Braţul Ridicat Întru Apărarea Ţării Niciodată Nu Tremură. Acest Număr a Apărut Cu Sprijinul: JUDEŢUL SATU MARE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE

Fondată în 1996; Serie nouă Anul VI Nr. 2 (19), Iun. 2014

Braţul ridicat întru apărarea ţării niciodată nu tremură. Acest număr a apărut cu sprijinul: JUDEŢUL SATU MARE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE

S.C. SAMGEC SRL EURO INSOLV SPRL CEPROM SA Satu Mare Satu Mare Satu Mare

S.C. ANTREPRIZA MONTAJ S.C. EXPEDIENT SRL INSTALAŢII S.A. Baia Mare Satu Mare

Coperta față: Monumentul Eroilor din Hotoan Coperta spate: Bustul lui Avram Iancu din Satu Mare “EROII NEAMULUI” este o revistă de cultură şi educaţie patriotică, apolitică şi neguvernamentală editată trimestrial de Asociaţia Civică “Tempora” Satu Mare şi Asociaţia Naţională “Cultul Eroilor” - Filiala Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare. REDACŢIA Redactor coordonator: col. (r) Voicu ŞICHET Redactori: prof. dr. Ioan VIMAN, dr. Lucian CUCUIET, dr. Viorel CIUBOTĂ, col. (r) Mircea BLIDERAN, dr. Viorel CÂMPEAN Colaboratori (pentru acest număr): prof. Ioan CIARNĂU, pr. dr. Cristian BOLOŞ, maior (r) Ioan BĂLĂNESCU, col. (r) Petru PRODAN, ing. Mircea PÎRLEA, prof. Carol C. KOKA, ing. ec. Cristian MAREȘ, lt. col. (r) , dr. Daniela BĂLU, prof. Traian RUS, procuror Ioan BÂTEA, col (r) prof. Sorin - Iulian FLORUŢ, prof. Radu DAVID, prof. Nicolae POP, Marta CORDEA, Sergiu POP, lector univ. dr. Stelian BOIA, Liana POP, preot prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN, dr. Imola KISS, maior pr. militar Cristian-Nicolae SILAGHI Fotografii: col. (r) Voicu ŞICHET Tehnoredactare computerizată: Vili Alina Marinela PFA

ISSN 2067 - 5801 Contact: Adresa: Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr. 17/8, jud. Satu Mare Telefon: 0261-706492, 0740-084131 E-mail: [email protected] , [email protected]

Răspunderea pentru opiniile exprimate în paginile revistei revine în exclusivitate autorilor. Tiparul executat la Tipografia Surorilor Lauretane Baia Mare Cuprins

Pag. 2 Col. (r) Voicu ŞICHET - Jurnalul cimitirelor şi monumentelor eroilor (XVIII) Pag. 5 Preot dr. Cristian BOLOȘ - Modele creștine de eroism (XV) - Creştinul de azi în Biserica de astăzi Pag. 7 Dr. Viorel CÂMPEAN - La 15 iunie 2014 Hotoanul şi-a cinstit eroii Pag. 8 Dr. Daniela BĂLU - Moțul - Peregrin în ţara sa Pag. 9 Col. (r) prof. Sorin-Iulian FLORUȚ - Ungarism și revoluție românească la 1848 în Transilvania (II) Pag. 11 Sergiu POP - 100 de ani de la începerea Primului Război Mondial Pag. 12 Maior, pr. militar, Cristian-Nicolae SILAGHI - „Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare” Pag. 13 Procuror Ioan BÂTEA - Oameni de seamă (III) - Eroi, partizani şi voluntari din Scărişoara Nouă Pag. 15 Olga BULAT - „Cimitirul Eroilor” - proprietate cu oseminte Pag. 17 Col. (r) Petru PRODAN - Cronici de gând şi suflet (Eroi) Pag. 20 Col. (r) Voicu ȘICHET - 29 aprilie - Ziua Veteranilor de Război Pag. 22 Lt. col. (r) Ioan BĂLĂNESCU - In honorem - Colonel în retragere Dumitru DUMITRU Pag. 23 Dr. Viorel CÂMPEAN - Colonelul Ioan Severeanu, victimă a epurărilor din Armata Română Pag. 25 Col. (r) Voicu ȘICHET - Şi totuşi, veteranii mai ard... Pag. 27 Prof. Ioan CIARNĂU - Antonescu - pro şi contra (XVI) Pag. 31 Prof. Nicolae POP - Mari decizii politice românești în preajma primului război mondial (II) Pag. 32 Dr. Viorel CIUBOTĂ - Ţinuturile sătmărene şi primul război mondial Pag. 33 Laurențiu BATIN - Eroi polonezi căzuţi în Primul Război Mondial şi îngropaţi în cimitirul localităţii Berbeşti, judeţul Maramureş, România Pag. 35 Prof. Radu DAVID - Aspecte din activitatea politică și culturală a studenților sătmăreni de la Academia de Drept din Oradea (Octombrie 1918 - Aprilie 1919) (II) Pag. 37 Prof. Carol C. KOKA - Dr. Eugen Seleş, apărător al cauzei româneşti la graniţa de vest a României Pag. 39 Lector univ. dr. Stelian BOIA - Vasile Goldiș şi problema naţională Pag. 43 Ing. ec. Cristian MAREȘ - Românitatea Basarabiei după autorii ruși (III) Pag. 44 Prof. Traian RUS - Ardealul Pag. 46 Liana POP - In memoriam: Prof. univ. dr. Gheorghe Pop Pag. 50 Preot prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN - Ce putem învăţa din martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi a copiilor săi Pag. 52 Marta CORDEA - Celebra paraşutistă Smaranda Brăescu a fost şi la Satu Mare Pag. 55 Ing. Mircea PÎRLEA - România şi Uniunea Europeană. Costuri şi beneficii ale integrării Pag. 56 Dr. Imola KISS - Despre graficianul Paul Erdős, dincolo de obiectivitate Pag. 58 Ing. Mircea PÎRLEA - Filosofie politică: Europa Reformei şi apariţia capitalismului (II) Pag. 61 Irina OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU - Un viitor pentru trecut. Ghid de bună practică pentru protejarea patrimoniului cultural.(I) Jurnalul cimitirelor şi monumentelor eroilor (XVIII) Colonel (r) Voicu ŞICHET

A vând în vedere că în perioada scursă Eroului Necunoscut de lângă podul de cale de la apariţia precedentului număr al revistei ferată (mal drept Someş). Ca de fiecare dată, noastre au avut loc mai multe evenimente şi alături de mambrii cercului au fost prezenţi fapte legate de cinstirea memoriei Eroilor reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale Cultul Neamului, nu am mai efectuat tradiţionala Eroilor “Regina Maria” - filiala Satu Mare, ai deplasare într-o anumită zonă a judeţului pentru Asociaţiei Civice Tempora şi redacţiei revistei a mă documenta cu privire la starea Eroii Neamului, ai filialei locale a Asociaţiei monumentelor şi cimitirelor eroilor, ci am Veteranilor de Război, precum şi ai asociaţiilor considerat că este mai benefic să fie consemnate de rezervişti şi pensionari din judeţ. (foto2) aceste evenimente, măcar pentru ca generaţiile De această dată, pe lângă elevii de la CN “Doamna Stanca”, au participat şi elevi din clasele III-VII de la Şcolile Gimnaziale “Gellert Sandor” din Micula, “Grigore Moisil” şi “Octavian Goga” din Satu Mare, care, sub coordonarea învăţătoarei Loredana Morar (de la Micula), au susţinut un frumos, scurt şi emoţionant program artistic, intonând cântece patriotice şi recitând o poezie scrisă de venerabilul Lt.col. (r) Ioan Bălănescu, prin care acesta anunţă identificarea, desigur nu cu certitudine, a eroului îngropat aici, Buzianu foto 1 Tudor din judeţul Gorj. viitoare să ştie peste timp că noi, cei de azi, nu Înainte, însă, de acest moment, ne-am uitat înaintaşii. profesoara Maria Govor le-a vorbit celor Luând în ordine cronologică prezenţi despre însemnătatea Zilei Eroilor, fiind evenimentele, prima consemnare se referă la urmată de secretarul general al Cercului “Cultul faptul că părintele paroh din Sărăuad (Nu Eroilor” de la CN “Doamna Stanca”, elevul Sudurău, aşa cum dintr-o regretabilă eroare, ce- Sergiu Pop, care a scos în evidenţă şi faptul că în mi aparţine în exclusivitate, a apărut în nr. 1(18) acest an, la 28 iunie, se împlinesc 100 de ani de din Martie 2014), Ioan Petrovan, s-a ţinut de la izbucnirea primului război mondial, un motiv promisiunea făcută cu ocazia prezenţei noastre în localitate în luna martie a.c. (1), reabilitând foarte frumos mormânul eroului necunoscut din curtea bisericii, care a fost sfinţit odată cu retârnosirea locaşului de cult de către PS Iustin Sigheteanul, în data de 11 mai 2014. (foto 1) Apoi, aşa cum ne-a obişnuit în ultimul timp, Cercul “Cultul Eroilor” de la CN “Doamna Stanca”, coordonat de profesoara de istorie Maria Govor, a devansat Ziua Eroilor, organizând miercuri, 28 mai, începând cu ora 13, o manifestare comemorativă la mormântul foto 2

2 în plus de a omagia aşa cum se cuvine memoria urmaşi demni ai eroului omagiat, dar şi ai lui eroilor căzuţi pentru apărarea patriei. Materialul Horea, Cloşca şi Crişan, bărbaţi de seamă ai prezentat de acest inimos elev îl publicăm în neamului românesc, care şi-au jertfit viaţa paginile prezentului număr al revistei. (pg.11) pentru mai binele poporului din care au fost Un alt eveniment pe care am vrut zămisliţi. neaparat să-l evoc în acest articol este dezvelirea şi sfinţirea bustului celui ce a fost supranumit “Crăişorul munţilor”, marele erou al moţilor, şi al tuturor românilor de altfel, Avram Iancu, care a avut loc la Satu Mare în Sfânta Duminică a Pogorârii Duhului Sfânt asupra apostolilor, de Rusalii, într-un cadru festiv deosebit, cu paricipanţi de marcă din judeţ şi din ţară. (foto3, 4 și coperta IV, ) Ne-a bucurat, şi ne-a onorat totodată, prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai Societăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu” din aproape toate judeţele Transilvaniei, precum şi a foto 4 unor primari din localităţile de legendă ale Munţilor Apuseni: Avram Iancu, Ţebea, Horea, Încheiem acest material cu un alt unii susţinând discursuri emoţionante şi pline de eveniment prefigurat deja în numărul precedent patriotism neaoş românesc. Un dicurs deosebit a al revistei noastre: dezvelirea şi sfinţirea rostit şi d-na dr. Daniela Bălu, director în cadrul Monumentului eroilor din localitatea Hotoan, Muzeului Judeţean Satu Mare care, de altfel, a comuna Căuaş. (foto 5, 6,7 și coperta I) (2) Aici, publicat în numărul de faţă şi un articol legat de prin grija şi aportul deosebit al OMULUI Virgil acest eveniment organizat cu prilejul împlinirii a Boconcios, în data de 15 iunie a fost dezvelit şi 190 de ani de la naşterea eroului Avram Iancu. sfinţit un frumos monument închinat tuturor (pg.8) eroilor din localitate care, pe fronturile celor Remarcăm în context tenacitatea două mari conflagraţii mondiale ce au zguduit preşedintelui filialei sătmărene, şi prim- lumea în secolul trecut, şi-au dat viaţa pentru vicepreşedinte pe ţară, a Societăţii Cultural- libertatea şi unitatea poporului român. Patriotice “Avram Iancu”, Mircea Dobra, care s- Manifestarea s-a bucurat de prezenţa unor înalte a zbătut de ani buni pentru această frumoasă oficialităţi judeţene (Consiliul Judeţean, realizare, adresându-i calde felicitări şi succes în Instituţia Prefectului), a reprezentanţilor prodigioasa activitate de promovare şi filialelor judeţene ale Asociaţiei Cultul Eroilor, menţinere la cote înalte a sentimentelor Asociaţiei Veteranilor de Război, Asociaţiaţiilor patriotice ale moţilor sătmăreni, a conşiinţei de Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din M.Ap.N., S.R.I. şi M.A.I., precum şi a unui numeros şi emoţionant public, printre care mulţi fii ai satului veniţi din diferite părţi ale judeţului şi ale ţării. Şi, aşa cum îi stă bine unei manifestări de cinstire a eroilor, ceremonialul de la noul monument a beneficiat de prezenţa unei gărzi de onoare, asigurată de către comandantul UM 01824 Tăşnad, maior Cristian Boconcios, nimeni altul decât fiul principalului organizator al evenimentului de la Hotoan. Merită subliniat şi faptul că, pe casa natală a eroului Virgil Sălăgean, evocat în foto 3 paginile revistei noastre (3), a fost amplasată o

3 ne cunoaştem şi nu ne respectăm trecutul, nu înţelegem prezentul şi, mult mai grav, nu ştim ce vrem în viitor. Mai multe despre acest eveniment puteţi citi în articolul semnat de colaboratorul nostru constant, dr. Viorel Câmpean, cel care are o mare parte de “vină” în iniţierea şi concretizarea sa, având deja calitatea de “cetăţean de onoare al Comunei Căuaş”. În final, tot spre cinstea hotoănenilor, menţionăm că poetul Ionică Sălăjanu a cules de la tatăl său, Eugen, 3 admirabile poezii, pe care foto 5 le-a învăţat ca elev în urmă cu circa 70 de ani, placă comemorativă pentru ca numele său să spre sfârşitul războiului şi imediat după, pe care rămână ca un stindard, o emblemă, dar şi un le redăm în paginile prezentului număr, mesaj peste ani despre ceea ce înseamnă potrivindu-se cu sărbătorirea în acest trimestru a jertfelnicia în slujba neamului tău. Era şi păcat Zilei Veteranilor de Război, a Zilei Eroilor şi a ca o localitate care a dat atâţia eroi pe altarul Zilei Drapelului. Din păcate, baciu Eugen Patriei să nu aibă un monument care să aducă Sălăjanu nu cunoaşte autorul (autorii) acestor aminte celor de azi şi celor ce vor veni mâine, că versuri deosebite, iar căutările noastre în acest ceea ce avem şi ceea ce suntem astăzi nu ne-au sens nu au avut succes. Poate, prin apariţia lor venit din cer, ci au fost obţinute cu trudă, sudoare într-o revistă de cultură şi educaţie patriotică, va şi sânge! Nu ne rămâne decât să-i felicităm pe atrage cuiva avizat atenţia şi o să le stabilim toţi cei ce s-au implicat în ducerea la bun sfârşit a “paternitatea”. acestui demers patriotic şi să sperăm că şi alţii, Dumnezeu să le primească jertfa tuturor din alte localităţi, chiar din sate mult mai bine celor evocaţi în aceste rânduri! înstărite, le vor lua exemplul. Pentru că dacă nu

foto 6 foto 7

Note 1. Şichet, Voicu. Jurnalul cimitirelor şi monumentelor eroilor (XVII). Eroii neamului, Satu Mare, 2014, anul VI (serie nouă), nr. 1 (18), p. 3. 2. Idem 3. Câmpean, Viorel. Virgil Sălăjanu, un erou din Hotoan. Eroii neamului, Satu Mare, 2013, anul V (serie nouă), nr. 1 (14), p. 54-55.

4 Modele creştine de eroism (XV) Creştinul de azi în Biserica de astăzi Preot dr. Cristian BOLOŞ

M ântuitorul nostru Iisus Hristos ne iubeşte IX; 12). De altfel, din Sfânta Scriptură reiese că pe toţi şi ne cheamă la Sine, iar locul de reală starea de păcătoşenie este proprie, într-o măsură mai întâlnire duhovnicească şi de vieţuire tainică mare sau mai mică, tuturor oamenilor: “Dacă zicem împreună cu El este Biserica,1 pe care a întemeiat-o că păcat nu avem, ne amăgim pe noi înşine şi nevăzut prin jertfa Sa pe Cruce, “cu scump Sângele adevărul nu este întru noi. Dacă mărturisim păcatele Său” (Fp. Ap. XX; 28) şi în chip văzut la noastre, Dumnezeu este credincios şi drept, ca să ne Cincizecime, prin pogorârea Sfântului Duh şi ierte păcatele şi să ne curăţească pe noi de toată formarea primei comunităţi creştine la Ierusalim. nedreptatea” (I Ioan I; 8-9). Iisus S-a jertfit din iubire Urcuşul nostru duhovnicesc spre Împărăţia lui pentru noi, care suntem oameni păcătoşi, ridicându- Dumnezeu este un urcuş înlăuntrul Bisericii, pe ne pe o treaptă foarte înaltă. După ce S-a înălţat la treptele spirituale ale Bisericii de pe pământ şi ale cer, ne-a lăsat Biserica, în care ne aşteaptă neîncetat celei din cer pentru că, aşa cum scria Părintele să ne întâlnim cu El. Aici, în Biserică, se săvârşesc Dumitru Stăniloae, “nu există altă scară spre Sfintele Taine, Sfânta Liturghie şi celelalte rânduieli Dumnezeu decât prin interiorul Bisericii. De-a divine, iar preoţii propovăduiesc cuvântul lui lungul acestei scări se întinde, plin de atracţie, harul Dumnezeu, hrană pentru sufletele credincioşilor. lui Hristos, puterea Lui, Calea (El este Calea, Toţi alcătuim o familie, fiind fraţi întreolaltă, Adevărul şi Viaţa). Şi în capul de sus al acestei scări respectându-ne, ajutându-ne şi iubindu-ne reciproc, şi numai acolo, Se află Hristos”,2 Care ne aşteaptă. deoarece “viața Bisericii înseamnă unitate și unire. Înţelegem Biserica sub două aspecte: 1. ca Trupul este legat și crește (Coloseni II; 19) în instituţie divino-umană, întemeiată de Hristos şi unitatea Duhului, în unitatea dragostei”.6 care este formată din comunitatea oamenilor care Preotul profesor Boris Bobrinskoy remarca luptă pentru mântuirea sufletului, conduşi fiind în faptul că “sfințenia Bisericii este sfințenia chip nevăzut, dar simţit, de către capul Iisus Hristos oamenilor care o alcătuiesc. Toți suntem chemați să (Efeseni V; 23); 2. ca lăcaş de rugăciune în care luăm parte la sfințenia Bisericii. Creștinii nu sunt avem posibilitatea de a ne întâlni și uni cu doar numiți sfinți, ci sunt chemați să fie sfinți: Ci, Dumnezeu. după Sfântul Care v-a chemat pe voi, fiți și voi înșivă Sfinţii Părinţi ai Bisericii vorbesc despre o sfinți la toată petrecerea vieții, că scris este: Fiți “Biserică luptătoare”, care se războieşte împotriva sfinți, pentru că Sfânt sunt Eu (I Petru I; 15-16, păcatului aici, pe pământ, şi despre una Levitic XIX; 2). Sfințenia creștinilor, sfințenia “triumfătoare”, a îngerilor, drepţilor şi sfinţilor, care Bisericii nu este altceva decât sfințenia lui a biruit în lupta împotriva răului3 şi ai cărei membri Dumnezeu, care izvorăște de la El și la care noi luăm nădăjduim să devenim şi noi după moarte. Însă, nu parte. Sfânt se devine. Viața Bisericii - și viața putem ajunge în Biserica triumfătoare din cer dacă o creștinului - constituie, în ființa sa profundă, această dispreţuim pe cea luptătoare de pe pământ, înaintare către sfințenie, această înaintare către necercetând-o şi nepăzind îndemnurile ei. Biserica Dumnezeu. Acesta este sensul adânc al vieții pământească odihneşte la sânul ei şi oameni drepţi şi omenești”.7 Biserica este sursa noastră de sfinţenie, păcătoşi. Misiunea ei este tocmai mântuirea şi a celor care cu pietate şi credinţă intrăm şi ne rugăm sfinţirea oamenilor. Biserica este “un spital într-însa, căutând alinarea şi mângâierea sufletelor duhovnicesc şi se cade ca aceia care vin aici să noastre împovărate de păcate şi griji. Se poate spune primească leacuri potrivite, să şi le pună pe rănile lor că “biserica e locul unde Împărăţia lui Dumnezeu se şi aşa să plece acasă”.4 În acest spital,5 bolnavii şi descoperă şi se manifestă în putere. Când intrăm în bolile nu afectează puterea medicamentelor, ci biserică, noi trebuie să ne dăm seama că intrăm pe un dimpotrivă, efectul sigur al acestora depinde numai pământ sfinţit, un loc care aparţine lui Dumnezeu şi de voinţa celor aflaţi în suferinţă. Păcătoşenia să ne comportăm potrivit cu această conştiinţă.8 noastră nu atinge puritatea şi sfinţenia Bisericii, Punctul maxim al întâlnirii noastre cu deoarece sfinţenia ei izvorăşte neîncetat din capul ei Domnul Iisus Hristos în biserică este momentul în nevăzut, Iisus Hristos. El Însuşi a spus că Fiul Lui care ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Său, în Dumnezeu n-a venit să cheme pe cei drepţi, ci pe cei cadrul Sfintei Liturghii, piscul tuturor slujbelor care păcătoşi la pocăinţă (Matei IX; 13), căci “nu cei alcătuiesc cultul divin public. Acum, zice Părintele sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi” (Matei Dumitru Stăniloae, “ni se comunică toată dragostea

5 lui Hristos faţă de noi şi faţă de Tatăl, ca să ne umple sacramentală profundă. Această trimitere a şi pe noi de dragostea Lui faţă de Tatăl. Prin aceasta, credincioşilor: Cu pace să ieşim!, nu este decât Trupul Lui pune în trupul nostru, şi prin el în sufletul anunţarea sfârşitului primei etape a Liturghiei, adică nostru, sămânţa învierii şi a vieţii de veci, hrănită de adunarea Bisericii. În acest moment nu are loc iubirea nesfârşită”.9 Împărtăşindu-ne din dragostea ieşirea Bisericii, ci intrarea Bisericii în lume, lui Iisus Cel Răstignit şi Înviat ne revine şi nouă o continuând astfel trimiterea discipolilor să predice datorie sfântă: de a extinde această dragoste în lume, pe Iisus Cel Înviat (Matei XXVIII; 19-20, Marcu manifestând-o din belşug faţă de semenii noştri, XVI; 15-20), în puterea Duhului de la Cincizecime. deschizându-ne înaintea lor prin cele mai bune Când ieşim din Biserică, noi intrăm în alt mod de intenţii, concretizate în fapte. Autentica şcoală în Liturghie, care este Liturghia după Liturghie. Este care învăţăm să deprindem arta iubirii este Sfânta trecerea de la duminică, ziua domnească, la zilele Liturghie, care se săvârşeşte în biserică. Ea “e săptămânii”, afirmă Boris Bobrinskoy.11 laboratorul învierii şi şcoala deprinderii iubirii între De-a lungul existenţei sale, Biserica, “stâlp oameni. Ea e manifestarea bucuriei comune că vom şi temelie a adevărului” (I Timotei III; 16), a fost des învia şi vom fi toţi împreună în veci, cu părinţii, cu atacată, încercându-se chiar desfiinţarea ei. fraţii, cu copiii noştri, comunicând prin trupurile Împotriva tuturor celor care o combat sau o noastre luminoase”.10 Înţelegem acum ce consecinţe prigonesc, Biserica păstrează, în decursul veacurilor, dezastruoase are în plan duhovnicesc absenţa o răzbunare şi o biruinţă sigure: răzbunarea de a se noastră de la Sfânta Liturghie, neparticiparea noastră ruga necontenit pentru ei şi biruinţa de a le la comuniunea şi unitatea care se creează în biserică supravieţui totdeauna.12 De exemplu, în secolul al de către toţi membrii ei. În biserică, dragostea Sfintei IV-lea, împăratul Iulian Apostatul a luptat cu toate Treimi se revarsă asupra noastră, umplându-ne de forţele împotriva Bisericii, persecutându-i animalic putere spre a continua în afara zidurilor bisericii pe creştini. Dorea exterminarea religiei creştine. misiunea începută la Liturghie. Mesajul iubirii, al Însă, puterea lui Dumnezeu l-a zdrobit şi ultimele unităţii şi al păcii (“Să ne iubim unii pe alţii ca într- sale cuvinte rostite înainte de moarte au fost: “M-ai un gând să mărturisim: pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul biruit, Galileene!” Aceleaşi cuvinte le va repeta şi în Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită”) viitor oricine va îndrăzni să lupte împotriva acestui transmis nouă, incumbă o mare responsabilitate aşezământ veşnic. Nimic nu este mai puternic decât asupra noastră, întrucât se cere a fi dus mai departe, Biserica. O spune şi Mântuitorul prin cuvintele: “nici noi înşine devenind unelte ale iubirii, unităţii şi păcii porţile iadului nu o vor birui” (Matei XVI; 18). în lume, demni de a purta numele lui Hristos. Este Pentru a evidenţia şi mai pregnant rolul şi vorba de aşa-numita Liturghie după Liturghie, importanţa Bisericii, voi încheia prin cuvintele despre care vorbesc majoritatea teologilor ortodocşi Sfântului Ciprian: “În afară de Biserică nu există contemporani. Astfel, “trimiterea credincioşilor la mântuire”.13 sfârşitul Liturghiei are o semnificaţie simbolică şi Note 1 Pr. prof. dr. Isidor Todoran şi Arhid. prof. dr. Ioan Zăgrean, Teologia dogmatică, tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul B.O.R., EIBMBOR, București, 1991, p. 299. 2 Pr. prof. dr. acad. Dumitru Stăniloae, Ascetica și mistica ortodoxă, vol. I (Ascetica), Editura Deisis, Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul, Alba Iulia, 1993, p. 58. 3 Pr. prof. dr. Isidor Todoran şi Arhid. prof. dr. Ioan Zăgrean, op. cit., p. 300. 4 Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere I, carte tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul B.O.R., traducere din limba greacă veche și note de Pr. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2003, Omilia I, cap. I, p. 6. 5 Pr. lect. George Remete, Dogmatica ortodoxă, tipărită cu binecuvântarea P.S. Andrei, Episcopul Alba Iuliei, Editura Episcopiei Ortodoxe Alba Iulia, 1996, p. 298. 6 Părintele George Florovsky, Biserica, Scriptura, Tradiția. Trupul viu al lui Hristos, traducere din limba engleză de Florin Caragiu și Gabriel Mândrilă, Editura Platytera, Colecția Isihasm, București, 2005, p. 49. 7 Pr. prof. Boris Bobrinskoy, Împărtășirea Sfântului Duh, carte tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul B.O.R., traducere de Măriuca și Adrian Alexandrescu, EIBMBOR, București, 1999, p. 441. 8 Antonie, Mitropolit de Suroj, Școala rugăciunii, traducere de Irineu Slătineanu, Arhiereu-Vicar, tipărită cu binecuvântarea Î.P.S. Nestor Vornicescu, Mitropolit al Olteniei, Sfânta Mănăstire Polovragi, 1994, p. 130. 9 Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă, carte tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul B.O.R., Ediția a II-a, EIBMBOR, București, 1997, pp. 711-712. 10 Ibidem, p. 713. 11 Apud Pr. prof. dr. Ion Bria, Liturghia după Liturghie, Editura Athena, 1996, pp. 26-27. 12 Montalambert, apud Leon Magdan, Cugetări laice despre religie şi viaţă, Editura Acvila, 1998, p. 29. 13 Sfântul Ciprian, Epistola LXXIII, 21, 2, apud Prof. Nicolae Chiţescu, Introducere la Sfântul Ciprian, Despre unitatea Bisericii, în Apologeţi de limbă latină, carte tipărită cu binecuvântarea P.F. Părinte Justin, Patriarhul B.O.R., trad. de prof. Nicolae Chiţescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol şi prof. David Popescu, introducere, note şi indici de prof. Nicolae Chiţescu, EIBMBOR, Bucureşti, 1981, PSB, vol. 3, p. 432.

6 La 15 iunie 2014 Hotoanul şi-a cinstit eroii

Dr. Viorel CÂMPEAN N u toate localităţile din judeţul nostru au realizarea celor două evenimente. A încheiat prin a monumente ridicate în cinstea eroilor. Până în ziua face un apel la forurile locale şi judeţene pentru de 15 iunie 2014 Hotoanul era una dintre aceste înfăptuirea unui mai vechi deziderat al locuitorilor localităţi. Parcă pentru a recupera terenul şi timpul din Hotoan, ridicarea unui bust al cunoscutului pierdut, comunitatea din frumosul sat de pe valea cronicar, părintele Vasile Pătcaşiu. Ierului a reuşit în acea senină zi de duminică să îşi Revista noastră a apreciat aşa cum se cinstească eroii printr-un dublu eveniment. cuvine eforturile domnului Virgil Boconcios, Solemnităţile, onorate de prezenţa mai considerând că exemplul lui ar trebui urmat şi de multor oficialităţi şi personalităţi ale vieţii către alţi locuitori ai satelor sătmărene. Redactorul culturale şi politice sătmărene, au început prin coordonator al revistei „Eroii Neamului”, Voicu dezvelirea unei plăci memoriale în onoarea eroului Şichet, în numele colectivului redacţional, dar şi al sublocotenent post-mortem Virgil Sălăjanu. Acest Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria” - filiala erou se bucură de cinstire în judeţ, o stradă din Satu Mare, i-a înmânat lui Virgil Boconcios o oraşul Tăşnad purtându-i numele. Revista noastră diplomă de excelenţă. De altfel, printre numeroşii a găzduit un articol dedicat acestui erou al invitaţi la evenimentele din Hotoan s-au numărat neamului românesc. După ceremonia de sfinţire a mai mulţi membri ai Asociaţiei Cultul Eroilor plăcii, care a fost aşezată pe casa părintească a „Regina Maria”, precum şi ai asociaţilor cadrelor eroului, oficiată de un sobor de preoţi, nota bene militare în rezervă şi în retragere din toate armele. ortodocşi şi greco-catolici, profesorul Gheorghe Participanţii la evenimente au fost invitaţi Şanta, rudă cu Virgil Sălăjanu, pe care de altfel l-a la tradiţionala masă festivă, desfăşurată în incinta şi cunoscut, a evocat în cuvinte alese căminului cultural, renovat tot prin osteneala lui personalitatea celui căzut la datorie în august 1944 Virgil Boconcios. Buna dispoziţie a fost asigurată la Băneasa. Vorbitorul a reuşit, în scurta lui de îndrăgitul cântăreţ Dinu Iancu Sălăjanu, care a alocuţiune, să impresioneze publicul. De interpretat în stilul său inconfundabil cântece de asemenea, Ioan Sălăjanu, fiu al satului şi nepot al petrecere, dar şi numeroase cântece patriotice, eroului, a recitat o poezie care îi aparţine, dedicată reuşind să creeze o atmosferă autentic românească memoriei eroilor neamului; poezie care a văzut şi şi de sărbătoare. lumina tiparului în „Eroii neamului”. Cei prezenţi la Hotoan în ziua de 15 iunie Al doilea eveniment al zilei a avut loc în 2014 au recunoscut faptul că în acest sat, cu un centrul localităţii, unde a fost dezvelit monumentul număr de locuitori nu prea mare, se reuşesc dedicat tuturor eroilor Hotoanului. După slujba de frumoase înfăptuiri. Se dovedeşte astfel că acolo sfinţire şi dezvelirea monumentului, a urmat unde există voinţă şi dragoste de muncă, de ţară şi depunerea de coroane. Au fost depuse coroane de de fapte bune, se împlinesc visuri ce altora le pot către reprezentanţi ai unor instituţii, dar şi de părea utopice. rudenii sau chiar urmaşi ai celor onoraţi prin Încheiem aceste consemnări de la dezvelirea monumentului. Despre semnificaţia înălţătorul eveniment cu ultima parte din discursul evenimentelor au vorbit, rând pe rând, preşedintele profesorului Gheorghe Şanta: „Azi când am venit, Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, pe malul stâng al Ierului, printre multe flori şi delegatul Instituţiei Prefectului Satu Mare, Mircea păsări cântătoare, am găsit în iarbă un bob de Ciocan Maior, primarul comunei Căuaş, Marius cristal. Înconjurat de razele soarelui, cristalul își Roca, Eugen Chiorean şi preotul ortodox Viorel trimitea strălucirea spre cerul deschis de Roja, fii ai Hotoanului, redactorul coordonator al Dumnezeu. Acolo sus, sus, îngerii eroilor din revistei „Eroii Neamului”, Voicu Şichet şi dr. Hotoan împletesc cununi de lauri ca semn de Viorel Câmpean. Cuvântul de închidere a acestei recunoştinţă pe care acum le lasă să coboare ca un secvenţe i-a aparţinut sufletului evenimentelor nimb pe frunţile eroilor din Hotoan ca să rămână petrecute în această frumoasă zi la Hotoan, amintire veşnică urmaşilor. Acest bob de cristal consilierul local Virgil Boconcios, care a adus este Hotoanul de azi”. mulţumiri tuturor celor care i-au fost alături pentru

7 MOŢUL - Peregrin în ţara sa

Dr. Daniela BĂLU

S trăbunii au crezut mereu că soarta ne moţul peregrin în ţara sa! La Petroşani, Lupeni, este dăruită de Divinitate. Astăzi, încercăm să ne Alba Iulia, Simeria, Deva, Arad, Timişoara, auto-convingem că soarta ne-o facem singuri. Reşiţa, Bucureşti sau chiar în Munţii Apuseni, şi- Indiferent de crezul pe care îl alegem, ne este dat au găsit moţii refugiu şi adăpost. Au luat viaţa de fiecăruia un destin ce ne marchează existenţa! Cu la capăt cu mâinile goale. Dar peregrinajul nu a siguranţă destinul moţilor sătmăreni stă pus sub luat sfârşit! Anul 1945 a adus eliberarea şi imperiul peregrinării. Până şi cel mai celebru bucuria reîntoarcerii la pământul ce le aparţinea. cântec al lor debutează tocmai cu imaginea Şi iar au început moţii să-şi clădească case, călătorului: „a plecat moţul prin ţară...” biserici, şcoli... şi să demonstreze că dârzenia Dorinţa firească de a avea un trai mai eroilor din Ţara de piatră este nemuritoare! bun, o existenţă demnă care să nu fie supusă Tot acest peregrinaj, care a avut în fond poruncilor străine, i-a insuflat temerarului moţ dorinţa statorniciei, simbolizează firul vieţii ce a puterea de a cutreiera pământul ţării sale, în creat istorie şi care ne aminteşte nouă, căutarea unei vieţi tihnite şi împlinite. contemporanilor, că fiecare moţ are printre De la negoţul cu „doniţi şi cu ciubară...”, strămoşi un martir. Poate cel mai frumos elogiu până la realizarea visului de a avea propria palmă adus acestor martiri este Balada clopotarului din de pământ, chiar dacă într-un colţ de ţară stele, atotcuprinzătoarele versuri a căror îndepărtat de pământul strămoşesc, moţul a lecturare transmite un portret desăvârşit: acceptat soarta peregrinului, părăsindu-şi „ A plecat moţul la ţară locurile natale, cu speranţa de a relua viaţa de la şi tot vine-n drumul lui, capăt şi de a întemeia sate, gospodării, biserici, nu fărină ca să ceară şcoli. Aceste sate nu puteau să poarte alte nume şi nici mila nimănui! decât cele ce aminteau de obârşii sau de eroii ... veneraţi de moţi: Traian, Horea, Gelu, Ianculeşti, Scărişoara Nouă... Sfânt la chip şi-n răzvrătire, Deveniţi stăpâni de pământ la începutul şi la vorbă sfânt, veacului XX, după reforma agrară, străduindu-se rupt din cremene subţire să se integreze firesc în comunităţile sătmărene ars de ploi şi vânt. alături de care doreau să-şi trăiască viaţa, după ... mai puţin de două decenii de statornicie, soarta Maica Domnului - minune - peregrinului a dominat din nou! Nici nu ţi-a dat chip din rai. apucaseră prea bine moţii să-şi clădească casa, să Ce porţi tu în suflet, spune prindă rădăcini în pământul pe care îl credeau al Şi în ochi ce ai?” (Radu Gyr) lor, când asupra tuturor satelor de moţi s-a abătut tragedia violenţelor şi expulzărilor. Toamna Soarta moţului peregrin capătă anului 1940 a fost una din cele mai dramatice şi actualitate prin „interminabilul fenomen” Roşia brutale file din viaţa moţilor stabiliţi în Sătmar. Montană, iar gândul ne poartă spre aceeaşi Cum vor putea ei să uite vreodată că au fost Baladă: torturaţi, că le-au fost bătuţi copiii, că le-au fost „Munţii toţi se surpă-n gol pângărite până şi bisericile, că au fost aruncaţi în ţăndări să se sfarme. vagoane de vite, înfometaţi, batjocoriţi şi Doamne, dă-mi puteri să scol expulzaţi cu toţii?! Cum au putut să înţeleagă şi Neamul care doarme!” să le explice copiilor şi urmaşilor de ce au trecut Cu certitudine moţii vor avea această prin acel coşmar? Care a fost vina lor? putere, fiindcă au demonstrat de-a lungul istoriei Cu umilinţă şi durere în suflet, iar a fost că sunt nişte învingători!

8 ADDENDUM virtuţile şi obârşiile: Acest articol a fost scris cu ocazia „Din Ţara moţilor noi am venit, unde împlinirii a 190 de ani de la naşterea marelui Iancu a trăit. erou transilvănean Avram Iancu, eveniment Căci luptători de frunte suntem noi şi viţă ce a adus şi în urbea Sătmarului spiritul de eroi, revoluţionar şi justiţiar al Crăişorului Munţilor. de bravi eroi!” Prin eforturile Asociaţiei Cultural - Patriotice În jurul personalităţii lui Avram Iancu s- Avram Iancu, filiala Satu Mare, a Primăriei au construit mituri ori, dimpotrivă, a fost Municipiului Satu Mare şi a Consiliului Judeţean demitizat, chiar sfârşitul său fiind cel al unui Satu Mare, în data de 8 iunie 2014 a avut loc “vultur cu aripele zdrobite", cum spunea festivitatea de dezvelire a bustului celui ce a Octavian Goga. În mentalul colectiv el a rămas o jucat un rol important în desfăşurarea revoluţiei personalitate simbol, un talentat conducător de paşoptiste de la 1848, în abolirea iobăgiei, dar oşti ce s-a jertfit pentru libertăţile politice ale mai ales a Celui ce a rămas mereu viu în românilor transilvăneni. În sufletul moţilor, amintirea moţilor pentru a căror libertate a luptat: spiritul lui Avram Iancu trăieşte, ei l-au adus Avram Iancu. printre sătmăreni, iar artistul Radu Ciobanu şi-a Veniţi pe meleagurile sătmărene după mai adăugat un erou în paleta realizărilor reforma agrară din 1921, moţii şi-au adus cu ei şi sculpturale. Bustul lui Avram Iancu aduce în istoria, trecutul, eroii, iar în semn de cuvenit actualitate mesajul mobilizator al Crăişorului: omagiu eternizează în bronz chipul celui pe care- “Voi sunteţi poporul meu!” l venerează, parcă pentru a-şi arăta cât mai clar

Ungarism şi revoluţie românească la 1848 în Transilvania (II) Colonel (r) prof. Sorin-Iulian FLORUŢ

L a 1848, ungurii au dorit libertatea faţă de care pentru ei nu era nici un fel de progres, ci doar Austria, ceea ce era drept, democratic şi ar fi înlocuit o stăpânire străină cu alta, dar, ceea progresist. Din momentul în care au refuzat ce nu era de neglijat, mai erau şi în primejdia de aceeaşi libertate românilor, slovacilor şi croaţilor a-şi pierde limba proprie, ce urma să fie înlocuită şi i-au înglobat cu forţa pe etnicii non-unguri într- cu limba singurei naţiuni care era recunoscută în un stat în care numai ungurii aveau drepturi Ungaria, cea ungurească. Este de precizat că naţionale, deja nu mai era progres, nici libertate, naţiunea română din Transilvania a început lupta egalitate şi fraternitate, ci contrariul acestora. armată cu trupele ”revoluţiei” ungare abia după Astfel se şi explică refuzul românilor şi al ce, în septembrie 1848, la a treia adunare croaţilor de a se supune noii stăpâniri. Adică, s-au naţională de la Blaj, s-a hotărât înarmarea eliberat de Austria şi au înlocuit stăpânirea naţiunii române. Iar hotărârea de înarmare s-a austriacă cu cea ungurească? Nerecunoaşterea luat nu imediat după ce dieta ardeleană hotărâse naţionalităţilor prin considerarea drept stat ”unio” cu Ungaria, în mai 1848, ci abia după naţional a unei Ungarii în care ungurii întrebuinţarea de către guberniul Transilvaniei reprezentau o minoritate etnică, iar nu (care îşi continua activitatea în apărarea majoritatea absolută, precum şi condiţionarea intereselor nemeşimii chiar şi după desfiinţarea acordării drepturilor de apartenenţa la etnia autonomiei provinciei prin anexarea ei la ungară a determinat pe croaţii conduşi de Jelacici Ungaria) şi de către comisarul ungar, baronul şi pe românii conduşi de Avram Iancu să lupte Vay, a unor metode de teroare împotriva împotriva unei "revoluţii" care, în ceea ce-i conducătorilor români, complementar cu privea, se manifesta tot imperialist, tot împilator, tărăgănarea desfiinţării robotelor şi sprijinirea în

9 continuare a stăpânilor de pământ spre a sili comisarului gubernial Csany, care instituie ţăranii să presteze robote, la nevoie prin mijloace tribunalele de sânge, pentru pedepsirea brutale, chiar prin execuţii militare, efectuate de ”trădătorilor” şi ”aţâţătorilor”, tribunale care au cele mai multe ori de gărzile ungare. Măcelul de decis executarea a circa 5000 de persoane, în la Mihalţ, unde 12 ţărani au fost împuşcaţi, majoritate români. Deşi Bem controla practic plătind cu viaţa încercarea de a-şi recăpăta întreaga Transilvanie, zona Munţilor Apuseni a pământul răpit de contele Eszterhazy, a avut un fost în afara autorităţii sale, aflându-se sub larg răsunet în Transilvania, politica liderilor autoritatea lui Avram Iancu, conducător al unguri stârnind revoltă în principat, chiar şi rezistenţei româneşti contra nerecunoaşterii printre cei care încă mai susţineau ideea naţiunii române. În fapt, muntenii de sub conducerea lui Avram Iancu puseseră în practică afirmaţia lui Kossuth, cum că ”naţionalitatea se dobândeşte cu sabia”, ca răspuns la cererile românilor de a li se recunoaşte drepturile naţionale. Duplicitatea lui Kossuth Lajos, ”revoluţionar” şi guvernator al Ungariei, s-a manifestat plenar cu ocazia tratativelor de la Abrud, din luna mai, când, pe de o parte l-a trimis pe deputatul Dragoş să trateze încetarea rezistenţei româneşti (pe durata tratativelor urmând să înceteze luptele), iar în acelaşi timp, i- a ordonat lui Hatvani să atace Abrudul în timpul tratativelor şi să-i prindă pe conducătorii români colaborării româno-ungare. Guvernul ungar se ce urmau a fi prezenţi la ele. Misiunea lui Hatvani simţea suficient de puternic pentru a zdrobi a reuşit parţial, în sensul că pe tribunul Dobra l-a mişcarea socială şi naţională românească, deci executat înaintea retragerii din Abrud - pe care nu a considerat că românii ar merita să fie trataţi românii l-au recucerit prin contraatac - iar pe Ion cu menajamente. Aceste motive i-au determinat Buteanu, prefectul Zarandului, l-a spânzurat la pe români să lupte împotriva noului opresor, Iosăşel, ceva mai târziu. Atât a valorat cuvântul chiar dacă acesta se prezenta drept "revoluţionar" lui Kossuth scris pe mandatul încredinţat lui şi luptător pentru ”libertate”. O libertate pe care Dragoş. non-ungurii au perceput-o corect ca nefiind În 1848-1849, în Transilvania, doar naţiunea libertatea proprie. Legiunile româneşti, înfiinţate română a făcut revoluţie, pentru că a dorit după cea de-a treia adunare de la Blaj, au trecut la transformarea din temelii a societăţii transilvane, dezarmarea gărzilor naţionale ungureşti, multe în plan social prin desfiinţarea iobăgiei, iar în dintre ele participante în timpul verii la plan naţional prin recunoaşterea ei ca naţiune, în înăbuşirea crudă a mişcării ţăranilor români. timp ce, pe teritoriul principatului, "revoluţia" Gărzile au fost dezarmate în scurt timp şi s-a ungară nu a fost deloc revoluţionară, ci s-a introdus administraţia românească în mai multe manifestat împotriva progresului social şi comitate, iar în unele ţinuturi limba română a naţional, adică a fost contrarevoluţie, a fost devenit limbă oficială, comitetul românesc fiind expansionism ungar tinzând să domine un considerat ”guvern românesc”, ceea ce era teritoriu neunguresc, în virtutea unor pretinse exagerat atâta timp cât principatul se găsea, drepturi ”istorice”, care, însă, nu aveau nimic totuşi, sub controlul trupelor imperiale, control comun cu modernitatea pe care o revoluţie ar fi dobândit, ce e drept, cu sprijinul lăncierilor trebuit să o introducă în societate. români. Expansionismul vizând refacerea Ungariei În decembrie 1848, guvernul ungar trimitea, sfintei coroane a fost, în final, fatal ”revoluţiei” sub conducerea generalului Bem, trupe în exclusiviste, care aducea libertate naţională doar Transilvania, al cărei control îl obţine până în pentru unguri, în dispreţul drepturilor şi martie. Pe fondul succeselor militare ale lui Bem, libertăţilor popoarelor neungureşti din Ungaria conducerea Transilvaniei ajunge în mâna medievală rediviva.

10 100 de ani de la începerea Primului Război Mondial Sergiu POP Cls. XI-A, CN “Doamna Stanca”

J ertfele românilor de-alungul existenţei României asupra teritorilor locuite de conaționali lor sunt uriaşe. Fiecare picătură de sânge căzută din cadrul Imperiului Austro-Ungar. Hotărârea pe câmpul de luptă reprezintă un motiv pentru a-i regelui a avut ca efect excluderea sa din Casa onora pe eroi, care, prin moartea lor, ne-au apărat Regală de Hohenzollern. Gestul său patriotic i-a fiinţa, limba şi cultura, în vremuri în care până şi determinat pe români să-l numească “Loialul”. speranţa era un lux. Cu timpul, sacrificiile lor au Ferdinand a avut puterea să pună aspiraţiile contribuit la punerea bazei unei noi societăţi, iar poporului deasupra intereselor familiei sale. La în prezent, dupa 100 de ani de la primul război 14 august 1916, perioada de neutralitate a mondial, ne simţim onoraţi să îi putem cinsti. României a luat sfârşit, Regele Ferdinand Acest lucru denotă faptul că trecerea timpului nu prezidând Consiliul de Coroană, în cadrul căruia ne impiedică să ne aducem aminte de sacrificul s-a luat o hotărâre dramatică, şi anume, intrarea pe care fiecare ostaş l-a făcut în parte. României în război împotriva Austro-Ungariei. 28 iulie 1914 reprezintă începutul Primului Aşadar, intrarea României în război a fost pentru Război Mondial, când Austro-Ungaria a atacat realizarea unităţii naţionale. Serbia, deoarece aceasta a fost considerată Fiecare ostaş şi-a adus contribuţia pentru responsabilă pentru atentatul de la Sarajevo, din a obţine victoria, sub comanda unor mari 28 iunie 1914. Deşi atentatul de la Sarajevo a fost personalităţi ale României, ca de exemplu folosit ca pretext, adevărul este că declanşarea Constantin Prezan, care a fost comandant al Primul Război Mondial a avut cauze mult mai Corpului 4 Armată la Iaşi. Faptele lui de vitejie l- profunde. Fiecare stat s-a implicat în război în au desemnat ca fiind un “erou al primului război concordanţă cu interesele pe care le aveau. mondial”, iar în anul 1930 i s-a acordat Dorinţa de supremaţie, pofta de noi teritorii şi demnitatea onorifică de „Mareşal al României”, impunerea unor altor relaţii internaţionale între primul din istoria militară a ţării noastre. aceste state au fost principalele cauze care au În anul 1917, Antanta a avut parte de 3 victorii pe stârnit războiul. teritoriul României, acestea fiind cele de la Atât Antanta cât şi Puterile Centrale au Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. S-a remarcat făcut presiuni la Bucureşti pentru a câştiga generalul Alexandru Averescu, comandant al alianţa României şi intrarea sa imediată în război. Armatei a 2-a, el primind gradul de mareşal tot în Soarta ţării, însă, a fost decisă de Consiliul de 1930. Coroană de la Sinaia din 21 iulie 1914. În cadrul În memoria celor căzuti în luptele de pe consiliului, Regele Carol I a prezentat tratatul de frontul din Moldova s-a ridicat un monument alianţă cu Puterile Centrale şi a cerut intrarea în numit “Mausoleul de la Mărăşeşti”, pentru a război alături de aliaţii săi. În cele din urmă, în cinsti pe cei 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi comunicatul oficial s-a precizat că România nu care şi-au dat viaţa în acele tragice, dar glorioase fusese nici prevenită, nici consultată în legătură evenimente. În anul 1923, în faţa Mausoelului a cu mersul războiului şi nu putea fi invocat niciun fost organizat ceremonialul de desemnare a motiv de război. Astfel începe perioada de “Eroului necunoscut” de către un copil de trupă. neutralitate a României, care va ţine până în anul În faţa Mausoleului au fost aduse 10 sicrie cu câte 1916. un erou necunoscut din fiecare zonă istorică a La 10 octombire 1914, Carol I a decedat, României. Băiatul s-a oprit în faţa sicriului din iar urmaş la tron a rămas Ferdinand I al Oltenia şi se presupune că ar fi spus “Acesta este României, care a ales să lupte de partea Antantei tatăl meu!” împotriva Puterilor Centrale. În 4 august 1916 va Anul 1918 reprezintă ultimul an al semna o convenţie militară şi una politică foarte războiului, care va aduce şi implinirea importantă. Antanta recunoaşte drepturile dezideratului naţional prin unirea Basarabiei,

11 Bucovinei şi Transilvaniei cu Regatul României. ceea ce semnifică preocuparea pentru cinstirea Obiectivul naţional, pentru care s-au adus mari eroilor. La Beltiug, în cimitirul romano-catolic sacrificii şi jerfe, s-a împlinit. există un monument închinat eroilor din primul Conform revistei de cultură şi educaţie război mondial, iar în cimitirul ortodox este un patriotică “Eroii Neamului” (nr. 4 (5), dec. 2010), mormânt a doi ostaşi români căzuţi în al doilea au fost construite monumente pentru a ne aduce război mondial realizat din piatră, stil criptă. aminte de eroii noştri căzuţi pe câmpul de bătălie. Toate aceste mari nume, personalităţi, În localitatea Unimăt, aproape de biserică se află monumente, sacrificii ale ostaşilor consemnate în un frumos simbol al sacrificiului, ridicat în 1934 istorie trebuie să ne umple inima cu mândrie, ca monument al eroilor din primul război patriotism, sperantă, şi să ne motiveze ca şi noi, la mondial, la care s-a adaugat în 1983 o placă rândul nostru, să devenim eroi. Fiecare gest de comemorativă în amintirea celor căzuţi în al patriotism reprezintă un pas, atât pe scara care doilea război mondial. La fel, în centrul de duce spre o societate mai bună, cât şi pentru comună, Acîş, aproape de Primărie, se află un respectul faţă de cei care şi-au dat viaţa pentru monument închinat ostaşilor căzuţi în cele două această ţară. războaie mondiale, având o coroană prinsă de el, “Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare” Maior, pr. militar, Cristian-Nicolae SILAGHI n urmă cu 137 de ani, Mihail Pentru noi toţi, români, europeni, această Kogălniceanu, în calitate de ministru de externe, zi este o ocazie de a sărbători democraţia, statul proclama de la Tribuna Parlamentului de drept, libertatea şi solidaritatea socială. Independenţa de stat a României, deschizând Este un prilej să ne mândrim cu înaintaşii astfel drumul spre recunoaşterea internaţională a noştri, care au avut curajul să se lupte şi chiar să dreptului românilor de a-şi decide propria soartă. se sacrifice pentru binele comun şi este o ocazie 73 de ani mai târziu, un alt ministru de să ne reafirmăm angajamentul faţă de o Europă externe, francezul Robert Schuman, prin celebra unită. sa declaraţie deschidea o nouă pagină în istoria În acest context geopolitic, cuvintele lui europeană, o cale spre unitate şi cooperare. Robert Schuman îmi par mai actuale ca Dacă în 1950, românii nu se gândeau că ar niciodată: ”Pacea mondială nu poate fi putea fi parte a acestei mari familii europene, iată asigurată fără a face eforturi creatoare că astăzi, după ce România, ca ţară comunistă, proporţionale cu pericolele care o ameninţă. mult timp izolată politic, a reuşit, prin eforturile Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o tuturor, cetăţeni şi politicieni, să demonstreze că Europă organizată şi activă este indispensabilă merită să fie în Uniunea Europeană. pentru menţinerea unor relaţii paşnice”. Sărbătorim, pe 9 mai, trei momente În toate ţările membre ale Uniunii se istorice importante: Ziua Independenţei, sărbătoreşte, la 9 mai, ziua în care s-a modificat Sfârşitul celui de-al doilea război mondial în profund viziunea asupra războiului, pe de o parte, Europa şi Ziua Europei, cu mândria că suntem un şi asupra evoluţiei economice şi solidarităţii între popor care în perioadele de cumpănă a ştiut să popoare, pe de altă parte. aleagă drumul libertăţii, al democraţiei - drumul Este momentul în care fiecare dintre noi proeuropean. trebuie să verse o lacrimă pentru cei care au luptat Mândria pe care o simţim astăzi nu ar fi pentru ţară şi popor. Dar mai ales, este momentul fost posibilă fără jertfa a peste 10.000 de ostaşi în în care, învăţând lecţia predată de către înaintaşii Războiul de Independenţă, fără eroismul noştri, trebuie să privim spre viitor cu fermitate şi soldaţilor care a condus la sfârşitul celui de-al seriozitate, cinstind memoria lor prin doilea război mondial şi fără eforturile şi promovarea valorilor statului de drept, ale determinarea celor care s-au preocupat de libertăţii şi solidarităţii sociale. integrarea europeană a României. La mulţi ani România, La mulţi ani Europa!

12 Oameni de seamă (III) Eroi, partizani şi voluntari din Scărişoara Nouă

Procuror Ioan BÂTEA D upă ce în numerele anterioare ale revistei împotriva orânduirilor nedrepte. Nu doresc să Eroii Neamului, publicaţie ce face cinste dezvolt lupta şi răscoala de la Bobâlna, răscoala judeţului Satu Mare, am prezentat 2 personalităţi lui Horea, Cloşca şi Crişan, Revoluţia de la 1848 ce şi-au pus amprenta asupra dezvoltării şi alte momente de conflicte sociale. localităţii Şcărişoara Nouă, de această dată voi Doresc să vorbesc despre scărişoreni ca încerca să aduc în faţa cititorilor scărişoreni pe luptători pentru formarea Statului Naţional care şi-au dat viaţa, s-au jertit riscând tot ce aveau Român, pentru înlăturarea stăpânirii habsburgice pentru Neam şi Ţară. din Ardeal. Este ştiut faptul că în primul război Primii pe care o să-i evoc în aceste rânduri mondial erau multe unităţi militare formate în sunt Eroii satului. Eroul este persoana, este majoritate din români şi ofiţeri români pe pământeanul care a înţeles la gradul cel mai înalt teritoriul Ardealului. După începerea războiului să îşi pună viaţa şi toată stăruinţa şi activitatea sa împotriva României, în 1916, foarte mulţi moţi şi într-un scop nobil, al semenilor săi. Aceste alţi ardeleni din armata austro-ungară au luat persoane deosebite - oameni de seamă - apar în drumul libertăţii, organizându-se în munţi ca mod special în perioadele de convulsii sociale unităţi de partizani şi luptători împotriva (războaie, revoluţii, răscoale etc.), când lumea regimului habsburgic. Mulţi au fost prinşi şi este împărţită în tabere opuse şi fiecare în numele executaţi prin spânzurătoare. Toţi cei care au unei idei se străduieşte să-şi realizeze scopul dezertat din armata austro-ungară sau nu s-au propus. prezentat la încorporare ori la concentrare au fost Iată numele eroilor din Scărişoara Nouă, declaraţi trădători de patrie şi condamnaţi la căzuţi în al doilea război mondial, care sunt moarte de tribunalele militare austro-ungare. încrestate în piatra de granit din care este ridicat Printre aceştia au figurat şi scărişorenii: Gavrilă Monumentul Eroilor din localitate: Gheorghe Petreuse - Bunu, Gavrilă Bâtea - Toma, Ilie Bâtea Bâtea - Nana, Iosif Dobra - Tocilă, Dumitru - Răuţ, Petru Negrea - Craita, Teodor Negrea - Dobra - Meg, Gheorghe Lazea - Guba, Vasile Craita, Constantin Negrea - Cârciu, Iosif Paşca - Pleşa - Onuţ, Gheorghe Petreuse - Bunu, Guşilă, Iosif Bâtea - Ciup, Ioan Stan şi mulţi alţi Gheorghe Purcel - Gherasim, Nicodim Purcel - moţi din Munţii Apuseni. Solomon, Gheorghe Rez - Gabi şi Ilie Stan - În cel de-al II-lea război mondial, Indrii. scărişorenii nu au fost partizani, dar, aşa cum O altă categorie de oameni însemnaţi sunt rezultă din documentele istorice şi din declaraţiile Partizanii satului luptători antihabsburgici şi veteranilor de război, aceştia, deşi la începutul anticomunişti din Scărişoara Nouă. războiului se aflau pe teritoriul Uniunii Sovietice Credinţele strămoşeşti, mediul geografic (după eliberarea Basarabiei) - ştiau că ei acolo şi condiţiile social-economice sunt factori care luptă pentru eliberarea Ardealului de Nord, determină evoluţia omului spre progres şi dorinţă şi vis împlinit după 23 august 1944. civilizaţie. Se ştie că există şi oameni care Scărişorenii au avut totuşi oameni din sat tolerează aceste condiţii, chiar dacă nu le sunt care au opus o rezistenţă regimului comunist, prielnice. Sunt, însă, unii care nu pot să le suporte atrăgându-şi anumite consecinţe sociale şi şi îşi propun ca, împreună cu alţi semeni ai lor, să economice pentru această atitudine tacită lupte împotriva acestor condiţii de existenţă şi aşa anticomunistă. Printre aceştia am putea enumera se face că omul îşi schimbă mediul înconjurător şi pe: Bâtea Ilie - Nana, Matei Nicolae - Leucu, chiar mediul social. Dobra Ilie - Ispas, Dobra Ispas - Haidău, Paşca Moţii, element uman revoluţionar din cele Dumitru - Telea, prof. Vasile Lazea (în perioada mai vechi timpuri, au luptat de multe ori deschis studenţiei - acel „cineva” pe care l-am amintit în

13 cuprinsul Memoriilor) şi alţii. Pleşa - Onuţ, Dumitru Pleşa. Toţi aceştia au făcut Scărişorenii au avut o luptătoare activă şi parte din armata austro-ungară şi au luptat pe directă împotriva comunismului, care, timp de frontul italian sau rusesc, unde au căzut patru ani, a stat în munţi alături de soţul său şi prizonieri. În captivitate, respectiv în Italia şi grupul patriotic Suşman din zona Răchiţele, Rusia, românii prizonieri din armata austro- Munţii Apuseni. Această fiică a satului Scărişoara ungară au organizat unităţi de voluntari, care apoi Nouă s-a numit Lucreţia Lazea a lui Toader, au luptat pe frontul italian şi în ţară pentru condamnată la muncă silnică pe viaţă, graţiată alungarea bandelor bolşevice ale lui Bela Khun, apoi şi redusă pedeapsa la 25 de ani muncă care nu vroiau să recunoască Tratatul de la silnică. În final, a executat 10 ani de închisoare şi Trianon. Astfel, în Italia, a luat fiinţă Regimentul a fost eliberată în 1964. Despre aceasta, se poate de voluntari „Horea”, în care au luptat vedea documentaţia din Muzeul Satului. scărişorenii mai sus arătaţi, cu excepţia lui Ioan Dragostea faţă de patrie s-a manifestat la Bâtea - Ciup, care a făcut parte din Batalionul de scărişoreni întotdeauna. Dorinţa de a lupta pentru voluntari români din Rusia şi care a participat la o idee nobilă a fost în sângele moţilor ceva luptele de la Mărăşeşti, din primul război înnăscut, un dar primit de la Dumnezeu, astfel mondial. apărând Voluntarii satului.. În al II-lea război mondial, din rândul Din rândul scărişorenilor împroprietăriţi scărişorenilor au avut calitatea de voluntari: prin Reforma agrară din 1921, au fost voluntari în Teodor Guia - Cotoc, Teodor Bâtea - Gabor, primul război mondial următorii: Ioan Dobra - precum şi copiii de trupă Roman Dobra cu fratele Puiu, Iosif Vaida - Hoaida, Gheorghe Petrea - Ilie şi Gheorghe Creţ a lui Ilie. Ţuhu, Ioan Bâtea - Ciup, Gheorghe Purcel - Tit, Cinste tuturor, iar celor care au plecat din Gheorghe Negrea - Berbecel, învăţătorul rândurile noastre să le păstrăm în memoria Gheorghe Gligor, Traian Rădac - Rădacu, Gliga noastră şi să le cinstim cum se cuvine amintirea.

Invalidul Poezie cu autor necunoscut, culeasă de la Eugen Sălăjanu din Hotoan

Îl văd frumos, înalt-un brad Hai dragi plăvani, un pic e greu, Crescut în ţarina română Vom isprăvi în prag de seară, Dar când să intre-n Stalingrad Veţi odihni de-acum mereu, O schijă-i retezase o mână. Căci eu mă găt de cale iară

Băgase spaima în duşman Tot n-am în viaţa mea noroc, Până-n Câmpiile Calmuce Aceasta-i cea din urmă moină, Cu suflet dac în trup roman Mă duc de-acum să mor în foc, Lupta pentru pământ şi cruce. Mă cheamă glas duios de doină.

Acum, întors la el în sat, Mă cheamă glas de jalnic frate, Pe câmpul îmbătat de soare, Mai am un colţ de Ţară sfântă Ieşind cu plugul la arat, În care nu e libertate Vorbea cu boii pe ogoare, Şi nu e pace pe pământ.

Acum măreţul invalid, Ştiu dragi plăvani că nu-i uşor, Întors din iadul depărtării, Dar peste Prut am fraţi ce-aşteaptă Vorbea cu plugul ruginit Şi pentru libertatea lor, Şi cu pământul drag al Ţării: Îmi voi jertfi şi mâna dreaptă.

14 „Cimitirul Eroilor” - proprietate cu oseminte

Olga BULAT

N ota redacţiei: Un prieten şi colaborator al iarbă mototolită. Cu toate că oamenii care locuiesc revistei noastre mi-a trimis acest material, ştiind că în preajmă susţin că trec pe aici doar ca să ajungă la sunt interesat de situaţia cimitirelor şi trasă şi nu ca să arunce gunoiul, resturile găsite pe monumentelor eroilor. Căutând pe internet, am teritoriu demonstrează contrariul. Cât timp va dura identificat sursa: Ziarul de gardă, ce apare la această dezordine este o întrebare retorică. Nici Chişinău, nr. 472, din 29 mai 2014, autor Olga măcar autorităţile nu pot să ofere un răspuns, cel Bulat. Dat fiind că a apărut chiar de Ziua Eroilor şi că situaţia este foarte gravă, am considerat oportună puţin evaziv, în legătură cu situaţia creată. Peste publicarea lui şi în paginile revistei noastre, din cel 1000 de military, originari din şase state puţin 2 motive: 1. Să fie un semnal de alarmă şi pentru noi să nu lăsăm să se întâmple aşa ceva în oraşele şi satele noastre; 2. Revista ajunge şi la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor din Bucureşti, instituţie care credem că ar trebui să se implice în rezolvarea situaţiei de la Chişinău (fie măcar numai pentru că avem ostaşi români îngopaţi acolo), angrenând în acest scop şi organismele similare din celelalte ţări care au eroi ce-şi dorm somnul de veci în cimitirul respectiv.

Cenuşă, ţigări, cărţi de joc, sticle de bere - sunt doar câteva dintre obiectele care se „odihnesc” pe mormintele eroilor de la „Cimitirul de Onoare”. Vândut la licitaţie în 2007, acesta rămâne beligerante, au fost înmormântaţi la „Cimitirul proprietate privată a unei firme cu capital francez. Eroilor”, pe parcursul câtorva secole, însă, aceştia Proprietarul a renunţat la ideea unor construcţii pe nu-şi pot găsi liniştea de veci. Cimitirul datează de acest teritoriu, însă osemintele rămân, deocamdată, la răscrucea secolelor XIX-XX şi a fost amenajat şi proprietatea sa. „Cimitirul de Onoare” sau întreţinut într-o ordine exemplară până după cel de- „Cimitirul Eroilor” rămâne o problemă deschisă al Doilea Război Mondial, când autorităţile pentru autorităţi, dar mai ales pentru cei care sovietice l-au distrus cu desăvârşire. Între anii cinstesc memoria eroilor căzuţi în lupte. Distrus, 1961-2007, pe acest teritoriu a funcţionat Institutul apoi vândut, acest monument istoric, care, potrivit de Pulmonologie şi Ftiziatrie şi Spitalul de legii, ar trebui ocrotit de stat, astăzi luptă să-şi Tuberculoză, iar la 15 octombrie 2007, o parte a restituie statutul. În timp ce sufletele soldaţilor acestui teren a fost vândută la licitaţie, în urma unei speră să-şi găsească liniştea, autorităţile dau vina decizii guvernamentale, contra sumei de 70 de unii pe alţii pentru situaţia creată. milioane de lei.

„Cimitirul Eroilor”, vândut pentru 70 de Un act de vandalism milioane „Da, este proprietatea cuiva, dar această Deşi doar pe 3 mai a.c., zeci de elevi şi proprietate e cu oseminte”, se indignează istoricul soldaţi s-au adunat să facă ordine în „Cimitirul Ion Negrei, care consideră că cimitirul este supus Eroilor”, deja la sfârşitul aceleiaşi luni, pot fi găsite unor „acte de vandalism. Este distrugerea unui cu uşurinţă sticle goale de bere aruncate pe monument istoric de cultură, distrugerea memoriei teritoriul cimitirului, cutii de lapte, pachete de istorice”. Negrei consideră că lucrurile nu sunt ţigări, cărţi de joc. Vara încă nu a păşit cu fermitate, întâmplătoare şi că cineva ar fi pus umărul la dar la „Cimitirul de Onoare” deja s-au copt frigărui, situaţia dată. „Acest cimitir a fost distrus autorii chefurilor lăsând urme de cenuşă, gunoi şi intenţionat. Este un cimitir cu o istorie de peste 100

15 de ani, unde sunt înmormântaţi eroi ai câtorva state Ministerului Economiei. şi este foarte trist că un cimitir unicat în Europa este într-o situaţie deplorabilă”, spune istoricul. Mai Osemintele eroilor din şase state mult, pe parcursul anilor, situaţia nu se schimbă, beligerante fapt care pare dubios. „Am senzaţia că nimeni nu Cu o explicaţie vine Ministerul Culturii. „În acţionează nici într-un fel. Ei cercetează în stânga- Registru este inclusă partea cimitirului de pe adresa în dreapta, dar nu se întreprinde nimic”, declară Ion Munceşti. Acest teren, însă, figurează pe bd. Negrei. „Cimitirul de Onoare”, în prezent, este Decebal. Este o chestiune juridică şi nu ştiu cum va proprietate privată a SRL „Buiucani Real Estate fi rezolvată. Acum două săptămâni, am propus, la Holding”, firmă cu capital francez. Proprietarul, Consiliul Monumentelor Istorice, ca şi această care nu ştia că achiziţionează, de facto, un cimitir, porţiune, care este parte integrantă a cimitirului, să îşi dorea să facă mai multe construcţii pe acest fie unificată într-un singur obiect”, spune Gheorghe teritoriu. În 2013, a fost creată o comisie, printr-o Postică, viceministrul Culturii. „Deşi figurează cu dispoziţie a premierului Iurie Leancă, ce urma să adresa Munceşti, teritoriul cimitirului trece şi pe examineze problema şi să propună soluţii. Comisia Decebal, ceea ce nu înseamnă că această porţiune a încercat, în repetate rânduri, să ia legătura cu nu trebuie să fie protejată şi că îşi pierde importanţa patronul acestui teren, pentru ca, în final, să de monument”, adaugă acesta. Totodată, Ministerul reuşească să discute cu acesta, explicându-i ce Culturii propune un nou proiect de lege, „Legea reprezentă, de fapt, proprietatea sa. mormintelor şi operelor comemorative de război”, care prevede şi ocrotirea mormintelor de război, Monument istoric (ne)ocrotit de stat indiferent de faptul dacă acestea sunt sau nu incluse Proprietarul SRL „Buiucani Real Estate în registru. „Cred că, în iulie, această lege va fi Holding” nu ştia ce cumpără, fiind sigur că adoptată de Parlament”, consideră Gheorghe achiziţionează un teren pustiu. „Înainte de a-l Postică. Cu o iniţiativă de soluţionare a situaţiei vinde, într-o singură noapte, spitalul a fost demolat, „Cimitirului de Onoare” vine şi Ministerul a fost nivelat absolut totul. Am citit documentul de Apărării, punând la dispoziţia „Societăţii vânzare-cumpărare, unde scria că terenul nu avea „Buiucani Real Estate Holding” SRL un teren aflat construcţii, adică era un teren liber”, spune Zoia la balanţa Armatei Naţionale, situat în acelaşi sector Jalbă, consultant principal în Direcţia documentare al Chişinăului. În acest sens, este necesară aplicarea parlamentară. După discuţii, patronul firmei a căzut procedurii de trecere a terenului nominalizat din de acord să nu construiască nimic pe acest teritoriu, domeniul public în domeniul privat al statului”, ba chiar e gata să renunţe la el, cu condiţia să i se anunţă Vitalie Ciobanu, şeful Centrului de Cultură restituie banii investiţi sau să i se ofere un alt teren şi Istorie Militară. În aceeaşi ordine de idei, „a fost în centrul Chişinăului. Deşi conform propus să fie exhumate toate osemintele şi să fie Regulamentului cu privire la cimitire, aprobat prin îngropate pe un alt teritoriu. Sigur că nu am Hotărârea Guvernului nr. 1072 din 22 octombrie acceptat. Este ceva ieşit din comun”, susţine Zoia 1998, compartimentul V (Închiderea şi lichidarea Jalbă, consultant principal în Direcţia documentare cimitirelor), „cimitirele şi locurile de înmormântare parlamentară. Reprezentanţii celor şase ţări au fost ce nu funcţionează, precum şi locurile de înmormântaţi la „Cimitirul Eroilor” pe parcele. înmormântare a militarilor participanţi la diverse Astfel, parcela română cuprindea 66 de morminte acţiuni militare sunt monumente ale cultului şi cu eroi români, parcela rusă 27 de morminte cu istoriei”, iar pe teritoriul acestor cimitire „se acelaşi număr de eroi căzuţi în lupte, parcela interzice construcţia diverselor clădiri sau edificii austriacă cinci morminte cu cinci eroi austrieci ce nu ţin de funcţionarea lor”, actul de vânzare- identificaţi şi un mormânt cu 24 de eroi austrieci cumpărare pare a fi unul legal. Asta pentru că „sunt neidentificaţi, parcela cehoslovacă două morminte recunoscute drept monumente doar acele obiecte comune cu 39 de eroi, parcela franceză 34 de care sunt înscrise în Registrul monumentelor R. morminte cu 35 de eroi, iar parcela poloneză cinci Moldova ocrotite de stat”. În Registrul dat, însă, „pe morminte cu şase eroi. După unele date incomplete, adresa mun. Chişinău, bd. Decebal, nr.17, nu este în „Cimitirul Eroilor” au fost înmormântaţi circa menţionat vreun monument ocrotit de stat”, anunţă 1645 de militari originari din şase state beligerante, Agenţia Proprietăţii Publice din subordinea dintre care 572 sunt eroi neidentificaţi.

16 Cronici de gând şi suflet {EROI} Colonel (r) Petru PRODAN S , i eu, un fost elev, împreună cu alţi autori, Am decretat şi decretăm: vrem, dorim să omagiem una din cele mai vechi şi Art.I. Se înfiinţează cu începere cu anul de prestigiu unităţi de învăţământ militar din şcolar 1924 - 1925 un liceu militar la Cernăuţi România, dar şi generaţiile de bravi ostaşi ai ţării (Bucovina). care au venit în pitorescul orăşel de la poala Art.2. Acest liceu militar din Cernăuţi se Rarăului, cu gândul de a-şi îmbrăca adolescenţa în va numi Liceul Militar „Ştefan cel Mare” şi va uniformă cu „lampas de general” şi de a-şi însuşi avea ca patron pe Sfântul Ştefan. ştiinţa învăţăturii pentru înfăptuirea unui vis: Art. 3. Ministrul nostru secretar de stat la Slujirea ţării ca militari... Şi mulţi au reuşit pe departamentul de război este însărcinat cu deplin. executarea decretului de faţă. De ce scriu aceste rănduri în frumoasa şi Dat în Bucureşti la 25 noiembrie 1924. iubita noastră revistă?! Pentru că ştiu, cunosc mulţi, chiar foarte mulţi foşti, atunci, şi chiar astăzi, colegi (ss) FERDINAND ce au urmat cursurile Liceului Militar din Ministrul de războiu Câmpulung Moldovenesc. Dar cel mai mult m-a General de Divizie Mărdărescu” frapat un înscris de pe placa cu şefii de promoţii: sublocotenent Dumitrescu Marius. În continuare, Liceul Militar, vegheat de Înainte, însă, de a vedea ce înseamnă acest trinitatea: Sfăntul Mare Mucenic Gheorghe, nume pentru liceu, oştire şi ţară, doresc să aduc la Purtătorul de biruinţă, ocrotitorul Oştirii Române, cunoştinţa cititorilot căteva treburi din trecutul patronul şcolii, Ştefan cel Mare şi Sfănt, şi ctitorul acestei intituţii: ei, M.S. Regele Ferdinand I, supus voinţei celui 1. Ctitorul şi patronul Liceului Omnipotens, dăinuire şi istorie... Dacă, depăşind greutăţile, prin eforturi şi Iată ce nume de rezonanţă din istoria nobila trudire a unori generali şi ofiţeri cu dragoste României ctitoresc şi patronează liceul nostru de Ţară şi Oştire, ca oameni de aleasă cultură şi militar! Nu găsim nici o enumeraţie de mari ţinută morală, Liceul Militar şi-a deschis cursurile, voievozi ai neamului - indiferent cine o face - din la Cernăuţi, în noiembrie 1924, prin strădania şi care să lipsească numele lui Ştefan cel Mare. Nu dăruirea altor oameni, în calitate de comandanţi şi există pagină de istorie autentică în care să nu se educatori, liceul şi-a făurit Istoria. Istoria lui recunoască meritul Regelui Ferdinand la făurirea nescrisă cuprinde - în arhivă şi memorie - date, României Mari - prin Reîntrgire... fapte, evenimente, întămplări, realizări şi 2. Liceul Militar „Ştefan cel Mare" între neîmpliniri ale oamenilor care l-au clădit şi rezidit, ani 1924-1940. la propriu şi la figurat, ca prestigiu şi necesitate Din totalul celor 21 de ani, de la începuturi militară. pănă la desfiinţare (1924-1945), liceul a trăit În istorie, obârşiile au rol definitoriu. perioada lui de stabilitate, în Cernăuţi, numai 16 Liceul Militar fiinţa, după cum am aflat, de la ani. Era vremea începuturilor - la care ne-am referit începutul lui noiembrie 1924. Ceva îi lipsea, însă; anterior - când inrădăcinarea, creşterea şi intrarea actul de naştere şi numele, existente, probabil, în pe rod au pus temelia instituţiei militare, care, mintea celor care l-au gândit şi realizat. Datarea supusă mai tărziu la grele încercări, va supraviţui, înfiinţării şi numele Liceului Militar din Cernăuţi chiar şi peste condamnarea la moarte din 1945. se consfinţesc prin Înaltul Decret Regal nr. 3889, 3. Destinul tragic din perioada ocupaţiei promulgat în noiembrie 1924, semnat de Regele şi războiului. Ferdinand: Evenimentele nefericite trăite de Romănia „Prin grija lui Dumnezeu şi voinţa în perioada 1940-1945 au fost resimţite din plin, la naţională Rege al Romăniei, la toţi de faţă şi modul cel mai dureros, de liceul născut în viitori sănătate. Asupra raportului ministrului Bucovina, nu cu puţine greutăţi, dar zămislit din nostru secretar de stat la departamentul de iubire de neam, de ţară, de armia română, din războiu, sub nr. 4245 din 9 noiembrie 1924. entuziasm naţional şi adânc respect pentru cultură.

17 I-a fost hărăzit acestui liceu ca, încă înainte de a se Regimentului 1 Vânători. Însă, la 15 august 1945, naşte, să fie sub semnul dilemei de „A fi sau a nu terminându-se operaţiunile de lichidare, Liceul fi”. Şi, cu mijloace materiale şi băneşti puţine, la Militar „Ştefan cel Mare” încetează a mai face vreo inceput, dar cu mult suflet pus la temeliile sale, operaţiune. liceul „A fost". Şi nu unul oarecare, în întreaga Începeau anii de tăcere, 8 la număr. Dar, în perioadă 1924-1940, ci unul de marcă. 1953, cu greu, se reînfiinţează Liceul Militar Iaşi- Începând cu anul 1940, dilema enunţată a Câmpulung, cel care funcţionează şi azi, şi care, din revenit frecvent, ca o ameninţătoare sentinţă a unei 1999, a devenit colegiu. istorii nedrepte. Şi această dilemă a fost spartă Cu toate greutăţile, liceul rămâne în viaţa brutal în 1945, cănd liceul a încetat „A mai fi”. lui ceea ce l-a consacrat istoria învăţământului Anul 1940 este tragic pentru Romănia. românesc: Printre cele mai bune licee din ţară. Teritoriul naţional este mutilat de către puterile fasciste şi revizioniste din Europa şi Asia. S-a urzit Sublocotenentul erou Dumitrescu Marius timp îndelungat în acest scop, de aproape şi de mai Cel ce priveşte panoul cu fotografiile departe. absolvenţilor promoţiei 1939 ai Liceului Militar "Închiderea anului şcolar 1939-40, cu „Ştefan cel Mare” din Cernăuţi, actualmente serbarea la 17 iunie, s-a făcut într-un cadru mai Câmpulung Moldovenesc, este, cu siguranţă, restrăns şi sobru din cauza războiului germano- impresionat de seninul, optimismul şi hotărârea ce polon (care a luat în ultimul timp un aspect se degajă din privirile acelor tineri care sunt pe cale dezastruos pentru armata polonă) şi a altor să se desprindă de adolescenţă. Toţi foarte tineri, evenimente politice interne şi externe"( R.I.filele foarte frumoşi, mândri de liceul lor, de cariera 121 şi 123). aleasă şi încrezători în viitor. Care dintre ei s-ar fi După acea sobră serbare de final de an găndit atunci, în faţa aparatului fotografic, că soarta şcolar, elevii au plecat în vacanţă. În stare de le hărăzise, unora, destin eroic?! Au fost, aceşti normalitate, aşa cum se proceda în fiecare an în absolvenţi, cu certitudine, una dintre promoţiile de perioada vacanţei de vară, ar fi urmat concediile sacrificiu, ei primind tresele de ofiţeri chiar în vara cadrelor şi apoi pregătirea noului an şcolar. Dar fierbinte a lui 1941, căteva săptămâni inainte de ceea ce s-a întămplat atunci a fost cu totul în afara celebrul ordin: „Ostaşi, vă ordon treceţi Prutul!” firescului. La comanda plutoanelor, proaspeţii La 26 iunie 1940, asupra mândrului trup al sublocotenenţi s-au avântat în lupte, mulţi dintre ei Bucovinei a căzut ghilotina ultimatumului sovietic căzând la datorie. Între aceştia, şeful promoţiei şi, nefiresc şi dureros, s-a primit ordin ca, în 1939, Marius Dumitrescu. A fost, la Cernăuţi, un dimineaţa zilei de 14 iulie 1940, să înceapă elev excepţional. Primul la învăţătură în fiecare an deplasarea liceului spre noua garnizoană... de studiu şi la absolvirea liceului, cu un strălucit Tărgovişte, executat după un scurt provizorat la bacalaureat. Inteligent, perseverent, cu o aleasă Roman. La Tărgovişte, liceul a fost instalat în educaţie, chipeş, cu o ţinută impecabilă. Foarte bun "Casa Zăgănescu". Aici au fost multe nereguli de camarad, respectuos şi manierat. Calităţile sale şi funcţionare, neputinţe. Dar, în urma demersurilor rezultatele la învăţătură l-au adus, în anul şcolar făcute în vederea bunei funcţionări, prin Ordinul nr. terminal, la cel mai mare grad pentru un elev: 7416 din 12.10.1940 al Subsecretariatului pentru plutonier-adjutant al liceului, cu atribuţiile şi Armată, liceului i se stabileşte ca reşedinţă responsabilităţile aferente. garnizoana Câmpulung Muscel, unde, prin mari În perioada 1939-1941, a urmat Şcoala de eforturi, după chemarea elevilor la 18 noiembrie ofiţeri activi de Infanterie de la Sibiu, pe care a 1940, s-a deschis noul an şcolar. La 21 octombrie absolvit-o tot ca şef de promoţie, fiind declarat şef 1941, M.Ap.N a hotărât ca liceul să-şi reia locul în de promoţie pe toate şcolile şi toate armele. Cernăuţi, dar, în urma evenimentelor istorice grele Ceremonia înălţării la gradul de ofiţer a ce au urmat, se mută în "pribegie" la Timişoara, avut loc, în acel tulbure an 1941, la 10 mai, la iniţial în localul fostului liceu teoretic evreiesc, iar Bucureşti, cu un fast deosebit, în prezenţa apoi în cazarma "Regina Maria", unde se afla generalului Ion Antonescu. Atunci, în faţa evacuat şi liceul militar „Mihai Viteazul” din Târgu Conducătorului Statului, a altor oficialităţi şi a Mureş. sutelor de tineri sublocotenenţi, absolvenţi ai La 22 ianuarie 1945, Marele Stat Major a tuturor şcolilor de ofiţeri, Marius Dumitrescu a aprobat, prin Ordinul nr. 880, mutarea liceului la rostit o impresionantă alocuţiune, prin care s-a Piteşti, în cazarma "Radu Negru", fostă a angajat să lupte până la sacrificiul suprem pentru

18 refacerea hotarelor strămoşeşti. Întregul Batalionului 2311 - "General Ioan Pavel ceremonial a fost filmat, pelicula păstrându-se şi Georgescu"; astăzi în Arhiva Cinematografiei Române. - Col. (r) Blideran Mircea, fost şef de stat La numai căteva săptămăni de la rostirea major al Centrului Militar Judeţean Satu Mare şi acelui solemn angajament, la 22 iunie 1941, actualul preşedinte al A.C.M.R.R. din M.Ap.N. - sublocotenentul Marius Dumitrescu a plecat să şi-l filiala Satu Mare; îndeplinească. Îşi conduce cu pricepere şi bărbăţie - Lt. Col. (r) Iurcencu T.A. Mircea regizor plutonul în luptele pentru eliberarea Basarabiei. tehnic la Teatrul de Nord Satu Mare. Mereu în fruntea ostaşilor săi, fiindu-le exemplu La 44 ani de la încheierea celui de-al doilea însufleţitor, sfidând pericolele, cade la datorie la 14 Război Mondial, în însăngeratul decembrie 1989, august 1941. Elev eminent la Cernăuţi, întodeauna Liceul Militar "Ştefan cel Mare" avea să dea alte şef de promoţie, ar fi un avut, în viaţă, cele mai jertfe. Au căzut atunci la datorie, pe timpul frumoase posibilităţi de realizare. Din păcate, îndeplinirii misiunilor de luptă, trei foşti elevi de la destinul i-a fost frânt, inobilându-l prin moarte Cămpulung: eroică. A fost decorat post-mortem, cu Ordinul 1) Maiorul post-mortem Motica Victor „Mihai Viteazul”. (promoția 1972), pilot pe elicopterul care îi Un an mai târziu, la festivitatea înălţării la transporta pe generalii de miliţie, arestaţi, Nuţă gradul de sublocotenent a absolvenţilor promoţiei Constantin şi Mihalea Velicu, doborât în 1942, la 10 mai, mareşalul Ion Antonescu a evocat, împrejurări încă neelucidate. Fiind șahist talentat în cuvinte înălţătoare, personalitatea şi jerfa de erou din anii când era licean militar, concursul anual de a sublocotenentului Marius Dumitrescu. Şi aceste şah pe armată poartă numele "Memorial maior secvenţe sunt înregistrate pe pelicula Motica Victor"; cinematografică. În cuvântul său de răspuns, şeful 2) Maiorul post-mortem Hagimă C. Dorin promoţiei de ofiţeri, sublocotenentul Gulan (promoţia 1972), căzut la datorie pe timpul Aurelian (la rândul său, un strălucit elev la îndeplinirii misiunii; Cernăuţi), a jurat, în numele promoţiei, să urmeze 3) Căpitanul post-mortem Mesler Petru înalta pildă a sublocotenentului Marius Constantin (promoţia 1978), din Regimentul de Dumitrescu. Şi întreaga promoţie l-a urmat, mulţi Gardă, căzut în timp ce apăra sediul Ministerului căzând la datorie. Însuşi sublocotenentul Gulan Apărării Naţionale, unde se adăpostiră cei care Aurelian s-a remarcat prin fapte de arme deosebite lucrau atunci la constituirea noului organ al puterii şi a suportat, apoi, un îndelungat prizonierat în de stat, Consiliul Frontului Salvării Naţionale. lagărele sovietice. Mulţi alţi foşti elevi ai liceului nostru au În urma citirii articoleleor publicate, atât dobăndit notorietate publică în cursul acelor tulburi colegii, cât şi profesorii şi Comandantul actual al şi nici acum elucidate evenimente: David Aurel Colegiului au fost profund IMPRESIONAŢI de (N.R. doctor în istorie, autorul interesantului articol conţinutul revistei. Drept urmare, revista a fost „A patra dimensiune etno-spirituală a lui sfinţită în capela din incinta Colegiului, urmând a fi Eminescu: Înainte-Mergător pe calea făuririi păstrată în biblioteca „liceului”- aşa cum îi României Mari”, publicat în numărul precedent al spuneam noi prestigioasei instituţii de învăţământ revistei noastre), Bălaşa Vasile, Cernat Gheorghe, militar. Ca să nu uităm de noi, cei care au „treburi”, Mureşan Mircea, Jerbas Paul, Oancea Viorel ş.a. şi care, cândva, au trecut pe-aici... Au fost și răniţi, având şi acum fragmente de Inspiraţia, ideea de a scrie despre eroii pe gloanţe în corp, precum Cobianu Aurel (din fosta care am să-i amintesc, mi-a venit după slujba din clasă a XII-a A). capelă, unde au fost pomeniţi foştii colegi plecaţi Unii au dobândit certificate de revoluţionar, dintre noi - EROII „liceului” şi ai ţării. Menţionez alţii nu. Aşa se face şi se scrie istoria! Dincolo, însă, faptul că şi în Satu Mare trăiesc cadre militare în de împrejurările istorice, pe deasupra vremurilor, a rezervă, foşti colegi de promoţie cu unii din cei pe aprecierilor post-factum, cei ce au fost în vâltoarea care îi vom regăsi în rândurile acestui articol, evenimentelor merită a fi amintiţi, la loc de cinste, precum: în cartea de onoare a liceului. - Col. (r) Danciu Simion fost comandant

Bibliografie 1. Aprecierea mr. Ioan Benche în „Scutul Patriei” - periodic al Armatei a 4-a : TRANSILVANIA, nr.205, ian.1995; 2. Arhivele M.Ap.N, fond Liceul Militar „Ştefan cel Mare” filele 3, 6, 10, 151, 152; 3. Arhivele M.AP.N., Registrul Istoric al Liceului Militar „Ştefan cel Mare” CERNĂUŢI, filele 1-2.

19 29 aprilie - Ziua Veteranilor de Război

Colonel (r) Voicu ŞICHET E a în fiecare an, Muzeul Judeţean Satu suporta mizeria, sărăcia în care trăiau şi s-au Mare a fost o gazdă primitoare pentru adresat direct regelui, care i-a primit la Palat.” sărbătorirea Zilei Veteranilor de Război, ediţia În plus, faţă de doleanţele lor, regele le-a mai 2014. În prezenţa autorităţilor judeţene, respectiv acordat: „Pentru ca fiecărui ostaş să i se asigure prefectul judeţului dr. Eugeniu Avram şi liniştea şi ocupaţiunea pentru tot restul de viaţă, i preşedintele Consiliului Judeţean Adrian Ştef, a se pun la dispoziţie cele necesare în acest scop, reprezentanţilor Garnizoanei Satu Mare, a unor ca stimulent pentru generaţiile viitoare.” unităţi militare, a preşedinţilor asociaţiilor de „Se cuvine ca în această zi, când evocăm rezervişti din judeţ, a elevilor de la Colegiile cu pioşenie eroii din toate timpurile şi din toate Naţionale „Doamna Stanca” şi „Mihai locurile ai poporului român şi ai armatei sale, pe Eminescu” - coordonaţi de profesorii Maria foştii noştri camarazi căzuţi vitejeşte la datorie Govor şi Marius Horşia - a altor invitaţi şi a presei pe front, ca şi pe cei care s-au mutat în perioada locale, alături de doar 9 veterani de război din postbelică la Oştirile din Ceruri, să le înălţăm un judeţul nostru (cei apţi de a participa la gând cald, fierbinte, să aprindem lacrima evenimente de acest gen), s-a derulat o recunoştinţei. În memoria lor, vă propun să emoţionantă manifestare omagială, la împlinirea păstrăm un moment de reculegere.” a 112 de ani de la proclamarea, prin Înalt Decret Vorbitorul a enunţat câteva cifre al Regelui Carol I, la 29 aprilie 1902, a calităţii edificatoare în privnţa ritmului alert în care se de veteran de război. Ulterior, prin HG nr. 1222 împuţinează pe zi ce trece numărul veteranilor de din 10.10.2007 şi Legea nr. 303 din 13.11.2007, război, atât la nivel naţional, cât şi local, rata această dată a fost declarată ca „Zi a Veternilor mortalităţii în rândul acestora fiind de peste 25%, de Război”, fiind aniversată pentru prima oară la în judeţul Satu Mare mai fiind în viaţă doar 84 din nivel central în 2008, însă, la Satu Mare, filiala cei peste 2000 existenţi în 1990. De asemenea, s- locală a organizat anual, în colaborare cu Muzeul a specificat faptul că, deşi autorităţile locale Judeţean, manifestări omagiale încă din 1998, sprijină filiala sătmăreană a asociaţiei, iar la nivel aceasta fiind a 17-a ediţie, un rol important în central s-au acordat o serie de drepturi şi facilităţi acest demers avându-l, la vremea respectivă, veteranilor după 1989, nivelul acestora este mult fostul preşedinte al filialei, generalul (r) sub cel al celorlalte ţări europene, pentru Gheorghe Săveanu şi directorii instituţiei gazdă, sprijinirea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă dr. Viorel Ciubotă şi dr. Daniela Bălu. ale acestora, solicitându-se următoarele: După cuvântul de salut şi bun venit din 1. Asigurarea asistenţei medicale, a partea actualului director al Muzeului Judeţean, medicamentelor şi protezelor gratuit; dr. Liviu Marta, preşedintele filialei „Dr. Vasile 2. Acordarea biletelor de tratament direct Lucaciu” Satu Mare a Asociaţiei Naţionale a prin filialele judeţene; Veteranilor de Război (ANVR), col. (r) prof. 3. Îmbunătăţirea îndemnizaţiilor de război Nicolae Codrean, a susţinut un discurs şi a pensiilor de invaliditate; emoţionant privind evoluţia în timp a oamgierii şi 4. Punera în aplicare a legislaţiei ce prevede marcării calităţii de veteran de război, din care împroprietărirea cu terenuri agricole sau spicuim următoarele: intravilan a celor decoraţi cu ordine şi „Respectând adevărul istoric, trebuie să medalii de război; spunem că recunoaşterea unei asemenea 5. Rezolvarea problemelor ce apar cu onorante şi legitime calităţi nu a venit de la sine, decontarea către transportatori a biletelor de direct de la suveran, şi nici datorită propunerilor călătorie pentru veterani suportate de stat; sau intervenţiilor vreunei instituţii a statului, ci 6. Distribuirea la timp a foilor de drum în urma demersurilor unor bărbaţi curajoşi, foşti pentru transportul pe calea ferată şi combatanţi pe redutele de la Griviţa, Plevna, acordarea pentru toţi a dreptului de a călători Rahova, Smârdan, Vidin, care nu mai puteau la clasa I;

20 7. Scutirea de impozite şi taxe locale, Mare la data constituirii filialei. potrivit legii; A urmat un moment artistic emoţionant, 8. Exceptarea de la impozitare a pensiilor devenit deja tradiţional, susţinut de Ansamblul veteranilor şi invalizilor de război. „Codrişorul” al Palatului Copiiilor Satu Mare, Apoi, s-au adresat veteranilor de război coordonat de inimosul profesor Nicu Miclăuş, prezenţi, dar şi participanţilor, prefectul Eugeniu care a încălzit inimile celor prezenţi cu Avram şi preşedintele Adrian Ştef, ambii frumoasele cântece patriotice compuse pe manifestându-şi bucuria de a participa la un astfel melodii populare. Păcat că toţi reprezentanţii de eveniment, dar şi disponibilitatea de a sprijini presei sătmărene au urmat exemplul autorităţilor, cu tot ceea ce pot activitatea filialei sătmărene a părăsind mai devreme sala pentru a participa la veteranilor de război. Am reţinut, în acest sens, alte acţiuni ce se desfăşurau în municipiu, astfel promisiunea preşedintelui Adrian Ştef cu privire că veteranii de război, văduvele acestora şi ale la acordarea de sprijin concret din partea celor ce şi-au pierdut viaţa pe câmpurile de Consiliului Judeţean pentru veteranii, văduvele bătălie, precum şi rudele acestora şi cei ce-i de veterani sau văduvele de război cu situaţii venerază cu adevărat pe luptătorii ce s-au deosebite. Aceasta şi pentru că, aprecia sacrificat pentru Neam şi Ţară care nu au putut fi vorbitorul, „generaţiile ce le-au urmat şi-i vor prezenţi la manifestare, au fost văduviţi de un urma pe veterani, au de învăţat de la aceştia ce minispectacol televizat emoţionant, care ne dă înseamnă jertfa, dragostea de ţară şi speranţe că, totuşi, copiii şi tinerii noştri respectă patriotismul, lor trebuind să le mulţumim că istoria şi jertfele înaintaşilor. astăzi, la Satu Mare, se vorbeşte româneşte”. În încheierea acestui scurt material Au mai rostit scurte alocuţiuni lt.col. evocator, alături de urările de sănătate şi bătrâneţi Bogdan Dumitru, din partea Centrului Militar liniştite pentru veteranii noştri, urmând exemplul Judeţean Satu Mare şi dr. Lucian Cucuiet, director profesorului Nicolae Codrean, prezentăm al Arhivelor Naţionale Satu Mare. Din cuvântul emoţionanta poezie „VETERANII”, autor Adrian acestuia din urmă, reţinem evocarea - ce a lipsit la Mierluscă: nivel de judeţ şi municipiu - a zilei de 19 aprilie 1919, data la care Satu Mare a fost eliberat de Tot mai puţini, împovăraţi de ani, trupele bolşevice maghiare ale lui Bela Kun, ce Răspund, la pragul anilor, prezent! împiedicau punerea în aplicare în această zonă a importantelor hotărâri ale Marii Adunări În trupuri poartă urmele tranşeii, Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Iar mintea, ca şi pasul, li-i mai lent. De asemenea, a menţionat că manifestările organizate în 2009, la aniversarea a 90 de ani de la Unii au fost eroi fără de seamă, acele evenimente, au constituit punctul de pornire pentru reluarea frumoasei iniţiative din anii 90, Alţii, atât cât soarta le-a fost dat, respectiv editarea, în serie nouă, a acestei reviste, Dar cei care i-au înfruntat vreodată „Eroii Neamului”. Le-au cunoscut tăria de soldat! Un moment interesant şi emoţionant l-a constituit şi scurtul discurs al preşedintelui de onoare al filialei judeţene a ANVR, g-ral de Îi întâlnim în pieţe, cu sacoşa, grigadă (r) Gheorghe Săveanu, fostul preşedinte Uşoară ca şi trupu-npuţinat. fondator al asociaţiei, participant la 3 campanii ale Armatei Române în cel de-al doilea război Sau ascultând cuminţi în farmacie, Mondial. Pentru cei interesaţi de epopea bravului Că leacul gratuit s-a terminat. nostru veteran de război, recomandăm numerele 1(6), 2(7), 3(8) şi 4(9) din 2011 ale revistei „Eroii Neamului”. Ei au luptat să fim români Remarcăm în context, propunerea Şi să trăim aici, în „Ţara Noastră”! inopinantă a colonelului (r) Radu Olah de a se Să nu fim părţi din alte naţiuni, realiza o placă memorială pe care să fie Să ne mândrim cu avuţia noastră. inscripţionate numele tuturor celor peste 2000 de veterani de război câţi existau în judeţul Satu

21 In honorem - Colonel în retragere Dumitru DUMITRU Lt. colonel (r) Ioan BĂLĂNESCU

n cei 64 de ani în care mi-am legat destinul dârzenia cu care a luptat, actualul colonel (r) de slujirea statului şi societăţii româneşti, am avut Dumitru Dumitru a fost citat prin ordine de front. prilejul să cunosc o mulţime de oameni care, prin Ca preşedinte, timp de 22 de ani, al Comisiei truda lor plină de pasiune, au reuşit să insufle celor de cenzori a ANCE, a contribuit la buna gestionare din jur dragostea faţă de muncă, simţul patriotic, a fondurilor finaciare şi a obiectelor de inventar, cinstea şi omenia. În numerele anterioare ale dar şi pentru identificarea şi valorificarea de noi revistei s-au făcut cunoscuţi, în cadrul produsului resurse. Astfel, împreună cu conducerea Biroului revuistic IN MEMORIAM, camarazi care nu mai Executiv, a acţionat pentru obţinerea sumelor sunt în viaţă. În numărul acesta şi a celor care vor necesare funcţionării filialei judeţene, prin urma, facem cunoscute activităţile camarazilor ce sponsorizări de la Consiliul Judeţean, bănci şi mai sunt în viaţă, printr-un produs revuistic, IN persoane fizice cu dragoste şi recunoştinţă pentru HONOREM. eroii neamului. Şi-a adus o importantă contribuţie Eroul evocării de faţă este colonel (r) Dumitru la inventarierea monumentelor şi cimitirelor Dumitru („Dumitru la pătrat” cum este eroilor, a tuturor operelor comemorative de dezmierdat de către camarazii apropiaţi), război, precum şi la crearea organelor comunale împlineşte peste câteva luni venerabila vârstă de cu atribuţii în evidenţa şi administrarea acestora, 89 de ani. conform prevederilor legale şi statutare ale A trăit o viaţă prin muncă şi cu sârguinţă ANCE. Pentru activitatea desfăşurată în cadrul pentru învăţătură. Face parte din cei mai vârstnici filialei sătmărene, în anul 2008, i s-a acordat veterani de război din asociaţia sătmăreană a medalia jubiliară „Pentru merite deosebite”, de acestora. Este membru, din 1991, în filialele către Biroul Executiv Central al ANCE. sătmărene ale Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Îşi aduce aminte cu drag, dar şi cu lux de Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru amănunte, despre perioada în care şi-a desfăşurat Ioan Cuza” şi Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor activitatea ca ofiţer de grăniceri. Se mândreşte cu (ANCE) „Regina Maria”. faptul că, lucru ştiut, activitatea de pază şi apărare S-a născut în Murgeşti, judeţul Buzău, la a frontierei de stat era asemănătoare, în multe 26.08.1925, dintr-o familie de ţărani harnici, care cazuri, cu cea de pe front, mai ales în perioada aşa- l-a crescut în dragoste faţă de ţară, glia străbună şi zisului „război rece”. Pentru realizările deosebite cu credinţă în Dumnezeu. în această activitate, a primit mai multe distincţii. După absolvirea şcolii primare din satul natal, A fost căsătorit cu Ecaterina, care a decedat în a urmat cursurile liceale la Buzău, iar în 1950 a 1966, astfel că a rămas singur de 48 de ani, fost admis la Şcoala de ofiţeri din Oradea, pe care mândrindu-se, însă, cu fiul Alexandru, de profesie a absolvit-o în 1953, cu gradul de locotenent. inginer. După înălţarea în grad, a fost repartizat la unitatea După terminarea povestirii vieţii de pe front, de grăniceri din Satu Mare, îndeplinind funcţii de din cariera militară, din activităţile social- comandant de companie pe frontieră şi şef de culturale şi patriotice, dar şi din cea de familie, se birou în cadrul regimentului până când, din mândreşte cu longevitatea acesteia, recomandând motive de sănătate, a fost trecut în rezervă. celor mai tineri să-i urmeze exemplul. Printre Calitatea de veteran de război o deţine datorită factorii principali care au contribuit la atingerea faptului că, în anul 1944, s-a înrolat voluntar în venerabilei vârste, colonelul (r) Dumitru Dumitru Divizia „Tudor Valdimirescu” şi a luptat în crede că se numără munca raţională, mersul pe bătăliile pentru eliberarea ultimei brazde de jos, viaţa cumpătată, dar şi efectuarea analizelor pământ românesc ocupat vremelnic de către medicale periodice şi urmarea întocmai a hortiştii unguri. Apoi, în luptele de la Debrecen, recomadărilor medicului, în speţă a doctorului această unitate s-a acoperit de glorie, pentru Dorel Coica, colonel în rezervă, care i-a fost victoria obţinută, acordându-i-se denumirea medic la unitatea militară de grăniceri, iar acum îi „Divizia Tudor Vladimirescu Debrecen”, fiind este medic de familie. decorată cu ordine militare de război. Pentru

22 Colonelul Ioan Severeanu, victimă a epurărilor din Armata Română Dr. Viorel CÂMPEAN

ncercăm să schiţăm în cele ce urmează un Ioan Székely junior, se născuse în 1881 la portret al unui ofiţer superior al Armatei Române, Tria, unde tatăl său, Ioan Székely senior era care a avut mult de suferit după ce României îi paroh1 . Dar, şi străbunicul micuţului Ioan, fusese rezervat, la terminarea celei de a doua George Székelyi, fusese preot greco-catolic 2. conflagraţii mondiale, un destin supravegheat de Mama lui Ioan Severeanu, Irina, era fiica marea putere sovietică. Şi din acest punct de preotului greco-catolic Florian Selăgian (1857, vedere istoriografia sătmăreană are multe lacune, Nojorid-?, slujitor din 1887 până la pensionarea ştiindu-se prea puţin ce dimensiuni au avut sa în parohia Pişcolt) şi a Corneliei Bandiciu şi se epurările ofiţerilor sătmăreni. Rămâne în sarcina născuse în prima parohie în care a funcţionat tatăl viitorilor cercetători să scoată la lumină şi aceste ei, Şemlac (jud. Arad). aspecte. Este interesant de subliniat faptul că Vom vorbi despre colonelul Ioan înaintea lui Florian Selăgian la Pişcolt a slujit Severeanu, care s-a născut în anul 1907 la Pişcolt, socrul său, părintele Mihai Bandiciu3 . Se poate în familia preotului greco-catolic Ioan Székely; spune că, prin slujirea la Pişcolt a bunicului şi în registrul de naşteri figurează cu prenumele străbunicului lui Ioan Severeanu, familia lui a Ioan Florea Aurel. Românizarea numelui de fost foarte legată de această frumoasă localitate familie s-a produs, desigur, în perioada din judeţul Satu Mare. interbelică. Vorbind despre familiile ambilor Împreună cu sora sa, Cornelia Irina, au părinţi ai lui Ioan Severeanu, trebuie să precizăm fost crescuţi de familia bunicului Florian că erau preoţeşti, greco-catolice. Selăgian, paroh la Pişcolt. S-a întâmplat acest lucru pentru că tatăl său avea să aibă mari probleme, fiind nevoit să renunţe la preoţie. Întorcându-ne acum asupra destinului tatălui lui Ioan Severeanu, consemnăm faptul că a fost hirotonit în anul 1907. După hirotonire a slujit în calitate de capelan la Nyir Acsád, cel puţin în anii 1907-1908, iar după aceea în parohia Betfia. În 1911 era paroh la Betfia. Din această perioadă avem o informaţie importantă, aceea că el făcea parte din Despărţământul Oradea al „Astrei”. A fost apoi paroh la Amaţi, în vremea alipirii forţate la Episcopia Greco-Catolică de Hajdudorog, slujind aici din martie 1915. În 1918, enoriaşii au cerut vicarului Romul Marchiş îndepărtarea sa din parohie deoarece „nu-şi îndeplinea funcţiunile bisericeşti, faţă de credincioşi e dur şi nemilos, nu ne poate fi păstorul sufletesc, căci prin purtarea lui ne înstrăinează şi de la biserică”. Cu toate acestea, am remarcat faptul că în documentele parohiale a păstrat consemnările în limba română, deşi în alte locuri s-a trecut la scrierea în limba maghiară. La acest moment al cerctetării nu cunoaştem amănunte despre anii petrecuţi de tatăl lui Ioan Severeanu după ce i s-a ridicat dreptul de a mai sluji.

23 Ioan Severeanu a absolvit Academia Române, după căderea Cortinei de Fier. În pofida Militară din Bucureşti. Probabil că schimbarea atitudinii fluctuante a comportamentului tatălui numelui, românizarea acestuia, a survenit în său, crescut în casa bunicilor, în spirit patriotic, perioada interbelică. S-a căsătorit cu Ana Ioan Severeanu şi-a dovedit, împreună cu Barbara, fiica învăţătorului Ioan Maghiar din credincioasa lui soţie, ataşamentul faţă de Sanislău. Şi această familie a dat numeroase valorile autentice ale poporului român. personalităţi tezaurului uman românesc din Localitatea Pişcolt poate fi mândră că a dat Sătmar, cel mai cunoscut dintre membrii ei fiind Sătmarului o astfel de personalitate devotată canonicul Augustin Maghiar, care şi-a dat neamului românesc. Biografia lui ar merita sufletul într-o celulă din temniţa elitei româneşti, cercetată cu mai multă atenţie, destinul său fiind Sighet. o piesă importantă în angrenajul celor petrecute Ioan Severeanu a luptat pe frontul de Est după sovietizarea României. până la Odessa. De asemenea, a luptat şi pe frontul de Vest, unde a fost rănit. A fost însoţit pe front de soţia lui, deoarece casa le-a fost bombardată şi, neavând copii, aidoma lui, şi soţia s-a dedicat cauzei naţionale. În spital a învăţat să facă injecţii şi a fost de mare folos. Ajuns la gradul de colonel, a fost decorat cu „Steaua României” cu spade încrucişate şi citat pe ordin de front în numeroase rânduri. Decoraţia, casca, gamela lui, precum şi alte documente le-a donat Muzeului Militar din Oradea. După demobilizare a lucrat ca funcţionar la Fabrica Textilă „Crişana” din Oradea. În anul 1952 a fost arestat, chiar de pe stradă, fiind eliberat abia peste 3 ani. A fost deţinut fără a i se intenta proces, cerut insistent de soţia sa chiar lui Petru Groza. Neavând copii, aşa după cum am precizat, cei doi soţi Severeanu s- au comportat exemplar cu odraslele rudelor, contribuind decisiv la împlinirea lor culturală şi spirituală. A decedat în anul 1977 în urma unui cancer, ducând în mormânt mai multe schije în picior. A fost înmormântat la Oradea. Destinul colonelului Severeanu ilustrează modul în care a fost răsplătit eroismul mândrei Armate Regale

Note 1Ioan Székelyi de Szendroy sen. (1855-?), s-a născut la 23 iulie 1855 în Cordău, în familia parohului greco-catolic local George Székelyi şi a Iulianei Napoianu. A fost hirotonit la 22 aprilie 1880. Pentru început a slujit în Tria, iar după aceea la Nyirabrány (localitate aflată azi în Ungaria). 2George Székelyi (1815, 1813 după altă sursă-1889), absolvent de teologie la Pesta, s-a căsătorit în 1843 cu Iuliana Napoianu, fiind hirotonit în acelaşi an. Pentru început a fost capelan la Leta Mare, apoi a fost paroh la Cordău. În 1861 era paroh al catedralei episcopale din Oradea. După aceea a funcţionat la Macău, îndeplinind şi funcţia de vice- arhidiacon. Din 6 ianuarie 1867 este instalat ca paroh la Ardusat, unde a dat dovadă de o corectitudine exemplară. Trece la cele veşnice, pe când avea titlul de preot emerit. 3 Mihai Bandiciu (1832-1886), absolvent de teologie la Pesta. În anul 1854, pe când era student, a tradus Biblie mică seu Testamentulu vechiu şi nou în 90 de tipuri. Între anii 1856-1873 a fost profesor la Gimnaziul greco-catolic din Beiuş, ajungând să primească gradul de profesor emerit. La cererea lui, din 1875 a slujit pentru credincioşii din Pişcolt, până la trecerea la veşnicie.

24 Şi totuşi, veteranii mai ard...

Colonel (r) Voicu ŞICHET

S -a născut la 24 octombrie 1923 în sector de front printr-o deplasare prin pădure pe localitatea Cârligu Mare, comuna Văcăreasca, timp de noapte. Din acea perioadă îşi aminteşte judeţul Buzău, unde a urmat cele 4 clase ale că era coleg cu veteranul Bentu Nicolae, învăţământului primar. Apoi a fost dat de părinţi Dumnezeu să-l odihnească (a decedat la sfărşitul ca ucenic la croitorie, meserie pe care şi-a anului trecut, la vârsta de 93 de ani), împreună cu perfecţionat-o ca practicant, între 1939-1944, la care am creionat primul portret de veteran de o serie de firme deţinute de evrei şi maghiari în război în paginile acestei reviste (vezi art. Bucureşti. Este veteran de război şi memebru al Portdrapelul victorios mai este printre noi din Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, EN, nr. 2-4 (3-5) /2010). Au urmat şi alte lupte filiala Satu Mare, având gradul de plutonier crâncene cu inamicul german şi maghiar, major, numele său fiind: STOICA VIRGILIE, precum cele de la Oarba d e Mureş, până la însă toţi îi spun Virgil. eliberarea Clujului, însă, aşa cum singur mărturiseşte, a reuşit să spravieţuiască tuturor încercărilor, datorită iconiţelor cu Mântuitorul şi Maica Domnului pe care le-a purtat mereu lângă inimă, chiar şi acum acestea, deşi foarte deteriorate, nu-i lipsesc din portmoneu. În luna octombrie, subunitatea în care era încadrat s-a întors la Târgu Mureş, unde-şi avea sediul regimentul, pentru refacere. În decembrie, însă, au fost scoşi din garnizoană de către Armata Sovietică, deplasându-se pe jos, în condiţii atmosferice destul de neprielnice, la Sibiu, unde recruţii au rămas până în luna martie 1945 pentru instrucţie, grosul regimentului mergând pe frontul din Ungaria-Cehoslovacia. După stagiul de instrucţie, au fost duşi cu trenul la Oradea, de unde, pe jos, s-au deplasat în localitatea Berzik de lângă Tokay, unde trupa a afost cazată la şcoală, iar ofiţerii în conacul unui grof ungur. Petrecând aici circa o săptămână, veteranul nostru îşi aduce aminte cu plăcere despre relaţia de prietenie pe care a avut-o cu fiica gazdei ofiţerilor, pe care a cunoscut-o cu ocazia frecventelor vizite la conac pentru călcatul şi ajustatul ţinutei ofiţerilor, aceştia A fost încorporat ca tânăr recrut la 20 mai punându-i în valoare meseria de croitor. La 1944, în cadrul Regimentului 18 Infanterie rândul său, groful a fost foarte corect şi amambil Târnăveni, Divizia 18, unde a efectuat perioada cu ofiţerii români, iar lui personal, la despărţire, de instrucţie. După evenimentul istoric de la 23 i-a dat o pâine mare şi o sumă aprecaibilă de bani august 1944, unitatea sa a fost trimisă pe front, pentru a-i fi de folos în marşul spre Banska astfel că a luptat pe frontul din Transilvania, Bistrica. Tot relaţii amicale au avut şi aici cu până la eliberarea Clujului. Îşi aduce şi acum formaţiunile feminine de partizani cehoslovaci, aminte prin ce momente grele a trecut în luptele care i-au primit foarte bine pe ostaşii români, cu din zona Târnăveni, când subunitatea din care care au şi colaborat în diverse misiuni. făcea parte a primit misiunea de a ocupa un În momentul acesta al discuțiilor, domnul

25 Stoica și-a exprimat marele of al vieții sale: de ce pe actuala stradă Petofi Sandor, astfel că-l admira nu se pot înțelege toți oamenii între ei?! De ce zilnic pe chipeşul militar. După lăsarea la vatră, trebuie să fie atâta ură și dușmănie?! De ce în octombrie 1946, s-a căsătorit cu cea care i-a trebuie să fie atâtea conflicte și războaie fost alături 63 de ani, până în 2010, când a interetnice, interconfesionale sau de altă decedat. natură?! El nu înțelege acest lucru prin prisma După 2 ani de muncă la croitoriile de pe faptului că, deși a venit din sudul țării s-a împăcat actualul Bulevard I.C. Brătianu, a plecat, în bine cu sătmărenii, indiferent de naționalitate, 1948, cu soţia, la tatăl său, în localitatea buzoiană lucrând cu și pentru români, unguri, evrei sau Gârbovi, unde acesta administra o moară. Nu au nemți. Un exemplu că se poate trăi în armonie reuşit să se descurce, asflel că, în 1950 s-au mutat este și modul în care a fost tratat de străini pe la Satu Mare. Cu sprijinul cumnatului Şuta timpul războiului. Vasile, fost general, ce activa în organele puterii Revenind la povestea de război, veteranul din acele timpuri la Arad, s-au angajat amândoi nostru își amintește că după alte două săptămâni la fabrica de confecţii Mondiala, unde au lucrat petrecute aici, au ocupat poziţii pe frontul din până în 1983, la pensionare. Munţii Tatra, unde au luptat până la terminarea Cei doi soţi au un fiu, Virgilie-Gheorghe, care a absolvit şcoala de ofiţeri de la Băneasa şi a lucrat mult în diplomaţie, petrecând 5 ani la Ambasada României de la Budapesta, în calitate de consilier al ambasadorului Donca (tot sătmărean), apoi 2 în China şi 2 în Pakistan, în prezent fiind pensionar la Bucureşti. Veteranul Virgil Stoica, în prezent plutonier major în retragere, a activat mereu în structurile asociative constituite la Satu Mare de către veteranii de război, inclusiv în fostul cor al acestora. Împreună cu veteranii, dar şi cu corul Catedralei o r t o d o x e Adormirea Maicii Domnului, războiului, 9 mai 1945. Aceleaşi talismane sfinte în special pe vremea părintelui protopop Ioan l-au ferit şi aici de gloanţele inamice, scăpând Ţolescu, a făcut multe deplasări şi excursii în fără să fie rănit, deşi de multe ori se deplasa doar judeţ şi în ţară, astfel că se mândreşte că „a văzut târâş, iar gloanţele treceau pe deasupra capului toată România”. Chiar de dinainte de decesul sau cădeau în imediata sa apropiere. soţiei, a fost şi este ajutat în gospodărie de către Pe timpul luptelor din Munţii Tatra a fost d-na Iudit Dărăban, care îl înoţeşte şi acum, înaintat la gradul de fruntaş, iar după revenirea în aproape anual în staţiuni, dar şi la evenimetele ţară, în luna iunie 1944, pe jos, regimentul fiind aniversar-comemorative ce se desfăşoară în Satu încartiruit la Satu Mare şi Carei, a fost selecţionat Mare, având totodată grijă să nu ducă lipsă de pentru Şcoala de gradaţi, pe care a efectuat-o în nimic. cazarma sătmăreană, actualul sediu al Centrului Nouă nu ne rămâne decât să-i urăm multă Militar Judeţean. Aici, trecând zilnic, în formaţie sănătate, zile senine şi să onoreze cu prezenţa cântând spre câmpul de instrucţie, a cunoscut-o încă mulţi ani manifestările de cinstire a Eroilor pe viitoarea soţie, Nastai Maria, fostă refugiată, Neamului, printre ei şi foşti camarazi de-ai în perioada 1940-1944, la Timişoara, care locuia domniei sale.

26 Antonescu - pro şi contra (XVI)

Prof. Ioan CIARNĂU

C atalogată drept furtunoasă, confruntarea comunişti. În scrierile sale, colonelul Dămăceanu de la Rastemburg dintre Hitler şi Antonescu a dat notează: „Trebuie să apreciez că acest comitet şi- curaj opoziţiei, iar retragerea mareşalului la a desfăşurat întreaga sa activitate, chiar din Olăneşti, pentru cei mai mulţi politicieni, a prima zi a constituirii lui, sub conducerea devenit o enigmă. Se părea că nimeni nu înţelegea partidului comunist, care a luat în mâinile sale cu adevărat valoarea strategiei acestuia. Nimeni, toate frâiele pregătirii militare a insurecţiei nici chiar clica, adhoc formată, de la Palat, nu armate, el devenind practic organizatorul şi putea penetra în profunzimea planurilor conducătorul unic al întregii acţiuni”. mareşalului. Nu puţini erau aceia care considerau Afirmaţiile sale erau, deopotrivă, adevărate şi izolarea mareşalului drept slăbiciune, indecizie mincinoase, în sensul că nu redau toate aspectele sau teamă, precum şi faptul că acesta se pregătea şi nuanţele, care nu trebuiau omise. Astfel, să dărâme coloanele principale pe care se Regele Mihai, spre a-şi salva tronul, se servea de întemeia salvarea ţării în acele momente. Ori, comunişti, în ideea ca aceştia, printr-o alianţă Antonescu nu făcea altceva, prin intenţiile sale, temporară cu cercurile Palatului, sperau să-şi decât să îndepărteze pericolele, să netezească netezească drumul spre acapararea puterii. Totul drumul spre actul de la 23 august, pentru care el este tulbure în acest episod, care a decis, pentru o însuşi se pregătea, căutând să creeze condiţiile jumătate de veac, destinul unei naţiuni. În această cele mai bune de declanşare. coaliţie creată împotriva firii, Lucreţiu Nu stăteau inerţi, în acele zile de la Pătrăşcanu nu reprezenta adevărata conducere, începutul lui august 1944, nici membri secţiei din aşa cum se bănuia, nici pe cea a comuniştilor în România ai Kominternului, care încercau general, ci se reprezenta doar pe sine. Nici insistent să se regrupeze. Personajele acestei relaţiile sale cu Emil Bodnăraş, vechi spion al grupări îşi fac apariţia pe scena politică în etape şi Moscovei, nu erau dintre cele mai sincere, într-o în mod dispersat. Dacă din primele documente concordie deplină. El intuieşte că acesta păşea pe ieşite la lumină se vorbea doar de Lucreţiu calea trădării, în folosul ruşilor, lucru nedorit, în Pătrăşcanu şi Emil Bodnăraş, alias inginerul acele momente, de nimeni, îndeosebi de Ceauşu, mai târziu aveau să apară numele lui adevăraţii opozanţi ai stării politice din acele zile. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Gheorghe Apostol. „Planul insurecţiei, mărturiseşte Ei, aflându-se în detenţie în lagărul de la Târgu colonelul Dumitru Dămăceanu, nu a fost Jiu, unde se bucurau de un regim care le permitea cunoscut decât de comunişti”, fapt care duce la multă libertate, tocmai când ar fi fost nevoie de concluzia că nici Regele şi nici capii opoziţiei nu prezenţa unor fruntaşi comunişti, marcanţi, aveau habar de urzelile politice din jurul aceştia dispar, astfel încât delegaţilor de la Palatului. În acest caz, Lucreţiu Pătrăşcanu se Bucureşti le-a trebuit mult timp ca să le dea de pomeneşte plutind între două ape: ştia câte ceva, urmă. Abia în preziua lui 23 august şi-au semnalat dar nu cunoştea esenţialul. Tocmai acest fapt îl va prezenţa. Prevăzând momentul unor tratative cu duce mai târziu la pierzanie. Sintetizând faptele şi reprezentanţi ai guvernului sovietic, mareşalul intenţiile, uşor se poate constata că în acele Antonescu asigurase şi comuniştilor un spaţiu de momente s-a generalizat o stare de confuzie, acţiune, în ideia că inamicul să găsească mai chiar dubioasă, în care fiecare căuta să-i lesne un limbaj comun cu ei. păcălească pe ceilalţi, situaţie care nu va aduce Răsplătit cu gradul de general, pentru nimic bun, fapt confirmat mai târziu de istorie. actul nedemn de a-şi fi încălcat jurământul Paradoxal, mulţi oameni cu funcţii de răspundere militar, prin divulgarea, în mod repetat, a unor în stat, convinşi fiind că acţionează în numele informaţii referitoare la activitatea grupării unui rege în deplină cunoştinţă de cauză, se comuniste, formată prima dată la 14 iunie, raliază acestei acţiuni. Printre aceştia, puteau fi colonelul Dumitru Dămăceanu face cunoscut că identificaţi mulţi generali şi ofiţeri superiori, ca: tot atunci s-a constituit şi un grup militar care să Constantin Niculescu, Ilie Creţulescu, Mihail se ocupe de pregătirea insurecţiei propuse de Racoviţă şi alţii. În aceste condiţii, pregătirile

27 militare care se făceau în vederea înlăturării a fixat o echipă de trei subofiţeri care să mareşalului Ion Antonescu s-au desfăşurat în săvârşească această acţiune. Într-o şedinţă deplină ambiguitate, fiind dirijate de nişte inşi restrânsă (P.C.R. şi ofiţeri superiori), se stabilise care urmăreau alte scopuri decât acelea ale data acţiunii: 15 - 16 august, 22 - 23 august sau conspiraţiei în general. 25 - 26 august.” Particularizându-l pe Rege, uşor putem Chiar şi din simpla lecturare a rândurilor constata că monarhul, din punct de vedere de mai sus, se poate concluziona că în acele zile şi sentimental, se situa mai aproape de opoziţia împrejurări, Regele Mihai, încă imatur din punct condusă de Iuliu Maniu şi de Dinu Brătianu, de vedere politic, în loc să-i folosească pe decât de gaşca lui Emil Bodnăraş, iar această comunişti, s-a lăsat manevrat de ei. opoziţie îl îndemna la prudenţă. Astfel că, Activitatea complotiştilor avansa încet, datorită situaţiei confuze, a nehotărârii, precum şi dar sigur. Deşi se plângeau că se văd nevoiţi să a ambiguităţilor, la începutul lunii august a anului acţioneze în condiţii grele de ilegalitate, şi-au 1944, nici regele, nici conducătorii partidelor dus, totuşi, la îndeplinire pregătirile, fără cel mai politice încă nu se puteau pronunţa definitiv dacă mic neajuns. În timp ce Mareşalul se străduia să sunt de partea Mareşalului sau împotriva lui. întreprindă unele demersuri pentru a determina Acestora li se poate imputa şi reminiscenţa unui pe anglo-americani să folosească această ocazie, palid reflex de conservatorism, menit a se complotiştii finalizau planul lor de acţiune, plasa diminua treptat până la dispariţia totală, lor, în care trebuia să cadă mareşalul Ion îndeosebi la cei din anturajul regelui. Antonescu. Mai mulţi generali şi ofiţeri superiori Continuând şirul mărturiilor făcute de din complot porniseră pe front, în primele actanţii vremii, considerăm utilă ideia redării săptămâni din luna august, luând contact cu declaraţiei lui Emilian Ionescu, fost aghiotant ofiţerii care acceptaseră să colaboreze cu regal, făcută într-un moment în care era obligat, complotiştii. În acelaşi timp, ei aveau misiunea prin forţa împrejurărilor, să preia, cel puţin în de a verifica starea de spirit a comandanţilor şi a parte, punctul de vedere a lui Emil Bodnăraş şi unităţilor, cu predilecţie a celor din spatele Dumitru Dămăceanu: frontului. Aşa se explică desele călătorii ale „În rândurile forţelor politice din ţară se generalului Sănătescu pe front şi contactele cristalizaseră, în general, două atitudinini: stabilite de Dămăceanu şi Răşcanu cu o serie de liderii partidelor Ţărănesc şi Liberal, deşi la ofiţeri, consideraţi simpatizanţi ai acestei idei, cu intrarea în Blocul Naţional Democrat toate că amănuntele acţiunii erau încă acceptaseră soluţia înlăturării dictaturii fasciste necunoscute. şi instaurarea unui guvern reprezentativ, mai Aruncând o privire de ansamblu asupra credeau încă în posibilitatea încheierii climatului politic şi militar internaţional din vara armistiţiului de către Mareşalul Antonescu şi de anului 1944, vom constata că în acest anotimp, aceea se păstrau pe poziţii obstrucţioniste. P.C.R. asupra Europei s-a aşternut o relativă acalmie, pe şi alte forţe democratice şi antifasciste militau cu care naivii o puteau considera ca fiind dătătoare hotărâre pentru răsturnarea regimului de speranţe. Prea optimiştii se înşelau, deoarece antonescian, printr-o acţiune militară fermă, aceasta nu era altceva decât liniştea dinaintea rapidă, care să-l surprindă pe adversar şi să nu-i furtunii. Deoarece norii grei de pe cerul dea timp să se cramponeze pe poziţia unei Normandiei se rostogoleau ameninţători înspre rezistenţe disperate. Înscrisă pe un asemenea centrul Franţei şi de aici mai departe. La 15 fundal, era tot mai dificilă situaţia monarhiei, august se consumă bătălia hotărâtoare de la opţiunile ei deveneau inevitabile. Cercurile Falais, în care 30 de divizii germane, grosul Palatului nu au acceptat planul P.C.R. S-a decis, forţelor din vest, erau angajate într-o luptă după examinarea mai multor soluţii, ca crâncenă. Mare parte dintre acestea, probabil 20 Mareşalul să fie arestat la Palat. Aşadar, s-a de divizii, erau pe punctul de a fi distruse de trecut la alcătuirea planului care prevedea forţele anglo-americane, care înaintau spre chemarea lui la Palat, la data şi la ora care se va Orleans şi Chartres, pe direcţia Paris. stabili, unde avea să se ţină o consfătuire până la În urma bătăliilor din nordul Franţei, căderea nopţii, când o formaţiune patriotică s-ar blindatele germane au fost distruse, rămânând fi strecurat în Palat executând arestarea. În cazul doar pâlcuri de efective ce nu depăşeau câte 200- când această formaţiune nu ar fi putut să vină, s- 400 de oameni, care opuneau totuşi o rezistenţă

28 îndârjită la fiecare pas. O rezistenţă motivată mai Declaraţia lui Vişoianu cu privire la impasul mult de fanatism şi mai puţin de dorinţa de diplomaţiei româneşti înainte de 23 august, apărare. În aceste condiţii, generalul Model nu printre altele, spune: „Ştirbei şi cu mine am avut mai este în stare să organizeze o rezistenţă, sentimntul foarte net că URSS-ul nu vroia capabilă de a opri eliberarea Franţei. În acest armistiţiu, vroia să intre la noi învingătoare, cu timp, generalul Patton, în fruntea forţelor armele în mână. Procesele noastre de conştiinţă blindate americane, ocoleşte Parisul şi atinge au fost grele dar, în cele din urmă, am trimis Sena dinspre Est. Trupele germane din Paris Regelui o telegramă cifrată în care noi îi ceream încep evacuarea. să înceteze operaţiunile militare împotriva Dar, să revenim pe frontul nostru, sovieticilor, fără a mai aştepta răspunsul lor”. românesc. Noutatea cea mai notabilă pentru noi, Telegrama lui Vişoianu nu a ajuns la românii, este încetarea bruscă, ca într-un consens, cunoştinţa Mareşalului, deoarece Regele era deja a bombardamentelor aliate asupra Bucureştiului câştigat pentru acţiunea împotriva acestuia. şi a Ţării, încă de la începutul lunii august. Totuşi, Reprezentanţii partidelor de opoziţie treceau probabil pentru aducere aminte că războiul încă peste capul şefilor lor, Maniu şi Brătianu. Ei se nu s-a sfârşit, arar câte un bombardier englez, adresau, adesea, direct Regelui, cu propuneri într-o incursiune de noapte, arunca câte o bombă instigatoare, când încă nu se ştia de intenţiile asupra Bucureştiului. Ultimul bombardament de ofensive ale sovieticilor. Chiar şi acţiunea acest fel s-a produs în noaptea de 14-15 august, propusă de Vişoianu nu putea fi înfăptuită decât când un bombardier a aruncat câteva bombe în prin demiterea Mareşalului, cu care, în schimb, cartierul Patriarhiei. nu erau de acord şefii partidelor politice. În În afara urzelilor făcute parcă la lumina consecinţă, se poate afirma, fără a avea zilei în capitală, în ţară sau pe front, la subteran se sentimentul că greşim, că ne aflăm în faţa unui lucra neîncetat. Toate eforturile depuse de document care dezvăluie un alt aspect al apropiaţii lui Antonescu de a-l informa pe problemei armistiţiului şi anume desolidarizarea Mareşal asupra pericolelor ce îl pândesc, în mare trimişilor plenipotenţiari a lui Mihai, Maniu şi parte s-au dovedit a fi zadarnice. De pildă, era cu Brătianu de şefii lor. neputinţă să fie cunoscute proiectele OKW-ului, Mai toate rapoartele operative din 18 şi 19 ce măsuri de siguranţă avea să pună în aplicare în august indicau cu certitudine iminenţa unei România, planul de a deplasa la Bucureşti divizia ofensive sovietice pe frontul din Moldova. În motorizată din Jugoslavia. De asemenea, la dimineaţa zilei de 19 august, se hotăreşte să se B u c u r e ş t i e r a n e c u n o s c u t o r d i n u l întoarcă în capitală. Faza tratativelor diplomatice comandamentului suprem sovietic, din 2 august a luat sfârşit fără niciun rezultat concret. În seara 1944, către Fronturile 2 şi 3 Ucrainean, pentru aceleaşi zile, dezamăgit de rezultatele de până pregătirea şi executarea unei largi ofensive acum, Mareşalul se afla la Predeal, unde îl asupra frontului românesc, ce avea obiectivul: aşteptau alte rapoarte ce evidenţiau evenimentele ocuparea liniei Bacău - Leova - Tarutino - din ultimele ceasuri. Timp de răgaz nu există. Moldova şi o înaintare ulterioară spre Focşani - Astfel că duminică, 20 august, ştirea declanşării Galaţi - Ismail. Data ofensivei era fixată pe 20 violente a ofensivei sovietice pe frontul Iaşi - august. Chişinău îl determină să se deplaseze chiar în Tăcerea sovieticilor după ultimul răspuns acea dimineaţă la Snagov, pentru a lua avionul şi al Mareşalului lua forme ameninţătoare. În a se duce la Bacău, la comandamentul Armatei a schimb, răspunsul pe care îl aştepta mareşalul Ion IV-a. Antonescu de la Cairo, de la trimişii săi, Ştirbei şi Situaţia pe frontul românesc devine Creţeanu, era negativ. Acest răspuns a fost adus extrem de critică. Armata română avea în faţa sa o de colonelul Traian Teodorescu. La aflarea forţă militară uriaşă, alcătuită din unităţi ale acestuia, Mareşalul cade serios pe gânduri. Se frontului 2 Ucrainean, comandate de mareşalul găsea într-o situaţie nedorită, dar şi neaşteptată. Malinovski şi din ale frontului 3 Ucrainean, Dacă ocazia era pierdută, nu trebuia pierdută şi aflate sub comanda mareşalului Tolbuhin. Ţara. De aceea, atenţia Mareşalului s-a îndreptat Această uriaşă capacitate de atac era alcătuită, în din nou spre Moscova. Activitatea diplomatică a total, din: 90 de divizii, 6 corpuri de mecanizate şi Bucureştiului era în toi, se încercau toate un efectiv de 920.000 de soldaţi, 1400 tancuri, variantele prin care România să iasă în avantaj. 16.279 tunuri şi aruncătoare de mine şi 1.759 de

29 avioane de luptă - conform sursei sovietice. Armatei a IV-a Română, căruia va fi silit să-i ia Acestor imbatabile forţe încerca să opună ulterior comanda, înlocuindu-l cu generalul rezistenţă grupul de armate Ucraina de Sud, aflate Şteflea. Lui Antonescu îi era tot mai limpede că sub comanda generalului german Friessner, care ruşii nu doreau tratative, ci să cucerească dispunea de 27 divizii, 400 tancuri şi 800 de teritoriul românesc cu arma în mână. Tocmai ceea avioane, plus 5 brigăzi de infanterie cu un total de ce Mareşalul nu dorea să se petreacă. În 390.873 de oameni. Armata română era prezentă accepţiunea sa, nu rămânea decât lupta. Căci, aici cu un efectiv de 20 de divizii, dintre care o dacă inamicul asta o doreşte, onoarea militară a divizie blindată, 5 brigăzi şi alte trupe, realizând armatei cere să fie primită şi inamicul un total de 490.000 de oameni. contraatacat şi oprit, iar în urma insuccesului său, Ofensiva sovietică se porneşte în zorii să fie silit ca să vină la masa tratativelor. zilei de 20 august şi este precedată de o Geniul militar al mareşalului Ion formidabilă pregătire de artilerie, al cărei rezultat Antonescu se manifesta, în aceste zile, la tot se concretizează printr-o adâncă spărtură în capul pasul. În timp extrem de scurt era capabil să ia de pod Iaşi. Până la sfârşitul zilei, sovieticii hotărâri decisive, care să-l ducă la succesul pătrund 15 km adâncime în dispozitivul frontului scontat. Actualizând situaţia din teren, acolo pe germano-român, respectiv până pe linia Podul loc, el stabileşte unele contra-măsuri majore. Iloaei - Dealu Mare - Voineşti. În Basarabia, pe Astfel se decide să contraatace forţele inamice direcţia de atac a frontului 3 Ucrainean, se obţin chiar şi în cazul în care acestea se ştia că sunt net succese în zona Chiţcani - Chişinău. superioare numeric şi cantitativ. Astfel, Sosit la Bacău pe la amiaza zilei de 20 contraatacul se va declanşa din zona flancului august, Antonescu găseşte comandamentul stâng inamic, de la Podul Iloaei - Voineasa, unde armatei într-o dezordine condamnabilă: lipseau Divizia 1 blindată de sub comanda generalului date asupra frontului; lipseau măsuri de Radu Korné, sprijinită de artilerie şi întărită de reacţiune; lipseau măsurile de prevedere, etc. unităţi de infanterie, trebuia să silească atacul Starea psihică a militarilor era marcată de o inamic să-şi oprească avântul, dând timp forţelor atmosferă de incertitudine şi descurajare, un fel române să-şi stabilească poziţii noi de apărare, pe de defetism. În această situaţie, Mareşalul intră în aliniamentul Dealu-Mare. conflict cu generalul Avramescu, comandantul

Steagul nostru Poezie cu autor necunoscut, culeasă de la Eugen Sălăjanu din Hotoan

E zdrenţuit bătrânul steag, Sub preasfinţitu-i patrafir De vânt, de ploaie şi de luptă, Primir-a noastre oşti botezul Dar sfânt atârnă de toiag De-a lungul veacurilor şir Mătasea-i falnică şi ruptă Ostaşi înfioraţi de crezul

Prin vifore de fier şi foc Izbândei - Visul unui neam, Năvalnicii vrăjmaşi să-nfrunte În jurul lui făcut-am roată El a zburat din loc în loc Şi-n grele vremi când sufeream Ca şoimul glorios pe munte În el ne-am pus nădejdea toată. Cu el în frunte am pornit Voinici, escaladând Carpaţii, Urcând pe creste de granit, Să dezrobim de-a pururi fraţii.

30 Mari decizii politice româneşti în preajma primului război mondial (II)

Prof. Nicolae POP

N eutralitatea României avea un caracter conducătoare ale ţării, scriitorul şi patriotul provizoriu deoarece poporul român avea o misiune B.Şt.Delavrancea declara: „Noi n-am intrat în istorică de îndeplinit, care nu mai putea fi amânată - haosul acestui măcel pentru cuceriri, ci pentru făurirea statului naţional unitar. La 4/17 august dezrobire...Noi nu vrem ce nu este al nostru, ci vrem 1916, a fost semnată Convenţia politică dintre unirea cu fraţii noştri din Ardeal şi din Bucovina”, România şi Franţa, Rusia, Marea Britanie şi Italia, iar marele istoric Nicolae Iorga scria: „Am intrat în în care se consemna hotărârea ţării noastre de a intra război cu hotărârea de a da tot ce avem în acest în război alături de Antantă, această alianţă moment pentru a căpăta dreptul nostru întreg. recunoscând dreptul României asupra Pentru atât, şi pentru nimic mai mult.” În condiţiile Transilvaniei şi Bucovinei. Era pentru prima dată unui fierbinte conflict militar, refugiaţii ardeleni când patru mari puteri recunoşteau, printr-un din ţară îşi manifestau dorinţa de a organiza document oficial, legitimitatea unirii Transilvaniei regimente de voluntari care să-şi aducă nemijlocit şi Bucovinei cu patria mamă. contribuţia la realizarea Unirii. În numele lor, Întrunit la 14/27 august 1916, la Cotroceni, Vasile Lucaciu, Onisifor Ghibu, I. Nistor, Consiliul de Coroană a aprobat politica urmată de Oct.Ct.Tăslăuan, I.C.Toma şi alţii au militat cu guvern şi decizia de a intra în război alături de hotărâre pentru organizarea regimentelor de Antantă. După cum a declarat la investire, Regele voluntari. Ferdinand a fost alături de guvern, precizând: „Am În acel timp, din toată Transilvania au plecat convocat aici pe mai marii ţării, nu ca să le cer un mulţi bărbaţi şi tineri pentru a se înrola în unităţi sfat, ci ca să le cer sprijinul. Văd situaţia în aşa fel, româneşti. Mulţi, însă, au căzut pe front în timpul încât nu mai putem rămâne în neutralitate. De aici războiului. Din comuna Apa, judeţul Satu Mare, au înainte, victoria Puterilor Centrale este exclusă.” fost trimişi pe front: Bărbuş Gheorghe a lui Drept urmare, Consiliul de Coroană a confirmat Gheorghe; Bărbuş Vasile a lui Vasile; Ciora hotărârea de intrare a României în război alături de Gheorghe a lui Gheorghe; Cosma Gheorghe a lui Antantă. Gheorghe; Couţi Gheorghe a lui Dănuţ; Dănuţ În seara zilei de 14/27 august 1916, ministrul Mihai a lui Gheorghe; Ghiran Florian a lui României la Viena a înaintat ministrului de externe Gheorghe; Ghiran Vasile a lui Vasile; Ghiran al Austro-Ungariei declaraţia de război. În Gheorghe a lui Vasile; Onaca Ioan a lui Ion; Pomian document se făcea precizarea că România n-a uitat Ioan a lui Mihai; Pop Gheorghe a lui Gheorghe; Pop niciodată legăturile sale de sânge cu românii din Ioan a lui Gheorghe; Poşta Vasile a lui Gheorghe; Imperiul habsburgic şi a sperat că soarta lor să se Supuran Ioan a lui Vasile; Supuran Vasile a lui îmbunătăţească, mai ales după semnarea tratatului Vasile etc. din 1883, dar că românii din monarhie nu numai că La 4 iunie 1920, se încheie, la Trianon, tratatul nu au văzut introducându-se vreo reformă care să le de pace între Puterile Aliate şi Ungaria. dea măcar o aparentă satisfacţie, ci au fost trataţi ca Recunoaşterea pe plan internaţional a Unirii o rasă inferioară şi condamnaţi la opresiune din Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi partea unor naţiuni minoritare în imperiu. A doua zi Maramureşului cu România, a Slovaciei şi Ucrainei după declaraţia de război, armata română trece Subcarpatice cu Cehia, a Sloveniei şi a unor părţi Carpaţii pentru eliberarea fraţilor de sub ocupaţia din vestul banatului cu Serbia intră în vigoare la 24 străină. iulie 1921. Comentând decizia luată de forurile

Bibliografie:

1. Istoria României în date, Ed. Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972; 2. Ioan Scurtu, Ioan Bulei, Democraţia la români, 1866-1938, Ed. Humanitas, Bucureşti 1990; 3. Ioan Scurtu, Alba Iulia 1 Decembrie 1918, Ed, Sport Turism, Bucureşti 1988 4. Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Studii şi articole de istorie, LX-XXL, Bucureşti, 1993; 5. Nicolae Pop Maria Pop, Apa File de istorie, monografir, Ed. Citadela.

31 Ţinuturile sătmărene şi primul război mondial

Dr. Viorel CIUBOTĂ

A cum 100 de ani omenirea intra în cea mai mobilizaţi a stârnit aprecieri laudative din partea mare conflagraţie desfăşurată în lume şi în toate autorităţilor. Iată ce nota, în anul 1916, comitele timpurile, „măcel de oameni fără pereche”, după suprem al Comitatului Satu Mare: „Românii din cum consemna părintele Vasile Pătcaşiu din partea noastră, în timpul războiului, au dat Hotoan. Din cauză că s-a desfăşurat pe aproape dovezi, prin conduita lor şi prin recunoscute şi toate continentele şi datorită forţelor imense, remarcabile fapte de arme, de deplină credinţă de umane şi materiale, atrase în luptă, războiul de patrioţi”. acum 100 de ani a fost caracterizat ca mondial şi a Printre mobilizaţi s-au numărat atât durat 4 ani. intelectuali (profesori, învăţători, preoţi, avocaţi), Deşi nu a fost teatru de lupte, Sătmarul a dar cei mai mulţi erau ţărani în deplină putere de contribuit din toate puterile la efortul de război, muncă, fapt ce a avut grele repercursiuni asupra atât uman cât şi material. economiei agricole. Iată ce scria preotul din Mădăras despre Vom aminti că din cei 45 de învăţători din atmosfera ce domnea în satele Sătmarului după Arhidiaconatul Sătmarului, 16 erau mobilizaţi pe izbucnirea războiului: „Însufleţirea a fost mare, front. La fel, în Protopopiatul Supurului, unde, toţi ca unul a grăbit la arme ca să ieie parte la din 13 învăţători, 7 erau mobilizaţi. În lupta de răzbunare a popoarelor monarhiei Protopoiatul Someş, din 11 învăţători, 5 erau pe pentru acea faptă mişelească (atentatul de la front. Sarajevo, n.n.). Aici aflu de bine să amintesc că şi Dintre intelectualii de vază ai Sătmarului poporul român, ca susţinător de stat, a grăbit fără mobilizaţi şi trimişi pe front amintim pe Aurel şovăire sub drapel, contestându-şi pe lângă toate Popp, renumitul pictor, care a luat parte la toate învinuirile făcute în trecut la adresa acestui luptele primului război mondial. Pictorul a lăsat popor răbduriu: fidelitatea seculară către tron şi moştenire urmaşilor un număr important de către patrie.” scrisori, fotografii, însemnări, schiţe din anii Chiar şi dr. Vasile Lucaciu, după cum aflăm războiului, care astăzi constituie un impresionant dintr-un raport al prim-pretorului din Baia Mare, material istorico-documentar păstrat la Muzeul Makray Mihaly, a ţinut în gară la Baia Sprie o Judeţean şi Arhivele Naţionale filiala Satu Mare. „însufleţitoare cuvântare” în faţa a vreo 600 de Dar, mai ales, a lăsat câteva lucrări de pictură mobilizaţi din zonă şi care plecau pe front. remarcabile („Cine-l Ştie?”, „Adevăratul Interesant este că printre cei care plecau se găsea învingător”, „Ecce homo” etc), adăpostite de şi un frate de-al său mai mic, Alexandru, care şi Muzeul de Artă din Satu Mare, Muzeul cade pe front în primul an de război. Bruckenthal din Sibiu ş.a. Majoritatea românilor au fost mobilizaţi în Merită consemnat şi numele avocatului cadrul Regimentului 12 Infanterie, care îşi avea sătmărean Czirra Arpad, care, mobilizat în prima garnizoana pe timp de pace în oraşele Satu Mare, lună a războiului, a căzut prizonier la ruşi, iar Sighet şi Carei. Regimentul s-a pus în mişcare în după o călătorie de-a lungul Rusiei ajunge în data de 18 august 1914, fiind trimis în Galiţia, lagărul de la Haborovsk, de unde, după o evadare unde ajunge în data de 19 august, luând parte la ca în filme, ajunge la Peking, iar de acolo, prin unele din cele mai crâncene lupte ale primului SUA, ajunge într-un final, prin Suedia, război mondial. Abia în decembrie 1916 este Danemarca, Germania, din nou acasă, în luna retras din Galiţia, refăcut şi trimis pe frontul din iulie 1916, fiind iarăşi trimis să lupte, de astă dată Italia, unde, la fel, ia parte la unele din cele mai pe frontul italian, unde-l va prinde sfârşitul grele lupte de pe frontul italian: Isonzo, Montello. războiului. Este fără discuţii că vitejia românilor Mai amintim şi numele câtorva preoţi

32 mobilizaţi pe toată durata războiului: Atanasie bolile să bântuie cu furie, mai ales tifosul Doroş din Tarna Mare, Iuliu Pop din Mecenţiu, exentematic şi celebra gripă spaniolă. „Acest George Moody din Ghenci etc.. morb (boală) lăţit cu iuţeala fulgerului mai în Nici pentru cei de acasă situaţia nu a fost deloc toate statele Europei nota Vasile Pătcaşiu este un uşoară. Din cauza rechiziţiilor pentru armată şi a fel de influenză care ajunsă în paroxismul unor ani agricoli nefavorabili, a existat o lipsă de suprem, produce aprindere de plămâni, din care alimente pe tot cursul războiului. Preţul bucatelor caz, numai puţini au putut scăpa de moarte. Cu consemna Vasile Pătcaşiu a ajuns „la sume osebire tineri şi prunci, în special genul femeiesc fabuloase, aşa maja de grâu 48-50 coroane, au fost predispuşi a cădea în această boală...” secara 34-36 coroane, mălaiul 24-26 coroane”. Este foarte semnificativ că zonele cele mai Tot Pătcaşiu nota că „În urma resbelului sărace ale judeţului, Oaş, Codru, Baia Mare, au crâncen, poporaţiunea din comună (Hotoan, fost cele mai afectate de teribila boală. n.n.) a scăzut de tot simţitor, duşi fiind pe câmpul Exemplificăm cu câteva localităţi din zona de luptă floarea bărbaţilor, din care cauză Oaşului, dintr-un şir extrem de lung, doar pentru lucrurile economice s-au isprăvit foarte greu...” anul 1918: Negreşti cu 84 de morţi de gripă Situaţia este generală în toate localităţile spaniolă, Gherţa Mare cu 32, Certeze cu 34, judeţului. Subalimentarea şi condiţiile grele de Târşolţ cu 58, Cămârzana cu 60 etc. viaţă au făcut ca rezistenţa populaţiei să scadă şi

Eroi polonezi căzuţi în Primul Război Mondial şi îngropaţi în cimitirul localităţii Berbeşti, judeţul Maramureş, România

Laurenţiu BATIN

N ota redacţiei: La sfârşitul anului trecut şi cei ai magistratului Drag primesc mai multe am primit pe adresa redacţiei acest material care, moşii, printre care şi pe cea a Berbeştiului. în contextul împlinirii a 100 de ani de la Localitatea Berbeşti este situată în izbucnirea primului război mondial, considerăm judeţul Maramureş, România, mai jos de că este binevenit pentru a fi publicat în revista confluenţa văilor Marei şi Cosăului, la numai 10 noastră. Chiar dacă se face vorbire despre o km distanţă de Sighetu Marmaţiei. localitate din judeţul vecin, Maramureş, faptele La intrarea dinspre Sighet, satul este descrise merită a fi cunoscute şi de sătmăreni, dar străjuit de „Troiţa Rednicenilor”, ridicată cu mai ales urmate! În plus, revista fiind cheltuiala familiei nobile Rednic din Berbeşti în disponibilă, în format pdf, pe site-urile prima parte a secolului al XVIII-lea şi care, prin Consiliului Judeţean şi Primăriei Satu Mare, au elementele ce o compun şi prin tratarea lor posibilitatea şi alţii, inclusiv maramureşenii, să sculptural, se înscrie în stilul gotic. Acest citească despre eroii polonezi de la Berbeşti. monument unicat reprezintă unul dintre cele 3 elemente esenţiale la care se reduce civilizaţia Localitatea Berbeşti este atestată lemnului, alături de Biserică şi Poarta documentar încă din 1387, sub numele de Maramureşeană. Barbfalwa, dar unele documente istorice atestă După cum spunea marele istoric Nicolae existenţa unor nobili în jurul anilor 1361. Marele Iorga, cel care ne-a vizitat satul în 1906, „Troiţa istoric Ioan Mihályi de Apşa menţionează Rednicenilor” a fost „construită de un ocnaş, în această aşezare, pentru prima dată, în Diploma vremuri demult apuse”, şi aşezată în aşa fel încât, 71 din 7 aprilie 1402, când fiii voievodului Balc prin ea, Dumnezeu să vegheze şi să

33 binecuvânteze întregul sat. credincioşii mei de orice neajunsuri. Patrula şi-a La data de 8 iunie 2013, în localitatea continuat drumul, dar la reîntoarcere, la podul Berbeşti a fost lansată monografia satului cu peste râul Mara, la intrarea în comuna Berbeşti, i- titlul „Berbeşti Credinţă, oameni şi tradiţii”, a aşteptat un regiment de tineri polonezi, cari au scrisă de Laurenţiu Batin, fiu al acestei aşezări. venit dinspre Baia Mare, şi aci s-a produs o În capitolul consacrat participării violentă ciocnire; ca urmare, un ucrainean călare berbeştenilor în Primul Război Mondial, după a căzut cu calul său şi a fost îngropat la faţa mai multe cercetări a fost identificat în cimitirul locului, împreună cu calul său, iar dintre tinerii vechi al satului un mormânt (groapă comună polonezi au căzut cinci inşi, pe care protopopul aflată în paragină) în care-şi dorm somnul de veci Petru Bârlea i-a înmormântat în cemeterul câţiva eroi polonezi. comunei într-o groapă comună. După un timp Din cercetările efectuate cu privire la oarecare, au vinit părinţii unui tânăr erou căzut la istoricul acestui eveniment, s-a stabilit că pe raza acea ciocnire, venind chiar din Cracovia, dar au satului Berbeşti a avut loc o ciocnire armată între abzis să-l deshumeze, deoarece au fost îngropaţi bolşevicii ucrainieni care au invadat într-o groapă comună”. Maramureşul Istoric la sfârşitul lunii decembrie Şi pentru a se simţi mai aproape de ţara 1918 şi începutul lunii ianuarie 1919, şi un grup lor, în imediata apropiere a troiţei a fost armat format din militari polonezi. În urma amplasată o bornă poloneză care, în 1927, conflictului, cinci tineri polonezi au fost omorâţi demarca frontiera dintre Maramureş şi Polonia în şi înmormântaţi într-o groapă comună din Munţii Maramureşului, în apropierea Vârfului cimitirul vechi al satului Berbeşti. În amintirea Stogu. acestora şi a tuturor berbeştenilor căzuţi în Cu privire la prezenţa ostaşilor polonezi Marele Război, a fost amenajat mormântul şi a în Maramureşul Istoric, există în monografia fost ridicată o frumoasă troiţă maramureşeană amintită mai sus documente, hărţi, insigne, din lemn (inscripţia de pe monument este scrisă identitatea unor ofiţeri polonezi arestaţi în în limbile polonă şi română). puşcăria din Sighetu Marmaţiei, care ulterior au În sprijinul celor afirmate cu privire la devenit personalităţi marcante ale statului eroii polonezi îngropaţi în acest mormânt, vin polonez ca de exemplu: generalul Roman mărturiile unor bătrâni ai satului care relatează Górecki, devenit ulterior ministru polonez al cele auzite de la părinţii lor, prezenţi la acea Industriei şi Comerţului şi guvernator al Băncii înmormântare. Tot de la ei am aflat şi faptul că, Naţionale; preotul Józef Panaś politician şi undeva în jurul anilor 1945, mormântul în cauză scriitor, ucis apoi de sovietici la Katyn; generalul a fost vizitat de cetăţeni polonezi originari din aviator Włodzimierz Zagórski, devenit şef al Cracovia (aceştia aduceau coroane mari de Statului Major al Legiunii Poloneze etc. stejar). La evenimentul organizat în data de 8 Cele mai interesante şi exacte amănunte iunie 2013 în localitatea Berbeşti judeţul ne sunt relatate de către preotul şi profesorul Ion Maramureş, cu ocazia Sfinţirii Troiţei de la Bârlea, născut în comuna Berbeşti, jud. mormântul eroilor polonezi, însoţită de un Maramureş, la 11 ianuarie 1883, fiul parastas în memoria acestora, şi lansarea protopopului din Berbeşti. monografiei satului, au participat peste 500 de Din autobiografia lui Ion Bârlea, oameni, locuitori ai satului nostru şi ai satelor consemnată de istoricul literar şi etnologul vecine. Printre personalităţile prezente s-au Iordan Datcu, am aflat următoarele: „Tot în numărat academicieni, înalţi ierarhi, îndrăgiţii parohia Călineşti mi s-a întâmplat alt episod, actori ai teatrului şi cinematografiei româneşti, când o patrulă ucraineană a pătruns pe Valea istorici, profesori universitari şi reprezentanţi ai Cosăului, trecând şi prin comuna Călineşti, şi autorităţilor locale şi judeţene. enoriaşii fiind spăimântaţi m-au rugat să-i Vă invităm şi vă aşteptăm cu mare drag să primesc în fruntea unei delegaţii cu un steag alb, vizitaţi satul nostru şi cele două obiective ceea ce am îndeplinit şi astfel i-am scutit pe devenite deja turistice.

34 Aspecte din activitatea politică şi culturală a studenţilor sătmăreni de la Academia de Drept din Oradea (Octombrie 1918 - Aprilie 1919) (II) Prof. Radu DAVID A ctivitatea studenţilor orădeni nu a trecut trebuinţele poporului”.21 Se poate constata că: neobservată. Încă de la constituirea Consiliului „societatea îşi asuma sarcini similare cu ale Naţional Român din Oradea şi Bihor, în componenţa despărţămintelor Astrei, care îşi îndreptaseră atenţia acestuia a intrat şi dr. Valer Mărcuş, ca reprezentant al asupra populaţiei rurale, venind în întâmpinarea tinerilor.14 Delegaţi ai acestora la Marea Adunare cerinţelor acesteia şi tinzând să ofere soluţii de Naţională de la Alba Iulia au fost Nerva Traian Cosma îmbunătăţire a situaţiei sale spirituale şi materiale”.22 şi Nerva A. Iercan15 , tinerii orădeni luând asfel parte în Dintre activităţile iniţiate de tinerii studenţi ai mod direct la cel mai de seamă eveniment din istoria Academiei orădene, imediat după înfiinţarea societăţii românilor. La Alba Iulia va fi prezent şi dr. Iustin lor, amintim încercarea de a înfiinţa o „Ligă a Ardelean, liderul studenţilor români orădeni în timpul studenţilor din România Mare”. Este de remarcat mişcării memorandiste16 , dar şi sătmărenii Coriolan excelenta colaborare cu „Societatea studenţilor Şter şi Ioan Doboşi jr., foşti studenţi ai Academiei ardeleni” de la Iaşi23 , într-o vreme când părţile de vest orădene17. nu fuseseră integrate efectiv României, situaţia lor Ca o recunoaştere a activităţii depuse în slujba fiind chiar incertă. În iarna anilor 1918 - 1919, împlinirii dezideratelor naţiunii române, la 9 membrii Societăţii „Dacia Traiană” au desfăşurat o decembrie 1918, au fost „aplicaţi” funcţionari civili în intensă propagandă prounionistă în satele bihorene.24 serviciul Consiliului Naţional Român şi Gărzilor De asemenea, încă din ianuarie 1919, studenţii făceau Naţionale Româneşti din Oradea şi Bihor, următorii pregătiri pentru întâmpinarea armatei române (după studenţi: dr. Valer Mărcuş, Iancu Cerbu, Nerva A. cum bine se ştie, aceasta va intra în Oradea abia la 20 Iercan, Nerva Traian Cosma, Augustin Chirilă, Liviu Aprilie 1919). Vocea lor se va face auzită cu mult curaj Lazăr, Gavril Dudulescu şi Ioan Pop.18 În scurt timp, în primăvara anului 1919, pentru a protesta împotriva Valer Mărcuş şi Nerva Traian Cosma vor fi numiţi punerii „sub pază poliţială” a membrilor CNR din notari ai CNR din Oradea şi Bihor, făcându-se Bihor, de către autorităţile ilegitime maghiare. remarcaţi prin dinamismul şi intransigenţa lor.19 Între tinerii care s-au distins prin activitatea La 29 Decembrie 1918, studenţii Academiei lor culturală şi politică în acele zile „fierbinţi”, îi orădene puneau bazele Societăţii culturale „Dacia remarcăm şi pe sătmărenii Valer Mărcuş, Ioan Traiană”. Membrii fondatori erau Gavril Bejan, German, Romul şi Coriolan Pop. Dr. Valer Mărcuş s-a Augustin Chirilă, Ion Cinca, Nerva Traian Cosma, născut la Sînmiclăuş, în familia învăţătorului Traian Gavril Dudulescu, Ioan German, Leontin Domocoş, Mărcuş.25 În anul universitar 1912 - 1913 era student în D. Hălmăgian, Nerva A. Iercan, Ambrozie Iluţiu, anul I la Academia de Drept din Oradea.26 În toamna Liviu Lazăr, Pavel Maliţa, Andrei Popovici, Coriolan anului 1918 avea deja titlul de doctor în drept. Alături Pop, Romul Pop, Petru Popa, Octavian Teuşan, în total de Nerva Traian Cosma, a fost liderul tinerilor din un număr de 17 studenţi, majoritatea cunoscuţi prin Oradea în toamna anului 1918 - iarna anului 1919. El activitatea lor anterioară (aproximativ aceiaşi care se află printre semnatarii „Declaraţiunii tinerimii şi semnaseră „Declaraţia” din 18/31 Octombrie 1918).20 studenţilor români din Oradea Mare”, din 18/31 Obiectivele Societăţii, desprinse din proiectul de octombrie 1918. A participat la conferinţa de statut, erau acelea de a contribui „încă din anii constituire a Consiliului Naţional Român din Oradea studenţiei, prin cunoştinţele lor, la înălţarea bunei şi Bihor, desfăşurată la 3 Noiembrie 1918, fiind ales stări materiale şi spirituale a populaţiei româneşti din membru în Comitetul executiv al acestuia în calitate de Bihor”, precum şi realizarea unei propagande „pentru notar.27 De asemenea, a semnat manifestul publicat la 4 un curent sănătos în viaţa socială a ţării”. Dintre Noiembrie 1918, intitulat: „Către poporul român din mijloacele ce urmau a fi utilizate pentru realizarea Oradea Mare şi Biharea”.28 A fost în continuare foarte acestor obiective, reţinem: organizarea de conferinţe, activ în cadrul CNR şi în cadrul Societăţii „Dacia adunări publice, concerte, reprezentaţii teatrale, Traiană”, până la 25 ianuarie/13 februarie 1919, când baluri, dar şi redactarea unui ziar al societăţii, precum revine la Satu Mare, locul său ca reprezentant al şi a unor „lucrări originale, cu specială considerare la tinerilor în CNR comitatens fiind luat de Nerva Traian

35 Cosma.29 Revenit pe meleagurile natale, îl regăsim pe prefect român de Bihor, personalitate amintită de noi Valer Mărcuş alături de Ilie Carol Barbul şi Traian în rândurile anterioare.34 Coriolan jr. s-a înscris în anul Cavaşi, printre cei care i-au întâmpinat pe generalul I al Academiei de Drept în 1914, fiind coleg cu Nerva Henri Berthelot şi colonelul Radu Rosetti în gara din Traian Cosma.35 În perioada interbelică a fost Satu Mare30 şi având diverse atribuţii pe lângă CNR primpretor al plăşii Supuru de Jos, decedând comitatens Satu Mare31. fulgerător în 1935.36 Romul(us) se afla în anul II de În anul universitar 1913 - 1914, printre studenţie în toamna anului 1918.37 A fost notarul studenţii Academiei orădene se aflau doi studenţi cu Societăţii „Dacia Traiană”. Doctor în drept, va rămâne numele German (Gherman) Ioan în anul I. Cel mai în în Oradea, unde va face carieră în avocatură, fiind ales vârstă era născut în 1892, la Mecenţiu (azi Ady Endre), şi deputat în Parlamentul României Mari.38 tatăl fiind ţăran. Celălalt era originar din Ciumeşti şi se Prin toate aceste acţiuni şi iniţiative pe care născuse în 1894 (tatăl era zilier în Carei).32 Nu ştim ne-am străduit să le punctăm în momentele lor care dintre aceştia este acel Ioan German, foarte activ esenţiale, credem că se poate considera că studenţii din în rândurile tinerimii orădene în acele zile fierbinţi. A centrul universitar orădean (printre ei un aport semnat toate declaraţiile studenţilor orădeni şi se deosebit avându-l cei din părţile Sătmarului) s-au numără printre membrii fondatori ai Societăţii „Dacia integrat cadrului mai general al mişcării naţionale a Traiană”, fiind decanul de vârstă al acesteia.33 Sperăm românilor transilvăneni, al cărei obiectiv esenţial era ca cercetări ulterioare să aducă mai multă lumină realizarea unirii efective cu regatul României, prin privind identitatea şi destinul acestuia. transpunerea în practică a hotărârilor Marii Adunări Cei doi fraţi Pop, Coriolan şi Romul(us) Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Gheorghe, erau fiii lui Coriolan Pop, viitorul prim

Note 14 Viorel Faur, Ioan Popovici, „Societatea culturală Dacia Traiană a studenţilor români din Bihor (1918 1919)”, în Crisia, X, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 1980, p. 497. 15 Ioan Popovici, Veronica Covaci, Gheorghe Mudura, Iudita Căluşer, Mihai Apan, Ana Ilea, Andrei Caciora, op. cit., p. 242. 16 Ibidem, p. 240. 17 Aceştia vor fi aleşi membri în Marele Sfat Naţional. Vezi în acest sens Viorel Ciubotă, Bujor Dulgău, Doru Radosav, Sergiu Vasil Marinescu, Lupta românilor din judeţul Satu Mare pentru făurirea statului naţional unitar român. Documente 1848 1918, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Bucureşti, 1989, p. 495.

18 Ioan Popovici, Veronica Covaci, Gheorghe Mudura, Iudita Căluşer, Mihai Apan, Ana Ilea, Andrei Caciora, op. cit., pp. 271 - 272. 19 Viorel Faur, Ioan Popovici, op. cit., p. 497. 20 Ibidem, p. 497 şi 507. 21 Apud, Ibidem, p. 499. 22 Ibidem, p. 498. 23 Ibidem, p. 500. 24 Ioan Popovici, Veronica Covaci, Gheorghe Mudura, Iudita Căluşer, Mihai Apan, Ana Ilea, Andrei Caciora, op. cit., p. 355; Flaminia Faur, Mărturii despre evenimentele din Bihor (noiembrie 1918 aprilie 1919), Oradea, 1993, pp. 65, 73. 25 V. Faur, I. Fleisz, op. cit., p. 175. 26 Ibidem. 27 Ioan Popovici, Veronica Covaci, Gheorghe Mudura, Iudita Căluşer, Mihai Apan, Ana Ilea, Andrei Caciora, op. cit., p. 122. 28 Ibidem, p. 140. 29 Reproducem parţial adresa Societăţii “Dacia Traiană”, către Consiliul Naţional Român din Oradea şi Bihor: “Avem onoarea a vă comunica că reprezentantul nostru în Consiliu, dl. dr. Valer Mărcuş, părăsind judeţul, şi-a dat demisia. În urmarea acesteia l-am delegat pe prezidentul nostru, dl. Nerva Traian Cosma, să ocupe locul rezervat nouă în acel Consiliu.” Apud, Viorel Faur, Ioan Popovici, op. cit., p. 510. 30 Doru Radosav, Viorel Ciubotă, 1918 în Sătmar, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 1996, p. 103. 31 Ibidem, p. 190. 32 V. Faur, I. Fleisz, op. cit., p. 176. 33 Viorel Faur, Ioan Popovici, op. cit., p. 507. 34 Coriolan Pop s-a născut la 2 decembrie 1864, în Tăuţii Măgherăuş, comitatul Satu Mare (azi judeţul Maramureş). Liceul l-a urmat tot în Oradea, la „Arhigimnaziul Premonstratens”. Între 1882 1886 a fost student al Academiei de Drept din Oradea. Diploma de doctor în drept a obţinut-o la Budapesta. A profesat ca avocat în Oradea unde a desfăşurat o intensă activitate pe plan cultural, economic şi politic. A fost membru fondator al Băncii „Bihoreana”, înfiinţată în 1898. A contribuit la înfiinţarea Despărţământului Bihor al „ASTREI” (1900). S-a implicat în lupta naţională din perioada activismului politic, fiind candidatul românilor din cercul Aleşd, în alegerile din 1906. A fost delegat oficial la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din partea cercului electoral Oradea şi apoi preşedinte al Consiliului Naţional Român de aici, după numirea lui Aurel Lazăr ca responsabil al resortului justiţie, în Consiliul Dirigent. După intrarea trupelor româneşti în Oradea, la 20 Aprilie 1919, este desemnat ca prim prefect român de Bihor. A dcedat la 28 noiembrie 1919 la Oradea. Pentru biografia acestuia vezi Teodor Neş, Oameni din Bihor 1848 1918, ed. a II-a, Oradea, Biblioteca Revistei Familia, 2006, pp. 498 508 şi Claudiu Porumbăcean, Bujor Dulgău, op. cit., pp. 169 170. 35 V. Faur, I. Fleisz, op. cit., p. 177. 36 Claudiu Porumbăcean, Bujor Dulgău, op. cit., p. 170. 37 V. Faur, I. Fleisz, op. cit., p. 179. 38 Claudiu Porumbăcean, Bujor Dulgău, op. cit., p. 170.

36 Dr. Eugen Seleş, apărător al cauzei româneşti la graniţa de vest a României

Prof. Carol C. KOKA A cum mai bine de un secol și jumătate, în În referatul susținut, dr. Eugen Seleș a făcut 1861, a luat ființă, la Sibiu, Asociația Transilvană o prezentare a ținuturilor nord-vestice cu titlul: pentru Literatura și Cultura Poporului Român, ”Pământul cel mai jinduit de foștii stăpânitori”.6 cunoscută sub numele de ASTRA, organizație Deși au trecut 16 ani de la Marea Unire, constata culturală a românilor din Transilvania, cu rol Eugen Seleș, ,,Aici te simți într-un mediu străin, important pe tărâmul cultural și politic în lupta de parcă trăiești într-o altă țară”.7 Atrăgea atenția eliberare națională a românilor. Timp de nouă că mulți români, ca urmare a politicii de decenii cât a funcționat, ASTRA s-a întrunit de maghiarizare, desfășurate anterior unirii, au uitat 83 de ori în adunări generale, în cadrul cărora limba română și nu mai vorbesc românește. ,,Așa spiritul național românesc s-a manifestat i-a găsit istoricul an 1918”. Autoritățile statului pregnant în toate domeniile culturale. parcă au uitat această regiune. ,,Nimic sistematic, În cadrul Despărțământului Astrei sătmărene nimic trainic și nimic bine cumpănit nu s-a făcut au activat o serie de mari cărturari români, care s- și nu s-a legiferat pentru întărirea frontierei celei au aflat și în fruntea luptei de emancipare mai pismuite”8, a subliniat Eugen Seleș. El a națională: Petru Bran, dr. Vasile Lucaciu, dr. Ilie acuzat în referatul său, promisiunile vagi ale Carol Barbul, Vasile Scurtu, dr. Eugen Seleş și guvernului, ”dispozițiile de suprafață, cu cârpeli mulți alții. A rămas memorabilă Adunarea și tărăgăneli”9. ,,Ne-am mulțumit cu o generală de la Satu Mare din 14-15 septembrie administrație ,,iaca așa”, cu instituții în care se

1935, în ordine fiind cea de-a 71-a Adunare ofilesc, în lipsa salarizării suficiente, mii de Generală a Astrei. Adunarea a fost deschisă de funcționari meniți să fie grănicerii neînvinși ai 1 către dr. Iuliu Moldovan , președintele de atunci intereselor noastre mari, la granița de vest”.10 al Astrei, printr-o amplă cuvântare. El a precizat Eugen Seleș a arătat că elementul românesc că Astra va avea și în continuare „rolul de a de aici este stăpânit materialicește „de cei care ne contribui și a veghea la o evoluție cât se poate de vreau umiliți și săraci”, iar inițiativa particulară 2 fericită a poporului român”. Dr. Gheorghe românească, lipsită de sprijin mai puternic din Preda, vicepreședintele Astrei, la rândul lui, a partea statului, ”rămâne infructuoasă”. Statul citit la adunarea de la Satu Mare un frumos și trebuie să se trezească pentru a nu cruța nimic documentat referat3 cu privire la personalitatea pentru refacerea sufletului românesc. Trebuie să marelui bărbat și ilustru patriot și cărturar se treacă peste orice considerație de partid politic. Gheorghe Pop de Băsești, cu subtitlul ”Figuri și Aici trebuie o singură politică, cea a oamenilor fapte pilduitoare din trecut”. Vrednicul fruntaș al buni, muncitori și cinstiți, a susținut Eugen Seleș. vieții naționale și culturale și-a jertfit mulți ani Un alt aspect asupra căruia autorul referatului din viață pentru împlinirea visului dorit de stăruie este problema limbii (a românilor generații, întregirea neamului românesc. maghiarizați) din comunele: Vetiș, Oar, Dara, și Un referat bine documentat despre Atea, sate care au cetățeni în majoritate români, realitățile economice, sociale și naționale din dar care nu mai vorbesc limba română.11 Această nord-vestul României a prezentat dr. Eugen situație se poate întâlni și în județele Maramureș, Seleș4 , profesor de Limba și literatura română și Sălaj și Bihor unde, „am fost personal și cunosc director al Liceului ”Mihai Eminescu” din Satu din experiență proprie starea deplorabilă a Mare. Dr. Eugen Seleș era absolvent al bieților români”.12 Academiei Greco-Catolice din Gherla (1906) și Pentru îndreptarea grabnică a lucrurilor, al Facultății de Litere a Universității din Cluj Eugen Seleș face un apel la președintele Astrei, (1907), doctor în filosofie (1913). El era și dr. Iuliu Moldovan, ca să întervină la forurile președintele Despărțământului Astrei din Satu competente şi „chiar la Ministerul Cultelor”, Mare.5 oferindu-se personal în munca de îndreptare a

37 situației. Școala și Biserica au menirea de a face gospodăriilor model ar ajuta țărănimea să se mai mult decât în trecut. E nevoie să se înființeze ridice la o stare materială înfloritoare. o zonă culturală cu cei mai buni învățători și Nu este uitată nici presa românească, care ar preoți „cu un spor considerabil de salar”. trebui să fie capabilă să răspundă oricăror atacuri. Școlarizarea adulților să devină obligatorie, Înființarea de teatre românești în marile orașe ar activitatea intensă a corurilor, a bibliotecilor trebui să fie o altă preocupare majoră.14 „N-am populare, înființarea în fiecare sat a caselor nimic contra celor de alt neam... dar nu putem naționale, sunt propuneri pe care le face Eugen admite ca numărul dușmanilor noștri pronunțați, Seleș. să fie sporit de cei ce n-au nimic comun cu ei”.15 Din punct de vedere economic, ar trebui o Majoritatea românească a populației mai intensă îndrumare spre meserii și industrie a județului Satu Mare este scoasă în evidență de elementului românesc „ca românul să ajungă la Eugen Seleș prin cifrele prezentate. Din cele 210 izvoarele de câștig sigur”, acordarea de burse comune ale județului, 177 sunt românești, 24 tinerilor care studiază. ungurești, 8 șvăbești și una ruteană.16 Un capitol distinct în referatul dr. Eugen În partea finală a referatului, Eugen Seleș ia Seleș l-a constituit problema colonizărilor. o poziție energică împotriva revizionismului, Coloniștii au primit, ce-i drept, un lot de pământ ”pentru a cărei îndrăzneală, avem noi leac și „și atât a fost totul”. S-a uitat că ei au nevoie și de tărie”, spune el. El își afirmă speranța în ajutorul un capital pentru începerea unei gospodării. statului pentru Asociația culturală Astra, un factor Calculele lui Eugen Seleș sunt elocvente. El hotărâtor alături de școală și biserică. consideră că o casă bună țărănească se poate Referatul se încheie cu următoarele cuvinte, construi cu 50.000 lei. În răstimpul care a trecut pe care le reproducem integral: ”Le strigăm cu de la Unire, cu 2 miliarde de lei s-ar fi putut ridica glas tare celor ce conduc destinele acestui neam: 160 de sate românești.13 În schimb, guvernele care fiți cu ochii ațintiți spre hotare, că de la tăria și s-au perindat la putere au risipit multe miliarde. siguranța țării spre granița de vest atârnă liniștea Propunerile lui Eugen Seleș s-au referit și la și fericirea noastră a tuturor și nu uitați că selecționarea cu atenție a cadrelor, crearea unei generația Unirii, pe lângă bucuria și fericirea ce i clase de mijloc deoarece „În industrie și comerţ se s-a dat, are și răspunderea mare de a păstra găsesc izvoarele bunei stări”. Înființarea neclintit întreg pământul și sufletul desrobit”.

Note 1.Dr. Iuliu Moldovan (15 iulie 1882-19 iulie 1966), medic, membru corespondent al Academiei Române. A fost președintele Astrei între anii 1933-1947. 2.”Transilvania”, anul 66, nr.5, septembrie-octombrie, 1935, p.279 3.Ibidem,p.290 4.Ovidiu T. Pop, Rozalia Cosma, Gheorghe Cosma, Colegiul Național ”Mihai Eminescu”, Satu Mare. File de istorie, Editura Citadela, Satu Mare, 2012, p. 176-177 5.În calitate de președinte al Despărțământului Astrei din localitate, a organizat an de an cicluri de conferințe cu ajutorul Extensiunii Universității din Cluj și cu concursul profesorilor și intelectualilor din localitate. În mai multe comune a organizat șezători culturale pentru țărani. A organizat și condus trei școli țărănești în cadrul Astrei. A scris articole în ziarele locale. A organizat o mare adunare antirevizionistă în Satu Mare. A decedat în anul 1953 la Timișoara. În Ovidiu T. Pop, Omul, Profesorul și Matematicianul Alexandru Pop, Editura Citadela, Satu Mare, 2013, p.66 6.”Transilvania”, op.cit., p.293 7.Ibidem. 8.”Transilvania”, p. 294 9.Ibidem. 10.Ibidem. 11.”Transilvania”,p.296 12.Ibidem. 13.”Transilvania”,p. 299 14. În orașul Satu Mare, Astra a primit cu mare greutate, în chirie de la Primărie, localul teatrului orășenesc. Aici s-a instalat Cinematograful Astra, cu condiția să admită funcționarea în cursul celor patru luni de iarnă, a teatrului maghiar. 15.Ibidem, p. 300-301 16.Ibidem,p. 301

38 Vasile Goldiş şi problema naţională

Lector univ. dr. Stelian BOIA

L a sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul tacticii politice pasiviste şi trecerea la noul activism secolului al XX-lea, ideea de naţiune la românii din în 1905, apariţia unei noi forţe politice alături de Austro-Ungaria s-a definit în continuarea Partidul Naţional Român, Secţia română a Partidului exprimărilor doctrinare anterioare pe linia Social - Democrat din Ungaria, au schimbat inaugurată de revoluţia de la 1848, ilustrând o percepţia asupra realităţii politice şi a chestiunii concepţie politică şi juridică despre naţiune, o naţionale, au diversificat ideologiile şi doctrinele şi, viziune integralistă a organismului naţional şi o implicit, au influenţat doctrina naţională. perspectivă asupra locului acestuia în universalitate. La românii din Austro-Ungaria, din 1910, Modernizarea doctrinei naţionale pe linia inaugurată elaboratele doctrine fac loc, tot mai mult, analizelor de paşoptismul românesc reflectă fenomenul general politice aplicate la realitatea contemporană din de modernizare a ideilor, a culturii la românii din Ungaria sau Austria, fondate însă pe teoriile epocii, Austro-Ungaria sub impactul spiritului critic şi pe o concepţie politico-juridică despre naţiune, care pozitivist din cultura română, a noilor teorii nu excludea viziunea istoristă, nici reconstituirea ştiinţifice şi politice care s-au afirmat în lume, istorică a genezei şi evoluţiei chestiunii pentru a modificând imaginea difuză şi eclectică ce o înfăţişa explica realităţile contemporane. În acest sens, naţionalismul românesc în epoca sa romantică, ce contribuţiile lui Vasile Goldiş şi Aurel Lazăr pot fi oscila între sentiment, stare de spirit, ideologie sau considerate un moment important în dezbaterea program politic.1 Concepţia românească despre românească, în condiţiile în care pragmatismul era naţiune s-a modificat şi s-a diversificat substanţial în mai accentuat, fără a-i lipsi însă elementele de raport cu faza iniţială a naţionalismului sub influenţa doctrină.5 doctrinelor şi a curentelor de idei din România, a Analizele politice româneşti din preajma evoluţiei conceptelor pe plan european, ca urmare a primului război mondial veneau să susţină multiplicării mijloacelor de comunicare cu revendicările înscrise în platforma de negocieri a structurile acesteia prin instituţiile şi asociaţiile reprezentanţilor P. N. Român cu guvernul. Ele româneşti.2 reprezintă, în acelaşi timp, şi un punct de vedere Larga şi realista viziune politică, susţinută de o românesc într-o dezbatere publică, deschisă de bogată informaţie sociologică, îl situează pe Vasile cercurile de stânga maghiare asupra problemei Goldiş (1862-1934) în rândul gânditorilor de marcă naţionale, în care s-a integrat şi iniţiativa cercului din vremea sa, care îşi pun în lumină o solidă Darwin, respectiv Societatea de sociologie din platformă teoretică şi o fină intuiţie a „spiritului Oradea. timpului”, proces indisolubil legat de acuta Referitor la românii din Ungaria, Iosif Pop rezolvarea a gravei probleme a naţionalităţilor din scria că aceştia sunt conştienţi „că ei fac parte din un monarhia austro-ungară. neam, care numără la milioane şi a cărui mare parte În spaţiul etnic românesc ideea de naţiune a formează un regat naţional independent, de care îi primit o adeziune populară, transformând mişcarea leagă aceeaşi origine, aceeaşi limbă şi aceeaşi pentru eliberare sau unitate naţională într-o mişcare cultură.”6 de masă, într-un fenomen social şi politic de mari Vasile Goldiş s-a exprimat de pe o altă proporţii. Într-o perioada dominată în România de poziţie teoretică, ilustrând varietatea unghiurilor din ascensiunea spiritului critic, de ideile lui Mihai care a fost abordată ideea de naţiune şi chestiunea Eminescu despre naţiune, naţionalitate şi popor, naţionalităţilor la românii din Banat şi Transilvania dezbaterea teoretică la românii din Austro-Ungaria a în preajma primului război mondial. Problemelor fost relansată în 1880 de Ioan G. Sbiera, reluată apoi naţionale din statul maghiar, Vasile Goldiş le de Societatea studenţească „România Jună” din consacră două studii - scrise probabil la Braşov prin Viena, care publică studii pe această temă, purtând anii 1894-1895 - rămase inedite până în anul 1936, semnătura lui I.G.Sbiera, I.Popescu şi Al.Mocioni. când au fost publicate de profesorul Eduard I. Dar cele mai importante contribuţii au aparţinut lui Găvănescu.7 Goldiş formulează consideraţii cu A.C. Popovici prin scrierile din 18943, dezvoltate privire la dreptul popoarelor de a-şi asigura „o într-o concepţie originală în 1906.4 realizare tot mai gradată a fericirii pământeşti”8 , La începutul secolului al XX-lea, abandonarea plecând de la adevărul că „în întreaga Europă - după

39 revoluţia franceză - au prins rădăcini principiile marxism prin K. Renner şi O. Bauer.15 Dar ideea de democraţiei şi constituţionalismului, liberalismului naţiune cu care a operat a fost mai degrabă o şi naţionalităţii, lupta pentru transpunerea lor în încercare de a concilia elemente din definiţiile practică devenind firească şi în graniţele statului vehiculate până la ei, inclusiv cea formulată de Otto maghiar. Deosebit de interesante sunt observaţiile Bauer, în încercarea de a armoniza teoria sale făcute cu privire la anumite raporturi între individualistă, voluntarist empiristă şi cea revoluţionarismul maghiar şi aspiraţiile celorlalte colectivistă, naturalist-istorică. popoare şi naţionalităţi ale statului. Conform formaţiei sale istorice, Vasile Cele două studii nu au epuizat însă nici pe Goldiş priveşte problema naţională în constituirea şi departe sursele pentru analizarea concepţiilor lui evoluţia ei prin timp, fără îndoială, nu din pasiunea Goldiş în problema naţională. Optimismul său în cercetării pentru cercetare, cât pentru faptul că din ea problema naţională este susţinut de convingerea că - se pot desprinde concluzii şi căi de urmat utile aşa cum se exprima el - „astăzi este cu neputinţă de a prezentului. De aceea, Goldiş îşi propune să deznaţionaliza popoare numeroase cu conştiinţa realizeze „în perspectiva istorică”16 o conturare în trezită”.9 În aceste condiţii, opinia sa fermă, în 1908, trăsături mari şi generale, esenţa problemei este că, deşi de rezolvarea cu adevărat şi pe deplin a naţionalităţilor din Ungaria şi - cum era firesc - în problemei naţionale a românilor din Transilvania se mod special problemei române.17 În realitate, ideile vor putea bucura doar generaţiile viitoare, asupra sale sunt de interes general european, vizând o serie capacităţii neamului nostru de a se elibera de sub de aspecte în plan larg teoretic. dominaţia austro-ungară şi a constitui un stat unitar, De la începutul cărţii, Vasile Goldiş el nu are nici o reţinere, pentru că poporul român este subliniază valoarea concepţiei materialist-dialectice pătruns de „duhul libertăţii naţionale”.10 şi faptul că numai pe baza ei putea fi analizată Vasile Goldiş, ca şi Valeriu Branişte de altfel, chestiunea naţională din Ungaria. Potrivit cu care avea strânse relaţii, este duşmanul declarat al interpretării sale, nu structura etnică a Ungariei a pasivităţii. Refuzând calea petiţiilor către autorităţile creat această problemă, ci „faza actuală a evoluţiei imperiale, el scria: „A încetat lupta cu dreptul în istorice”. Etnii diferite au existat în Ungaria încă din mână (…..), a început lupta cu focul şi pumnul”.11 Evul Mediu, dar o problemă a naţionalităţilor s-a Această atitudine caracteriza, de fapt, un întreg cerc deschis abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când de intelectuali români activând la Arad - grupul legile vieţii economice impuneau rezolvarea neoactivist arădean”12 - încă de la sfârşitul secolului problemei naţionalităţilor.18 al XIX-lea. Goldiş a definit suficient de clar conceptele Cel mai generos material documentar făcând cu care operează. Nu împărtăşim punctul de vedere al trimitere la problema naţională în gândirea lui Vasile celor care apreciază că nu a făcut o distincţie între Goldiş îl reprezintă lucrarea sa fundamentală noţiunile de naţionalitate şi naţiune, găsind pentru „Despre problema naţionalităţilor”, elaborată la prima o formulă „prea vagă şi defectuoasă.”19 Prin invitaţia cercului Darwin din Oradea, filială a naţionalitate el înţelege „o colectivitate a Asociaţiei ungare a liber gânditorilor.13 Apariţia ei se caracterelor (Charaktergemeinschaft) survenită din integrează dezbaterii asupra chestiunii identitatea destinelor unui număr de oameni care naţionalităţilor iniţiată în Ungaria, mai ales de trăiesc în acelaşi loc”. Potrivit definiţiei sale, nu cercurile de stânga, care a făcut posibilă exprimarea intrau în sfera noţiunii de naţionalitate descendenţa, unor opinii diferite, aparţinând tuturor omogenitatea teritoriului locuit, unitatea politică, naţionalităţilor. Cercul Galilei a iniţiat în acest scop limba şi religia. În concepţia lui Goldiş, o un seminar consacrat problemei naţionalităţilor, la naţionalitate nu putea fi integrată în alta, ea putea fi, care referatul principal a fost susţinut de Milan eventual, exterminată sau se putea transforma „pe Hodja, între participanţi figurând Alexandru Duma şi baza legilor evoluţiei naturale”, devenind o altă Fazekas Sandor.14 În această dezbatere se plasează şi naţionalitate.20 contribuţia lui Vasile Goldiş, care susţine în toamna Ideea de naţiune împărtăşită de Goldiş se anului 1911 o prelegere despre chestiunea inspira din definiţia formulată de Otto Bauer în naţionalităţilor la cercul Darwin. lucrarea Chestiunea naţională şi social-democraţia Cartea semnată de Goldiş a apărut la sfârşitul (1917). Aplicând metoda istoristă, el observă că lunii noiembrie 1912, reprezentând în egală măsură o „formarea naţiunii este rezultatul luptei duse abordare teoretică şi de analiză politică consacrată împotriva naturii de către oamenii care trăiesc în stadiului, consecinţelor şi soluţiilor chestiunii acelaşi loc, iar caracterul naţional rezultă din faptul naţionalităţilor din Ungaria. Nu putem nega că Vasile că, în acest context, comunitatea de destine cu toţi Goldiş a fost influenţat în această lucrare de ceilalţi membrii ai naţiunii determină direcţia voinţei concepţia materialist-istorică, în particular de austro- fiecărui membru al ei în parte.21 După Bauer, Goldiş

40 prezintă naţiunea ca un fenomen social. Naţiunea nu integreze un alt popor numai şi numai prin faptul de este o sumă de indivizi, ci fiecare individ este a-i fi impus limba sa şi de a-i fi interzis propria limbă produsul naţiunii. Concepţia sa psihologist-culturală naţională.”27 Încercările de maghiarizare „nu au despre naţiune l-a condus la teoria autonomiei decurs din necesităţile ţării şi nici n-au fost impuse de naţiunilor în calitatea lor de comunităţi rezultate din modul producţiei sociale, ele au fost deformaţii de interacţiunea caracterelor şi destinelor indivizilor.22 dezvoltare normală a ideologiei naţionale maghiare, Factorii care fac posibilă colectivitatea de caractere simptomele febrei generale.”28 Vasile Goldiş a survenită prin comunitatea destinelor unui număr de acordat o mare atenţie principalelor neajunsuri ale oameni, erau, în concepţia lui Goldiş, descendenţa, Legii şcolare Apponyi din 1907, atenţionând limba ca mijloc de comunicare şi de comunitate oficialităţile în Parlamentul de la Budapesta că culturală, teritoriul, religia şi mai presus de toate, proiectele de lege restrictive la adresa naţionalităţilor comunitatea destinelor economice.23 Totalitatea nu pot fi promulgate chiar atât de uşor. Dar, în componentelor unei naţionalităţi era denumită, de concepţia sa, această lege nu avea putere de obicei, atât popor, cât şi naţiune. În Ungaria acelei maghiarizare, prin ea urmărindu-se „menţinerea perioade, remarca Goldiş, era o mare confuzie în popoarelor nemaghiare în starea inculturii”.29 Ideea utilizarea termenilor, generată de faptul că termenul de stat maghiar, în baza căreia toate popoarele ţării naţiune se folosea în mai multe sensuri: politic, etnic trebuie să se integreze în naţionalitatea maghiară şi juridic. pentru ca în Ungaria să nu mai existe cu timpul decât Vasile Goldiş plasează începuturile o singură naţionalitate - cea maghiară - rămâne o problemei naţionale din Ungaria în secolul al XVIII- utopie, „deoarece... posibilitatea respectivă este lea, când „problema naţionalităţilor a fost suscitată dintru bun început exclusă de noţiunea de de către noua formă a producţiei economice, naţionalitate ca şi de modalitatea genezei producţia de mărfuri, dimpreună cu procesul de naţionalităţii…”30 îmburghezire şi de luminare care îi incumbă.”24 În Goldiş a abordat şi problema iredentismului, sensul metodei istoriste, a susţinut că, în Ungaria, susţinând că românii doreau unirea cu România, „problema naţionalităţilor a fost generată de cauze slovacii cu Boemia, iar sârbii cu marele stat slav de la economice, de necesităţi ale producţiei sociale şi tot sud de Dunăre, fără a acţiona în acest sens. „Irident - cauze economice au s-o dezvolte şi să determine scria el - poate fi numai poporul care suferă în statul soluţionarea ei diferită.”25 său, având în apropiere un stat naţional înfloritor.”31 În timpul revoluţiei de la 1848, Antidotul iredentismului - remarca Goldiş - nu este naţionalităţile din Ungaria au cerut şi garantarea oprimarea popoarelor, împiedicarea dezvoltării lor existenţei lor naţionale, pe lângă egalitatea culturale ci, dimpotrivă, „acordarea unei libertăţi mai cetăţenească şi politică, majoritatea considerând-o mari, înlesnirea culturii mai înfloritoare şi asigurarea mai preţioasă decât libertatea cetăţenească. unei stări materiale mai bune.” Unirea românilor din Dualismul austro-ungar a introdus Ungaria cu România era posibilă numai în cazul constituţionalismul şi parlamentarismul modern, dar destrămării imperiului austro-ungar. Dar nu factorul decisiv în conducerea ţării a rămas depindea de voinţa naţionalităţilor menţinerea sau nobilimea, iar în locul democratizării a convertit dezmembrarea Austro-Ungariei - scria Goldiş - noţiunea de „populus werboczyanus” în ideea de stat hotărâtoare fiind vitalitatea lor internă şi, nu în naţional maghiar. Pe fondul afirmării conştiinţei ultimul rând, factorii de politică mondială, cât timp naţionale, activă până la nivel popular, naţionalităţile problema naţionalităţilor „are şi aspecte de politică şi-au afirmat puternic individualitatea, au produs „o externă.”32 cultură naţională proprie”, element fundamental în Concluzia studiului său de sociologie teoria lui Bauer, încât era imposibil - afirma Goldiş - politică, realizat din perspectiva istorică şi cu metoda să privezi de spiritul naţional un popor de mai multe materialismului istoric, era că toţi factorii politici din milioane. De aceea, exterminarea sau asimilarea, Austro-Ungaria au „interesul să fie asigurate, în înglobarea naţionalităţilor într-una singură era o cadrul instituţiilor acestei ţări, cultura naţională, incompatibilitate în 1911. Ne găsim în acea fază a libertatea politică şi propăşirea materială a evoluţiei - scria Goldiş - „în care conştiinţa publică a popoarelor nemaghiare.”33 Soluţia viabilă era admis că popoarele nemaghiare nu pot fi nici „…culturalizarea popoarelor în limba lor, exterminate, nici văduvite de specificul lor administrarea în limba lor şi acţionarea în justiţie în naţional”.26 limba lor şi anume prin intermediul unor persoane Politica de asimilare a avut efecte contrarii calificate pentru aceasta şi care cunosc pe deplin celor scontate neducând la dispariţia naţionalităţilor. obiceiurile, caracterul şi universul sufletesc ale Maghiarizarea era imposibilă pentru că „noţiunea de poporului…”34 naţionalitate exclude posibilitatea ca un popor să-şi Pe de altă parte, Goldiş critică politica

41 oficialităţilor statului maghiar de a frustra celelalte Nesatisfacerea acestor doleanţe va duce la naţionalităţi de posibilitatea de culturalizare, „demoralizarea opiniei publice” deoarece caracterul demagogic, deci, neaplicabilitatea în „eliminarea totală de la diferite drepturi şi de la orice practică a prevederilor constituţionale faţă de adevăr al naţionalităţilor atenuează interesul maselor popoarele nemaghiare, promovându-se de fapt faţă de noţiunea de drept şi faţă de adevăr”.37 „culturalismul cel mai batjocoritor.”35 Pornind de la Studiile comentate până acum nu epuizează constatarea inevitabilităţii schimbărilor, Goldiş însă sursele pentru analizarea concepţiilor lui Goldiş exprimă, totodată, în numele românilor de sub privitor la problema naţională. El consideră că şi coroana maghiară, o serie de doleanţe: „Eu doresc - problema naţională, ca şi celelalte laturi ale vieţii scria el - ca românii din Transilvania să se sociale, nu produc schimbări nemotivate, totul înmulţească, să se îmbogăţească, să se culturalizeze, urmând un curs logic.38 Ceea ce înseamnă, însă - în să aibă multe şcoli, academie, teatru, universitate, concepţia sa - că şi legile respective nu pot fi ocolite, bănci, tot felul de asociaţii, fabrici, o clasă de depăşite sau neglijate, „Drepturile noastre naţionale agricultori civilizată şi mulţumită, o clasă mare a existente, ca o cerinţă socială obiectivă, logic burgheziei şi o intelectualitate puternică.36 condiţionate, nu pot fi la infinit şi fără risc eludate”.39

Note 1 Nicolae Bocşan ,Ideea de naţiune la românii din Transilvania şi Banat (secolul al XIX-lea),Presa Universitară Clujeană , Cluj-Napoca,1997,p.167. 2 Ibidem. 3 Aurel C .Popovici , Principiul de naţionalitate .Conferinţă dezvoltată la 30 I 1894 în Ateneul Român din Bucureşti,1894, 45 p.;Idem, Chestiunea naţionalităţilor şi modurile soluţionării sale în Ungaria, Sibiu,1894,52 p. 4 Idem, Die Vereingten Staaten von Grossosterreich.Politische Studien zur Lossung der nationalen Fragen und staatsrechtlichen Krisen in Osterreich-Ungarn, Wien, 1906.Traducere din limba germană cu o pefaţă de Petre Pandrea,Bucureşti,1939. 5 Nicolae Bocşan, op.cit.,p.209 6 Iosif Pop, Conceptul juridic de naţiune naţionalitate în Ungaria,Wien, 1885.Românii şi daco-românismul.Studii politice, Budapesta, 1910,p.71. 7 Eduard I.Găvănescu, Un studiu inedit a lui Vasile Goldiş, în „Hotarul”III,1936,nr.2-3, p.29. 8Idem,op.cit., în “Hotarul”III,nr.2-3,p.29. 9 Tribuna, XI, 1907, nr.14 din 18/31 ianuarie, p.3. 10 Vasile Goldiş, Război şi pace, în „Cuvântul Ardealului”,II,1927,nr.2 , p1. 11 Gheorghe Şora, Pagini inedite din jurnalul de tinereţe a lui Vasile goldiş, în Acta Musei Napocensis, XVII,1981,p.561. 12 Vezi Liviu Maior, Mişcarea naţională românească din transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1986,pp.51-59. 13 Vasile Goldiş, A nemzetisegi Kerdesrol (Despre problema naţionalităţilor), Tipografia Concordia, arad,1912. 14 Nicolae Bocşan, op.cit.,p.213. 15 Hajos Jozsef, Studiu introductiv la Vasile Goldiş, Despre problema naţionalităţilor, pp.36 37. 16 Vasile Goldiş, A nemzetisegi Kerdesrol (…..), 1912,p.65. 17 Ibidem, p.1. 18 Vasile Goldiş, Despre problema naţională…., p.90. 19 Vezi Gheorghe Şora, Eugen Gagea,Vasile Goldiş despre problema naţionalităţilor, Editura Gutenberg, Arad,2002, p.58. 20 Vasile Goldiş, Despre problema naţionalităţilor…,p.91. 21 Ibidem,p.92. 22 Georges Haupt , Michael Lowy, Claude Weil, Les marxiste et la question nationale 1848, 1914, p.246. 23 Vasile Goldiş, Despre problema naţionalităţilor…,p.92. 24 Ibidem, p.106. 25 Ibidem, pp.106-107. 26 Ibidem, p.118. 27 Ibidem, p.120. 28 Ibidem, p.24. 29 Nicolae Bocşan , op. cit.,p.218. 30 Vasile Goldiş, Despre problema naţionalităţilor, p. 127. 31 Ibidem, p.138. 32 Ibidem, p.137. 33 Ibidem,p.148. 34 Ibidem. 35 Ibidem, p.45. 36 Ibidem , p.59. 37 Ibidem , p. 60. 38 Eduard I.Găvănescu, op.cit., p.61. 39 Vasile Goldiş,Avertisment, în Tribuna,nr.199 din 8/21 septembrie 1997, p.3.

42 Românitatea Basarabiei după autorii ruşi (III)

Ing. ec. Cristian MAREŞ

L -am lăsat la urmă pe celebrul jurnalist rus Chişinăului (e vorba de Serafim), om fără N. N. Durnovo, fratele fostului ministru de îndoială inteligent, reuşind să-şi apropie unele interne al Rusiei, care scria la 1912, cu prilejul persoane suspuse şi nerăbdător să ajungă serbărilor de la Chişinău dedicate centenarului patriarh nu simte dragostea moldovenilor pentru anexiunii Basarabiei la Rusia: „... împreună cu Rusia şi nici nu vrea de la ei această dragoste. În profesorul slavist A. A. Maikov, ne-am spus ochii săi moldovenii sunt separatişti şi iată de ce părerea încă din 1877, în plin război ruso-turc. cele mai bune forţe culturale sunt alungate din De atunci, călătorind deseori în România, ne-am Basarabia şi limba moldovenească a fost scoasă convins şi mai mult că Basarabia nu e numai din biserică. Se seamănă astfel sămânţa răului mărul discordiei între români şi ruşi, ci reprezintă care îl va ridica pe semănător, recolta însă va fi un adevărat depozit de dinamită care, dacă amară. explodează, va aprinde ca un incendiu sângeros Populaţia rusă colonizată în Basarabia, tot Orientul ortodox şi va înmormânta pe veci funcţionarii rusificatori nu s-au ocupat nici de gloria Rusiei, eliberatoarea creştinilor din situaţia materială, nici de cea morală a maselor. Orient”. Trecând peste ideea de eliberare a Poporul acesta moldovenesc nu vine în biserici creştinilor, cuvintele sale se dovedesc profetice ca să-i salute pe arhiepiscopii despoţi - duşmani chiar şi peste o sută de ani. Mai departe: „Cert, în ai naţiunii sale - când aceştia sosesc să inspecteze 1812 Rusia ar fi putut anexa întreaga Moldovă, bisericile şi arhiepiscopi de aceştia Basarabia asta însă ar fi constituit un rapt şi nu o cucerire, are trei. deoarece noi n-am fost în război cu Moldova”. De restituirea Basarabiei României nu este Perfect adevărat, dar anexarea Basarabiei nu a încă momentul să vorbim, chestiunea Basarabiei fost tot un rapt? se va pune când va fi definitiv rezolvată „Oricât de mic ar fi (zice el mai departe), un chestiunea Orientului Apropiat. Ne vom hotărî popor cere să fie respectat, el este mândru de noi atunci să atragem România ca un prieten existenţa sa şi nu e dispus să servească de gunoi firesc într-o alianţă cu Rusia sau vom face-o să la ruşi, germani, maghiari sau alte popoare. adere la o alianţă cu Austria şi să intre în România are de ce să fie mândră. Mândria cea federaţia balcanică asupra căreia vulturul mai mare a românilor este de a nu fi trădat religia austriac îşi va desfăşura aripile sale? strămoşească, de a nu fi împărţit poporul Rusia are de dezlegat problema următoare: strămoşesc într-o mulţime de secte, după cum s-a a susţine în interesul său propriu unirea tuturor întâmplat în Rusia, de a nu se fi asimilat cu românilor, grecilor, sârbilor, bulgarilor, şi a popoarele înconjurătoare: maghiari, ruşi, sârbi, tuturor slavilor din Austrio-Ungaria sau de a lăsa ci de a fi dus poporul lor la 12-13000000 de Austria să acapareze toate ţările balcanice, după suflete. cum a lăsat ca Bosnia şi Herţegovina ocupate În istoria militară românii nu s-au dezonorat temporar - să fie în 1907 anexate definitiv la niciodată. Ei i-au bătut vitejeşte pe turci şi în Austria.” Din nou, cuvinte profetice, dar neluate 1877-78, la Plevna, au mers mână în mână cu în seamă de conducătorii ruşi, fie că e vorba de ruşii; 14000 de moldoveni dintre Prut şi Nistru au ţarişti, comunişti, sau postcomunişti. căzut pe câmpul de luptă în Manciuria. (La 18 mai la catedrala din Bucureşti a fost oficiat un Am realizat această succintă trecere în serviciu religios pentru cei 14000 soldaţi morţi pe revistă a unor declaraţii ale unor importanţi lideri câmpurile Manciuriei.) de opinie ruşi ai momentului, unii dintre ei cu În 1860, Rusia a salutat unificarea Italiei, a importante funcţii în stat, dar acestea sunt doar o contribuit la unificarea Germaniei şi în felul mică parte. Pentru a nu fi învinovăţit de acesta a recunoscut dreptul de a se uni şi pentru subiectivism, nu l-am pomenit deloc pe Leon alte popoarelor. Prin urmare, în acest act nu e Casso, fost ministru al învăţământului în nimic criminal şi noi socotim că e mai bine să îi guvernul rus între 1910 şi 1914, autorul reformei avem prieteni decât duşmani, însă arhiepiscopul învăţământului, deoarece era basarabean cu

43 părinţi români. Am folosit citatele lui Lev Berg cancelariilor occidentale şi mai târziu, când luptau care, deşi născut la Tighina în 1876, este cu toată energia contra curentelor revizioniste considerat şi este fără îndoială rus. Ce grad mai declanşate de inamicii statului român. Rămâne în mare de recunoaştere a naţionalităţii sale poate fi sarcina istoricilor să continue acest demers, decât moneda de argint bătută de „Banca deoarece material există suficient, mai trebuie Republicană Transnistreană” în 2001, cu prilejul a doar să te preocupe subiectul, mai ales acum, când 125 de ani de la naştere, în seria oamenilor de vază problema Moldovei se pune cu tot mai mare ai Transnistriei? accent în arena internaţională, iar duşmanii noştri Vreau să spun că mult mai multe recunoaşteri şi-au accentuat propaganda contra curentului din partea ruşilor au fost arătate de făuritorii prooccidental din Basarabia, în intenţia de a o României Mari, atunci când îşi susţineau cu tărie păstra pe mai departe în orbita rusească, ca şi în argumentele referitoare la drepturile româneşti cea mai mare parte a ultimilor două sute de ani. asupra provinciilor noastre istorice în faţa Ardealul Prof. Traian RUS „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar”

P entru poporul român, anul 1940 a fost poate al poporului, de dorinţa de a nu ceda pământul cel mai tragic din întreaga sa istorie. În vara şi în strămoşesc fără luptă. Armata română s-a retras toamna acelui an România a pierdut o treime din umilită şi îndurerată. teritoriul naţional (33,8%) şi din populaţia ţării Peste 300 de mii de bestii însetate de (33,3%). Basarabia, Bucovina de Nord şi sânge s-au năpustit asupra celor 1,5 milioane de Ţinutul Herţa au fost răpite de ruşi prin români rămaşi fără nicio apărare. Intenţiile lor „Ultimatumul” din 26 iunie 1940. Ardealul de le-a exprimat Dűcső Csaba în broşura „Nincs Nord a fost oferit Ungariei Hortyste prin odiosul Kedyelem” (Fără îndurare): „Voi suprima pe Dictat de la Viena din 30 august 1940, fiecare valah ce-mi iese în cale! Pe fiecare îl voi Cadrilaterul (sudul Dobrogei) a revenit suprima! Nu va fi îndurare. Voi aprinde satele Bulgariei în 7 septembrie 1940, prin Tratatul de noaptea - satele valahe! Voi trage în sabie toată la Craiova. Nu-mi propun să fac o analiză a populaţia; voi otrăvi toate fântânile şi voi ucide cauzelor care au condus la această cumplită până şi copiii în leagăn; în genere voi distruge dramă şi nici să caut vinovaţi. Vreau doar să mă acest neam (…). Nu va fi pentru nimeni nici o refer, în felul meu, la faptul că atrocităţile şi milă. Nici pentru copiii din leagăn, nici pentru chinurile fără margini, calvarul care s-a abătut mama care va naşte un copil (…)”. Ce poţi să atunci asupra românilor din teritoriile ocupate, zici despre asemenea indivizi, pentru că oameni nu trebuie uitate niciodată. Omoruri, schingiuiri, nu au fost de bună seamă? Se pare că ungurii n- bătăi, arestări, profanări, dărâmări de biserici, au înţeles nimic din experienţa anilor 1867- devastări de sate, expulzări şi dislocări de 1918. N-au avut înţelepciunea să priceapă populaţie, lagăre, tabere şi detaşamente de adevărul zicalei că „cine seamănă vânt, culege muncă forţată, deportări, deposedări de bunuri. furtună”. N-au făcut nimic altceva decât să se Atâta ură şi umilinţă. O Golgotă. O Cale a Crucii. mai descalifice încă odată în faţa istoriei, în faţa O noapte de durere, care a durat peste patru ani lumii. de zile. Bieţii români şi-au acceptat atunci Vestea cedării Ardealului de Nord a soarta, dar speranţa nu i-a părăsit nicio clipă. Şi- produs o puternică consternare. Apoi revoltă, au exprimat-o, aşa cum au făcut dintotdeauna, mari manifestaţii populare, presiuni asupra prin cântece. Prin acele cântece care le-au însoţit guvernanţilor vremii. Toate fără nici un rezultat. istoria. Poate cel mai grăitor dintre ele, pentru Nici guvernul Gigurtu, nici regele Carol al II-lea mine în mod sigur, este intitulat „Dac-am plecat n-au ţinut cont de strigătul de durere şi de revoltă Ardealule din tine”. Alţii i-au zis „Ardealul”. L-

44 am găsit în repertoriul celebrului cor bărbătesc din tine”, cu alte versuri, cântecul l-am găsit şi în din Finteuşul Mare: repertoriul d-nei Veta Biriş. Am sunat-o şi mi-a mărturisit că melodia a preluat-o de la corul din „Dac-am plecat Ardealule din tine Finteuş, iar textul l-a compus un colaborator de- Nu-i vina noastră, iarăşi vom veni. al domniei sale. Un textier remarcabil, pentru că N-am fost învinşi şi nu vom fi nici mâine, surprinde - în cuvinte superbe - o altă dramă Când ceasul biruinţei va sosi. românească, poate nu atât de dureroasă ca cea Refren : din 1940, dar şi aceasta plină de tristeţe: drama exodului românesc de după 1989. Refrenul a Aveam o ţară scumpă şi mândră, rămas acelaşi. Aveam şi iarăşi vom avea. Duşmanul, care astăzi râde, „Dac-am plecat Ardealule din tine, Va tremura privind la ea. Nu-i vina noastră, iarăşi vom veni. Mai rătăcim, mânaţi de sărăcie Noi te iubim, că tu ai fost al nostru, Şi vlăguiţi de multele hoţii. Şi viaţa pentru tine ne-am fi dat, Dar prin dictatul ruşinos şi monstru Pădurile şi apele, ogorul, Hortiştii-au reuşit de te-au luat. Şi inima din piept ni s-a luat, Dar într-o zi se va trezi poporul De-aici, din depărtări, privim spre tine Şi fii, Ardeal, la fel ca altădat'. Şi plângem jalnic chinul tău amar, Când ştim că fraţii cei rămaşi în tine Noi te iubim, că tu eşti doar al nostru Sunt torturaţi de un popor barbar. Şi viaţa pentru tine ne-am fi dat, Te-am moştenit de la strămoşii noştri Te vom lua, că tu eşti doar al nostru, Şi nimănui nu te-om lăsa vreodat'. Lăsat pe veci de daci şi de romani, Te-am moştenit de la strămoşii noştri De-aici, din depărtări, privind spre tine Şi nimănui nu te-om lăsa în dar. Deplângem încă soarta ce-o avem, Dar într-o zi, Ardealule, ştiu bine, Vom trece iar pe vechea frontieră Ca pasărea de foc reînviem! Dreptatea noastră e stăpână-acum, Prin vijelii şi foc de mitralieră Veni-vor iar copiii tăi acasă, Armata noastră îşi va face drum. La masa ţării noi din nou vom sta, Ardealule, iubirea mea frumoasă, Credinţă-n ţară şi mereu ̀nainte, Duşmanului nicicând nu te-om lăsa. Să cucerim ce-avem de cucerit, Ardealul nostru e o ţară scumpă, Parcă suntem blestemaţi. O fi blestemul Sălaj, Bihor şi Clujule iubit !” pentru crimele pe care le-am făcut mereu, ucigându-ne liderii care ne-au vrut binele. Mă Nu am reuşit să aflu cine a scris aceste refer la mareşalul Ion Antonescu, la Iuliu Maniu, versuri atât de sincere şi nici numele celui care a la toţi ceilalţi! Te las pe tine, cititorule, să judeci. compus superba melodie. Poate mă ajută Eu prefer să omagiez doi oameni speciali, care vreunul din cititorii mei. Din text este clar că prin acest cântec ţin sus glasul românismului şi autorul a fost militar. Unul dintre militarii care ne fac să nu uităm ceea ce am pătimit: prof. au trăit îndureraţi drama şi ruşinea anului 1940. Andrei Dragoş, dirijorul corului din Finteuşul Mai ştiu că în toamna anului 1944 a devenit unul Mare şi d-na Veta Biriş, marea noastră din marşurile care au însufleţit armata română, cântăreaţă. Glasurile lor mai taie din piuitul întoarsă să dezrobească Ardealul de Nord. Şi celor de teapa lui Dűcső Csaba. Pentru că, din legionarii l-au inclus în cărţulia lor de cântece. păcate, s-a dovedit în 1989, mai sunt. Nu le-a Sub numele „Dac-am plecat Ardealule pierit toată “foaita”. Pieri-le-ar!

45 In memoriam: Prof. univ. dr. Gheorghe Pop

bibliotecar Liana POP Bibl. Jud. "Petre Dulfu" Baia Mare

S -au scurs luni bune, transformate în ani, de la conducător de doctoranzi şi membru în Senatul trecerea în lumea drepţilor a „Omului-Profesor” Universităţii băimărene, în 1991 este numit Gheorghe Pop. Deoarece uitarea nu trebuie să se Profesor de limba şi literatura română la Institutul aştearnă în ceea ce-i priveşte memoria, la Teologic „Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare, solicitarea conducerii revistei, am realizat un colaj apoi, în 1992, Profesor de limba şi literatura mai reprezentativ din multitudinea gândurilor română la secţia didactică „Teologie ortodoxă- închinate acestui „dascăl şi om de aleasă nobleţe Limba română” din cadrul Facultăţii de Litere şi sufletească”, precedat de o scurtă şi elocventă Ştiinţe a Universităţii din Baia Mare, iar în 1997 - trecere în revistă a prodigioasei activităţi Cadru didactic asociat la Universitatea de Vest desfăşurate de-a lungul timpului de către unul din „Vasile Goldiş” Arad (Colegiul Universitar din cei mai străluciţi fii pe care Sătmarul l-a dat Sighetu Marmaţiei şi Facultatea de Jurnalistică din Maramureşului şi întregii Românii. Baia Mare). Aşadar, profesorul universitar, doctor în ştiinţe În aproape toată cariera sa didactică a filologice, Gheorghe Pop s-a născut la 8 deţinut Funcţii de conducere, respectiv: între octombrie 1921, din părinţii Ioan şi Maria - ţărani, în satul Roşiori, judeţul Sau Mare. Tot dintr-o familie de ţărani sătmăreni, Vasile şi Maria Dan din Tătăreşti, a ales-o şi pe cea care îi va fi soţie până la sfârşitul vieţii (5 iulie 2012), Margareta, cu care s-a căsătorit la data de 08.10.1954. Împreună au doi feciori, Gheorghe Daniel - cunoscut medic de familie din Baia Mare şi Gabriel Radu, la fel de cunoscut inginer constructor şi om de afaceri din acelaş oraş. Ambii le-au dăruit nepoţi şi strănepoţi... Studiile primare şi gimnaziale le-a început şi urmat, în mod firesc, la Roşiori (clasele I-VII), apoi cele liceale la Oradea (Şcoala Normală Română Unită) şi la Liceul „George Bariţiu” Cluj. 1952-1960 a fost Inspector şcolar pe Regiunea În 1946 obţine Licenţa în Teologie la Academia Maramureş, iar între 1960-1961, Director al Teologică Română Unită Blaj, în 1948 Licenţa în Institutului Pedagogic de 2 ani Baia Mare, unde, în Litere şi Filosofie la Universitatea „Babeş-Bolyai” perioada 1961-1964, a fost Şeful catedrei de limba Cluj, pentru ca în 1969 să-şi ia Doctoratul în şi literatura română, iar între 1961-1970, a Ştiinţe Filologice la Universitatea din Cluj, cu teza: funcţionat ca Lector la Universitatea din Baia Elemente neologice în graiul maramureşean, Mare. Între 1964-1979 a îndeplinit funcţia de publicată la Editura Dacia Cluj - 1971, conducător Decan la Facultatea de Filologie, iar între 1970- ştiinţific prof. dr. Radu Todoran. 1974 a fost Conferenţiar în cadrul acesteia. În anul Din Activitatea profesională, spicuim: 1979 este numit Prorector la Universitatea de Între 1948-1952 este Profesor de limba şi Nord Baia Mare, funcţie pe care o îndeplineşte literatura română la Liceul Pedagogic din Carei, iar până în 1981, când devine Rectorul acesteia, între 1952-1960 funcţioneaţă ca Inspector şcolar până în 1984. regional la Baia Mare. Din anii 1960-1961, îşi Principalele repere din Activitatea începe cariera universitară ca Director la desfăşurată în societăţi ştiinţifice şi culturale Institutul Pedagogic de 2 ani din Baia Mare, în sunt: 1961 fiind numit profesor de limba română 1964-1995 - Preşedinte al Filialei Baia Mare a contemporană la Universitatea din Baia Mare. Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, şi Între 1987-2005 a fost profesor consultant, membru în Consiliul de conducere de la Bucureşti,

46 după care a fost ales preşedinte de onoare al filialei; Diploma de onoare conferită de Asociaţia 1992 - Preşedinte al Despărţământului Baia pentru Pace a Religiilor din România „pentru Mare al Asociaţiunii ASTRA şi membru în merite deosebite în promovarea şi susţinerea păcii Consiliul Central al ASTREI, fiind principalul şi a bunei înţelegeri între Religiile din România”; actor în reînfiinţarea acestuia; 1995, dec. - Senatul Universităţii Baia Mare îi 1994 - Vicepreşedinte al Asociaţiei Generale a acordă titlul de Membru de Onoare al Senatului Românilor Uniţi (AGRU); „pentru contribuţia adusă la dezvoltarea 1996 - Redactor şef al revistei „Tinereţe învăţământului superior băimărean”; Creştină” editată de Eparhia Maramureş a Bisericii 2000, mai - Diplomă aniversară acordată de Greco-Catolice; Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, cu 1997 - Director al revistei „Astra ocazia sărbătorii a 10 ani de la înfiinţarea maramureşeană” (revista Despărţământului Baia universităţii şi 150 de ani de la primele forme de Mare al ASTRA); învăţământ superior pe meleagurile arădene; A fost Secretar al Filialei Maramureş a 2000 - Cetăţean de onoare al municipiului Baia Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din Mare; România, timp de peste 30 de ani. 2001, mai - Diplomă de onoare acordată de Referitor la prodigioasa Activitate Universitatea de Nord Baia Mare „în semn de publicistică, vom consemna doar faptul că a omagiere a fondatorilor învăţământului superior colaborat la presa locală şi la revistele de băimărean, la a 40-a aniversare a universităţii”; specialitate: Limbă şi literatură, Limba română, 2002, sept. - Diplomă de Onoare acordată de Cercetări de lingvistică, Buletin ştiinţific şi Studii Primăria Săcele, „pentru sinceritatea şi şi articole (Baia Mare), Fonetică şi dialectologie, devotamentul cu care veghează la păstrarea unităţii Dialectologia, Forum, Nord. şi identităţii spirituale româneşti”; De asemenea, a fost membru în comitetul de 2002 - Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia redacţie al revistei Limbă şi literatură (Bucureşti), Mare acordă domnului Gheorghe Pop „Premiul şi care apare sub egida Societăţii de Ştiinţe Filologice Diploma de Excelenţă”; din România, precum şi în Colegiul de redacţie al 2003, mai - Certificat de recunoaştere a revistei Familia română: revistă trimestrială de contribuţiei la dezvoltarea durabilă a comunităţii cultură şi credinţă românească (Baia Mare). locale, acordat de Primăria Baia Mare „pentru Este firesc ca, în urma unei atât de vaste realizări deosebite în domeniul proiectelor activităţi în domeniul educaţiei, publicisticii şi comunitare în perioada 2000-2002”; cercetării, profesorul universitar doctor Gheorghe 2003 - Premiul Asociaţiunii ASTRA pe anul Pop să primească, de-a lungul vieţii, numeroase 2002 „pentru merite deosebite în implementarea Premii, distincţii şi titluri, printre care: idealurilor astriste”; 1957 - Pentru munca didactică desfăşurată i s-a 2005 - Diploma de merit ecleziastic „Ep. Dr. conferit titlul de „Profesor fruntaş”; Alexandru Rusu” şi titlul de „Defensor Unitatis - 1959 Medalia şi „Diplome d` Honeur” a Ecclesiae Romanorum”, acordate de Episcop Ioan Consiliului Mondial al Păcii; Şişeştean „ca semn de preţuire pentru opera de 1983, aug. - I se acordă Premiul I şi titlul de formare a slujitorilor Bisericii lui Cristos”; laureat „pentru creaţie literară - folclor literar şi „Medalia de argint” acordată de Universitatea etnografic” la concursul artistic de interpretare de Vest „Vasile Goldiş”; (creaţie) din cadrul etapei republicane a 2006, mai - Titlul Doctor Honoris Causa al Festivalului naţional al educaţiei şi culturii Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad. socialiste „Cîntarea României”; 1983 - Pentru activitatea didactică i se conferă Aşa cum arătam la începutul acestor titlul de „Profesor universitar evidenţiat”; rânduri, redăm în continuare un scurt colaj cu cele 1985 - Premiul „Timotei Cipariu” al mai însemnate gânduri şi reflexii aşternute pe Academiei Române pentru lucrarea colectivă hârtie de personalităţi culturale locale, adresate Graiul, etnografia şi folclorul zonei Chioar; celui omagiat. 1996, oct. - Diploma de onoare şi medalia „Gheorghe Pop, iată, un nume cu o jubiliară acordată de Asociaţia pentru Literatura şi rezonanţă aparte în istoria învăţământului Cultura Română „ASTRA - O. Ghibu”, oferită „cu universitar, în ştiinţele filologice şi în istoria prilejul celei de-a 70-a aniversări a ASTREI culturii maramureşene. În dreptul numelui său a basarabene”; stat întotdeauna mentorul, de neîntrecut, de care

47 era atâta nevoie şi care a înscris realizări pe A ocupat, rând pe rând, toate funcţiile şi multiple fronturi. A vorbi despre Gheorghe Pop gradele didactice posibile, de la şef de catedră până înseamnă a pune în lumină o personalitate la decan şi rector, de la simplu profesor până la marcantă şi complexă. Drept urmare, este prea profesor universitar doctor şi conducător de dificil de conturat această personalitate în cuvinte doctorat, alături de un alt ilustru profesor puţine, deoarece în ea se contopesc organic foarte băimărean, regretatul prof. univ. dr. Victor Iancu, multe aspecte ale activităţii sale: profesorul a plecat mult prea devreme dintre noi. […]. nenumărate generaţii şi generaţii de studenţi, Toţi am fost mereu impresionaţi de conducătorul neîntrecut de instituţii de învăţământ vigoarea şi energia acestui OM-PROFESOR. superior, iniţiatorul şi conducătorul de instituţii Pentru aceasta, am acceptat cu bucurie, în 2001, să culturale, iniţiatorul şi conducătorul de instituţii mă ocup de redactarea şi publicarea unui volum ştiinţifice, iniţiatorul şi conducătorul de publicaţii omagial cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, periodice ştiinţifice şi culturale, lingvistul de fineţe Gheorghe Pop - la ceas aniversar (Editura şi profunzime, teologul, folcloristul, publicistul, Universităţii de Nord, 2001, 218 p.). […].” mentorul cultural şi ştiinţific. Iată, atâtea laturi ale Conf. univ. dr. Mircea Fărcaş - Profesorul de... activităţii Domniei Sale! În toate a înscris rezultate profesori remarcabile, pentru că a ştiut trudi cu tact şi pricepere în toate direcţiile. Asta şi pentru că, în tot „De peste 20 de ani intelectualitatea ce a întreprins, a învestit pasiune, dăruire şi un Maramureşului îl socoteşte, pe drept cuvânt, pe spirit de iniţiativă de neegalat. prof. dr. Gheorghe Pop un patriarh al După anul 1989, Gheorghe Pop a înfiinţat intelectualităţii maramureşene. […]. Despărţământul Baia Mare al Astrei, pe care l-a Prof. dr. Gheorghe Pop este şi va rămâne condus şi care, prin activitatea susţinută, rivaliza un copac uriaş care s-a dezvoltat în solul dătător de cu marile centre astriste din ţară. Asociaţia, roade al Bisericii Greco-Catolice. S-a format în datorită mentorului ei, a activat şi pus la treabă Seminarul şi apoi Academia Greco-Catolică din potenţialul cultural şi ştiinţific al cetăţii. Rămân Oradea unde i-a avut ca mentori pe episcopii memorabile Reuniunile naţionale ale Astrei, de la martiri Valeriu Traian Frenţiu şi Ioan Suciu, iar Baia Mare şi Şomcuta Mare, prin amploare, după încheierea studiilor la Oradea a funcţionat o bogăţia programului şi organizarea impecabilă. În scurtă vreme ca pedagog la Academia Teologică cadrul Asociaţiei, conducătorul ei a organizat tot Greco-Catolică din Cluj, unde l-a cunoscut şi a felul de manifestări, multe sub egida Primăriei lucrat sub îndrumarea episcopului martir Iuliu Baia Mare, la care a antrenat dascăli universitari şi Hossu. […]. pe ceilalţi membri astrişti. Pe deasupra, mentorul a În numele meu, în numele generaţiilor de editat revista Astra Maramureşeană, al cărei studenţi ai Institutului Teologic de grad universitar director a fost, revistă ce se reţine prin varietatea „Ep. Dr. Alexandru Rusu” Baia Mare vă aducem conţinutului şi, mai ales, prin cercetările legate de omagiile cuvenite. […].” trecutul vieţii culturale a Maramureşului.” Pr. ing. Simion Mesaroş - Prof. dr. Gheorghe Pamfil Bilţiu - Gheorghe Pop: dascălul, Pop la 90 de ani cercetătorul şi mentorul truditor pe multiple fronturi „Viaţa academică, culturală şi socială a acestui nord de ţară poartă şi azi amprenta „În învăţământul filologic maramureşean, valorosului om de ştiinţă, care este profesorul când pomeneşti numele profesorului univ. dr. Gheorghe Pop, manager neîntrecut şi creator de Gheorghe Pop, constaţi că toată lumea îl şcoală lingvistică. Mulţi dintre slujitorii cunoaşte. Cine nu-l cunoaşte? Exceptând învăţământului maramureşean universitar şi generaţiile mai tinere de profesori, care nu au avut preuniversitar s-au format ca dascăli şi onoarea de a le fi profesor, filologii din Maramureş profesionişti la instituţia ctitorită şi păstorită cu au o stimă deosebită pentru acest mare profesor şi aleasă pricepere decenii întregi de venerabilul la propriu şi la figurat. […]. lingvist. […]. Toţi am fost impresionaţi de statura Sobru, extrem de manierat, calculat, impozantă a profesorului care ne preda Gramatica. maiestuos prin ţinută şi aură profesională, Vocea sa răsunătoare îţi pătrundea prin toţi porii Profesorul a împrumutat din calităţile Domniei când ne vorbea părţile de vorbire la Morfologie şi Sale şi instituţiei pe care a condus-o, conferindu-i mai ales când îţi explica situaţiile confuze. credibilitate şi plasând-o printre universităţile de

48 prestigiu din ţară. Parafrazând versurile unuia mare, capabili să-i ducă greul lucrărilor Sale. dintre primii noştri poeţi, ctitorul de şcoală Astfel, lui Gheorghe Pop i-a fost hărăzit să fie superioară maramureşeană ar putea spune: „V-am întemeietor de învăţământ superior, în 1961, la dat universitate, păziţi-o şi dezvoltaţi-o ca pe un Baia Mare. Acest lucru este de cea mai mare veritabil locaş de ştiinţă”. […]. importanţă, atât pentru personalitatea Suntem mulţi, foarte mulţi cei care îi Profesorului, cât şi pentru comunitatea băimăreană datorăm câte ceva Profesorului: dacă nu un sprijin şi Regiunea Maramureşului, care cuprindea ştiinţific direct, atunci, fără îndoială, o vorbă bună actualele judeţe Maramureş şi Satu Mare şi o parte spusă la ceas de cumpănă, un sfat dat cu inima a Sălajului. deschisă şi cu iubirea de aproapele - stare Ulterior, exerciţiul său de punere în sufletească specifică doar caracterelor mari şi valoare a „spiritului demiurgic” cu care a fost principiu de viaţă de la care Domnia Sa nu s-a „dotat” a continuat cu multe alte realizări, abătut niciodată. […].” culminând cu o catedră universitară strălucită, un Conf. univ. dr. Ştefan Vişovan: Ctitor de manageriat (ca decan, prorector şi apoi rector) şcoală, lingvist de excepţie, profesor de aleasă excepţional, un mentoriat (îndrumător de licenţe şi omenie conducător de doctorat) eminent. Şi peste tot şi (Extrase din textele laudative plasate în primele toate un exerciţiu de viaţă academică, proeminent pagini ale volumului Gheorghe Pop: până la evidenţieri maxime şi elocvent până la documentar biobibliografic aniversar, realizat limita expresiei. […]”. în cadrul programului Personalităţi maramureşene (Ardelean, Teodor. Prof. univ. dr. - Aniversări, de către Aristiţa Borbei, Ana Grigor, Gheorghe Pop: in memoriam. Graiul Liana Pop. Baia Mare: Biblioteca Judeţeană „Petre Maramureşului, 24, nr. 6824, 16 aug. 2012, p. 5). Dulfu”, 2011). „A fost pentru zeci de generaţii personajul „<>. dixit. A fost prototipul generic şi generic cultural al Aşa sună versurile poetului latin Horatius, sintagmei „Homo doctus in se semper divitias cu referire la soarta omului de geniu: „Nu voi muri habet”. (Omul învăţat are întotdeauna averea cu cu totul, şi o mare parte a mea va evita moartea”. Astfel îl percep şi eu pe ilustrul profesor, cercetător el). A fost cel ce ridica ţinuta întâlnirilor literare, şi deosebit conducător, decan şi rector al primei şi cel ce sporea în zestre culturală manifestările al celei mai cunoscute instituţii de învăţământ evocative, cel ce aducea plusul de calitate şi de superior din arealul de nord al ţării, care în data de 5 valoare în atmosfera lucrurilor de natură iulie 2012 a trecut la cele veşnice. Este o grea intelectuală, urcând ştacheta şi construind pierdere pentru noi toţi, colegi şi prieteni, dar mai anvergura. ales pentru învăţământul superior maramureşean şi A fost conducătorul cel mai prestigios al nu numai. […]. incintei academice băimărene - Universitatea - şi De-a lungul timpului l-am văzut cum a lucrul acesta astăzi se vede cu mai multă lumină. împletit luminile cu umbrele, bucuria cu tristeţea, Fără oameni ca Gheorghe Pop evoluţiile dar mereu a ieşit victorios, insuflându-ne tuturor curajul de a înfrunta vicisitudinile vremurilor. Cu stagnează, iar vârfurile performanţelor spirituale calmul şi fermitatea ce l-au caracterizat se estompează. Fără tipul său de dăruire pentru întotdeauna, profesorul Gheorghe Pop a contribuit Lucrurile Înalte, plutim în mediocrităţi evidente şi la formarea multor serii de profesori, care fac eclatante. Fără vocaţie, profesionalismul în acest cinste învăţământului românesc. […]. domeniu nu se poate evidenţia. […]. Cu convingerea că vorbele lui Horatius se Şi cum firescul se impune, e foarte evident vor adeveri, nu-mi rămâne acum decât să-i spun: că o personalitate cu o astfel de cardinalitate şi Adio, drag coleg!” unghiularitate nu poate fi uitată. În consecinţă (Felecan, Nicolae. Prof. univ. dr. zicem precum s-a mai rostit la un alt mare Gheorghe Pop: in memoriam. Glasul Gheorghe - Pop de Băseşti - „Fie-i memoria Maramureşului, 16, nr. 4636, 7 iul. 2012, p. 5). binecuvântată din genunche în genunche!” „Pecetea divină pusă pe destinul său s-a (Ardelean, Teodor. O personalitate văzut de timpuriu. Dumnezeu ne dă la vremi grele cardinală. Graiul Maramureşului, 25, nr. 7088, 5 nu numai probe, ci şi oameni cu greutate specifică iul. 2013, p. 5).

49 Ce putem învăţa din martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi a copiilor săi

Preot prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN „SȚ cumpă este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui'' [Psalm 115,6].

,,Brâncovene Constantin, astfel că nu își dorea domnia. A primit-o atunci Boier vechi și domn creștin, când i s-a spus că este voința poporului ca el să Lasă legea creștinească apere țara de dușmani și să-i asigure liniștea și Și treci în legea turcească''. pacea. A fost uns domn de către mitropolitul țării, Versurile acestea reprezintă o strofă dintr- Teodosie Veștemeanul. un poem popular în care este descrisă tragedia Deși Țara Românească era înconjurată de decapitării lui Constantin Brâncoveanu, a celor trei imperii care o dușmăneau: rusesc, otoman și patru feciori ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și habsburgic, în domnia lui de douăzeci și cinci de Matei și a soțului uneia dintre cele șapte fiice ale ani, țara nu a cunoscut ororile războiului, fiind sale: Ianache Văcărescu, anul acesta împlinindu-se cârmuită cu multă înțelepciune și chibzuință. 300 de ani de la acest trist și sinistru eveniment din Datorită acestei politici prudente și demne, dusă Istoria românilor. În virtutea acestui fapt, Sfântul față de cele trei imperii, în anul 1695 a primit titlul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat de ,,Principe al Sfântului Imperiu'', iar sultanul i-a anul 2014 Anul Omagial - Sfinţii Martiri acordat domnia pe viață. Brâncoveni. Având model pe Ștefan cel Mare al Cine a fost Constantin Brâncoveanu? Moldovei, al cărui nume l-a purtat cel de-al doilea Nepot după tată al domnitorului Matei fiu al său, evlaviosul domn muntean a purtat o grijă Basarab, Constantin Brâncoveanu a venit pe lume aleasă pentru sfintele lăcașuri ortodoxe: biserici, la 15 august 1654, în localitatea care-i poartă mănăstiri, paraclise, bolnițe și trapeze au fost numele: Brâncoveni, în părțile Romanațului. ctitorite, reparate sau restaurate, ,,crăiasa'' acestora Rămas orfan de tată la vârsta de un an, constituind-o Hurezi (Horezu), una dintre cele mai mama sa, doamna Stanca, descendentă din familia minunate mănăstiri construite vreodată pe plaiurile Cantacuzino, s-a ocupat să-i dea o educație aleasă românești. și mai ales să-l crească cu frică de Dumnezeu. A Pe lângă biserici și mănăstiri, domnitorul învățat carte și ,,alfabetul diplomației'' la curtea muntean a ridicat case și clădiri monumentale, ca unchiului său, stolnicul Constantin Cantacuzino, palatul de la Mogoșoaia, care are o arhitectură care a stat lângă el până la moarte și i-a fost ca un unică, cei poartă numele. În secolul al XVIII-lea, adevărat tată, motiv pentru care Brâncoveanu îi generalul habsburgic Adolf Bucov a distrus 150 de spunea ,,tata Constantin''. Fiind înzestrat cu mănăstiri ortodoxe de la nord de Carpați, printre însușiri deosebite, blând și bun din fire, vioi la care și Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de minte, plăcut la înfățișare și cu avere, când a ajuns Jos. la vârsta căsătoriei a ales-o de soție pe Maria, fiica Constantin Brâncoveanu a fost nu numai lui Negoe și nepoata lui Antonie Vodă, cu care a un mare ctitor de lăcașuri ortodoxe, dar a fost și un avut unsprezece copii: patru băieți și șapte fete. mare om de cultură. Din tipografiile sale de la Cinstit și harnic, Brâncoveanu a fost chemat de Snagov, Râmnicu Vâlcea și Târgoviște, au ieșit tânăr în slujba de dregător domnesc, mai întâi de adevărate comori duhovnicești, cărți de slujbă și Duca Vodă și apoi de Șerban Vodă Cantacuzino, învățătură creștină care au fost date în dar și în urcând în dregătorie până la înalta vrednicie de Ardeal și în Moldova - care atunci se întindea până mare logofăt. la Nistru. La moartea voievodului Șerban După Biblie, au văzut tiparul în limba Cantacuzino, în 29 octombrie 1688, boierii și toți română următoarele: Psaltirea, Sfânta Evanghelie, dregătorii țării l-au rugat pe Constantin Octoihul, Molitfelnicul, Liturghierul, Ceaslovul și Brâncoveanu să primească domnia. Apostolul. Dintre toate tipăriturile amintite, Biblia Era tânăr, încă nu împlinise 35 de ani, de la București înmănunchează ostenelile tuturor mulțumit cu ceea ce ajunsese și cu ceea ce avea, celor care, în secolele anterioare, au tălmăcit în

50 românește diferite părţi sau scrieri ale Sfintei Dar oare cărţile de identitate electronice, vor fi mai Scripturi. Fraţii Radu şi Şerban Greceanu au fost târziu un drept sau o obligaţie? Când, din motive de principalii traducători ai Bibliei de la Bucureşti, securitate, se va trece la implantul de microcip în lucrare care s-a bucurat de sprijin şi încurajare din corpul uman, în loc de cartea de identitate partea lui Şerban Cantacuzino, dar şi din partea electronică, va fi un drept, sau o obligaţie? Toate domnitorului Constantin Brâncoveanu, fiind aceste nebunii constituie o pregătire a populaţiei ca realizată sub îndrumarea stolnicului Constantin să primească, la vremea potrivită, Pecetea Cantacuzino. Mitropolitul Ţării Româneşti, Antihristului. Teodosie Veştemeanul, a urmărit îndeaproape Dacă analizăm lucrurile din punct de această lucrare, acordându-i întregul sprijin şi vedere al strategiei militare, o armată adevărată ia binecuvântarea. în calcul şi posibilitatea de a câştiga sau a pierde un Înainte de a avea loc războiul dintre ruşi şi război pe termen lung. Oare noi nu facem parte din turci (este vorba de anul 1711), Petru cel Mare al Oastea cea mare a Împăratului Hristos? De ce cu Rusiei a încercat să realizeze o apropiere şi un tratat mâna noastră şi cu voinţa noastră ne pregătim cu Ţara Românească, însă, prudent, Constantin drumul către Antihrist? Suntem în ,,criză Brâncoveanu l-a evitat. El a acceptat să ducă economică''. Oare nu suntem într-o criză morală? tratative secrete, dar la bătălia de la Stălineşti a stat Brâncoveanu, mare domnitor, a avut 11 copii şi noi deoparte. azi ne omorâm copiii. Înaintaşii lui Brâncoveanu, Deşi secrete, turcii au aflat câte ceva despre Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare, când se luptau cu aceste tratative şi în ziua de 24 martie (ajun de turcii, îi atrăgeau în locuri închise, pustiind totul în Bunavestire şi totodată fiind şi Sfânta şi Marea zi de calea lor, ca aceştia să se măcelărească între ei. Miercuri) 1714, sultanul turcilor l-a trimis la Oare diavolul nu se foloseşte astăzi de o astfel de Bucureşti pe Mustafa-aga, care i-a comunicat tactică, ca noi românii să ne ,,măcelărim între noi'', domnitorului că este mazilit, adică căzut din prin avorturi, desfrâu, crime şi pregătirea cât mai domnie (deşi în 1695 a primit titlul de ,,Principe al rapidă pentru sfârşitul lumii, acceptând toate Sfântului Imperiu'', iar sultanul i-a acordat domnia mizeriile occidentului?! Occidentul, cu tehnica pe viaţă) şi că trebuie să plece împreună cu toată înaintată, ne cumpără conştiinţele, încât prin familia la Ţarigrad. În Sfânta şi Marea zi de Vineri a faptele noastre, noi ca popor ortodox, îi depăşim. Patimilor, ei au fost ridicaţi de turci şi duşi la Să nu uităm de domnitorul sfânt, Ţarigrad, fiind închişi în temniţa Edicule sau Constantin Brâncoveanu, că va fi judecătorul Cetatea celor şapte turnuri. De acum va începe nostru la a doua venire a Domnului. În ziua calvarul şi mucenicia pentru domnitor şi familia sa. Adormirii Maicii Domnului, la 15 august 1714, Deşi la judecata care a urmat, domnitorul român s-a când domnitorul împlinea 60 de ani, sultanul apărat cu multă înţelepciune de nedreptele Ahmed al III-lea s-a hotărât să-i facă un ,,cadou'' învinuiri, turcii l-au supus la chinuri groaznice atât macabru: porţile grele ale temniţei s-au deschis, iar pe el, cât şi pe feciorii şi ginerele său vreme de trei slujitorii lui Hristos au ieşit istoviţi de chinuri şi de luni de zile, strângându-i în cătuşe de fier, făcându- suferinţe, ferecaţi în lanţuri grele, cu capetele le tăieturi în cap sau arzându-i cu cleşte înroşite în descoperite, cu picioarele goale şi numai în cămăşi, foc, iar, după cum vom vedea, la final s-a decis să-i dar cu nădejdea apropiatei biruinţe duhovniceşti şi omoare. a fericitei vieţi veşnice. Au fost aduşi în faţa Ce putem învăţa noi? sultanului Ahmed, a crudului său vizir - ,,băutorul Noi cei de azi ar trebui să ne punem de sânge'', Agin Ali-paşa, a ambasadorilor Rusiei, întrebarea: oare am rezista la o asemenea Austriei, Franţei, Angliei, Veneţiei, Olandei, mucenicie la care a fost supus Brâncoveanu şi Poloniei şi Suediei, toţi reprezentanţi ai unor ţări copiii săi? Noi ne trădăm credinţa creştină ortodoxă creştine, care nu au găsit un cuvânt de protest în faţa pe câteva ajutoare care vin de la sectarii din apus ca unui asemenea act samavolnic. Poate aşa vom să ,,cumpere conştiinţe''. Vom ajunge să spunem că deveni şi noi: nu ne apărăm pe noi, nici pe semenii ,,păcatul este virtute''. Avortăm copiii fără milă, pe noştri, dar călcăm cu multă uşurinţă în picioare cea când domnitorul Constantin Brâncoveanu a avut 11 mai mare avere care nimeni nu ne-o poate lua: copii: 4 băieţi şi şapte fete. Pe de altă parte, Ortodoxia. începând cu anul 2009 şi până în prezent suntem de În numărul următor vom afla că acord foarte uşor cu paşapoartele biometrice, pe Brâncoveanu a pierdut tot ce este pământesc, dar s- motivul că a avea un paşaport este un drept, nu o a încununat de slavă cerească. Acesta este eroismul obligaţie. Aşa este. Cine mă pune pe mine să adevărat. călătoresc peste ocean ca să utilizez acest paşaport?

51 Celebra paraşutistă Smaranda Brăescu a fost şi la Satu Mare Marta CORDEA Biblioteca Judeţeană Satu Mare P entru că Smaranda Brăescu (n. 21 mai Ordinului Virtutea Aeronautică. În mai 1936, a 1897, sat Hănţeşti, com. Buciumeni, jud. Galaţi făcut, la bordul unui avion, un raid de 1.100 km, în - m. 2 februarie 1948, Cluj) a fost prima linie dreaptă, pe deasupra Mării Mediterane, de la paraşutistă cu brevet internaţional în România Roma la Tripoli, în premieră mondială. şi prima campioană mondială a României la 1 În timpul celui de-al Doilea Război paraşutism , se cuvine s-o facem cunoscută şi Mondial, a fost pilot în „Escadrila Albă” de avioane cititorilor acestei reviste, căci, pe lângă faptul sanitare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de că la vremea ei a fost considerată o adevărată Vest, în cadrul escadrilei nr. 13, în Transilvania, eroină, ne-a onorat oraşul prin prezenţa sa la un Ungaria şi Cehoslovacia. Pentru că salvează vieţile important eveniment aviatic. a sute de răniţi de pe front, este decorată în 1943 cu ordinul „Crucea Regina Maria”, clasa a III-a. Se înscrie în Detașamentul VII de voluntari, luptând pentru eliberarea Ardealului3 . Smaranda Brăescu a fost şi unul dintre puţinii instructori de paraşutişti militari. Datorită faptului că semnează, în semn de protest pentru falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, un memoriu prezentat Comisiei Aliate de Control, a fost condamnată în contumacie, la doi ani de închisoare. Capetele de acuzare: nu „a demascat” grupările opozante regimului comunist (Haiducii lui Avram Iancu, Mişcarea pentru Libertate şi Sumanele Negre)4 şi a semnat, alături de alţi intelectuali români, protestul care demasca trucarea alegerilor câştigate de comunişti. A preferat să se ascundă sub o identitate falsă, îmbrăcată în haine de călugăriţă greco-catolică. Surorile Maicii Domnului de la Jucu i-au purtat de grijă şi în ultimele luni de viaţă, tot ele i-au găsit un loc de veci în Cimitirul Central din Cluj, unde a fost îngropată sub numele de Maria Popescu. În anul 1930, la Satu Mare se organizează un miting aviatic la care avea să participe şi Din jurnalul acesteia, din anii 1935 şi Smaranda Brăescu. Din păcate, datorită curenţilor 1939-1940, publicat de strănepoţii ei2 , spicuim foarte puternici şi a faptului că a sărit cu o paraşută cele mai importante evenimente care ţin de cu care nu era obişnuită, suferă un accident la care activitatea sa aviatică: a obţinut brevetul asistă aproximativ 20.000 de oameni. Este internată internaţional de paraşutist în Germania, în iulie la Spitalul din Satu Mare, unde însuşi directorul 1928; în 1931 a obţinut recordul mondial spitalului, dr. Lükő Béla, îi acordă îngrijiri feminin la salt cu paraşuta (a efectuat un salt de medicale. Rămâne imobilizată la pat o jumătate de la 6.000 m - fără mască de oxigen), ca în 1932 să an, dar la ieşirea din spital este gata din nou de zbor: obţină recordul mondial absolut în SUA (cu un „Abia aşteaptă să sară din nou!”5 . Şi, într-adevăr, în salt de la 7.233 m), fiind prima aviatoare străină anul în care iese din spital, sare de la 6.000 de metri brevetată ca pilot pe aeroportul Roosevelt din avionul pilotat de Alexandra Papana şi obţine Field. A fost decorată cu Crucea de Aur a recordul mondial feminin.

52 Interesantă este consemnarea accidentului apare şi o mică însemnare care atestă grija cunoscutei aviatoare şi paraşutiste în presa oamenilor din oraş pentru sănătatea eroinei: sătmăreană. Iată textul: „Accidentul paraşutistei Brăescu

Duminică, 17 August, Reg. 2 Aviaţie Cluj a organizat la noi o demonstraţie aviatică. Fiindcă a fost prima în acest gen, mai multe mii de persoane au ţinut să participe. Demonstraţia aceasta a avut loc pe terenul de exerciţii al Garnizoanei. Spre a se evita vreun accident, dl. colonel Papadopol, comandantul Garnizoanei, a luat măsuri ca publicul să fie ţinut la o anumită distanţă de locul aterisării. Primele aeroplane şi-au luat sborul executând mai multe mişcări periculoase în condiţiuni admirabile. Publicul aştepta cu nerăbdare să vadă cel mai greu număr din program: Lansarea drei Brăescu cu paraşuta. Un avion s-a ridicat în scurt timp la 2000 metri, transportând pe paraşutista română. Când a atins această înălţime, dra Brăescu s-a aruncat în spaţiu. A urmat un moment impresionant. Paraşuta, luată de vânt, era purtată în spre comuna Micula. Întrucât navigarea în spaţiu se făcea în condiţiuni bune, nimeni nu bănuia accidentul. Dra Brăescu a parcurs distanţa aceasta până în apropierea pământului, când paraşuta a coborât asupra unor arbori de pe moşia dlui Debreczeny.Voind să se salveze, paraşutista s-a agăţat de vârful unui pom. Paraşuta, perzând greutatea s-a strâns, „Mai mulţi cetitori ne întreabă de starea provocând accidentul. sănătăţii paraşutistei Brăescu. Le comunicăm că, dra Brăescu se află încă în spital, piciorul rupt Imediat au sosit la faţa locului mai fiindu-i pus în ghips. Pentru a fi complect multe automobile. Paraşutista era întinsă la 7 restabilită, are nevoie de vreo [sic!] 6 săptămâni.” pământ, şi se văita de dureri mari la piciorul drept. Cuvinte frumoase, pline de sensibilitate îi dedică şi profesorul Dariu Pop în articolul intitulat Transportată la spital, s-a constatat că „Clipe. Smaranda”: are fractura piciorului drept. Drul Lükő, eminentul nostru chirurg, i-a făcut operaţia „Smaranda necesară, punându-i piciorul în ghips. Se crede că, curagioasa noastră paraşutistă va fi A picat între noi dintre nori. Aşa aş putea restabilită complet, bunînţeles după să-i spun eu Smarandei Brăescu, prinsonierei îndelungate îngrijiri medicale. Accidentul spitalului din Satu Mare. acesta a impresionat adânc publicul de la noi şi, în după masa zilei de duminică, numeroase Doctorii, nemiloşii ăştia de doctori, au persoane marcante din oraş cereau relaţii la condamnat-o la câteva săptămâni de nemişcare. În spital despre starea sănătăţii drei Brăescu.”6 momentul acela, când am zărit-o în pat, am simţit un fel de duşmănie către ei şi duşmănia ce o Populaţia din Satu Mare se pare că a simţeam parcă s-a unit cu revolta ei mută şi am mai îndrăgit-o pe dârza paraşutistă, căci în presă

53 simţit că nerăbdarea ei nu mai încape în albul Şi, dacă are inimă, nu înţeleg, cum are inimă să se spitalului înmărmurit, însă între nerăbdarea ei arunce din înaltul văzduhului, de la atâtea mii de şi între dorinţa ei de a fi sprintenă şi sănătoasă, metri cu paraşuta, care, în clipa lansării se era, ca o bară, picioruşul ei frânt. proiectează pe albastrul cerului ca un sinistru şi Când eram gata să încep firul unei alb şi uriaş semn de întrebare: …Doamne, se va conversaţii palide de spital, prin ferestrele deschide oare? deschise pătrunseră deodată valurile sonore O privesc. Copila aceasta care a oprit ale unei simfonii cereşti, trimise de elicea unui răsuflarea atâtor oameni mi se părea acum ca o aeroplan neastâmpărat, ce zbura zgomotos păsăruică în colivie, cu aripioarele frânte… asupra temniţei ei albe. Dar ochii ei s-au îndreptat spre mine, m-au Nu am întrebat-o de ce plânge. chemat şi am început firul palidei conversaţii de Las să plângă. Plânsul e cel mai dulce spital… calmant. M-am supărat însă pe ceilalţi cari Dariu Pop”8 erau în odaie cu noi. Ei nu aveau nici un drept să plângă, doar plânsul era patrimoniul ei. Aeroplanul nu venise pentru nici unii din odaie, Presa vremii consemnează şi un alt accident ci, numai pentru dânsa, pentru Smaranda, al Măndiţei, cum îi spuneau cei apropiaţi. Se pare prinsoniera spitalului alb din Satu Mare. că, în ciuda riscurilor majore, a continuat să străbată zările cu un curaj ieşit din comun: În clipele acele am înţeles că Smaranda are inimă, Smaranda plânge. Eu îmi Numele său a fost dat până acum, cu ocazia închipuiam că dânsa, era cea mai curajoasă Memorialului „Ordinul Smaranda”, Batalionului fiinţă omenească din ţară, nu cunoaşte lacrima. de Paraşutişti (Bacău), Aeroclubului Oradea, unei străzi din Bucureşti, unei aeronave Tarom, iar la Muzeul Aviaţiei din Bucureşti îi este dedicat un mic stand.9 Iată un fragment din jurnalul aviatoarei, care oglindeşte Crezul său: „Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării. Dar vreau să i-o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie”. 10 Neînfricata româncă, de a cărei nume se leagă începuturile paraşutismului în România, obişnuia să poarte costumul naţional românesc ca pe un stindard al apartenenţei ei la locul în care a văzut lumina zilei şi care i-a deschis orizonturi menite să-i confere apoi un renume mondial.

Note 1 „Anuarul evenimentelor culturale 2013”, Galaţi, Editura Axis Libri, an III, nr. 3, 2013, p. 20. 2 Ana-Maria Sireteanu, Tudor Sireteanu, Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu, Bucureşti, Editura Vremea, 2010. 3Eroina fără cruce - Smaranda Brăescu, în „Formula AS”, 2011, Nr. 959. 4 Ana-Maria Sireteanu, Tudor Sireteanu, op. cit. 5Eroina fără cruce - Smaranda Brăescu, în „Formula AS”, 2011, Nr. 959. 6 „Satu Mare”, Satu Mare, an XII, nr. 34, 24 august 1930, p. 2. 7Ibidem, nr. 37, 14 septembrie 1930, p. 3. 8Ibidem, nr. 34, 24 august 1930, p. 1. 9Eroina fără cruce - Smaranda Brăescu, în „Formula AS”, 2011, Nr. 959. 10 Ana-Maria Sireteanu, Tudor Sireteanu, op. cit.

54 România şi Uniunea Europeană - Costuri şi beneficii ale integrării

Ing. Mircea PÎRLEA Biblioteca Judeţeană Satu Mare

U niunea Europeană este unul dintre cei mai pierdere a suveranității statale. Uniunea Europeană importanți actori politici și economici pe scena reprezintă un proiect social de proporții, pentru care internațională. În sfera relațiilor internaționale, păstrarea diversității culturale, rasiale, etnice, activitățile sale sunt extrem de diversificate, de la religioase și a identității naționale și regionale acțiuni umanitare la acțiuni de menținere a păcii. reprezintă principii fundamentale. Desigur, există Din punct de vedere economic, Uniunea un proces de construire a unei identități europene, Europeană este cea mai mare piață unică din lume, dar se dorește ca acesta să funcționeze ca un fel de mai mare decât S.U.A. și Japonia la un loc, este cel umbrelă protectoare pentru identitățile naționale. mai important actor comercial din lume și reprezintă Din acest punct de vedere, România este egală cu principala piață pentru 130 de state, aproape 70 % de toate celelalte țări membre: are reprezentanți în pe glob. instituțiile europene, iar documentele importante Ca membru al Uniunii Europene, România sunt traduse și în limba română, care a devenit prin devine parte a acestor procese economice, cu statut aderare una din limbile oficiale ale Uniunii. egal atât în drepturi, cât și în obligații. Totodată, are România rămâne un stat democratic acces la o piață de aproape 500 milioane de suveran, pentru că Uniunea este compusă din astfel locuitori, iar cetățenii și firmele românești de state. Ca urmare, are în continuare și instituții beneficiază de cele patru libertăți economice proprii de reprezentare la nivel național: președinte, esențiale ale unei economii eficiente: libera parlament, guvern și constituție proprie. circulație a forței de muncă, a serviciilor, a După aderare, un sector prioritar pentru mărfurilor și a capitalului. Totuși, nivelul de trai nu România este agricultura, care este sprijinită crește imediat după aderare, la început, statele financiar și instituțional în vederea unei dezvoltări având dificultăți destul de mari în adaptarea la rurale durabile, care să asigure venituri decente politicile și normele Uniunii. locuitorilor din zonele rurale, protejând totodată Cetățenii României au acces egal la mediul înconjurător. Impactul cel mai puternic îl oportunitățile de muncă în toate țările membre, în resimt fermele de semisubzistență, care reușesc cu aceleași condiții ca și cetățenii statului în care greu să devină competitive pe piață, în ciuda lucrează. De asemenea, se pot deplasa liber prin sprijinului financiar pe care îl acordă Politica orice stat al Uniunii Europene. Agricolă Comună în acest domeniu. De asemenea, Statutul de cetățean al Uniunii Europene multe ferme au dificultăți să se adapteze normelor este același pentru toți locuitorii statelor membre, sanitar-veterinare, impuse de acquis-ul comunitar indiferent de momentul aderării, dimensiunea sau pentru o mai bună siguranță a consumatorilor. dezvoltarea economică a ţării și nu înlocuiește În pofida zvonurilor apărute în ultimii ani, cetățenia statului național, ci doar o completează. produse și metode tradiționale de preparare a unor Un alt avantaj al cetățeniei europene este produse nu vor dispărea. România a negociat și a posibilitatea de a beneficia de protecție consulară și obținut recunoașterea și protecția unor denumiri de diplomatică din partea unui alt stat membru în origine geografică pentru mai multe tipuri de momentul efectuării unor călătorii în afara UE. În produse alimentare și băuturi. plus, cetățenii români au dreptul de a călători și de a Data introducerii monedei unice va fi se stabili în orice stat membru al Uniunii. stabilită prin hotărârea comună a Uniunii Europene Toate aceste lucruri înseamnă egalitatea în și a României. Adoptarea monedei euro ar putea drepturi a cetățenilor, aceștia fiind reprezentați în avea loc probabil nu mai devreme de anul 2019. toate instituțiile europene. Astfel, la fel ca și În fine, devenind membru al Uniunii celelalte state din Uniune, România este Europene, România a devenit și stat de graniță al reprezentată în Comisia Europeană, în Consiliu, în acestei organizații, ceea ce generează noi probleme Parlamentul European și în celelalte instituții și obligații. În primul rând, multe chestiuni legate de comunitare. Aceasta nu înseamnă însă o totală imigrație devin mai vizibile pe agenda publică, în

55 special datorită unui aflux mai mare de imigranți, Europene. România este, de asemenea, preocupată inclusiv ilegali. O parte dintre aceștia provin din de noi chestiuni de securitate pe care statutul de Republica Moldova, ceea ce duce la o mai mare membru îl impune, orientându-și politica externă vizibilitate a problemelor și relațiilor dintre cele regională în special pe zona Mării Negre, a două state, precum și la un interes mai mare pentru Balcanilor de Vest și a zonei Caucazului. chestiunea Republicii Moldova în interiorul Uniunii Despre graficianul Paul Erdős, dincolo de obiectivitate Dr. Imola KISS

n mai 2014 se împlinesc 70 de ani de la S-a născut într-o familie de intelectuali, deportarea evreilor din Transilvania, trimişi în tatăl, Dr. Erdős Mátyás, a fost judecător, mama, lagărele de exterminare din Germania de către Reismann Irma, cunoscută ziaristă, cu volume de regimul hortyst de la Budapesta, o tragedie umană versuri publicate, legată puternic de familia marelui cutremurătoare. Supravieţuitorii au fost puţini. Din poet Ady Endre. Ne stau mărturie fotografiile ce-o fericire, graficianul Paul Erdős se număra printre reprezintă alături de mama poetului şi fiul ei, aceştia. În amintirea acestui trist eveniment evocăm viitorul artist. Crescut de mamă, surorile acesteia şi personalitatea renumitului artist. bunică după divorţul părinţilor, viitorul artist va Unul dintre cei mai reprezentativi considera de-a lungul întregii sale cariere FEMEIA graficieni ai României, Paul Erdős, sau după cum un nesecat izvor de inspiraţie. Pe desenele executate era cunoscut în lumea artistică Erdős Imre Pál, a de artist întotdeauna FEMEIA înseamnă frumuseţe, văzut lumina zilei într-o mică localitate din sudul iar BĂRBATUL forţă, putere, încredere de sine. actualului judeţ Satu Mare, la 2 noiembrie 1916, la Talentul său a fost descoperit devreme de mama, Hurezu Mare, care mulţumită lui a intrat astfel în care era cuoscută deja în lumea artistică. istoria artei. A trecut la cele veşnice tot în cea mai Vecinătatea Coloniei de pictură de la Baia Mare o tristă lună a anului, la 17 noiembrie 1987. determină să-i aleagă drept dascăli meşteri Cei 71 ani de viaţă au cuprins cea mai impresionişti: Thorma János, Mikola András, zbuciumată perioadă din istoria Europei, sfârşitul Krizsán János, dar viitorul artist este vrăjit în primul primului război mondial, aşa numiţii ”ani nebuni”, rând de puterea magică a liniei şi nu a culorii, pe caracterizaţi prin armistiţiu, revoluţii, reîmpărţirea care o consideră ceva auxiliar, ajutător, la care lumii, avânt economic, progres: un peisaj în care apelează rar. Fiind foarte tânăr (16 ani), la Baia arta se reaşează spasmotic, topind de-a valma Mare este admis doar la anumite cursuri, studiile de curente, tendinţe, şcoli, grupări, stiluri. A urmat cea nud fiindu-i interzise. Renumitul cronicar al de-a doua conflagraţie mondială, cel mai tragic Coloniei de pictură de la Baia Mare, Réti István, îl eveniment al secolului trecut, care i-a distrus pomeneşte pe Paul Erdős în 1931 printre cursanţii familia, tinereţea, i-a spulberat speranţele, dar n-a şcolii de vară. Pentru continuarea studiilor artistice, reuşit să-l doboare, întărindu-l, reuşind să-l facă mama îl duce la Budapesta, unde va face cunoştinţă mai puternic, înţelegător, mai bun, mai sensibil. cu cei mai de seamă artişti ai perioadei interbelice: Mi-am intitulat lucrarea astfel deoarece, Hermán Lipót şi Molnár C. Pál. Tânărul optează bazându-mă pe relaţiile de strânsă prietenie cu pentru cel din urmă, fiind copleşit de arta şi familia, cunoscându-i viaţa şi opera îndeaproape, personalitatea acestuia. Sunt apropiaţi sufleteşte, se cred că nu voi reuşi să fiu întru-totul obiectivă în aseamănă foarte mult şi în ceea ce înseamnă ceea ce priveşte omul, nu artistul Paul Erdős. Îl orientările artistice: Paul Erdős este vrăjit de magia privesc prin prisma operelor sale de înaltă ţinută filmului, a spectacolului. Mama lui îl găseşte la 12 artistică, a desenelor sale pline de simboluri, şi uit ani copiind afişe pentru filme. Molnár C. Pál, de omul atât de pretenţios şi sever, nu numai cu printre altele, este unul dintre cei mai buni creatori tinerii artişti, dar şi cu el însuşi şi familia. de afişe.Este, totodată, un desenator remarcabil, Organizând împreună cu fiica renumitului artist, fiind şi el atras de grafică. Molnár C. Pál va deveni muzeograf Judith Erdős, mai multe expoziţii pentru Paul Erdős nu numai profesor, un exemplu retrospective, cred că este destul de dificil să demn de urmat, dar într-un fel şi tată, apoi un prieten vorbesc despre omul şi artistul Paul Erdős cu de-o viaţă. Anii petrecuţi la Budapesta sunt prolifici imparţialitate. pentru tânărul artist: lumea filmului, a teatrului, dar

56 şi a scriitorilor şi poeţilor îl acceptă, considerându-l portretele sale fiind o adevărată radiografie a ca fiind unul de-al lor. Publică în cele mai sufletului ţăranilor din Oaş, a tăietorilor de lemne importante reviste de cultură ale vremii portrete, din Maramureş. Cu o migală de demiurg, a desene, ilustraţii. În 1936 îi apare un album de reprezentat portrete de ţăran la munca câmpului, la xilogravuri. După un drum de studii în capitala sărbătoare, la odihnă, sub penelul său parcă reînvie artei, Paris, în 1936 apar ”Secvenţe pariziene”, în viaţa satului Oşenesc cu bucuriile, greutăţile, anul 1941 volumul intitulat: ”Cu creionul la necazurile lui. Figurile sale de bărbaţi emană forţă maeştrii penelului”, cuprinzând portrete ale celor şi vitalitate. Totul e în continuă mişcare, repausul mai de seamă scriitori interbelici. În anul 1944 este ceva trecător, ţăranul ce stă la odihnă e gata să publică volumul intitulat: ”Artişti fără mască”, se ridice şi să reia lucrul, cel ce sprijină gorunul cu portrete ale celor mai renumiţi actori ai acestei care parcă fuzionează, va prelua puterea şi veşnicia perioade, ceea ce este o oglindă a relaţiilor deosebit acestuia. Toţi bărbaţii reperezentaţi de Paul Erdős de apropiate ale tânărului artist cu celebrităţile sunt frumoşi, sunt puternici, adevărate figuri vremii, care şi-au deschis sufletele în faţa lui. mitologice, ieşiţi parcă din legende, privitorul Anul fatidic 1944 a adus doar tragedii în aşteaptă să reînvie poveşti de mult apuse, unde viaţa artistului: tabere de concentrare la Auschwitz, aceştia vor fi eroi de neînvins. Costumele oşeneşti, Frankfurt am Oder, Berlin, Ebensee etc. care au atât de colorate şi pitoreşti dealtfel, la Paul Erdős nu avut drept consecinţă pierderea întregii familii. au nevoie de culoare, desenul este executat cu atâta După eliberarea din 7 mai 1945, cu toate că ar fi avut precizie, acurateţe, încât privitorul se află în faţa ocazia să rămână într-una din marile capitale ale unui adevărat curs de etnografie. Europei, se întoarce la Satu Mare în speranţa, care Un alt subiect ce se va dovedi a fi un izvor se dovedeşte a fi deşartă, că va găsi pe cineva din veşnic de inspiraţie pentru artist este, după cum am familie în viaţă. La 29 de ani, se află singur într-un mai amintit, FEMEIA. Ea este mereu un simbol al mic oraş de provincie, departe de marile centre frumuseţii, al păcii, al gingăşiei, al bunătăţii, al artistice, neavând altă avere decât uriaşul său talent, fidelităţii. Ea este întotdeauna suplă, zveltă, unele care-i va da putere să ia totul de la capăt şi încredere portrete de femei ne duc cu gândul la Amedeo într-un viitor mai bun. Atunci o va cunoaşte pe Modigliani, având ochii migdalaţi şi gâtul prelung, frumoasa studentă la agronomie, viitoarea soţie, altele parcă s-au desprins din mitologia greacă, ori mama celor doi copii ai săi, care îi va fi de-a lungul din Biblie, reprezentând-o pe Judith cu Holofernes. vieţii marea dragoste, muză, prieten şi un adevărat Din impresiile de călătorie de la Florenţa, Veneţia sprijin. sau Paris nu poate lipsi portretul de femeie, care se Satu Mare a însemnat pentru Paul Erdős află în primul plan (Transparenţe florentine, izvor de inspiraţie, atelierul de creaţie, un loc plin de Porumbei în Piaţa San Marco, Amintire pariziană- speranţe, de regrete, de aşteptări şi împliniri. Aici Notre Dame), în planul secund sunt reprezentate este nevoie de el, de puterea lui de creaţie, de artistic cele mai vestite bijuterii arhitecturale: talentul său, de tot ce poate oferi în sprijinul a tot ce Palazzo Vecchio din Florenţa, Piaţa San Marco din înseamnă artă. Va fi numit director de muzeu, de Veneţia, Turnul Eiffel din Paris. Paul Erdős, în filarmonică, de teatru, ceea ce însă nu-l va opera sa, compune, cu ajutorul liniilor trasate cu împiedica să deseneze, făcând nenumărate portrete, gingăşie, o adevărată odă închinată femeii, în să picteze, să facă ilustraţii de carte, să încurajeze fiecare dintre ele îi regăsim mama, soţia, iubita, tinerele talente. Principalul izvor de inspiraţie fiica, cu aceleaşi trăsături caracteristice: graţie, pentru artist va fi mereu OMUL în diferite ipostaze, puţină frivolitate, doar atât cât este necesar, duioşie, imortalizând mişcări, sentimente, atitudini. Va dăruire, dragoste, bunătate, dar şi melancolie, studia cu un neobosit spirit de observaţie lumea uneori chiar tristeţe. satului Oşenesc cu pitorescul său caracteristic, Toate operele maestrului Paul Erdős sunt aşternând pe hârtie imaginea unor costume, filosofice, fiecare este oglinda sufletului zbuciumat meşteşuguri, obiceiuri. Nu apelează la ajutorul al artistului martor, victimă, erou al celor mai culorilor, doar cu câteva linii trasate cu precizie redă importante evenimente ale secolului trecut, care i- viaţa ţăranilor, a tăietorilor de lemne, făcând un au marcat existenţa, i-au trasat orientările, i-au elogiu, în alb-negru, al muncii câmpului şi al format personalitatea, concepţia despre lume şi pădurilor. Pentru acest ciclu a fost distins cu viaţă. Paul Erdős va rămâne mereu un simbol, un Premiul de Stat şi titlul de Laureat al Premiului de exemplu demn de urmat pentru generaţiile de artişti Stat pe anul 1962. care vor veni, dar nu numai pentru ei, eu cred că De-a lungul carierei sale artistice, Paul pentru noi toţi. Erdős s-a dovedit a fi un excelent psiholog,

57 Filosofie politică: Europa Reformei şi apariţia capitalismului (II)

Ing. Mircea PÎRLEA Biblioteca Judeţeană Satu Mare

M odernitatea a fost, pe rând, pusă în celelalte popoare ale lumii «în evlavie, în comerţ şi legătură cu individualismul, contractul social, în libertate». Aceeaşi idee o sugerează şi Hagen industrializarea, revoluţia ştiinţifică, naşterea Schulze în cartea sa “Stat şi naţiune în istoria birocraţiei sau a statului naţional. europeană”: „În vreme ce puterile continentale Una dintre cele mai influente tipologii ale încercau să-şi găsească locul în strâmta Europă, modernităţii porneşte din celebra scriere a lui Max măsurându-şi puterea cu cea a vecinilor, viziunea Weber, „Etica protestantă şi spiritul puterii maritime Anglia acoperea deja globul. În capitalismului”, la care mă voi referi în continuare. formularea sintetică a scriitorului, vizionarului şi Weber lansează ideea conexiunii între codul negustorului englez Daniel Defoe “să stăpâneşti de valori al modernilor şi calvinism. În lumea marea înseamnă să stăpâneşti toate puterile şi tot protestantă, “omul modern” se desparte de comerţul din Europa, Africa şi America.” civilizaţia tradiţională şi de valorile moştenite, Capitalismul modern îşi creează prin îmbrăţişând o nouă viziune asupra lumii, un nou set selecţie economică subiecţii economici de care are de valori morale asociate unei anumite teologii nevoie: întreprinzătorii şi muncitorii. Capitalistul reformate. are o sete de bani, în timp ce aristocratul feudal este Posesorii de capital, patronii, muncitorii de aplecat spre pământ. Spiritul capitalist avea ca înaltă calificare, personalul cu pregătire superioară principal adversar tradiţionalismul, salariul în acord din Germania provin, mai cu seamă, din rândul este unul dintre atuurile întreprinzătorului modern. protestanţilor. Procentajul protestanţilor este mai Salariile joase sunt “productive”, ele sporesc mare în şcolile pregătitoare pentru studii tehnice şi randamentul muncii şi aici trebuie lucrat la profesii industriale sau comerciale. Pentru a înţelege mentalitatea salariatului. această chestiune, voi face apel la lucrarea “ Marile În “Der moderne Kapitalismus”, Sombat religii'', la capitolul „Reforma protestantă” a a distins două mari laitmotive între care s-a mişcat francezului Brice Deymié. Trei principii istoria economică: “satisfacerea nevoilor” şi fundamentale caracterizează teologia protestantă: «câştigul». Spiritul capitalistului este, de fapt, numai Dumnezeu, numai Scriptura, numai harul mentalitatea. Numai tranziţia de la Evul Mediu la divin: „ Fiecare protestant este un papă cu Biblia în epoca modernă a cunoscut o organizare capitalistă mână”, afirma ironic Bossuet. raţională a activităţii burgheze meşteşugăreşti. (vezi Pentru protestanţi, există două tipuri de Nota 45, p.85) Biserică: Biserica nevăzută, reprezentată de trupul În comerţul cu amănuntul, revoluţionarea lui Christos şi Biserica vizibilă, care este instituţia care pune capăt vechiului tradiţionalism este în plină pur ocazională. Centrul unui cult protestant nu este desfăşurare. Odată cu dezlănţuirea concurenţei sfânta împărtăşanie, ci propovăduirea. Reforma acerbe, s-au acumulat averi considerabile care nu au respinge distincţia dintre clerici şi laici şi afirmă că fost depuse la bancă, ci mereu reinvestite în afacere. noi toţi suntem preoţi sau laici. Au avut de câştigat oamenii chibzuiţi şi îndrăzneţi, Minorităţile religioase (cea protestantă), cumpătaţi şi perseverenţi (p. 52). Acest tip de exclusă voluntar sau involuntar de la poziţiile întreprinzător manifestă frecvent o anumită doză de influente din punct de vedere politic, se îndreaptă modestie rece. spre activitatea economică. (ex. evreii şi hughenoţii Cel mai simplu este de a considera din Franţa). Dr. Offenbacher spunea: dezvoltarea „spiritului capitalist” ca fenomen parţial “Protestantului îi place să mănânce bine, în timp ce al dezvoltării generale a raţionalismului. Din acest catolicul vrea să doarmă liniştit”. Gotheim punct de vedere, protestantismul ar fi jucat un rol sugerează ideea cum că diaspora calvinistă e istoric numai ca “primul produs” al unei concepţii “pepiniera economiei capitaliste“. (Note 19, pag. pur raţionaliste despre viaţă. (p.58) 75) Se urmăreşte originea elementului Montesquieu spune în “L ésprit des lois“, neraţional pe care îl conţine conceptul de „vocaţie”. cartea XX, cap. 7, despre englezi, că ei au depăşit Misiunea dată de Dumnezeu este denumită în

58 germană Beruf şi în engleză calling. rațională. Năzuința spre bogăție este nu numai Munca laică de zi cu zi avea o semnificaţie permisă moral, ci și de-a dreptul imperativă. religioasă şi a produs pentru prima dată acest sens al Iudaismul s-a situat de partea capitalismului conceptului de profesie. În conceptul de “profesie” “aventurier” orientat spre politică și speculă, îşi găseşte expresie dogma centrală a tuturor puritanismul a fost purtătorul ethosului unei variantelor protestante care respinge distincţia activități burgheze raționale și al organizării catolică dintre praecepta (învăţăminte) şi consilia raționale a muncii. (p.167-168) (sfaturi) şi care cunoaşte ca singur mijloc de a trăi Dacă facem combinația dintre restrângerea cum îi este plăcut lui Dumnezeu, nu o supralicitare a consumului și descătușarea năzuinței spre câștig, moralităţii laice prin asceză monahală, ci exclusiv ajungem la formarea de capital prin constrângerea îndeplinirea datoriilor laice. Toate profesiile ascetică de a face economii. (p.173) îngăduite sunt egale în faţa lui Dumnezeu (p. 60- În capitolul “Doctrina germanismului”, 61). pagina 351, din “Opere”, Constantin Antoniade Concepţia lui L u t h e r e s t e c ă arată: “Sufletul german, care a produs Reforma lui tradiţionalismul economic ajunge să fie o emanaţie a Luther, filosofia lui Kant și pedagogia lui credinţei în Providenţă. “Munca profesională este o Pestalozzi, reprezintă esența adevărată a spiritului misiune dată de Dumnezeu”. (vezi Nota 77, p.106, omenesc (Deutschheit se confundă cu Menschheit) Luther în “Kirchenpostille”) și datoria germană, care se confundă cu datoria Dacă fără evoluţia religioasă pur personală a umană, este să impună lumii spiritul nou pe care l-a lui Luther, Reforma este inimaginabilă, fără produs.” calvinism, opera sa nu ar fi avut durabilitate Întreprinzătorul burghez, având conștiința exterioară. Mişcarea religioasă reformatoare a că se bucură de toată grația lui Dumnezeu și că este exercitat o influenţă asupra dezvoltării culturii vizibil binecuvântat de acesta, putea, dacă nu materiale. (p. 70) depășea limitele corectitudinii și morala sa era Purtătorii istorici ai protestantismului ireproșabilă și dacă modul în care își folosea bogăția ascetic sunt: calvinismul, pietismul, metodismul şi nu era condamnabil, să-și urmărească interesele de sectele (care îşi au originea în mişcarea anabaptistă). câștig și era chiar recomandabil s-o facă. La aceasta Dogma calvinismului este alegerea prin se adaugă faptul că puterea ascezei religioase îi graţie. Calvin spunea că nu Dumnezeu există punea la dispoziție muncitori sobri, meticuloși, pentru oameni, ci oamenii există pentru Dumnezeu. extraordinar de capabili și atașați muncii pe care o Destinul omului este fixat din eternitate. consideră drept scopul vieții lor, voit de Dumnezeu. Unii se vor mântui, alţii vor fi damnaţi. Modul de viață rațional, pe baza ideii de Comunicarea calvinistului cu Dumnezeul său avea profesie, s-a născut din spiritul ascezei creștine. loc într-o adâncă izolare lăuntrică, în pofida nevoii Capitalismul urmărește câștigul în mod rațional, de a aparţine adevăratei biserici pentru a dobândi prin comercializarea continuă pe o piață liberă, dar mântuirea. Catolicii aveau la dispoziţie graţia dominată de reguli și legi. sacramentală a bisericii lor ca mijloc de compensare Părinții Reformei au urmărit în mod a propriei imperfecţiuni. deliberat promovarea “spiritului capitalismului”. Calvinismul a adăugat ideea necesităţii de a Protestantismul introduce o concepție nouă asupra confirma credinţa în viaţa profesională laică. predestinării. Faptul de a fi ales sau damnat este Caracterul fundamental al calvinismului a selectat și stabilit de Dumnezeu de la începuturile timpurilor și asimilat componentele cu care se înrudesc din pentru totdeauna. Omul trebuie să lucreze în Vechiul Testament. permanență în slujba lui Dumnezeu și să se Virtuțile pe care le cultiva pietismul pot fi comporte ca un ales. Doctrina puritană arată că considerate ca fiind apropiate funcționarilor, munca este singura apărare împotriva tentațiilor, a slujbașilor, muncitorilor, patronilor cu înclinații îndoielilor. preponderent patriarhale. În comparație cu acesta, Protestantismul ca mișcare religioasă a calvinismul pare o rudă mai apropiată a simțului influențat dezvoltarea culturii materiale și a juridic dur și activ al întreprinzătorilor burghezi imprimat o tendință generală activității oamenilor. capitaliști. (p.147) În capitolul “Virtuțile epistemologice ale Metodismul apare ca o structură având o capitalismului” din cartea sa “Cerul văzut prin etică la fel de labilă ca și pietismul. lentilă”, Horia Roman-Patapievici spune că Puritanismul englez derivat din calvinism “Weber pare să creadă că protestantismul este oferă cea mai consecventă fundamentare a ideii de posesorul unic al acelui ethos care a permis profesie. Munca este în primul rând un scop în sine dezvoltarea sistematică a economiei raționale.” al vieții, poruncă de la Dumnezeu. Dumnezeu nu Dacă protestantismul a “prins” cu precădere cere muncă în sine, ci o muncă profesională în țările Europei Occidentale, fondatoarele

59 Comunității Economice Europene, mai apoi, libertate în a face ce-i place, nemaifiind împiedicat Europa de Est a rămas sub semnul tradiției religioase de scrupule morale. Așa se explică marea putere ortodoxe sau catolice. colonială la care au ajuns popoarele calvine, De aceea, este interesantă și nota nestingherite în avântul lor de câștig și de dominație, discordantă pe care o face lucrarea teologului de considerații morale și religioase. ortodox Dumitru Stăniloae, “Poziția domnului Așa se explică admiratele virtuți de Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie.” disciplină, ordine și tenacitate pe care le au Am să rezum câteva idei din această lucrare. În popoarele apusene, dar și lipsa virtuților cu adevărat “Spațiul mioritic”, Lucian Blaga privește creștine ca bunătatea, iertarea sau ospitalitatea. Un ortodoxia numai ca stil, ca produs imanent și fatal al Dumnezeu lipsit de trăsături pământești, nepăsător spațiului răsăritean, nu ca revelație. la căutările făpturii omenești e Dumnezeul lui P e câtă vreme catolicismul ș i Calvin, iar ideea pesimistă că orice ar face făptura protestantismul Blaga le vede caracterizate prin nu se poate împărtăși în viața aceasta de harul divin, efortul omului de a se organiza în slujba e ideea fundamentală a întregului protestantism. transcendenței, ortodoxia e dominată de Filosofia lui Lucian Blaga se vădește a purta nu convingerea că omul nu trebuie să facă nici un efort, numai pecetea filosofiei germane, ci a căci transcendentul coboară de la sine. Lucian protestantismului german, în care ea își are Blaga prezintă omul ortodox ca pe o ființă cu totul substratul. inactivă ce așteaptă în pasivitate completă coborârea În anii 50, reluarea temei weberiene duce la transcendentului. Dacă privim serios lucrurile, centrarea discursului filosofic despre modernizare observăm că teoria lui Lucian Blaga cade întrucât pe: formarea de capital, impunerea puterii centrale, nu există creștinătate care să facă atât de mari cultivarea identității naționale, educația școlară și eforturi în vederea învrednicirii de harul secularizarea valorilor și normelor. dumnezeiesc ca cea ortodoxă. Posturile, Așa ajungem la observațiile domnului îngenuncherile, milosteniile, vegherile sunt ceva Horia Roman-Patapievici din cartea sa, “Omul specific ortodox. Nu prin subconș tient e credincios recent”: „Dacă tipul corporatist și ierarhic a fost răsăriteanul, cum afirmă Lucian Blaga, ci printr-o arhetipul omului tradițional, iar tipul democratic a victorie continuă asupra tuturor patimilor și fost arhetipul omului modern, atunci arhetipul gândurilor ce pornesc din subconștient, printr-o omului recent este tipul minoritar (corporatist, victorie a treziei, a spiritului asupra sectar și anti-ierarhic).”(cap.[121], „Problema subconștientului. identității”). În Răsărit există un activism interior, el e pus În aceeași carte, în “Cuvânt înapoi”, în slujba adevăratei perfecț iuni a omului. Horia-Roman Patapievici arată cum „cheia Dimpotrivă, activismul european nu are caracter modernității este puterea” și „Fiți moderni!” dar religios. El e exterior, se îndreaptă asupra naturii, nu „Nihil sine Deo!”. asupra omului pentru a-l desăvârși, are scopuri cu În concluzie, putem spune că proiectul totul imanente și materialiste. Europei Reformei și a capitalismului s-a realizat în Protestantismul cel puțin mărturiseș te bună măsură, în zilele noastre, prin imprimarea categoric că mântuirea se dobândeș te fără fapte. spiritului de muncă ș i a mentalită ților occidentale la Omul nu poate face nimic pentru a contribui la popoarele Uniunii Europene in corpore. mântuirea sa. Omul dobândește o neîngrădită

Bibliografie

1. Antoniade, Constantin - “Opere”, Editura Eminescu, 1985 2. Gaudin, Philippe (coordonator) - “Marile religii”, Editura Orizonturi, București, 1998; cap.3: Deynié, Brice - “Reforma protestantă” (pag. 295 318) 3. Jalobeanu, Dana - “Inventarea modernității. Filosofie naturală, teologie și știință în secolul al XVII-lea”, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006 4. Montesquieu, Ch. L. - “Despre spiritul legilor”, vol. I-II, Editura Științifică, București, 1964 5. Patapievici, Horia-Roman - „Cerul văzut prin lentilă”, Editura Nemira, București, 1998 6. Patapievici, Horia - Roman - “ Omul recent”, Editura Humanitas, București, 2001 7. Pîrlea, Mircea - “Caiet de recenzii, note, comentarii”, volumul al XV-lea, nr. 359(306) 8. Pîrlea, Mircea - “ Caiet de recenzii, note, comentarii”, volumul al XXX-lea, nr. 600(547) 9. Pîrlea, Mircea - “ Caiet de recenzii, note, comentarii”, volumul al XLIII-lea, nr. 733(680), 734(681) 10. Pîrlea, Mircea - “Caiet de recenzii, note, comentarii”, volumul al LII-lea, nr. 834(781) 11. Robinson, Dave; Groves, Jude - “Câte ceva despre filozofie”, Cartea veche Publishing, București, 2000 12. Stăniloae, Dumitru - “Poziția domnului Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie”, Editura Paideia, București, 1993 13. Schulze, Hagen - “Stat și națiune în istoria europeană”, Editura Polirom, Iași, 2003 14. Weber, Max - “Etica protestantă și spiritul capitalismului”, Editura Humanitas, 1993

60 Un viitor pentru trecut. Ghid de bună practică pentru protejarea patrimoniului cultural. (I)

Irina OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU

N ota redacţiei: Pe parcursul discuţiilor fost publicată în Monitorul Oficial Lista purtate cu d-na Imola Kiss de la Direcţia de Monumentelor Istorice (2004), iar Baza de date a Cultură pe tema protejării patrimoniului cultural bunurilor culturale mobile clasate în patrimoniul (materializate în 2 articole), mi-a vorbit depre cultural naţional (http://clasate.cimec.ro) şi cartea doamnei Irina Oberländer-Târnoveanu: Repertoriul Arheologic Naţional “Un viitor pentru trecut. Ghid de bună practică (http://ran.cimec.ro) sunt accesibile pe Internet, pentru protejarea patrimoniului cultural”, ca şi Harta digitală a patrimoniului cultural din apărută în 2002, pe care mi-a pus-o la dispoziţie în România (http://map.cimec.ro). format electronic, revizuită şi completată în 2009. Considerând de bun augur informarea tuturor Cui se adresează acest ghid celor ce deţin, administrează sau au obligaţia de a Acest ghid s-a născut din dorinţa de a pune păstra şi proteja acest patrimoniu, am luat la dispoziţia celor care au atribuţii în domeniul legătura telefonic cu autoarea, cerându-i acceptul ocrotirii patrimoniului cultural, dar şi al celor, pentru publicarea lucrării în revista noastră, în mult mai numeroşi, care vin în contact cu bunurile serial. A fost de accord, mai mult, şi-a manifestat de patrimoniu, informaţii utile, practice, care să le disponibilitatea de a colabora pe viitor cu servească în viaţa de toate zilele. Am dorit să materiale de interes pentru revista Eroii adunăm la un loc textele legilor speciale privind neamului. Îi mulţumim pentru înţelegere şi sperăm într-o colaborare fructuoasă.

Ghidul pune la dispoziţia celor care au atribuţii în domeniul ocrotirii patrimoniului cultural, dar şi al celor, mult mai numeroşi, care vin în contact cu bunurile de patrimoniu, informaţii utile, practice, care să le servească în viaţa de toate zilele: textele celor patru legi speciale privind protecţia patrimoniului cultural; întrebări şi răspunsuri privind probleme şi situaţii frecvente, în care trebuie să ştim rapid şi concret ce trebuie să facem, conform legii; informaţii practice privind prevenirea şi limitarea efectelor dezastrelor asupra patrimoniului cultural; o bibliografie accesibilă, un glosar de termeni de specialitate şi ilustraţii. Deoarece tirajul cărţii este epuizat, ne-am gândit la o ediţie digitală, în care am operat doar minime modificări care să aducă informaţia la zi. Astfel, am actualizat trimiterile la legislaţia de patrimoniu, am eliminat referinţele la articole din legi şi am actualizat, acolo unde a fost cazul, adresele web. Am eliminat anexa cu textele legilor aşa cum erau la data publicării cărţii pentru că acum se pot găsi pe Internet ultimele versiuni şi toate modificările viitoare. De la apariţia cărţii a

61 protecţia patrimoniului cultural; să extragem din toată experienţa pe care o avem. De aceea, am acestea şi să explicăm probleme şi situaţii creat şi un sit Web pentru patrimoniul cultural, frecvente, în care trebuie să ştim rapid şi concret unde informaţia va putea fi actualizată, ce trebuie să facem, conform legii. Am considerat completată, corectată şi îmbunătăţită în timp. util să oferim informaţii practice privind Adresa sitului Web este: http://www.cimec.ro/ prevenirea şi limitarea efectelor dezastrelor asupra patrimoniului cultural. Am mai adunat Proiectul "Patrimoniu cultural - adrese utile ale acelor organizaţii care se ocupă de comunitate - cetăţean" - un proiect deschis protecţia patrimoniului, o bibliografie accesibilă, Ghidul de bună practică este realizat în un glosar de termeni de specialitate care apar în cadrul proiectului Institutului de Memorie legislaţie. Textele integrale ale legilor speciale Culturală cu tema "Patrimoniu cultural - sunt date în anexe. Am făcut câteva sugestii comunitate - cetăţean", proiect cofinanţat în anul privind sursele de finanţare ale activităţilor legate 2002 de Fundaţia CONCEPT, în cadrul de bunurile culturale şi importanţa unei reţele de Programului Regional de Artă şi Cultură, protecţie a patrimoniului. componenta "Politici Culturale - Dezvoltare şi Am căutat să răspundem astfel unei cerinţe implementare" al reţelei Fundaţiilor pentru o exprimate adesea în întâlnirile noastre cu oamenii Societate Deschisă. Înţelegerea şi sprijinul din muzee şi direcţii judeţene pentru cultură, culte financiar pe care l-am primit au fost esenţiale în şi patrimoniul cultural naţional, dar şi cu alte ducerea la capăt a gândului nostru. Scopul persoane - primari, consilieri locali şi judeţeni, proiectului "Patrimoniu cultural - comunitate - poliţişti, lucrători vamali, colecţionari, profesori, cetăţean" este de a sprijini persoanele care au custozi şi supraveghetori, studenţi şi masteranzi, atribuţii în domeniul ocrotirii patrimoniului dar şi oameni obişnuiţi. Aceştia nu au totdeauna cultural, autorităţile locale şi cetăţenii să cunoştinţe de specialitate, nu au adesea nici timp înţeleagă mai bine şi să aplice legile româneşti să se documenteze, nici experienţă practică, dar adoptate relativ recent pentru protecţia vin în contact cu patrimoniul cultural, trebuie să ia patrimoniului cultural mobil şi imobil. Intenţia decizii, să controleze, să rezolve probleme noastră s-a concretizat printr-o serioasă concrete, să aplice legea, să răspundă unor documentare teoretică asupra problematicii întrebări a căror rezolvare nu aşteaptă. Iar când nu protecţiei patrimoniului cultural, la noi şi în lume, se descurcă, trebuie să ştie unde şi cui să se dar şi documentare practică legată de aplicarea adreseze. Acest gen de informaţii - ce spune legislaţiei de protecţie a patrimoniului cultural legea, ce trebuie să facă imediat şi pe cine să din România. Am avut întâlniri cu cei care cheme sau să întrebe mai departe - le trebuia la lucrează în domeniul patrimoniului, ne-am îndemână, într-un ghid, care să nu fie prea stufos informat asupra situaţiilor cu care se confruntă şi ci dimpotrivă, uşor de consultat. am căutat să ne dăm seama cu ce putem să-i Pentru un studiu serios şi aprofundat ajutăm. Din acest dialog s-a conturat sumarul asupra problematicii patrimoniului cultural există ghidului şi tematica seminarului informativ cu numeroase cărţi şi reviste de specialitate. această problematică, ţinut la Bucureşti, pe 28 - Majoritatea sunt adresate specialiştilor în 29 noiembrie 2002. De asemenea am proiectat şi domeniu, apar în tiraje mici şi sunt greu de găsit. realizat un sit Web de diseminare a informaţiilor, Actele legislative sunt publicate în care să rămână deschis dialogului, întrebărilor, colecţia Monitorul Oficial. Aceasta nu este completărilor cât mai mult timp şi, în orice caz, întotdeauna la îndemâna celor interesaţi în a afla cât timp se dovedeşte util. Vom continua să ţinem informaţiile necesare pentru a lua o decizie la zi situl Web "Patrimoniul cultural" şi după corectă. De aceea, am considerat util să realizăm încheierea proiectului. Aceste iniţiative vin, acest ghid de bună practică, menit să servească sperăm, în sprijinul instituţiilor care lucrează în celor care trebuie să aplice legislaţia în vigoare şi domeniul ocrotirii patrimoniului, care au nevoie celor care au doar de a face cu patrimoniul să se bizuie pe o mai activă implicare a cultural. administraţiei locale şi a cetăţenilor în Ghidul de faţă este o modestă încercare, şi cunoaşterea şi păstrarea moştenirii culturale. suntem primii conştienţi de limitele lui. Nici nouă Mulţumim colegilor de la Institutul de nu ne-a fost uşor să găsim informaţia potrivită, să Memorie Culturală, mai vechi sau mai noi, sintetizăm sau să explicăm anumite noţiuni, cu implicaţi în diverse proiecte legate de evidenţa,

62 documentarea şi punerea în valoare a adunare sau serbări, chioşcuri, baraje, canale, patrimoniului cultural. Ei au venit cu tolba de poduri; colecţii de bunuri şi amintiri de familie. întrebări şi probleme din teren, ei ne-au făcut Patrimoniul cultural este o moştenire pe care sugestii utile. Sperăm să nu obosească în a găsi trebuie să o merităm. soluţii şi a-i convinge şi pe alţii să le găsească. În condiţii nu prea uşoare, în care ni se spune mereu De ce este patrimoniul cultural o că altele sunt priorităţile, noi, cei care lucrăm în resursă limitată? domeniul patrimoniului, avem nevoie de cât mai Pentru că, odată distrus din neglijenţă, mulţi alături de noi. Pentru că nu se poate concepe prostie, lăcomie sau curiozitate, el dispare pentru un viitor bogat şi demn fără o moştenire culturală totdeauna, ca speciile naturale. Asemănările pe măsură. Un viitor pentru trecutul nostru dintre dramele diminuării şi dispariţiei unor înseamnă un viitor şi pentru noi. specii şi cele ale bunurilor culturale sunt mai mari decât credem. Amânarea măsurilor de protecţie Ce este patrimoniul cultural? pentru viitor, când vom avea mai mulţi bani şi Legile speciale enumeră pe larg vom putea restaura ce se distruge astăzi, este o categoriile de bunuri care fac parte din iluzie. Nici o restaurare nu poate face minuni. patrimoniul cultural. Pe scurt, patrimoniul Conservarea bunurilor culturale oricum nu face cultural este alcătuit din patrimoniu tangibil, decât să amâne degradarea ireversibilă produsă adică material (bunuri culturale mobile, bunuri de timp. În trecut s-au produs un număr limitat de culturale imobile - monumente, ansambluri, situri bunuri culturale. Dintre acestea, oricum, puţine şi peisaj cultural) şi patrimoniu intangibil au mai ajuns până la noi. Majoritatea s-au pierdut, (credinţe, obiceiuri, muzică, dansuri, folclor au fost refolosite, transformate, distruse etc. Ceea oral). Noi ne vom referi cu precădere la păstrarea ce nu păstrăm astăzi, acum, se pierde pentru patrimoniului tangibil. totdeauna. Patrimoniul poate, deci, include: - rezervaţii naturale; Ce înţelegem prin protecţia - peisaj cultural (aşezări, drumuri, patrimoniului cultural? amenajări agricole); Protecţie înseamnă un ansamblu de măsuri - clădiri (case, edificii de cult, gări, şcoli, juridice, ştiinţifice, tehnice, administrative şi spitale, hanuri, conace, castele); financiare pentru prevenirea pierderii, distrugerii - centre istorice ale localităţilor (cu străzi, şi degradării patrimoniului cultural. Protejarea pieţe, fronturi de case); curentă este un proces continuu, care include - cimitire; următoarele activităţi: - vestigii arheologice (ruine, movile,  inventariere şi evidenţă (să ştim ce bunuri fortificaţii, urme materiale ale unor culturi şi culturale avem pe teritoriul de care civilizaţii aflate în sol sau sub apă); răspundem sau care ne interesează); - instalaţii tehnice (mori, ateliere, fabrici,  păstrare şi conservare (să protejăm sonde); bunurile culturale de furt, vandalism, - bunuri cult urale mobile (obiecte, cărţi, distrugere şi degradare, să prevenim efectele documente, arhive, specimene naturale); dezastrelor naturale şi sociale); - patrimoniu subacvatic (epave, foste  punere în valoare (culturală, turistică, aşezări sau edificii acoperite de ape); educaţională, ca pe o componentă valoroasă - patrimoniu oral (folclor, toponime, a calităţii vieţii noastre contemporane); limbă, tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri).  comunicare, informare şi popularizare Urmele trecutului pot fi vizibile ca ruine la (să facem să ştie cât mai mulţi ce există, ce suprafaţa solului sau îngropate; pot fi aşezări, semnificaţie are şi de ce trebuie să fie cimitire, construcţii, pietre de hotar, amenajări ale păstrat). terenului, drumuri, exploatări miniere, cuptoare şi exploatări industriale, sisteme de apărare din De ce are nevoie de protecţie preistorie până în sec. XX - tranşee, şanţuri, patrimoniul cultural? valuri, incinte, fortăreţe, fortificaţii, ferme, Ritmul fără precedent al schimbărilor din conace şi castele, mănăstiri şi biserici, case, şcoli, ultimele două - trei decenii face ca urmele gări, peşteri, cruci, statui, locuri tradiţionale de trecutului să dispară cu o repeziciune

63 nemaiîntâlnită. Acest fapt nu este characteristic păstrarea vestigiilor trecutului, sacrificarea numai societăţii româneşti. Este o problemă acestora pentru interese meschine şi câştiguri mondială, la care se caută soluţii. Schimbarea imediate. Opinia publică este slabă şi neobişnuită tehnicilor agricole, respectiv mecanizarea să reacţioneze sau să se solidarizeze pentru o lucrărilor agricole, desecări, nivelări de terenuri, cauză de acest fel. dezvoltarea infrastructurii de drumuri, căi ferate, Organizaţiile neguvernamentale din industrializarea, exploatarea resurselor naturale domeniu au un număr redus de membri şi o (noi mine, cariere, exploatarea lemnului din capacitate limitată de influenţare. Atunci când se păduri), creşterea populaţiei, a circulaţiei de bucură de sprijin financiar, ele reuşesc să salveze bunuri şi persoane au dus la transformări fără şi să pună în valoare clădiri istorice ruinate, să dea precedent. Bunuri culturale care au rezistat mii de o nouă viaţă unor locuri părăsite şi să revitalizeze ani au dispărut în câteva decenii. Societăţile în meserii tradiţionale. tranziţie, marcate de sărăcie, de diminuarea Pentru ca legislaţia să fie aplicată, în resurselor economice şi de scăderea autorităţii primul rând ea trebuie să fie mai bine înţeleasă. publice sunt şi mai expuse. Patrimoniul cultural Mulţi dintre cei care ar trebui să contribuie la este ameninţat cu deteriorarea sau pierderea depistarea, ocrotirea şi punerea în valoare a iremediabilă datorită nu doar scurgerii timpului şi patrimoniului nu au o pregătire de specialitate în progresului societăţii, dar şi modificărilor rapide domeniu. Fără implicarea autorităţilor locale, a economice şi sociale, din ultimii ani, între care: comunităţilor şi a cetăţenilor, adică a celor care au - schimbări în regimul de proprietate al contact zilnic cu patrimoniul, nici o prevedere a terenurilor şi al clădirilor; legii, oricât de judicioasă nu are şanse de aplicare. dezindustrializarea, închiderea unor Patrimoniul cultural aparţine oamenilor care l-au obiective industriale; moştenit şi ei trebuie să fie ajutaţi să-l înţeleagă şi - deschiderea graniţelor şi creşterea să-l preţuiască. traficului ilicit de bunuri culturale; Alte organizaţii activează mai ales prin - instabilitatea legislativă şi diminuarea derularea unor simpozioane cu fonduri externe capacităţii de aplicare a legilor - chiar abolirea sau se manifestă public prin acţiuni sporadice, de unei legi în 1990 (Legea 63/1974) şi înlocuirea ei reacţie prin mass-media la unele iniţiative prin măsuri legale incomplete, o nouă legislaţie periculoase pentru integritatea patrimoniului de ocrotire a patrimoniului începând să apară abia cultural (un exemplu recent este proiectul de după zece ani; amplasare a parcului de distracţii Dracula Park, - libertatea prost înţeleasă şi îmbogăţirea lângă Sighişoara, sit istoric înscris pe Lista în dauna bunului public. Patrimoniului Mondial). Lipsa de educaţie şi de informare a Presa semnalează mai tot timpul, tot ca publicului, sărăcia pentru unii sau bogăţia reacţie post-factum, distrugeri de patrimoniu, acumulată rapid pentru alţii şi tentaţia unor neglijenţe şi ilegalităţi în domeniu, o proastă câştiguri imediate - fie prin reutilizarea ca gestionare a fondurilor existente, atâtea câte sunt, material de construcţie a unor monumente în şi neaplicarea sau interpretarea abuzivă a ruină, fie prin vinderea pe nimic a unor bunuri de legislaţiei. Reacţia autorităţilor este ca şi familie sau prin distrugerea unor clădiri istorice inexistentă. De obicei se caută justificări şi se pentru ridicarea unor urâte şi prost integrate în acuză dificultăţile tranziţiei. ambient construcţii noi - contribuie la pierderea Avem încă un patrimoniu bogat şi variat. sau distrugerea valorilor artistice, sentimentale şi Urmele trecutului sunt deopotrivă repere în memoriale create de generaţiile trecute. La acestea se adaugă insuficienta dotare a peisajul nostru, surse de învăţare despre cei care instituţiilor abilitate să protejeze patrimoniul, au fost, locuri de recreere şi delectare, care neimplicarea autorităţilor locale şi slaba contribuie la calitatea vieţii noastre, ca parte comunicare între persoanele şi organizaţiile care integrantă a mediului nostru de viaţă de la oraşe ar trebui să colaboreze pentru păstrarea şi punerea sau sate. Patrimoniul cultural va fi ameninţat şi în în valoare a patrimoniului cultural. anii următori. Ritmul schimbărilor se va accelera. Sărăcia accentuată, mutaţiile economice, Păstrarea lui trebuie să fie o preocupare continuă, demografice şi sociale din România în perioada imediată şi concertată. de după 1990 au accentuat lipsa de interes pentru

64 Vitejii de la Stalingrad Poezie cu autor necunoscut, culeasă de la Eugen Sălăjanu din Hotoan

Plecaţi din Alba, Cluj şi Mureş Gemea o vijelie cruntă Să lupte cu duşmanul crud, Lovea vrăjmaşul furios, S-au înfrăţit în aprig iureş Cu fiecare mort în luptă Cu grăniceri din Năsăud. Plângea pe cruce un Hristos.

Cântau în drumul lor voinicii, Urlau a moarte mii de tunuri, Înflăcăraţi de-acelaşi ţel, Prin şanţuri, şesuri şi păduri, Şi clocotea întreg văzduhul Urlau grenadele pe drumuri, De nori de plumb şi de oţel. Ţâşnea potop prin mii de guri.

Ei erau plecaţii din ţară Când gloanţele li se gătară, De cremene şi ideal, Asemenea lui Decebal Plecaţi să-şi apere pământul Şi-au hotărât zâmbind sfârşitul Îndureratului Ardeal. Vitejii noştri din Ardeal.

Departe unde Volga plânge, Era un zâmbet de mândrie, Oprind al ruşilor puhoi, Rămas de la-mpăraţi şi regi, Ei au jertfit tribut de sânge, Ştiau că mor pentru credinţă În cel mai fioros război. Şi pentru mântuirea lumii-ntregi.

Ardeau cetăţi, oraşe, sate, Nu plângeţi mame ardelene Pământ şi aer, mări de foc, Vă spun al clopotelor glas, Mureau în luptă ardelenii, Cei ce-au murit trăiesc de-a pururi Dar nimeni nu-i clintea din loc. În gândul celor ce-au rămas.

Noi pentru ei nutrim credinţa Că-n vremea care va veni Şi Ţara şi creştinătatea De-a pururi îi vor preamări.