentanți ai presei Lothar Bolz din Atena problemelor celor mai urgente ale a germanilor sudeți (17—18 mai), întîlnire care în realitate a con teri occidentale se vor dec’ara de elvețiene și străine. GENEVA 11 (Agerpres). — situației actuale din Europa și a- ATENA depoziții care dezmințeau acuza sete). Președintele ordonă marto stituit o acțiune de incitare împo acord să garanteze alături de Pe aeroport A. A. Gromîko a fă A.D.N. transmite : Lothar Bolz, 11 (Agerpres). — La nume, încheierea Tratatului de Tribunalul militar din Atena ția adusă lui Glezos și celorlalți rului să nu răspundă la întrebări triva Republicii Cehoslovace, de U.R.S.S., zona denuclearizată în cut următoarea declarație: ministrul Afacerilor Externe al Re pace cu Germania și lichidarea continuă procesul înscenat lui patrioți greci, președintele Tribu și declară: „Noi, membrii Tri clarațiile ministrului federal dr. Balcani și în regiunea Mării A- Am sosit din nou la Geneva, publicii Democrate Germană, care regimului de ocupație in Berlinul Manolis Glezos și celorlalți pa- nalului s-a grăbit să-i vină în bunalului militar, vă credem“ și Oberländer la Düsseldorf și Mün driatice. pentru a continua tratativele în a sosit la 11 iulie la Ger.eva pen occidental. In centrul atenției opi trioți greci. ajutor. El i-a interzis martorului cere publicului să nu-și mani chen, care a agitat pretenții teri Guvernul romîn va continua e- cepute de miniștrii Afacerilor Ex tru a participa la Conferința mi niei publice au rămas, la întreru In ședințele din după-amiaza să răspundă la întrebări, a în feste sentimentele în legătură cu toriale ale R.F.G. față de o serie forturile sale pentru înfăptuirea terne, încă în luna mai. niștrilor Afacerilor Externe, a fă perea Conferinței, ultimele propu zilei de 10 iulie și dimineața zi- trerupt în mod grosolan pe avo- depozițiile martorului. de țări europene și în primul rind securității colective în sud-estul Partea sovietică speră că, dacă cut o declarație la sosirea în neri sovietice cu privire la statu lei de 11 iulie a avut loc inte cați, i-a sugerat martorului cum Polițistul Papaspiropulos, care față de statele socialiste. Europei convins fiind că prin a- puterile occidentale vor manifesta gară. El a declarat printre altele : tul provizoriu al Berlinului occi rogarea martorului acuzării Pa- trebuie să răspundă la întrebări participă la proces în calitate de dental, care deschid noi perspecti Toate acestea arată că cercurile ceasta servește interesele vitale ale interesul cuvenit, dacă vor manifes „Vom face tot ee ne stă în militariste vestgermane nu înțeleg poporului romîn, ale tuturor po ta dorința de a ține seama de in putere și după întreruperea inter paspiropulos de către reprezen și... a răspuns, chiar, în locul martor al acuzării, a afirmat că ve pentru soluționarea pozitivă a tanții apărării. La 10 iulie avoca- lui. Apărarea a protestat împo Partidul Comunist din Grecia ar să tragă concluzii din lecțiile is poarelor din această regiune, in teresele tuturor participanților la venită în lucrările conferinței pen acestei probleme acute. ții apărării au protestat din nou triva acestor acțiuni ale președin pregăti în Uniunea Sovietică toriei, deși este bine cunoscută teresele păcii și colaborării Inter conferință, se va putea ajunge în tru a contribui la succesul confe Faptul că puterile occidentale împotriva intenției judecătorilor soarta pe care au avut-o aventu naționale. ceea ce privește problemele discu rinței". telui tribunalului. spioni pe care să-i lanseze în și-au însușit propunerile sovietice militari de a continua procesul Grecia. Drept „dovadă mate rile războinice ale militarismului, Iată un episod caracteristic cu privire la participarea la con într-o sală nelncăpătoare, pentru care demonstrează cum se aplică rială* el a prezentat tribunalului german In cele două conflagrații ferință, pe picior de egalitate, a ce a împiedica opinia publică să mondiale. „justiția“ în Tribunalul militar fotografia unui tînăr îmbrăcat, lor două state germane dovedește participe la dezbaterile procesu ÎNTREBARE : 3. Populația Re din Atena. Apărătorul precizează chipurile, în uniformă de elev al încă o dată că singurul mod rea lui. Acest lucru contravine cerin martorului că din răspunsurile școlii militare și care ar fi un publicii Democrate Germane și for O delegație economică romînă list de abordare a problemei ger țelor publicității si prevederilor sale se poate trage concluzia că comunist din Grecia. Fotografia țele patriotice din Germania Occi mane care poate duce azi la solu constituției, au subliniat avocații Asfalia (poliția politică) nu dis a fost publicată acum cîtva timp dentală urmăresc cu deosebită a- ționarea acestei probleme este re apărării. Cu toate acestea tribu pune de dovezi concrete în legă în ziarul „Kathimerini*. Avoca tenție inițiativa guvernului romîn va vizita Marea Britanie cunoașterea existenței a două sta nalul a respins cererea avocaților tură cu activitatea de spionaj a tul Iliu a comunicat tribunalului pentru asigurarea păcii în Balcani. te germane suverane, cu orînduiri ca dezbaterile procesului să aibă acuzaților cum ar fi : culegerea că această uniformă este a școlii Ați putea dv., domnule ministru, Interviurile acordate de către tovarășii Alexandru Bîrlădeanu sociale deosebite, cu drumuri de loc într-o altă încăpere. și transmiterea de informații tehnice care pregătește specialiști să ne informați asupra ecoului pe dezvoltare diferite. fi Gh. Gaston Marin agenției Reuter Precizările pe care a fost nevoit ș.a.m.d. Martorul răspunde : Da, pentru industria metalurgică. Considerăm că prin contribuția care l-a stîrnit ultima declarație a LONDRA 11 (Agerpres). — A- noastre“. El a relevat că Marea late cu tehnică modernă, necesare să le facă martorul acuzării Pa- nu dispune. (Rumoare în sală, rî- Procesul continuă. •a activă la Conferința de la Ge guvernului Republicii Populare Ro paspiropulos, răspunzînd la între neva, delegația R. D. Germane a mîne în statele din Balcani și mai genția Reuter a transmis interviu Britanie poate livra utilaj indus fabricării de utilaj pentru indus rile acordate corespondentului fi trial care interesează țara noas tria chimică, petrochimică, de bările avocaților, demască falsi servit atît interesele poporului ger ales în Grecia ? tatea acuzației de „spionaj“ ce j Adunări în întreaga țara RĂSPUNS: Declarația guver nanciar al agenției de către tovară tră ; la rîndul ei, Romînia oferă mașini-unelte și electronică, Ro man cit și interesele păcii gene se aduce lui Manolis Glezos și șii Alexandru Bîrlădeanu, vicepre o gamă largă de produse care inte mînia dorește de asemenea șă în aceste zile, cînd la Atena are lectivului de muncă al Atelierelor rale. nului romîn cu privire la ampla celorlalți acuzați. La toate între Susținînd propunerile U.R.S.S. sarea în Grecia a rampelor de ședinte al Consiliului de Miniștri resează Anglia. cumpere laminoare, fabrici de hîr- loc procesul înscenat lui Manolis C.F.R. „Constantin David" din Ca al R.P.R. și Gh. Gaston Marin, în interviul acordat agenției tie și material feroviar, în special bările și cererile apărării de a cu privire la încheierea Tratatului lansare a rachetelor teleghidate și Glezos și celorlalți patrioți, glodu pitală tîmplarul Alexandru Mol- președintele Comitetului de Stat locomotive electrice. prezenta măcar un fapt concret, de pace cu Germania și la lichida problema păcii și securității în Reuter, tovarășul Alexandru Bîrlă- rile oamenilor muncii din țara doveanu. al Planificării din R.P R., în legă Pentru a-și plăti cumpărările sale fără a mai vorbi de dovezi mate rea regimului de ocupație în Ber Balcani a fost sprijinită cu însu deanu a arătat că, deși obiectivul noastră se îndreaptă cu profundă Vorbind despre netemeinicia a- tură cu vizita pe oare o delega de fabrici și utilaje, Romînia do riale ale pretinsei activități de spio linul occidental, delegația R. D. flețire de poporul nostru. Ea ex vizitei nu este de a negocia un a- simpatie și dragoste spre demo cuzațiilor aduse patrloților greci, ție economică romînă o va face la cord comercial, delegația romînă rește nu numai să-și sporească ex naj a acuzați-lor, Papaspiropulos Germane a luat totodată inițiative primă năzuințele de pace ale po crații greci aflați sub urmărire ju avocatul Anatol Richter, juriscon începutul săptămînii viitoare, în este gata să aibă un schimb de porturile ci și să stabilească, în a- ori dădea un răspuns negativ, importante care, fără îndoială, porului romîn, hotărirea sa de a-și diciară nedreaptă. sultul întreprinderii, a subliniat Marea Britanie. După cum arată păreri ou guvernul britanic asupra numite cazuri, angajamente potri ori, în general, evita să răspun că însășj desfășurarea procesului 6int de natură să ajute la apro aduce întreaga contribuție pentru dă, repetînd afirmațiile sale neîn „în apărarea lui Manolis Gle pierea punctelor de vedere ale păr întărirea relațiilor de prietenie și corespondentul agenției engleze, acestui subiect. Un acord comerci vit cărora firmele care produc fa înscenat reprazlntă o încălcare a membrii delegației se vor întîlnl temeiate despre uneltirile „comu zos și a celorlalți patrioți greci ților participante și la crearea unei colaborare cu toate popoarele și al — a spus el — nu exclude în bricile să fie plătite în parte cu celor mai elementare drepturi iu- cu persoane oficiale și vor lua con nici un fel negocieri separate pen produse ale acestor fabrici. Ca e- nismului internațional“ în Gre s-a ridicat în lumea întreagă tot ridice și contravine pre vederi lor atmosfere favorabile pentru rezol în mod deosebit, cu popoarele ve cia. Văzînd că martorul acuzării a ce este cinstit, patriot, dornic de varea problemelor care stau în fața cine. tact cu un număr de firme brita tru găsirea unor soluții privind xemplu al unui astfel de angaja constituției grecești. nice. ment, tov- Gaston Marin a citat fost încolțit și era nevoit să facă pace“ — a spus, la mitingul co- conferinței. Acestui țel i-au slujit Declarația guvernului romîn a problemele financiare dintre cele ★ propunerile delegației R.D.G. cu avut totodată un puternic ecou in Referindu-se la scopul vizitei de două țări. contractul încheiat recent cu o fir De la tribuna improvizată tn legației romîne în Marea Britanie, mă britanică pentru construirea ?irivire la organizarea unor trata- țările balcanice. După cum se Tovarășul Gh. Gaston Marin a curtea Uzinelor de autocamioane tovarășul Alexandru Bîrlădeanu a unei fabrici de celuloză. O parte ive între delegațiile R.D.G. și știe, guvernul romîn a propus în subliniat în interviul său că Ro- „Steagul Roșu* din ORAȘUL declarat printre altele : „Sperăm din producția acestei fabrici va fi R.F.G. pentru elaborarea unui cheierea unui Tratat de înțelegere mînia este în situația de a putea Vizita lui F. R. Kozlov la Pittsburg ȘTALIN, numeroși muncitori și să punem bazele unor bune și per exporta produse la nivelul celor exportată în Anglia. ingineri și-au ridicat vineri glasu punct de vedere comun german și securitate colectivă a regiunii La aeroportul din Pittsburg, manente relații comerciale cu Ma britanice, în ceea ce privește as In cadrul aceluiași interviu, re PITTSBURG 11 (Agerpres). - rile pline de indignare împotriva precum și propunerea de a se în balcanice care să prevadă printre TASS transmite: In dimineața zi F. R. Kozlov a fost întîmpinat de rea Britanie. Credem că există pectul și calitatea. El a arătat că ferindu-se la vizita delegației eco procesului intentat eroului de pe cheia un Tratat de neagresiune în altele angajamentul statelor parti perspective bune pentru schimburi lei de 10 iulie F. R. Kozlov a făcut F. Weir, președintele Consiliului Romînia dorește să cumpere la nomice romîne în Franța, tovarășul Acropole, Manolis Glezos. ®u a- tre cele două state germane. cipante de a nu admite pe teri economice trainice municipal și de alți reprezentanți între țările brici de cel mai recent model, uti- Alexandru Bîrlădeanu a declarat o vizită la Expoziția comercială celași gînd și aceeași dorință de Participarea R.D.G. la Confe toriul lor stocarea de armament internațională din Chicago. Mem ai autorităților locale. Salutîndii-1 că negocierile din Franța au dus a-și spune răspicat cuvîntul lor în rința de la Geneva constituie ast nuclear sau staționarea unităților la „rezultate interesante și poziti brii delegației sovietice însoțiți de pe F. R. Kozlov dl. Weir a decla fel o nouă și importantă confirma apărarea neînfricatului luptător dotate cu astfel de armament a- ve“. Contactele cu reprezentanții numeroși corespondenți, au vizitat rat că orașul Pittsburg este bucu re internațională a rolului R.D.G. grec, s-au întrunit într-un miting parținind unor state străine de guvernului francez s-au dovedit a pavilioanele S.U.A., Indiei, R. P. ros să-l primească pe înaltul oas ca factor de pace și stabilitate în regiunea balcanică sau instalarea peste 6000 de muncitori, ingineri, Vizita tov. Al. Bîrlădeanu fi de un asemenea folos încît de Polone, Japoniei și altor țări. Apoi pete sovietic. Europa, fără de care nu se poate de rampe pentru lansarea de ra legația a rămas în Franța o perioa tehnicieni și funcționari ai uzine delegația a plecat cu mașina la După ce a mulțumit lui F. Weir, lor. ®a toți oamenii cinstiți din lu ajunge la reglementarea problemei chete și proiectile teleghidate. în Elveția dă mai lungă ciecît își propusese. aeroportul Midway. Părăsind Chica germane. Guvernul R. P. Romîne sprijină Tov. Gh. Gaston Marin a arătat pentru primirea călduroasă, F. R. mea întreagă, ei și-au manifestat go F. R. Kozlov a transmis prin profunda îngrijorare față de cele cu căldură Declarația Guvernului BERNA 11 (Agerpres). — La 10 iate între uzinele „Sulzer Freres* că negocierile de la Paris au dus Kozlov a spus : sînt bucuros să-i ÎNTREBARE: 2. Gum conside reprezentanții presei un salut și ce se petrec la Atena, față de a- rați dv„ domnule ministru, atitu U.R.S.S. din 25 iunie, cu privire iulie a.c., tov. Al Bîrlădeanu, vice și unele întreprinderi industriale în principiu la un acord deplin cele mai bune urări locuitorilor o- la necesitatea creării unei zone salut pe locuitorii orașului Pitts ceastă nouă încălcare a libertăți dinea guvernului de la Bonn și a președinte al Consiliului de Miniș din țara noastră, precum și per pentru stabilirea relațiilor econo rașului. In jurul orei 11 avionul a denuclearizate în regiunea Balca burg. Gred că vizita noastră va lor democratice din partea reac- delegației Germaniei Occidentale tri al R. P. Romîne, însoțit de to spectivele unor eventuale noi co mice rommo-franceze pe baza unui decolat și s-a îndreptat spre ora nilor și a Mării Adriatice, în care varășii Grigore Geamănu, minis menzi. Tov. Al. Bîrlădeanu și per acord pe termen lung contribui la stabilirea înțelegerii țiunii. în timpul Conferinței miniștrilor șul Pittsburg, ultimul punct al că In cuvîntul lor, în numele con se arată totodată că Uniunea So trul R. P. Romîne în Elveția, Ni- soanele care l-au însoțit au parti între popoarele american și sovie Afacerilor Externe de la Geneva, lătoriei de unde delegația se va structorilor de autocamioane, mun ținînd seama că tocmai în ultimul vietică este gata ca împreună cu colae Novac, consilier economic, cipat apoi la un circuit de probă celelalte mari puteri, să devină înapoia la New York. tic. citorii Nicolae Șoimu, Petre Enă- timp s-au intensificat amenințările precum și de Alex. Ivancenco, di cu una din locomotivele Diesel e- garante pentru o astfel de zonă. șan, Pavel Ol ah, maistrul Frede- revanșiste împotriva țărilor socia rector general în Ministerul Indus lectrice de 2100 C.P. care vor fi După cum se știe guvernele încheierea tratativelor rich Pillman, inginerul I. Trifu și liste ? triei Grele, ing. E. Bbdnar, direc livrate în curînd țării noastre. R. P. Albania, R. P. Bulgaria, pre tor general la „Iprochim“, au vi Tov. Alexandru Bîrlădeanu îm mulți alții au condamnat cu tărie RĂSPUNS: După cum am ară cum și președintele R.P.F. Iugo zitat Uzinele „Sulzer Freres“ din preună cu tov. Grigore Geamănu culturale Scrisoarea C.C. al Partidului înscenarea judiciară împotriva ma tat- Conferința miniștrilor Afaceri slavia s-au declarat in favoarea Winterthur unde au fost primiți de și consilierul economic N. Novac relui fiu al poporului grec, lor Externe de la Geneva a adus, creării unei zone denuclearizate în dl. dr. H. Sulzer, administratorul au vizitat pe ministrul R. Kohli, romîno-franceze Tudeh din Iran adresată tn prima ei parte, unele rezultate sud-estul Europei. delegat și de directorii de secții ai de față fiind și conducătorii divi Alături de poporul întreg, oame^ PARIS 11 (Agerpres). — In zi secretarului general al O.N.U. nii muncii din orașul PITEȘTI urs pozitive. S-a dovedit însă că de In același sens s-au pronunțat uzinelor. ziilor de comerț și afaceri politice, lele de 9 și 10 iulie 1959 au avut legația R.F.G., exprimînd poziția fruntași de seamă ai vieții politi După vizitarea secțiilor de tur cu care a avut un schimb util de măresc cu neliniște dezbaterile pro loc la Paris la Ministerul de Ex NEW YORK 11 (Agerpres). — mentul intervenției guvernului cesului nedrept care se desfășoară cercurilor militariste vestgermane, ce, economice, culturale, precum și nătorie și motoare Diesel, oaspeții păreri asupra problemelor care in terne tratative între o delegație a depus eforturi pentru a împiedi cele mai largi cercuri ale opiniei Comitetul Central al Partidului Statelor Unite în afacerile interne în aceste zile la Atena. romîni s-au întreținut cu un grup teresează cele două țări. romînă prezidată de Mihail Ralea, Tudeh din Iran a adresat secre ale Iranului. ca apropierea intre punctele de publice din țările balcanice. Toate de experți și tehnicieni ai uzinelor. Presa și radioul elvețian dau In cadrul a numeroase mitin președinte al I.R.R.C.S?-și o dele tarului general al Organizației Astfel prevederile tratatului guri ei și-au manifestat simpatia Cu acest prilej s-a examinat sta numeroase știri în legătură cu vi gație franceză prezidată de dl. Națiunilor Unite, Dag Hammarsk- — subliniază scrisoarea Comite diul executării contractelor încha- zita tov. Al. Bîrlădeanu. și solidaritatea cu eroul național Roger Seydoux, director general joeld, o scrisoare semnată de tului Central al Partidului Tu- al poporului grec, Manolis Glezos, Plenara al Afacerilor Culturale și Tehnice. primul secretar al partidului Rad- deh — reprezintă încălcări carac și cu ceilalți patrioți greci care După discuții, care au decurs manech, în care atrage atenția terizate ca atare în Carta Națiu se află astăzi pe banca acuzaților C. C. al P. C. Bulgar Intr-un spirit de înțelegere mutua asupra încălcării suveranității na nilor Unite, care subliniază că în fața tribunalului militar. Toți Vizita tov. Mihai Florescu lă, cele două delegații au căzut ționale a Iranului și a drepturi apărarea păcii și neamestecul în cei care au vorbit — lucrători, teh SOFIA 11 (A^rpres). — După lorificate 110.000 ha. de noi pă- de acord asupra unui program de lor și libertăților cetățenești ale treburile interne ale altor țări sînt nicieni, economiști, funcționari — cum transmite B.T.A., la 9 iulie a mînturi. în Italia schimburi culturale, științifice și cetățenilor iranieni prin încheie primele datorii ale fiecărui sem au subliniat convingerea deplini avut loc o plenară a Comitetului In continuare, T. Jivkov a vor tehnice pe anii 1959—1960. rea tratatului militar între Sta natar al Cartei. în nevinovăția marelui patriot grec Central al Partidului Comunist bit despre sarcinile concrete în do ROMA 11 (Agerpres). — La 8 participat la un dineu oferit de Profund atașat cauzei indepen Acest program prevede schim tele Unite și guvernul de la Tehe și speranța că autoritățile din Bulgar, Todor Jivkov, prim-secre- meniul industriei, construcțiilor, iulie Mihai Florescu, ministrul In dl. Enrico Mattei, președintele ran. Termenii acestui tratat — se denței naționale și păcii, întregul Grecia vor ține seama de voința tar al 0.G. al P.G. Bulgar, a pre comerțului, alimentației publice și dustriei Petrolului și Chimiei, a E.N.I., la care au luat parte și buri sporite în toate aceste dome arată în scrisoare — prevăd că popor iranian a respins acest tra milioanelor de apărători ai păcii șl zentat un raport în legătură cu creșterii animalelor. vizitat Combinatul Chimic al trus domnii Alberto Folchi, subsecretar nii. S-a hotărît printre altele ca — sub pretextul apărării integri tat, care prin faptul că autori democrației din lumea întreagă. discutarea și aprobarea planului de Pe marginea raportului prezen tului Montecatini de la Ferrara. de stat la Ministerul Afacerilor lectori romîni și francezi să fie tății și independenței Iranului, zează guvernul Statelor Unite activitate a 6.C. al P.G, Bulgar. La 9 iulie tov. Mihai Florescu, Externe al Italiei și Carlo Usoli, împotriva unei agresiuni imagi să-și aducă forțe militare în Iran, tat de Todor Jivkov, plenara a a- numiți în universitățile celor două Raportorul a informat plenara împreună cu persoanele care îl în subsecretar la Ministerul Partici- nare — guvernul S.U.A. este au face din această țară o bază de doptat o hotărîre și o scrisoare a- G.G. asupra îndeplinirii sarcinilor soțesc au vizitat Combinatul de pațiilor. țări. torizat să trimită efective mili agresiune imperialistă împotriva In Vietnamul de Sud economice în cursul acestui an. dresată de G.G. al P.®. Bulgar or cauciuc sintetic de la Ravenna al In seara zilei de 10 iulie. _ Ștefan, Vor avea loc de asemenea vizite tare pe teritoriul Iranului. vecinilor ei cei mai apropiați și T. Jivkov a arătat că în domeniul ganizațiilor de partid în legătură grupului E.N.l. După vizita între Cleja, ministrul R. P. Romîne în de profesori și schimburi de bur Termenul de „agresiune indi lezează suveranitatea națională prinsă, oaspeții romîni au partici Italia a oferit un cocktail cu oca rectă“ menționat în paragraful 3 a țării noastre. industriei planul se îndeplinește cu cu pregătirea problemelor ce vor sieri. Pe de altă parte, s-au prevă pat la un dineu oferit de condu zia prezenței la Roma a tovarăși al tratatului militar demonstrează Fiind sigur că este interpretul succes. Planul pe primul trimestru, fi examinate în cadrul plenarelor cătorii Combinatului. In aceeași zi lor Mihai Florsscu, Ion Velea și zut măsuri pentru a dezvolta di clar că nu este vorba numai de sentimentelor poporului iranian, a- arătat el, a fost îndeplinit în G.G. al P.G. Bulgar care vor avea oaspeții romîni însoțiți de Ștefan Mihai Petri. La cocktail, care s-a fuzarea și vînzarea de cărți. a folosi teritoriul Iranului ca care sub regimul de teroare po proporție de 101 la sută, iar potri loc pînă la sfîrșitul anului 1959 și Cleja, ministrul R. P. Romîne în desfășurat într-o atmosferă cordia In sfîrșit, s-a creat o comisie bază pentru operațiuni militare lițienească n-are nici o libertate vit datelor preliminare, planul pe la începutul anului 1960. Se pre Italia, au sosit la Roma fiind în- împotriva vecinilor săi. și în spe să-și manifeste în mod public tîmpinați de reprezentanții grupu lă, au participat fruntași ai vieții culturală mixtă pentru a stabili părerea. Comitetul Central al primul semestru a fost îndeplinit vede să se convoace plenare ale cial împotriva U.R.S.S. și a unor NEfT YORK 11 (Agerpres). —- lui E.N.l. politice, economice, senatori, depu- programele de schimburi anuale și ări arabe, ci permite armatei Partidului Tudeh din Iran consi TASS transmite : După cum anun G.G. în problemele construcțiilor, în domeniul industriei în proporție La 10 iulie tovarășii Ion Velea, tați, ziariști. a urmări aplicarea lor. americane să intervină împotriva deră de datoria sa să protesteze ță corespondentul din Saigon al de 101,4 la sută. industriei, îmbunătățirii sistemului adjunct al Ministrului Industriei oricărei mișcări populare în Iran, energic împotriva punerii în apli agenției „Vnited Press Internațio Raportorul a arătat în continua de retribuire a muncii, comerțului Petrolului și Chimiei și Mihai în scopul apărării regimului de care a unui tratat care constituie nal", în seara zilei de 8 iulie la Petri, adjunct al ministrului un act de înaltă trădare față 'le re că planul de creștere a produc și alimentației publice, creșterii a- teroare polițienească instaurat Bien-Hoa, aproximativ la 50 km Comerțului, care însoțesc pe după lovitura de stat militară din interesele naționale ale Iranului nord de Saigon, u avut loc un a- tivității muncii a fost depășit cu nimalelor. tov. Mihai Florescu în că 1953. Declarăm că acest tratat, sem tac armat asupra sediului grupului 2,9 la sută. Ca urmare a depășirii G.C. al P.G. Bulgar a hotărît să lătoria sa, împreună cu Ștefan Prin semnarea tratatului mili nat împotriva voinței unanime a consilierilor americani, tn cursul planului de reducere a prețului de pregătească aceste plenare cu par Cleja, ministrul R.P.R. în Italia tar cu Statele Unite, guvernul poporului iranian și încâlcind re atacului doi consilieri americani au cost, industria republicii a obținut ticiparea cea mai largă a întregu au făcut vizite domnilor Eugenio dictatorial și reacționar din Iran, gulile internaționale, nu are nici fost uciși și unul rănit. Au fost Gatto, subsecretar de stat la Mi GENEVA 11 (Agerpres). — La adjunct al ministrului Invățămîn- a vîndut în bună parte suverani o valoare din punct de vedere ju lui partid și a oamenilor muncii. uciși de asemenea doi agenți de economii de aproximativ 48.000.001 nisterul Industriei și Comerțului Geneva au continuat lucrările tului și Culturii, a făcut o serie de tatea națională și securitatea ex ridic și moral și. în consecință, pază din rindurile militarilor viet leva peste prevederile planului. In scrisoarea adresată de G.G. și Spagnolli Giovanni. subsecretar Conferinței Internaționale a învă- propuneri — reținute de conferin ternă a țării noastre, precum și nu va putea angaja în nici un namezi. Referindu-se la sarcinile în do al P.C. Bulgar organizațiilor de de stat la Ministerul Comerțului țămîntului public care se desfă ță — în legătură cu manualele pacea în regiunea Orientului fel poporul iranian“. tn această regiune, după cum se meniul agriculturii, T. Jivkov a a partid se arată că larga discutare Exterior al Italiei. In cadrul între șoară sub auspiciile U.N.E.S.C.O. școlare și formarea cadrelor teh Apropiat și Mijlociu. în schimbul Comitetul Central al Partidului Știe, autoritățile lui Ngo Dinh vederii, care s-a desfășurat într-o și Biroului Internațional al Edu nice și științifice. promisiunii de a fi apărat. în fața Tudeh din Iran cere secretarului Diem au efectuat operațiuni de pe rătat că, cu toate pagubele prici creatoare și propunerile oamenilor atmosferă amicală, s-a constatat cației. La dezbateri au participat La 11 iulie, în ședința plenară poporului iranian, de baionetele general al Organizației Națiuni depsire împotriva populației cu nuite de secetă și grindină în une muncii vor ajuta Comitetul Cen dezvoltarea ascendentă pînă in 74 de țări și numeroase organi a Conferinței, a fost ales noul americane. lor Unite să pună scrisoarea sa participarea consilierilor ameri le regiuni ale țării planul produc tral să tragă concluzii pe deplin prezent a schimburilor economice zații internaționale, care s-au o- consiliu al Biroului Internațional Astfel, tratatul bilateral mili- la dispoziția tuturor membrilor cani. ției agricole este îndeplinit cu suc fundamentate și să adopte măsuri romîno-italiene și s-au purtat dis cupat îndeosebi de conținutul ma al Educației. Reprezentantul R. P. tar, semnat la 5 martie 1959 la Organizației și să o menționeze După cum anunță agenția „Asso- cuții asupra posibilităților de dez nualelor școlare și. formarea ca Romîne, prof. ing. Ștefan Bălan faptul că con- în documentele oficiale ale O N U ciated Press", în ultimul timp in ces. Pînă la sfîrșitul lunii iunie, le cele mai eficiente pentru solu Ankara, pe lîngă voltare în viitor a acestor schim drelor tehnice și științifice. a fost ales vicepreședinte al Con stituie o amenințare serioasă pen în conformitate cu dispozițiile Vietnamul de Sud au loi. numeroa suprafața irigată a crescut în țară ționarea cu succes a problemelor buri. Delegația R. P. Romîne, condu siliului Biroului Internațional al tru pace și securitate în această relative la Declarația Universală se atacuri împotriva funcționarilor cu 170.000 hectare și au fost va ce urmează să fie examinate. La ora 13 oaspeții romîni au să de prof. ing. Ștefan Bălan, Educației. parte a lumii devine și instru- a Drepturilor Omului. lui Ngo Dinh Diem. REDACȚIA șl ADMINISTRAȚIA: București. Piețe ..Scîntell“. Tel. 17.60.10. Tioarui: Combinatul Poligrafie ..Casa Sctnteii“. STAS 3452 52.