Petre Otu CERCUL MILITAR NAŢIONAL Nepoţilor Mei, Mara-Ioana Și Rareș-Ștefan Petre Otu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Petre Otu CERCUL MILITAR NAŢIONAL Nepoţilor mei, Mara-Ioana și Rareș-Ștefan Petre Otu CERCUL MILITAR NAŢIONAL EDITURA MILITARĂ BUCUREȘTI, 2011 Copertă: Adrian PANDEA Redactor: Dan GÎJU Layout: Marius IORGULESCU Prelucrare imagini: Adrian PANDEA, Marius IORGULESCU Selecţia fotografiilor: Aurel PRICHINDEL, Steluţa BĂLĂCEANU, Petre OTU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României OTU, PETRE Cercul Militar Naţional / Petre Otu. - Bucureşti : Editura Militară, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-32-0883-9 061:355.332(498) CUVÂNT-ÎNAINTE Vocaţia spirituală a elitei militare, recunoscută de nenumărate ori la nivel academic și reprezentată de-a lungul timpului de personalităţi ilustre, intrate în panteonul culturii naţionale, reprezintă un blazon de mare onoare pentru Ar- mata României. Aceasta a fost însăși raţiunea înfiinţării Cercului Militar Naţio- nal, care, în aproape un secol și jumătate de existenţă, s-a dovedit a fi un spaţiu al marilor virtuţi, o temelie a continuităţii unor valoroase tradiţii. Aflată în chiar centrul Capitalei, în monumentalul Palat al Cercului Militar Naţional – remarca- bilă bijuterie arhitectonică –, această instituţie cultural-știinţifică și educaţiona- lă de interes naţional este un reper cultural important, un obiectiv reprezentativ nu doar pentru imaginea Armatei, ci și a ţării. În acest loc își dau întâlnire per- sonalităţi marcante ale creaţiei artistice, oameni de știinţă, scriitori și virtuoși ai artei interpretative. Cercul Militar Naţional este, totodată, și gazda primitoare a unor întâlniri protocolare de nivel înalt, a unor reuniuni militare, cultural-ști- inţifice internaţionale de mare prestigiu. În semn de apreciere deosebită pentru îndelungata și prestigioasa activitate de promovare a culturii la nivel naţional, Cercului Militar Naţional i s-a conferit, în anul 2004, ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor. La împlinirea a 135 de ani de la înfiinţare, se cuvine să aducem un bine- meritat elogiu celor care întreţin mereu vie flacăra spirituală a acestui lăcaș de cultură. General-locotenent dr. Cătălin ZISU 5 ÎNTÂMPINARE Interesul deosebit pentru cunoaștere și informa- din Garnizoana București. De asemenea, un fapt de re al unor categorii tot mai largi de cititori reprezintă excepţională importanţă îl reprezintă ridicarea Palatu- o realitate de necontestat a zilelor noastre. S-ar putea lui Cercului Militar Naţional, din iniţiativa și prin contri- vorbi chiar, fără teama de a exagera, de o adevărată buţia financiară a ofiţerilor din Garnizoana București. fascinaţie pe care monografia unei instituţii sau a unui Inaugurat oficial la 4 februarie 1923, Palatul se vădește edificiu de interes naţional o exercită asupra omului a fi unul dintre cele mai reprezentative monumente contemporan. Într-o lume dinamică, interdependentă, istorice ale ţării. preocupată poate mai mult ca oricând de problema Cercul Militar Naţional se numără printre cele mai crizelor de tot felul, ca aceea în care trăim, consemna- importante instituţii culturale militare, el oferind me- rea unor evenimente mai mult sau mai puţin îndepăr- diul, cadrul, atmosfera în care s-au formulat mai ales tate în timp, dar și în spirit, reflecţia asupra faptelor și principiile de strângere a relaţiilor de camaraderie în- actelor înaintașilor sunt simţite ca un adevărat izvor tre militari, unde s-a concretizat felul de a gândi al mi- de fertilizare a conștiinţei, ca o importantă pârghie litarului intrat în era nouă, caracterizat îndeosebi prin axiologică. simţul datoriei, al onoarei, prin abnegaţie și exemplu Din această perspectivă a fost concepută lucrarea personal, prin vocaţie comunitară, prin respectul ier- de faţă, pornită din convingerea că prezentul demers arhiei și prin disciplină. este o datorie de onoare a actualei conduceri. Mono- Trecând de la recunoașterea sa ca instituţie milita- grafia Cercului Militar Naţional, la momentul în care ră de interes general la cea de instituţie de interes naţi- acesta sărbătorește 135 de ani de existenţă, vorbește onal – care, încă de la înfiinţare, excludea dintre obiec- astfel despre moștenirea pe care înaintașii noștri au lă- tive și scopuri pe cele politice și le promova pe cele sat-o posterităţii. sociale și culturale – Cercul Militar Naţional a probat o Firesc, promovarea culturii, a știinţei și civilizaţi- contribuţie statornică și de prim rang la promovarea ei românești – atât în rândul cadrelor militare, cât și culturii românești și universale. Militarii au nevoie de o al publicului larg – de către Cercul Militar Naţional se aleasă educaţie morală și de o deschidere culturală în întemeiază pe zestrea valorilor, comportamentelor și spiritul valorilor naţionale și al valorilor militare. convingerilor militarilor care au făcut posibilă apariţia, Poate că nu este lipsit de interes pentru cititor să la 15 decembrie 1876, a Cercului Militar al Ofiţerilor cunoască și faptul că, până în prezent, au fost patru- 7 CERCUL MILITAR NAŢIONAL zeci și nouă de conducători ai Cercului Militar Naţio- punct de referinţă pe harta contemporaneităţii artei nal, dintre care amintim personalităţi precum generalii plastice românești. Alexandru Cernat, Scarlat Panaitescu, Gheorghe Mihail Sigur că în monografia precedentă Povestea( unui sau Constantin Sănătescu. palat, Editura Tritonic, București, 2004), o iniţiativă a Totodată, resimţim o undă de regret pentru acei aceluiași autor, regăsim câte ceva din bogăţia de infor- bravi înaintași care au crezut în acest ideal și au acţio- maţii care impresionează în lucrarea de faţă. De aceas- nat pentru realizarea Palatului Cercului Militar Naţio- tă dată însă, istoricul Petre Otu ne înfăţișează epopeea nal, dar care n-au apucat să se bucure de inaugurarea completă, atât a instituţiei, cât și a palatului, așa cum acestuia, precum fostul ministru de război Nicolae Fili- reiese în urma unei cercetări știinţifice minuţioase, pescu, unul dintre fondatorii de seamă ai Palatului. care se distinge, nu în ultimul rând, printr-o iscusită În acest an aniversar, conducerea Cercului Mili- arhitectură narativă. Concret, autorul surprinde, etapă tar Naţional s-a îngrijit de dezvelirea unei plăci care cu etapă, momentele istorice de referinţă ale existen- amintește bucureștenilor că pe locul în care se află ţei tumultoase a Palatului și Cercului Militar Naţional, azi Palatul Cercului Militar Naţional au existat biserica alcătuind o lucrare-album care va ocupa, cu certitudi- și mănăstirea Sărindar. De asemenea, tot în 2011, am ne, un loc aparte în istoria scrisă a Armatei României. sărbătorit 10 ani de existenţă a Colecţiei de Artă Con- Pentru toate aceste motive, autorului îi aducem cele temporană. Am dorit ca astfel să aducem un bineme- mai calde mulţumiri. ritat omagiu artiștilor plastici care, prin donaţiile lor, au dat consistenţă colecţiei de artă contemporană aflată Colonel Cristian DORCA, în posesia Cercului Militar Naţional, cel mai important Directorul Cercului Militar Naţional 8 ARGUMENT Cercul Militar Naţional este una dintre cele mai irii unui sediu propriu, care să fie atât funcţional, cât și vechi instituţii militare românești, având practic vârsta somptuos, a apărut în anul 1889, autorul fiind, după Independenţei ţării. Și asta pentru că la 15 decembrie sursele existente, generalul Eraclie Arion, personalita- 1876, în plină criză orientală, care avea să aducă schim- te militară binecunoscută a epocii. bări majore în configuraţia sud-estului european, adu- Discuţiile între ofiţerii garnizoanei au fost aprinse, narea generală a ofiţerilor din garnizoana București, părerile fiind împărţite. Unii s-au dovedit sceptici, fiind cea mai mare din ţară, a hotărât adoptarea statutelor, conștienţi de marile dificultăţi ce trebuiau depășite, al- ceea ce semnifică actul de naștere a Cercului Militar. ţii au fost entuziasmaţi de perspectiva ca elita militară În chip firesc, activitatea sa de început a fost modes- să aibă un local al ei pentru desfășurarea activităţilor tă, armata fiind chemată să consacre pe câmpiile din din afara cazărmilor. N-au lipsit nici aceia care doreau sudul Dunării, prin faptele sale de arme, Independen- ca noul sediu să rivalizeze cu renumitul restaurant ţa proclamată de Parlamentul ţării la 9/21 mai 1877 și Capșa, de unde, potrivit multor mărturii, se conduceau aprobată a doua zi de domnitorul Carol I. destinele ţării1, sau cu Ateneul Român2. A prevalat, în După război, Cercul Militar al ofiţerilor din gar- cele din urmă, opinia construirii unui palat reprezen- nizoana București și-a îmbogăţit și diversificat gama tativ pentru elita militară a ţării, care să se înscrie în de activităţi, devenind un reper cultural important al rândul marilor clădiri ale Capitalei și să asigure, într-un Capitalei, aflată într-o explozie arhitecturală și demo- spaţiu primitor, condiţiile optime pentru desfășurarea grafică. Un moment semnificativ l-a constituit obţi- unor evenimente de anvergură. nerea personalităţii juridice prin legea promulgată, la Proiectul construirii unei asemenea clădiri nu era 18 martie 1896, cu Înaltul Decret nr. 1612. Aceasta în- străin de spiritul epocii, marcată de o modernizare ac- semna că instituţia cercurilor militare depășea cadrul celerată, ilustrată convingător și în domeniul edilitar. relativ restrâns al armatei, devenind de utilitate publi- În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea s-a construit că, de interes general pentru localităţile unde rezidau mult, mai ales în zonele centrale, Capitala îmbogăţin- comandamente și unităţi militare. du-se cu o serie de edificii impozante – Ateneul Ro- Una dintre cele mai importante probleme