BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXII , nr. 3 ( 85 ) /2019

http://amnr.defense.ro STATUL AL APĂRĂRII 1859-2019 ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR

Buletinul Arhivelor Militare Româ ne EDITORIAL Anul XXII, nr. 3 (85)/2019 Director fondator Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) Înalt Ordin de Zi nr. 83 din 12 noiembrie 1859 1 Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 STUDII/DOCUMENTE Coperta I: Generalul Ştefan Panaitescu GeneralulŞP tefan anaitescu - ş eful de stat-major al CTTomandamentului rupelor din ransilvania (r) profesor universitar Dr. Ion GIURCĂ 3 Coperta IV: Ofiţeri de stat-major planificând desfăşurarea opera ţiilor OrganizareaSIţ erviciului de nforma ii militare (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) şi C ontrasp i onaj de că tre M arele CiG art er eneral român în terii tor ul ocupat Editor coordonator: în perioada august-decembrie 1916 Colonel Liviu CORCIU Drd. Silviu-Daniel NICULAE 10 Redactor-ş ef: Dr.Teodora GIURGIU Analizele informative aleMCG arelui artier eneral Tel./fax 021-318.53.85, 021-318.53.67/0367 [email protected] (iulie – noiembrie 1917)

Redactor-ş ef adjunct: Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂ NU 18 Dr. Ion RÎŞNOVEANU O poveste adevărată Secretar de redacţ: ie Dr. Veronica BONDAR FerdinandIP – rimul rege al tuturor românilor

Redactori: (Partea a II-a) Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Neculai MOGHIOR 22 colonel Adrian GRIGORE, Dr. Anca Oana OTU, colonelD r. Gabriel -George PĂ TRAŞ CU , Raluca TUDOR LoïeF– uller o prietenă a R eginei M aria Coperte: şiR a omân ii e Valentin MACARIE, Nicolae CIOBANU Cercetă torş tiin ţific Dr. Sorin CRISTESCU 33 Tă:ehnoredactare computerizat Măă d lina DANCIU Iulie 1919.MSM arele tat ajorş i constituirea Consiliulş tiinţ ific: CATorpurilor 6ş i 7 rmată în ransilvania · General de brigadă Corneliu POSTU Colonel Dr. Gabriel-George PĂ TRAŞ CU 43 Statul Majoral Ap ărării · Lectoruniv. D r. Florian BICHIR Academia Română Oraş ulCţ onstan a în anul 1919 ·DProf. univ. r. Valentin CIORBEA Dr. Constantin CHERAMIDOGLU 47 Universitatea „Ovidius” Constanţa ·DProf. univ. r. Marian COJOC Universitatea „Ovidius” Constanţa Rolul armatei înTM ârgu ureşş i împrejurimi la 1919 · Colonel(r) prof. univ. Dr. Alesandru DU Ţ U Dr. Peter MOLDOVAN 52 Comisia Română de Istorie Militară · Colonel Dr. Petriş or FLOREA Depozitul Central de Arhivă Repere privind organizarea cenzurii poş tale militare · Colonel (r) prof. univ. Dr. Ion GIURCĂ în perioada regimului antonescian Universitatea„” Hyperion din Bucureşti · Dr. Luminiţa GIURGIU Colonel Dr. Petriş or FLOREA Comisia Română de Istorie Militară Dr. Iulian Stelian BOŢ OGHINĂ ·DComandor (r) r. Marian MOŞNEAGU Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe Dr. George Daniel UNGUREANU 54 cu Armata României „General Paul Teodorescu” · Colonel (r) prof. univ. Dr. Alexandru OŞ CA Lec ţIŞia de demnitate a generalului lie teflea Comisia Româ năă de Istorie Militar · Dr. Petre OTU Comandor (r) Dr. Marian MOŞ NEAGU 58 Comisia Româ năă de Istorie Militar · Prof. univ. Dr. Dumitru PREDA Zorii erei reactive (Partea a II-a) Ministerul Afacerilor Externe · Prof. univ. Dr. Ioan SCURTU Locotenent-comandor aviator (r) Gheorghe-Ion VAIDA 66 Academia Oamenilor deŞ tiinţă • Dr. Alin SPÂNU General de armată VA asile tanasiu – Centrul de Studii Euroatlantice · Colonel(r) Dr. Mircea TĂNASE AArtizanul săă rb toririi centenarului rtileriei române moderne Sumar în limba engleză: Dr. Teodora GIURGIU General de brigadă (r) prof. univ. Dr. Adrian STROEA Colonel (r) Marin GHINOIU 71 Distribuţ: ie Serviciul Difuzare al Trustului de Presă al M.Ap.N. Un cavaler al cerului – generalul aviator Adresa redacţ iei: Traian Burduloiu Drumul Taberei, nr.7H , sector 6, cod 61353, Bucureş ti. Tel./fax021- 318.53.85; 021- 318.53.67/03 67 Profesor universitar Dr. Valeriu AVRAM 76

e-mail:sia @forter.ro Un paraş utist cavaler alO rdinului http://amnr.defense.ro „MV ihai iteazul" – comandorul T eodor D obre Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂ TARU 80 Buletinul Arhivelor Militare Româ ne apare trimestrial, sub egida Arhivelor Militare Naţionale Române. Publică articole pe teme de istorie universalăăşş i româ neasc , precum i documente provenind din Arhivele Militare Româţ ne, darş i din alte arhive din ară sau CanalulDMN unăă re – area eagr : de la crima străă in tate. organizată la magistrala muncii patriotice Responsabilitatea pentru con ţinutul articolelor revine autorilor. Manuscrisele nu se înapoiază . Reproducerea articolelor sau a Lector universitar Dr. Florian BICHIR 92 documentelor publicate se poate face numai cu indicarea autorului articoluluiş i a titulaturii revistei.

ISSN 1454-0924 Agora 98 Tiparul este executat la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei C. 409/2019 B 00139 SUMARUL |N LIMBA ENGLEZ~ 100 editorial ÎNALT ORDIN DE ZI NR. 83 DIN 12 NOIEMBRIE 1859

supra raportului ministrului nostru secretar de stat la Departamentul Trebilor Militare din Moldova cu nr. A Domnia noastră am decretat și decretăm: Art. 1. Pentru executarea lucrărilor tehnice militare, despre care se simte neapărat trebuinţă, precum și pentru împlinirea a deosebite alte misiuni, în care se cer cunoștinţe militare speciale, se înfi inţează un Corp de Stat Major General al armatei Principatelor Unite, dependent în atribuţiile sale de ministerele ostășești. Art. 2. Corpul de Stat Major General se va compune precum va cere trebuinţa, după experienţă, de un număr de ofi ţeri de toate gradele până la acel de colonel inclusiv, luaţi din ambele oștiri și numai acei care vor fi posedând cunoștinţe speciale militare, dobândite prin studii sistematice, vor putea fi admiși în acest corp. Art. 3. Până la defi nitiva organizare și completare a Corpului de Stat Major General, ofi ţerii corpului numit actual de geniu, din Ţara Românească, precum și acei din Moldova, care posedă cerute cunoștinţe militare speciale, vor face de astăzi parte din Corpul de Stat Major General. Art. 4. Pentru executarea serviciului de scriitori și alte însărcinări, de asemenea precum furieri și magazineri pe la depozitele de arme sau alte obiecte militare afl ate în păstrarea Corpului de Stat Major, se va afecta acestuia un număr cuvenit de grade de jos, care deocamdată vor fi luate din personalul deosebitelor corpuri de trupe, unde vor și conta până la alte dispoziţii. Art. 5. Corpul de Stat Major, staţionând parte în București și parte în Iași, după trebuinţă, se va împărţi în patru birouri de deosebite mărimi, după însărcinarea ce va avea fi ecare în clasifi caţia trebuinţelor Corpului de Stat Major. Unul din aceste birouri va fi atașat pe lângă persoana Domniei noastre, pentru întrebuinţarea relaţiilor noastre cu ministerele ostășești și pentru comandamentul nostru asupra armatelor. Art. 6. Șeful Stat Majorului General va fi un colonel sau general posedând cunoștinţele speciale militare cerute pentru a face parte din acest serviciu; el va priveghea și va dirija lucrările acestui corp, dând socoteală pentru toate ministerele militare și se va seconda în atribuţiile sale de un ajutor, ofi ţer superior.

document 2019 3 (85) 1 editorial Art. 7. Atribuţiile Corpului de Stat Major General, care se vor descrie mai întins printr-o dispoziţie de regulament posterioară, sunt pe scurt, următoarele: A. Tot ce se atinge de lucrările topografi ce, geodezice și statistice, precum ridicarea și lucrarea planurilor de acest fel și aplicarea acestor lucrări la facerea hărţii cadastrale a Principatelor Unite; B. Tot ce privește la lucrările tactice și strategice, precum recunoașteri și itinerare militare, combinarea și conducerea coloanelor de deosebite arme, combinarea și dirijarea manevrelor, alegerea poziţiilor militare, așezarea, construirea și întărirea taberelor, în conformitate cu starea trupelor și natura terenului; C. Lucrări de fortifi caţie pasageră și permanentă, precum și tot felul de operaţii privitoare la acestea, așezarea și construirea bateriilor și servirea sau întreţinerea lor prin artilerie; D. Toate lucrările relative la construirea și întreţinerea prin reparaţii a zidirilor militare sau publice, în general, precum cazărmi, posturi de gardă, grajduri, spitale, închisori și altele; construirea și așezarea podurilor mobile și a podurilor permanente; E. Păstrarea sub a sa priveghere a depozitelor de arme și de altă muniţie militară și aprovizionarea lor, inspectarea și verifi carea stării armelor de tot felul, ce se afl ă în serviciu, precum și a materialului artileriei; reparaţia lor prin mijlocul unor ateliere destinate pentru aceasta; F. Conducerea lucrărilor publice ce se vor executa prin ajutorul armatei; G. Contribuirea cu personal la formarea de comitete militare provizorii sau permanente, însărcinate cu prefaceri sau îmbunătăţiri ce s-ar recunoaște trebuincioase în armată, cu examinări asupra școlilor militare și altele. Art. 8. Și cel din urmă. Ministrul nostru secretar de stat la Departamentul Trebilor Militare din Moldova este însărcinat cu executarea acestei ordonanţe, comunicând-o Ministerului Trebilor Militare din Ţara Românească. Datu-s-au în reședinţa noastră din Moldova, Iași, 12 noiembrie, anul mântuirii 1859, iar al Domniei noastre din Principatele Unite, cel întâi.

ALEXANDRU IOAN I

Ministru de Război G. ADRIAN

„Monitorul oastei” nr. 21 din 3 iunie 1860, pp. 322-325

2 3 (85) 2019 document studii/documente „Un patriot mare şi un spirit vast” - general de divizie Traian Moşoiu

GENERALUL ŞTEFAN PANAITESCU - ŞEFUL DE STAT-MAJOR AL COMANDAMENTULUI TRUPELOR DIN TRANSILVANIA

Colonel (r) profesor universitar Dr. Ion GIURCĂ1

storia Războiului de Întregire a României După îndelungate (1916-1920) este marcată de evocarea și cercetări, la 30 martie Ievidenţierea unor personalităţi politice și 1920, situaţia pare să fi militare care, incontestabil, au avut un loc și rol important fost clarifi cată, rezultând în realizarea și apărarea Marii Uniri din anul 1918. că Divizia 15 Infanterie Comandanţii de la eșaloanele mari și unii militari care a expediat dosarul la au avut „moarte de erou”, au făcut obiectul prezentării, Marele Cartier General, obiective sau cu multe aspecte subiective, a activităţilor la 17 decembrie 1918, desfășurate pe întreaga durată a războiului sau în diferite când a fost depus la ofi ciul momente ale acestuia. poștal din Chișinău, aspect Există însă și categoria celor care au făcut parte confi rmat de către Direcţia din statul major al unor comandamente, cu un loc și Poștelor, care a constatat rol important în organizarea și planifi carea operaţiilor înregistrarea plicului cu militare, cei care au elaborat documente specifice nr. 432/17 decembrie 1918. activităţii într-o asemenea structură, semnate de către Deși de la Comandamentul Generalul Ştefan Panaitescu comandanţi și șeful de stat-major sau șeful secţiei Diviziei 15 infanterie s-a (biroului), primul fi ind, de cele mai multe ori, creditat transmis Comandamentului Trupelor din Transilvania ca autor. că dosarul a fost expediat la Marele Cartier General Regulamentele privind serviciul de stat-major în (MCG) - Secţia III Adjutantură, la 24 martie 1919, șeful campanie prevedeau documentele care se elaborau acestei structuri, colonelul Grigore Constandache a infi rmat de către ofi ţerii din birouri și secţii în diferite situaţii, o asemenea situaţie, având în vedere că: ,,Domnul general procedurile de redactare, semnare și aprobare. Șeful de Panaitescu Ștefan nu a făcut niciodată serviciul la MCG și stat-major al unei structuri militare, de la eșalon regiment memoriile ofi ţerilor nu se trimiteau la MCG”2. în sus, este mai puţin prezent în documentele elaborate, Prin urmare, datele privind activitatea generalului prin urmare este persoana despre care se scrie mai puţin Ștefan Panaitescu de la începutul carierei militare până sau deloc, deși este artizanul și responsabilul a tot ce se în toamna anului 1916 lipsesc, știm doar că doar s-a elaborează scris în cadrul unui comandament. născut la 10 iunie 1872, în localitatea Puţeni, atunci Este motivul pentru care am considerat necesar să aduc reședinţă de plasă, judeţul Tecuci, fi ul lui Ioan și Profi ra, în atenţie personalitatea și activitatea unui general al armatei ambii proprietari, iar „Anuarul ofi ţerilor” indică faptul române, Ștefan Panaitescu, cel care în perioada 11/24 că a urmat Școala Militară de Ofi ţeri de Infanterie, a decembrie 1918-martie 1921 a îndeplinit funcţia de șef de fost avansat sublocotenent în anul 1895, fi ind înaintat stat-major al Comandamentului Trupelor din Transilvania, în grad astfel: locotenent-1898, căpitan-1905, maior- de la constituire până la desfi inţare, sub comanda generalilor 1911, locotenent-colonel-1915, colonel -1917, general Traian Moșoiu și Gheorghe Mărdărescu. de brigadă-1918. În anii 1906-1908 a urmat cu succes Biografi a generalului Ștefan Panaitescu este greu de cursurile Școlii Superioare de Război, pe care a absolvit-o constituit, în condiţiile în care în contextul desfășurării cu rezultate foarte bune, făcând dovada unei bune cariere războiului, dosarul cu memoriul original, Foile califi cative ca ofi ţer de stat-major. și alte piese la dosar întocmite până în decembrie 1918 s-au La intrarea României în Războiul de Întregire, era pierdut. Constatarea dispariţiei dosarului a avut loc în februarie încadrat ca șef de stat-major la Divizia 13 Infanterie, astfel 1919, când generalul Traian Moșoiu, atunci comandant al că prima apreciere asupra activităţii sale de care dispunem Comandamentului Trupelor din Transilvania, a solicitat aparţine generalului Gheorghe Sănătescu, tatăl viitorului Comandamentului Diviziei 15 Infanterie, în cadrul general Constantin Sănătescu, care scria, în 1916, despre căreia lucrase generalul Ștefan Panaitescu în funcţia de locotenent-colonelul Ștefan Panaitescu: „Ofi ţer capabil, comandant al Brigăzii 40 Infanterie, trimiterea dosarului brav, priceput, cu înaltă autoritate, este sănătos, rezistent, la , acolo unde funcţiona structura recent constituită. având mare putere de muncă și calităţi vădite pe câmpul de document 2019 3 (85) 3 studii/documente război. Pe timpul luptelor Mare, cu îndărătnicie, la de pe Valea Oltului, l-am mai multe coloane inamice însărcinat a dirija lucrările și a ţinut poziţia până de apărare executate noaptea târziu, dând timp pe Muntele Veveriţa și celorlalte trupe să se retragă Pietrosul și s-a achitat în fără ca inamicul să le poată mod elogios.Greul serviciu cădea în flanc și spate. de șef de stat-major l-a Tot în luna noiembrie îndeplinit cu mult tact, 1916, am primit ordin dovedind cunoștinţe de la Corpul 1 Armată militare desăvârșite. Este ca să atac cu brigada de un ofi ţer distins sub toate călărași (5 escadroane) un raporturile și de nădejde, detașament de cavalerie, putându-se conta pe el infanterie și artilerie în împrejurările cele mai inamic și să eliberez un grele. I se poate încredinţa convoi de 150 trăsuri care orice însărcinare, fuseseră capturate. Mi Generalul Ştefan Panaitescu prezintă raportul regelui Ferdinand garantând că va fi dusă la (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) s-a dat pentru această bun sfârșit”3. operaţiune și un batalion În plină perioadă luptelor de pe Valea Oltului la din Regimentul 57. Pe inamicul ce trebuia să-l atac l-am comanda Diviziei 13 Infanterie a fost numit colonelul găsit în localitatea Petroșani, la sud de Ploiești. Cum Henri Cihoski, care a avut, de asemenea, aprecieri dintre batalionul nu sosea, am profi tat de faptul că sosise tocmai cele mai bune în privinţa calităţilor sale de ofi ţer de stat locotenent-colonelul Panaitescu cu trupa din regimentul [...] major în timp de război: ,,Locotenent-colonelul Panaitescu I-am arătat situaţia, i-am spus dispoziţiile mele de atac a Ștefan a fost sub ordinele subsemnatului, ca șef de stat- localităţii și i-am spus să intre el în locul batalionului care major al Diviziei 13 Infanterie, pe timpul 15 octombrie - nu mai sosea. Fără nicio șovăire și cu un avânt mai presus 20 noiembrie 1916, adică în timpul luptelor celor mai de orice laudă, și-a desfășurat batalionul pentru acţiunea crâncene pe care acea divizie le-a susţinut pe Valea Oltului, de front și în mai puţin de două ore inamicul a fost nevoit în prima parte a campaniei. În calitate de șef de stat-major să se retragă, lăsând în mâinile noastre convoiul, numeroși a dovedit pricepere și temperament de război: îndrăzneţ, prizonieri, morţi și răniţi. Încă de atunci, printr-un raport energic și calm în situaţiile cele mai critice. Ofi ţer neobosit, de câmp, am arătat corpului de armată faptele sale strălucite serios, conștiincios și cu totul devotat serviciului. În toate și am cerut să fi e decorat și el cu «Mihai Viteazul» și înaintat zilele în care era nevoie să inspectez frontul, locotenent- la gradul de colonel. În noaptea următoare a atacat singur la colonelul Panaitescu m-a înlocuit la postul de comandă, luând Netoţi pentru a împiedica pe inamicul agresiv de a surprinde dispoziţii potrivite împrejurărilor; în special, mă simt dator aripa dreaptă a corpului de armată. Neobosit și nedormit, tot a face menţiunea de măsurile judicioase luate la 24 octombrie timpul în mijlocul trupelor sale, a știut să le ţină încordate, 1916 când inamicul a dat primele atacuri asupra Muntelui să le facă a lupta și să ţină pe inamic în respect spre a asigura Riglonul și eu mă găseam pe muntele Veveriţei și apoi pe retragerea în bune condiţii a corpului de armată”5. Muntele Pietrosul, neputând sosi decât seara la Cartier. Este La sfârșitul campaniei din anul 1916, Divizia 13 un ofi ţer distins, pe care se poate conta, atât ca [sic!]capacitate, Infanterie a fost concentrată în Moldova, în zona Hârlău, cât și ca sănătate, în orice situaţie de război”4. pentru reorganizare. Stabilindu-se o nouă încadrare Într-o așa-numită ,,Foaie de campanie”, noul comandant a funcţiilor de comandă, locotenent-colonelul Ștefan al Diviziei 13 Infanterie, referindu-se la perioada 19 Panaitescu a fost numit comandant al Regimentului noiembrie-1 decembrie 1916, când această mare unitate 47/72 Infanterie, dislocat în satul Deleni, de a cărui alături de majoritatea armatei române a dus lupte pe reorganizare s-a ocupat nemijlocit, aprecierile asupra aliniamente succesive în Câmpia Română și s-a retras activităţii sale fi ind dintre cele mai bune. Afl ată aproape spre Moldova, avea să scrie despre locotenent-colonelul de Iași, Divizia 13 Infanterie era des vizitată de către Ștefan Panaitescu: ,,Locotenent-colonelul Panaitescu a comandanţii eșaloanelor superioare, membrii Casei servit în campanie sub ordinele mele directe, în mai multe Regale și delegaţii străine, astfel că Regimentul 47/72 împrejurări, în timpul retragerii din luna noiembrie 1916. Infanterie și comandantul său au fost remarcaţi sub Din toate aceste grele împrejurări, am rămas cu cele mai toate aspectele privind cartiruirea, starea de sănătate și bune impresii despre personalitatea militară a acestui distins pregătirea de luptă, fapt consemnat în „Foaia califi cativă” ofi ţer. În luptele de ariergardă de la Dobra și Finta, acest de către comandantul Brigăzii 25 Infanterie, colonelul ofi ţer a fost pus cu detașamentul său (rezerva generală a Constantin V. Constantinescu: ,,Bun instructor și educator corpului de armată) sub ordinele mele. A rezistat la Finta al trupei ce are sub ordine, iniţiativă largă și folositoare

4 3 (85) 2019 document studii/documente armatei, pune multă râvnă în conducerea regimentului La 30 noiembrie 1917, a transmis comandantului și nu se lasă mulţumit decât atunci când s-a distins. În Diviziei 4 Infanterie, generalul Ioan Ghinescu, o serviciu este neobosit, ochiul său trebuie să vadă tot, numai scrisoare prin care arăta că Regimentul 47/72 pe care așa a parvenit să pună Regimentul 47/72 în evidenţă și îl reorganizase se acoperise de glorie sub comanda să-l facă să apară în adevărata lui pregătire pentru război. locotenent-colonelului Radu R. Rosetti, iar unitatea și Gospodar foarte bun, pe timpul acesta de lipsă, din puţinele comandantul său primise Ordinul ,,Mihai Viteazul”. materiale a știut să facă în corp frânghii, căpestre, chingi Fără a contesta meritele locotenent-colonelului Radu R. pentru cai, curelărie, ţesale, perii de cai, fl uiere și multe alte Rosetti în privinţa conducerii unităţii în luptă, generalul obiecte necesare trupei și care au fost admirate de toţi șefi i Ioan Popescu sublinia: ,,colonelului Panaitescu i se cuvine o la vizitarea Regimentului 47/72 Infanterie. În ce privește bună parte din gloria Regimentului 47/72 Infanterie, glorie sănătatea trupei sale, se ocupă zilnic și de aproape, dând toate de care acest valoros ofi ţer n-a avut norocul să se bucure la mijloacele medicilor, așa că în mare parte scăderea bolilor se faţa locului. Pentru a-i împărtăși în marginile posibilului datorește colonelului Panaitescu. În rezumat, un ofi ţer de recompensa ce i se cuvine, cred de a mea datorie să vă rog bună valoare militară sub orice raport ar fi luat și pe care a pune în vedere colonelului Panaitescu mulţumirile de se poate pune multă nădejde. Merită să comande brigadă în recunoștinţă ale Diviziei 13. Rămâne la binevoitoarea bune condiţii”6. dumneavoastră apreciere ca să atașaţi ori nu acest act la La 21 iunie 1917, comandantul Diviziei 13 Infanterie, foaia sa personală, rugându-vă a cunoaște că prin aceasta ne generalul Ioan Popescu, când fostul său subordonat serviţi mai mult pe noi decât pe dânsul care, suntem siguri era deja comandant al Brigăzii 7 Infanterie, a scris că s-a afi rmat deja destul la dumneavoastră”8. următoarele despre acesta: ,,Colonelul Panaitescu este Gestul generalului Ioan Popescu este demn de a fi ofi ţerul desăvârșit. Este omul care am credinţa că și în somn reţinut și ca o lecţie învăţată pentru generaţia de astăzi și visează numai unitatea ce comandă pentru a o ridica moral cele viitoare de comandanţi, fi ind unul de o corectitudine și material cât mai sus. Regimentul 47, pe care l-a comandat, și generozitate aparte. a devenit sub comanda sa cel mai bun regiment și a făcut În contextul situaţiei din toamna anului 1917, admiraţia tuturor care l-au inspectat sau vizitat. N-a fost Brigada 7 Infanterie a acţionat pentru menţinerea ramură de activitate în corp asupra căreia să nu se întindă ordinii în zona de responsabilitate stabilită între Siret mâna colonelului Panaitescu, iar rezultatele au fost atât de și , acţionând cu fermitate împotriva trupelor ruse solide încât se cunosc și azi după plecarea de mult a acestui bolșevizate, care produceau mari dezordini și constituiau comandant din capul regimentului. Am avut fericirea să fi u un factor de insecuritate pentru autorităţile române și aprobat de șefi i mei, dându-i-se comanda unei brigăzi la care populaţie. Apreciind calităţile militare ale colonelului l-am propus și pe care sunt sigur că o va conduce admirabil”7. Ștefan Panaitescu, generalul Ioan Ghinescu l-a propus La 20 aprilie 1917 s-a prezentat și a luat comanda pentru înaintarea la gradul de general de brigadă, iar Brigăzii 7 Infanterie (Regimentele 5, 20 Infanterie) pentru modul în care și-a îndeplinit misiunile pentru din cadrul Diviziei 4 Infanterie, aflată în zona de menţinerea ordinii în zona încredinţată a înaintat reorganizare, predând comanda regimentului locotenent- documentele necesare pentru a i se conferi „Steaua colonelului Radu R. Rosetti. Așa cum rezultă din „Foaia României cu spade în gradul de ofi ţer”. califi cativă” întocmită de către generalul Ioan Ghinescu, La 12 ianuarie 1918, a părăsit comanda Brigăzii 7 în ianuarie 1918, a depus același interes și a fost preocupat Infanterie, fi ind numit șef de stat-major al Corpului 3 de pregătirea unităţilor din subordine, confirmând Armată, perioadă care nu este consemnată în dosarul cunoștinţele sale superioare gradului, munca fără răgaz personal al generalului Ștefan Panaitescu, aprecierile pentru îndeplinirea sarcinilor. Având în vedere că din putând fi făcute doar din perspectiva prezentării cauza insufi cienţei materialului de artilerie Divizia 4 activităţii acestei mari unităţi în cursul acelui an. Infanterie nu a terminat reorganizarea, această mare Propunerea de înaintare la gradul de general de unitate a fost menţinută în rezerva Marelui Cartier brigadă s-a materializat la 10 mai 1918, când a primit General în perioada operaţiei de apărare a Moldovei însemnele în cadrul unei ceremonii desfășurate la Iași. din vara anului 1917, fi ind introdusă pe front abia la În contextul demobilizării celei mai mari părţi a armatei 24 august, când a înlocuit unităţile ruse care au fost în vara anului 1918, în conformitate cu clauzele militare dislocate în altă zonă.Prin urmare, colonelul Ștefan ale Tratatului de Pace de la București, la 10 iulie 1918 a Panaitescu nu a avut satisfacţia participării la unul din fost numit comandant al Brigăzii 40 Infanterie din cadrul cele mai glorioase momente ale Războiului de Întregire. Diviziei 15 Infanterie, comandată de către generalul Totuși, în toamna anului 1917, generalul Ioan adjutant Paul Angelescu, cel care în „Foaia califi cativă” Popescu, cel care în fruntea diviziei pe care o comanda pentru perioada iulie-3 decembrie 1918 scria: ,,Ofi ţer cu a avut un rol decisiv în Bătălia de la Mărășești din un fond solid de cunoștinţe generale și în special militare, 6/19 august, a făcut un gest deosebit în ceea cel fi ind unul din meritoșii absolvenţi ai Școlii Superioare de privea pe locotenent-colonelul Ștefan Panaitescu. Război. Generalul Panaitescu este un ofi ţer distins din toate document 2019 3 (85) 5 studii/documente punctele de vedere și, în special, prin calităţile sale de tact și seriozitate. Deși nou înaintat-general de la 10 mai 1918- pot să mă pronunţ că generalul Panaitescu îndeplinește toate condiţiile pentru a înainta la comandă de divizie, atunci când va intra în discuţie”9. Odată cu remobilizarea armatei române în noiembrie 1918, dar mai ales în condiţiile constituirii Comandamentului Trupelor din Transilvania, la 3 decembrie 1918, a fost numit șef al acestei structuri, la conducerea căreia fusese numit generalul de divizie Traian Moșoiu. Așadar, generalul Ștefan Panaitescu a schimbat garnizoana Chișinău cu Sibiul, locul unde fusese stabilit să funcţioneze noua structură de comandă, destinată să conducă operaţiile militare din Transilvania în subordinea directă a MCG român. În „Foaia califi cativă” pentru perioada 3 decembrie 1919-12 aprilie 1919, când s-a afl at la comanda acestei structuri, generalul Traian Moșoiu a prezentat activitatea șefului său de stat-major în cuvinte dintre cele mai Generalul Ştefan Panaitescu la Hotelul „Gellert” din Budapesta elogioase, din care rezultă și unele informaţii despre (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”) activitatea în cadrul statului major al comandamentului: În rezumat, generalul Panaitescu a adus servicii preţuite ,,Generalul de brigadă Panaitescu Ștefan a îndeplinit cu ocazia ocupării Transilvaniei și dezrobirea Neamului funcţia de șef de stat-major al Comandamentului Trupelor românesc din Ardeal. Este un patriot mare și un spirit din Transilvania (actualmente cu un efectiv de 6 divizii vast. Având în vedere însușirile sale militare deosebite și de infanterie și 1 divizie de cavalerie), distingându-se cunoștinţele sale bogate, precum și experienţa sa de război ca printr-o pricepere deosebită în acest serviciu și desfășurând [sic!] comandant de brigadă mixtă, sunt acum convins că o activitate remarcabilă, susţinută de o putere de muncă este apt de a comanda o divizie și chiar un corp de armată. Îl extraordinară. Cu toate că, la începutul lunii decembrie propun în mod excepţional la comandă de divizie. Asemenea 1918, Comandamentul Trupelor din Transilvania abia îl propun la înaintare excepţională la gradul de general de lua fi inţă, totuși generalul Panaitescu în talentul său de divizie. Pentru meritele sale deosebite cu ocazia ocupării organizator recunoscut și de o pricepere adâncă a nevoilor Transilvaniei, îl propun la conferirea Ordinului «Steaua armatei, a reușit să creeze și să formeze diferitele birouri și României» cu spade și cu panglică de Virtutea militară în cartierul în scurt timp, așa că, la 20 decembrie 1918, toate grad de comandor”10. serviciile și birourile comandamentului funcţionau într-un În ziua în care a predat comanda Comandamentului mod demn de toată lauda. În conducerea serviciului de stat- major al comandamentului trupelor a dat dovezi palpabile Trupelor din Transilvania generalului de divizie de o cultură militară și generală vastă, precum și de un bun Gheorghe Mărdărescu, 12 aprilie 1919, generalul Traian simţ practic admirabil. Moșoiu a întocmit un ,,Raport special pentru propunerea Cu ocazia pregătirii diferitelor proiecte de operaţiuni, la comandă de divizie a generalului de brigadă Panaitescu s-a distins printr-o concepţie superioară, izvorâtă dintr-o Ștefan”, având în vedere: ,,… însușirile militare deosebite inteligenţă vie și din cunoștinţe militare profunde. de care a dat probe cu prisosinţă în tot timpul campaniei și A desfășurat o activitate remarcabilă pentru organizarea cu ocazia operaţiunilor de ocupare a Transilvaniei. Ca șef artileriei venită din Regat și pentru dotarea ei cu atelaje, de stat-major al Trupelor din Transilvania s-a remarcat deoarece venise din Ţară numai cu materialul. A dat printr-o concepţie superioară, izvorâtă dintr-o inteligenţă o deosebită atenţie și s-a ocupat cu o râvnă deosebită vie și din cunoștinţe militare profunde. Toate proiectele sale pentru facerea aprovizionărilor de tot felul, asigurând de operaţiuni poartă timbrul inteligenţei și talentelor sale în limitele posibilităţii buna hrănire și îmbrăcămintea militare. A desfășurat o activitate remarcabilă și rodnică trupelor. În relaţiile cu autorităţile civile a avut mult tact atât pentru organizarea trupelor, cât și pentru organizarea și a știut să rezolve în mod fericit cele mai grele chestiuni teritoriului Transilvaniei”11. și să evite confl ictele de atribuţii, susţinând totdeauna cu Raportul a fost elaborat în perioada când, în cadrul tărie drepturile și prerogativele armatei de operaţiuni. Comandamentului Trupelor din Transilvania, aveau loc A contribuit, cu lumina și energia sa, la introducerea unei reorganizări ale structurilor, numiri în funcţii importante preciziuni regulate la căile ferate și la protecţia trenurilor. a unor generali și ofi ţeri superiori, în contextul deja Graţie măsurilor propuse de generalul Panaitescu, circulaţia pregătitei ofensive a trupelor noastre, care trebuia pe căile ferate este regulată (reglementată – n.n.). declanșată în ziua de 16 aprilie 1919. Însuși generalul

6 3 (85) 2019 document studii/documente Traian Moșoiu, numit comandant al Grupului de Nord, artizanul planifi cării și organizării operaţiei de acoperire poate și-a dorit ca fostul său colaborator din ultimele pe Tisa, între 1 mai-20 iulie 1919, al apărării pe cursul de 4 luni să fi e unul dintre comandanţii diviziilor pe care apă între 20-26 iulie, pregătirii și desfășurării ofensivei urma să le aibă în subordine. armatei noastre pe direcţia generală Budapesta și ocupării Totuși, în condiţiile numirii generalului Gheorghe celei mai mari părţi a teritoriului Ungariei (27 iulie - Mărdărescu la comanda unei structuri pe care nu o 18 august). cunoștea, într-un teatru de operaţii necunoscut sub Referitor la această perioadă, generalul Gheorghe aspectul planifi cării și conducerii operaţiilor militare, Mărdărescu avea să scrie mai târziu: ,,În operaţia se impunea ca element de continuitate menţinerea în ofensivă de la Tisa până la Budapesta, generalul Panaitescu, funcţie a șefului de stat-major și a celor care încadrau ca șef de stat-major al Comandamentului Trupelor din această structură a comandamentului. Transilvania, mi-a dovedit: o pregătire superioară, o Prima apreciere a generalului Gheorghe Mărdărescu putere de muncă remarcabilă, o punctualitate matematică privind activitatea șefului său de stat-major se referă la în adunarea datelor și alcătuirea ordinelor și lucrărilor perioada 12 aprilie-10 mai 1919, care a avut ca moment de toată natura, o profundă cunoștinţă și mobilitate în principal ofensiva armatei române între Carpaţii conducerea serviciilor și subalternilor săi, multă prevedere, Occidentali și Tisa, elaborarea concepţiei și realizarea o energie nesfârșită și o încredere neclintită în măsurile dispozitivului de acoperire pe cursul de apă și organizarea ce-am ordonat, încredere care, negreșit, s-a transmis militară a teritoriului eliberat. trupelor prin statul meu major și care a fost unul din factorii După ce a arătat funcţia pe care o îndeplinea determinanţi ai victoriei dobândite contra vrăjmașului. generalul Ștefan Panaitescu și importanţa acesteia pentru Generalul Panaitescu a fost pentru mine un adevărat alter contextul politic și militar din acea perioadă, generalul ego, completând diferite ordine prin instrucţiuni date la Gheorghe Mărdărescu a făcut aprecieri concrete în timp, atunci când ele nu se executau în spiritul alcătuirii legătură cu activitatea principalului său colaborator: lor. Generalul Panaitescu este ofiţerul menit a ridica ,,Graţie capacităţii, aptitudinilor și conștiinciozităţii cu întreaga scară a ierarhiei militare, graţie pregătirii sale care pune la lucru, face din el unul dintre cei mai buni profesionale, calităţilor sale ostășești și, mai presus de toate, ofi ţeri de stat-major ce am cunoscut. Pe timpul desfășurării celor de caracter”13. Asemănător celor propuse în mai ultimei ofensive din Transilvania din cursul lunii aprilie: 1919, generalul Gheorghe Mărdărescu formula ideea a) a întocmit lucrările pregătitoare ale acţiunii, cu că cel evaluat întrunea condiţiile și calităţile pentru a multă pricepere și cu minuţiozitate; b) a urmărit, cu o i se încredinţa comanda unei divizii, aspect reluat și încordare vrednică de toată lauda, desfășurarea acţiunii, în cadrul unui „Raport special”, în care erau reluate procurându-mi la timp toate elementele necesare îndrumării argumentele din „Foaia califi cativă”. operaţiunilor; c) a tradus în fapt toate dispoziţiile luate de Deși generalul Ștefan Panaitescu a continuat subsemnatul cu privire la operaţiuni, prevederea în muniţii, să îndeplinească funcţia de șef de stat-major al funcţionarea serviciului sanitar și bunei hrăni a trupelor, cu Comandamentului Trupelor din Transilvania până la o remarcabilă pricepere.Așa cum l-am văzut lucrând, și din 20 aprilie 1920, „Foaia califi cativă” pentru perioada modul cum îmbrăţișează, discută și soluţionează chestiunile 1 noiembrie 1919-20 aprilie 1920, elaborată de către operative, mi-am format convingerea că generalul Panaitescu generalul Gheorghe Mărdărescu, surprinzător, este are toată pregătirea și toate calităţile cerute unui comandant succintă și fără a aduce elemente noi privind activitatea de divizie, comandament pentru care îl propun cu toată acestuia: ,,Generalul Panaitescu mi-a fost un preţios convingerea”12. colaborator în tot timpul cât am comandat trupele din Aprecierile aparţineau celui care era un foarte bun Transilvania. Ofi ţer de valoare sub toate rapoartele, menit cunoscător al activităţii într-un stat-major al unei să facă o frumoasă carieră”14. structuri similare eșalonului armată, generalul Gheorghe Succinta apreciere a activităţii generalului Ștefan Mărdărescu fiind șeful de stat-major al generalului Panaitescu pentru acea perioadă este oarecum în anii 1916 și 1917, când a surprinzătoare, în condiţiile în care toate activităţile îndeplinit funcţia de comandant al Armatelor 3 și 2. privind operaţiile militare din Ungaria în anul 1919, Asemănător procedeului întrebuinţat de către administrarea teritoriului ocupat și evacuarea acestuia generalul Traian Moșoiu, la 10 mai 1919, generalul până la sfârșitul lunii martie 1920, au fost organizate, Gheorghe Mărdărescu a întocmit un ,,Raport special planificate, coordonate și controlate de către statul pentru propunere la comandă de divizie”, în care, ca major al Comandamentului Trupelor din Transilvania, argument pentru propunere, erau prezentate aceleași indiferent unde acesta a funcţionat: Oradea, Budapesta aspecte din „Foaia califi cativă” prezentate mai sus. sau Sibiu. Documentele elaborate în acea perioadă În pofi da celor două propuneri privind promovarea poartă semnătura generalilor Gh. Mărdărescu și Ștefan în funcţie, în perioada care a urmat, generalul Ștefan Panaitescu, gândirea și personalitatea ofi ţerilor de stat- Panaitescu a îndeplinit aceeași funcţie, fi ind, practic, major din acea structură. document 2019 3 (85) 7 studii/documente În pofi da tuturor aprecierilor pozitive și laudative la Rujinschi, care, în anul 1922, considera că merita a fi adresa sa, în urma trecerii majorităţii structurilor armatei avansat la excepţional și că ar fi un foarte bun comandant de la starea de război la cea de pace în primăvara anului de corp de armată, iar comandantul militar al Basarabiei, 1920, generalul Ștefan Panaitescu a fost numit din nou generalul Ioan Popovici era de acord cu propunerea la comanda Brigăzii 40 Infanterie, în ziua de 14 mai. subordonatului său, idee readusă în atenţie și în anul Revenit în structura Diviziei 15 Infanterie, generalul următor. Ștefan Panaitescu s-a bucurat de aceleași aprecieri În toamna anului 1923, generalul de brigadă Ștefan pozitive: ,,Ofi ţer distins sub toate raporturile, ca [sic!] Panaitescu a fost numit subșef al Marelui Stat Major, fi ind comandant de brigadă a dat dovadă de seriozitate și un subordonat nemijlocit generalului Alexandru Lupescu, deosebit tact în conducerea ofi ţerilor din subordine. Conform care în „Foaia calificativă” pentru anul 1924 scria: Ordinului nr. „ Generalul 1861/1920 al Panaitescu este Marelui Stat unul dintre Major, a luat distinșii ofi ţeri parte, în luna generali ai iulie 1920, la Armatei, călătoria de caracterizat comandament a astfel prin comandantului aprecierile Trupelor de Vest. tuturor șefilor Necunoscând ierarhici, la rezultatul trupă, cu Școala acestei călătorii, de Război și cu privire la serviciu de stat- aprecierea major. Ca subșef lucrărilor făcute al M.St.M., în de generalul cursul anului Panaitescu, nu 1923-1924, pot face vreo a dovedit 15 propunere” . Generalii Ştefan Panaitescu, Traian Moşoiu, Gheorghe Mărdărescu, Ştefan Holban şi Gheorghe Dabija – aceleași calităţi Pe baza participanţi la ceremonia de comemorare a eroilor (Fototeca Arhivel or Naţionale Istorice Centrale) distinse în propunerilor ceea ce privește anterioare privind admiterea la comanda unei divizii a însușirile intelectuale, fizice și morale. Are cunoștinţe fost trecut pe tabelul de numiri în Înaltul Comandament, generale profesionale solide, pe care le-a probat în rezolvarea publicat în ,,Monitorul Ofi cial” nr. 69 din 1 iulie 1921. chestiunilor M.St.M, foarte diverse și importante cu ocazia În aceste condiţii, prin Ordinul Ministerului de Război aplicaţiilor MCG, la care a luat parte anul acesta la M.St.M. nr. 30159 din august 1921, i s-a încredinţat provizoriu Aptitudinile de a comanda mari unităţi le-a probat pe timpul comanda Diviziei 3 Infanterie, pentru o durată de 4 luni, campaniei din 1919-1920, ca șef de stat-majoral Trupelor cât timp comandantul-titular al acesteia a fost trimis în din Transilvania, fi ind elogios apreciat de comandantul său; misiune în Franţa. deasemenea în comanda Diviziei 6, în Basarabia, foarte Abia în toamna anului 1921, generalul Ștefan bine apreciat de mine și ceilalţi șefi ce i-a avut în acel timp. Panaitescu a fost numit comandant al Diviziei 6 Ofi ţer foarte energic, activ și conștiincios, a pus multă ordine Infanterie, prin Înaltul Decret nr. 4074 din 17 octombrie în serviciul curent, administrarea și gospodărirea Marelui 1921, luând comanda marii unităţi la 8 noiembrie același Stat Major și a adus foarte multe îmbunătăţiri pentru traiul an. În legătură cu înaintarea sa la gradul militar următor, trupei și, mai ales, al ofi ţerilor. Pentru anul viitor, i-am comandantul Diviziei 15 Infanterie scria în „Foaia încredinţat instrucţia ofi ţerilor stagiari și, după programul califi cativă” pentru acel an: ,,Neîndeplinind condiţiile general întocmit, am convingerea că va da bune rezultate. cerute de lege, ca vechime în grad și comandă de divizie, nu I-am încredinţat de asemenea conducerea instrucţiei tactice poate face obiectul vreunei propuneri. Având însă în vedere și de specializare a altor ofi ţeri cu aceleași condiţii. M-a capacitatea și felul său de a conduce, pentru îndeplinirea înlocuit în foarte multe comisii cu mare folos. Din toate oricărui serviciu ce i se încredinţează, îl caracterizez pentru aceste constatări și din aprecierile din trecut, mi-am format anul acesta că merită a înainta în mod excepţional la gradul convingerea că generalul Panaitescu este bun pentru comanda de general de divizie”16. unui corp de armată și, deci, a fi înaintat la gradul de general Aceleași aprecieri pozitive privind activitatea de divizie. Are vechimea în grad cerută de lege, precum și generalului Ștefan Panaitescu au fost făcute și de către stagiul la comanda unei divizii. Propun să treacă călătoria comandantul Corpului 3 Armată, generalul Nicolae de comandament pentru care este cu prisosinţă pregătit”17.

8 3 (85) 2019 document studii/documente La 14 februarie 1925, același general Alexandru Activitatea sa la conducerea Corpului 2 Armată, Lupescu consemna în „Foaia califi cativă”: ,,Conform care avea reședinţa în București și în subordine unităţi Deciziei Ministeriale nr. ..., generalul Panaitescu a trecut dislocate în Muntenia și Dobrogea, a fost apreciată călătoria de comandament cu condiţiile cerute de Legea de pozitiv, fi indu-i consemnate calităţile anterioare, dar a înaintare. Având toate condiţiile îndeplinite, propun pe fost de scurtă durată. generalul Panaitescu la înaintare la alegere, la gradul de În noiembrie 1930, a fost numit comandant al general de divizie și la comanda unui corp de armată, pentru Corpului 7 Armată, fiind apreciat pozitiv sub toate care este pe deplin pregătit”18. aspectele de către Inspectorul General al Armatei. O notă Propunerea șefului M.St.M. nu a fost materializată, discordantă în privinţa aprecierilor referitoare la generalul dovadă fi ind faptul că, în anul 1925, generalul Alexandru Ștefan Panaitescu a făcut-o generalul Henri Cihoski, cu Lupescu scria în „Foaia califi cativă” a generalului de ocazia Manevrelor Regale din octombrie 1930, la care a brigadă Ștefan Panaitescu: ,,Admis anul trecut la călătoria asistat regele Carol al II-lea, când, în calitate de director al de comandament și pentru funcţia de comandant de corp manevrelor, a făcut evaluare negativă a celui care îndeplinea de armată și gradul de general de divizie, îmi fac datoria funcţia de comandant al Corpului 7 Armată: ,,În rezumat, de a-l propune și în anul acesta, cu convingerea că Înaltul consider că generalul Panaitescu nu a dat proba de concepţie Comandament va face achiziţia unui element foarte bine potrivit cazurilor ivite, iar ca executare de operaţie, acţiunile pregătit din toate punctele de vedere. Merită a înainta nu s-au desfășurat în timp util din lipsă de impulsie”21. la alegere la gradul de general de divizie și funcţia de A fost, se pare, singura apreciere negativă la adresa activităţii comandant de corp de armată”19. generalului Ștefan Panaitescu, care, la 1 aprilie 1931, a fost Abia în anul 1927, după o nouă propunere a numit în Inspectoratul General al Infanteriei, de unde, un generalului Alexandru Lupescu, fostul comandant al an mai târziu, a fost trecut în rezervă cu drept de pensie. Diviziei 15 Infanterie, generalul adjutant Paul Angelescu, Așadar, în anul 1932, după 39 de ani de carieră ajuns ministru de război, scria în „Foaia califi cativă” militară, generalul care avusese un loc și rol incontestabil a generalului Ștefan Panaitescu: ,,Mă unesc în totul cu în Campania pentru dezrobirea Ardealului și din Ungaria aprecierile din trecut. Generalul Panaitescu este cu adevărat din anii 1919-1920, își înceta activitatea ca ofi ţer activ, un ofi ţer distins sub toate raporturile. Serios și cu mult la vârsta de 60 de ani, fără a mai fi chemat la concentrări tact, l-am propus pentru comanda Corpului 2 Armată”20. în anii care au urmat. Propunerea ministrului de război s-a materializat în Succinta și sigur incompleta prezentare a activităţii aprilie 1928, când a fost și înaintat la gradul de general generalului Ștefan Panaitescu, la 100 de ani de când a de divizie, după 10 ani în gradul de general de brigadă. avut un loc și rol incontestabil în Apărarea Marii Uniri Situaţia generalului Ștefan Panaitescu, care nu a fost din anul 1918, este un omagiu adus celui evocat, dar și singulară în armata română în acea perioadă, ridică multor generali și ofi ţeri superiori care au îndeplinit întrebarea: a fost un neîndreptăţit sau Legea înaintării funcţii similare la diferite eșaloane, a căror activitate este era restrictivă și îngrădea accesul rapid al celor merituoși pe nedrept uitată sau neglijată, atenţia principală fi ind la funcţii înalte!? Nu este locul pentru a da un răspuns, acordată, de regulă, comandanţilor. Nu trebuie uitat sau ci doar de a constata că între conţinutul aprecierilor scăpat din vedere că succesele comandanţilor au fost, din „Foile califi cative” și materializarea propunerilor de în marea majoritate a cazurilor, și rezultatul muncii și ocupare a funcţiilor și de înaintare la gradul următor era activităţii statelor majore, mai ales în timp de război, în contradicţie evidentă. punctele și momentele decisive ale acestuia.

General Ştefan Panaitescu - the Chief of Staff of the Transylvanian Troops Commandment Colonel (r) prof. univ. Ion Giurcă, Ph.D. Abstract: Ştefan Panaitescu, born on June 10, 1872, began his career as second (1895) and ended it with the rank of division general (1928). A graduate of the Superior War School he had an exceptional career as staff offi cer. Between December 11/24, 1918 and March 1921, he was the chief of staff of the Transylvanian Troops Commandment, from the establishment till dissolution, under the command of General Traian Moşoiu and General Gheorghe Mărdărescu. Keywords: Ştefan Panaitescu, staff offi cer, Transylvanian Troops Commandment, Hungary, division general.

NOTE

1 Universitatea „Hyperion” din Bucureşti. 11 Ibidem, f. 31. 2 Arhivele Militare Române, Fond Memorii bătrâni generali, dosar nr. crt. 44, 12 Ibidem, f. 32. f. 8. 13 Ibidem, f. 35. 3 Ibidem, f. 22. 14 Ibidem, f. 36. 4 Ibidem, f. 24. 15 Ibidem, f. 37. 5 Ibidem, f. 23. 16 Ibidem, f. 41. 6 Ibidem,f. 26. 17 Ibidem, f. 45. 7 Ibidem. 18 Ibidem. 8 Ibidem, f. 27. 19 Ibidem, f. 46. 9 Ibidem, f. 29. 20 Ibidem, f. 47. 10 Ibidem, f. 30. 21 Ibidem, f. 52. document 2019 3 (85) 9 studii/documente ORGANIZAREA SERVICIULUI DE INFORMAŢII ŞI CONTRASPIONAJ DE CĂTRE MARELE CARTIER GENERAL ROMÂN ÎN TERITORIUL OCUPAT ÎN PERIOADA AUGUST-DECEMBRIE 1916

Drd. Silviu-Daniel NICULAE1

n dimineaţa zilei de 14/27 august 1916, holul intenţia de a declara război vecinului de la sud. După principal al Palatului Cotroceni fremăta de pașii ce s-a convins că trupele aliate staţionate la Salonic nu grăbiţi ai participanţilor la Consiliul de Coroană. reprezentau o ameninţare directă, Bulgaria a declarat, la 19 Î 2 3 Rând pe rând membrii guvernului , președintele Camerei august/1 septembrie 1916, război României, invocând ca și vicepreședintele Senatului4, foștii prim-miniștri Teodor motiv o pretinsă trecere frauduloasă a frontierei româno- Rosetti, Petre Carp, Titu Maiorescu, liderii partidelor - N. bulgare, la Dunăre, mai precis la Cladova. Documentele Filipescu, , și foștii epocii ne arată, însă, că cei care au iniţiat primele incidente președinţi ai Camerei5 se îndreptau spre sala în care urma la graniţa comună, stabilită prin Pacea de la București să aibă loc întrunirea în care s-a hotărât intrarea României din anul 1913, au fost bulgarii, care au atacat pichetele de în război. Decizia luată era susţinută din punct de vedere grăniceri și au pătruns pe teritoriul românesc. politic și militar de încheierea la 4/17 august 1916 a Teama exprimată de primul ministru român Ion I.C. Tratatului de alianţă și a Convenţiei Militare cu Puterile Brătianu în timpul negocierilor cu reprezentanţii politici Înţelegerii. Alcătuit din 7 articole, primul document și militari ai Puterilor Înţelegerii, de a purta un război pe stabilea condiţiile politice ale intervenţiei statului român două fronturi cu o lungime totală de 1.200 de km, s-a în confl ict, stipulând garantarea integrităţii teritoriale a adeverit prin atacul bulgaro-germano-austro-ungar de la Regatului României ale cărui frontiere erau recunoscute 19 august/1 septembrie în sud, scenariu avut în vedere în internaţional la momentul semnării acestuia, dreptul de a Planul de operaţiune, denumit Ipoteza „Z”, care prevederea anexa teritoriile monarhiei austro-ungare strict delimitate un război contra Puterilor Centrale și a Bulgariei. în cuprinsul art. 4. De altfel, ipotezele de război realizate de Marele Stat Cel care a luat primul cuvântul a fost regele Major (în continuare MStM) român au fost substanţial Ferdinand I, care prezida de altfel Consiliul de Coroană, modifi cate după atitudinea Austro-Ungariei în cel de-Al arătând contextul internaţional care a dus la alegerea Doilea Război Balcanic. Înainte de acesta, din cauza momentului intrării în acţiune a României. Secondat alianţei României cu Germania și Austria, o confruntare la cuvânt de primul ministru Ion I.C. Brătianu care a cu aceste două state componente ale Puterilor Centrale era făcut un scurt istoric asupra tratativelor duse cu aliaţii puţin probabilă, prin urmare, ipotezele de război prevedeau în timpul neutralităţii, cei prezenţi în sală au înţeles că posibile acţiuni armate împotriva Imperiului Ţarist și a momentul ales este cel mai potrivit pentru realizarea Bulgariei. Comportamentul politic al monarhiei dualiste idealului naţional de unitate naţională, fapt pentru care, după încheierea Păcii de la București din anul 1913, la ora 13, s-a căzut de acord în unanimitate ca România precum și modul în care a înţeles să trateze drepturile să participe la război. românilor din Transilvania, a determinat MStM român La 14/27 august 1916, ora 21, ministrul României la să elaboreze ipoteze de război îndreptate și împotriva Viena a prezentat guvernului austro-ungar declaraţia de Austro-Ungariei. Prin urmare „după izbucnirea războiului război, document redactat în limba franceză, semnat de mondial și până la intrarea României în acţiune, ipotezele de Em. Porumbaru, ministrul Afacerilor Străine. Simultan, război au fost modifi cate sau completate în raport cu schimbările trupele române de acoperire au trecut frontiera Carpaţilor survenite în situaţia politică și militară generală, în special în atingând, cu gândul la marele voievod român, Mihai situaţia de pe frontul oriental și din Balcani, cât și în raport Viteazul, pământul Transilvaniei. cu mersul tratativelor politice și militare, între România și Evenimentele politice s-au succedat cu rapiditate. Aliaţi, în vederea intrării în acţiune”6. La 15/28 august 1916, Germania comunica că din După prelungirea acestor tratative, în mare parte acel moment se afl a în stare de război cu România, iar cauzată de greutăţile provocate de atitudinea rușilor, la reprezentantul diplomatic al Bulgariei la București își 13/26 iulie 1916, „Ipoteza Z” al cărui conţinut a suferit retrăgea scrisorile de acreditare, lăsând astfel factorilor de minore modifi cări după fi nalizarea discuţiilor în august decizie politici și militari români să intuiască următoarea 1916, a fost distribuit comandamentelor de forţe. Era mișcare a Sofi ei, în condiţiile în care aceștia nu aveau momentul în care se făcea cunoscut scopul, dar mai

10 3 (85) 2019 document studii/documente ales forma războiului, „care consta în realizarea întregirii se întindea pe o suprafaţă de 12.000 km², reușind o neamului prin cucerirea teritoriilor locuite de români ce pătrundere în dispozitivul inamic de 100 de km8. se găseau înglobate în monarhia austro-ungară. Pentru În ceea ce privește operaţiunile ofensive desfășurate atingerea acestui scop, majoritatea forţelor: Armatele 1, 2 și de Armata 2 (comandant generalul de divizie Alexandru de Nord - întărite ulterior cu Corpul 5 Armată, iniţial în Averescu) și Armata 1 (comandant generalul de divizie rezerva generală - reprezentând 75% din totalul forţelor, Ioan Culcer), fără a intra în amănunte, menţionăm că trebuiau să opereze ofensiv în Transilvania, și acestea s-au desfășurat pe parcursul a trei etape, respectiv Ungaria, atacând în direcţia Budapesta. Armata 3 (restul 2 etape. La sfârșitul celor trei etape: 15/20 august - de 25% din forţe) trebuia să asigure libertatea de acţiune 28 august/2 septembrie 1916; 21/28 august- a ofensivei din Transilvania, apărând frontiera de Sud”7. 3/10 septembrie 1916 și 29 august-13 septembrie/ În seara zilei de 14/27 august 1916, la ora 21.00, 11-26 septembrie 1916, Armata 2 și-a îndeplinit misiunea cele trei grupări de forţe pregătite pentru desfășurarea stabilită de Marele Cartier General (în continuare MCG), operaţiunilor militare de eliberare a Transilvaniei, găsindu-se pe aliniamentul Mărtiniș, Rupea, Dacia, Biholţ, Armatele 1, 2 și de Nord, au declanșat ofensiva strategică Cincșor. La 6/19 septembrie 1916, Armata 2 a primit ordin pe tot frontul munţilor Carpaţi Orientali și Meridionali. să treacă la organizarea aliniamentului atins, organizând Simultan, trupele de acoperire ale grupărilor de forţe mai multe poziţii, fi ind acoperite ieșirea dinspre nord amintite au trecut la executarea misiunii primite și anume a trecătorilor care conduceau spre zona depresionară a de a ocupa poziţiile inamice până la o adâncime de 15 km Brașovului și a Făgărașului și fosta linie de demarcaţie. de la frontiera existentă în anul 1916. Pe parcursul celor 3 etape, Armata 2 acţionând ofensiv Armata de Nord, afl ată sub comanda generalului de pe un front de 229 km a pătruns în dispozitivul inamic divizie , și-a desfășurat forţa compusă pe adâncimi cuprinse între 70 și 120 km. din Diviziile 7, 8, 14 Infanterie (întărită cu Brigada 4 Prin ordinul dat la 26 septembrie/8 septembrie 1916, Mixtă), Divizia 2 Cavalerie, Brigada 4 Călărași și pichetele MCG a fi xat misiunea armatelor. Astfel, conform acestui de grăniceri, pe un front de circa de 270 de km, având ordin „în situaţia actuală, misiunea Armatei 2 este de a angajate trupele de acoperire de-a lungul trecătorilor apăra teritoriul naţional în contra invaziei inamice. Zona de Bistriţa, Bistricioara, Bicaz, Ghimeș-Făget, Valea Uzului operaţiuni a Armatei 2 se întinde, pe frontieră, între vârful și Oituz. Ofensiva Armatei de Nord s-a desfășurat în trei Negoiu (exclusiv) și până în valea Bâscăi Mici (inclusiv) la etape. Prima a totalizat acţiunile cuprinde în perioada est. Se va întări puternic crestele munţilor și înălţimile dintre 15-20 august/28 august-2 septembrie 1916, la sfârșitul văile ce străbat zona de operaţie. Repartizarea forţelor se acesteia a fost atins aliniamentul gara Ghimeș - pantele va face astfel, cum va crede de cuviinţă Comandamentul estice ale munţilor Nemira. Brigada 15 Infanterie, ce Armatei, în raport cu misiunea și direcţiunile principale ce constituia Grupul Oituz, a eliberat localitatea Breţcu, traversează zona de operaţiuni a Armatei. Armata de Nord, iar la 17/30 august a alungat inamicul din orașul Târgu în prezent înălţimile de la Vest de Mureș și , în zona Secuiesc, împingând linia frontului pe aliniamentul: vârful Topliţa – Csikszereda (Miercurea Ciuc – n.n.) inclusiv. Șandru (1640), Turia, imediat vest Târgu Secuiesc. Divizia Divizia 20 a cavaleriei a Armatei de Nord ocupa cu grosul 2 Cavalerie, al cărui comandant era generalul de brigadă forţelor Kezdivasarhely (Târgu Secuiesc – n.n.), având Grigore Basarabescu, acţionând ofensiv de-a lungul văii detașamentele la Milcoș, Ujfalu (Satu Nou – n.n.) și Maksa. Oituz a depășit trupele Brigăzii 15 Infanterie și la 20 În această din urmă localitate se găsește o brigadă de cavalerie august/2 septembrie 1916, a atins aliniamentul Bixad, Sf. cu artilerie. Armata de Nord are ordin ca în faţa atacurilor Gheorghe, Moacșa, ieșind în valea Oltului. La aceeași dată, unor forţe superioare să se retragă spre frontieră, având fl ancul stâng al Armatei 9 ruse (comandant generalul P.A. misiunea de a apăra teritoriul naţional între Șarul Dornei și Letciţki), vecinul din dreapta armatei române, ajungea la Valea Cașinului inclusiv. Pentru apărarea zonei cuprinsă între sud pe aliniamentul Cârlibaba - Vatra Dornei. La sfârșitul Văile Zăbalei și Putnei, ambele inclusiv, s-a destinat Brigada următoarelor două etape, desfășurate în intervalul 21-28 7 Mixtă, care va rămâne deocamdată sub ordinele directe august/3-10 septembrie 1916, respectiv, 29 august/13 ale Marelui Cartier General. Armata 1 rezistă pe frontieră, septembrie-11/26 septembrie 1916, timp în care, cu între Orșova și vârful Negoiu inclusiv. În văile superioare ale mari sacrifi cii localităţile Topliţa și Gheorghieni au fost Argeșului, spre Cumpăna, Armata 1 are un batalion însărcinat eliberate la 25/7septembrie 1916, orașul Miercurea Ciuc cu supravegherea acestei văi și a potecilor ce conduc dinspre la 26 august/8 septembrie, remarcându-se faptele de arme frontieră spre Sud, de o parte și de alta a văii Argeșului”9. ale Regimentului 15 Infanterie „Războieni”, Diviziile 7, Organizarea Centrelor de Informaţii 8, 14 Infanterie și 2 Cavalerie, Armata de Nord a atins şi Contraspionaj următorul aliniament: sud Vatra Dornei, est Răstolniţa, pantele vestice ale Munţilor Gurghiului, est Sovata, Praid, La declanșarea mobilizării generale, un număr de 64 inclusiv Odorhei. În scurt timp a trecut la organizarea de agenţi de siguranţă din Direcţia de Poliţie și Siguranţă apărării teritoriului eliberat în estul Transilvaniei, care Generală au fost detașaţi pe lângă comandamentele document 2019 3 (85) 11 studii/documente și marile unităţi române cu atribuţii informative și de care vor fi comunicate verbal șefi lor serviciilor de informaţii. contraspionaj, aceștia fi ind cunoscători ai problemelor Pentru serviciul de contraspionaj, pe lângă agenţii daţi de din zona de acţiune respectivă, dar și vorbitori de limbi Direcţia Siguranţei Generale, se vor recruta și alţii, însă străine. După emiterea Înaltului Decret Regal nr. 2764 din cu cea mai mare băgare de seamă. Știrile se vor transmite 14/27 august 1916 care a prevăzut mobilizarea armatei prin telegraf, telefon, bicicliști, motocicliști, direct Marelui române, MStM a fost organizat pe două componente: Cartier General încunoștinţându-se, în același timp, și MCG (Partea Operativă) și MStM (Partea Sedentară). comandamentele și trupele cele mai apropiate de toate datele În cadrul MCG a funcţionat Biroul 2 Informaţii, în culese ce ar fi necesare acestora. Comandamentele, la cererea subordinea Secţiei 1 Operaţii, iar la MStM a acţionat șefi lor serviciile de informaţii sau chiar a agenţilor care se Biroul 5 Informaţii și Supravegherea Știrilor10. vor legitima, vor putea cifra telegramele de natură secretă La 18/31 august 1916, MCG - Secţia I-a - Biroul fără însă a încredinţa cifrul acestora”13. Informaţiilor transmitea directorului Poliţiei și Siguranţei Organizarea structurilor informative prindeau contur Generale a Statului (în continuare DPSG) următoarea ca urmare a colaborării MCG - Secţia I-a - Biroul telegramă: „în urma ocupării Brașovului de către trupele Informaţiilor cu DPSG. La 23 august/5septembrie 1916 noastre, s-a hotărât înfi inţarea unui Serviciu de Informaţii și se puneau bazele structurii informative în regiunea Văii Contraspionaj în această localitate. Maiorul Popescu Gr. de la Oltului - Sibiu. Conform corespondenţei între cele două Marele Cartier General (Biroul Informaţiilor) este însărcinat cu instituţii „în urma trecerii peste Carpaţi a trupelor noastre aceasta și va pleca cât mai curând posibil. Pentru îndeplinirea s-a hotărât a se înfi inţa câte un serviciu de informaţii și serviciului său, îi veţi pune la dispoziţie o echipă de agenţi care vor contraspionaj în diferite localităţi. Domnul Vasile Bart, șeful avea sarcina de a-i descoperi pe cei care fac contraspionaj, precum Poliţiei Câineni este însărcinat cu aceasta, și cât mai de curând și de a-l ajuta pe Prefectul orașului în ceea ce privește îndatoririle posibil pe Valea Oltului spre Sibiu. Pentru îndeplinirea poliţienești. Este însă indiscutabil că serviciul militar primează. serviciului său veţi pune la dispoziţie agenţii: 1. Georgescu Pentru transmiterea știrilor se vor întrebuinţa mijloacele de Nicolae; 2. Rău Ioan; 3. Vasile Popovici; 4. Ion Vasiu; 5. Ion care se dispune și ele vor fi transmise Marelui Cartier General, Hanzu; 6. Gh. Tipiruţă; 7. Borcea Onisifor; 8. Tămpânaru afară de cele de ordin pur poliţienesc, care se vor transmite direct Avram; 9. Sofronie Solomon, care vor avea sarcina de a Serviciului Siguranţă Generală București”11. lucra spre a descoperi pe cei ce fac contraspionaj, precum și de A doua zi, Ministerul de Interne - DPSG - Biroul a ajuta în ceea ce privește îndatoririle poliţienești, eventual Secretariatului, prin Adresa nr. 74877 din 19 august/ și pe Prefectul orașului Sibiu, când s-ar ocupa și numi un 1 septembrie 1916, răspundea MCG - Serviciul de Stat prefect. Este, însă, indiscutabil că serviciul militar primează. Major: „la nr. 25 din 18 august 1916 am onoare a vă face Pentru transmiterea știrilor se vor întrebuinţa mijloacele de cunoscut că s-a prezentat d-lui maior Gr. Popescu și i-am pus care se dispune și ele vor fi trimise MCG, afară de cele de la dispoziţie imediat o echipă de comisari și agenţi de siguranţă ordin pur poliţienesc care se vor transmite direct Serviciului și anume: comisarul Dragomir, subcomisarul Traian Ionescu, Siguranţei Generale București”14. agenţii Lacea Dumitru, Popeia Niculae, V. Scârneciu, I. Nemeș, Tot la 23 august/5septembrie 1916, MCG -Secţia Dr. Gribovschi, Gheorghe Silady și Ștefan Ionescu. Împlinirea I-a - Biroul Informaţiilor solicita DPSG înfi inţarea, Serviciului de Informaţii și Contraspionaj se va face întocmai în zona Borsecului, a unui serviciu de informaţii și după cum se arată în ordinul dvs. de mai sus, binevoind a contraspionaj, desemnându-l pe locotenentul Bogdan cunoaște că, întrucât acest personal lucrează în zona armatei Florian însărcinat cu organizarea acestui serviciu. La de operaţiuni, el se va afl a sub controlul disciplinar al d-lui 28 august/10 septembrie 1916, echipa pusă la dispoziţia subdirector al Siguranţei Generale - lt. col. Stan Emanuel, acestuia era formată din: „comisarul Grigorescu, șeful acestei care este atașat la Marele Cartier. În ceea ce privește știrile de echipe, agenţii Victor Liviu Deak, Ion Lupeanu, Emanoil ordin pur poliţienesc, vă rugăm să dispuneţi ca transmiterea să Comănescu, Virgil Popescu, Ovid Chinezu, Dumitru Nacu, se facă prin mijloacele dvs. la Marele Cartier, d-lui subdirector Teodor Bozeșeanu, Iulian Sasu și Aurel Moldoveanu”15. al Siguranţei Generale”12. În regiunea Orșovei, era desemnat ca șef al Brigăzii La scurt timp, MCG - Secţia I-a - Biroul Informaţiilor de Siguranţă, formată din agenţii „I. Conciatu, G. Iovin transmitea noilor structuri „Directive pentru Serviciul de și Traian Birăescu, poliţistul I. Staicu de la Vârciorova16. Informaţii și Contraspionaj în ţara inamică”, conform La 26 august/8 septembrie 1916, MCG -Secţia cărora: „1) Personalul pentru culegerea informaţiilor se va I-a - Biroul Informaţiilor solicita Ministerului de alege din românii mai mari de vârstă de 56 de ani (vârsta Interne - DPSG, „ca pe lângă cele 3 centre de informaţii până la care putând fi întrebuinţaţi în serviciul armatei și contraspionaj înfi inţate în sectorul Tălmaciu - Brașov nu vor mai putea continua serviciul de informator). În și Borsec, să dispuneţi ca să se mai înfi inţeze încă 3 echipe special femeile pot fi întrebuinţate cu mai mult folos pentru pentru următoarele zone: Orșova, Petroșani și Csikszereda. culegerea informaţiilor. Pentru toate informaţiile militare Aceste centre împreună cu cele deja înfi inţate vor intra: se vor urma cu stricteţe indicaţiile arătate în interogatoriul 1) Orșova, Petroșani și Tălmaciu în zona Armatei 1; stabilit de Marele Cartier General, și care pentru a nu 2) Brașov, în sectorul Armatei 2; 3) Csikszereda și Borsec în expune pe informator nu se vor înmâna lor și se va căuta sectorul Armatei de Nord. Îndatoririle lor vor fi următoarele: să se memoreze. Zonele de unde trebuie culese informaţiile Centrul Orșova pentru a culege informaţii cu privire la vor fi acelea care se vor hotărî de Marele Cartier General și dislocările, operaţiunile proiectate de inamic, pregătirile

12 3 (85) 2019 document studii/documente militare și forţele ce inamicul ne opune în zona Banat celelalte centre vecine Brașov - Hevis - Sighișoara - Mediaș sectorul Lugoj - Caransebeș - Timișoara - Arad; Centrul (Valea Târnavei Mare) Maroș - Lucas (Valea Mureșului) Petroșani pentru zona Haţeg - Deva, legătura spre stânga către Cluj. Legătura la stânga cu Centrul prin Valea Oltului cu cel dintâi centru spre Caransebeș - Arad și spre dreapta și a Târnavelor către Alba Iulia. Legătura la dreapta cu cu Sasz - Sebeș - Sibiu”17. Csikszereda. Armata de Nord dispunea de două centre Conform rezoluţiei puse pe acest document de către la Csikszereda - comisar C. Dumitrescu, agenţi Dr. Al. directorul DPSG, datată 29 august/11 septembrie 1916, Moldoveanu, Victor Ciofl ek, Silvestru Ciofl ek, Constantin „pentru Orșova, șeful echipei va fi poliţaiul Staicu de la Bobancu, Radu Găbruș, Valeriu Bucșa, Stere Goli și la Vârciorova, pentru Petroșani, șeful echipei va fi comisarul Borsec - lt. Florian Bogdan, comisar D. Grigorescu, agenţi Neacșu, iar pentru Csikszereda, șeful echipei va fi comisarul Victor Liviu Deak, Ion Lupescu, Emanoil Oncănescu, Virgil Dumitrescu de la Predeal. Fiecare echipă va fi compusă din Popescu, Dumitru Nacu, Teodor Boseșanu, Julian Sasu. opt oameni, în care se vor băga elemente din cele mai bune; Sectorul afectat acestor două centre și legături cu Centrele brigăzile de la Bazargic și subbrigăzile Turtucaia ar putea vecine Csikszereda - Odorhei (Valea Târnavei și Orșovei avea câte un agent bun din aceste brigăzi”18. Maroș Vasarhely) Nordul Mureșului. Legătura la stânga La 1/14 septembrie 1916, Ministerul de Interne - DPSG prin Valea Oltului cu Centrul Brașov. Legătura la dreapta -Biroul Secretariatului comunica MCG „că s-au alcătuit cele cu Centrul Borsec prin St. Miclăuș și prin Sazs-Rizen prin 3 echipe de agenţi speciali pentru Serviciul de Informaţii și Valea Mureșului, St. Miclăuș, Valea superioară a Mureșului Contraspionaj în ţinuturile: Orșova, Petroșani și Csikszereda. către Sazs-Rizen, Valea Superioară a Someșului, pasul Aceste trei echipe se comun din: pentru Orșova - poliţaiul I. Tihuţa - Dorna. Legătura la stânga cu Centrul Csikszereda”. Staicu, agenţii Ion Conciatu, Gh. Iovin, Gheorghe Birăescu, În același timp, MCG autoriza „înfi inţarea de ofi cii Traian Birăescu, Victor Răbăgia, A. Medrea, Ion Marcu, poliţienești în ţinutul Brașovului sub controlul autorităţilor Titu Ionaș, Nicolau Remus; pentru ţinutul Petroșaniului - militare locale, cu ofi ţeri de poliţie și jandarmi pedeștri la orașe comisarul C.S. Neacșu, agenţii R. Balomiri, Ion Niciu ,Cornel și jandarmi rurali la sate”20, personalul fi ind recrutat din ţară. Medrea, Andrei Nicola, Nicolae Ghighinuţă, Aurel Piro, Viorel Iodor, Ureanu Mihail; pentru ţinutul Csikszereda - comisarul Aspecte privind activitatea Centrului de Informaţii Dumitrescu Constantin, agenţii dr. Dumitru Cazacu, dr. Alex. Miercurea Ciuc - Adjud de la 14 septembrie 1916 – Moldoveanu, Victor Ciofl ek, Silvestru Ciofl ek, Constantin 31 decembrie 1916 Bobanku, Radu Găvruș, Romulus Ciofl ek, Valeriu Bucșa și Stere Goli. Echipele fi ind acum formate, avem onoarea a vă Ștefan Coandă, refugiat, român din Transilvania se ruga să binevoiţi a ne comunica ziua când urmează să plece în angaja să treacă în Transilvania în spatele frontului inamic localităţile care le sunt destinate. Vă mai rugăm, să dispuneţi spre a da detalii asupra inamicului. În vederea trecerii s-a să ni se indice numele ofi ţerilor sub conducerea cărora vor lucra înaintat comandantului Regimentului 15 „Războieni” echipele de agenţi și totodată să li se dea ordine închise la mână documentaţia necesară înlesnirii trecerii peste frontieră. către autorităţile militare”19. La 5/18 octombrie 1916, se aducea la cunoștinţa MCG Potrivit documentelor studiate în arhivele naţionale despre trecerea lui Coandă și acordarea unui acont de 120 și militare, Armata 1 dispunea de 3 centre de informaţii de lei din cei 300 lei promiși și despre cererea de aprobare și contraspionaj la Orșova (șef: poliţai Stancu, agenţi I. a unui supliment fi nanciar pentru trei colaboratori ai Conciat, Gh. Birăescu, Gh. Jovin, Tr. Birăescu, Victor Răbăgiu, acestuia, pentru care solicita un avans de până la 300 lei. Ion Marcu, Titu Ionaș, R. Nicolau), Petroșani (șef: comisar În baza aprobării MCG și a Armatei de Nord, la 14/27 Neacșu, agenţi Balomiri, I. Niciu, A. Nicolae, N. Ghijiniţă, octombrie 1916, Centrul de Informaţii cerea Poliţiei Brăila Aurel Rizo, Viorel Fodor, Urseanu M.) și Tălmaciu (șef: trimiterea la Adjud a refugiatului Ștefan Coandă, acesta poliţai Bart, comisar-ajutor Georgescu N., agenţi Rău I., V. fi ind îndrumat să se prezinte, la 21 octombrie/2noiembrie Popovici, Ion Vasiu, Ion Hanzu, Onisifor,Tâmpănar, Sofronie 1916, la Divizia 7 de la Comănești. Prin Raportul nr. Silvestru). Sectorul afectat acestor centre și legătura între 47 din 21 octombrie/2 noiembrie 1916 „se aducea la ele se realiza astfel: Caransebeș - Lugoj - Timișoara - Arad cunoștinţa Marelui Cartier General că Ștefan Coandă a fost - legătura la dreapta spre Arad - Caransebeș cu Centrul de predat Diviziei 7 Comănești, arătându-se totodată și scopul Informaţii și Contraspionaj la Petroșani; Haţeg - Deva - urmărit prin aceasta: de a plasa ca servitori și servitoare șase legătura la stânga cu Centrul Orșova la dreapta prin Sasz - persoane în următoarele gări, noduri de căi ferate: Csikszereda, Sebeș - Sibiu cu Centrul Informaţii și Contraspionaj Tălmaciu; Gheorghieni, Brașov, Udvashei, Reghin și Provid, și a Alba - Ajud - legătura la stânga prin Sasz - Sebeș - Sibiu cu 7 persoane care să supravegheze trecătoarea Ghimeș – Palanca Centrul de Informaţii și Contraspionaj Petroșani. La dreapta și care să fi e totodată ca ajutor lui Ștefan Coandă”21. prin Valea Oltului și Târnavelor cu centrul Brașov, Armata 2”. La 3 noiembrie, cu Raportul nr. 53 se informa MCG Prin urmare, Armata 2 dispunea de un Centru de că Ștefan Coandă s-a întors din razia făcută în spatele Informaţii și Contraspionaj structurat astfel: Centrul de frontului inamic. De asemenea, pe lângă unele informaţii Informaţii și Contraspionaj Brașov - șef: Popescu Gr., comisar privind numărul, organizarea și armamentul inamicului, I. Dragomir, subcomisar Tr. Ionescu, agenţi Lucea Dumitru, acesta informa posibilitatea recrutării a trei agenţi Popea Niculae, V. Scârneciu, D. Nemeș, Dr. Griborosk, Gh. informatori pe care să-i plaseze pe parcursul a două razii, Siladi, Ștefan Ionescu. Sectorul afectat centrului acesta cu la Brașov, Csikszereda și Gheorghieni. document 2019 3 (85) 13 studii/documente Despre suspecţii și despre diverse informaţii furnizate de Centrul de Informaţii Miercurea Ciuc - Adjud în intervalul de la 14/27 septembrie 1916 până la 20 decembrie1916/1 ianuarie191722

Numele, prenumele și Descrierea pe scurt a raportului domiciliul suspectului A făcut spionaj în favoarea armatelor austro-ungare, mișcările, numărul, felul armei al armatei noastre afl ătoare în regiunea satelor Delna și Palfalva (Miercurea Ciuc) făcând despre toate acestea raport în scris patrulelor ungurești. Toate acestea le-a făcut Balogh Istvan din Vardotfalva în baza însărcinării primite de la autorităţile ungare. Înainte de sosirea armatei (regiunea Miercurea Ciuc) române, el a fost acela care a cerut ridicarea tuturor locuitorilor care erau bănuiţi a avea sentimente fi lo-românești. Autorităţile noastre militare – fără a cunoaște antecedentele acestui individ – l-au numit primar în Vardotfalva. A spionat din clopotniţa bisericii mișcările trupelor românești care se afl au în jurul Tamaș Josef din Vardotfalva satelor Delna și Palfalva, făcând raport verbal despre aceasta patrulelor ungurești. De la comuna Alfalin prin valea Batkakoka, apoi peste dealul Varaskereozt e un Laszlo Lajos drum dosit care duce prin pădurea seculară. Pe acest drum se face în timp de noapte circulaţia spionilor unguri Laszlo Lajos soldat ungur și Lazlo Albert fi ul lui Andras. Panci Maria ca prostituată pentru gradele inferioare știind bine românește poate Panci Maria din Balanbanja fi periculoasă mai ales că în continuu este pe drumuri. Opra Ana din Balánbánya De asemenea prostituată și pentru aceleași motive. S-a reîntors de la Székely Advarhely unde se refugiase din faţa armatei române la Csikszereda chiar în ziua plecării din Csikszereda a Diviziei 2 Cavalerie. Femeia aceasta înainte de mobilizarea noastră trăia în raporturi foarte intime cu maiorul Viola, comandantul unui batalion din Regimentul 24 Infanterie Honverzi care staţiona la Csikszereda. În cercurile celorlalţi ofi ţeri austro-ungari era de asemenea binecunoscută. Această femeie mi-a mărturisit că stă în corespondenţă cu maiorul Viola, care, când armata ungurească a părăsit Csikszereda a luat-o cu Grossberg Francisca din dânsul în trăsură cam cu 4 zile înainte de a fi ocupat armata română acest oraș. Csikszereda S-a stabilit că numita în intervalul acestor 4 zile făcea zilnic cu bicicleta curse între Szekelyadvarkely și Csikszereda spre a servi autorităţilor ungare informaţii relativ la mișcările trupelor române. Având deosebita atenţie asupra acestei evreice am reușit să obţin promisiunea că se oferă a ne procura orice informaţii de spionaj din Ungaria unde poate pleca imediat și prin cunoștinţele ce are, cât și de la fraţii ei, unul ofi ţer în Budapesta și altul ofi ţer pe frontul din faţa Orșovei; mi le poate aduce în schimbul a 250.000 lei. În spitalul militar din Sepsi Sângiorgiu (jud. Trei Scaune) se afl ă ca doctor un ungur Persoane respectabile a căror și ca dame de caritate două unguroaice. La Csikszereda se afl ă două unguroaice îndepărtare din serviciul ce ocupă ca prostituate. În comuna Sepsi se afl ă soţiile învăţătorului, azi ofi ţer în armata ar fi necesară ungară, a perceptorului și a notarului. În Ghimeș, o unguroaică servește ca doamnă de caritate în Spitalul Militar de Răniţi de la Ghimeș. În judeţul Ciuc, locuitorii au colibe retrase, situate la 10-12 km de regiunea satelor, în mijlocul pădurilor, prin poieni, unde se adăpostesc refugiaţii care nu se împacă cu dominaţia română. S-a cerut de la Marele Cartier General, în interesul serviciului, următoarele: a) trei soldaţi cu trei căruţe în mod permanent, precum și o bicicletă pentru facerea raziilor în regiunea Csikszereda; b) alimente necesare echipei; c) 2.000 kg sare, 5.000 pachete tutun ordinar și chibrituri pentru a putea fi distribuite informatorilor noștri. Aceasta fi indcă menţionatele articole lipsesc cu desăvârșire în regiunea Csikszereda și pentru a face o emulaţie între locuitori în darea de informaţii. Totodată, s-a cerut, în vederea aceluiași scop, ca licenţele pentru monopolurile statului să se dea și să se ridice conform propunerilor noastre. Să fi m desărcinaţi cu totul de a face poliţie administrativă și rolul de interpreţi, aceasta pentru ca agenţii de sub conducerea mea să nu fi e descoperiţi. Se cere de la Comisarul Regal autorizaţia cuvenită spre a putea face percheziţie domiciliară persoanelor suspecte de spionaj militar.

14 3 (85) 2019 document studii/documente Diplomatul Vasile Stoica - și cu o deosebită îndrăzneală. Astfel, a descoperit comunicaţia un erou al frontului invizibil ce o făcea inamicul prin intermediul ţărancelor cu satele din dosul frontului nostru și a făcut posibilă împiedicarea acestei Aflându-se la Iași, la 30 martie/12 aprilie 1917, acţiuni periculoase pentru noi. De asemenea, a informat, sublocotenentul Vasile Stoica îi scria colonelului încă din dimineaţa de 3 septembrie, comandamentul nostru Constantin Sterea, comandantul Brigăzii 2 Jandarmi: de sosirea trupelor pe front și de dirijarea lor, ceea ce a făcut „să binevoiţi a interveni pentru a fi trecut la front și luând posibilă luarea de măsuri corespunzătoare la vreme. Trebuie să în seamă experienţa pe care am câștigat-o de la începutul menţionez, în special, că pentru a îndeplini aceste importante războiului până azi, faptul că deocamdată îmi sunt greoaie servicii, comandamentul având nevoie de informaţii precise, mișcările superioare ale braţului stâng și având o schijă în sublocotenentul asimilat Stoica, în 2 septembrie, s-a oferit plămân, marșurile îndelungate pe jos mă obosesc, precum și de bunăvoie să facă spionaj în dosul frontului inamic. faptul că sunt bun călăreţ; să fi u trecut într-un regiment de Îmbrăcat ţărănește în hainele lui I. Maniţiu din Petroșani, artilerie, unde în curând mi-aș câștiga o specialitate și aș a trecut frontul în noaptea de 2-3 septembrie și a urmărit putea fi un bun artilerist. Deși am fost rănit de 2 ori, sunt mișcările inamicului în dosul frontului său în zilele de 3, 4 fericit să mă întorc la lupte”23. și 5 septembrie, comunicând, în 3 septembrie dimineaţa și La scurt timp, colonelul Constantin Sterea a trimis nopţile de 3/4 și 4/5 septembrie, informaţiile culese. Aceasta următoarea scrisoare ministrului de Război din acea era o întreprindere cu atât mai temerară, întrucât d-sa cu vreme, Vintilă I.C. Brătianu: câteva luni înainte de intrarea noastră în război fusese „Aducându-mi-se la cunoștinţă că, probabil în urma condamnat la moarte în contumacie de Curtea Marţială unei erori, dl. ungurească din Stoica Vasile cu Cluj pentru toate că a făcut cărţile scrise, războiul în iar ordinul armata noastră prin care se nu se găsește dispunea trecut în Corpul arestarea și Ofiţerilor executarea sa, de Rezervă a fost găsit de al Armatei, noi între actele am onoarea punctului a vă raporta de vamă următoarele: Polatiște: dl. Stoica capturarea sa Vasile, profesor ar fi însemnat și scriitor moarte prin transilvănean spânzurătoare. cunoscut Pentru curajul ca autorul și spiritul volumelor de sacrificiu «Habsburgii», dovedit cu «Ungurii și Românii», și mai ales «Suferinţele din Ardeal», această ocazie, subsemnatul l-am propus, la timpul său, spre a înrolat voluntar în Armată, a fost repartizat prin Ordinul fi decorat cu Ordinul «Steaua României» în grad de cavaler. nr. 139 din 20 august 1916 al MCG, la Biroul Informaţii, În ziua de 10/23 septembrie 1916, sublocotenentul ca ofi ţer informator la Divizia 11 și asimilat gradului asimilat Stoica a fost transferat, în aceeași calitate, la de sublocotenent. Prezentându-se, în 26 august 1916, la Comandamentul Corpului 1 Armată, prezentându-se Comandamentul Corpului 1 Armată în Târgu Jiu a fost la serviciul în 13/26 septembrie 1916, în comuna trecut sub ordinele subsemnatului; la timpul respectiv eram Tălmaciu, lângă Sibiu, sub ordinele mele. Serviciile pe pretor al acelui corp de armată. Domnia sa a cerut imediat care le putea aduce aici erau și mai valoroase, deoarece să fi e trecut pe front, chiar cu gradul de simplu soldat, ceea ce domnia sa, fiind originar din Comuna Avrig și înainte nu i s-a putut încuviinţa. Cum însă cunoștea bine ţinutul de război fiind profesor în Sibiu, cunoștea bine ţinutul Petroșanilor, a fost însărcinat de către mine cu Serviciul și era cunoscut de către toţi locuitorii. Ţăranii din satele de recunoaștere, spionaj și contraspionaj. Acest serviciu, din jur adunaţi la comandament, când l-au văzut, l-au sublocotenentul asimilat Stoica l-a îndeplinit cu zel, pricepere primit cu urale. document 2019 3 (85) 15 studii/documente În zilele de 13/14 septembrie 1916, sublocotenentul În vreme ce locotenentul Cristescu a atacat din fl anc de-a asimilat Stoica a făcut recunoașteri la Cașolţ, Daia lungul coastei, sublocotenentul asimilat Stoica a izbutit să și Cimitirul Sibiului, corectând, în special, la Cașolţ, se furișeze cu grupul său în dosul și deasupra mitralierei de informaţiile pe care le avea Regimentul 72 Infanterie despre deasupra tunelului, de unde, cu un scurt atac, a capturat-o situaţia din faţă. fără a fi avut nicio pierdere și a trimis-o în vale la dl. general În noaptea de 14/15 septembrie 1916 și în ziua de 15/28 Popovici, celelalte două mitraliere au fugit. Domnia sa septembrie 1916, a luat parte împreună cu mine la luptele le-a luat în urmărire, așteptându-se ca drumul să fi e liber. împotriva grupurilor germane ce coborau între Boiţa și râului În decursul acestui atac, domnia sa a fost ușor rănit de un Vadului spre Olt. Eu aveam însărcinarea să fac joncţiunea, glonte de mitralieră la piciorul stâng. Târziu de tot, am afl at prin defi leu, cu trupele colonelului Dumitru Sava. În noaptea că locotenentul Cristescu, coborând împreună cu soldaţii de 15/16 septembrie 1916 în decursul retragerii Corpului care au adus mitraliera, ar fi spus că dânsul a capturat-o. 1 Armată de la Sibiu, sublocotenentul asimilat Stoica s-a Adevărul este că sublocotenentul asimilat Stoica a avut partea dovedit a fi nu numai un patriot înfl ăcărat și curajos, cât și principală în capturarea ei. un ofi ţer priceput prudent. Deși era detașat unui serviciu de Pentru întreprinderea și priceperea dovedită cu acest necombatant, a luat parte activă la cele trei ciocniri succesive prilej, când a contribuit, într-o neașteptată măsură, la date de batalionul nostru mixt, la deschiderea Turnului Roșu, ușurarea retragerii trupelor și la salvarea materialului și chiar cu Corpul Alpin german care ne tăia retragerea. a Cartierului Corpului 1 Armată, subsemnatul, în timpul S-a distins, în special, în ciocnirea de la podul de piatră său, am propus răposatului general Praporgescu, ca împreună al Lazaretului, unde pe la miezul nopţii, însoţit de câţiva cu locotenentul Cristescu propus de Comandamentul Diviziei soldaţi din Regimentul 5 Vânători, printr-un atac la 13, sublocotenentul asimilat Stoica Vasile să fi e decorat cu baionetă dat sub focul mitralierelor, a curăţat prima casă Ordinul «Mihai Viteazul» clasa a III-a. din stânga școlii, de soldaţii germani care se baricadaseră În istoria Războiului, scrisă de dl. C. Kiriţescu pe baza acolo. Acest fapt a fost îndeplinit sub proprii mei ochi. documentelor ofi ciale, la pagina 263 se afl ă următorul pasaj Pentru înţelegerea abnegaţiei acestui ofi ţer, e important referitor la luptele din defi leul Oltului: «Înspre dimineaţă, un să amintesc că, întâlnindu-l imediat după această luptă detașament de vânători din garda bavareză, care ocupase cu și întrebându-l dacă îi este frică, dânsul mi-a răspuns cu mitraliera cantonul de la punctul Luncii și înălţimile vecine, hotărâre: «Numai de Cel de Sus» și a plecat apoi înainte cu atacă centrul coloanei române în retragere, producând panică avangarda batalionului, în care dânsul era singurul ofi ţer, și dezordine. Un detașament român trecu un pod peste Olt, ceilalţi rătăcindu-se în vălmășagul general. în plin foc inamic, străbătând apoi tunelul căii ferate, ajutat Avangarda aceasta, formată de mine din aproximativ de un alt detașament care ocolise inamicul pe la spate prin 50 de soldaţi din Regimentul 1 Grăniceri și Regimentul munţi, reușind să împresoare pe dușmanul, care fu trecut 5 Vânători, al cărei comandant pusesem pe sublocotenentul prin baionetă până la cel din urmă luptător împreună cu asimilat Stoica Vasile, înaintând cu precauţie, a reușit, pe ofi ţerul care comanda». la orele 4.30 dimineaţa, să străbată până la tunelul liniei Ţin în mod deosebit să se știe că detașamentul care a atacat ferate din faţa Văii Curpenului, ocupând podul de peste la tunel era comandant de locotenentul Cristescu, iar cel care Olt și stâncile din jurul tunelului și având, la o distanţă ocolise pe inamic pe la spate, prin munţi, era detașamentul de abia 200 de metri, ultimul grup de mitraliere germane, comandat de sublocotenentul asimilat Stoica Vasile. care împiedicau joncţiunea noastră cu trupele trimise sub După retragerea de la Sibiu, sublocotenentul asimilat Stoica comanda răposatului general Praporgescu. Cunoscând Vasile, cu toate că era rănit, a refuzat să fi e trimis în spital, bine terenul unde se afl a, sublocotenentul asimilat Stoica a și rana fi indu-i ușoară a cerut să fi e detașat grupului de pe refuzat să se retragă după tunelul în susul Oltului, precum muntele Surul, care de altfel e proprietatea comunei sale natale i se trimisese ordin de către maiorul Râureanu și acest refuz Avrig și a atras în mod deosebit atenţia asupra trecătoarei s-a dovedit ulterior că a fost o foarte pricepută măsură și o de la Scara, pe care o cunoștea și pe unde domnia sa susţinea justă apreciere a situaţiei. În decursul schimbului de focuri că inamicul trece ușor. Informaţiile acestea le-am comunicat ce a urmat, pe la orele 5.30, între grupul său și mitralierele Biroului Informaţiilor. Ele însă se pare că nu au fost luate în germane instalate pe coastă, am sosit la faţa locului și eu seamă. Precum se știe grupul inamic care a înaintat apoi pe împreună cu dl. general Popovici. O mitralieră așezată Topolog, până la Sălătruc, pe la Scară a trecut. deasupra tunelului cauzându-ne pierderi grave și făcând Abia la 1/14 octombrie 1916, a fost detașat sublocotenentul imposibilă înaintarea coloanei pe Olt în jos, sublocotenentul asimilat Stoica grupului de la Coti, unde a rămas până la asimilat Stoica s-a oferit singur, ca în fruntea unui grup de 25 octombrie/7noiembrie 1916. A luat parte pe urmă la soldaţi destoinici, să urce în munte spre a învălui mitralierele lucrările și luptele de la Dealul Cărbunarilor și de la Măgura și a le face să se retragă, spre a ne deschide drumul. I-am Racoviţei de Argeș, unde-l trimisese pe lângă maiorul francez dat spre acest scop aproximativ 30 de soldaţi. Cam tot cu Cartier și plutonierul său Vannier, la lucrările de întărire. atâţi soldaţi a plecat împreună cu dânsul, nu știu din al Fiind detașat, în 2/15 noiembrie, la Comandamentul cui ordin, locotenentul de rezervă din cavalerie Cristescu. Armatei 1 a făcut, împreună cu subsemnatul, retragerea de

16 3 (85) 2019 document studii/documente la Craiova la Pitești. În decursul acestei retrageri a salvat competente poate da dl. general Iliescu, fost șef al Misiunii de capturare 4 camioane, care fuseseră părăsite de șoferi, noastre Militare în Franţa. precum și 6 care cu medicamente ce fuseseră lăsate în depozit Sublocotenentul asimilat Stoica Vasile a muncit, în 1917 cu locotenentul farmacist Olteanu. până la 1918, atât pe teren militar pentru înfi inţarea unei În 16/29 noiembrie în Pitești, sublocotenentul asimilat legiuni române, cât și pe teren politico-publicistic, lămurind Stoica a fost rănit grav de schijele unei bombe de aeroplan. lumea americană asupra cauzei românești, scriind articole, După patru operaţii și trei luni de îngrijire în spitalele din tipărind broșuri și hărţi, ţinând conferinţe și desfășurând o Focșani și Iași, a părăsit spitalul cu toate că nu era vindecat puternică acţiune cu caracter diplomatic pentru recunoașterea pe deplin și purta încă o schijă în plămânul stâng și a fost aspiraţiilor noastre de unire de către guvernul Statelor repartizat la serviciul subsemnatului, care pe atunci eram Unite. În urma acestei activităţi comandantul Legiunii Pretor al Marelui Cartier General. Române care se înfi inţa în Franţa, cu autorizarea guvernului În martie 1917, într-un raport al său a cerut să fi e francez, sub conducerea dlui general Iliescu, l-a primit în trimis din nou pe front. Guvernul însă, din 10/23 aprilie Legiune, cu gradul de căpitan, iar dl. Ion I.C. Brătianu, 1917, a intervenit la Marele Cartier ca domnia sa să fi e pus pe atunci prim-ministru și ministru de externe l-a chemat la dispoziţia specială a lui spre a fi trimis într-o misiune la Conferinţa de Pace din și l-a făcut ofi ţerul său de politico-militară în America. Astfel, în 17/30 aprilie 1917 legătură pentru delegaţiile americană și engleză. De atunci, dânsul a plecat de sub ordinele mele. domnia sa a fost trimis încă de două ori în America, unde Asupra purtării curajoase a sublocotenentul asimilat a organizat Serviciile noastre Consulare. Am cunoscut pe Stoica Vasile în luptele de la Sibiu și în retragerea de la Turnu sublocotenentul asimilat Stoica Vasile în decursul războiului Roșu, lămuriri interesante poate da și dl. general Olteanu ca un ofi ţer priceput, hotărât, curajos, chiar temerar, dar Marcel, comandantul Corpului 5 Armată. Asupra atitudinii prudent, devotat ţării și armatei și gata în orice clipă de cel lui în decursul retragerii, dl. general de rezervă Vasilescu mai înalt sacrifi ciu”24. Paraschiv, fost comandant al Armatei 1. Acest articol a fost scris pentru omagierea celor care Conform informaţiilor noastre, misiunea ce i s-a și-au adus contribuţia în felul lor la înfăptuirea idealului încredinţat pentru America, sublocotenentul asimilat Stoica naţional - unitate, identitate, libertate și suveranitate - Vasile și-a îndeplinit-o cu mare zel, cu o rară pricepere și visul milenar al poporului român. cu cel mai desăvârșit succes. În privinţa aceasta lămuriri Cu recunoștinţă.

Th e Organization of the Intelligence and Counter-Intelligence Service by the Romanian General Headquarters in the occupied Territory during August-December 1916 Silviu-Daniel Niculae, Ph.D. candidate Abstract: After conducting military operations in , the Romanian General Headquarters, with the support of the State Police and General Security Directorate of the Internal Aff airs Ministry, organized intelligence and counter-intelligence services. Th eir activity was aimed at supporting military actions and limiting losses of people and materials. Keywords: General Headquarters, Intelligence and Counter-Intelligence Service, the State Police and General Security Directorate, 1916, Transylvania.

NOTE

1 Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. 11 Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Fond Direcţia Generală a Poliţiei, dosar 2 Ion I.C. Brătianu, Emil Costinescu, Em. Porumbaru, Al. Constantinescu, V.G. nr. crt. 16/1916, f. 2. Morţun, Alex Radovici, I.G. Duca, Dr. C. Angelescu, V. Antonescu. 12 Ibidem, f. 4. 3 M. Ferechide. 13 Ibidem, ff. 5-6. 4 C.F. Robescu. 14 Ibidem, f. 7. 5 C. Olănescu, C. Cantacuzino-Paşcanu. 15 Ibidem, f. 11. 6 *** România în Războiul Mondial 1916-1919, vol. I, Editura Monitorul 16 Ibidem, f. 13. Ofi cial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1934, p. 81. 17 Ibidem, f. 14. 7 Ibidem, p. 99. 18 Ibidem. 8 *** Istoria militară a poporului român,vol. V, Editura Militară, Bucureşti, 19 Ibidem, f. 17. 1988, pp. 400-401. 20 Ibidem, f. 18. 9 *** România în Războiul Mondial…, vol. III, Partea I-a, Editura Monitorul 21 Ibidem, f. 32. Ofi cial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1940, p. 22. 22 Idem, Fond personal Vasile Stoica, dosar nr. crt. I/9, ff. 44-76. 10 Alin Spânu, Serviciul de informaţii al României în Războiul de Întregire 23 Ibidem, ff. 13-21. Naţională, Ediţia a 2-a, Editura Militară, Bucureşti, p.78. 24 Ibidem, ff. 25-28. document 2019 3 (85) 17 studii/documente ANALIZELE INFORMATIVE ALE MARELUI CARTIER GENERAL (IULIE – NOIEMBRIE 1917)

Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU1

n vara anului 1917 mirosul prafului de pușcă Est „inamicul nu mai face distincţie între frontul rus și transforma aerul fi erbinte aproape imposibil frontul român din punctul de vedere al comandamentului, Îde respirat. Armele zăngăneau, tunurile distincţie care exista în mod cert până în noiembrie 1916. bubuiau, avioanele bombardau și luptele corp la corp În adevăr se pare că astăzi există un singur comandament umpleau pământul de trupuri inerte. În spatele liniilor german de ansamblu pentru tot frontul Oriental, care ar de lupte se afl au comandamentele, unde se concepeau avea Cartierul General la Pless (lângă Cracovia). Pe de planurile ofensive sau defensive, se așteptau informaţii altă parte, actualmente s-a stabilit că – pentru a fi o mai și se elaborau analize pe termen scurt și mediu strânsă legătură operativă între armatele care se găsesc în privind adversarul. Marele Cartier General român a Galiţia și cele care se găsesc în România – frontul Grupului elaborat Buletine de Informaţii aproape în timp real, de armate de sub comanda arhiducelui Iosef se întinde atât bazate pe date din surse proprii, dar și provenite de la peste Carpaţii Bucovinei, cât și peste aceia ai Moldovei”3. aliaţi, pe care le-a destinat În perioada ianuarie- comandamentelor iulie 1917, pe fondul operative. În afară stagnării operaţiunilor de menţiunile privind pe frontul român, au fost evoluţia situaţiei operative deplasate 20 de divizii pe frontul român, analiștii către alte sectoare (nouă militari români au elaborat divizii de infanterie către și materiale privind frontul Oriental, șase resursele inamice (umane, divizii și jumătate austro- militare, economice ungare către frontul etc.), estimând corect italian, o divizie și jumătate posibilităţile acestora. bulgară către Macedonia În Buletinul de și trei divizii turce către Informaţii din 5 iulie Constantinopol). Acest 1917 elaborat de Biroul reflux s-a oprit în luna Informaţii din Marele mai 1917, după ce s-a Cartier General sunt prezentate operaţiunile militare luat în calcul o eventuală ofensivă româno-rusă „pe care desfășurate pe toate fronturile beligeranţilor din germanii par că o întrevăd (telegrama ofi cială germană ultimele 7-10 zile. Pe frontul român, între 30 iunie și din 18 mai)”4. 5 iulie 1917, s-au înregistrat dueluri de artilerie între Interesantă era și statistica densităţii marilor unităţi Valea Trotușului și Valea Putnei, în sectorul Mărășești inamice pe fi ecare front în parte: de la Pripetîn Carpaţi (Mărășești, Braniștea, gara Barboși), pe Siret (Corbul – (550 km) se afl au 60½ de divizii, adică o divizie apăra Măxineni – Latinu) și est de Tulcea. Două patrule ruse 9 km; de la Botosul la Marea Neagră (400 km) se s-au infi ltrat pe Valea Trotușului (2 iulie 1917) și au afl au doar 32½ de divizii, adică o mare unitate pe un adus „știri preţioase și producând pierderi dușmanului”2. aliniament de 14 km. În sectorul Dunărea – Dobrogea Un detașament rus a cucerit Dunavăţul de Sus (3 erau trupe bulgare și turce, în zona muntoasă densitatea iulie 1917), a alungat inamicii și a revenit „cu o piesă era „foarte slabă” (o divizie pe 16 km), în schimb de artilerie, două mitraliere și alt material de război”. Un „atinge maximum” în zona Focșani – Gura Buzăului avion advers care a atacat un balon rus „a fost doborât (o divizie la 8-9 km). Comandantul frontului de Est de artileria noastră”, iar pilotul a fost capturat viu. era prinţul Leopold de Bavaria (care coordona patru Concluzia acestei perioade era: „Schimb de focuri de grupuri de armate), frontul din Carpaţi („mult mai infanterie și bombardament de artilerie pe aproape întreg puţin important”) era condus de arhiducele Iosef, iar frontul, mai intens în regiunea Siretului”. cel român de feldmareșalul Mackensen, care avea în Un capitol special era destinat situaţiei Puterilor subordine și trupele din Balcani. În România (regiunea Centrale pe diferite fronturi, analizată de ofi ţerii români Valea Putnei – Marea Neagră) frontul avea 160 km de informaţii. În privinţa trupelor afl ate pe frontul de și era susţinut de două armate: Armata 9 germană

18 3 (85) 2019 document studii/documente (14½ divizii germane, austro-ungare, bulgare și turce, din În 1916, Germania dispunea de 174 divizii de infanterie care două germane „sunt nesigure”5) și Armata 3 bulgară (122 în Vest, 50 în Est, două în Macedonia) și 13 de (trei divizii). Concluzia fi nală a analiștilor români era că cavalerie (trei în Vest și 10 în Est); Austro-Ungaria inamicul, la jumătatea anului 1917, pe toate fronturile, avea 74 divizii infanterie, 11 de cavalerie și 12 brigăzi „se găsește în imposibilitate de a întreprinde vreo acţiune de munte repartizate astfel: 30 divizii infanterie și nouă ofensivă mai de seamă, posibilitatea iniţiativei mișcărilor brigăzi munte pe frontul italian; 42 divizii infanterie, găsindu-se în mod absolut de partea Aliaţilor”6. 11 de cavalerie și trei brigăzi munte pe frontul de Est; Ultima zi a lunii august 1917 a adus o nouă lucrare două divizii în Macedonia; Bulgaria avea 14 divizii (din analitică, bazată pe evoluţiile militare din ultima decadă. care una de cavalerie), din care două erau la graniţa cu Sunt precizate: luptele între Prut și Siret (Bucovina), România, iar restul în Macedonia; Turcia avea forţele între Siret și Moldova, în Valea Moldovei, între Doftana dispersate în Dardanele și Tracia (13 divizii), Armenia și Siret; utilizarea artileriei care „a împrăștiat masele și Mesopotamia (37 divizii) și Siria (trei divizii). inamice care se pregătesc să atace între Vârful Momâia și „Se părea că, aproape pe toate fronturile, campania Varniţa”7, între Varniţa și Mărășești, în zona Muncelul, anului 1916 avea să se încheie cu aceste rezultate în general între râul Doftana și Slănic, în zona Tulcea ș.a. favorabile aliaţilor, care, încă din aprilie, deţineau în mână

În ziua de 21 august 1917 un avion amic a aruncat iniţiativa operaţiunilor”9- este aprecierea analiștilor 400 kg explozibil asupra depozitelor inamice din români. Focșani, iar la 22/23 august 1917 au fost lansate 120 După intrarea României în război, Germania a de bombe (1.000 kg explozibil) în zona gării Focșani. întrevăzut „posibilitatea obţinerii unor succese ușoare S-a observat că în sectorul Nistru – Suceava inamicul printr-o lovitură repede și puternică”10. În acest scop, și-a s-a regrupat și s-a întărit în direcţiile Cernăuţi și Rădăuţi, coagulat unităţi nou înfi inţate cu altele (proprii sau ale unde „pare a se pregăti pentru acţiuni importante”8; două aliaţilor) luate din sectoarele unde domnea acalmia, divizii austro-ungare au fost scoase de pe front (sectorul destinându-le către România, „care trebuia zdrobită Suceava – Trotuș); la Oituz au fost retrase o divizie cu orice preţ”. Până la fi nalul lunii octombrie 1916, au germană și una de cavalerie austro-ungară, iar de la fost aduse 17 divizii de infanterie (nouă germane, trei Focșani alte trei divizii „greu încercate” (una austro-ungară austro-ungare, patru bulgare și două turce), patru divizii și două germane); în schimb, la Mărășești s-a identifi cat de cavalerie (două germane, câte una austro-ungară și o nouă divizie germană „ţinută în rezervă” până acum. bulgară) și șapte brigăzi de munte austro-ungare. Buletinul a analizat și situaţia militară din ultimul Rezistenţa română și pierderile suferite impun an, rolul României și beneficiile aduse Antantei. aducerea de noi mari unităţi, care ating maximul în document 2019 3 (85) 19 studii/documente decembrie 1917: 29 divizii infanterie și 7 de cavalerie. din prizonierat, atestă scoaterea de pe frontul român a Reversul acestei concentrări a fost că în altă parte Diviziei 2 Cavalerie austro-ungară și întinderea frontului a războiului, pe frontul de Vest, francezii „dădură o pentru Divizia 16 Infanterie rezervă germană. De puternică lovitură în regiunea Verdun”11, recuperând asemenea, „pare probabil”14 intrarea pe front a Diviziei tot ce pierduseră în primăvara anului 1916. Armata 83 germane, între Divizia 16 și Prut. S-a confi rmat, română și-a făcut datoria, iar „istoria va ști să preţuiască indirect, plecarea unor unităţi germane pe frontul italian, jertfele mari pe care trupele române le-au îndurat în această iar „în regiunea Ober-Milesoutz inamicul a încercat să perioadă de timp, luptând cu un inamic mult superior la fraternizeze”15. Operaţiuni militare nu se mai desfășurau, număr și mai ales la armament”. însă pe Dunăre „artileria rusă a redus la tăcere bateriile De la începutul anului 1917, mai multe unităţi inamice care deschiseseră focul asupra satului Principele germano-austro-ungare sunt transferate în Vest, ceea Carol”. De la aliatul italian s-a confi rmat formarea ce favorizează ofensiva rusă declanșată în regiunea Armatei 14 germane cu 10 divizii (șase germane și Tarnopol – Stanislau, iar în iulie 1917 „trupele române patru austro-ungare), dar în care intrau Corpul Alpin și reorganizate își serbau Divizia 200 germană reintrarea lor în luptă (luate din România) prin victoriile obţinute și Divizia 12 germană între 9-15 iulie în (despre care existau Munţii Vrancei”12. date anterioare că Din nefericire, ar putea fi adusă pe ofensiva rusă frontul român). este stopată, iar O lucrare extrem contraatacul de interesantă despre centralilor conduce la armata austro-ungară o „retragere dureroasă este elaborată, în pentru armatele ruse noiembrie 1917, de de pe frontul Sud-Vest”. analiștii militari de Contextul fiind la Biroul Informaţii. favorabil germanii Încă de la început planifică scoaterea s-a menţionat că României din război prin două atacuri: la nord de „pierderile survenite în decursul anilor precedenţi în Focșani și spre Târgu-Ocna. „Planul Comandamentului, oameni și material, precum și creaţiile noi necesitate în după cum s-a putut stabili din documentele găsite și din decursul campaniei, au consumat în mod treptat aproape declaraţiile prizonierilor, era de a ocupa mai întâi Valea toate resursele disponibile. Faptul acesta a provocat – în mod Trotușului, după care apoi, înaintând în același timp atât natural – oarecare schimbări atât în ordinea de bătaie, cât din nordul Moldovei, cât și dinspre Galaţi și Dobrogea, și în organizarea pe care armata austro-ungară a avut-o să silească trupele ruso-române să se retragă cel puţin la începutul campaniei”16. S-a constatat o dezvoltare a înapoia Siretului pe întregul lui curs, dacă nu chiar înapoia grupurilor de armate care, în consonanţă cu schimbarea Prutului”, menţionează Buletinul. În acest punct de generalului Conrad von Hötzendorf de la șefi a Statului maximă importanţă, Puterile Centrale aveau pe frontul Major General cu Artz von Straussenburg, „stat-majorul de Est 139 divizii de infanterie și 25 de cavalerie dar, cu Comandamentului Suprem al arhiducelui Friedrich și-a toată această superioritate și în pofi da unor succese pe pierdut orice însemnătate din punct de vedere operativ. frontul rus, linia de apărare a rezistat asaltului. Deși comanda superioară a trecut aproape defi nitiv în La un an de la intrarea României în confl ict, armatele mâinile germanilor, totuși, dreptul de a dispune de partea inamice se afl au „încă o dată îngenuncheate în faţa vitejiei administrativă și gospodărească a rămas tot în mâna trupelor române! Măreţul plan al Comandamentului austriecilor”17. Cavaleria era o armă de elită, însă, din german fusese spulberat. Nici de data aceasta germanii nu toamna anului 1915, a început să se resimtă lipsa de cai, putură trage profi tul pe care credeau că-l vor obţine în mod în paralel cu necesitatea artileriei de a fi transportată, așa sigur din slăbiciunea momentană în care se găseau armatele că, din 1916, au început a fi semnalate unităţi de cavalerie ruse. Ca și în prima perioadă a campaniei, armata română pedestră. În 1917, fi ecare regiment de cavalerie avea își făcuse și de data aceasta datoria, sângerând pentru cauza două divizioane de trăgători (fi ecare a trei escadroane comună a aliaţilor săi”13, se încheie analiza Biroului pedestre), două escadroane de mitraliere și un escadron Informaţii într-un stil patriotic, dar extrem de pertinent. tehnic. În urma pierderilor umane suferite în cei trei ani Buletinele de Informaţii de la jumătatea lunii de război, s-a observat „o puternică sleire a rezervelor de octombrie 1917, bazate pe date de la prizonieri oameni, manifestată în special prin: a) o completă lipsă de inamici, schimburi cu aliaţii și militari români fugiţi noi creaţii; b) desfi inţarea mai multor regimente; c) trecerea

20 3 (85) 2019 document studii/documente multor regimente la efectivul de 3 batalioane și a acestora Analizele întocmite de Biroul Informaţii din Marele (uneori) la 3 companii; d) puternica micșorare a efectivului Cartier General, în vara și toamna anului 1917, au fost companiilor; e) împuţinarea unităţilor de marș și slăbirea corecte și, foarte probabil, mersul evenimentelor militare ar efectivelor lor”. Ca o primă concluzie, armata austro- fi fost altul dacă nu intervenea victoria revoluţiei bolșevice ungară „nu a parvenit să dubleze formaţiunile sale din timp în Rusia (30 octombrie 1917), cea care a decis ieșirea ţării de pace (în timp ce germanii aproape le-au încincit) și am din război, implicit căderea frontului de Est. România a putea spune că, în general, dezvoltarea ei s-a oprit cam pe la fost o victimă directă a acestei decizii, întrucât a ajuns să sfârșitul anului 1916. Actualmente, majoritatea diviziilor fi e înconjurată de inamici, deci în imposibilitate de a se austro-ungare au o compunere diferită de diviziile celorlalte apăra. A solicitat un armistiţiu la Focșani (26 noiembrie/ armate (în loc de a avea 3 sau 4 regimente complete, se 9 decembrie 1917)20, continuat prin Convenţia de la Brăila constată adesea că ele au 6 sau 7 regimente reprezentate (1/14 ianuarie 1918), apoi a intrat în tratative cu Puterile prin câte 1 sau 2 batalioane)”. Practic, existau aproximativ Centrale. Negocierile au avut loc în palatul Știrbey de la 1.020 batalioane de infanterie, 150 batalioane de etape, Buftea, iar semnarea tratatului la București (24 aprilie/ 288 escadroane de cavalerie (care activau pedestru), 7 mai 1918), în care Puterile Centrale au impus României 3.200 tunuri de câmp și munte, 1.830 obuziere de câmp, atât cedări teritoriale, cât și grele concesii economice. 1.000 piese de artilerie grea și „un număr nedeterminat Evoluţia militară nefavorabilă a Puterilor Centrale, în a încă de piese de asediu”18. doua parte a anului 1918, a condus la scoaterea din luptă Pe de altă parte, la începutul războiului au fost a Turciei și Bulgariei, precum și la ofensiva Armatei de mobilizaţi 3,5 milioane de militari, iar prin încorporările Orient franceze către Dunăre. România a reintrat în război din anii următori s-au mai strâns încă 4 milioane de contra Puterilor Centrale, așa încât s-a alăturat Antantei militari. Cum în august 1917 efectivele totale austro- cu puţin timp înainte de capitularea Germaniei și sfârșitul ungare se ridicau la 3,9 milioane de militari (2,2 Primului Război Mondial. milioane pe fronturi, din care 820.000 infanteriști și 1,7 Privind retrospectiv, România s-a văzut obligată milioane în zona interioară), rezultă că pierderile suferite să solicite armistiţiu și să negocieze un tratat de pace până atunci erau de 3,5 milioane de oameni, dintre care nefavorabil cu Puterile Centrale, însă a utilizat toate 1,5 milioane prizonieri. Resursa umană disponibilă era metodele și mijloacele pentru a tergiversa fi nalizarea estimată la 900.000-1.000.000 de oameni, unii foarte acestora. Finalul anului 1918 a transformat așteptările tineri, alţii mai bătrâni, astfel că „numărul real disponibil și realităţi, iar Adunarea de la Alba Iulia (1 Decembrie al oamenilor cu adevărat apţi a face campania trebuie socotit 1918) a consfi nţit unirea Transilvaniei cu România și cu mult inferior cifrei mai sus indicate”19. desăvârșirea idealului naţional – România Mare.

Informative Analysis of the General Headquarters ( July – November 1917) Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D. Abstract: During the year 1917, the Intelligence Offi ce of the General Headquarters elaborated informative reports, based on data from its own sources or from allies, which it intended for operational command. In addition to the mentions regarding the evolution of the operational situation on the Romanian front, the Romanian military analysts also elaborated materials regarding the enemy resources (human, military, economic, etc.), correctly estimating their possibilities. Keywords: Intelligence Offi ce, General Headquarters, 1917, analysis, operational situation, enemy.

NOTE

1 Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. 15 Ibidem, p. 2. 2 ***Marele Cartier General – Biroul Informaţii, Anexă la Buletinul de 16 Idem, Armata austro-ungară noiembrie 1917 după datele obţinute până Informaţiide la 5 iulie 1917, p. 2. în octombrie 1917 din diferite surse (engleze, franceze, italiene şi ruse), din 3 Ibidem, p. 3. cercetarea documentelor şi din interogarea prizonierilor capturaţi pe frontul 4 Ibidem, p. 4. român, p. 2. 5 Ibidem, p. 6. 17 Ibidem, p. 8. 6 Ibidem, p. 8. 18 Ibidem, p. 9. 7 Idem, Anexă la Buletinul de Informaţiide la 31 august 1917, p. 2. 19 Ibidem. 8 Ibidem, p. 3. 20 9 Ibidem, p. 4. Pentru mai multe detalii, a se consulta: Vasile Popa, Cezar Mâţă, O soluţie 10 Ibidem, p. 5. controversată: Armistiţiul de la Focşani, în volumul Cronica Vrancei II 11 Ibidem, p. 6. (coord. Horia Dumitrescu), Editura DMPress, Focşani, 2001, pp. 176-207; 12 Ibidem, p. 7. Manuel Stănescu, Preliminariile păcii de la Buftea-Bucureşti. Armistiţiul de 13 Ibidem, p. 8. la Focşani, în „Historia”, la adresa: https://www.historia.ro/sectiune/general/ 14 Idem, Buletinul de Informaţii de la 12/25 octombrie 1917, p. 1. articol/preliminariile-pacii-de-la-buftea-bucuresti-armistitiul-de-la-focsani. document 2019 3 (85) 21 studii/documente O poveste adevărată

FERDINAND I – PRIMUL REGE AL TUTUROR ROMÂNILOR (Partea a II-a)

Neculai MOGHIOR 1

vând în vedere condiţiile concrete ale voi toţi, ofi ţeri, subofi ţeri și soldaţi să staţi fi ecare la postul său, momentului respectiv: pericolul potenţial făcându-vă datoria cu sfi nţenie așa cum vă impune jurământul din Răsărit și actele de represiune ale forţelor vostru de ostași. A 2 reacţionare maghiare în Transilvania, în Ordinul de Zi dat Din adâncul sufl etului vă urez: La Mulţi Ani!” . pentru 1 ianuarie 1919, regele Ferdinand I își manifesta Însă până la sosirea păcii mult așteptate aveau să mai cu tărie încrederea în vitejia, eroismul și devotamentul fi e purtate lupte grele de către ostașii noștri și avea să mai armatei române: curgă mult sânge românesc. „OSTAȘI! La rândul său, Comandamentul Trupelor Transilvania a Pe pragul unui an nou gândul Meu se îndreaptă către emis, pentru unităţile subordonate, următorul Ordin de Zi: iubita Mea oaste. Ţara nu va uita nicio clipă că vitejiei „OSTAȘI! ostașului român i se datorește în cea mai mare parte făurirea De o mie de ani Românii de pretutindeni n-au sărbătorit, României de astăzi și de mâine. cu inimi mai ușoare, sosirea unui nou an, căci acesta este cel Voi toţi, care vă afl aţi la fruntariile vechiului Regat, și dintâi, care la începutul lui vede un popor mândru și viteaz, aceia care aţi dus Drapelul român în ţinuturile liberate, peste împrăștiat în lungul vremurilor, adunându-se sub același care se vor întinde hotarele noii Românii întregite, aduceţi-vă steag, jurând credinţă aceluiași stăpânitor înţelept și viteaz. necontenit aminte că pe steagurile voastre sunt scrise cuvintele Și bucuria aceasta caldă și neasemuită vouă, vouă care făcând «Onoare și Patrie». Oriunde vă afl aţi voi sunteţi purtătorii metereze de stâncă din piepturile voastre astăzi sângerate fără acestor două idei. precupeţire de jertfă, arătând lumii înmărmurite că de zăgazul Cu vie mulţumire M-am putut convinge că în toate puternic al tăriei voastre sufl etești se sparg valurile puhoaielor împrejurările v-aţi arătat pătrunși de misiunea voastră de a dușmane, chiar dacă puterile lor ar fi nimicite. fi apărătorii Ţării și ai Tronului și păstrătorii ordinei. OSTAȘI! După un lung timp de încordare și de privaţiuni, dar Anul ce începe va aduce încununarea străduinţelor și și de lupte eroice răsplata jertfelor unde aţi cules noastre. Eroii laurii nepieritori, morţi vor stima și dragostea dormi liniștiţi Regelui vostru, în groapa a Patriei și a lor comună, fraţilor voștri căci roadele de arme, anul sacrificiului care începe ne lor au început promite tuturora să se ivească, pacea atât de înfrăţirea dorită. Vă urez tuturor și vouă, iubiţilor Românilor Mei ostași, un s-a îndeplinit. an pașnic și plin Pământul pe cu fericire, ca să care l-aţi dospit puteţi culege în cu sângele vostru liniște roadele vărsat din muncii voastre. belșug, al nostru Dar până la va fi . Așa a spus momentul acesta, cel mai mare așteptat de toţi cu 23 mai 1919. Regele Ferdinand I şi regina Maria trec în revistă trupele din garnizoana Oradea dintre domnii atâta dor, cer de la (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) pământului

22 3 (85) 2019 document studii/documente nostru. Vouă, asupra populaţiei ostașii trupei din de naţionalitate Transilvania, care aţi română; din aceasta venit să desăvârșiţi rezultă acte de înfrăţirea, datoria extremă gravitate vă cere ca pururea dacă nu se dau treji, să fi ţi zidul de imediat guvernului care să se sfărâme ungar ordine”5. uneltirile vrăjmașe, Constantin numai astfel răsplata Kiriţescu, la care am o veţi primi întreagă, mai făcut referire numai astfel veţi fi în repetate rânduri, vrednici de anul arăta că: „E lung ce vine, de vitejii șirul martirilor voștri tovarăși și români care au marele nostru Rege. stropit cu sângele Și fericirea pe care lor sinistra linie eu comandantul demarcaţională. vostru v-o urez din 23 mai 1919. Regele Ferdinand I alături de notabilităţile oraşului Oradea Masacrele au început adâncul inimii, va (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) chiar în cursul lunii sosi întreagă. noiembrie, sub Comandantul Trupelor din Transilvania pretextul restabilirii ordinii publice. Magaziile de cereale, care General Moșoiu”3. în timpul războiului fuseseră ţinute închise, ca o sfi dare adusă populaţiei înfometate, au fost atacate și prădate. Românii Din cauză că aliaţii nu au permis luarea în stăpânire a însă n-au ucis; nicio picătură de sânge n-a mânjit mâinile teritoriului decât în conformitate cu linia de demarcaţie românilor. În cele 300 de omoruri săvârșite în judeţul Arad, stabilită la Belgrad, de-a lungul Munţilor Apuseni, din noiembrie 1918 până în februarie 1919, toate victimele zonele Aradului, au fost români, Bihorului, Satu uciși de unguri; un Mare și Banatului singur ungur a fost au rămas sub ucis, și acela de un infl uenţa grupărilor gardist tot ungur! maghiare care, prin Potolirea revoltelor acţiuni provocatoare a fost un pretext care represive, urmăreau a permis ungurilor paralizarea activităţii să-și satisfacă ura locale și provocarea de moarte împotriva de confl icte armate românilor. În genere cu trupele române. ei intrau în sate – La 12/25 câteva zile după ianuarie 1919, în ce se restabilise raportul adresat liniștea – și atunci primului ministru, ridicau pe români șeful Marelui și-i împușcau fără Cartier General 24 mai 1919. Regele Ferdinand I este întâmpinat cu pâine şi sare de către primarul judecată. Au fost român arăta că:„În oraşului Békéscsaba (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) execuţii în masă, regiunile din Ardealul însoţite deseori de cele neocupat încă de trupele române, teroarea se întinde din ce în mai sălbatice maltratări sau de cele mai îngrozitoare torturi, ce mai mult. Primesc zilnic telegrame disperate prin care au continuat până în luna aprilie, fără să mai existe măcar toată populaţia și societăţile culturale, fără deosebire de neam, pretextul tulburărilor...”6. credinţă și lege, imploră ajutorul nostru”4. În aceste condiţii, cu puţin timp înainte de a înceta din La rândul său, într-o telegramă din 27 ianuarie/8 februarie viaţă din cauza și a emoţiei provocate de asemenea acte 1919, generalul Berthelot informa Comandamentul groaznice, venerabilul luptător pentru unire și președinte Forţelor Aliate de la Salonic: „Conform tuturor rapoartelor al Partidului Naţional Român, Gheorghe Pop de Băsești a pe care le primesc, ungurii se dedau la adevărate atrocităţi adresat o telegramă conducătorilor Consiliului Dirigent de document 2019 3 (85) 23 studii/documente la Sibiu în care spunea:„Pe peste 50 de locuitori. La 26 teritoriul neocupat și cel mai februarie, cortegiul mortuar preţios, bande nenumărate al marelui român George Pop ungurești jefuiesc pe de Băsești, fostul președinte al locuitori, maltratează și Partidului Naţional Român alungă pe fruntașii satelor, și al Adunării de la Alba preoţi și învăţători, care Iulia, a fost atacat de secui cu și-au părăsit locurile; ele focuri de mitraliere. A trebuit demoralizează poporul cu să intervină trupele române, bolșevism și ruperea de către care făceau garda liniei de România, ajungând până în demarcaţie, din apropiere, proxima apropiere de Băsești. ca să gonească bandele de Gărzile românești sunt sălbatici care nu stau să cruţe desfiinţate, jandarmeriile nici măcar pe morţi. Unul reînfi inţate, ocupaţia trebuie din cele mai infame asasinate executată fără amânare, ca 24 mai 1919. Békéscsaba. Delegaţia maghiară care a cerut regelui Ferdinand I a fost cel petrecut la Beiuș. să nu rămână poporul fără alipirea la România (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) În noaptea de 3-4 aprilie, apărare”7. căpitanul ungur Verboczy Practic, mai ales trei judeţe - Caraș-Severin, Arad și a ridicat la miezul nopţii din casele lor pe fruntașul român Bihor -au fost puternic afectate de masacrele efectuate Ioan Ciordaș, membru al Comitetului Executiv al Partidului de maghiari și gărzile secuiești, iar în teritoriul eliberat Naţional Român și desemnat de Consiliul Dirigent ca prefect de armata română au fost organizate numeroase revolte al judeţului Bihor, precum și pe avocatul dr. Nicolae Bolcaș, și greve, mai ales la căile ferate pentru a dezorganiza i-au aruncat într-un automobil și i-au dus la gară. De aici, transporturile în zonă. un vagon legat de o mașină i-a dus în comuna Lunca, lângă Comandamentul Trupelor din Transilvania era Vașcău, 20 km de Beiuș. Până la ziuă, cei doi martiri au fost informat, la 12 ianuarie 1919, că:„Din interogatoriul maltrataţi, apoi duși la marginea gropii săpate pentru ei greviștilor politici din într-o vâlcea. Aici supliciul a Odorhei reiese că ungurii reînceput. Li s-a tăiat nasul, au credinţa că dacă Ardealul li s-au sfărâmat braţele cu va fi al României, judeţele paturile puștilor, li s-au înfi pt Odorhei, Ciuc și Trei-Scaune baionetele în gură și în ceafă, vor forma un canton care li s-au scos ochii și la urmă va depinde direct de statul au fost aruncaţi în groapă ungar”8. de vii, unul peste altul, și Iar a doua zi, la acoperiţi cu pământ. Târziu, 13 ianuarie 1919: „Consiliul după alungarea ungurilor, au Dirigent informează fost găsite cele două cadavre că ungurii se pregătesc de aproape putrezite. În mâinile rezistenţă la Oradea Mare, lor, crispate, strângeau bucăţi unde au adus peste 20.000 de pământ”10. de soldaţi cu muniţii și La Budapesta, în ziua de mitraliere; în Arad se observă 25 mai 1919. Carei. Regele Ferdinand I primeşte raportul generalului Traian Moşoiu 21 martie 1919, Consiliul (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) aceleași pregătiri”9. Muncitorilor și Soldaţilor a La rândul său, Constantin Kiriţescu relata că:„Bihorul a preluat conducerea ţării și a proclamat Republica Ungară îndurat cel mai groaznic calvar. Trupele regulate și neregulate a Sfaturilor, având un guvern format din comuniști și ungurești, în special secuii, care s-au concentrat în această socialiști - prim-ministru Sandor Garbai și ministru de regiune, s-au dedat la cea mai sângeroasă urgie. Jafurile, bătăile Externe Bela Kuhn -, care au stabilit o legătură directă cu și omorurile se petreceau în toate satele. Intelectualii au trebuit guvernul Rusiei Sovietice. Se preconizau acţiuni militare să fugă; peste patruzeci de preoţi au fugit travestiţi și s-au ascuns comune împotriva Cehiei și a României. în Oradea, unde vicarul episcop român Ciorogaru, un vrednic În urma a numeroase intervenţii făcute de către păstor, luminat, energic și bun patriot a dezvoltat o prodigioasă delegaţia română la Conferinţa de Pace, condusă de Ion și curajoasă activitate pentru salvarea și apărarea românilor. Brătianu, pe lângă mareșalul Foch, președintele Consiliului Comuna Sighiștel a fost de trei ori atacată: la 11 noiembrie, Militar Interaliat de la Paris, precum și a informărilor de 2 și 3 martie. Soldaţii au înconjurat satul, au tras cu mitralierele, la faţa locului, trimise de generalul Berthelot, Consiliul au dat foc caselor, arzând pe locuitori în casele lor, omorând Interaliat de Război de la Versailles a decis ca linia de

24 3 (85) 2019 document studii/documente

26 mai 1919. Primirea suveranilor la Baia Mare 26 mai 1919. Episcopul Iuliu Hossu urează bun-venit suveranilor la Jibou (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) demarcaţie stabilită prin Convenţia de Armistiţiu de încercări pe care o soartă rea i le rezervase așa de nedrept.Nouă, la Belgrad să fi e mutată pe aliniamentul Satu Mare – acelora care rămâneam, ni se părea că luaţi cu dumneavoastră Careii Mari – Oradea Mare – Arad, trupele române o bună parte din nădejdile noastre și din puterea noastră de primind ordinul de a înainta până pe acest aliniament rezistenţă, și, cu toate acestea, credinţa ce sălășluia în inimile pentru a interzice accesul bolșevicilor lui Bela Kuhn și a noastre, și strângându-ne mâna era ca și cum am fi jurat revoluţionarilor ucraineni pe teritoriul afl at sub autoritatea răzbunare, un jurământ cu atât mai sacru, cu cât n-avea guvernului român. deloc nevoie de cuvinte.Adânci ne erau părerile de rău, dar Amintim și realizarea unui eveniment deosebit din cu atât mai mare ne fu bucuria atunci când, alături de noi, punct de vedere al evidenţei datelor cronologice: ziua de intraţi ca învingători în Bucureștii eliberaţi de trupele aliate 1 aprilie devenind ziua de 14 aprilie 1919.Prin decret- victorioase. De atunci avem sentimentul că dumneavoastră, lege a fost adoptat Calendarul Gregorian în locul celui domnule general, și noi, românii, suntem nedespărţiţi și suntem Iulian, de la această dată evenimentele fi ind consemnate astfel, chiar dacă soarta așază sute de mile între noi.Dar, chiar și în România numai pe stil nou. părăsindu-ne, rămâneţi totuși printre noi, în inimile noastre Datorită continuării acţiunilor provocatoare ale recunoscătoare... România și, înainte de toate, oastea Mea bandelor maghiare și secuiești, care au atacat trupele nu vor putea uita niciodată că, dacă au putut rezista unui române afl ate pe aliniamentul Munţilor Apuseni, ale dușman de atâtea ori superior, dacă au putut birui la Mărăști jafurilor și maltratărilor făcute de trupele maghiare și Mărășești, aceste două nume glorioase sunt legate nedespărţit bolșevizate, la 15 aprilie 1919, Consiliul de Miniștri, de numele generalului francez care i-a condus cu atâta știinţă prezidat de regele Ferdinand I, a hotărât ca armata noastră instrucţia și i-a pregătit victoria.Părăsindu-ne astăzi, în să treacă peste linia de demarcaţie fi xată iniţial, înaintând clipa când mulţumită aceleiași armate, am împlinit visul de până la Tisa. Acest fapt a fost comunicat și comandantului atâtea veacuri, adânca noastră recunoștinţă vă întovărășește Corpului Expediţionar Aliat, generalul francez Franchet și, în mâhnirea noastră de a vă vedea plecând, e amestecată cu d’Experey, căruia suveranul român i-a declarat: „Am mângâiere siguranţa că, întorcându-vă în Franţa, marea și observat toate cerinţele loialităţii, dar este ceva mai presus frumoasa ţară, așa de scumpă românilor, veţi spune francezilor decât loialitatea; este grija propriei demnităţi. Eu nu sunt că România merită cu adevărat toată dragostea pe care o soră dintre aceia care se lasă călcaţi pe picior”11. mai mare o poate dărui surorii mai mici. Ca urmare a intervenţiei hotărâte a trupelor noastre Dar vă veţi întoarce și, nădăjduiesc, chiar adesea, căci frontul maghiar a fost întors și, până la 30 aprilie 1919, zicătoarea românească e prea adevărată: «Dâmboviţă, apă bolșevicii unguri au fost alungaţi dincolo de Tisa și întreg dulce, cine-o bea nu se mai duce»”12. teritoriul românesc afl at sub ocupaţie străină a fost eliberat. Se cuvine remarcat faptul că și în aceste momente de La 5 mai 1919, prietenul devotat al armatei noastre și al istorie viforoasă, regele Ferdinand I a găsit răgazul necesar suveranilor României, generalul francez Henri Berthelot, pentru acordarea atenţiei cuvenite evoluţiei vieţii cultural- și-a încheiat misiunea în ţara noastră, părăsind-o, de știinţifi ce din ţara noastră și rolului ei la înfăptuirea unităţii această dată în glorie. Cu prilejul prânzului de gală oferit naţionale a tuturor românilor. Elocventă în această privinţă în cinstea sa la Palatul Cotroceni, în discursul rostit cu ni se pare cuvântarea sa rostită la Academia Română în prilejul acestei ceremonii, regele Ferdinand I a subliniat ziua de 14 mai 1919: faptul că: „Pentru a doua oară în cursul celor trei ani din „Evenimentele războinice ne-au împiedecat să prăznuim, urmă trebuie să ne despărţim de un scump prieten pe care eram așa cum am fi dorit în anul 1916, jubileul Academiei Române. O deprinși să-l considerăm ca pe unul dintre ai noștri.Când, putem face azi, cu inima recunoscătoare către Pronia Cerească, în 1918, ne-aţi părăsit, România trecea prin cele mai crude că visul atâtor generaţii de vrednici români s-a înfăptuit. document 2019 3 (85) 25 studii/documente

27 mai 1919.Regele Ferdinand I primeşte defi larea trupelor 28 mai 1919. Suveranii păstrează un moment de reculegere din garnizoana Cluj (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) în faţa mormântului lui Mihai Viteazul de la Turda (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) Am venit dar, cu deosebită bucurie în mijlocul Domniilor Voastre, împreună cu Regina și Principele Moștenitor, ca, după în toiul luptei își tălmăcește cugetul și simţirea în versuri acești ani de lupte grele și mari, să reluăm fi rul însemnatelor nu poate fi învins, că un asemenea popor nu poate pieri. Și preocupări de cultură ale Academiei Române, sărbătorind multe din aceste poezii, culese sub bubuitul tunurilor, sună roadele unei activităţi de jumătate de secol. așa de frumos și ca limbă, cugetare, că ele merită a fi cunoscute În lupta sfântă pentru unirea tuturor românilor, Academia mai pe larg. Română și-a avut partea ei importantă pe tărâmul cultural. Academia Română prin menirea sa fu chemată să fie De aceea izbânda ţării este și izbânda ei. Când din imboldul păzitoarea credincioasă a limbii și culturii naţionale, în timpul lui Nicolae Kreţulescu și al lui C.A. Rosetti s-au pus bazele când întemeietorul Dinastiei, așa de strâns legată de institutul Societăţii Literare, cu scopul de a se ocupa mai ales de limba și nostru știinţifi c, își închina toată munca pentru câștigarea literatura română, alegerea întâilor membri a arătat gândul neatârnării și clădirea Regatului, sprijinit fi ind în opera de înalt patriotism ce a călăuzit generaţia din 1866, care, bine sa de o pleiadă de bărbaţi luminaţi, dintre care un număr încredinţată că numai pe baza unităţii de limbă și cultură se însemnat a fost podoaba acestei învăţate adunări. Dumnezeu poate clădi trainic viitorul unei naţiuni, a reunit în cercul a binecuvântat munca Domniilor Voastre atât de roditoare pe restrâns al viitoarei Academii pe bărbaţii luminaţi din toate terenul istoric, știinţifi c și literar. Seminţele aruncate cu credinţă ţinuturile românești, și astfel România Mare de azi își găsea și cu dragoste în ogorul înţelenit al culturii românești, în curgerea de o jumătate de secol patria comună sub acoperișul tânărului de jumătate de veac, și-au adus rodul însutit. Iar lupta pentru așezământ. unirea limbii ne-a condus, prin vitejia ostașului român, la Aruncând privirile asupra istoriei noastre rămânem sfărâmarea graniţelor vitrege dintre fraţi și la întregirea uimiţi cum neamul românesc a putut ieși biruitor din statului român în hotarele sale fi rești, până la marginile graiului atâtea greutăţi, din atâtea primejdii, și cum n-a fost românesc. Doina de jale a marelui poet, Eminescu: înghiţit de prăpastia ce adeseori se deschidea în drumul lui; «De la Nistru pân’la Tisa citind și recitind însă poezia populară găsim cheia acestei Tot Românul plânsu-mi-s-a» extraordinare puteri de împotrivire. În doinele și cântecele lui a vrut Domnul să se preschimbe în cântec de vitejie și de se oglindește toată durerea acestui popor, care cu atâta trudă biruinţă. Au căzut lanţuri care ne împiedecau mersul liber, s-a luptat în vremurile întunecate ce stânjeneau zborul lui s-au prăbușit hotarele care ne înăbușeau. Respira-vom în spre Soare, dar în clipele de cele mai negre restriști tot din voie și mai pe larg, după măsura întregului nostru neam. Dar poezia populară trăgea nădejdea într-un viitor mai fericit, în faţă de acest mare eveniment istoric al realizării visului de ea găsea forţa nouă care îl îmbărbăta în lupta uriașă pentru unire naţională a tuturor românilor în același stat, și datoriile existenţă. În ea se poate citi, ca într-o carte deschisă, toată noastre sporesc într-o măsură nemărginită. Cele mai grele gândirea, toată simţirea, întreaga fi losofi e atât de simplă probleme de organizare economică și culturală ne stau înainte și totodată atât de ascunsă a unui popor care azi, ca plugar și, pentru a păși cu sorţi de izbândă la sănătoasa lor dezlegare, trage brazda cea adâncă în ogorul său, punând într-însa se cere, mai presus de toate, unire în cugete și hotărâre la muncă toată nădejdea omului, mâine, ca ostaș, credincios Ţării și fără răgaz a tuturor forţelor ce ne-au mai rămas în urma Tronului, făcând scut din pieptul său, luptă și moare ca un grelelor jertfe ale războiului. erou, cu zâmbetul pe buze. I-am urmat la muncă pe acești Nu mă îndoiesc că Academia Română, căreia i-a fost dat copii ai unui sol roditor și am admirat răbdarea lor, i-am să lupte cu atâta spor în zbuciumul pașnic al culturii unitare văzut în luptă și am binecuvântat avântul lor, dar când pe române, ne va da și în viitor pilda înălţătoare a unirii tuturor front am ascultat doinele lor, atunci în inima mea s-a înfi pt, la muncă pentru trainica așezare a României Noi pe care ne-a încă mai tare, convingerea nestrămutată că un popor care dăruit-o Dumnezeu”13.

26 3 (85) 2019 document studii/documente

suveranii României fi ind întâmpinaţi cu un fast deosebit de autorităţile militare, politice și ecleziastice din zonă. Străzile orașului erau împodobite cu arcuri de triumf, ghirlande de fl ori și verdeaţă. După cum se menţionează și în Jurnalul de Operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania din 23 mai 1919: „M.M.L.L.Regele și Regina au sosit la Oradea Mare, pentru a vizita Ardealul și a inspecta trupele de pe front. Trenul regal a sosit, la ora 8, în gara Oradea Mare, de unde, după raportul d-lui general Mărdărescu, comandantul Trupelor din Transilvania și a d-lui general Holban, comandantul Grupului de Sud și după prezentarea ofi ţerilor și autorităţilor civile, M.M.L.L. Regele și Regina au plecat în oraș în ovaţiile nesfârșite a zeci de mii de oameni din oraș 28 mai 1919. Regele Ferdinand I în mijlocul locuitorilor din Câmpeni și satele din împrejurimi. În piaţa orașului, M.M.L.L. au (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) primit defi larea trupelor și a conductului15 etnografi c, cu care Dorind să ia cunoștinţă la faţa locului de realităţile ocazie M.M.L.L. au decorat pe d-nul general Mărdărescu, concrete din zonele recent eliberate și intrate sub comandantul Trupelor din Transilvania și d-nul general autoritatea guvernului român, în perioada 22 mai- Panaitescu, șeful de stat-major al Comandamentului Trupelor 1 iunie 1919, regele Ferdinand I și regina Maria, însoţiţi din Transilvania cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a. de înalte personalităţi politice și militare (Iuliu Maniu, După defi larea trupelor, M.S. Regele a inspectat posturile Ștefan Ciceo Pop, Vasile Goldiș, generalul Constantin de comandă ale Grupului de Sud, Divizia 6 și Divizia Prezan, colonelul ș.a.), au întreprins prima 2Cavalerie. După-masă a avut loc recepţia diferitelor 16 lor vizită în Ardealul eliberat, peste tot fi ind întâmpinaţi autorităţi și deputaţiuni la Palatul Episcopal Greco-Catolic” . cu vii manifestări de simpatie și entuziasm din partea La Catedrala Ortodoxă și, apoi, la Catedrala Greco- populaţiei locale. Vizita suveranilor României a fost și un Catolică, a fost ofi ciat câte un Te-Deum în cinstea înalţilor simbol al recunoașterii unităţii naţionale a românilor de oaspeţi, după care au fost trecute în revistă trupele din pe întregul teritoriu, precum și al atașamentului lor faţă garnizoana Oradea. În continuare, reprezentanţii celor 175 de regele întregitor de ţară. Peste tot au fost organizate, de comune bihorene, îmbrăcaţi în costume naţionale, cu aproape spontan, impresionante cortegii etnografi ce la care steaguri, cu fl ori, cu numeroase urale și ovaţii, au defi lat au participat zeci și sute de mii de persoane. prin faţa familiei regale. După cum afirma și scriitorul Cezar Petrescu în Cu prilejul prânzului ofi cial, răspunzând cuvintelor lucrarea intitulată Cei trei regi: „Regele Ferdinand a mers de bun venit rostite de episcopul Ioan Pop și de prefectul să caute alinare la poporul din ţinuturile desfăcute de lanţuri. judeţului Bihor, regele Ferdinand I a rostit următorul toast: Și, ca întotdeauna, de la norodul cel mult și umil i-a venit „Mulţumesc din inimă pentru cuvintele așa de bine simţite, răsplătire, căci numai el, fără inima atinsă de stricăciune, rostite de P.S. Voastră și de dl. Prefect, care au pătruns adânc în știa să pună balsam la dureri. Drumul regelui în Ardeal a inima Mea plină de recunoștinţă pentru primirea așa de caldă fost de o măreţie fără cuvinte. În gările împodobite cu cetini și frumoasă ce am găsit în Oradea Mare.Cortegiul ţăranilor s-a revărsat poporul munţilor și plaiurilor să-și vadă regele din satele acestui mare și bogat judeţ parcă Mi-au arătat tot și să-l întâmpine ca un izbăvitor al tuturora, ce era. Biharia trecutul lor plin de durere, dar am putut citi în inimile și doinelor a venit cu ai săi cântăreţi și chiuitori. De acolo, de privirile lor nădejdea unui viitor frumos. Bine aţi spus P.S. la Oradea Mare, a început calea bătută cu fl ori. Chiar cerul Voastră când aţi comparat vitalitatea neamului nostru cu se luminase, albastru și înalt, ca să primească oaspeţi noi în aceea a sabiei lui Traian; eram deja demult convins de marea ţară de robie veche. Ochiul înlăcrimat al regelui Ferdinand vitalitate a neamului românesc. cuprindea cu înduioșare freamătul acestor sufl ete alipite în Doresc din toată inima ţinutului Bihorului tot ceea ce o sfârșit la adevărata lor ţară. La Arad, la Careii Mari, la Baia inimă de om și Rege îi pot dori și beau în sănătatea orașului Mare, la Bistriţa-Năsăud, în munţii Moţilor, la Câmpeni, la și a judeţului”17. Alba Iulia, la Blaj, la Cluj, la Sibiu, la Brașov, pretutindeni, A doua zi, 24 mai 1919, dimineaţa: „M.M.L.L. Regele și în târguri și sate, bătrânii își ștergeau pe furiș pleoapele umede, Regina au pornit de la Oradea Mare spre Békéscsaba18, unde au fl ăcăii și fetele se înfăţișau în portul lor alb de sărbătoare cu ajuns la ora 13. O mulţime imensă a întâmpinat pe M.M.L.L. jocuri și chiot, câte o bunică își înălţa nepotul în braţe peste pe tot parcursul de la gară și până în piaţa orașului, unde a capete ca să poată vedea chipul blând al regelui care i-a scos avut loc defi larea trupelor, după care M.M.L.L. au inspectat din urgie”14. postul de comandă al Diviziei 1 Vânători, unde au primit Plecat la 22 mai 1919 din București, trenul regal diferite autorităţi și deputaţiuni (de toate naţionalităţile). La a ajuns la Oradea, în ziua de 23 mai 1919, la ora 8, ora 7,M.M.L.L. au plecat spre Careii Mari prin Debreţin”19. document 2019 3 (85) 27 studii/documente

28 mai 1919. La mormântul lui Avram Iancu de la Ţebea 29 mai 1919. Primirea entuziastă făcută suveranilor de locuitorii (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) din Abrud (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) La Békéscsaba, o delegaţie reprezentând pe șvabii din Ajuns la Careii Mari, regele Ferdinand I a felicitat Banat a înmânat regelui Ferdinand I un memoriu cerând trupele comandate de generalul Traian Moșoiu, spunând: alipirea Banatului la România Mare, iar în cuvântul său, „Inima Mea a bătut mai tare de bucurie, pentru că trupele prefectul de Lugoj a spus: „Majestate! Banatul nostru acestea au luptat pentru ideea noastră sfântă. Sunt mulţumit de oropsit vă aduce prin noi, cei prezenţi, omagii de preamărire felul cum au luptat și de modul cum s-au purtat în înaintarea pentru glorioasele fapte săvârșite în scopul închegării neamului lor în care aveau o înaltă menire: să înfi gă steagurile noastre românesc și, asigurându-vă de neclintita sa alipire către în graniţele hotărâte de voinţa neamului și de a aduce ordine Majestatea Voastră și Coroana României, cu supunere fi rească acolo unde bande fără de lege și Dumnezeu au lăsat jar, iar vă roagă să binevoiţi prea graţios a năzui cu insistenţă ca cei rămași au văzut în trupa românească pe salvatoarea lor. hotărârile Marii Adunări de la Alba Iulia, consfi nţite de Înfăţișarea ostășească cu care s-au prezentat și regimentele de Majestatea Voastră prin decret-lege, în înţelesul cărora și vânători și trupele de artilerie, M-au întărit în convingerea Banatul s-a decretat de necondiţionat alipit în întregimea ce o am demult că, cu aceste trupe, se poate face orice; că trupele sa la România Mare, să fi e recunoscute din punct de vedere care știu să lupte și să moară când se cere, știu să ţină, și în internaţional de Congresul de Pace, căci prin luarea unui colţ împrejurări grele, disciplina de fi er. Aceste trupe merită nu cât de mic din Banat, închegarea neamului nu se va putea privi numai încrederea șefi lor lor, ci și încrederea acelora ce le-au ca desăvârșită și justele aspiraţii naţionale ca îndeplinite, și putut saluta în timpuri grele în chip preţios, deși au venit în interese superioare geografi ce, etnice, culturale, fi nanciare și faţa lor ca dușmani. Asta e una din cele mai mari vitejii a economice reclamă imperios contopirea întreg Banatului cu trupelor noastre”23. grosul României. În continuarea periplului lor prin Transilvania, în De aceea, noi vă jurăm că suntem gata a aduce toate jertfele dimineaţa zilei de 26 mai 1919: „M.M.L.L. Regele și posibile spre a vă ușura alăturarea Banatului neștirbit la Regina au sosit la ora 8,30 în gara Baia Mare, unde au fost România Unită”20. întâmpinaţi de generalul Olteanu, comandantul Brigăzii 5 În faţa acestor solicitări pe deplin întemeiate, suveranul Roșiori și de autorităţile locale. La ora 9, M.M.LL. au plecat român a precizat: „Fiţi siguri că trăgând spada n-am tras-o din gara Baia Mare spre Bistriţa, prin Jibou și Dej. La ambele numai ca să dezrobesc ţinuturile ardelene, dar și acele ţinuturi aceste din urmă gări M.M.L.L. s-au oprit câte o jumătate care astăzi prin graiul vostru confi rmă din nou voinţa lor de oră, fi ind întâmpinaţi de comandanţii de garnizoană și neclintită de a fi unite cu România Mare. Vă asigur că voi de autorităţile civile. Pretutindeni pe unde au trecut, au fost face tot ce-mi va sta în putinţă pentru realizarea dorinţelor primiţi cu mare entuziasm. La ora 18,30, M.M.L.L. au sosit voastre. Deocamdată atât pot să vă spun!”21 în Bistriţa, fi ind întâmpinaţi de comandantul garnizoanei și În ziua de 25 mai 1919: „La ora 14, M.M.L.L. au autorităţile orașului. Din gară, M.M.L.L. au pornit în oraș, sosit în gara Careii Mari, fi ind întâmpinaţi de generalul unde au primit defi larea trupelor, după care au urmat cortegii Moșoiu, comandantul Grupului de Nord, generalul Dabija, etnografi ce, călușari, săteni din satele dimprejur. Vizita și comandantul Diviziei 2 Vânători și autorităţile civile. De la prezenţa M.M.L.L. au produs un entuziasm de nedescris în gară, M.M.L.L. au plecat cu automobile în piaţa orașului, întreaga populaţie”24. fi ind aclamaţi de o mulţime imensă venită din localităţile de La prânzul oferit de autorităţile locale, regele Ferdinand I a primprejur. După primirea defi lării și a conductului etnografi c, spus: „Cu adâncă mulţumire am ascultat cuvintele atât de bine M.M.L.L. au inspectat postul de comandă al Diviziei 2 simţite ce-Mi adresaţi în numele acestei populaţii, care, timp Vânători, unde a avut loc și recepţia diferitelor autorităţi și de secole, și-a păstrat naţionalitatea și datinile, iar astăzi ne deputaţiuni”22. arată atâta credinţă și dragoste. Dar am găsit aicea o comoară

28 3 (85) 2019 document studii/documente

30 mai 1919. Regele Ferdinand I, regina Maria, principesa Ileana 31 mai 1919. Comandantul garnizoanei Copşa Mică prezintă raportul şi Iuliu Maniu primesc omagiul locuitorilor din Alba Iulia regelui Ferdinand I (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) al tuturor românilor să poposească și acolo unde s-a mai mare, mai frumoasă: inima. O primesc cu toată dragostea sacrifi cat pentru înfăptuirea unităţii naţionale voievodul ce poate simţi o inimă caldă de Suveran faţă de supușii Săi, de Mihai Viteazul. aceea strig din tot sufl etul: «Trăiască orașul și judeţul Bistriţa A doua zi dimineaţa, 28 mai 1919, la ora 9, pe câmpia Năsăud!»”25 unde s-a jertfi t cel care avea să devină simbolul primei uniri A doua zi, 27 mai 1919: „La ora 10, trenul regal a sosit în a românilor, a fost ofi ciată o panahidă28 pentru pomenirea gara Cluj, de unde, după raportul comandantului garnizoanei lui Mihai Viteazul, slujită de un sobor de preoţi în frunte și prezentarea ofi ţerilor și autorităţilor civile, M.M.L.L. au cu episcopul Miron Cristea, care, la sfârșitul ceremoniei pornit în piaţa orașului, unde a avut loc defi larea trupelor și religioase a spus: „Rămășiţele pământești ale lui Mihai conductul etnografi c la care a luat parte o mulţime imensă. Tot Voievod se mișcă în mormântul lui ca să aduceţi prinos de timpul M.M.L.L. au fost aclamate și înconjurate de ovaţiile recunoștinţă către acela care ne-a arătat calea spre marele ideal a zeci de mii de oameni”26. al României Mari, iar sufl etul din ceruri se bucură văzând Cu prilejul dejunului oferit de autorităţile locale, regele că al doilea Mihai nu s-a oprit la Turda, ci a înaintat până Ferdinand I a rostit următorul toast: „Mulţumesc din inimă la Tisa. pentru cuvintele calde cu care Mă salutaţi! Azi, când am pus Aţi înfăptuit, Majestate, idealul marelui Mihai și piciorul în mijlocul acestui oraș și am văzut miile de oameni cele mai îndrăzneţe visuri ale noastre. Aţi căpătat o mare din acest judeţ trecând prin faţa Mea, Mi-am adus aminte că răsplată pentru moartea de mucenic a marelui Mihai și acest judeţ este unul din acelea care au suferit mai mult decât pentru suferinţele poporului nostru. S-au coborât Horea, o soartă nemiloasă, căci știu bine că de la Cluj au pornit toate Cloșca, Crișan și Regele Munţilor (Avram Iancu – n.n.) schingiuirile pe care a vrut să le reverse un dușman asupra în faţa acestui sfânt mormânt, în faţa acestor sfi nte locuri ne unui popor credincios ursitei sale. Totul a fost însă în zadar, închinăm înaintea Majestăţilor Voastre nu numai cu dragoste căci această credinţă sfântă nu a putut fi răpusă. De aceea, și supunere, ci și cu iubire fi rească, pentru că aţi înfăptuit când am crezut că a venit ceasul hotărâtor și am tras sabia idealul nostru românesc”29. pentru întregirea neamului, nu au fost multe glasuri, ci a fost În încheierea acestei emoţionante evocări, regele un singur glas care a ajuns până la Dumnezeu. A fost glasul Ferdinand I și-a manifestat dorinţa ca pe câmpia de la acelei credinţe sfi nte care nu a putut fi răpusă de niciun dușman. Turda, acolo unde se afl ă mormântul marelui voievod Să fi m și de aci înainte credincioși acestei credinţe, să o sădim al primei uniri din istoria românilor, să fi e înălţat un în inimile și faptele noastre și nimic nu ne va putea clinti în monument comemorativ, donând în acest scop suma de viitor, iar orașul acesta, locul prigonirilor și asupririlor asupra 20.000 lei (menţionăm faptul că 1 leu aur era cotat 5 dolari fraţilor noștri, va deveni de aci înainte, ca și judeţul a cărui USA – n.n.). capitală este, un cuib mare și frumos al culturii românești. Solemnitatea momentului a fost accentuată de Cu aceste urări ridic paharul Meu în onoarea orașului Cluj manifestările de devotament și efuziune faţă de suveranii și a judeţului Cojocna!”27 României ale miilor de ţărani participanţi la ceremonie. După ce au vizitat spitalele militare din oraș, la ora În memoriile sale, I.G. Duca relata că: „După ce s-a sfârșit 17,30, suveranii României au plecat spre Turda, unde slujba religioasă la mormânt, Regele și Regina au trecut pe au ajuns la ora 19.30, rămânând peste noapte în această jos printre șirurile de ţărani. Și, atunci, populaţia care nu se localitate. aștepta la această simplicitate, nici la acest contact direct cu Îndrăgostit de istoria noastră naţională, bun cunoscător suveranii, s-a dedat în chip spontan la o manifestaţie care al tainelor ei, era fi resc ca în timpul primei sale călătorii întrecea tot ce se poate închipui. Nu numai că uralele nu se pe plaiurile transilvane, cel care a devenit cel dintâi rege mai sfârșeau, dar oamenii cădeau în genunchi, sărutau poalele document 2019 3 (85) 29 studii/documente

31 mai 1919. Defi larea trupelor din garnizoana Sibiu (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) 31 mai 1919. Generalul Gheorghe Mărdărescu îi întâmpina pe suverani la sosirea la Sibiu (Fototeca Arhivelor Naţionale Istorice Centrale) S-au spus odată aceste versuri triste: costumului naţional cu care Regina era îmbrăcată, aruncau «Munţii noștri aur poartă, fl ori, se repezeau să sărute mâna regelui... Cred că scena de Noi cerșim din poartă-n poartă». la Turda a fost cea mai strălucită și cea mai emoţionantă Timpurile acestea au trecut. De acum înainte nimeni nu concretizare a bucuriei Unirii”30. va mai cerși, ci fi ecare va trăi după munca și puterea lui. 32 Memoria voievodului primei uniri a fost omagiată și Așa să fi e!” în toastul rostit de regele Ferdinand I la dejunul care a După masă, la ora 15, suita regală a plecat din Abrud fost oferit în cinstea sa de către ofi cialităţile din Turda: spre Brad, întorcându-se seara la Abrud, unde au rămas 33 „Am venit între voi, aici la Turda și în mândrele plaiuri ale peste noapte . acestui district, și Mi-am spus că pentru Mine este o datorie În dimineaţa zilei de 30 mai 1919, suveranii României patriotică de a le vedea, căci am călcat și în ţinuturile realipite au plecat, la ora 9, spre Alba Iulia unde li s-a organizat o la Patria Mamă ca să vizitez locul unde marele Voievod, care primire grandioasă. Pentru prima dată, românii de aici nu a ţinut sub stăpânirea lui odată o Românie Mare, a trecut din se mai simţeau marginalizaţi în ţara străbună. viaţa pământească în cea eternă, și unde eroi ai românismului, Martor ocular la acest eveniment, Sabina Cantacuzino Horea și ceilalţi, și mai ales Avram Iancu au gândit și murit relatează: „Deodată izbucnesc strigăte de bucurie, muzicile ca eroi. Pentru Mine era o datorie de a aduce sufl etului lor intonează: «Trăiască Regele!», parte din popor același imn, prinosul Meu de recunoștinţă. Aceste mari fi guri ale istoriei parte «Deșteaptă-te române!» sau «Hora Unirii», soldaţii românismului ne-au lăsat o moștenire sfântă, ne-au lăsat o strigau: «Ura!...Ura!», ţăranii: «Trăiască!» Steagurile fâlfâiau iubire de neam mai presus de orice altă iubire. Memoria lor pe cerul albastru, cortegiul cobora spre piaţă cu Regele și ne-a susţinut în toate timpurile de dureri, chinuri și restriște, Regina în frunte, lumea îi urma ca un val nesfârșit; batistele, ea ne-a dat și curajul de a lupta până la sfârșit și graţie acestui pălăriile se mișcau deasupra capetelor descoperite. Era o vibraţie curaj și învăţăturilor trase din viaţa și virtuţile lor, am putut imensă de culori, de sunete, de emoţii, poate unică în viaţa ajunge la încoronarea gândurilor lor. unei naţiuni, căci într-acea clipă părea că se înfăptuia unirea Primirea ce Mi-aţi făcut-o aci, M-a convins cât de adâncă poporului ardelean cu suveranii care simbolizau întreaga este sădită în inima populaţiei credinţa de Neam și Patrie și, Românie Mare. de aceea, am avut o mare bucurie, ce nu o pot exprima mai Regele, Regina și autorităţile s-au oprit în faţa tribunei bine decât ridicând paharul pentru judeţul Turda-Arieș!”31 și defi larea cortegiilor etnografi ce a început. A ţinut trei ore, De la Turda, la ora 10, suita regală a plecat cu neîntreruptă decât prin mici manifestaţii spontane ale acelora automobilele spre Câmpeni, unde au vizitat casa lui Avram care se rupeau din coloana mergătoare și se adresau Regelui și Iancu din Vidra. Reginei, fi e pentru a le oferi câte un dar, produs al industriei A doua zi, 29 mai 1919, la ora 10 au plecat, tot cu casnice, fi e pentru a le spune fericirea lor în acea zi măreaţă. automobilele din Câmpeni spre Abrud. Cu prilejul Vorbele lor naive nu se auzeau, dar inimile noastre le înţelegeau prânzului oferit de oficialităţile din Abrud, regele pe ale lor și expresia fi zionomiei, gesturile care le însoţeau, Ferdinand I a rostit următorul toast: „Pentru Mine și lacrimile ce-i orbeau făceau pe ale noastre să curgă. Regină a fost o mare bucurie de a străbate ţinuturile acestea Bătrânii mai ales erau atingători; o lungă viaţă de muntoase, locuite de neamul moţilor, care constituie un sâmbure suferinţă și de asuprire se încheia și păreau că pășesc înaripaţi deosebit în neamul nostru prin tăria caracterului lui, căci de cu ochii pierduţi spre o lume nouă. aici au pornit toate mișcările pentru înfăptuirea visului de Expansiunea cu care își manifestau simţămintele ne uimea acum. Primirea ce ni s-a făcut M-a impresionat adânc și va pe noi, obișnuiţi cu rezerva așa mare a ţăranului și, mai ales, rămâne multă vreme întipărită în mintea noastră. a ţărăncii din vechiul Regat.

30 3 (85) 2019 document studii/documente

Când se sfârși serbarea la Alba Iulia, micul oraș, trezit Cu prilejul dejunului oferit la Cercul Militar din pentru câteva ceasuri dintr-un lung somn de trei sute de Sibiu, regele Ferdinand I a evidenţiat din nou eroismul ani, înfl ăcărase un neam întreg cu amintirea lui Mihai. El ostașilor noștri și rolul lor în făurirea României Mari rămăsese simbolul aspiraţiilor și gloriei marelui voievod, în rostind următorul toast: „Dacă azi ne găsim aici împreună, el dăinuia chipul eroic și martir al lui Horea, era drept ca sărbătorind ceea ce s-a scris cu sufl etul tuturor românilor, o în el să se facă în acea zi legătura între un trecut scump și datorăm în cea mai mare parte soldaţilor noștri, care, după zile viitorul strălucit al neamului românesc întregit – precum mai de grea încercare, au stăruit pe frontul vechilor graniţe să se târziu – de încoronarea celor dintâi suverani obștești”34. împotrivească inamicului, care a vrut să îi subjuge voinţei lui. După trecerea în revistă a trupelor din garnizoană și Vitejia arătată atunci a legat mai strâns pe fraţii ce erau defi larea grupurilor etnografi ce, la dejunul ofi cial oferit de despărţiţi de stânci și de lanţuri puse pe mâinile lor. A venit autorităţile locale, regele Ferdinand I a rostit următorul însă ziua când trupele Mele au putut intra în ţara mult dorită, toast: „Alba Iulia, un nume care are un farmec pentru tot ce în frumosul Ardeal, unde au fost primite ca salvatoare, dându- simte și cugetă românește. Aici a fost în timpuri vechi cetatea li-se și sarcina de a restabili ordinea împotriva altui vrăjmaș, Noului Voievod, care fusese stăpânitor peste o Românie Mare. făcându-și pe deplin datoria prin intrarea regimentelor din Aici este cuprinsă toată durerea, toate chinurile unui popor Vechiul Regat și prin formarea noilor regimente din Ardeal. care nu a vrut să aibă altceva sub soare decât să-și exprime Astfel se va strânge mai mult uniunea sufl etească ce trebuie în graiul său dorinţele așa de modeste. Eroii care au precedat să fi e între camarazii din aceeași ţară. generaţiei de azi și de ieri au suferit aici, în Alba Iulia pentru Sunt convins că, zilnic, se vor întări legăturile de iubire credinţa lor, pentru Neam și Dumnezeu. Martiriul lor a dat bazate pe autoritatea șefi lor și disciplina fără de care armata nu roade binecuvântate, căci tot aici, la 1 Decembrie 1918, s-a poate exista. Am văzut tineri soldaţi, ce în parte luptaseră sub votat alipirea acestor ţinuturi la Patria Mumă. De aceea, cu alte steaguri, uniţi acum sub cutele aceluiași tricolor și M-am legitimă emoţie am călcat aci, înlăuntrul zidurilor acestea bucurat de aspectul lor, căci ei vor fi una cu vechii camarazi. sfi nte pentru memoria Neamului Românesc. Primirea ce am Ridic paharul Meu în sănătatea trupelor din Vechiul Regat avut-o aici, Mi-a arătat că în inima populaţiei acestor ţinuturi și a tinerelor trupe din frumosul Ardeal!”38 tot același sufl et de mai înainte trăiește. Să trăiască și în viitor! A urmat o scurtă vizită prin orașul Sibiu după care, Aceasta i-o doresc!”35 în seara zilei de 31 mai 1919, primul rege al tuturor După revista de front, defi larea trupelor, populaţiei românilor s-a întâlnit cu membrii Consiliului Dirigent, locale și recepţia oferită de autorităţi, la ora 15, suita regală care au oferit în cinstea sa un mare banchet la hotelul a plecat spre Blaj, unde au rămas pe timpul nopţii. Împăratul Romanilor, în sala Unicum, banchet la care au La prânzul ofi cial, oferit de Mitropolia din Blaj, regele participat peste 400 de persoane (toate notabilităţile locale, Ferdinand I a rostit următorul toast: „Am pus cu mare ofi cialităţile și fruntașii politici veniţi din Vechiul Regat). bucurie piciorul pe pământul Blajului, pe un pământ care Regele Ferdinand I a avut posibilitatea de a prezenta timp de veacuri a fost farul culturii românești, bisericești mai în public primele sale impresii obţinute în urma acestui ales. Sămânţa care s-a pus aici în inimile studioșilor, și, prin adevărat pelerinaj transilvan: „A vrut soarta, care era rezervată aceștia, în inimile unei populaţii întregi, a dat roade frumoase. Ţării noastre, ca scopul pentru care legionarii romani au venit Roadele acestea le putem culege astăzi, când visul acelora care în ţările Dunărene și cele cuprinse în arcul Carpaţilor să fi e în au lucrat și în frumoasa ţară a Ardealului s-au înfăptuit viitor o adevărată cetate a unei culturi latine și a unei forţe spre binele întregului Neam românesc.Gândind la cei care au compacte în mijlocul popoarelor de alte neamuri. lucrat pentru cultura românească, Mă închin înaintea lor cu Ca neamul românesc să ajungă acolo unde i-a fost dat de recunoștinţă și, azi, pot ura din tot sufl etul acelora care vor Pronie o vitalitate care i-a mijlocit să reziste tuturor vitregiilor urma învăţămintele așezate în școala de cultură naţională să ce s-au dezlănţuit asupra-i în cursul veacurilor și să păstreze lucreze și de aici înainte cu același gând și același sufl et.Sunt însușirile proprii și credinţa nestrămutată că va ajunge acolo sigur că Blajul va da și în viitor aceleași sforţări, după cum a unde prin voia sorţii drumul i-a fost indicat. Și ce era soarta? dat și până acum!”36 Soarta era ca toţi care erau urmașii legionarilor să-și dea într-o Continuând călătoria prin Transilvania, la 31 mai zi mâna de fraţi. În decursul istoriei neamului nostru a fost 1919, familia regală a plecat din Blaj la Sibiu, unde a un moment sub Mihai Viteazul când am putut spera că o să se ajuns la ora 11: „La gară, M.M.L.L. Regele și Regina au înfăptuiască o Românie Mare așa cum înţelegem azi. fost întâmpinaţi de domnul general Mărdărescu, comandantul N-a vrut Dumnezeu să fi e de lungă durată, dar în inimile Trupelor din Transilvania, domnul general Panaitescu, șeful urmașilor ce luptau atunci cu el, și pentru el, a trăit ideea de stat-major al Comandamentului Trupelor din Transilvania aceasta sfântă. Drumurile au fost grele atât pentru Ardeal, și de Consiliul Dirigent, în frunte cu președintele consiliului, cât și pentru Vechiul Regat. Pare că epoca aceasta de luptă era domnul Iuliu Maniu. După recepţia de la gară și ofi cierea trebuincioasă pentru a putea pregăti și oţeli braţul acestui popor unui Te-Deum la catedrală, M.M.L.L. au primit defi larea pentru ca, în clipa când va suna ora hotărâtoare, să aibă putere trupelor și a conductului etnografi c la care au luat parte zeci să înfăptuiască în adevăr ceea ce era dorinţa păstrată în sufl et de sate din împrejurimi”37. și ce era menirea dată de soartă. document 2019 3 (85) 31 studii/documente

Sunt recunoscător Proniei cerești că Mie, Mi-a fost dat nu Multă muncă stă în calea noastră, atâtea probleme ne stau numai să văd, dar să înfăptuiesc cu ajutorul ostașului român înainte, sociale și economice, încât va trebui ca toţi să ne dăm acest ideal, care este unic în istoria noastră. mâna frăţește și toţi, uniţi în sufl et și în gând, să muncim În călătoria făcută în frumoasele ţinuturi am văzut ceva ce rar împreună. În aceasta se va arăta cu adevărat unirea Românilor se vede, am văzut credinţa unui popor și cea mai frumoasă răsplată și sunt convins că așa va fi !”39 pentru Mine a fost dragostea cu care M-a înconjurat poporul Reamintesc celor care lecturează aceste pagini că acesta, care atât de amar a suferit așa de multă vreme. Bucuria lui emoţionantul și pătrunzătorul toast de mai sus a fost a fost bucuria Mea. Din toate unghiurile au alergat ca să-și arate rostit din adâncul inimii de către un fost prinţ german, sentimentele de credinţă, și din Ardeal, și din Banat, și pot să vă descendent al vechii familii prusace Hohenzollern, care, asigur că fac tot ce este în puterea Mea ca și dorinţa lor să fi e realizată. ajuns rege al României, s-a dovedit prin toate faptele și Am simţit mare emoţie când am putut pipăi pulsul acestui acţiunile sale mai pătruns și mai îndrăgostit de spiritul popor, și ceea ce Mi-a spus el a fost adevărat și frumos, și Mi-a românesc decât orice român de viţă veche. dovedit loialitatea care a existat totdeauna în voi, Ardelenii. În cursul dimineţii zilei de luni, 1 iunie 1919, la fi nalul Unirea aceasta, făcută prin sângele vărsat pe câmpul de turneului lor triumfal prin Transilvania, regele și regina au luptă și prin credinţă, nu poate să nu fi e atât de tare încât vizitat localitatea Săliștea, iar la ora 12 au plecat din Sibiu nicio forţă să nu ne mai poată despărţi. spre Brașov, și, de aici, la București.

Ferdinand I - Th e fi rst King of all Romanians (Part II) Neculai Moghior

Abstract: Th e fi rst half of 1919 was marked by the development of some actions to provoke and terrorize the Romanian population by elements of the Hungarian population, which imposed the intervention of the Romanian troops; by the end of the mission of a great friend of – General (May 5) and by the trip to the Transylvanian lands of King Ferdinand I and Queen Mary (May 22-June 1, 1919). From Oradea to Brasov, the sovereigns were welcomed with military and civil ceremonies, with spontaneous manifestations from the population, eager to express the gratitude for fulfi lling a dream – Great Romania. Keywords: demarcation line, Berthelot, journey, Ardeal, Ferdinand I, Mary, May 22-June 1, 1919.

NOTE

1 Membru fondator al Asociaţiei Cultural-Ştiinţifi că „Dimitrie Ghika- 16 ***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului..., p. 214. Comăneşti”. 17 Ferdinand I, Op. cit., Documentul74. 2 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Ferdinand I - Cuvânt 18 Astăzi Bichişciaba, districtul Békéscsaba, judeţul Békés, Ungaria – n.r. pentru întregirea neamului românesc, Editura Metropolis, Oradea, 1994, 19 ***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului…, p.215. Documentul 69. 20 Colonel Vasile Bianu, Însemnări din războiul României Mari, Tom II, De 3***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania la Pacea de la Buftea până la încoronarea de la Alba Iulia, Cluj, Institutul (1918-1921), volumul I, Ediţie îngrijită de Viorel Ciubotă, Gheorghe de Arte Grafi ce „Ardealul”, 1926, pp. 261-262. Nicolescu şi Cornel Ţucă, Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1998, 21 Ibidem. p. 21. 22***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului…, p.217. 4 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Vasile Popa, Ferdinand I văzut de 23 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Vasile Popa, Ferdinand I văzut de …, p. 212. contemporanii săi, Editura Militară, Bucureşti, 2006, p. 209. 24***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului…, p. 218. 5 ***Istoria militară a poporului român, volumul V, Editura Militară, 25 Ferdinand I,Op. cit., Documentul 75. Bucureşti, 1988, p.776. 26***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului …, p.219. 6 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României 27 Ferdinand I,Op. cit., Documentul 76. 1916-1919, volumul II, Tipografi a România Nouă, Bucureşti, f.a., p.417. 28 Panahidă: serviciu religios care se face după moartea cuiva, la scoaterea 7 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Vasile Popa, Ferdinand I văzut de…, 2006, mortului din casă; parastas – n.r. p. 209. 29 Colonel Vasile Bianu,Op. cit., p.268. 8***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului…, p. 21. 30 9 Ibidem, pp.28-29. Constantin I. Stan, Regele Ferdinand I „Întregitorul” (1914-1927), 10 Constantin Kiriţescu,Op. cit., p. 418. Editura Paideea, Bucureşti, 2003, p.154. 31 11 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Ferdinand I - Cuvânt Ferdinand I,Op. cit., Documentul77. 32 pentru…, p.45. Ibidem, Documentul 78. 33 12 Ferdinand I, Discursuri, scrisori, alocuţiuni, cuvântări şi ordine de ***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului…, p.221. zi, text olograf, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Secţia 34 Sabina Cantacuzino, Din viaţa familiei I.C.Brătianu, Războiul 1914-1916, Documentare, Fond Manuscrise, Documentul 71. Editura Universul, 1937, pp.405-408. 13 Neculai Moghior, In Memoriam. Regele Ferdinand I Întregitorul, Ediţia 35 Ferdinand I,Op. cit., Documentul 79. a II-a revăzută şi adăugită, Editura Detectiv, Bucureşti, 2008, pp.93-95. 36 Ibidem, Documentul 80. 14 Cezar Petrescu, Cei trei regi, Editura Fundaţia pentru Literatură şi Artă 37***Jurnal de operaţiuni al Comandamentului …, p. 224. „Regele Carol II”, Bucureşti, 1935, pp.116-117. 38 Ferdinand I, Op. cit., Documentul 81. 15 Conduct (regionalism): convoi – n.r. 39 Ibidem, Documentul 82.

32 3 (85) 2019 document studii/documente LOÏE FULLER – O PRIETENĂ A REGINEI MARIA ŞI A ROMÂNIEI

Cercetător ştiinţific Dr. Sorin CRISTESCU1

a Arhivele și și-a dat demisia cu tot guvernul, provocând o imensă Naţionale agitaţie în ţară. Până la urmă s-a ajuns la organizarea Ldin primelor alegeri în regimul votului universal, desfășurate București, în dosarul la fi nele lui noiembrie 1919, marcate de hotărârea celui nr. 58/1919 din care avea șansele cele mai mari de victorie, generalul Fondul Casa Regală. Averescu, de a nu participa la alegeri, pe motiv că erau Documente oficiale organizate de administraţia coruptă a liberalilor, alegeri se păstrează câteva care au dat câștig de cauză partidelor din provinciile scrisori, unele nou alipite la România. Este cunoscut faptul că, doar cu dactilografiate, mare greutate, s-a reușit formarea unui guvern condus alte scrise de mână de Alexandru Vaida-Voevod în condiţiile în care niciun adresate reginei lider politic de prim rang nu voia să-și lege numele Maria a României de de semnarea Tratatului de Pace cu Austria, pe care Loïe Fuller, născută ceilalţi participanţi la conferinţă îl semnaseră deja la Loïe Fuller Marie Louise Fuller 10 septembrie 1919, în eleganta suburbie pariziană Saint (1862-1928), o dansatoare și actriţă americană care a Germain, și implicit de tratatul care mai rămăsese de revoluţionat baletul din epoca ei și care atestă faptul semnat cu Bulgaria, parafat și el de ceilalţi participanţi că aceasta din urmă a ajutat activitatea diplomatică a la 27 noiembrie 1919, la Neuilly sur Seine. delegaţiei române la Conferinţa Păcii de la Paris, graţie În aceste condiţii activitatea de influenţare a legăturilor ei cu una dintre personalităţile din delegaţia delegaţiei americane dusă de Loïe Fuller, la începutul lui americană pe care evită cu grijă să o numească. decembrie 1919, se poate chiar să fi infl uenţat atitudinea Din aprilie 1914, cu prilejul vizitei ei la Paris, liderilor marilor puteri, graţie simpatiei arătată principesa Maria a legat o prietenie cu această fi gură a României de delegaţia americană. Textele respective nu scenei internaţionale, prietenie care a continuat până la permit formularea unor concluzii clare și le prezentăm sfârșitul vieţii artistei. Mărturie stau confi denţele de tot din dorinţa de a duce în faţa celor pasionaţi de istorie felul pe care regina Maria le făcea acestei persoane și câteva documente din acel moment atât de difi cil pentru care au văzut de curând lumina tiparului2. De asemenea, diplomaţia românească. și în însemnările reginei Maria din anul 1919 există La fi nal, Loïe Fuller a anexat un decupaj din ziarul „New mai multe pasaje în care regina își arată simpatia și York Herald” din 11 decembrie 1919 care publica poza recunoștinţa pentru ajutorul primit de la Loïe Fuller, generalului Constantin Coandă și confi rma faptul că liderii dar fără a preciza în ce a constat exact acest ajutor. Din marilor puteri au recunoscut faptul că România acordase textele pe care le prezentăm în continuare în limba în deja toate drepturile politice minorităţilor naţionale și nu care au fost scrise – engleză și franceză - și din care mai era nevoie de precizări speciale în acest sens. ne-am străduit să biruim difi cultăţile de înţelegere a scrisului ca să nu omitem nimic, rezultă că Loïe Fuller ♦♦♦ a susţinut și a continuat activitatea neofi cială dusă de E1D regina Maria în favoarea României pe parcursul anului Copy of the 1st letter I wrote to our friend. November 16th, 1919 1919, la Conferinţa Păcii de la Paris. Se știe faptul că premierul Ion I.C. Brătianu, Dear Mr. nemulţumit de modul în care Marile Puteri învingătoare Will you waive ceremony and come to me as just one tratau delegaţia românească de la Conferinţa Păcii of our American men doing the best he can for others. și implicit România, au impus împărţirea Banatului So ill I can scarcely pen these lines. I take the liberty între România și Regatul Sârbo-Croato-Sloven și au to ask you this, because I cannot go to you; but there is încercat să-i impună României umilitorul tratat asupra something of vital importance, which I must tell you minorităţilor, a părăsit pur și simplu lucrările conferinţei about. Th ese are strange times of the doing of men in document 2019 3 (85) 33 studii/documente high places, and the most extraordinary is, that I, a simple E4D woman should come nigh it and perhaps – perhaps – be Extract of Her Majesty’s letter to New York Herald4 of use. Will you trust me, and come – unoffi cially, not as Editor read December 9th. one of our Government, but as a man and as a friend. Th e above was not written on the copy sent to your You will not regret it because great trust is placed in you. “friend”. With never ending gratitude for your sympathy in Washington. December 2nd 1919 Believe me, most truly yours Th e offi cial world, ill treat us and make the King and Loïe Fuller my work very diffi cult. I am fully aware that mistakes have been made on both sides, but our little country is struggling towards its unity and those who call E2D themselves our friends ought to uphold us instead of November 16th, 1919 humiliating and crushing us at every turn. No country Please add this to his dossier and you will have it wished more sincerely to be useful in the group of those complete. whose war cry was: justice and liberty for big and small Th e Ultimatum left on the 13th. alike. Alas we have learnt to our detriment that that Dossier 58/1919, fi le 8. war-cry was more a formula than a reality or a conviction and that those who cannot bend to the “Big Ones” every order” and whim, because it is against the honor of their E3D country, are to be coerced or abandoned and all their

sacrifi ces and loyalty held as naught. Th is is his letter which is represented by a blank page Th is is the situation we are facing, but now the among the letters I sent to M. settling of the question is before parliament, no more Copy of Mr. X fi rst letter in the King’s hands. Nov. 27th I who have struggled unceasingly for the honor and prosperity of my country, stand now with bound hands Dear Miss Fuller anxiously watching what is to be, hoping that my people I return the clipping you were good enough to lat will choose rightly, hoping also that the Allies, in whom me have. I have placed such absolute faith, will end by dealing Do I understand that the small picture you sent me fairly towards a country that is destined to become the was for me, or am I to return it to you. If it is for me outpost of order and progress in the East. please believe that I am very grateful as it is a picture of Many a tragic situations have I faced without a very beautiful and remarkable woman. It will always fl inching and today though I am anxious, there is no be a matter of regret to me that it was not possible for fear in my heart. Right must win through at last. me to meet the Queen while the Romanian questions We can be a real factor of peace and steadfastness, but were being discussed by the Council! to give a new country a fair chance, it must be upheld, I feel quite sure that if I had had the honor of an not persecuted by its friends. In our case the Hungarians interview she would have then understood there was have been treated as friends and we who were entirely no [aminus?] in anything we did. destroyed because of our fi delity to the Allies, have been I am convinced that if Mr. Misu3 remembers my put back and humiliated at every turn, instead of good conversation with him she will better understand the words of appreciation for the service we had rendered situation. the whole of humanity by beating the Bolsheviks. If I am to return the picture, please do not hesitate Dossier 58/1919, fi le 14. to let me know. Hoping you have quite recovered from your cold E5D Believe me your sincerely Th e following is written above the letter in the Extracts From Letter of December 2nd original: “Th is is as she knows her situation and which certainly all could have been saved if her men had acted “It makes me absolutely sick not to answer you all, with SC, which she doesn’t know yet”. not to leave all and hurry to you to see the friend who Dossier 58/1919, fi le 10-12. is ready to uphold my country through me at this hour

34 3 (85) 2019 document studii/documente of crisis. But alas, no possibility of getting away! I am of a woman. I cannot take a big step that regards the held from all sides, impossible to move – a Queen alas state without doing it with them, that is the diffi culty, moves diffi culty and never can do so without everybody because I can give no guarantees of some sort. knowing it, especially at a moment when travelling is If I could tear myself away in spite of everything intensely complicated. Yet I know you would not have and myself discuss the situation and help, I would have called unless you knew that a great result could be to be able to speak more or less in the name of my obtained by my own presence.” government, knowing that they are backing me and “I called two people together in whom I could ready to stand up and follow the way I am showing them entirely trust, imploring them to help me, not to let me – and at the present moment, I have no government, it have the sorrow to see the great chance pass by without is in formation, and I do not know out of what people being able to grasp it and use it to help the country I it will be formed and if there will be one amongst am fi ghting for with all my might. Th e actual situation them whom I can trust entirely. All these sounds very is very diffi cult as the new ministry bad, though I never will admit that is in formation; the parliament is things are really bad – there are hard to decide what attitude we mean to moments, dark moments before take. Th e question is now to be put which one feels very small, but before the people, it is no more in light is there somewhere and faith our hands and I tremble before what will reach it. I never lose my faith they will decide. however depressing the atmosphere To meet the friend with whom created around me. I know I shall you have brought me together, I must never leave it till I fall, and even have the exact situation, and there is when I fall, if that hour comes, I no positive situation just now. Oh! am sure I will not even then feel Th e misery of being so far, so unable hopeless. to communicate easily and rapidly, What of course I long to know how it has lamed us all through. is how long the friend will be in Sometimes it is dreadful to be a Europe?” queen though in my last long letter “One of my great difficulties to you I so heatedly defended the is that owing the governmental institution! I feel like a caged animal changes, I do not know if the envoys who knows its strength and cannot I would trust in would be trusted use it because there are barriers by the new representatives of the everywhere, on all sides. people. Jealousy has sapped those As soon as possible I shall send an envoy with a around me and for the moment I am terribly lonely, letter to the friend from me, and the envoy will know like a man whose house has been torn down over his the exact situation and the friend must consider him head burying those who had built it with him and he as me myself, and help him as if he had my face before must stand up unabashed searching for the new builders him – of course it cannot be quite the same thing! Th e who will trust him and whom he will trust in the new extreme diffi culty is that no contract could be made start on a new way. without consent of the government and as we are not Th e truth is that although my days are consumed yet sure what government we are to have, all is in the by hundreds, I am a very lonely woman, standing up air. I, as Queen, in these terribly constitutional days, against a new age that is coming in. I am not afraid, I can do nothing that is not backed by the government believe that I am meant to win, but for the moment all – nothing in the form of a state-loan or anything of my sources of energy seem to fl own back into me in the that kind, without being sure that they will sustain me greatest expectation of how I shall be able to move next and not put me and the one I am treating with into an and alongside of whom. impossible situation. In war time things were clear, there Th is letter will be a terrible disappointment to you as the Queen’s voice, which was a mother’s voice, could it gives no positive reply which must be a mighty trial go out with a mighty cry for help – our needs were to those who are trying to help me but this is all I can absolute, uncomplicated by obligations and diplomatic say today: as soon as ever I can, I’m sending an envoy to intricacies, now the whole of the world has jumbled up meet your friend and who will talk to him in my name. together and have complicated things beyond the grasp What I need to know is how long he will be there.” document 2019 3 (85) 35 studii/documente “If only I had received your call before it was too the Queen, but please understand that in any discussion late, but I was actually on the way back when I got it I may have your name takes no part. Diplomats are so and nothing absolutely nothing.” afraid to speak out and lay their cards on the table and “Do not lose faith in me, do not imagine that it is for after all it is the only thing to do if you want to get at want of courage that I did not come, I could not come, alas”. the bottom of things and have a perfect understanding. Dossier 58/1919, fi le 15-16. Nothing could give you a better idea of the inside life of the Queen than the letters I am sending you to read, which I E6D know I can trust you implicitly, only please see that when you December 4th return them to me your messenger puts them into my hands. Th e reply to letters of 1 and 2 December – which you have Written by Loïe’s hand: I attach to this the very letters of H.M. that I sent and Th is attached letter was the “kind word” I asked for, which he immediately returned to me. to be able to know if he was in accord with my letters. I enclose a copy of Mr. Wilson letter to the King of 1917. Th at letter you already have – I hope I should say. Perhaps it can help. Th e Queen knows you inspired it! Th ere were two, one written the day after. Th e other, Dossier 58/1919, fi le 1 verso. the 2nd one told him he need not write but he did all E9D the same Dossier 58/1919, fi le 19. To General Coanda December 6th 1919 E7D Monsieur, December 4th 1919 Voulez vous faire une grand sacrifi ce en trouvant Copy of his second letter to me quelques instants ce soir meme pour venir me voire I am so sorry not to have answered your letter sooner ici a l’Hotel Plaza Athenée, 25 Rue Montaigne pour but I have been so rushed, I have really had no chance. que je puise vous livrer un message tres tres important I hope that the situation is better than you think it is, concernant votre Reine biene aimé. as a matter of fact our hands are completely tied as we Vous ne me connaissez pas, mais aussitot que je told the Romanians time and again that if they would pourrai vous montrer les documents de Sa Majesté, only come in and discuss matters we might be able to Vous comprendra l’importance de ma demande. C’este come to some arrangement which would be satisfactory. tellement important que vous ne perdriez pas une We have had vague promises but no performances minute si vous saviez de quoi il s’agit. whatever. To speak plainly they have done nothing but Vous pouvez venir a n’importe quel heur du jour ou trifl e with the Supreme Council since august. All the de la nuit, car il faut que je vous vois avant que vous vous Powers are now strongly aroused and the Romanian rendriez a votre rendez-vous demain. Etant souff rante Government must do something to meet the situation. de je sort pas. I am leaving early next week so I am sorry to say that Veuillez agréer Monsieur mes salutations mes plus I will not be here to see the end, but I do hope that the distingues. Romanian Government will listen to reason. Loïe Fuller Hoping you are better Vous voudrez bien m’excuser de prendre cette liberté I am yours sincerely maise je suis sure que Vous croirez comme moi que les Dossier 58/1919, fi le 20-21. circonstances le justifi ent. Hotel Plaza Athenée E8D 25 Avenue Montaigne – Paris. Copy of a letter from me to your friend, Mr. X Dossier 58, fi le 22. Paris, December 6th 1919 E10D My dear Mr. Written in the strictest confi dence I have just heard that Colonel Coanda5 has just Paris, December 8th 1919 arrived here from Romania and I am going to try and get in touch with him and have a little talk to encourage him My dear Mr.! to open his heart at the Conference and tell everything Just one more letter before you go. I believe the frankly, and perhaps he has brought me some news from Queen would want me to you. Th e diff erent countries

36 3 (85) 2019 document studii/documente refused to repatriate from Siberia Romania’s German Th ree diff erent Romanians, who are loyal, true and prisoners of war – the last to refuse was Japan. Th e sincere have unconsciously given me indications of the Romanian offi cer who had come from Siberia6 had tried gravest importance to the Queen. All three are in the every country in vain, and six months had passed. Th e Romanian Government, but it turned out that they are prisoners had cold, hungry and gradually joining other Transylvanians. I learned to know them, to talk much factions, among them, the Bolsheviks. with them and this is what I learned. In the meantime I had met and made a friend for [Mr. Bratiano9 being your friend and Minister, I the Queen of one of Japan’s greatest men. It was he who felt I must defend him. When your friend attacked told me of Japan’s refusal. Th is was the fi rst I knew about him and in order that what I said might be attired if the prisoners, so I sent for the offi cer from Siberia to necessary, I say at the end of the letter that you will get information, and he told me that these men were rectify any of my mistakes.] the fl ower of Transylvania manhood who were placed First I must call to your attention of knowledge that in the front ranks by the Germans and that it meant when the crisis in Romania reached its height – and the happiness and hope of the Transylvanian people Bolshevism almost had it in its grasp, the King and to have these men repatriated. I said “Would it bring Queen saved it, by proposing to give the land to the great love for the Queen from Transylvania if she could peasants10. Th ey were supported in this by the liberals, accomplish the work?” “Yes, of course it would”, he said. but the others, the land owners opposed it, this placed the And I made another appointment with him. Th en I King and Queen on a partisan side and political enemies asked the Japanese to come. (I was ill at the time as I for them, but succeeded and saved the country. Now the am now). I told him the circumstances and it happened leader of this opposing party11 came to Paris and told that I had just received a letter from the Queen the Conference that which you know. Your words to me wherein she said something very wonderful, about the about Bratiano confi rmed it. False representations were friendship of this great man. It was quite by chance. I made to the Conference for no other reason than to read this letter to him saying “What a wonderful thing undo the party which is that of the Queen and therefore it would be for not only her and Romania but for all her. I saw Mr. Bratiano after he had read the treaty on the Allies if the Queen could accomplish this for her Minorities, and the loss of the free use of the , (over)7 newly reunited people.” And I asked him if he and he was broken hearted. When he spoke his voice thought he could fi nd the ships. He said: “It will take trembled, not with “defi ance” but with emotion and he time because of the distance to communicate, even by was the loyal friend inspired by the Queen, who is never cable, and time also to readjust matters so that it can “defi ant”. But I did not say anything that night to you be done, but I will try.” about all this because I wanted to think, and learn in He succeeded. And at the very moment that his my mind to know you better. Now you understand the documents arrived in the hands of Mr. M, the Supreme meaning and the importance of the kind word I asked Council decided it was the duty or business of the for, and that I feared you were not able to send, and yet Powers to transport all war prisoners, and the work all the same I felt you would send it if you could, I felt accomplished with so much expense and diffi culty was you were her friend. So I wrote to say that I knew (all nil and the Queen deprived of this splendid opportunity. the same) the kind word was in your heart even if you However, Mr. M wrote me a warm letter of thanks. did nod send it, my confi dence was right because soon Th is matter had brought me in contact with Dr. Vaida8, afterwards the kind word came. In depriving the Queen Mr. Misu gave the young Romanian Prince a lunch in of Mr. Bratiano – her (over) party is lost, and her very order to bring all those together who were occupied dynasty - (which) remember, is the only impersonal with this matter and he asked me to be present, at this one – wishing to unite all and which has done the best lunch I fi rst met Mr. M. (up to that time I had only met for all her country) is in jeopardy. As you will see when his associate). And now comes the special part of the I tell you all there is to tell! And I have told you about story, - and which for the Queen is deeply important, the Siberian matter to explain how and why I knew and which in consequence of the oncoming events, I those special Romanians who were Transylvanians, and feel it is best for you to know as a friend and helper of what it means to the Queen that those special men are the Queen, who (please always remember) has done more Transylvanians. In the present crisis, with her strong arm for Romania than any living being and who deserves the taken from her, Bratiano; with the frontiers in question loyalty, love and support of every living Romanian, and which are in the treaty and which concern Transylvania, it is she who can still do more than any other because she only a Transylvanian Minister can meet that Question, is absolutely impersonal and never stops at any sacrifi ce. so Mr. M. has had to be called in. He has never even document 2019 3 (85) 37 studii/documente seen the Queen and underneath the word Romania, on conference, under the infl uence of an enemy Romanian his banner, is another word: Transylvania. He is a great Statesman or not has thrown Romania into the power Patriot but a Transylvanian Patriot, and will tell you of the Transylvanian socialists and no matter what their now, how I learned it, and what I have learned, and it pretenses are - at least two of them declared to me their is this which is the real point of my letter. intention of putting into the Romanian Government One day a Romanian Mission en route for America a Transylvanian balance of power, (but they could not arrived in Paris and its members came to see me, fi ne foresee that their ideas might take form so soon). Now men. Th ey came again, one of them was Romanian, the Mr. M has the entire thing in his hands. He appeared to other I supposed was also Romanian until in talking (over) to be a great friend of Mr. Misu, and a Romanian, one day he said as nearly as I can remember it: “Th ere and but for his associate’s declarations which were is much to do in always uttered Romania and we with a “WE”, I are not going to would not know rest until we have this. I tell it to you accomplished it.” now not to cause “What!” I said, trouble but to “Development avoid it, nothing of power for could happen Transylvania”, so well as that he said “I am the future of the Transylvanian and Council’s part, so we are determined far as America is on our country concerned, is in having something your hands, and to say.” I agreed you are a friend with him in of the real friend appearance (and Martie 1919. Regina Maria la Paris of United All in fact) but I did Romania – The not understand. I remembered afterwards the glitter in Queen – and that it is to you she may turn for his eye when he said “We have been slaves long enough, help. She will, I feel sure, approve of this letter, but we are free now and we are going to remain so.” I agreed I am ready to stand a fall by it. It is nothing to me with him, again not understanding the signifi cance of any more than it is to you personally, but there is his words. Some months later, I became well acquainted something down in one’s heart that declares itself with the Romanian who was very near to Mr. M – who for what is right, and it moves one to action and to frankly told me that Transylvania meant to get the speech, as one of your senators recently said before balance of power in the Romanian Government. I then the Senate, and I believe won his point. Gentleman did not realize that it meant anything to the Queen till sentiment isn’t all dead yet. (Indeed let us hope not) he told me (for we had got to be real friends by this – but there is a difference between a Transylvanian time through my eff orts to help), he told me “we are Patriot’s sentiment and that of the Queen of all very opposed to this article the Queen has published in the Romanians – and I know yours will be to see defense of the Czar, a socialist party like ours does not fair play. like it”, (Remember his party is M’s party) (I did not If I have overdrawn or exaggerated or misrepresented defend the Queen because I had not seen the article to anything in any way which the Queen can rectify she which he referred). (She afterwards explained it to me will do so that you may be absolutely well informed, but and she was right). “Why” I said, “the Queen is your I send this written from the best of my understanding biggest socialist – hasn’t she given all her lands and the and ability. king his to the peasants and haven’t they taken the side With all my best wishes and the deepest gratitude of politics for the peasants and the people?” “Yes”, he that I can express for her, believe me to be said, “and when she has completed that work and we Yours must truly! have no more use for her we intend that she shall go.” Loïe Fuller Th is was an associate of Mr. M, though whose hands the Dossier 58/1919, fi le 3-6.

38 3 (85) 2019 document studii/documente

E11D E13D Paris December 9th, 1919 December 11th Th is is how the Daily Mail, under ordinary infl uence, Dear Mr. put it! Please do not trouble to open the big envelope which It was not Mr. A12 but your friend who obtained accompanies this till you are on the boat and have time. concessions. Mr. A was suddenly and unexpectedly and Th e letters in it of the Queen were written at the same without warning called and given verbal notifi cation time she wrote this one to you. (She had just arrived here two years after I had gone to America for her and to carry to without delay! And General it was our fi rst meeting, therefore it was the earliest Coanda… moment in which I could tell her of what had been He was who obtained the changes but all done and done in America! When she heard of it she insisted the got signed by your friend, before he, your friend, left and then on dictating those letters, (it was during the Paris, so as not to risk leaving it to the others. Mr. A time her hand was being cast) I expected at that time to does not know, but General Coanda does that Romania go right back to America, but I fell desperately ill and owes whether justice – she has got to her Queen. An postponed the trip even until now, which explains why dwho, if she had come here, would have got more and these letters have never been delivered, besides, I was saved her Government and preserved her ministry. not quite sure whether they ought to be, because she But now there is a future which is through your spoke so much of me in them, but now it is all diff erent, friend and you guaranteed to be cared for through and I leave it for you to decide on her behalf whether the Queen but I cannot write. If her two friends had those letters ought to be given and will you also use your understood with whom – (and what could have been judgment about giving the photographs. done) they would have found the way! (For you to come) I have just received your letter with its enclosures My telegram did not really refer to charity or to a loan and I thank you. but to politics (and to the conservation of your dynasty Dossier 58/1919, fi le 8. – which I have given proofs to your friend is in danger. Which proofs I can only bring not sent to you), but in E12D waiting win your Transylvania!! To “Your Friend” Please observe seriously what I say about that! Dossier 58/1919 fi le 30-32. December 10th, 1919 E14D Dear Mr. Th e very evening of the day you left a letter came Telegramme December 12th from the Queen, she had received my telegram (which telegram however gave no outward sign of who was Notre ami est parti. Envoyez les personnes avant the friend whom I asked her to come and see and who d’avoir faire sans vous etes fait. Pour la suite il faudra I told her would help) I send you extracts of her letter, vous voir. Espere aller vou voir en Janvier. Envoyez moi in order that you may see the depth of her appreciation les lettres demandées pour notre amie. Grande lettre without even knowing who that friend might be. soit confi é au general Coanda. And more still, you will read in her letter what all Mes respectueuses… this pressure upon Romania has done to her who is its Fuller best friend. I send it to verify what I tried to explain to E15D you by my last letter. Dear Mr. is there not some way by which every thing December 17th Copy should not be swept from the Queen. Her letter tells you more than I can say. Dear Mr. LF My great joy is that you came to me and made it P.S. I discovered after your departure that I had sent possible for me to bring you together. you the copy instead of the original of my long (last) You who were friends in reality since the day you read letter. 0414 her letters. It will be a great thing for her to be able to Dossier 58/1919, fi le 7. See a French letter in sisters keep you informed of things you would never hear of of charity. perhaps and the Queen can render her country great document 2019 3 (85) 39 studii/documente service, also it is such a great country that, who knows drawn away those divisions from Verdun, Gentleman, what may come. Romania may one day have to play the there would be no France today!” Th e Queen was so sure role Belgium played and with your friendship behind on her position with the Allies she could not believe her the Queen would inspire her people to untold the Council would hold us against her (because she was things, for see what she did when she did not know if the Government, and everybody knew it) any thing she had one friend in the country far away. Somehow I foolish of (or any mistakes made by) her people. Was feel that the making of this chain is the most beautiful she not ready to meet every emergency and show by thing in all this. Peace Preamble – no words can express her attitude that she would make anything right which to you the gratitude I feel – I am so proud because it is might be wrong, if she knew. And when at last she was one of my own countrymen who has not, did not fail her. undeceived – it needed a friend like you to arrange the… LF again and prove that her faith in the Allies’ friendship Sent with the telegram from you to him by post. was justifi ed. For in reality it was!... Dossier 58/1919 fi le 33-34. Forgive me for saying so much, but I feel I am taking From Le Temps 12 vend[dredi] December 1919 her place till she can reach you and speak for herself. I hope your wife was pleased with the photos of the E14D Queen, I thought she might like to have them. Oh, how grateful I am to you for all you have done. December 13th 1919 Copy LF Dossier 58/1919, fi le 24. Dear Mr. By this you can see what she has had to go through E15D and is going through – and in these last three weeks things have been made easier for her, and it is not Dear Mr. necessary for me to know to whom she owes it. - For I sent for General Coanda of Romania; the Queen the Allies were thoroughly aroused. had received nothing from me up to the time of his I refer to it that you may see how bad after all the departure. I asked him if it would have been possible situation is and how much it means to her what you have for Her to come here just as a private woman, he said done; (if it has been made better at the Eleventh hour it “yes, on the pretext of going to her children in London.” is because some good fairy was at work. Th e Romanians (So if She had hears from me, I am sure She would have did not change it, did they, for they could not be got to come for she knew the gravity of the situation). go near for a discussion and the Council was furious. Th e General said that when She was handed the Th erefore it is not diffi cult to see where the hear lies Ultimatum, & read it, She stood motionless for some that changed it all, signing himself at the Twelfth hour, minutes as if She had been struck a blow. in order that it should not be left for others to undo! (A blow from a friend is always harder to bear, Th e magnitude of it to her can be imagined by reading because it wounds more & She had a fought so long her letter attached and the clipping! But it can only be and so bravely for Her allies, not with them, for they known when you hear from her. (Incidentally you have were not even near Her. done a service for all). A bad settlement is better than You see, to strike the Government, She had to receive a good lawsuit, but not when it ruins a woman who the blow; but the day She knows you are appreciating gave her soul and life to make her country side with and remembering all She has done & is doing for others, the Allies whom she pinned her everlasting faith on. & you are helping & still ready to help, the whole world She replied (when asked) “Will England stand by us will look diff erently to Her. if we fail?” “England is my country and England never (What you have already done for Her is enormous went back on a friend. It shall not be suggested that and especially with others furious against Romania) England for one moment could fail us, and England’s already I have seen you work). Allies will never cease to follow her! My country will Th e General arrived and went, it seems, straight to the not abandon me.” French Ministers who gave him little encouragement. So important was Romania’s entrée into the war at It seems, with Transylvania, Moldavia, , that very instant that it drew divisions of men away Romania and all the others, they need time to get from Verdun at the vital moment and a French Senator representatives of each into the Government in order declared afterwards in the Senate: “If Romania had not to not get any of them up in arms, and the French don’t

40 3 (85) 2019 document studii/documente want to give any more time, and that is what the General Romania to the Treaty of Saint Germain with Austria and has been sent to obtain; but I see by the morning papers, the Treaty of Neuilly with Bulgaria and their annexes. He modifi cation have crept in for Romania, helping… also signed the special treaty for the protection of the rights Dossier 58/1919, fi le 36. of ethnical minorities dwelling in Romanian territory. Romania scores a decided vindication for her claims Her to sign. By clearing the situation. to national self determination and the undictated God Bless you exercise of her own sovereignty in connection with Loïe Fuller this last document. On the strong representations of E16D M. Antonescu, important concessions to Romanian susceptibilities were made by the Supreme Council of I said to General Coanda it seemed to me that the Allies. Th e part of these is a declaration in the Treaty the people of each country would naturally see their itself that is made in agreement with Romania. In place own interests fi rst, making it very diffi cult for a united of imposing on Romania the clauses giving the Jews Romania to meet the situation. Th at was just it, he said, equal rights with other citizens, the Powers regard the they must get a Unity and then fi ght it out between Government of Bucharest as having already adopted themselves before they could safely give a signature. such measures in view of Romania’s solemn promises Th e General’s idea is to keep United Romania on a fi rm to accord to that element of the population treatment basis for defense against German and Bolshevik menace. analogous to that adopted by Western nations. And he feels as the Queen does that Romania has In the amended treaty also the lines in the original earned and deserves a diff erent place in the heart of the preamble referring to the engagements imposed on Conference than newly untried countries! Th e Romanian Romania by the treaty of Berlin13 are eliminated. rulers did not mean to off end the Council. You will see Dossier 58/1919, fi le 28. that by the extract of the Queen’s letters referring to the situation, as early in August, & She has such diffi culty ♦♦♦ to move people. So you see, everything, every thing În încheiere, să recurgem la lucrarea lui V.V. Tilea, reverts to Her, She carries the burden of all and each Acţiunea diplomatică a României, (nov. 1919-martie step the Council takes, she desires, with Her heart and 1920), Sibiu 1925, unde, la p. 213, sunt redate articolele soul burning, to be in the accord with, which “accord” din „Tratatul minorităţilor” care au fost considerate ca she cannot produce when there are so many factions lezând prestigiul României și care au fost scoase: around her, except through the Council having the deepest „Articole scoase: understanding of Her needs & diffi culties & through Art. 10 their help, which now thank God you are giving. Comitetele școlare, alese pe loc de către comunităţile Th e General says the Council has already made evreiești din România, vor asigura sub controlul general modifi cations of the greatest importance; again I see al Statului, repartiţia fondurilor publice desemnate your friendship to avoid complication. pentru școlile evreiești conduse conform Art. 9, precum I am writing this letter in order to have a sort of și organizarea și direcţiunea acestor școli. report, to fi x the moving of things, for the Queen to be Dispoziţiunile Art. 9 în ceea ce privește întrebuinţarea able to follow events, a sort of keeping in touch with limbilor în școli, vor fi aplicate și ziselor școli. you by proxy till she can take it in her own hands or Art. 11 between you. Evreii nu vor fi obligaţi să îndeplinească acte Dossier 58/1919, fi le 35. constituind o violare a Sabaturilor și nici nu vor fi izbiţi Este adăugat un decupaj din ziarul New York Herald de nicio incapacitate dacă refuză să se ducă la tribunale 11th December 1919: sau a îndeplini acte legale în ziua Sâmbetei. Totuși, această dispoziţie nu va dispensa pe evrei de obligaţiile Having Won Concessions Romania Signs Treaties impuse tuturor supușilor români în vederea necesităţilor statului, serviciului militar, apărării naţionale sau Allies Recognize National Susceptibilities in menţinerea ordinii publice. Matter of Treatment of Minorities România declară intenţia ei de a se abţine să prescrie General Coanda, head of the Romanian delegation sau să autorizeze alegeri, fi e generale, fi e locale care ar to the Peace Conference, yesterday afternoon signed avea loc Sâmbătă; nicio înscriere electorală nu va trebui the various international pacts constituting the assent of să fi e obligatorie într-o zi de Sâmbătă”. document 2019 3 (85) 41 studii/documente Esenţa Tratatului Minorităţilor a fost considerată ca fi ind concentrată în Art. 7 acceptat de autorităţile de la București: „Tratatul Minorităţilor Art. 7. România se angajează a recunoaște ca cetăţeni români de plin drept și fără nicio formalitate, pe evreii care locuiesc toate teritoriile României și care nu pot benefi cia de nicio altă cetăţenie”.

Loïe Fuller – a Friend of Queen Marie and of Romania Scientifi c Researcher Sorin Cristescu, Ph.D.

Abstract: Dossier 58/1919 from the Archive of Royal House. Offi cial Documents proves that the famous dancer Loïe Fuller, one of the intimate friends of Queen Marie of Romania, had used her infl uence and connections with the American delegation at the Peace Conference in Paris at the end of 1919 in order to help the fulfi lment of the Romanian desiderata of considering that the minorities in Romania have already obtained political rights. In such conditions the Romanian representatives signed the Peace Treaty with Austria and Bulgaria on 10th December 1919. Keywords: Peace Conference, national minorities, national self-determination, Loïe Fuller, Queen Marie.

NOTE

1 Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară. 1919-13 martie 1920) şi din în aceeaşi funcţie în anii 1932-1933; sprijinitor 2 Publicate în Sorin Cristescu, Queen Marie of Romania. Confessions. February al regimului de autoritate monarhică al regelui Carol al II-lea. După 1944 a 1914-March 1927, Editura Tritonic, Bucureşti, 2018. suportat domiciliu obligatoriu la Sibiu. 3 Nicolae Mişu (n. 1858 – d. 31 august 1924) diplomat român, în 1887 viceconsul 9 Ion I.C. Brătianu (1864-1927) om politic liberal, fi u al lui Ion C. Brătianu, la Odessa şi Sofia; secretar de legaţie la Viena (martie 1891-noiembrie preşedinte al Partidului Naţional Liberal (1909-1927), prim-ministru de mai 1894), director şi secretar general în Ministerul Afacerilor Străine (1895- multe ori (1908-1910; 1914-1918;1918-1919; 1922-1926; 1927). A fost 15 noiembrie 1899), agent diplomatic şi consul general la Sofi a (1899-1908), personalitatea politică dominantă din România în primele trei decenii ale ministru plenipotenţiar la Viena (1908-1911), Constantinopol (1911-1912), secolului al XX-lea, el fi ind un adept hotărât al intrării României în război Londra (decembrie 1912-octombrie 1919), prim locţiitor al şefului delegaţiei alături de Antantă, pentru care a acţionat cu foarte multă abilitate şi consecvenţă. române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919), ministru al Afacerilor Străine Rolul său în timpul războiului a fost hotărâtor, el purtând, în calitate de şef al (15 octombrie-28 noiembrie 1919), administrator al Domeniilor Coroanei guvernului, întreaga răspundere a conducerii lui. (decembrie 1919-mai 1920), ministru al Palatului şi şef al Curţii Regale din 10 Proclamaţia regelui Ferdinand de la Răcăciuni de la 22 martie/4 martie 1917 în mai 1920 până la moarte. care a spus : „Ostaşi, vouă, fi ilor de ţărani, care aţi apărat cu braţul şi cu pieptul 4 „New York Herald”: cotidian de largă circulaţie în New York din 1835 până vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu, regele vostru, în 1924, când a fost achiziţionat de „New York Tribune” devenind „New York că pe lângă răsplata cea mare a izbânzii care vă asigură fi ecăruia recunoştinţa Herald Tribune”, care a existat până 15 august 1966. neamului întreg, aţi câştigat totodată dreptul la a stăpâni într-o măsură mai 5 Constantin Coandă (1856-1932) general român, fost aghiotant al principelui largă pământul pentru care v-aţi luptat. Vi se va da pământ! Eu, regele vostru, Ferdinand. În august 1916 a fost trimis ca şef al Misiunii Militare Române, voi fi întâiul a da pildă, vi se va da şi o largă participare la treburile statului”. având calitatea de ministru plenipotenţiar pe lângă Marele Cartier General rus 11 Take Ionescu (1858-1922) om politic român, iniţial liberal, apoi conservator, (Stavka). În martie 1917, Corpul de Voluntari Români format la Kiev a fost a întemeiat, în februarie 1908, Partidul Conservator Democrat; în perioada pus sub comanda sa. Arestat de bolşevici la 19 februarie 1918 şi condamnat neutralităţii a fost susţinător fervent al intrării României în război alături de Puterile la moarte, a fost eliberat în urma intrării trupelor germane în Kiev la 3 martie. Antantei. Vicepreşedinte al Consiliului de miniştri (10 iulie 1917-26 ianuarie Ulterior avansat general de corp de armată. Preşedinte al Consiliului de 1918). În martie 1918, a plecat la Paris cu un tren special căruia germanii i-au Miniştri şi ministru al Afacerilor Străine în perioada 24 octombrie/6 noiembrie- dat liberă trecere pentru a susţine interesele României şi a fost ales preşedintele 29 noiembrie/12 decembrie 1918. La 10 decembrie 1919 a semnat din partea al Comitetului Naţional pentru Unitatea Românilor. Va fi ministru al Afacerilor României, alături de Victor Antonescu, Tratatul de Pace cu Austria, care fusese Străine în guvernarea generalului Averescu (13 iunie 1920-17 decembrie 1921) semnat, la 10 septembrie 1919, la Saint Germain şi Tratatul de Pace cu Bulgaria şi apoi vreme de o lună de zile Preşedinte al Consiliului de Miniştri. care fusese semnat, la 27 noiembrie 1919, la Neuilly sur Seine. 12 Probabil ministrul plenipotenţiar Victor Antonescu (1871-1947), om politic 6 Voicu Niţescu (1883-1968) jurnalist şi om politic român din Transilvania, liberal şi diplomat, ministru de Justiţie (4 ianuarie 1914-11 decembrie 1916) apoi membru marcant al Partidului Naţional Român. În anii Războiului Mondial de Finanţe (11 decembrie 1916-10 iulie 1917). A fost trimis la Paris ca ministru a trecut în Vechiul Regat şi a fost redactor al ziarului „România Mare”. plenipotenţiar (10 octombrie 1917-25 martie 1918). După semnarea Păcii de A făcut parte din delegaţia trimisă, în 1917, de guvernul român în Rusia Bucureşti a rămas la Paris ca simplu particular. Şi-a reluat postul la fi nele lui pentru organizarea Voluntarilor Ardeleni; preşedinte al Comitetului Naţional 1918 şi îl va păstra până la 20 decembrie 1919. În epoca interbelică va fi de mai al Românilor Emigraţi din Austro-Ungaria, constituit la Odessa, în ianuarie multe ori ministru plenipotenţiar (la Paris, ulterior la Geneva) apoi ministru de 1918, consilier tehnic al Delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris din Justiţie (14 noiembrie 1933-1 februarie 1935), de Finanţe (1 februarie 1935- 1919; din 1926 membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc, ministru de 29 august 1936) şi îi va succeda lui Nicolae Titulescu în funcţia de ministru al Justiţie şi apoi al Agriculturii şi Domeniilor în guvernările din anii 1928-1933. Afacerilor Străine (29 august 1936-28 decembrie 1937). 7 Cuvânt afl at la sfârşitul fi ecărei pagini din această scrisoare. 13 Congresul de Pace de la (13 iunie-13 iulie 1878), recunoscuse 8 Alexandru Vaida-Voevod, (1872-1950) om politic român din Transilvania, independenţa României condiţionat de acordarea de drepturi politice minorităţii membru marcant al Partidului Naţional Român, rol important în unirea evreieşti, ceea ce determinase, în octombrie 1879, modifi carea Art.7 din Transilvaniei cu România, preşedinte al Consiliul de miniştri (1 decembrie Constituţia de la 1866.

42 3 (85) 2019 document studii/documente IULIE 1919. MARELE STAT MAJOR ŞI CONSTITUIREA CORPURILOR 6 ŞI 7 ARMATĂ ÎN TRANSILVANIA

Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU1

omânia, în 3. Ambele contextul comandamente Rgeopolitic depindeau direct și geostrategic din de Ministerul de această parte a Război, din toate Europei a anului punctele de vedere; 1919, se afla, 4. Comandanţii nedeclarat, în stare de corp de armată de război cu Rusia și de divizii aveau sovietică și Ungaria, atribuţii teritoriale care nu recunoșteau de comandament, deciziile de unire recrutare și justiţie cu ţara a Basarabiei, asupra tuturor Bucovinei și a trupelor, serviciilor teritoriilor stăpânite Generalul de corp de armată și stabilimentelor de către Ungaria Constantin Christescu militare, ce aveau Generalul de corp de armată Arthur Văitoianu începând cu anul 1867. În această perioadă de timp, reședinţa în zona Marele Stat Major a avut ca responsabilitate regenerarea corpului de armată sau diviziei respective, potrivit forţelor și asigurarea resurselor atât din teritoriile care art. 35 din Legea de organizare a armatei; s-au afl at sub ocupaţia Puterilor Centrale, cât și cele 5. Justiţia militară se aplica prin curţi marţiale, intrate de scurt timp în compunerea statului român, dar organizate după modelul și compunerea curţilor marţiale și înfi inţarea de noi comandamente de corp de armată ale corpurilor de armată din Vechiul Regat. Curtea care aveau ca misiune principală conducerea activităţilor marţială de la Serviciul Organizării VI-VII din Sibiu și militare din Transilvania și Banat2. secţiunea sa din Cluj luau organizarea prezentată mai La 26 ianuarie 1919, șeful Marelui Stat Major, sus, la 12 iulie 1919. Toate procesele pendinte, precum general de corp de armată Constantin Christescu, și afacerile trimise spre instrumentare, urmau să se înainta ministrului de Război, general de corp de armată repartizeze între cele două curţi marţiale de la Corpul Arthur Văitoianu, confi denţial, „Decizia Ministerială 6 și 7 Armată, de către Serviciul Justiţiei Militare de la nr. 40” relativă la înfi inţarea marilor unităţi și unităţi Serviciul Organizării VI-VII, înainte de lichidarea lui. în Transilvania și Banat3. Ulterior acestei decizii, la Lucrările în curs ale acelui serviciu se vărsau Secţiei 7 iulie 1919, afl at la Sibiu, generalul Christescu aproba Justiţiei Militare din Ministerul de Război. Rezultatul „Instrucţiunile pentru crearea Comandamentelor Corpurilor acelor operaţiuni, însoţit de un memoriu arătând detaliat 6 și 7 Armată” [Cluj și Sibiu – n.n]. cum s-au făcut respectivele operaţiuni urma a se înainta În vederea îndeplinirii Ordinului Ministerului de Ministerului de Război (Secţia Justiţie Militară), până Război nr. 1378 din 2 iulie 1919 relativ la înfi inţarea la 25 iulie 1919; comandamentelor Corpurilor 6 și 7 Armată, se dispunea: 6. Centrele de instrucţie existente ale artileriei și 1. Serviciul de organizare al Corpurilor 6 și 7 ale trupelor tehnice, împreună cu școlile de subofi ţeri, Armată de la Sibiu se dizolva în data de 11 iulie 1919, precum și Centrul de Instrucţie al Infanteriei ce era în potrivit celor ce vor urma; curs a se organiza, rămâneau sub direcţiunea superioară și 2. Comandamentele Corpului 6 Armată la conducerea inspectoratelor tehnice ale armelor respective, Cluj și Corpului 7 [Armată – n.n] la Sibiu, începeau care urmau să dea toate ordinele și instrucţiunile de să funcţioneze, după toate regulile și atribuţiunile detaliu pentru buna lor funcţionare. Aceeași normă urma, comandamentelor din Vechiul Regat, pe data de pe viitor, pentru oricare alt centru de instrucţie care se 12 iulie 1919. Compunerea organică și ordinea de bătaie înfi inţa pentru alte arme sau servicii. Din punct de vedere se prezenta în tabele anexate; al disciplinei și administrativ, centrele de instrucţie se document 2019 3 (85) 43 studii/documente

27 mai 1919, Cluj. Defi larea Regimentului 4 Roșiori „Regina Maria” prin fața suveranilor României (sursa internet) afl au sub autoritatea comandamentului corpului de serviciile arătate în dreptul fi ecăruia, unde se prezentau armată pe teritoriul căruia se găseau; după lichidarea serviciului, luând cu ei dosarele și 7. Comisia de clasare a ofi ţerilor ardeleni trecea documentele necesare pentru continuarea serviciului, la Ministerul de Război (Serviciul Personalului). Acea respectiv la minister; comisie de clasare continua să lucreze pentru primirea în d) cei prevăzuţi în Tabela nr. 2 se puneau la armată a ofi ţerilor activi, foști în armata austro-ungară, dispoziţia Ministerului de Război pentru a li se da care cereau a fi primiţi în armata română și pentru însărcinări. Acești ofi ţeri rămâneau la Sibiu, până la stabilirea înscrierii în cadrele ofi ţerilor de rezervă a primirea ordinului de repartizare, urmând a pleca direct ofi ţerilor de rezervă din fosta armată austro-ungară; la noua lor destinaţie; 8. Biroul Controlului Gestiunilor Unităţilor e) Serviciul de Organizare al Corpurilor 6 și 7 Ardelene continua să rămână în Sibiu, cu personalul Armată repartiza personalul inferior și civil, dactilografi i prevăzut în Tabela nr. 1, cu un birou al Serviciului etc. la cele două comandamente de corp de armată. Control din Ministerul de Război, până ce se terminau Ofi ţerii și gradele inferioare ce prisoseau se mutau la operaţiunile de control al gestiunii trecute (până la trupă. Personalul civil, căruia nu i se găsea întrebuinţare data de 1 mai 1919). Operaţiunile posterioare datei după buget, se licenţia; de 1 mai 1919 se controlau de organele administrative 11. Comandamentele Diviziilor 17 și 19 Infanterie, ale comandamentelor, potrivit Legii de administraţie organizate după cum se arătă în ordinea de bătaie militară titlul III și IV; anexată, luau fi inţă pe data de 16 iulie 1919. Personalul 9. Biroul pensiunilor [pensiilor – n.n.] de la Serviciul lor se completa de Ministerul de Război, prin intervenţia Organizării VI-VII continua să rămână la Sibiu, cu comandamentelor corpurilor de armată respective; personalul prevăzut în Tabela nr. 1, ca birou al Serviciului 12. Regimentele de infanterie ale Diviziei 17 Contabilitate Pensii din Ministerul de Război; Infanterie își completau efectivele după Tabela de 10. Ofiţerii de la Serviciul Organizării VI-VII efective ale regimentelor-cadre din comandamentele treceau conform tabelelor anexate: teritoriale. Pentru organizarea regimentelor de artilerie a) în compunerea comandamentelor Corpurilor și batalionul de pioneri, corpul de armată respectiv urma 6 și 7 Armată și comandamentelor Diviziilor 17 și 19 să transmită ordinele necesare, atunci când mijloacele Infanterie, potrivit ordinelor de bătaie anexate4; materiale permiteau; b) cei prevăzuţi în Tabela nr. 1, punctele e și 13. Pentru Divizia 19 Infanterie, comandamentul g rămâneau la Sibiu în Serviciul Armamentului, diviziei lua măsuri pentru organizarea și funcţionarea Controlului și Pensiunilor, făcând parte din cadrele cercurilor de recrutare, cerând Ministerului de Război Ministerului de Război; completarea cu personal necesar. Pentru organizarea c) cei prevăzuţi în Tabela nr. 1 punctele a, b, c, d, f, h, regimentelor de infanterie, artilerie și batalionul de j urmau a fi mutaţi în cadrele Ministerului de Război, la pioneri, comandamentul diviziei avea ca sarcină să ceară

44 3 (85) 2019 document studii/documente

31 mai 1919, Sibiu. Defi larea trupelor române în prezența regelui Ferdinand I (sursa internet) prin Comandamentul Corpului 7 Armată ordine de la și adunarea materialelor, efectelor etc. de toate minister, imediat ce mijloacele materiale ar fi permis; categoriile; 14. Divizia 20 Infanterie compusă din Regimentele c) se completau, ulterior, efectivele regimentelor 98, 99, 100 și 104, cu artileria respectivă și batalionul de active. În același timp, se creau statele majore ale pioneri rămânea cu efectivele pe care le avea la acea dată regimentelor-cadre corespunzătoare din comandamentul și putea fi întrebuinţată pentru operaţii militare în locul teritorial; Diviziei 17 Infanterie. Regimentul 97 Infanterie din acea d) se completau efectivele regimentelor teritoriale; divizie rămânea la dispoziţia Marelui Cartier General, e) se înfi inţau regimentele de artilerie și batalioanele pentru paza căilor ferate. Celelalte trei regimente de pioneri respective, unde nu erau încă înfi inţate. de infanterie urmau a se înfi inţa pe rând, prin grija 17. Comandamentul Diviziei 19 Infanterie se Comandamentului Diviziei 20 Infanterie cu efectivele stabilea provizoriu la Lugoj, până când se putea muta regimentelor-cadre, pe măsură ce mijloacele materiale defi nitiv la Timișoara. Prin Decizia Ministerială nr. 40, erau asigurate, urmând a se face din timp intervenţiile Divizia 19 Infanterie cuprindea Cercurile de Recrutare necesare la minister pentru completarea efectivelor în Arad, Timișoara, Lugoj și Caransebeș, iar dislocarea ofi ţeri, cadre, echipament etc.; corpurilor de trupă ale Diviziilor 19 și 21 Infanterie 15. Divizia 21 Infanterie, compusă din Regimentele urma să fi e cea anexă; 105, 106, 107 și 108, împreună cu regimentele de artilerie 18. În fi ecare teritoriu de corp de armată era prevăzut și batalionul de pioneri rămânea cu efectivele de la acea să funcţioneze câte opt cercuri de recrutare, ale căror dată, putând fi întrebuinţată pentru acţiuni militare zone erau prevăzute într-o schiţă anexată. Organizarea în locul Diviziei 19 Infanterie. Celelalte două brigăzi cercurilor de recrutare, precum și funcţionarea lor era de infanterie (Brigăzile 55 și 56 Infanterie) luau fi inţă similară cu cea din Vechiul Regat, introducându-se prin grija Comandamentului Diviziei 21 Infanterie, cu aceleași norme și registre5. Comandanţi de corp de efectivele regimentelor-cadre, pe măsură ce posibilităţile armată și comandanţii Diviziilor 17 și 19 Infanterie materiale permiteau, făcându-se din timp intervenţiile aveau ca sarcină să urmărească de aproape organizarea necesare la Ministerul de Război pentru completarea cercurilor de recrutare, până când ajungea să funcţioneze efectivelor în ofi ţeri, cadre, echipament etc.; în mod normal; 16. Organizarea Diviziilor 17, 19, 20 și 21 Infanterie 19. a) Manutanţele de garnizoană, împreună cu urma a se face progresiv în ordinea priorităţilor: depozitele de subzistenţă funcţionau cum erau organizate a) se organizau complet cercurile de recrutare, în acel timp, prin Companiile de Subzistenţă 6 și 7 după luându-se toate măsurile pentru buna lor funcţionare; normele din Vechiul Regat. Fiecare corp de armată avea b) în al doilea rând se organizau statele majore câte un depozit regional de subzistenţă, respectiv la Cluj ale regimentelor de infanterie active, care se îngrijeau și Sibiu, organizate de aceleași companii de subzistenţă de chestiunea cazarmamentului unităţilor respective și care depindeau direct de corpul de armată. Depozitul document 2019 3 (85) 45 studii/documente Special de Subzistenţă, organizat la Sibiu, depindea și 21. Biroul Hărţilor de la Serviciul Organizării VI-VII pe viitor de Ministerul de Război; trecea la Serviciul Geografi c din Ministerul de Război; b) Atelierul regional de confecţii cu depozitul de 22. Serviciul de Automobile de la Serviciul echipament de la Sibiu, rămânea al Corpului 7 Armată, Organizării VI-VII rămânea la Sibiu și trecea în iar Corpul 6 Armată organiza unul similar la Cluj, după subordinea Regimentului Tracţiuni Automobilistice, în Tabelele de efective ale anului 1916; data de 12 iulie 1919, rămânând ca o unitate detașată a c) Spitalele militare, depozitele sanitare și companiile Regimentului Tracţiuni Automobilistice; sanitare ale celor două corpuri de armată rămâneau la 23. Comandamentele de corp de armată luau toate organizarea lor actuală; măsurile pregătitoare, în vederea executării dispoziţiunilor d) Atelierul de reparaţie, organizat de Serviciul din acele instrucţiuni, de îndată ce primeau ordine; Organizării VI-VII, sub denumirea de Uzina de 24. Până la 1 august 1919, se înainta de fiecare Reparaţii, se desfăcea pentru a forma cele două ateliere comandant de corp de armată Ministerului de Război și de reparaţii ale Corpurilor 6 și 7 (respectiv la Cluj și Marelui Stat Major direct, un raport detailat care trebuia Brașov), având organizarea și tabelele de efective date să atingă următoarele puncte: de Direcţia Armamentului din Ministerul de Război a) starea generală a comandamentelor și trupelor ca până la noi ordine; organizare, încadrare și efective; e) Depozitul de geniu de la Cojilar, lângă Alba Iulia, b) nevoile în echipament, armament, harnașament, continua să funcţioneze sub conducerea Direcţiei 4 cai etc.; Geniu din Ministerul de Război până la noi ordine; c) cazarmamentul; f) Depozitele de armament, muniţii, harnașamente d) nivelul instrucţiei ofi ţerilor, gradelor și trupei, și alte materiale, existente la acel moment în Ardeal, tragerile executate; continuau să funcţioneze sub conducerea Direcţiei e) moralul, disciplina, educaţia trupelor; Armamentului din Ministerul de Război. Acea direcţie f) starea sanitară; trebuia să ţină detașat un birou special, cu sediul la Sibiu; g) propuneri. 20. Serviciul Cazarmamentului era luat în primire de 25. Până la revenirea la starea normală (trecerea serviciile de geniu de la Comandamentele Corpurilor diviziilor pe picior de pace), Comandamentele Diviziilor 6 și 7 Armată, raportând situaţia și primind ordine de 17 și 19 Infanterie aveau ca atribuţiuni teritoriale în locul la Secţia Cazarmamentului Ardeal din Ministerul de Diviziilor 20 și 21 Infanterie. Astfel, aceste mari unităţi Război. Acel serviciu lua în subordine birourile de geniu aveau sub ordinele lor toate cercurile de recrutare din din garnizoane, după indicaţiile ce urmau să fi e date de Corpul 6 Armată [de la Cluj – n.n] și Corpul 7 Armată Serviciul Organizării VI-VII; [de la Sibiu – n.n].

July 1919. General Staff and the Establishment of Army Corps 6 and 7 in Transylvania Colonel Gabriel-George Pătraşcu, Ph.D.

Abstract: In the year 1919 General Staff had as responsibility the regeneration of forces and the assurance of resources both from the territories that were under occupation of as well as those recently introduced in the composition of the Romanian state, but also the establishment of new Army Corps commands, which had as main mission to manage the military activities from Transylvania and Banat. Keywords: responsibilities, headquarters, army corps, draft board, division, orders, infantry, establishment, structure.

NOTE

1 Arhivele Militare Naţionale Române. 2 Ion Giurcă, Maria Georgescu, Statul Major General Român (1859-1950). Organizare şi atribuţii funcţionale, Bucureşti, Editura Militară, 2012, p. 164. 3 Gabriel-George Pătraşcu, Organizarea militară a Transilvaniei şi Banatului în 1919, în revista „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, nr. 1(83)/2019. 4 Arhivele Militare Naţionale Române, Fond microfi lme, rola F II 2.1818, cd. 2589. 5 Ibidem, cd. 2590.

46 3 (85) 2019 document studii/documente ORAŞUL CONSTANŢA ÎN ANUL 1919

Dr. Constantin CHERAMIDOGLU1

are era situaţia orașului Constanţa, la începutul a căror aprovizionare cu alimente se ocupa tot primăria anului 1919? O imagine apropiată de realitate Constanţa5. Cne putem face pe baza documentelor de La 28 ianuarie 1919, ora 11, sosea comandantul arhivă ce s-au păstrat până astăzi. Armatelor de la Dunăre, generalul Berthelot, prilej pentru Administraţia română se reîntorcea la posturi, primarul Virgil Andronescu să cheme cetăţenii orașului începând din luna decembrie a anului 1918, dar spre a-i face o primire triumfală celebrului general francez. autoritatea principală în Dobrogea o Reţinem din textul chemării: „Voi care reprezentau militarii francezi ce făceau aţi suferit invazia dușmană, voi care parte din Armata de Dunăre. aţi avut totdeauna încredere în izbânda La 25 aprilie 1919, ministrul român de dreptăţii neamului românesc; voi, care Interne se adresa autorităţilor dobrogene, trăiţi zilele mari ale întregirii neamului; aducându-le la cunoștinţă prin ele și lăsaţi ocupaţiile voastre și veniţi să salutaţi trupelor franceze afl ate la Constanţa, pe marele comandant al trupelor aliate deciziile ce urmau să se aplice în zona liberatoare. Să salutăm cu toată dragostea Dobrogei. Redăm din acest ordin: „Dl. pe marele general al naţiunii nobile și ministru de Război ne-a informat prin generoase, să salutăm cu toată admiraţia adresa nr. 533/1919 că, în urma înţelegerii pe reprezentantul neamului de eroi, pe luate în prealabil cu Comandamentul cel ce fără preget aleargă pentru binele Aliat, a dispus următoarele în ce privește și siguranţa României Mari, de la Tisa teritoriul dobrogean2: până la Nistru și de la munţii din Nord 1) Corpul 5 Armată P.S. (Partea la Mare”6. Sedentară – n.n.), să-și întindă jurisdicţia Într-o proclamaţie anterioară către asupra întregului său teritoriu, deci și populaţia dobrogeană, generalul Berthelot asupra Dobrogei vechi și noi (Cadrilaterul), avertizase că „trupele franco-engleze nu unde se va aplica, de acest Comandament, Virgil Andronescu – primarul Constanței vor tolera nicio agitaţie indiferent de unde Legea stării de asediu. Curtea Marţială a ar veni și o vor reprima cu toată energia”, Corpului 5 Armată P.S. va judeca toate procesele inculpaţilor astfel că niciun locuitor de orice naţionalitate să nu fi e lezat de pe teritoriul său, conform legii excepţionale. în drepturile sale sau chiar molestat7. 2) Numirea de comandanţi de garnizoane în localităţile În seara zilei de 10/23 februarie 1919, Consiliul din Dobrogea până la sosirea trupelor (când se va permite Comunal al orașului Constanţa a organizat un banchet aceasta). în saloanele hotelului Grand „în onoarea glorioaselor 3) Cele trei companii de grăniceri destinate pentru armate franceze”8. frontiera Cadrilaterului să ia reședinţa provizorie în Tulcea În zilele de 24-28 decembrie 1919, se întorceau și Constanţa sau posturi mai mari în Babadag, Hârșova și acasă și primele trupe din garnizoana Constanţa. Astfel, Cernavodă”. populaţia era chemată să întâmpine la gară ostașii Trupele franceze din Dobrogea făceau parte din Regimentelor 34 Infanterie, 13 Artilerie și 18 Obuziere. Armata Dunării; la Constanţa ele erau comandate Primarul Virgil Andronescu înștiinţa constănţenii de de locotenent-colonelul Bonneau, care, împreună cu sosirea lor, cu cuvinte înfl ăcărate: „După o zbuciumare de ceilalţi ofi ţeri superiori francezi și englezi, locuiau în mai mult de trei ani, după lupte și greutăţi de nedescris, ce casa Manisalian de pe bulevardul Elisabeta3. au avut de îndurat acești eroi ai neamului în acest interval, La 12 ianuarie 1919, pleca din portul Constanţa la frontierele ţării, ei reintră la reședinţele și căminele lor ultimul vapor cu prizonieri italieni ce se întorceau adevărate. Cu această ocazie, îndemnăm populaţia orașului acasă4. La Constanţa se aflau, în primăvara anului Constanţa ca să facă o primire cât mai călduroasă acestor 1919, și un număr de 140 de refugiaţi sârbi, ce erau eroi, întâmpinându-i la gară în număr cât mai mare și a internaţi la Școala Primară de Fete nr. 1 din oraș, și de le ura de bună sosire”9. document 2019 3 (85) 47 studii/documente

Refugiați din Dobrogea După evacuarea trupelor bulgare din Dobrogea, nemulţumirile Guvernului otoman, care, la 24 mai 1919, autorităţile militare române și franceze au descoperit a adresat o notă verbală Înaltului Comisariat francez; se la locuitorii de origine bulgară din Dobrogea 60.000 solicita intervenţia acestuia pentru a se ușura aplicarea de arme ascunse, un mare număr de mitraliere și legilor asupra supușilor otomani din Dobrogea. Iată un grenade. Întreg acest material a fost confi scat cu acordul fragment din acest document: „rezultă din informaţiile autorităţilor militare franceze10. primite, că Tribunalul de Prima Instanţă din Constanţa, Apropierea zilei de 1 Mai făcea ca autorităţile după ce a chemat pe supușii mai sus citaţi, pe fi ecare în parte, centrale să pună în gardă pe cele locale faţă de și ar fi obţinut de la ei informaţii precise cu privire la averile eventualele manifestări ale forţelor bolșevizate. Iată un lor, a confi scat pe acestea din urmă, chiar în aceeași zi. Astfel, fragment dintr-o astfel de telegramă sosită la Prefectura a ordonat închiderea prăvăliilor lor, i-a împiedicat de a judeţului Constanţa la 30 aprilie 1919: „Vă este cunoscut exercita comerţul lor, le-a luat mașinile și uneltele, lipsindu-i că ziua de 1 Mai este o zi de manifestare a organizaţiilor de mijloacele lor de câștig și lăsându-i fără resurse, în mizerie. socialiste și muncitorești. Această zi poate fi însă și prilej De observat este că măsurile de mai sus au fost aplicate cu o de manifestare a organizaţiilor revoluţionare ce există pe rigoare deosebită la Constanţa, pe când la Galaţi și București, teritoriul Dobrogei; de aceea, vă rog, pentru a evita orice care sunt centre comerciale însemnate, ele nu au fost impuse cu surprindere să luaţi, de comun acord, cu autorităţile noastre aceeași strășnicie. Ministerul Imperial aducând cele ce preced militare și cu Comandamentele Armatelor Aliate, măsurile la cunoștinţa Înaltului Comisariat francez este încredinţat de supraveghere și de ordine necesare”. că dânsul va voi să recunoască nedreptatea procedeului Se atrăgea atenţia în special asupra „elementelor aplicat de către autorităţile române sus arătate, într-un oraș rusești ce au fost evacuate în Dobrogea și chiar a elementelor unde rezidă forţe militare franceze și în ajunul încheierii răzvrătite din Armatele Aliate”. Anume se cerea: „veţi păcii și îl roagă să binevoiască să intervină spre a invita pe confisca manifestele și publicaţiile de orice natură cu autorităţile în chestiune să revină asupra măsurilor arătate, caracter revoluţionar și veţi căuta a împiedica încercarea care nu au fost aplicate, până în prezent, supușilor români de fraternizare a elementelor bolșevizate cu organele din Imperiu”. administrative sau militare însărcinate cu menţinerea A doua zi se trimite o nouă notă Înaltului Comisariat ordinei. Aceeași atenţie trebuie să o aveţi asupra populaţiei francez, acuzând autorităţile românești că „urmează o bulgare și lipovene și să căutaţi a preveni mișcările la care politică de opresiune în contra elementului musulman din ar putea fi îndemnaţi de agitatori bulgari și organizaţiile Dobrogea. Așa bunăoară, ele pun stăpânire, cu forţa, pe revoluţionare ce vă sunt cunoscute”11. vitele și seminţele lor și împiedică pe musulmani să cultive Conform legislaţiei în vigoare, din 21 decembrie câmpurile lor”. Cercetând aceste aspecte, directorul 1916, averea imobiliară a supușilor statelor cu care Prefecturii avea să constate că plângerea guvernului România se afl a în confl ict trebuia declarată la tribunalul otoman nu era întemeiată. În fapt, ţăranii turci și tătari local și pusă sub sechestru până la încheierea păcii. din Dobrogea au lucrat în anii anteriori și pământurile Aplicarea acestei măsuri la Constanţa a provocat ce aparţineau românilor ce erau concentraţi sau refugiaţi

48 3 (85) 2019 document studii/documente dincolo de Dunăre, fără a avea un drept legal în acest 15 iunie la aceeași biserică erau pomeniţi membrii „corpului sens. La întoarcerea românilor, aceștia și-au reluat didactic primar căzuţi pe câmpul de onoare”14. terenurile pe care erau proprietari, chiar dacă unele dintre La 7 august 1919, Secţia Regională Constanţa a Societăţii ele fuseseră semănate de vecinii lor turci. De aici, fi rește, „Ocrotirea orfanilor de război” organiza o serbare la cazinoul unele nemulţumiri, dar la intervenţia Inspectoratului comunal, sub patronajul Crucii Roșii Americane15. Domenial din Constanţa s-a convenit „cu locuitorii La 20 mai 1919, primarul Virgil Andronescu români, ca la recoltare să înapoieze sămânţa și arătura solicita sprijinul ministrului Industriei, Comerţului și tătarilor, deși aceștia s-au folosit fără de niciun drept de Alimentaţiei, prezentându-i succint starea orașului și pământurile lor”. Tot la locuitorii musulmani s-au găsit necesităţile sale presante. Redăm în continuare din acest și vite pentru care nu aveau acte justifi cative, provenind concludent document de arhivă: „Cunoașteţi că starea din gospodăriile abandonate de românii refugiaţi în deplorabilă lăsată de dușmani în Constanţa este dureroasă. toamna anului 1916. Acum că fi ecare locuitor s-a reîntors la căminul lui, trebuie Problema care îi frământa pe conducătorii turci era începută viaţa de refacere a tot ce s-a stricat. Locuitorii însă alta, așa cum români mai ales, vedem din textul n-au putinţă a-și aceleiași note din repara imobilele 25 mai: „Astfel, și avutul lor, din strânși din toate lipsă de materiale părţile și lipsiţi prime ca lemn aproape complet de cherestea, de mijloace de trai var, cărămidă și și de muncă, acești ciment. Orașul bieţi musulmani Constanţa care, sunt nevoiţi ca și Giurgiu, să-și părăsească a suferit de pe căminul, ceea ce urma războiului, dă loc unui curent are mare nevoie de imigraţie, care de înaltul și se precizează din părintescul ce în ce mai bine, vostru sprijin. prin sosirea la În acest scop, vin Kara-Agatch a respectuos să vă Ruine în Constanța unui mare număr rog în numele de musulmani din Dobrogea. Fiind dat că Guvernul orășenilor și Consiliului Comunal să binevoiţi a ne aproba Imperial întâmpină mari greutăţi, în momentul de faţă, cu și nouă, ca în același mod să ni se înlesnească materialul reinstalarea emigranţilor rămași fără adăpost în interiorul lemnos din fabricile din ţară și din cel rămas de pe urma chiar al ţării, i-ar fi aproape cu neputinţă, din cauza lipsei dușmanului, cu un preţ mai avantajos. Avem nevoie de de locuinţe în Turcia, să primească și să întreţină o sumă de câteva sute de vagoane de cherestea de brad și stejar. În imigranţi veniţi din România”12. special, însă, comuna are de refăcut mobilierul complet la În paralel se desfășoară acţiuni legate de păstrarea 18 școli, la ofi ciile primăriei, poliţiei și serviciile ei, pentru memoriei eroilor căzuţi în lupte, dar se trece la construirea palatului comunal, a abatorului, a băilor de la reconstrucţia localităţilor, pentru înlăturarea urmelor Mamaia, a cazinoului comunal și a împrejmuirii parcurilor lăsate de anii de război și de ocupaţie. și tuturor locurilor virane din oraș, pentru care scop numai La 6 iunie 1919, se făcea publică iniţiativa directorilor ei îi trebuie 200 de vagoane”. Liceului „Mircea cel Bătrân” și al Școlii Normale din Ca urmare ministerul emite o autorizaţie, la 28 mai Constanţa, de a se ofi cia, a doua zi, sâmbăta de 7 iunie, la 1919, prin care Primăria Constanţa era autorizată, prin biserica catedrală, un serviciu divin în amintirea elevilor reprezentantul său, „a cumpăra din ţară și a transporta la acelor școli, dar și a militarilor și a celorlalte persoane Constanţa, pentru trebuinţele comunei, diferite materiale de dispărute în acel război. După slujbă, elevii celor două școli, lemnărie pentru construcţie, cherestea, var, cărămidă și ciment însoţiţi de cler și de cetăţenii orașului, aveau să se deplaseze, în cantitate de circa două sute vagoane”. Prin același act cei în procesiune, către cimitirele orașului, unde urmau să se de la căile ferate erau rugaţi „să înlesnească transportul desfășoare alte servicii religioase13. Ceva mai târziu, la acestor materiale, punând la dispoziţie vagoanele necesare”16. document 2019 3 (85) 49 studii/documente Câteva zile mai târziu, primarul Andronescu se fi siguri că părinţii își vor aduce copii la dispensar pentru adresează din nou ministrului, de această dată pentru a a fi vaccinaţi, edilii orașului au condiţionat reînnoirea solicita un ajutor pentru locuitorii orașului: „în Constanţa cartelei de pâine cu viza doctorului de la dispensarul se găsesc peste 900 de clădiri stricate de dușmani, care sunt unde se vaccinau copiii21. în mare parte proprietate a foștilor mobilizaţi”, iar „o bună La 11 februarie 1919, primarul V. Andronescu adresa parte din clădiri aparţin meseriașilor și lucrătorilor cărora un memoriu ministrului Aprovizionării, spre a obţine li s-au distrus atât atelierele, dar chiar și uneltele de lucru”. cota de făină necesară locuitorilor orașului. Iată însă cum Se solicita acum „pentru refacerea locuinţelor, mobilierului prezenta situaţia edilul constănţean: „Populaţia refugiată, și uneltelor o cantitate de lemne și cherestea, gratuit sau cu în cea mai mare parte, s-a înapoiat în Constanţa. După reducere”. În urma înţelegerii cu ministerul, s-a decis ca cartelele de pâine eliberate în urma unui recensământ făcut, 400 de vagoane de cherestea sosită de la Nehoiași, să fi e s-au găsit 28.000 de sufl ete. Această populaţie tinde a se mări încărcată la Brăila în vapoarele ce plecau spre Constanţa, din cauză că în jurul Constanţei satele au fost distruse de „pentru refacerea locuinţelor dobrogenilor”17. dușman și o bună parte din populaţie neavând unde locui a Primăria Constanţa împreună cu Societatea Marilor venit și s-a stabilit la Constanţa, unde cu toată aglomeraţia Stabilimente au început lucrările de refacere a cazinoului totuși poate găsi un adăpost și hrană”. ce fusese puternic afectat de bombardamentele inamice În aceeași zi, același primar se adresa și șefului celei de-a din octombrie 1916. Asemenea și clădirea hotelului VI-a Regiuni Alimentare, care, conform cadrului legal de Palace, al aceleiași societăţii fusese și ea devalizată de la 9 ianuarie 1919, coordona Serviciul de aprovizionare tot mobilierul specifi c, astfel că s-au adus în acea vară al judeţelor din dreapta Dunării; de această dată, nu se de la Paris toate dotările necesare atât hotelului, cât și avea în vedere numai perioada zilelor următoare, ci și cazinoului din Constanţa, în încercarea de a le pune asigurarea seminţelor ce puteau fi plantate în primăvară pe mai repede în exploatare, pentru recuperarea pagubelor terenurile din jurul orașului. Iată câteva din argumentele suferite18. lui Virgil Andronescu: „Orașul Constanţa are nevoie absolută O preocupare serioasă a autorităţilor, la acea vreme, de alimente. Populaţia suferă enorm din cauza absenţei era legată de aprovizionarea populaţiei cu alimentele de alimentelor de prima necesitate, cum sunt fasolea, porumbul, bază necesare. După cum declarau arendașii moșiilor din cartofi i, mazărea, orzul, ceapa și altele. Preţurile pieţei sunt jurul Constanţei, „la venirea autorităţilor românești nu se libere comerţului și cu mari greutăţi se pot aduce mici cantităţi. afl a niciun bob de grâu în nicio magazie” din Constanţa19, Fasolea se vinde cu 7 lei kg, cartofi i cu 5-6 lei kg, orzul cu 3 lei astfel că aprovizionarea orașului cu alimentele de bază kg, porumbul cu 4 lei kg. Cu aceste preţuri populaţia nu se poate a constituit prima grijă a autorităţilor în anul 1919. Se hrăni și din cauza mizeriei, bolile contagioase, variola și tifosul aduceau, astfel, din Moldova 3 vagoane cu cartofi , din exantematic fac ravagii simţitoare. Primăvara se apropie. judeţul Caliacra 10.000 de miei pentru consum, sarea de Măsuri trebuie luate de urgenţă pentru ca acum, în primăvară, la salina Slănic, iar făina se descărca din vapoarele ţărilor să avem seminţele necesare grădinilor de zarzavat cărora aliate afl ate în portul Constanţa. Comercianţii locali se urmează să le dăm o cât mai întinsă dezvoltare. În consecinţă, străduiau și ei să aducă pe piaţă alimentele defi citare, pentru necesarul total al orașului avem imediat nevoie de precum zahărul, uleiul și în principal carnea20. 40 vagoane de cartofi, din care 20 pentru consumaţie și Trebuie avut în vedere greutatea cu care se făcea 20 pentru sămânţă. Ne mai trebuie 6.000 kg arpagic, 20 aprovizionarea Constanţei, mărfurile sosind cu vaporul vagoane fasole, 20 vagoane orz, 30 vagoane porumb, 5 vagoane de la Brăila, Galaţi sau chiar de la Constantinopol, mazăre”. Se dorea acordul pentru a se putea achiziţiona iar din judeţele din jur cu căruţele, podul de la Borcea aceste produse din judeţele Moldovei și apoi, de la Galaţi fiind distrus din timpul războiului. Pentru a ușura să fi e aduse pe calea apei la Constanţa22. obţinerea autorizaţiilor necesare, la București se afl a tot De pe piaţa Constanţei lipseau însă și alte alimente timpul ajutorul de primar Ion Berberianu, care primea obișnuite pentru locuitorii săi, așa-numitele „coloniale”, telegrame de la Constanţa privind intervenţiile pe care iar comercianţii locali, precum Terzian sau Damadian, urma să le facă spre a intra în posesia aprobărilor de cu legături de afaceri pe piaţa de la Constantinopol, achiziţii de alimente din alte judeţe. solicitau primăriei să intervină pe lângă Comandamentul Prin noile cartele, intrate în vigoare la 1 februarie 1919, Aliat francez, spre a obţine aprobarea de a aduce la primăria Constanţei urmărea să asigure aprovizionarea Constanţa mărfurile atât de dorite de constănţeni: ulei întregii populaţii cu alimentele de bază: pâine, fasole, de măsline, lămâi, stafi de, sardele, halva, dar și săpun23. La mălai, zahăr etc.; pentru aceasta toţi capii de familie fel, Bercovici și Tobias se ofereau să procure din Grecia trebuiau să depună o declaraţie nominală a persoanelor și Turcia, pește sărat și lemn de foc, pe care constănţenii afl ate în gospodăria lor. Interesant este faptul că pentru a nu le găseau pe piaţa locală24.

50 3 (85) 2019 document studii/documente Raţia de făină pentru o persoană s-a redus, începând cu locuinţelor lor până la jumătatea drumului, iar gunoaiele le 7 martie 1919, la doar 175 grame pe zi; pâinea era de 440 de vor strânge în grămezi pe marginea trotuarului, de unde vor grame, pentru două zile de persoană și costa 90 de bani, fi ind fi ridicate în vehiculele Primăriei și transportate afară din distribuită la două zile la brutării și depozitele comunale, oraș. Toţi hangii din cuprinsul orașului sunt obligaţi a ţine pe cartelă25. Având în vedere că la abatorul din Constanţa curţile hanurilor și grajdurilor în cea mai perfectă stare de se tăiau rar vite, tăierile făcându-se mai mult clandestin, curăţenie, ridicând gunoaiele în fi ecare zi și transportându-le astfel că nu se asigura controlul veterinar al animalelor, iar cu propriile lor mijloace în gropile de la cărămidărie”28. carnea se vindea pe ascuns la suprapreţ, Primăria Constanţei Cât despre igiena locuitorilor, aceștia erau obligaţi să era nevoită să limiteze consumul de carne în restaurante la facă baie obligatoriu la băile moderne din oraș - strada zilele de marţi, joi și duminică, carnea fi ind procurată de Al. Lahovari - pentru a se evita răspândirea tifosul restaurante pe baza bonurilor de la primărie26. exantematic, transportat lesne de păduchi în condiţii În aceste condiţii era normal să apară specula cu de necurăţenie. alimente, iar preţul produselor defi citare să crească rapid. Restabilirea vieţii politice în cadrul normal implica Afl at în control pe teren, inspectorul de la Primăria și organizarea primelor alegeri de după război, iar Constanţa, A. Septville, sesiza această situaţie primarului: autorităţile locale aveau multe atribuţii în acest sens. La „cum zilnic se transportă din oraș cu calea ferată de către 15 mai 1919, urmau să aibă loc alegeri pentru Cameră speculanţi tot felul de alimente și din care cauză pe fi ece zi și Senat, dar apoi au fost amânate pentru 28, 29 iulie se scumpesc tot mai mult alimentele, chiar joi, când eu eram și 4 august, apoi la 15-21 septembrie. Cetăţenii erau încă la Borcea, erau tocmai 20 din acești pretinși negustori cu chemaţi să verifi ce înscrierea lor în listele electorale saci de cafea, cu lăzi de pește, măsline și diferite alte alimente. și apoi să-și ridice certifi catele de alegători29. Ulterior Pentru împiedicarea acestei specule și pentru ca alimentele să alegerile generale au fost din nou amânate, pentru zilele nu mai iasă din oraș, rog să binevoiţi a-mi da o delegaţie ca de 2-8 noiembrie 191930. împreună cu funcţionarul N. Ciocea să fi m la fi ece tren și să Suferinţele cauzate de război nu puteau fi alinate pot controla și confi sca toate alimentele ce ies în mod clandestin ușor, locuinţele distruse se reparau și ele cu greutate, dar din oraș”. Rezoluţia primarului îi acorda delegaţia cerută27. totuși viaţa mergea înainte… Curăţenia orașului era greu de realizat, după trecerea La 9 iunie 1919, Comandamentul Militar francez războiului; armatele inamice de ocupaţie au lăsat în urma de la Constanţa se adresa primarului pentru a afl a ce lor multă mizerie, curţile caselor fi ind pline de bălegar, documente trebuie să prezinte un militar francez ce asemenea și străzile. Prin ordonanţe ale primarului dorea să se căsătorească aici cu o româncă, iar primarul îi locuitorii au fost obligaţi să asigure curăţenia orașului. răspundea cu rapiditate, lămurind că legislaţia noastră nu Iată un fragment din documentul de arhivă: „Toţi cerea decât un act de identitate al francezului respectiv31. locuitorii orașului sunt obligaţi de a mătura strada în dreptul Era un semn că viaţa își reintra în drepturile sale fi rești…

Th e City Constanţa in 1919 - Constantin Cheramidoglu, Ph.D. Abstract: Th e year 1919 is marked by the eff orts of both the authorities and the population to return to their daily activities. Th rough the mayor’s eff orts, many actions were carried out aimed at restoring order and legality, regulating the status of refugees, supplying the population with food, goods and materials of strict necessity for the restoration of the destroyed buildings. Also ceremonies to honor the memory of the heroes from Constanţa took place. Keywords: 1919, Constanţa, mayor Virgil Andronescu, daily life, inhabitants, refugees.

NOTE

1 Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale. 16 Ibidem, dosar 28/1919, ff. 34, 39. 2 Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale (în continuare SJAN. 17 Ibidem, ff. 41, 57. Cta), fond Prefectura Constanţa, dosar 1/1919, f. 9. 18 Ibidem, dosar 20/1919, passim. 3 Idem, fond Primăria Constanta, dosar 29/1918-1919, f. 4. 19 Ibidem, dosar 28/1919, f. 4. 4 Ibidem, f. 40. 20 Ibidem, ff. 24, 26, 35, 87. 5 Ibidem, dosar 27/1919, f. 142. 21 Ibidem, dosar 29/1918-1919, ff. 33, 41. 6 Ibidem, dosar 29/1918-1919, f. 50. 22 Ibidem, dosar 27/1919, ff. 10, 23, 24. 7 „Bulletin periodique de la presse bulgare”, Paris, Ministère de la guerre, din 23 Ibidem, f. 25. 16 februarie 1919, p. 6. 24 Ibidem, f. 151. 8 SJAN.Cta, fond Primăria Constanţa, dosar 27/1919, f. 39 v. 25 Ibidem, dosar 29/1918-1919, f. 65. 9 Ibidem, dosar 15/1919, f. 56. 26 10 „Journal des débats politiques et littéraires” nr. 222 din 11 august 1919, p. 2. Ibidem, f. 48. 27 11 SJAN.Cta, fond Primăria Constanţa, dosar 15/1919, f. 6. Ibidem, dosar 27/1919, f19. 28 12 Ibidem, ff. 134-140. Ibidem, dosar 29/1918-1919, f.59. 13 Ibidem, dosar 7/1919, f. 16. 29 Ibidem, ff. 87. 106. 14 Ibidem, f. 21. 30 Ibidem, dosar 4/1919, f. 1. 15 Ibidem, f. 27. 31 Ibidem, ff. 93, 94. document 2019 3 (85) 51 studii/documente ROLUL ARMATEI ÎN TÂRGU MUREŞ ŞI ÎMPREJURIMI LA 1919

Dr. Peter MOLDOVAN1

upă ce, în urma denunţării păcii de la București, armata română a trecut din Dnou Carpaţii, la 24 noiembrie 1918, Regimentul 12 Infanterie „Cantemir” este cantonat la Târgu Mureș, începând cu data de 2 decembrie 19182. Proclamaţia generalului de divizie Traian Moșoiu adresată românilor în momentul trecerii Carpaţilor sintetizează istoria zbuciumată, dar și glorioasă a poporului român la ceasul libertăţii supreme. Deja la începutul anului 1919 exista un ofi ţer de legătură între Prefectura românească a judeţului și autorităţile militare, în persoana locotenentului Teodor Pașca de la Corpul Voluntarilor Români Ardeleni și Bucovineni3 care apoi va intra în slujba orașului. Primul prefect român al Târgu Mureșului și al judeţului Mureș-Turda, Ioan Vescan, îi cerea generalului Traian Moșoiu, la începutul anului 1919, să renunţe la decizia de a deplasa Regimentul 12 Infanterie „Cantemir” la Turda, argumentând că acţiunea de dezarmare a populaţiei din judeţ nu s-a încheiat, iar paza orașului Târgu Mureș presupune forţe importante4. Este acesta un moment de interacţiune între autorităţile civile și ofi ţerii din armata română. Pentru o Generalul Traian Moșoiu cooperare optimală, a fost emisă, în vara anului 1919, o circulară prin care se stabileau principiile de colaborare l-a recomandat pe Nicolae Crăciun pentru postul de 10 între cele două autorităţi5. Exista, de asemenea, un șef al Serviciului de Siguranţă din Târgu Mureș . Regulament privitor la situaţiile în care armata putea Funcţionărimea orașului era în continuare aproape fi întrebuinţată în caz de tulburări6. exclusiv maghiară. Pe fondul acţiunilor militare afl ate O altă circulară difuzată în toamna aceluiași an, în derulare, în cursul lunii ianuarie 1919, funcţionarii comunica faptul că limba de serviciu a armatei, precum fostului stat ungar care nu au depus jurământul de și limba de corespondenţă cu armata română este credinţă sau care, deși îl depuseseră, au cerut nulifi carea exclusiv limba română7. În acest context, probabil, lui, au demisionat din funcţie11. Comandamentul Garnizoanei Târgu Mureș solicita După intrarea armatelor române în Budapesta, acești autorităţilor civile să ia măsuri urgente ca semnele funcţionari au fost deprimaţi, realizând că au rămas fără de validare ale documentelor de corespondenţă, adică post și fără un mijloc de trai12. Iuliu Maniu, președintele ștampilele, să fi e inscripţionate în limba română8. Consiliului Dirigent, anunţa, printr-o telegramă din Rolul armatei în numirea în funcţie a unor funcţionari 26 august 1919, că ofensiva maghiară a fost învinsă pe români, imediat după momentul 1 Decembrie 1918, era toate liniile, ungurii retrăgându-se în dezordine și cu necesar, în cadrul efortului de organizare a provinciei mari pierderi13. reunite. La 15 decembrie 1918, generalul Moșoiu l-a La începutul anului 1919, debutează acţiunea de împuternicit pe căpitanul Ștefan Pop să funcţioneze ca recrutare a tinerilor din contingentele 1885, 1887 reprezentant al românilor pe lângă Poliţia din Târgu și 1889 în armata română sau, în limbajul vremii, Mureș, începând cu data de 20 ianuarie 19199. Tot el asentările. Până în primăvară au fost recrutaţi 3.030

52 3 (85) 2019 document studii/documente de tineri români și sași. Prefectul Vescan informa că tinerii vin „tot cu același drag spre a fi înrolaţi sub drapelul regimentului românesc”14. Că totuși recrutările nu au avut mereu un parcurs lin o dovedește adresa Comandamentului Cercului de Recrutare din Târgu Mureș care clama faptul că oamenii care au fost asentaţi în zilele de 5-9 aprilie, nu s-au prezentat la regimentele unde au fost repartizaţi ci au plecat acasă15. În aceeași primăvară s-a dat ordin de mobilizare generală. Iuliu Maniu atenţiona, prin telegrama din 8 aprilie 1919, să nu se dea crezare știrilor că ungurii s-au retras și că s-ar fi renunţat la mobilizare16. În aceeași perioadă sosește la Târgu Mureș,Comisia americană de constatare alcătuită din Charles Moorfi eld Stoney și Davidson17. La scurt timp după această vizită, mai exact la 24 februarie 1919, Divizia 7 a Corpului 4 Armată anunţă că va sosi la Târgu Mureș o misiune franceză compusă din coloneii Trousen și Tilly, însărcinaţi de mareșalul Foch să viziteze Transilvania18. Probabil ca urmare a înţelegerilor încheiate cu puterile învingătoare, s-a luat decizia înfi inţării unor comisii care să ia în evidenţă caii provenind din fostele armate austro-ungare și germane19.

Th e Role of the Army in Târgu Mureş and Surroundings in 1919 Peter Moldovan, Ph.D.

Abstract: Regiment 12 Infantry “Cantemir” was the fi rst unit stationed in Târgu Mureş, starting with December 2, 1918. Gradually, the civilian authorities and the offi cers of the Romanian army began to establish collaborative relations, not always without incidents. Th e situation in the area was supervised by the US and French military Commissions. Keywords: Regiment 12 Infantry “Cantemir”, Târgu Mureş, civil authorities, international military commissions, 1919.

NOTE

1 Serviciul Judeţean Mureş al Arhivelor Naţionale. 9 Ibidem, dosar nr. crt. 3, f. 15. 2 Vasile Netea, O zi din istoria Transilvaniei, Bucureşti, f.a., f.e., pp. 10 Ibidem, dosar nr. crt. 14, f. 118. 194-195. 11 Ibidem, dosar nr. crt. 5, f. 1. 3 Serviciul Judeţean Mureş al Arhivelor Naţionale, (în continuare 12 Ibidem, dosar nr. crt. 2, f. 51. SJAN Mureş), Fond Prefectura Mureş, Prefect – Acte prezidenţiale, 13 Ibidem, f. 49. dosar nr. crt. 13/1919, f. 19. 14 Ibidem, dosar nr. crt. 4, ff. 3-4. 4 Ibidem, dosar nr. crt. 2/1919, f. 3. 15 Ibidem, dosar nr. crt. 15, f. 30. 5 Ibidem, f. 54. 16 Ibidem, f. 33. 6 Ibidem, f. 59. 17 Ibidem, dosar nr. crt. 6, ff. 1-4. 7 Ibidem, dosar nr. crt. 10, f. 25. 18 Ibidem, f. 5. 8 Ibidem, f. 35. 19 Ibidem, dosar nr. crt. 15, f. 6.

document 2019 3 (85) 53 studii/documente REPERE PRIVIND ORGANIZAREA CENZURII POŞTALE MILITARE ÎN PERIOADA REGIMULUI ANTONESCIAN

Colonel Dr. Petrişor FLOREA1 Dr. Iulian Stelian BOŢOGHINĂ2 Dr. George Daniel UNGUREANU3

rticolul de faţă, al treilea dintr-o serie privind rând Marea Britanie, cu dominioanele sale (Canada, evoluţia cenzurii în România modernă, are Australia, Noua Zeelandă, Uniunea Sud-Africană), dar Aca interval temporal de referinţă scurta, dar și Statele Unite ale Americii7. Pentru corespondenţa dramatica perioadă a regimului antonescian (septembrie între persoane cetăţeni ai unor state inamice, în anii celui 1940-23 august 1944), care coincide, într-o măsură de-al Doilea Război Mondial, a funcţionat, în neutra destul de mare, cu perioada războiului antisovietic Portugalie, Căsuţa Poștală nr. 506, folosită și de către (22 iunie 1941-23 august 1944), purtat alături de România, dar numai pe perioada războiului antisovietic Germania nazistă și alte state aliate sau satelite ale (22 iunie 1941-23 august 1944)8. acesteia. Regimul antonescian a fost caracterizat de La data de 2 decembrie 1941, Președinţia Consiliului către istorici în diferite moduri: „dictatură fascistă”, de Miniștri a emis Decizia nr. 53, privind Cenzura „dictatură militară”, „dictatură militaro-fascistă”, „regim Presei. Această structură funcţiona pe lângă Președinţia autoritar” etc. Oricum, dincolo de toate deosebirile de Consiliului de Miniștri (art. 1) și avea ca atribuţii apreciere dintre specialiști, este limpede că regimul lui controlul presei și al oricăror publicaţii interne, Ion Antonescu nu a fost unul democratic sau liberal răspândite prin orice mijloace (art. 2, lit. a), precum și (dar nici unul realmente totalitar), iar anticomunismul al celor de provenienţă străină (art. 2, lit. b), precum și a reprezentat o importantă constantă a sa. Fără a se controlul textelor destinare prezentării sau reprezentării sprijini pe un partid politic (colaborarea difi cilă cu în public (art. 2, lit. c). Conform articolului 3, Cenzura Mișcarea Legionară nu a durat decât până în ianuarie Presei putea împiedica apariţia oricărei publicaţii sau 1941) și fără a fi teoreticianul sau adeptul unei ideologii doar a unor știri și articole. Articolul 4 desemna la originale, Ion Antonescu avea o concepţie politică axată conducerea Cenzurii Presei un Comitet, din cadrul pe naţionalism etnicist (cu o importantă încărcătură căruia președintele Consiliului de Miniștri desemna xenofobă, mai ales antisemită), conservatorism un șef9. La 1 august 1942, au fost adoptate normele (respect faţă de tradiţie, ierarhie, autoritate și instituţii de cenzurare a publicaţiilor străine sosite în ţară; la tradiţionale ca Școala, Biserica și Armata), armonie acea dată, șef al cenzurii militare era maiorul magistrat socială, ordine, legalitate și disciplină4. D.D. Atanasiu, iar de presa străină răspundea A. În aceste condiţii, cenzura a continuat să funcţioneze, Constantinescu10. subordonată noilor imperative politico-ideologice. În urma evoluţiei iniţiale, în general favorabile, a Totuși, până la debutul războiului antisovietic, cenzura războiului antisovietic, în vara și toamna anului 1941, poștală militară a acţionat în mod secret, camufl at, teritoriul dintre Nistru și Bugul de Sud (așa-numita fără a-și declara public activitatea și fără a lăsa în mod Transnistrie) a fost plasat sub administraţie militară deliberat urme (prin ștampilare), cu excepţia unor cazuri românească, în unele medii românești și străine izolate5. vehiculându-se ideea unei viitoare anexări la România. La data de 26 iunie 1941, a fost emisă Decizia nr. La 23 septembrie 1942, Marele Stat Major a aprobat, 63.352 a Președinţiei Consiliului de Miniștri, care prin Ordinul nr. 220.950, schimbul de corespondenţă prevedea, în mod explicit, instituirea cenzurii asupra cu Transnistria, în limbile rusă și ucraineană, aprobare corespondenţei poștale civile, pe întreg teritoriul de care a stat la baza Ordinului de Serviciu nr. 3355 din 30 atunci al ţării6. Începând din decembrie 1941, pe măsura septembrie 1942 al Secţiei Cenzură din cadrul M.St.M., cristalizării și a consolidării Coaliţiei Naţiunilor Unite, prin care misiunea cenzurării corespondenţei dintre a intervenit starea de război între România și o serie România și Transnistria revenea Serviciului Cenzurii de state membre ale coaliţiei respective, în primul Corespondenţei Externe11. Plasarea corespondenţei

54 3 (85) 2019 document studii/documente cu Transnistria în aria de responsabilitate a Serviciului ofi ciilor diplomatice sau membrilor corpului diplomatic Cenzurii Corespondenţei Externe reprezenta o formă acreditat în România (inclusiv membrii Misiunilor de delimitare a autorităţilor române faţă de proiectele Militare Germană și Italiană) și cea expediată de aceștia, și speculaţiile anexioniste vizând teritoriul de la est de corespondenţa privată adresată unităţilor militare, Nistru. Birourilor Statistice Militare (București, Sibiu și Cele mai importante reglementări privind cenzura Chișinău) și tuturor instituţiilor civile de stat (ministere, corespondenţei poștale, în perioada regimului prefecturi, primării, percepţii, ofi cii poștale, administraţii antonescian, au fost Instrucţiunile nr. 225.200, emise fi nanciare). de către M.St.M. la data de 20 octombrie 1942, sub Era interzisă expedierea următoarelor tipuri de semnăturile generalului Ilie Ștefl ea, șeful M.St.M. și corespondenţă: corespondenţa redactată în altă limbă locotenent-colonelului V. Nicolau12. decât cele admise: română, germană, italiană, franceză, Conform documentului citat, dreptul de a cenzura maghiară, slovacă, sârbă, croată și turcă; corespondenţa corespondenţa revenea Președinţiei Consiliului de cifrată, scrisă în limbaj ne-convenţional, ilizibilă sau Miniștri, care și-l exercita prin intermediul M.St.M., neinteligibilă, total sau parţial, elaborată sub formă în strânsă legătură cu Ministerul Afacerilor Interne de stenograme, probleme de șah, ghicitori etc.; și cu Serviciul Special de Informaţii. Rolul cenzurii corespondenţa conţinând nemulţumiri, critici sau consta, pe de o parte, în prevenirea expedierii prin ofense la adresa regimului din România și din statele poștă a unor știri sau zvonuri alarmiste și tendenţioase, aliate, sau a naţiunilor respective; propaganda politică ori a unor informaţii secrete, iar pe de altă parte, în opoziţionistă sau în favoarea unor culte religioase decelarea și monitorizarea stării de spirit a populaţiei. ne-autorizate; mesajele defetiste; știrile privitoare la Conducerea, controlul și îndrumarea întregii activităţi armată; îndemnurile la „acte reprobabile”, împotriva de cenzură erau exercitate de către Serviciul Central al siguranţei statului, a moralei publice, corectitudinii Cenzurii Corespondenţei, având în frunte un militar cetăţenești etc.; care prezintă conţinut suspect; de stat-major, cu gradul de colonel sau locotenent- pornografi a. colonel, plasat în subordinea directă a șefului Secţiei De asemenea, era interzisă expedierea de fotografi i, 2 Informaţii din cadrul M.St.M. Șeful Serviciului cărţi poștale ilustrate, planuri etc., precum și a unor Central al Cenzurii Corespondenţei avea ca principală scrisori conţinând bilete de bancă, monede, dispoziţii atribuţie sintetizarea datelor culese în urma citirii de plată sau timbre poștale. corespondenţei de către subalternii săi și elaborarea, Birourile (judeţene) de Cenzură a Corespondenţei pe această bază, a unor buletine informative, destinate Interne aveau obligaţia de a înainta lunar câte o dare Președinţiei Consiliului de Miniștri, Serviciului Special seamă, pe baza informaţiilor culese în urma citirii de Informaţii, M.St.M., Ministerului Afacerilor Străine corespondenţei și a altor activităţi. Dările de seamă și Ministerului Propagandei Naţionale. aveau o structură prestabilită: starea de spirit a populaţiei, Cenzura corespondenţei interne era organizată, „curentele sociale”, manifestările grupărilor politice grosso modo, pe judeţe. Pe lângă fi ecare Ofi ciu P.T.T. (îndeosebi cele considerate subversive), activitatea (Poștă, Telegraf, Telefon) judeţean și din Capitală „sectelor religioase”, manifestările minorităţilor etnice, funcţiona câte un birou de cenzură. Alte birouri de informaţii diverse, zvonuri, statistica activităţii Biroului, cenzură funcţionau la Orșova, Reșiţa, Petroșani, Cugir, greutăţile întâmpinate și, respectiv, propuneri. Câmpina și Sărata. Serviciul Cenzurii Corespondenţei Externe trebuia Monitorizarea corespondenţei externe era plasată în să înainteze săptămânal dări de seamă cuprinzând: sarcina Serviciului Cenzurii Corespondenţei Externe, informaţii generale (politice, economice, culturale, cu sediul la București. militare etc.) din diferite ţări, legăturile suspecte între Instrucţiunile din 20 octombrie 1942 prevedeau și cetăţeni români și cetăţeni străini, manifestările de exceptarea de la cenzurare a unor anumite categorii de infi delitate faţă de ţară ale „românilor, minoritarilor și corespondenţă: corespondenţa ofi cială, corespondenţa supușilor străini cu pașaport”, legăturile cu străinătatea adresată înalţilor demnitari ai statului (membrii ale diverselor personalităţi și grupări politice, conduita Familiei Regale, funcţionarii Casei Regale, miniștrii, cetăţenilor români aflaţi în străinătate, statistica șefii M.St.M., guvernatorii Basarabiei, Bucovinei activităţii, greutăţile întâmpinate și , respectiv, propuneri. și Transnistriei, șeful S.S.I., Patriarhul, președintele Pe baza dărilor de seamă primite din teritoriu și de Academiei Române etc.), corespondenţa adresată la Serviciul Cenzurii Corespondenţei Externe, Serviciul document 2019 3 (85) 55 studii/documente Central al Cenzurii urma să elaboreze dări de seamă și În luna ianuarie 1943, la nivelul întregului teritoriu rapoarte, înaintate M.St.M. al României de atunci, incluzând Basarabia și Bucovina, Cenzurarea corespondenţei interne redactate în dar nu și Ardealul de Nord, funcţionau Birouri de limbile străine permise era efectuată la nivelul birourilor Cenzură pe lângă Ofi ciile P.T.T. în 67 de localităţi, judeţene, de către cunoscătorii limbilor respective. Cel reședinţă sau ne-reședinţă de judeţ18. mai facil de cenzurat era corespondenţa în limbile În privinţa evreilor deportaţi în Transnistria, franceză și germană, pentru care existau funcţionari la cenzurarea corespondenţei acestora a fost reglementată toate birourile amintite. Cenzori cunoscători ai limbii prin Ordinul Secret nr. 12/D din 22 februarie 1943. italiene funcţionau pe lângă birourile din București, Acest ordin interzicea evreilor din Transnistria să Iași, Cernăuţi, Chișinău, Galaţi, Ploiești, Constanţa, expedieze scrisori în străinătate, dar le permitea să Craiova, Sibiu și Timișoara, iar corespondenţa în primească scrisori din străinătate, cu condiţia să fi e, limba maghiară putea fi citită și cenzurată la București în prealabil, „riguros cenzurate” de către Serviciul și la toate birourile din Ardeal și Banat. Mai puţine Corespondenţei Externe. Evreii din interiorul ţării nu erau birourile care includeau cunoscători ai limbilor aveau dreptul să corespondeze cu cei din Transnistria, croată (București și Timișoara), slovacă (idem), sârbă cu excepţia evreilor trimiși la est de Nistru în calitate de (Timișoara) și turcă (București). specialiști (medici, ingineri etc.). Corespondenţa între La 15 decembrie 1942, au intrat în vigoare Centrala Evreilor din România și Comitetele Evreiești Instrucţiunile tehnice pentru organizarea și funcţionarea ale ghetourilor din Transnistria era limitată la scrisori cenzurii militare, urmate, la 23 decembrie, de o serie de colective referitoare la starea de sănătate a celor afl aţi în instrucţiuni privind disciplina muncii13. ghetouri19. Ulterior, avea să fi e aprobată corespondenţa În delimitarea ariilor de competenţă ale diferitelor desfășurată prin Crucea Roșie20. structuri ale cenzurii militare s-au ivit, totuși, unele Tensiunile româno-maghiare și-au făcut simţite probleme. Astfel, la 19 decembrie 1942, șeful Biroului efectele și în domeniul atitudinii celor două state faţă de de Cenzură Poștală din Turnu-Severin, printr-un circulaţia unor tipărituri religioase. Astfel, prin Ordinul raport secret adresat Serviciului Central al Cenzurii Secret nr. 5052 din 15 noiembrie 1943, Serviciul Central Corespondenţei, preciza că, potrivit I. 225.200 din al Cenzurii Corespondenţei comunica Biroului de 20 octombrie 1942, corespondenţa destinată zonei Cenzură Poștală Turda hotărârea de a fi oprite de la de operaţii trebuia să urmeze regimul corespondenţei publicare pastoralele episcopiilor maghiare, ca reacţie externe, ceea ce îngreuna efectuarea operaţiunilor de la un gest similar făcut de către autorităţile horthyste verifi care a acesteia, presupunând expedierea zilnică faţă de episcopiile greco-catolice românești de Cluj și spre Capitală a circa 2.500-3.500 de scrisori și cărţi Baia Mare21. poștale14. Răspunsul primit, cu Ordinul Secret nr. 127 Nu a fost omisă nici corespondenţa nevăzătorilor, din 26 decembrie 1942, a fost unul laconic, constând în scrisă în relief (sistemul Braille), pentru care, prin citarea a două propoziţii din I. 225.200: „Corespondenţa Ordinul Circular nr. 6509 al M.St.M., a fost desemnat pentru străinătate și teritoriile din zona de operaţiuni un cenzor din cadrul Institutului „Regina Elisabeta”, urmează regimul corespondenţei externe”, respectiv, cu sediul pe strada Vatra Luminoasă, din București22. „Corespondenţa trimisă (s.n.) locuitorilor din zona Degradarea continuă a situaţiei militare a făcut de operaţii este de competenţa Serviciului Cenzurii ca, în primăvara anului 1944, linia frontului să atingă Corespondenţei Externe, cu sediul în București, Gara nordul Basarabiei și al Moldovei dintre Prut și Carpaţi, de Nord”15. La 21 ianuarie 1943, Serviciul Central al concomitent cu intensificarea bombardamentelor Cenzurii Corespondenţei făcea cunoscut Biroului de aeriene anglo-americane. În aceste condiţii, prestigiul, Cenzură Poștală Deva faptul că acest serviciu nu avea încrederea și autoritatea lui Ion Antonescu (mareșal, din nimic de a face cu cenzura presei, care era de competenţa 21 august 1941) au scăzut vertiginos, iar starea de spirit a prefectului de judeţ16. populaţiei și a militarilor a devenit tot mai negativă, astfel Au apărut și alte tipuri de disfuncţionalităţi. De încât sarcinile cenzorilor s-au amplifi cat. În consecinţă, exemplu, într-un raport din data de 17 ianuarie 1943, Ordinul nr. 9504 din 25 martie 1944 al M.St.M. – șeful Biroului de Cenzură Poștală Câmpulung-Muscel Serviciul Central al Cenzurii Corespondenţei (către se plângea șefului Serviciului Central al Cenzurii birourile din subordine) prevedea cenzurarea scrisorilor Corespondenţei de lipsa spaţiului adecvat pentru având un conţinut „alarmant și demoralizant” adresate desfășurarea activităţilor specifi ce17. militarilor de pe front. Mai concret, erau vizate mesajele

56 3 (85) 2019 document studii/documente referitoare la lipsurile materiale suferite de către familie, pe perioada 1 aprilie-1 decembrie 1944, se arată la nedreptăţi administrative, la scutirea nejustifi cată de că, în total, fuseseră înregistrate 1.543 de scrisori serviciul militar a unor încorporabili etc.23 suspecte, precum și 196 de „rebuturi”. Cele mai multe Intensifi carea campaniei aeriene anglo-americane epistole cu caracter suspect fuseseră identifi cate în împotriva României a făcut nesigur și sediul Serviciului lunile iunie și iulie (342, respectiv 357), iar cele mai Cenzurii Corespondenţei Externe din București. Chiar puţine, în luna octombrie (49). Numărul „rebuturilor” la 3 aprilie 1944, în ajunul bombardamentului de cunoscuse o tendinţă de creștere, de la un minimum tristă faimă asupra Capitalei, a fost luată, în principiu, de 9, în luna aprilie, la 35 în iulie, 34 în august, 45 în hotărârea mutării sediului respectiv. La 13 aprilie, prin septembrie (maximum) și 36 în octombrie25. La data Nota nr. 100.540 a M.St.M. – Secţia 2 Informaţii, de 23 august 1944, serviciul avea un personal de circa a fost aprobată transferarea arhivei și, ulterior, și a 400 de funcţionari încadraţi, iar la conducerea sa se sediului serviciului sus-amintit la Săliștea Sibiului, afl a colonelul Emil Turtureanu26. localitate aleasă în virtutea unor considerente de ordin Momentul 23 august 1944 va marca o cotitură geostrategic, feroviar și cultural (prezenţa multor în activitatea cenzurii din România, ca urmare a absolvenţi de liceu în zonă). Stabilizarea frontului pe schimbării radicale de politică externă, dar și a încercării linia Iași – Chișinău a condus la amânarea operaţiunilor monarhului de a se reveni la cadrul politic stabilit prin propriu-zise de evacuare, iar după 23 august 1944 Constituţia din martie 1923. După 6 martie 1945, problema și-a pierdut actualitatea24. cenzura avea să fi e unul dintre instrumentele folosite Într-o sinteză privind activitatea Biroului III din de către comuniști pentru acapararea întregii puteri cadrul Serviciului Cenzurii Corespondenţei Externe, politice în stat și instituirea unui regim totalitar.

Considerations regarding the Organization of the military Mail Censorship in the Period of Antonescu Regime Colonel Petrişor Florea, Ph.D., Iulian Stelian Boţoghină, Ph.D., George Daniel Ungureanu, Ph.D.

Abstract: Between September 1940 and August 23, 1944 the censorship continued to function in accordance with the decisions of the Ministers Council, the instructions and orders of the General Staff . It was wanted to stop the transmission by correspondence of fake news, alarmist rumors or secret information with consequences on the state of mind of the servicemen and the civilian population. Keywords: 1940-1944, censorship, military operations, civil population, state of mind.

NOTE

1 Depozitul Central de Arhivă, Piteşti. 12 Marele Stat Major nr. 225.200 din 20 octombrie 1942, Secret, 2 Depozitul Central de Arhivă, Piteşti. Instrucţiuni pentru organizarea şi funcţionarea cenzurii corespondenţei 3 Depozitul Central de Arhivă, Piteşti. poştale, 16 pagini. 4 Dinu C. Giurescu, Regimul politic intern (6 septembrie 1940- 13 D.C.A.,P., Fond M.St.M. – Secţia Cenzură, dosar nr. crt. 38/1942, 23 august 1944), în Istoria românilor (tratat academic), vol. ff. 1-14. IX, România în anii 1940-1947, coord. acad. Dinu C. Giurescu, 14 Ibidem, f. 26. secretar Florin Şperlea, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2008, 15 Ibidem, f. 27. pp. 98-133. 16 Ibidem, dosar nr. crt. 25/1942, f. 10. 5 Călin Marinescu, Cenzura poştală militară în România (1940-1946), 17 Ibidem, dosar nr. crt. 38/1943, ff. 11-12. Bucureşti, 2002, p. 25. 18 Ibidem, f. 16. 6 Ibidem, pp. 37-39. 19 Ibidem, ff. 34-36. 7 Istoria României în date, coord. acad. Dinu C. Giurescu, ediţia a III-a, 20 Ibidem, f. 37. Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2010, p. 454. 21 Ibidem, f. 60. 8 Călin Marinescu, Op.cit., pp. 263-265. 22 Ibidem, f. 62. 9 Ibidem, p. 14. 23 Ibidem, f. 81. 10 Ibidem, pp. 15-16. 24 Călin Marinescu, Op.cit., pp. 277-278. 11 Depozitul Central de Arhivă, Piteşti (în continuare, se va cita 25 D.C.A.,P., Fond M.St.M. – Secţia Cenzură, dosar nr. crt. 38/1943, D.C.A.,P.), Fond M.St.M. – Secţia Cenzură, dosar nr. crt. 38/1942, ff. 184-187. ff. 23-24. 26 Călin Marinescu, Op.cit., pp. 272-273. document 2019 3 (85) 57 studii/documente LECŢIA DE DEMNITATE A GENERALULUI ILIE ŞTEFLEA

Comandor (r) Dr. Marian MOŞNEAGU1

ăscut la 29 martie 1887 în Trecut în retragere din oficiu, la 10 localitatea Săliște, jud. Sibiu, februarie 1945 și ulterior arestat, sub Ngeneralul Ilie Ștefl ea a fost un acuzaţia că ,,a sprijinit conducerea politico- om de onoare și un militar desăvârșit, cu militară a mareșalului Antonescu, contribuind o carieră remarcabilă, anticipată de foștii astfel la dezastrul armatei”5, generalul Ilie săi șefi încă din tinereţe. Astfel, în anul Ștefl ea s-a stins din viaţă la 21 mai 1946. 1929, generalul Ion Jujescu menţiona: „Îl Documentele aflate în Arhivele asemăn pe locotenent-colonelul Ștefl ea unei Consiliului Naţional pentru Studierea cărţi de valoare, dar nu ediţie populară, ci un Arhivelor Securităţii reflectă, fără drept exemplar de o restrânsă ediţie de lux. Prevăd de apel, demersurile curajoase și riscurile că va face carieră deosebită, sunt sigur de asumate în timpul mandatului său de șef aceasta. Aptitudinile militare și însușirile de al Marelui Stat Major, precum și opiniile capacitate evidenţiindu-l ca ofi ţer de mare divergente în relaţia cu mareșalul Ion valoare, cu plăcere și adâncă convingere spun: Generalul de corp de armată Antonescu. merită a înainta la alegere (excepţional) la Ilie Ștefl ea gradul de colonel și a i se încredinţa comandă de regiment Memoriul nr. 8 sau Școala Militară de Infanterie ori șef de stat major la un comandament”2. Într-un Memoriu Confi denţial Personal înaintat, la După o serie de funcţii la diferite eșaloane – Secretariatul 23 octombrie 1944, ministrului de Război, generalul de Consiliului Superior al Apărării Ţării, comandant al corp de armată Ilie Ștefl ea, fost șef al Marelui Stat Major Regimentelor 1 și 2 Vânători de Gardă (1931-1933), șef de la 21 ianuarie 1942 la 23 august 1944, menţionează de stat-major al Inspectoratului General de Armată nr. 1 ,,faptul că la 29 august a.c. mi s-a luat comanda provizorie (1933-1937), director de studii, respectiv comandant al a Armatei a 4-a și am fost pus la dispoziţia Ministerului de Școlii Superioare de Război (1937-1939), șef de stat-major Război și faptul că până astăzi nu mi s-a adus la cunoștinţă la Armata 1 și subșef al Marelui Stat Major (1939-1940), motivele care au determinat luarea acestor măsuri în contra secretar general al Ministerului Apărării Naţionale (1940- mea, m-au obligat să întocmesc acest memoriu. În memoriu 1941) și comandant al Diviziei 3 Infanterie (1941-1942), n-am amintit nimic despre activitatea desfășurată la cu care a participat la operaţiunile din Transnistria și din comanda provizorie a Armatei a 4-a, între 23 și 29 august faţa Odessei, ca parte a Corpului 5 Armată, la 20 ianuarie a.c., fi indcă nu cred că această activitate, prea cunoscută, 1942 mareșalul Ion Antonescu l-a numit șef al Marelui să fi determinat înlăturarea de la comandă și arestarea Stat Major (M.St.M.). mea. Se știe că, în noaptea de 23/24 august, am dat ordin ,,Principala sa misiune la preluarea funcţiei a constat în tuturor comandanţilor de corpuri de armată să înceteze pregătirea armatei române pentru participarea la Campania ostilităţile. Se știe că în zilele următoare am atacat trupele de primăvară – vară a Wehrmachtului. Fără să împărtășească germane, pentru a-mi deschide drum, așa cum am primit opinia radicală a predecesorului său (generalul Iosif Iacobici – ordin de la Marele Stat Major. Se știe că am dezarmat n.n.), a acţionat în permanenţă pentru diminuarea pericolelor coloanele germane întâlnite și, în special, coloana comandată pe care o asemenea angajare masivă pe Frontul de Est le genera de generalul Gerstenberg, pe care l-am arestat și trimis la pentru potenţialul militar naţional”3. București. În memoriu n-am amintit, de asemenea, nimic După declanșarea ofensivei sovietice din 20 august despre crime de război, fi ind prea cunoscut că încă din 1944, generalului Ilie Ștefl ea, afl at pe front, la 23 august toamna anului 1941 și până la 23 august 1944, Marele 1944, i s-a încredinţat comanda Armatei 4 române, pe Stat Major n-a mai condus în luptă nicio mare unitate care a deţinut-o până la 29 august. A refuzat propunerea română, deci n-a avut dreptul să dea ordine operative și, generalului Hans Friessner, comandantul Grupului de cu atât mai mult, dreptul să ordone executări de crime. Armate „Ucraina de Sud”, de a rămâne fi del Germaniei. Rămâne necunoscută, cum era și normal, fi indcă avea La 11 octombrie 1944, a fost arestat din dispoziţia un caracter strict-secret, activitatea mea la șefi a Marelui generalului Mihail Racoviţă, ministrul de Război, Stat Major pentru ducerea războiului în contra URSS. sub acuzaţia că ar fi fost ,,omul devotat al mareșalului Această activitate cred că a determinat onoratul Consiliu de Antonescu” și ar fi refuzat ,,întâlnirile secrete solicitate de Miniștri să hotărască luarea comenzii și arestarea mea și, dl. Iuliu Maniu”4. din această cauză, numai de ea m-am ocupat în cuprinsul

58 3 (85) 2019 document studii/documente memoriului. Pentru a susţine absolut toate afi rmaţiile c. Mari unităţi înfi inţate în interior: din memoriu, stă la dispoziţie un foarte bogat material - 14 divizii de infanterie / D. 3, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 13, documentar. La memoriu n-am anexat, pentru a nu-i da 14, 15, 21, D. 1 comandă și 2 Comandă și D. 1 Grăniceri/ o dezvoltare prea mare, decât copiile a patru documente, - 2 divizii vânători de munte/D.2 și 3 V.M./ care mi s-au părut mai caracteristice. - 1 divizie cavalerie /D. 7 Cavalerie/ Am credinţa că cine va citi acest memoriu și se va convinge - 1 divizie blindată/ D. 1 Blindată/. că toate afi rmaţiile cuprinse în el sunt adevăruri, va ajunge Deci un total de 33 divizii, din care la Est de Nistru la convingerea, dacă nu mai mult, cel puţin că nu am absolut 15 divizii, iar în interior 18 divizii. nicio vină în ducerea războiului în contra URSS”. Diviziile din interior, care au luptat în prima parte a În documentul invocat - ,,Memoriul nr. 8 prin care războiului până la Odessa, au suferit pierderi serioase și arăt eforturile făcute de M.St.M., după 20 ianuarie 1942, aveau nevoie de completări în personal și material. dată când am luat în primire șefi a M.St.M. de a trimite cât mai puţine trupe în războiul contra URSS și de a evita Intenţiile domnului mareșal Antonescu asupra dezastrele la care Înaltul Comandament German (OKW) întrebuinţării operative a celor 18 divizii rămase în ţară a expus trupele române”, generalul Ilie Ștefl ea prezintă: Atât despre intenţiile domnului mareșal Antonescu asupra întrebuinţării acestor divizii, cât și despre „I. Situaţia în care am luat șefi a Marelui Stat Major propunerile domnului general Iacobici dovedesc cu acte În ziua de 20 ianuarie 1942, am fost chemat de că am luat cunoștinţă la 25-25 februarie 1942, și anume: la comanda Diviziei a 3-a Infanterie Pitești și mi s-a - dintr-o scrisoare a domnului ministru Mihail încredinţat șefi a M.St.M. Antonescu, vicepreședinte, cu data de 5 ianuarie 1942, Domnul mareșal Antonescu, în prezenţa colonelului trimisă Führerului Adolf Hitler, de către domnul mareșal [Radu] Davidescu, șeful Cabinetului Militar al domnului Antonescu; mareșal, mi-a comunicat: - din copiile rapoartelor nr. 50 din 8 ianuarie 1942 și - motivele care l-au determinat să schimbe pe nr. 102 din 17 ianuarie 1942 trimise domnului mareșal domnul general Iacobici de la șefi a M.St.M., motive Antonescu de către domnul general Iacobici, înainte de arătate în Ordinul nr. 19 din 20 ianuarie 1942 al a părăsi șefi a M.St.M. Comandamentului de Căpetenie către dl. general Din aceste documente rezultă următoarele: Iacobici (dosar M.St.M.); - domnul mareșal Antonescu, prin scrisoarea din 5 - hotărârea luată de a-mi încredinţa conducerea ianuarie 1942, promisese Führerului Adolf Hitler, pentru M.St.M. ofensiva din primăvara anului 1942, un prim eșalon de Am mulţumit domnului mareșal Antonescu pentru zece divizii și un al doilea eșalon de 5-6 divizii, deci cinstea ce mi-o face și am adăugat că «nu cred să pot aproape majoritatea marilor unităţi afl ate în interior. corespunde așteptărilor, din cauză că în actuala situaţie, N-ar mai fi rămas în ţară decât cel mult o divizie în zona conducerea M.St.M. este extrem de grea». petroliferă și câte o divizie pentru paza litoralului Mării Domnul mareșal mi-a răspuns: «Dacă nu vei Negre în Dobrogea și Basarabia; corespunde te voi înlocui cum l-am înlocuit și pe - domnul general Iacobici cerea, în primăvara anului generalul Iacobici». 1942, să luăm parte la operaţiuni numai cu diviziile afl ate Nu puteam refuza categoric șefi a M.St.M., din cauză pe front, la care să se adauge Diviziile 19 și 20 Infanterie, că era un serviciu militar ordonat în timp de război. iar despre diviziile afl ate în ţară să nu se discute nimic Am refuzat însărcinările politice ce mi s-au oferit. înainte de iunie 1942, când vor deveni mobilizabili Astfel, am refuzat conducerea unui departament în recruţii contingentelor 1942-1943. guvernul constituit după plecarea legionarilor și postul Am fost cu totul de acord cu propunerile domnului de ministru al României la Berlin, pe motivul că sunt general Iacobici și am convins pe domnul mareșal militar și înţeleg ca în timp de război să activez numai Antonescu că este imposibil ca, în primăvara 1942, să mai în cadrul oștirii. trimitem pe front vreo divizie din interior. Ca urmare, La data de 20 ianuarie 1942, situaţia marilor unităţi la ofensiva germană din primăvara și vara anului 1942 – române era următoarea: Kerci, Harkov și Sevastopol, noi nu am luat parte decât a. Mari Unităţi afl ate la Est de Nistru: cu marile unităţi care se afl au pe front. - 6 divizii de infanterie / D. 1, 2, 4, 10, 18 I și D. 1 Din conţinutul memoriului n-am fost de acord cu Fortifi caţii/ domnul general Iacobici asupra aprecierilor favorabile - 2 divizii vânători de munte / D. 1 și 4 Vânători ce a făcut asupra situaţiei operative a armatei germane și Munte/ cu concluzia că Înaltul Comandament German nu avea - 3 divizii cavalerie / D. 1, 5, 6, 8 și 9 Cv/ absolută nevoie de ajutorul nostru. b. Mari unităţi în curs de mobilizare pentru deplasare La acea dată și chiar după victoriile germane din 1942 la Est de Nistru: de la Kerci, Harkov și Sevastopol, am apreciat că situaţia - 2 divizii infanterie/ D. 19 și 28 I/ armatei germane este foarte grea și dovedesc aceasta prin document 2019 3 (85) 59 studii/documente faptul că atunci când forţele germane înaintau victorioase Astfel am reușit să se renunţe defi nitiv la trimiterea spre Stalingrad și Kuban, eu ceream insistent domnului pe front a eșalonului al doilea (6 divizii). mareșal Antonescu să transformăm linia Focșani – Am reușit să trimit primul eșalon cu șase luni Nămoloasa – Brăila într-un câmp de bătălie puternic întârziere și numai cu forţa a jumătate din efectiv, prin fortifi cat. faptul că: - diviziile au fost trimise numai cu șase batalioane, iar II. Modul cum au fost puse la dispoziţia OKW alte șase (trei luptătoare și trei de marș) au rămas în ţară. trupele române pentru ducerea războiului în contra Normal era ca și batalioanele de marș să urmeze diviziile URSS care luptau la o depărtare de ţară de 1.000-1.300 km; După cum am arătat mai sus, încă de la data de 5 - am oprit în ţară toată artileria diviziilor de dublură ianuarie 1942, adică cu 15 zile înainte de a lua șefi a (Diviziile 25, 26, 27, 31, 32 și 35 Infanterie), jumătate din M.St.M., dl. mareșal Antonescu a promis Führerului artileria de munte, majoritatea artileriei grele, precum și Adolf Hitler să trimită pe front în anul 1942 toate comanda unei divizion de artilerie și câte o baterie de diviziile române rămase în ţară fără misiune operativă – fi ecare divizie plecată. zona petroliferă și paza litoralului Mării Negre. Trupele și materialele lăsate în ţară ne-au permis ca, Faţă de această situaţie, M.St.M. și-a dat toată după dezastrul din Cotul Donului, Stepa Calmucă și osteneala ca: Stalingrad, toate diviziile decimate să poată fi refăcute și - să determine pe domnul mareșal Antonescu să nu să completăm toate regimentele de artilerie grea trecute mai trimită alte divizii pe front; în lucrările de mobilizare. - să tragă de pe front și să aducă în ţară cât mai multe forţe. Am reușit, după cum voi arăta în capitolele următoare, ca: Ca să conving pe dl. mareșal Antonescu că nu mai - după bătălia de la Cotul Donului și Stepa Calmucă putem trimite alte divizii pe front, i-am prezentat diferite să aduc în ţară 2/3 din personalul Armatelor 3 și 4, cu sinteze informative asupra forţelor ungare. În toate toate protestele germanilor; studiile ajungeam la concluzia că numai dacă păstrăm în - după ruperea legăturilor terestre cu Crimeea, să ţară cele 18 divizii vom putea lupta în contra ungarilor. reduc efectivele celor șapte divizii rămase încercuite Domnul mareșal Antonescu n-a admis necesitatea de la 110.000 la 64.000 oameni, cu toate stăruinţele de a păstra forţe în contra ungarilor, pe motiv că ei nu contrare ale comandanţilor de mari unităţi români și a vor îndrăzni să ne atace, și, din această cauză, a respins, comandamentelor germane interesate. uneori cu aprecieri jignitoare, propunerile M.St.M. Dovada cea mai evidentă că am reușit o constituie Atitudinea mea dârză l-a determinat pe domnul faptul că la începutul lunii august 1944, Armata Română mareșal Antonescu ca, iniţial, (10 iulie 1942), printr-un era incomparabil mai puternică decât în ianuarie 1942, ordin scris, iar ulterior prin Decret-lege relativ la când am luat în primire șefi a M.St.M. organizarea Forţelor Armate din 27 octombrie 1943 să Toată documentarea acestor afi rmaţii se găsește în pună M.St.M. sub ordinele Ministerului de Război și arhiva M.St.M. să-i reducă atribuţiile. III. Modul cum a folosit OKW trupele române ce Această situaţie m-a determinat ca în ziua de i-au fost puse la dispoziţie pentru ducerea războiului 7 august 1942, prin Raportul nr. 9 (Anexa nr. 1), «să cer contra URSS a fi înlocuit din șefi a M.St.M. și trimis la comanda unei divizii pe front». 1. Dezastrul de la Cotul Donului, Stalingrad și Stepa Calmucă La acest raport am primit răspuns prin domnul La data de 13 august 1942, M.St.M. a fost informat general [Constantin] Pantazi, ministru de Război, «că prin atașatul militar german la Berlin de modul cum suntem în război și dl. mareșal mă va înlocui la șefi a intenţionează OKW să întrebuinţeze trupele române M.St.M. când va crede nimerit». puse la dispoziţie. După ce am primit acest răspuns, m-am consultat cu Prin Raportul nr. 310157 din 15 august, M.St.M. câţiva generali activi și cu un general în retragere (fostul a cerut domnului mareșal Antonescu să aprobe o meu profesor), în judecata, patriotismul și cinstea cărora intervenţie la OKW pentru a folosi trupele române am desăvârșită încredere. numai pe litoralul Mării Negre și în Caucazul de Vest. Toţi m-au sfătuit, și sunt sigur că o vor declara La cererea M.St.M., domnul mareșal Antonescu a oricând, că în timpurile extrem de grele prin care trecem, răspuns cu Ordinul nr. 93 din 19 august 1942 (Anexa să continui a servi Ţara și Armata, fi indcă datorită nr. 2), în care acuză M.St.M. de defetism moștenit de pregătirii ce am și prestigiului de care mă bucur, voi putea la generalul Iacobici și afi rmă că «pentru câștigarea realiza mai mult ca oricare altul ar veni la conducerea războiului va merge oriunde» și ne dă sfatul «să vedem M.St.M. în locul meu. lucrurile prin secole nu prin moșteniri egoiste». Desigur că nu puteam dezerta. M-am hotărât să Am cerut germanilor să ne dea tot ce ne lipsea – continui lupta cu mai mare străduinţă pentru a salva cât armament și echipament de iarnă. Ne-au promis că ne vor mai mult, dacă nu voi putea tot. da pe front, dar nu ne-au dat decât câteva piese antitanc.

60 3 (85) 2019 document studii/documente M.St.M. a văzut, de la începutul lunii septembrie șeful Misiunii Germane 1942, îndată ce au ajuns trupele noastre pe front, în România, raportând la dezastrul ce ne așteaptă și a dat continuu semnalul de OKW că trupele din Grupul alarmă. Lascăr din cauza acelui ordin La 20 septembrie am cerut să fi u primit de Führer, pregătitor, n-au mai luptat, ci spre a-i arăta situaţia critică în care a pus trupele române. s-au gândit numai la retragere. La 21 septembrie, din cauză că Führerul nu m-a Cu toate acestea, în putut primi, am trimis la OKW un Memoriu (copie la noaptea de 21 spre 22 M.St.M.), în care am arătat că trupele române: noiembrie, s-au retras din - au fost instalate pe fronturile cele mai ameninţate: încercuire toate brutăriile de direcţia Rostov -Armata 3, direcţia Sud Stalingrad – campanie, trase de boi, fără Armata 4; să se piardă un cuptor. - au fost instalate pe fronturi prea mari, pe care nu La M.St.M., Secţia 3, le pot apăra, ci numai supraveghea; se găsește dosarul din care - nu au unităţi blindate și nici apărare antitanc, în fi ne se văd toate stăruinţele Generalul de corp de armată Iosif Iacobici - am descris la acea dată dezastrul care urma să se M.St.M. de a salva Grupul producă după două luni (21 noiembrie 1942) și am cerut, Lascăr. Aceeași străduinţă zadarnică a urmat în zilele cu precizie, măsurile ce trebuiau luate pentru înlăturarea următoare pentru salvarea Corpului 1 Armată. pericolului. După dezastrul de la Don, Stalingrad și Stepa Am primit asigurări că totul se va îndrepta, nu s-a Calmucă, M.St.M. s-a străduit să aducă în ţară Armatele îndreptat nimic, ceea ce m-a determinat ca timp de încă 3 și 4, cu cât mai mult personal și material. două luni să mai fac intervenţii (afl ate în arhiva M.St.M.), Prin ordinele date, în contra cererilor OKW, am însă toate fără rezultat, fi indcă toate ajutoarele promise reușit să salvez 2/3 din personalul care a luptat la Cotul erau condiţionate de cucerirea totală a Stalingradului, Donului și Stepa Calmucă. Numai prin Centrul de care se aștepta din zi în zi, ca în cele din urmă întreg Deparazitare Tighina s-au strecurat 135.000 de ostași, Stalingradul să recadă în mâinile rușilor. evacuaţi ca bolnavi. Mai mult nu puteam face, fi indcă în acea situaţie nu M.St.M. și-a transformat un eșalon în Marele Cartier puteam scoate trupele de pe front, ulterior însă am trimis General și a plecat la Rostov, de la jumătatea lunii august în ţară 300.000 de ostași, din cei 425.000 care formau 1942, cu toate protestele OKW, și cu toate că nu avea efectivele Armatelor 3 și 4. nimic sub comandă, marile unităţi române fi ind încadrate La 19 noiembrie, rușii au început atacul la Cotul în armatele și grupurile de armate germane. Donului (Armata 3), iar la 20 noiembrie, la Sud de Ajutorul dat de M.St.M. trupelor române, în grele Stalingrad (Armata 4). situaţii prin care au trecut se poate urmări din arhivele În ziua de 21 noiembrie, după două zile de luptă, Armatelor 3 și 4 și în arhivele Marelui Cartier General. Grupul Lascăr (în forţă de aproximativ 5 divizii) era La Anexa nr. 3, anexez o copie după scrisoarea domnului aproape încercuit. general Constantinescu, fost comandant al Armatei 4, M.St.M., urmărind continuu situaţia, și-a dat seama cu data de 26 ianuarie 1943, în care arată cum a apreciat că dacă acest grup nu se retrage în noaptea de 21 spre ajutorul dat de Marele Cartier General. 22 noiembrie, va fi total încercuit și nimicit. În arhiva M.St.M. există Telegrama nr. 251 din În ziua de 21 noiembrie 1942, am făcut toate 3 decembrie 1942 pe care domnul mareșal Antonescu intervenţiile posibile cătredomnul mareșal Antonescu, la mi-a trimis-o la Rostov, din care extrag următorul OKW, la OKH, Grupul de Armate B, de care depindea aliniat: «Răspunderea în faţa Istoriei o port eu, Mareșalul Armata 3, să aprobe retragerea Grupului Lascăr, însă de Antonescu, pentru că nu am făcut mai mult decât am la toţi a venit răspunsul Fhrerului: «Gruppe Lascăr hält făcut pentru a împiedica masacrarea armatelor». biszum letzten Mann, Aushalten ist, Voraussetzung für 2. Dezastrul din Crimeea weitere Operationen». După ce s-a rupt legătura pe uscat între Crimeea Am cerut aprobare să mă duc personal în încercuire, cu și Ţară, M.St.M., la început și apoi domnul mareșal avionul, să salvez Grupul Lascăr, dar nu mi s-a aprobat. Antonescu au făcut patru intervenţii succesive către Dacă m-aș fi dus fără aprobare, aș fi fost acuzat că tot Führerul Adolf Hitler, în care am cerut categoric ca dezastrul de la Stalingrad l-am provocat eu, fi indcă am toate trupele din Crimeea să fi e retrase înainte ca rușii ridicat trambulina (Grupul Lascăr), care le-ar fi permis să înceapă ofensiva, arătând documentat că, dacă nu vom germanilor să sară în Stalingrad. proceda așa, trupele vor suferi un mare dezastru și tot Armata 3 a dat doar un ordin cifrat generalului Lascăr materialul va fi pierdut. În cererile noastre eram de acord ca să se facă toate pregătirile necesare spre a se putea cu toate comandamentele germane interesate. porni din încercuire, îndată ce va primi ordin. Prevederea Führerul Adolf Hitler n-a aprobat cererile noastre, logică a Armatei 3 a fost speculată de generalul Hauff e, motivând, la început, că va lua ofensiva și va despresura document 2019 3 (85) 61 studii/documente trupele din Crimeea, iar, mai târziu, că motive strategice Văzând că nu pot realiza (dominaţia Mării Negre) și politice (Turcia) îl împiedică tot ceea ce urmăream și nici să evacueze Crimeea. Toţi comandanţii germani care s-au nu pot pleca, m-am hotărât unit cu noi în aceste cereri au fost înlocuiţi la comenzi. să realizez maximum posibil Toată documentarea acestor afi rmaţii, precum și și am reușit: dovezile că am redus cu 45% efectivele marilor unităţi - timp de șase luni să rămase în Crimeea, cu care am început reconstituirea opresc orice trimitere de acestor mari unităţi în Ţară, se găsește în arhiva M.St.M. divizii pe front; 3. Dezastrul din Basarabia și Moldova - să trimit primul eșalon Dezastrul din Basarabia și Moldova l-am prevăzut în de divizii numai cu jumătate ziua de 20 aprilie 1944, când domnul mareșal Antonescu, de efectiv; după dorinţa Comandamentului German și contrar - să păstrez în ţară cererii M.St.M., a hotărât să degarnisească de trupele eșalonul al doilea; Generalul de armată române puternica poziţie de pe Dealul Mare și să ducă - să aduc de pe front 2/3 Mihail Racoviță rezistenţa de pe înălţimile de la Nord de Iași. din efectivele Armatelor 3 Prin Raportul nr. 5 din 23 aprilie 1944 (Anexa nr. 4), și 4 și am protestat documentat în contra acestei hotărâri și am - să reduc cu 45% efectivele marilor unităţi rămase cerut să fi u înlocuit de la șefi a M.St.M. încercuite în Crimeea. Ca răspuns, mi s-au dat toate asigurările că pe viitor M.St.M., începând din anul 1942 n-a mai condus se va ţine seama de propunerile M.St.M. operaţiuni, toate marile unităţi române fi ind înglobate în În fi ne, după ce OKW a luat de pe frontul nostru comandamentele germane. Cu toate acestea, am urmărit șapte divizii blindate, din opt câte avea, patru divizii de cu atenţie pregătirea și conducerea operaţiunilor și am infanterie și două brigăzi de tunuri de asalt, am prevăzut prevăzut cu cel puţin trei luni înainte dezastrele de la dezastrul pe întreg frontul basarabean și moldovean, Cotul Donului, Stepa Calmucă, din Crimeea, precum l-am discutat cu domnul general Petre Dumitrescu, și pe cele din Basarabia și Moldova. comandantul Armatei 3 și am cerut domnului mareșal Am arătat măsurile ce trebuie luate pentru a evita Antonescu, cât și Grupului de Armate Ucraina de Sud aceste dezastre, dar cu toate că în majoritatea cazurilor să retragă frontul pe Dealul Mare și Prut. mi s-a dat dreptate, dezastrele n-au putut fi evitate, în Grupul de Armate mi-a promis că va lua în special din cauza rezistenţei întâmpinate la OKW, în considerare această cerere și va începe studiile, dar ordinul persoana Führerului Adolf Hitler. nu-l va putea da fără aprobarea Führerului. În arhiva M.St.M. există o foarte bogată documentare Domnul mareșal Antonescu mi-a răspuns că va din care se poate deduce precis că am urmărit continuu și fi foarte greu să-și ia răspunderea istorică de a părăsi în măsura posibilă am reușit, să trimitem la Est de Nistru capitalele Basarabiei și Moldovei. cât mai puţine trupe române, să primim din Germania Și de data aceasta, ca și în trecut, desfășurarea cât mai mult material de război și să apăr cu tărie onoarea operaţiunilor mi-a dat totală dreptate. Armatei și a Neamului românesc. 4. Concluzii Dovada cea mai evidentă a activităţii mele o constituie La 20 ianuarie 1942, când am luat conducerea faptul că, la începutul lunii august 1944, după doi ani și M.St.M., Armata Română dispunea de 33 de divizii jumătate de conducere a M.St.M., Armata Română era afl ate 15 la Est de Nistru, iar 18 în ţară. incomparabil mai puternică decât la 20 ianuarie 1942, La 25 februarie 1942, am luat cunoștinţă de când am luat în primire șefi a M.St.M. promisiunea făcută Führerului Adolf Hitler de către Toată munca și sacrifi ciile făcute de mine au fost cred domnul mareșal Antonescu de a trimite pe front și răsplătite prin acest rezultat”6. diviziile din ţară, și anume un prim eșalon de zece divizii în primăvara anului 1942, urmat de un al doilea eșalon ♦♦♦ de 5-6 divizii. Anexa nr. 1 Toată străduinţa mea, manifestată prin numeroase sinteze informative asupra armatei ungare și prin „Nr. 9 din 7 august 1942 prezentarea de planuri de campanie în contra ungurilor a fost de a determina pe domnul mareșal Antonescu: GENERALUL ȘTEFLEA ILIE - să nu mai trimită trupe pe front și Către - să aducă de pe front în ţară cât mai multe trupe. DOMNUL GENERAL PANTAZI Când am văzut că nu reușesc, prin documente, să Ministrul Apărării Naţionale conving pe domnul mareșal Antonescu de a nu mai trimite trupe pe front, am cerut să fi u înlocuit de la șefi a M.St.M. Am onoare a raporta că din rezoluţiile puse de domnul Înlocuirea nu mi-a fost aprobată pe motiv că suntem mareșal Antonescu pe diferite note informative și pe în război și fi ecare este dator să activeze unde crede unele lucrări ale Marelui Stat Major, rezultă că Domnia necesar conducerea superioară. Sa are convingerea că:

62 3 (85) 2019 document studii/documente - «Marele Stat Major lucrează după sistemul Dacă astfel de atitudini și mentalităţi pleacă de la roboţilor (automatism birocratic, referate negândite, conducerea Armatei, ele se răspândesc în jos și în ţară nebazate pe constatări reale în teren, soluţii tardive care ca fulgerul și astfel se propagă defetismul, se face jocul ajung după ce răul s-a consumat)»; inamicului și se creează stările premergătoare revoluţiilor - «Marele Stat Major lucrează cu rigiditate de Moș în momente grele. Teacă»; Normal este să se înceapă printr-o campanie - «ceea ce a făcut Marele Stat Major este stupid. Să înţeleaptă, în legătură cu propaganda pregătind opinia fi e pusă problema pentru stupiditatea ei în Consiliul publică pentru orice eventualitate. Nu opinia publică să săptămânal de colaborarea Armatei»; fi e contrară din indiscreţiile pe care le produc astfel de - «este ridicolă lucrarea întocmită de Marele Stat acte. Major și semnată de mine. Toţi se vor întreba: Acesta Așa a făcut și generalul Iacobici în iarna trecută. A este creierul Armatei?». spus că soldatul român se bate peste frontieră, că vom Convingerea mea absolută este că, atât eu personal, pierde oamenii, cât și materialele în Rusia. Nu s-a pierdut cât și subalternii mei din Marele Stat Major, am depus nimic peste normal (?!), soldatul s-a bătut mai bine ca toată munca și toată priceperea de care suntem capabili oricând și a creat pagini de epopee eroică de care neamul ca să răspundem cerinţelor. românesc va ști o eternitate și care-i va servi la câștigarea Dacă n-am reușit, vinovat sunt numai eu și pentru drepturilor lui. Până acum el stăruia pe Turtucaia. De acest motiv rog să binevoiţi a interveni să fi u înlocuit aceea era umilit și cerșea drepturile și nu a avut moral la șefi a Marelui Stat Major și trimis la comanda unei și încredere. divizii pe front. Vedeţi lucrurile prin secole, nu prin moștenirile egoiste. General s/s Ștefl ea” D.O. ♦♦♦ ȘEFUL CABINETULUI MILITAR Anexa nr. 2 Colonel R. Davidescu”

„CABINETUL MILITAR al ♦♦♦ CONDUCĂTORULUI STATULUI Anexa nr. 3 Nr. 93/S/M3 „26 ianuarie 1943, București Kuibicev 19 august 1942 Iubite și stimate domnule general Ștefl ea, MARELE STAT MAJOR Cabinet Astăzi fi ind ajuns cu trupele Armatei 4 în zona de NOTĂ așteptare de unde vom merge spre viitoarea noastră destinaţie, am răgazul și, într-o măsură mai mare, liniștea La nr. 310.197 din 15 august 1942, referitor la necesară de a face balanţa cât mai justă a acţiunii Armatei, eventuala întrebuinţare a trupelor române pe Frontul acţiune începută sub comanda mea la 20 noiembrie 1942. de Est, se comunică rezoluţia de domnului mareșal Parcurgând evenimentele petrecute de la data de Antonescu: «Pentru câștigarea războiului mergem 20 noiembrie până astăzi, nu fără emoţie mă opresc cu oriunde». gândul la două părţi din drama la care a fost părtașă Trebuie însă luate măsuri ca trupele să fi e perfect Armata 4. echipate. Trebuie să li se dea de [către] germani ce le Vă amintiţi condiţiile în care am luat comanda la lipsește pentru echipare, în caz când ne vor cere să operăm 20 noiembrie. A trebuit să mă înarmez cu un mare curaj în regiuni grele ca (sic!) condiţii. pentru a-mi asuma răspunderea unei comenzi cu cât mai În aceste regiuni vor rămâne și germanii. Ei se vor mare cu atât mai mult plină de riscuri. găsi la iarnă și în alte regiuni mult mai grele ca acelea ale Dar am pus persoana mea mai prejos de datoria regiunii Mării Caspice – Murmansk, Laponia, Leningrad ce aveam către Ţară și am primit-o. Frontul rupt în etc. etc. două părţi s-a refăcut. Armata a fost într-o măsură Cum concepe Marele Stat Major că s-ar putea să oarecare reconstituită și a putut lua parte la ofensiva procedăm? pentru eliberarea Armatei germano-română încercuită Ar fi camaraderesc să spun germanilor: «Rămâneţi la Stalingrad. În toată această luptă, în toată această numai voi unde este rău și noi să trecem numai la activitate ce a fost lăudată și apreciată, conștiinţa nu căldură?». mă lasă fără a aprecia și a releva în justă măsură marele Își iau cei ce au redactat raportul răspunderea sprijin ce l-am avut în persoana dumneavoastră de șef al consecinţelor politice pentru o astfel de atitudine? Marelui Cartier General. document 2019 3 (85) 63 studii/documente La apelurile mele de carburanţi, muniţii, interveniri - Marelui Stat Major să nu i se mai aducă acuzaţii pe lângă marile comandamente germane care ameninţau în Consiliile de Miniștri; cu știrbirea comenzii mele, ruperea trupelor de sub - înainte de se lua hotărâri operative de către domnul comanda mea, aţi fost un apărător al meu și un sprijin al mareșal să fi e cercetate documentarea și soluţiile propuse Armatei mele, pentru care vă adresez mulţumirile mele de Marele Stat Major. afectuoase și calda recunoștinţă a mea și a trupelor mele. 1. Acuzaţiile aduse Marelui Stat Major Fără sprijinul dumneavoastră puternic și energic, Armata În noaptea de 22/23 aprilie, la ora 23, am fost informat nu ar fi putut face stăvilirea năvalei inamicului, oprirea de o doamnă (sic!) despre acuzaţiile grave aduse Marelui lui și trecerea la atac, acte de bătălie pe care numai prin Stat Major de către domnul mareșal în Consiliul de virtuţile ostașului nostru s-au putut săvârși. După aceste zile grele, totuși pline de glorie, așa cum Miniștri ce a avut loc în după-amiaza zilei de 22 aprilie. le-a arătat clar în scrisoarea ce mi-a adresat domnul Aceste acuzaţii, difuzate la noi cu iuţeala cunoscută, general Hoth pe care v-am trimis-o, au urmat zilele creează o atmosferă de neîncredere contrară cerinţelor dramatice ale retragerii noastre. momentului actual. Acestea se adaugă la cunoscutele Pentru a salva ce se putea salva din Armata mea atât acuzaţii pe care domnul vicepreședinte al Consiliului de încercată cum nu a fost niciodată o armată pe vreun de Miniștri Mihai Antonescu le-a adus în mai multe câmp de bătălie, a trebuit să înarmez cu acel curaj plin Consilii de Miniștri, și anume că «Marele Stat Major de riscuri și primejdii pentru mine de a da trupelor a trimis trupele române la Don și Stepa Calmucă fără instrucţiuni care, din fericire și cu ajutorul lui Dumnezeu, ca domnia sa să aibă cunoștinţă». Or, subsemnatul a salvat 2/3 din forţele mele numerice în oameni. sunt precis informat că domnia sa a redactat personal Dar mă întreb și astăzi dacă aș fi avut curajul să înfrunt scrisoarea prin care domnul mareșal făgăduia Führerului riscurile și primejdia acelor dispoziţii, dacă nu m-aș fi simţit să intervină cu aceste forţe pe Frontul de Est. susţinut puternic și cu un curaj egal de generalul Ștefl ea. De aproape toate neregulile mari și mici ce se Dacă am vreun merit în exerciţiul comenzii mele, constată în ţară, și cu atât mai mult în armată, este făcut mărturisesc în scris, prin aceste rânduri, că împart cu răspunzător Marele Stat Major. Astfel, recent domnul dumneavoastră acest merit frăţește și camaraderește. vicepreședinte Mihai Antonescu a mustrat pe generalul În epopeea noastră de tragism, vă rog, în ce privește Armata 4, a avea cunoștinţă și mulţumirea că din postul Mardari că nu s-a îngrijit de cantonarea și hrănirea înalt ce aţi avut aţi făcut tot binele posibil. personalului ce însoţea pe domnul mareșal și pe domnia Nu pot, de asemenea, să uit grija ce aţi purtat sa în satul Coadele la Vila Veber și că nu s-a îngrijit de organizării Armatei mele, neuitând nimic din ce puteţi paza domnului mareșal la această vilă. da, ceea ce m-a afectat. În ultimul an (aprilie 1943-aprilie 1944), Marele Stat Nu pot uita vizitele dumneavoastră la Cartierul Major a avut, pe lângă alte însărcinări, misiunea esenţială Armatei când, înfruntând pericolele vremii aspre, să reorganizeze pentru război marile unităţi distruse în sacrifi când sănătatea, cu ochii înlăcrimaţi, aţi ascultat, dezastrul de la Don și Stepa Calmucă. Aceste mari unităţi adesea, expunerile mele în care parcurgeam suferinţele sunt în prezent mobilizate și cu concentrarea terminată luptătorului român, devotamentul și eroismul lui unic în câteva zile. în lume, căci am avut sub comandă transilvăneni, olteni, Cred că ceea ce s-a putut realiza într-un an, în condiţiile moldoveni și cum fi inţa dumneavoastră vibra de durerosul grele cunoscute, din punct de vedere al reorganizării, omenesc și de mândrie la auzul expunerilor mele. încadrării și instrucţiei, precum și modul cum s-a executat Astăzi citind întâmpinarea ce aţi făcut la OKH asupra mobilizarea și concentrarea armatei constituie un record situaţiei nenorocite ce marele nostru aliat vrea să hotărască, necunoscut și nebănuit în Armata Română. am înţeles că marele nostru scut, generalul Ștefl ea veghează Cu toate acestea, Marele Stat Major, organ de și este mai dârz ca niciodată în a-și face datoria. Asigurându-vă de prietenia și camaraderia mea concepţie, conducere și control, este continuu acuzat întreagă, vă trimit o strângere de mână. chiar în Consiliile de Miniștri, de cele mai mici nereguli constatate în execuţie, de care sunt răspunzători toţii șefi i, General Constantinescu”. de la generalul comandant de armată și până la fruntaș. ♦♦♦ 2. Conducerea operaţiunilor Anexa nr. 4 În ziua de 20 aprilie a.c., domnul mareșal a pus la dispoziţia generalului german Wohler Corpul 4 Armată, „Nr. 5 din 23 aprilie 1944 cu Divizia 3 și Divizia 18 Munte pentru operaţiunile de ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR AL ARMATEI pe poziţia înaintată Iași. către Înainte de a lua această hotărâre nu mi s-a dat DOMNUL MAREȘAL ANTONESCU posibilitatea să documentez pe domnul mareșal. CONDUCĂTORUL STATULUI ROMÂN Mi-am spus doar categoric părerea că sunt contra de Am onoare a raporta că pentru păstrarea prestigiului a se da aceste divizii pentru următoarele motive: Marelui Stat Major și pentru conducerea operaţiunilor a) siguranţa absolută pe care o am că acest cap de este necesar ca pe viitor: pod Iași nu va ţine, chiar dacă dăm și aceste două divizii.

64 3 (85) 2019 document studii/documente Această convingere mi-am făcut-o judecând adânc - arătarea în scris a misiunea trupelor de a recuceri malul de sud al râului pericolului ce ne aștepta pe Jijia, forţele ce va aduce inamicul, forţele ce opunem noi Don și în Stepa Calmucă, și terenul; cu cel puţin trei luni înainte b) aceste divizii vor avea pierderi atât de mari în de dezastru; luptele ce vor duce, încât nu vor mai putea fi folosite pe - arătarea momentului poziţia de fond; când trebuia să retragem c) degarnisim total poziţia de fond pe direcţia Grupul General Lascăr, Iași – Vaslui. moment când s-au putut Am avut pe poziţia fortificată șase divizii, două retrage chiar brutăriile de detașamente și un regiment de grăniceri. Din acestea campanie trase de boi; am trimis două divizii (Divizia 3 și Divizia 18 Munte) - prevederea dezastrului din înainte, pe lângă cele două divizii (Diviziile 7 și Crimeea și cererea ca evacuarea Generalul de corp de armată 8 Infanterie), care au luptat în acoperire și au suferit să se execute înainte de a începe Constantin P antazi pierderile cunoscute și pe lângă Divizia 5 Cavalerie, care marea presiune inamică; va continua să lupte în capul de pod Iași. - cererea repetată care am făcut-o, de când am venit Rezultă dar că, din cele 10 divizii de infanterie și la șefi a Marelui Stat Major, de a fortifi ca permanent cavalerie române (Divizia 1 Comandă, Diviziile 1, 3, 4, 6, câmpul de bătălie Bolgrad – Cahul – Adjud; 7, 18 Munte, 20, 1 și 5 Cavalerie) pentru bătălia decisivă, - propunerea insistentă ca, în situaţia actuală, să pe poziţia fortifi cată Târgu Neamţ – Dealul Mare, am ne ducem grosul pe poziţia fortifi cată Târgu Neamţ – uzat și vom uza 5 divizii (Diviziile 3, 7, 8 Infanterie, Dealul Mare și să nu rămânem cu niciun preţ pe poziţia 18 Munte și 5 Cavalerie) pentru acţiuni în faţa poziţiei, fortifi cată Focșani – Nămoloasa – Brăila. pe lângă alte uzări mari reduse de batalioane, iar 5 divizii Vă rugăm să binevoiţi a aprecia temeinicia acestor le păstrăm pentru decizie pe poziţia fortifi cată. două cereri și a hotărî. Marele Stat Major a dat dovadă în ultimii doi ani că Subsemnatul apreciază că faţă de cele arătate mai sus știe să aprecieze just situaţiile strategice și tactice, așa nu mai am autoritatea morală și nici posibilitatea de a cum ar fi necesar ca documentarea lui să fi e cercetată, mai conduce Marele Stat Major și, în consecinţă, rog să iar de propunerile lui să se ţină seamă. fi u înlocuit. Este sufi cient să vă amintesc părerile Marelui Stat ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR Major în următoarele situaţii importante: General Ilie ȘTEFLEA”7.

Th e dignity Lesson of General Ilie Ștefl ea (N, r) Marian Moșneagu, Ph.D.

Abstract: Former chief of General Staff of the Romanian Army during the most diffi cult period of the Eastern Campaign ( January 20, 1942-August 23, 1944), General Ilie Ştefl ea had the courage and determination to contradict Marshal Ion Antonescu, to whom he challenged some statements and attitudes regarding the General Headquarters, as well as the suicide decisions about sending of new troops of the Romanian Army on the Eastern Front, together with the ones of the German ally. Despite the justice of the actions and the measures taken, after the end of the Second World War he was tried and convicted for the so-called loyalty to the marshal and sentenced to detention. In these conditions of undeserved disdain and heavy humility, with a background of medical conditions accentuated by the dishonor that aff ected his destiny and career, General Ilie Ştefl ea died, deprived of the glory of his actions on the battlefi eld, on May 21, 1946. Keywords: General Ilie Ştefl ea, chief of the General Staff of the Romanian Army (1942-1944), Eastern Campaign, Marshal Ion Antonescu, detention for war crimes.

NOTE

1 Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României 5 Ibidem. ,,General Paul Teodorescu”. 6 Arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Fond 2 ***Şefi i Statului Major General. Enciclopedie, Editura Centrului-Tehnic Documentar D 008176 referitor la persoane, militari, funcţionari din aparatul Editorial al Armatei, Bucureşti, 2014, p. 157. represiv şi administrativ urmărite şi judecate pentru crime de război, dosar 3 Ibidem. nr. 4096, ff. 30-43. 4 Ibidem, p. 158. 7 Ibidem, ff. 44-48. document 2019 3 (85) 65 studii/documente ZORII EREI REACTIVE (Partea a II-a)

Locotenent-comandor aviator (r) Gheorghe-Ion VAIDA

Regimentul 12 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie

Regimentul 12 Aviaţie Vânătoare cu Reacţie a fost înfi inţat la data de 1 aprilie 1951, cu dislocarea pe aerodromul Pipera, având în vedere ordinul ministrului Forţelor Armate(în continuare M.F.A.) ale Republicii Populare Române (în continuare R.P.R), strict- secret, nr. 00316393 din 28 martie 1951, transmis la Comandamentul Forţelor Aeriene Militare(continuare C.F.A.M.) cu nr. 0040145 din 5 aprilie 1951 și Ordinul de Zi nr. 1 al Diviziei 3 Aviaţie1.

Regimentul avea următoarea organizare: comanda Avion „IAK-11” (sursa Wikipedia) regimentului; stat-major; aparatul politic și 3 escadrile -locotenent Vasile Mihăiţă - comandantul de aviaţie vânătoare. Escadrilei 2; promoţie 9 mai 1950 a Școlii de Ofi ţeri Efectivul iniţial a fost de 17 piloţi, 6 ofi ţeri tehnici, Naviganţi aviaţie Sibiu-Ziliștea; 5 sergenţi reangajaţi și 11 militari în termen. Completarea -sublocotenent Nicolae Ivan-comandantul cu personal a unităţii a fost făcută cu cadre din alte Patrulei 1 din Escadrila 2; unităţi din subordinea C.F.A.M. și militari în termen ale școlilor divizionare de specialiști inferiori Turda și -sublocotenent Anton Gângioveanu-comandantul Galaţi. Patrulei 2 din Escadrila 2; promoţie 9 mai 1950 a Școlii Regimentul avea în înzestrare 5 avioane de tipul de Subofi ţeri Aviaţie Tecuci-Focșani; „IAK-11”2, cu numerele de înmatriculare 10, 11, 20, 25 și - sublocotenent Gheorghe Brujan-pilot 1 27, două avioane „PO-2”3 cu numerele de înmatriculare Patrula 1 din Escadrila 2; 12 și 17 și un avion de legătură de tipul „Fieseler-Storch” -sublocotenent Ioan Kis-pilot 1 Patrula 2 din cu numărul de înmatriculare 120. Escadrila 2; promoţie 9 mai 1950 a Școlii de Subofi ţeri Unitatea era încadrată cu următorul personal Aviaţie Tecuci-Focșani; navigant: -locotenent-major Dumitru Cristea-comandantul -locotenent-major Ștefan Gheorghiu-comandant; Escadrilei 3; -locotenent Ioan Tâu-comandantul Escadrilei 1; -sublocotenent Petre Antonescu-comandantul promoţie 9 mai 1950 a Școlii de Ofi ţeri Naviganţi Patrulei 1 din Escadrila 3; promoţie 9 mai 1950 a Școlii Aviaţie Sibiu-Ziliștea; de Subofi ţeri Aviaţie Tecuci-Focșani; -locotenent Nicolaie Belu-comandantul Patrulei 1; -sublocotenent Constantin Orhei-comandantul promoţie 9 mai 1950 a Școlii de Ofi ţeri Naviganţi Patrulei 2 din Escadrila 3; promoţie 9 mai 1950 a Școlii Aviaţie Sibiu-Ziliștea; de Subofi ţeri Aviaţie Tecuci-Focșani; -locotenent Mihai Tăsică-comandantul Patrulei 2; -sublocotenent Onoriu Luca-pilot 1 Patrula 1 din -locotenent Teodor Trifan-pilot 1 Patrula 1; Escadrila 3; promoţie 9 mai 1950 a Școlii de Ofi ţeri Naviganţi - sublocotenent Alexandru Bojic-pilot 1 Aviaţie Sibiu-Ziliștea; Patrula 2 din Escadrila 3; promoţie 9 mai 1950 a Școlii - sublocotenent Oliviu Târnăveanu-pilot 1 Patrula 2; de Subofi ţeri Aviaţie Tecuci-Focșani4. promoţie 9 mai 1950 a Școlii de Subofi ţeri Aviaţie Personalul de stat-major și tehnic era următorul: Tecuci-Focșani; -locotenent-major Iosif Drîmbă-șef de stat-major; -sublocotenent Dumitru Rain-pilot 2 Patrula 1; mutat din Școala Specială de Aviaţie nr. 2;

66 3 (85) 2019 document studii/documente inginerului de regiment, iar în locul său a fost numit locotenentul Gheorghe Gârlea; - plutonier Bela Barkotzy - ofi ţer tehnic avion „IAK-11” nr. 25; - sergent Vasile Florea - motorist; - plutonier Mihai Marica (din 15 mai 1951 plutonierul Petre Moraru, iar din data de 21 mai plutonierul Dumitru Sabadoș) - ofi ţer tehnic avion „IAK-11” nr. 27; - sergent Vasile Măria - motorist; - locotenent Vasile Steţcu - inginerul Escadrilei 3; mutat din Regimentul 7 Aviaţie; Avion „PO-2” (sursa Wikipedia) - sergent-major Aurelian Duţu - ofi ţer tehnic avion -locotenent Nicolae Sandu - locţiitor politic; „IAK-11” nr. 10; -locotenent Gheorghe Platis - locţiitor politic - sergent Dumitru Mache - motorist; Escadrila 1; din data de 21 aprilie 1951, mutat din - sergent-major Titu Budnărașu - ofi ţer tehnic Școala de Ofi ţeri Tehnici de Aviaţie; avion „PO-2” nr. 12; -locotenent Ioan Marcu - locţiitor politic Escadrila 2; - sergent Nicolae Gronschi - motorist; -locotenent-major Lucian Chișu - adjutant Escadrila 2; - sergent-major Ștefan Cablici - responsabil -locotenent-major Eugen Moghiori - inginer de mecanic avion „PO-2” nr. 17; regiment; mutat din Regimentul 1 Aviaţie; - sergent Nicole Grecu - motorist; -locotenent Constantin Nistor - inginerul cu - sergent Constantin Mache - magazioner și armamentul pe regiment; mutat din Regimentul 1 responsabil cu hangarul. Aviaţie; În afara personalului mai sus menţionat au fost -locotenent Ioan Brândușă - inginerul cu mutaţi în Regimentul 12 Aviaţie un număr de electricitatea și aparate de bord pe regiment; mutat din 11 sergenţi reangajaţi pe data de 9 mai 1951: Iosif Ratz, Regimentul 5 Aviaţie; Iancu Radovici, Emil Popovici, Ioan Crișan, Mihail -locotenent Dumitru Ciuhulescu - inginer Boieru, Vasile Nae și Constantin Pătru - mecanici avion; Escadrila 1; mutat din Regimentul 1 Aviaţie; Ioan Iordan, Grigore Tomescu și Ștefan Zonţev - armurieri; -sublocotenent Florea Vișinescu - inginerul cu Ioan Nichita - specialist aparate de bord. armamentul; Activitatea regimentelor pe aerodromurile -sublocotenent Ioan Gruia - inginerul cu radio; de înfi inţare -sergent-major Gheorghe Dunăreanu - inginerul cu aparate de bord; Cele trei regimente subordonate Diviziei 3 Aviaţie, - plutonier Petre Moraru - inginerul Patrulei 1; ce urmau să fi e înzestrate cu avioane cu reacţie, au fost - plutonier Ioan Gândac - inginerul Patrulei 2; înfi inţate pe aerodromul Târgșor - Regimentul 11 Aviaţie - plutonier Dumitru Caţa - ofi ţer tehnic avion Vânătoare și pe aerodromul Pipera - Regimentul 12 „IAK-11” nr. 20; Aviaţie Vânătoare și Regimentul 14 Aviaţie Vânătoare. - sergent Florian Olălău - motorist; Activitatea acestor unităţi s-a executat în conformitate - plutonier Francisc Benedek(începând cu data de cu ordinele și planurile întocmite de către eșaloanele 21 mai plutonierul Laurenţiu Vârlan) - ofi ţer tehnic superioare și trimise de către Divizia 3 Aviaţie. avion „IAK-11 nr. 11”; În vederea organizării muncii pentru înfiinţarea - sergent Teodor Lizinski - motorist; regimentelor, precum și pentru pregătirile în vederea

- sergent Ioan Colţea - responsabil avion „Fieseler- începerii campaniei de zbor, potrivit ordinului 12 al Diviziei Storch” nr. 120; 3 Aviaţie din data de 11 aprilie 1951, se ordonau următoarele: - fruntaș Vasile Grecu - motorist; 1. Se va trece imediat la organizarea escadrilelor - caporal Nicolae Roșu - armurier. conform ordinului Diviziei 3 Aviaţie nr. 7 din 11 aprilie 1951; - locotenent-major Ilie Falcă - inginer Escadrila 2; 2. Se va întocmi o planifi care a muncii pe un interval mutat din Școala Ofi ţeri Naviganţi nr. 1; începând cu scurt (la început pe 5-6 zile) pentru începerea activităţii data de 21 mai a fost numit în funcţia de locţiitor al de zbor; document 2019 3 (85) 67 studii/documente 3. Pentru sosirea avioanelor ce se va produce în zilele de 12 și 13 aprilie 1951, se vor lua următoarele măsuri: - organizarea startului, precum și a pistei de zbor; - punerea în stare de funcţionare a staţiei de radio; - primirea în cele mai bune condiţii a avioanelor de către inginerul regimentului. Astfel, în cadrul Regimentului 11 Aviaţie de pe aerodromul Târgșor, avioanele au sosit în ziua de 12 aprilie 1951, fi ind aduse avioanele „IAK-11” cu numerele de înmatriculare 32, 36, 38, 39 și 40 și avioanele „PO-2” Avion „Fieseler-Storch” de legătură (sursa Wikipedia) cu numerele de înmatriculare11 și 155. Cu această ocazie I. Pregătirea individuală a personalului navigant: au fost aduse materiale de întreţinere, piese de schimb, 1. Cunoașterea tehnicii de pilotaj pe avionul „IAK- utilaje și scule pentru personal6. 11”; Avioanele sosite au fost controlate temeinic de către 2. Cunoașterea lucrului individual în tehnica mecanici, tehnicii de patrulă și escadrilă. pilotajului în zonă; Potrivit planului de pregătire de luptă al Diviziei 3 3. Cunoașterea zonei aerodromului; Aviaţie pentru perioada 13 aprilie-1 mai 19517 au fost 4. Pregătirea comandanţilor de escadrile și patrulă executate următoarele activităţi: ca instructori (pilotând din carlinga din spate); I. Personalul navigant: 5. Zborul instrumental cu avionul „PO-2”. - prelucrarea tuturor instrucţiunilor referitoare la II. Pregătirea la sol: zbor: Instrucţiuni pentru zbor; Instrucţiuni pentru 1.Verifi carea cunoștinţelor personalului navigant pregătirea de luptă în aviaţie (1951); Instrucţiuni de zbor și tehnic asupra întrebuinţării și exploatării avionului pentru aerodromurile Pipera și Târgșor; Instrucţiuni „IAK-11” și „PO-2”; cu desfășurarea unei zile de zbor (model) în cadrul 2. Prelucrarea cu personalul navigant a instrucţiunilor escadrilei; Cunoașterea aerodromurilor Pipera și Târgșor pentru tehnica pilotajului pe avionul „IAK-11” și pe o rază de 150 de kilometri; „PO-2”; - verifi carea cunoștinţelor teoretice asupra tipurilor 3. Prelucrarea instrucţiunilor specifi ce aerodromului de avioane ce sunt în dotarea regimentelor; de lucru; - practică la avioane; 4. Cunoașterea aerodromului și raionului - cunoașterea zonelor aerodromului de către piloţi, aerodromului pe o rază de 150 de kilometri (pe hartă); cu avionul „PO-2”; 5. Rezultatele verifi cării cunoștinţelor personalului - pregătirea anterioară și imediată a zborului; navigant și tehnic asupra întrebuinţării și exploatării - controlul tehnicii de pilotaj a personalului avionului „IAK-11” și „PO-2” se vor da prin ordin de navigant. zi pe regiment odată cu începerea zborului pentru piloţi II. Personalul tehnic: și pentru mecanici odată cu asistenţa tehnică la avion; - primirea avioanelor ce au intrat în înzestrarea 6. Pregătirea anterioară, precum și metodică unităţilor; a zborului se va îndeplini conform ordinelor și -îngrijirea și pregătirea materialului în vederea instrucţiunilor C.F.A.M.; zborului; 7. Se va drumul în zbor în simplă comandă numai - verifi carea cunoștinţelor tehnice la avion; piloţilor ce au dovedit o însușire perfectă a tehnicii - marcarea liniei de parcare a avioanelor în faţa pilotajului; hangarelor; 8. Până la 1 mai, sarcina principală a regimentelor - pregătirea utilajelor necesare zborului; este de a trece toţi piloţii la simplă comandă pe avionul - pregătirea avioanelor pentru zbor; „IAK-11”. - deservirea avioanelor planifi cate la zbor; Cu avionul „PO-2” se vor executa ședinţe de zbor - pregătirea materialului pentru zbor. fără vizibilitate. Potrivit Ordinului de Zi nr. 2 al Diviziei 3 Aviaţie, Programul era astfel conceput încât să urmeze sarcinile acestei mari unităţi și a unităţilor subordonate, alternativ o zi la zbor și una de pregătire a materialului, până la data de 1 mai erau: excluzându-se zilele de duminică.

68 3 (85) 2019 document studii/documente În ceea ce privește avioanele din înzestrarea celor avionul „IAK-11” necesară trecerii pe avionul „IAK-17” trei regimente, acestea erau de tipul „IAK-11”, „PO-2” și școala celulei, iar școala patrulei prevăzută pe luna mai și „Fieseler-Storch” (de legătură). 1951 nu a început în două regimente12. La momentul înfiinţării acestor unităţi existau În această perioadă în cadrul activităţii de zbor s-au în dotarea Forţelor Aeriene Militare un total de 39 înregistrat mai multe evenimente de zbor, astfel: de avioane „IAK-11”, 44 de avioane „PO-2” și 25 de 1. În ziua de 26 aprilie 1951, orele 13.00 s-a produs avioane „Fieseler-Storch” un eveniment de zbor cu avionul „IAK-11”cu numărul Avioanele „IAK-11” se aflau în înzestrarea de înmatriculare 38 din Regimentul 11 Aviaţie, dislocat Regimentului 7 Aviaţie Vânătoare dislocat pe pe aerodromul Târgșor, pilotat de către sublocotenentul aerodromul Brașov, Școlilor de Ofi ţeri Naviganţi nr. 1 Gheorghe Tudor – elev-pilot și locotenentul-major Ioan și 2 și a Atelierului de Reparaţii Avioane nr. 28. Deac – instructor de zbor. Avionul a fost accidentat la Avioanele „PO-2” se afl au în înzestrarea Regimentelor aterizare prin plierea jambei drepte, după 450 de metri 1 - pe aerodromul Clinceni, 2 - pe aerodromul Roșiorii de rulaj. Instructorul, pentru a salva aripa dreaptă, a dat de Vede, 3-pe aerodromul Popești-Leordeni, 4 - pe picior dreapta și, astfel, s-a pliat și jamba stângă, avionul aerodromul Târgșor, 5-pe aerodromul Turda, 6, 7, 8, 9 așternându-se pe burtă13. Aviaţie, a celor două școli de ofi ţeri aviaţie, a Centrului 2. În ziua de 9 mai 1951, locotenentul Ioan Ghinea, de Instrucţie al Aviaţiei și a Escadrilei Hidro. comandant de escadrilă în cadrul Regimentului 11 De la înfi inţarea acestor regimente și până la sfârșitul Aviaţie,dislocat pe aerodromul Târgșor, cu locţiitorul lunii mai 1951, a fost remarcat faptul că în aceste unităţi politic al regimentului, locotenent Tudor Stan, în s-au depus eforturi deosebite pentru îndeplinirea timp ce executau tur de pistă pe avionul „PO-2”, au planifi cării, deși în acest interval au fost o serie de lipsuri părăsit misiunea și au trecut la joasă înălţime deasupra în activitate. Astfel, executarea sarcinilor de zbor nu a aerodromului civil Strejnic, unde zburau piloţi tineri fost cea stabilită în sarcinile trasate pentru luna mai, abia ieșiţi la simplă comandă14. când s-a ordonat îndeplinirea de către fi ecare pilot a 3. La Regimentul 12 Aviaţie, în ziua de 16 mai unui număr de 11,35 ore minimum. În acest interval 1951, conducătorul zborului a aprobat decolarea unui de timp s-a putut obţine o medie orară de pilot de 6,12 avion „IAK-11”, în timp ce alt avion „IAK-11” nu ore pe avionul „IAK-11” și 6,25 ore pe avionul „PO-2”, degajase terenul de zbor, astfel încât erau să se abordeze. în Regimentul 11 Aviaţie9. În Regimentul 12 Aviaţie Alt avion „IAK-11”, în virajul 3, a pierdut aerodromul s-a realizat o medie de 9,10 ore de zbor pe avionul deoarece a trebuit să rateze și să se înscrie iar în tur de „IAK-11” și 6,10 ore de zbor pe avionul „PO-2”, iar în pistă, din cauza faptului că piloţii nu urmăresc în timpul Regimentul 14 Aviaţie media a fost de 10 ore de zbor turului de pistă aerodromul și T-ul15. pe avionul „IAK-11” și 7,21 ore pe avionul „PO-2”10. 4. În ziua de 16 mai 1951, comandantul Regimentului În dozarea exerciţiilor, Regimentul 11 Aviaţie a 11 Aviaţie, căpitanul Ioan Deac, a executat o ieșire în dovedit că a știut să repartizeze exerciţiile pe piloţi, patrulă cu comandanţii de escadrilă cu vizări în ţintă ajungând să execute un număr de 2 ieșiri patrulă în terestră, fără a fi planifi caţi, fără a fi pregătită misiunea și simplă comandă și 9 ieșiri în dublă comandă, lucru neavând în sarcinile regimentului o astfel de misiune16. pe care nu l-au reușit celelalte unităţi11. În concluzie, 5. În ziua de 18 mai 1951, în cadrul Regimentului pregătirea pe avionul „IAK-11” nu a fost realizată pe 11 Aviaţie, sublocotenentul Vasile Păun executând o deplin, la această situaţie contribuind și evenimentele ieșire în zonă cu un avion „IAK-11” cu numărul de de zbor ce au determinat indisponibilitatea unui număr înmatriculare 36, pe timpul când era pe spate, la primul de 3 avioane. looping, i-a căzut în faţă o șurubelniţă. Deși a văzut acest Pe avionul „PO-2” realizarea sarcinilor s-a făcut în lucru a continuat misiunea și, în timpul unui tonou, mod satisfăcător și, în această direcţie exemplul negativ când era pe spate, a ieșit cuiul de fi xare al scaunului din l-a constituit Regimentul 11 Aviaţie, care a executat o cabina a II-a și scaunul a căzut peste manșă blocând-o. medie de 6, 25 ore de zbor pe avionul „PO-2” și o medie Avionul s-a angajat și, printr-o întâmplare incidentul de 6,12 ore de zbor pe avionul „IAK-11”, de unde rezultă nu s-a soldat cu o catastrofă17. faptul că s-a acordat mai multă importanţă pregătirii pe 6. În ziua de 18 mai 1951, sublocotenentul Dumitru avionul „PO-2” decât activităţii pe avionul „IAK-11”, Magda, comandant de escadrilă în cadrul Regimentului care trebuia să fi e principala activitate. Din acest motiv 11 Aviaţie, de pe aerodromul Târgșor, în timp ce executa nu s-a însușit în mod satisfăcător tehnica pilotajului pe maniabilităţi cu un avion „PO-2”, cu sublocotenentul document 2019 3 (85) 69 studii/documente Petre Orha, comandant de patrulă, au părăsit misiunea 15 aprilie 1951 și până la data de 1 iunie 1951, au existat și au trecut deasupra aerodromului Strejnic la mică mai multe abateri disciplinare ca: neexecutare de ordin; înălţime, atingând chiar cu roţile terenul, în timp ce lipsă de la program; dezinteres în muncă; lipsă la apel din piloţii civili zburau cu mai multe avioane pe aerodrom învoire; părăsirea corpului de gardă fără voie și abateri în tur de pistă18. de la disciplina zborului21. 7. În ziua de 6 iunie 1951, la Regimentul 11 Aviaţie Abaterile la starea și practica disciplinară s-au produs s-a întâmplat un alt eveniment de zbor. Avionul „IAK- din cauza faptului că ofi ţerii și sergenţii veniţi din 11” cu numărul de înmatriculare 40, pilotat de către diferite unităţi aveau concepţii diferite și nefi ind prea sublocotenentul Ioan Ungureanu, la decolare, i-a sărit bine cunoscuţi de comandă, și-au permis să se abată de circa 18 centimetri din elice. Pilotul, făcând manevrele la regulament, gândind că nu vor fi sancţionaţi chiar de necesare, a reușit să întrerupă decolarea și să evite, astfel, la prima greșeală22. În vederea lichidării abaterilor de o catastrofă19. Aceasta denotă că pilotul și-a însușit la disciplina zborului și de la disciplina militară au fost într-o bună măsură tehnica pilotajului, fapt pentru luate următoarele măsuri: s-au ţinut ședinţe de partid și care Divizia 3 Aviaţie l-a felicitat și l-a dat ca un bun U.T.M. (Uniunea Tineretului Muncitor – n.n.) în care exemplu pentru restul piloţilor. s-au trasat sarcini concrete pentru fi ecare membru spre Aceste evenimente s-au datorat: neglijenţei a veghea și a preveni abaterile; s-au criticat vinovaţii personalului tehnic în controlul materialului;lipsei de în faţa frontului și li s-au arătat ce urmări poate aduce disciplină la sol și în aer; lipsei de organizare a startului repetarea acestor abateri; s-au luat măsuri ca pe viitor cei și neexecutarea ordinelor comandanţilor20. ce se vor abate de la disciplina militară să fi e prezentaţi În ceea ce privește starea disciplinară, aceasta nu a la gazeta de perete sau de armă și arătând și cum s-au fost la înălţimea unei unităţi de tip nou. Astfel, de la îndreptat și au devenit fruntași în unitate23.

Th e Beginning of the Reactive Era (Part II) Lieutenant-commander pilot (r) Gheorghe-Ion Vaida

Abstract: In 1951, within Division 3 Aviation, it was decided that 3 regiments be equipped with jet planes. Th ese functioned on Târgşor aerodrome - Regiment 11 Fighter Aviation and on Pipera aerodrome - Regiment 12 Fighter Aviation and Regiment 14 Fighter Aviation. Th e endowment included “IAK-11”, “PO-2” and “Fieseler-Storch” liaison planes. Th e training of personnel was carried out in accordance with the orders and plans elaborated by the Military Air Force Commandment. Keywords: jet-propelled aircraft, regiment, “IAK-11”, “PO-2”, “Fieseler-Storch”.

NOTE

1 Depozitul Central de Arhivă (în continuare D.C.A.), Fond 4879, 11 Ibidem, f. 279. Regimentul 294 (12) Aviaţie Vânătoare cu Reacţie, dosar nr. crt. 9, 12 Ibidem. f. 1; Ibidem, Registru istoric, f. 16. 13 Idem, Fond 4876, Regimentului 172 (14) Aviaţie, dosar nr. crt. 3, 2 IAK: Yakovlev- n.r. f. 129. 3 PO: Polikarpov – n.r. 14 Idem, Fond 4862, Regimentul 135 (11) Aviaţie, dosar nr. crt. 10, f. 40. 4 D.C.A., Fond 4879, Regimentul 294 (12) Aviaţie Vânătoare cu 15 Idem, f. 54. Reacţie, dosar nr. crt. 9, f. 2 ş.u. 16 Ibidem, f. 40. 5 Idem, Fond 4862, Regimentul 135 (11) Aviaţie Vânătoare, dosar nr. 17 Ibidem. crt. 10, f. 211. 18 6 Ibidem. Ibidem. 19 7 Ibidem, ff. 31-33. Idem, Fond 4876, Regimentul 172 (14) Aviaţie, dosar nr. crt. 13, f. 47. 8 Idem, Fond 1737, Comandamentul Forţelor Aeriene Militare, dosar 20 Idem, Fond 4862, Regimentul 135 (11) Aviaţie, dosar nr. crt. 10, f. 280. nr. crt. 1355, f. 42. 21 Ibidem. 9 Idem, Fond 4862, Regimentul 135 (11) Aviaţie, dosar nr. crt. 10, f. 278. 22 Ibidem, f. 43. 10 Ibidem. 23 Ibidem.

70 3 (85) 2019 document studii/documente GENERAL DE ARMATĂ VASILE ATANASIU – ARTIZANUL SĂRBĂTORIRII CENTENARULUI ARTILERIEI ROMÂNE MODERNE

General de brigadă (r) prof. univ. Dr. Adrian STROEA Colonel (r) Marin GHINOIU

a ceas aniversar pentru artilerie, Regimentul 1 Artilerie Cetate (1913- am considerat că se impune a 1915) și Regimentul 3 Artilerie Grea Lreleva nu numai trecut glorios (1915-1917); comandant de divizion al acestei arme, ci și a-i elogia pe înaintașii în Regimentul 4 Artilerie Grea (1917- ce i-au dat strălucire. Unul dintre mulţii 1918); șef de birou în Marele Cartier artileriști de elită ce i-au dat strălucire General (1917-1919); șef de secţie în artileriei este generalul de armată Vasile Direcţia Artilerie din Ministerul de Atanasiu. Acesta s-a născut la 26 aprilie Război (1919); șef al Biroului operaţii 1886, la Târgoviște, în familia lui Ștefan (1921-1926) și al Secţiei 4 Servicii și a Paulinei Atanasiu. A fost căsătorit cu (1926-1928) din Marele Stat Major; pictoriţa Eugenia Filotti (1880-1968), ajutor al Inspectorului General al fi ica renumitei actriţei Maria Filotti. Artileriei (1928-1929); comandant al A absolvit Școala Fiilor de Militari Regimentului de Artilerie din Centrul din Iași în anul 1905, apoi a urmat Școala de Instrucţie al Artileriei (1929-1931); de Ofi ţeri de Artilerie și Geniu București secretar al Secretariatului Consiliului (1905-1907), fi ind unul dintre cei 26 Generalul Vasile Atanasiu Superior al Apărării (1931-1934); absolvenţi ai acesteia. A fost coleg de adjunct al comandantului și director promoţie, printre alţii, cu viitorii generali Traian Iliescu de studii la Centrul de Instrucţie al Artileriei (1934); – șeful promoţiei, Corneliu Dragalina, Teodor Ionescu, comandant al Brigăzii 19 Artilerie (1934-1935); șef al Radu Marinescu, Negrei Vasile și Scarlat Spacu. Și-a Secretariatului Consiliului Superior al Apărării Ţării perfecţionat pregătirea la Școala Specială de Artilerie (1935-1937); comandant al Diviziei 12 Infanterie (1937- și Geniu (1909-1911) și Școala Superioară de Război 1940); comandant al Corpului 3 Artilerie (1940-1943); (1919-1920), fi ind coleg, printre alţii, cu viitorii generali șef al Direcţiei Superioare a Artileriei (1943-13 februarie – șef de promoţie, Grigore Cartianu, 1945); comandant al Armatei 1 (13 februarie 1945- Traian Grigorescu, Emanoil Leoveanu, Gheorghe 20 mai 1946); inspector general de armată (1946-1948). Leventi, Nicolae Mazarini, Dumitru Vrăjitoru – artileriști, dar și cu Florea Mitrănescu și Atanase Trincu – infanteriști, Pe fronturile de luptă ale României Aurel Racoviţă și Constantin Sănătescu – cavaleriști, Ion Arbore – genist. În Războiul de (Re)Întregire a participat cu bateria sa de tunuri calibru 105 mm din Regimentul 3 Artilerie Trepte în cariera militară Grea la luptele de la Giurgiu, din Dobrogea (Cușgun și Caceamac), de la Pralea, iar la Mărășești a comandat un Vasile Atanasiu a fost înaintat în grad astfel: divizion din Regimentul 4 Artilerie Grea. sublocotenent – 1 iulie 1907, locotenent–1 iulie 1910, A participat la cel de-Al Doilea Război Mondial, căpitan–1 aprilie 1915, maior–1 aprilie 1917, locotenent- atât pe Frontul de Est, cât și pe Frontul de Vest. Pe colonel–1 aprilie 1920, colonel–25 martie 1928, general Frontul de Est, generalul de divizie Vasile Atanasiu a de brigadă–16 octombrie 1935, general de divizie–6 iunie comandat Corpul 3 Armată în luptele pentru eliberarea 1940, general de corp de armată–18 iulie 1942, general Basarabiei (forţarea Prutului la Albiţa și luptele de de armată–11 aprilie 19451. pe Dealul Corneștilor), în luptele de la Karpova din A îndeplinit cu rezultate remarcabile o multitudine zona Odessa și de pe Bug (masivul Helnik). Acţionând de funcţii militare: comandant de pluton în în cadrul Armatei 4 române, Corpul 3 Armată, sub Regimentul 4 Artilerie Grea (1907-1909), comandant comanda generalului Atanasiu a scris pagini de istorie. de baterie în Regimentul 2 Artilerie Cetate (1911-1913), „Între 4 și 7 iulie a forţat Prutul între Cotul Morii și Albiţa, document 2019 3 (85) 71 studii/documente constituind un cap de Primind pod, de unde a atacat misiunea ca la sud de Chișinău, Armata 1 să înfrângând trupele continue ofensiva sovietice din partea pe direcţia de sud a masivului Pliesovce–Dobra Cornești. [...] După Niva– Ostra trecerea Nistrului Luka și să atingă a primit, la 7 Hronul între august, misiunea Zvolen și Vieska, să urmărească „ valorificând inamicul pe direcţia caracteristicile [...] Odessa. [...] a terenului, generalul atacat, la 18 august, Vasile Atanasiu a cu forţele principale decis să atace cu forţe în lungul căii ferate puţine (din Divizia Karpova-Vîgoda. 2 Infanterie) prin [...] Declanșat la depresiunea de la ora 3,30, atacul nu Dobra Niva și să Armata română este întâmpinată cu fl ori a reușit să străpungă pătrundă cu forţe poziţia inamică. A fost reluat la 20 august, la ora 7,30, după o mai puternice prin masivele care o mărgineau de o parte și de puternică pregătire de artilerie de 20 de minute, reușindu-se să alta”, reușind să ajungă „până la 18 martie, cu toate diviziile se ocupe Novoselovka și gara Karpova. Înaintarea a continuat pe cursul Hronului, între Gudna și Sasovske Podhradie”5. [...] și a ajuns, la 17 septembrie, la 500 m vest Dalnic, unde După luptele din Munţii Javorina, generalul Vasile a primit, la începutul lunii octombrie misiune defensivă”2. Atanasiu aprecia în Ordinul de Zi din 20 martie 1945: La 1 noiembrie 1941, Corpul 3 Armată a fost adus „În șapte săptămâni de iarnă aspră, prin atacurile voastre în ţară. La 18 iulie 1942 Vasile Atanasiu a fost avansat năvalnice de zi și noapte, aţi cucerit masivul Javorina și, general de corp de armată. La 20 martie 1943 a fost după o înaintare de 40 de kilometri,aţi ajuns la Hron, la vest numit inspector și director superior al artileriei în de Zvolen; bătăliile de la Oremov Laz, cotele 1044-1024- Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat, predând 777, Senohrad, Sasa, Plisovce Dobra Nivaetc constituie comanda Corpului 3 Armată generalului Hugo Schwab. pagini de glorie nepieritoare pentru neamul nostru, sunt Pe Frontul de Vest, generalul de corp de armată (din frunzele cununilor de lauri ce împodobesc frunţile eroilor. 11 aprilie 1945, general de armată) Vasile Atanasiu Cu toate greutăţile de care v-aţi lovit în munţi și păduri, a condus lupta unităţilor Armatei 1 române pentru pe viscole năprasnice, ger și zăpadă, aţi luptat neîntrerupt, cucerirea munţilor Javorina și Nitra, pentru forţarea neobosit, sfi dând moartea și făcând eforturi supraomenești, râurilor Hron, Nitra, Vah și Morava și eliberarea orașelor aţi învins un inamic dârz și perfect armat, îndeplinindu-vă Onersky-Ostroh, Vesely Kromeriz și Kojetin. glorios datoria; strălucitele voastre fapte de arme vor rămâne Venit la comanda Armatei 1, după înlocuirea de-a pururi pildă vie în istoria românismului. Ostași! generalului Macici la solicitarea sovieticilor, generalul Aveţi mândria datoriei împlinite. Vitejia voastră este Atanasiu, în faţa rezistenţei inamice de la Oremov perfect cunoscută și admirată nu numai de toată sufl area Laz, „a decis să schimbe (16 februarie) direcţia de efort la românească, ea este elogiată și de marii noștri aliaţi. Glorie fl ancul drept pentru a întoarce pe la nord sistemul defensiv eternă și recunoștinţa neamului pentru scumpii noștri inamic de la Oremov Laz”, reușind cucerirea cotei 1044 camarazi căzuţi pe câmpul de bătălie; mă înclin smerit în Javorina, „pivotul rezistenţei inamicului”, asigurând astfel faţamemoriei lor. Cinste vouă dragi ostași ai Armatei 1, care, „stăpânirea întregii regiuni de la poalele sudice ale Munţilor alături de glorioasa Armată Roșie, aţi redat ţării Ardealul, Tatra”, dar și condiţiile „cuceririi zonei fortifi cate de la aţi câștigat bătălii strălucite în Ungaria și, apoi aici, în Oemov Laz (18 februarie)”3. Cehoslovacia contra inamicului care ne ciuntise graniţele și „În zilele de 25 și 26 februarie – aprecia generalul Vasile care ne ameninţa cu sclavia. Mândrie și recunoștinţă pentru Atanasiu în Ordinul de Zi, dat la 27 februarie 1945 – prin familiile și urmașii voștri și ai eroilor căzuţi la datorie... bravura voastră aţi înfrânt toate rezistenţele inamicului, Pentru binele ţării, care se bizuie pe voi, duceţi mai departe i-aţi rupt frontul, i-aţi cucerit poziţiile și aţi înaintat gloria neștirbită până la înfrângerea completă a inamicului”6. într-un teren foarte greu, acoperit de zăpadă mare, mai Noua misiune a Armatei 1 române, forţarea Hronului bine de 6 km, ocupând vârfurile 1024 și 1012 din Munţii și ofensiva spre Morava, a presupus, mai întâi, regruparea Javorina și mai mult de 20 de localităţi, printre care forţelor și înlocuirea trupelor sovietice în sectorul Vieska importantul nod de comunicaţii Senohrad”4. Mal Kozmalovce, pe un front de 50 km, și forţarea

72 3 (85) 2019 document studii/documente Hronului, începută la 25 martie ora 5,45. „Forţarea acestui moral, sigur este generalul Vasile Atanasiu. Scrisă „în râu cu maluri abrupte – releva generalul Vasile Atanasiu, primele zile după 8 mai 1945”, cartea „nu este nici literatură, la 29 martie 1945 - având albia largă de 5-70 m, cu un nici istorie, ci o înfăţișare a operaţiunilor militare, cifre și date volum de apă mult sporit de topirea zăpezilor și adânc de concrete, și – în fi ne – fapte de arme, toate acestea produse ale până la 3 m, cu un curent foarte repede, traversând un defi leu unor foarte proaspete amintiri ale luptătorilor încă plini de muntos și mărginit aproape peste tot de păduri întinse, praful câmpului de bătălie. Ea nu comentează, ci prezintă, s-a făcut astfel în condiţii extrem de grele și cu jertfe mari. nu critică, ci retrăiește.[...] este un clișeu fi del al câmpului de Insufi cienţa foarte pronunţată a mijloacelor noastre de trecere bătălie pe care încă sângele nu s-a uscat și urmele de șanţuri și puternica rezistenţă organizată de inamic, timp de câteva nu s-au acoperit”10. După ce lucrarea a fost distribuită săptămâni, pe malul opus al Hronului, au îngreunat și mai unui număr redus de cadre, a fost retrasă și distrusă, fi ind mult operaţiunile noastre ofensive peste acest râu”7. reeditată în anul 2000, pe baza unui exemplar păstrat de Și generalul Atanasiu continua: „prin violenţa un inimos patriot. atacurilor și iuţeala atacurilor noastre, prin vitejia ostașilor, priceperea și energia comandanţilor, trecând peste toate Generalul Vasile Atanasiu şi Centenarul Artileriei greutăţile, trupele Armatei 1 au reușit astfel să zdrobească rezistenţa inamică de pe Hron și să înainteze în 2 zile dincolo Numit Inspector General al Artileriei la 20 martie de râu, pe o adâncime de 10-20 km, cucerind masivul muntos 1943, generalul Vasile Atanasiu a avut, așa cum el însuși Janoveţ cu cota 901, orașul Nova Bana, importantul nod de a spus, „cinstea de a prezida Comitetul care s-a ocupat comunicaţii Zarnovica și încă alte 15 localităţi”8. cu organizarea comemorării centenarului Artileriei”11. După ce a înaintat aproape 40 km, între Hron și Nitra, Astfel, conducând comitetul de organizare, format din în 10 zile, Armata 1 a ajuns în seara zilei de 2 aprilie pe generali de artilerie activi (2) și în rezervă (5) și 7 ofi ţeri malul de sud-est al râului Nitra, continuând ofensiva până activi, a reușit o paletă largă de activităţi omagiale. la râul Vah, asigurând astfel „condiţii favorabile înaintării Din cadrul activităţilor desfășurate reţinem: publicarea spre Morava. Toate operaţiunile acestea – menţiona generalul unui număr festiv al „Revistei Artileriei”; baterea unei Vasile Atanasiu, la 11 aprilie 1945, în Ordinul de Zi medalii comemorative ce avea pe avers efi gia regelui nr. 18 – s-au făcut în condiţii extrem de grele, obţinându-se Mihai și semnul Artileriei Române, iar pe revers efi gia succesul numai datorită vitejiei, priceperii și energiei tuturor conducătorului statului, mareșalul Antonescu, și tunurile ostașilor, ofi ţerilor și comandanţilor, care au știut să învingă de la 1843 și 1943; emiterea unei serii de 8 timbre toate difi cultăţile unui teren muntos și înzăpezit, precum și poștale comemorative: efi gia domnitorului Gheorghe ale unui inamic puternic și viclean. Prin acţiuni viguroase, Bibescu și a regelui Mihai I, regele Carol I la Calafat, executate zi de zi și noapte de noapte, Armata 1 a înfi pt din 1916-1918, Trecerea Tisei, Odessa 1941, Sevastopol creastă în creastă tricolorul românesc, fără a da o clipă de 1942, Stalingrad 1943, Caucaz 1943. S-au susţinut 3 răgaz inamicului și fără consideraţii de oboseală și lipsurile conferinţe la radio: „Centenarul Artileriei Românești” – cunoscute ale unităţilor. Ţara și întreaga oștire este mândră de general de corp de armată Vasile Atanasiu; „Trăsăturile faptele strălucite de arme executate de bravii ostași ai Armatei caracteristice ale artileriei noastre în prima sută de ani a 1, urmând cu încredere drumul de victorie și libertate pe existenţei sale” – general de divizie Gheorghe Potopeanu; care îl deschid în Cehoslovacia, cot la cot cu marii noștri „Spiritul de jertfă al artileriei” – general de divizie (r) Pion aliaţi. Preţuirea vitejiei românești de mareșalul Stalin, ca Georgescu. Au ţinut ședinţe festive Societatea „Gazeta și bubuitul tunurilor anunţătoare de victorie de la Moscova ne onorează în mod deosebit și ne obligă să continuăm lupta cu o putere sporită, pentru zdrobirea ultimelor rezistenţe hitleriste”9. În anul 1945, la Tipografi a Concordia Gh. Munteanu din Arad a apărut lucrarea Armata I-a Română în campania din West. Dedicaţia autorului către un alt mare artilerist, generalul Paul Leonida, 23 august 1944-9 mai fr atele celebrului inginer Dimitrie Leonida 1945, al cărui autor document 2019 3 (85) 73 studii/documente Matematică” și Asociaţia Scriitorilor Militari Români, «spionaj, defetism, comunism etc.» și că ar fi deportat evrei au apărut în numere festive revistele „Gazeta Militară”, în Transnistria, Vasile Atanasiu aprecia că și acestea erau „Armata” și „Aripi Românești”, iar revistele „Gazeta «complet neîntemeiate», deoarece «nu avea calitatea, prin Matematică”, „România Militară” și „Revista Intendenţei funcţia ce avea, să judece, nici să ordone execuţii». Aducea și Administraţiei Armatei” au omagiat Artileria. Ziarele ca dovezi și declaraţiile evreilor Berman Leon și Berman și revistele din ţară au publicat articole comemorative, s-a Eugenia, ambii din Cernăuţi. În același timp, Vasile difuzat, în cadrul jurnalului sonor, un fi lm documentar Atanasiu aprecia că inculpatul «n-a avut nicio legătură nici al evoluţiei Artileriei, iar în capitală s-au organizat patru cu deportările și nici cu ghetourile», acestea căzând în sarcina vitrine documentare la Cartea Românească, Societatea Guvernământului Bucovinei. În încheierea Referatului său, de Telefoane și Magazinele Casei Oștirii. generalul Atanasiu afi rma: «Sunt de părere a se aduce acest caz la cunoștinţa Consiliului de Miniștri, pentru a se lua Generalul Vasile Atanasiu – un om vertical măsuri contra presei care caută a defăima armata și a scădea prestigiul ofi ţerilor, și să oblige ziarul „România Liberă” a da În viaţa și activitatea sa, generalul Atanasiu s-a dovedit satisfacţie generalului Carlaonţ, publicând în aceleași pagini un om drept, cinstit, cu coloană vertebrală, care și-a apărat și coloană dezminţirea cuvenită»”15. colegii și subordonaţii. Nu puţine exemple sunt în acest În funcţia de comandant al Armatei 1 române pe sens. Pe timpul bătăliei pentru Odessa, pe frontul de la frontul din Cehoslovacia, la reproșurile comandanţilor Karpova, la atacul Diviziei 11 infanterie s-au produs sovietici că trupele sale „nu execută misiunea, au pierderi unele greșeli care au dus la insuccesul luptelor din 18-19 mari și inutile”, generalul Vasile Atanasiu a informat august 1941, generalul Antonescu găsindu-l vinovat pe Marele Stat Major român despre acest reproș, arătând generalul , comandantul diviziei, schimbat că „toţi comandanţii de mari unităţi și mici unităţi sunt din funcţie și obligat să ceară trecerea la pensie. Generalul în linia întâia și la observatoare, imediat în apropierea Popescu s-a apărat, fi ind susţinut și de alţi generali, liniei de luptă, de unde iau întotdeauna măsurile cele mai printre care generalul Atanasiu, comandantul Corpului 3 nimerite. Luptele ofensive continui de zi și noapte duse fără Armată, în subordinea căruia se afl a Divizia 11 Infanterie. niciun răgaz, în decurs de zeci de zile în șir, sunt continuate Astfel, generalul Atanasiu aprecia că subordonatul său cu aceeași tărie și ardoare pentru a bate pe inamic”16. „a comandat cu multă pricepere divizia, săvârșind fapte de În aceeași notă de demnitate se va adresa și generalului arme remarcabile, care vor rămâne înscrise în istoria acestui sovietic Managarov, comandantul Armatei 53 sovietice, război”12. „reamintindu-i că între 27 februarie și 3 martie 1945 Armata În urma insuccesului din capul de pod de la sud de 1 a atacat «adevărata poziţie a inamicului», că «răspunderea Szolnok și căderea în prizonierat a generalului Platon comandanţilor de toate treptele există», că acţiunile de noapte Chirnoagă, sovieticii au acuzat comandamentele s-au executat «atunci când s-a ordonat», iar dacă nu au dat române de înfrângere. Comisia de anchetă constituită întotdeauna rezultate acest lucru s-a datorat «reacţiei inamice la Ministerul de Război român la 16 decembrie 1944, și extenuării trupelor, din cauza atacului permanent de zi și condusă de generalul Vasile Atanasiu, a concluzionat noapte», că statele majore erau trimise «frecvent pe teren, dar că „1) Nu se poate imputa nimic unităţilor române, nici nu pot sta numai în teren având de efectuat dese lucrări care comandamentelor și nici trupelor, care luptă continuu ca niște se cer de către comandamentele superioare din oră în oră», că bravi din luna octombrie și până astăzi, în condiţii extrem situaţiile de nepotriviri «au fost cu totul excepţionale și au de grele; 2) Înfrângerile locale ale Diviziilor 4 și 2 Infanterie provenit numai din orientarea eronată a unora din micile sunt inerente unor acţiuni de mare anvergură care pot să se unităţi», că dirijarea și conducerea luptei era «regulă pentru soldeze cu victoria fi nală, deși, uneori, succesele au alternat micile unităţi și divizie și excepţională pentru corpul de cu insuccesele locale”13. armată și armată, numai în momentele hotărâtoare și numai Numit să cerceteze solicitarea generalului Dumitru în anumit sector»”17. Carlaonţ privind acuzele ce i se aduceau referitoare la În ultima parte a carierei sale militare, generalul patronarea masacrelor de la Iași contra evreilor, generalul Vasile Atanasiu a avut o conduită anticomunistă. În acest Vasile Atanasiu „raporta, la 9 ianuarie 1945, ministrului de sens generalul Sănătescu, șeful Marelui Stat Major, a Război, că«toate acuzaţiile sunt complet neîntemeiate și cred consemnat: „28 mai 1945. La Armata 4 s-a născut confl ictul că sunt ori porniri contra generalului Carlaonţ, ori contra între educatorii politici sosiţi pe front și generalul Dăscălescu, ofi ţerilor și oștirii pe care caută a o defăima». În sprijinul comandantul armatei, care n-a vrut să-i primească în afi rmaţiei sale, generalul Atanasiu aducea argumentul de unităţile sale; probabil generalul Dăscălescu va fi sacrifi cat, necontestat că, în timpul evenimentelor tragice de la Iași, întrucât nu se încadrează în tendinţele «moderne» și va fi din perioada 26-29 iunie 1941, generalul Carlaonţ se socotit reacţionar. afl a la București, unde îndeplinea funcţia de comandant 29 mai 1945. La Armata 1, generalul Atanasiu a făcut secund al Diviziei 4 infanterie14. Referitor la acuzaţiile că același lucru ca și generalul Dăscălescu cu propagandiștii generalul ar fi ordonat judecarea cetăţenilor sovietici pentru comuniști din Divizia «Tudor Vladimirescu»”18.

74 3 (85) 2019 document studii/documente După introducerea Serviciului pentru Educaţie, comunist „a apreciat că 30-40% dintre ofi ţeri erau «precis Cultură și Propagandă (E.C.P.) la 26 aprilie 1945, vrăjmași ai guvernului. Ce este mai periculos este că reprezentanţii acestuia raportează: „În prima zi, această ostilitate și această atitudine antiguvernamentală generalul Vasile Atanasiu, comandantul armatei și deschisă împotriva Partidului Comunist se manifestă (1 – n.n.), a ameninţat cu demisia, declarând că va lucra la organele superioare și la ofi ţerii cu grade mari. Deschis, numai prin șeful de sat-major. În scurt timp, a acceptat să Atanasiu duce luptă împotriva Partidului Comunist. La discute cu locţiitorul pentru E.C.P., atrăgând atenţia că fel Sănătescu, Cambrea... Deschis duc luptă împotriva «educaţia trebuie impregnată de spirit naţional și de sufl et Partidului Comunist,Dumitrache, Dumitriu, la Corpul 4, românesc». Cu ocazia aprobării programelor de activitate, Creţulescu. La o conferinţă care a avut loc cu comandanţii comandantul Armatei 1 și-a manifestat «sentimentele sale de mari unităţi la Ministerul de Război, dacă ar fi trebuit antisovietice», declarând că militarii români nu puteau fi să luăm o hotărâre justă, ar fi trebuit ca 70% din ei să convinși că în prizonieratul sovietic s-a trăit bine, când fi e scoși din armată, așa o atitudine au avut...».Dumitru ei știau că «acolo este rău». A mai afi rmat că sistemul de Petrescu a cerut «scoaterea reacţionarilor din armată», lucru în colhoz era «cea mai barbară formă de exploatare». «completarea cu efective de rezervă de încredere a armatei», Cu ocazia vizitei episcopului Nicolae Popovici al Oradei, «luarea în mână a posturilor de comandă din toate a afi rmat că «Regele, Armata și Biserica formează un tot comandamentele», eliminarea generalilor Ilie Creţulescu, indestructibil». A vorbit, de asemenea, despre eroismul Costin Ionașcu (artilerist, șeful Marelui Stat Major – armatei române în campania eliberatoare din Ardeal, despre n.n.), Vasile Atanasiu, Constantin Sănătescu ș.a.”20. sprijinul pe care îl are armata în biserică. În schimb «nu Generalul Vasile Atanasiu a fost decorat cu „Steaua a rostit niciun cuvânt despre Armata Roșie sau Uniunea României” clasa a IV-a și a III-a, „Mihai Viteazul” clasa Sovietică»”19. a III-a cu spade, „Coroana României” clasa a III-a cu Peste nici doi ani, când generalul Vasile Atanasiu nu spade, Ordinele „Leul alb” al Cehoslovaciei, „Suvorov” al mai era comandant de armată, ci Inspector General de URSS, Medalia „Pentru Victoria împotriva Germaniei Armată, Dumitru Petrescu, în ședinţa Secţiei Militare în Marele Război Patriotic din 1941-1945” a URSS. a P.C.R. din 10 martie 1947, a cerut scoaterea bravului A fost trecut în rezervă în anul 1948. general din armată. Astfel, cu acel prilej, liderul S-a stins din viaţă la 6 iunie 196421.

General Vasile Atanasiu – the Artisan of the Centenary Celebration of the modern Romanian Artillery - Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea Ph.D., Colonel (r) Marin Ghinoiu

Abstract: General Vasile Atanasiu (1886-1964) was a prominent representative of the Romanian Artillery. He participated on the battlefi eld, in the First and Second World War, where he made remarkable acts of bravery. He was one of the artisans of the 100 years of Artillery anniversary. He was a dignifi ed and fair character, appreciated by his comrades. Keywords: Vasile Atanasiu, general, artillery, the First World War, country defense, the Second World War.

NOTE

1 Comandor dr. Marian Moşneagu, Prefecţii militari ai judeţului Constanţa, 12 Alesandru Duţu, Armata Română…, p. 109. în Armata României şi politica naţională, Editura Istros, Brăila, 2015, p. 32. 13 Ibidem, p. 431. 2 Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata Română în al Doilea 14 Alesandru Duţu, Florica Dobre, Drama generalilor români (1944-1994), Război Mondial (1941-1945), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999, p. 111. Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 60. 3 Alesandru Duţu, Armata Română în război (1941-1945), Editura Enciclopedică, 15 Ibidem, p. 63. Bucureşti, 2016, p. 495. 16 Alesandru Duţu, Armata Română…, p. 516. 4 Ibidem, pp. 496-497. 17 Ibidem, p. 516. 5 Ibidem, pp. 497-498. 18 Constantin Sănătescu, Jurnal, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 204. 6 Ibidem, pp. 501-502. 19 Alesandru Duţu, Armata Română în vremuri de cumpănă 1945-1965, Institutul 7 Ibidem, p. 529. Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2016, p. 39. 8 Ibidem, pp. 529-531. 20 Ibidem, p. 90. 9 Ibidem, p. 533. 21 Despre cariera generalului Vasile Atanasiu vezi şi Luminiţa Giurgiu, Un 10 *** Armata I-a Română în Campania din West. 23 august 1944-9 mai 1945, expert al Consiliului Superior al Apărării Ţării - generalul de armată Vasile Tipografi a Concordia Gh. Munteanu, Arad, 1945, pp. 5-6. Atanasiu, în Profesor universitar dr. Valentin Ciorbea la 70 de ani - o viaţă în 11 ***Centenarul Renaşterii Artileriei Româneşti 1843-1943, f.e., f.l., 1943, p. 38. siajul muzei Clio, Bucureşti, Editura Etnologică, 2016, pp. 425-446. document 2019 3 (85) 75 studii/documente UN CAVALER AL CERULUI – GENERALUL AVIATOR TRAIAN BURDULOIU

Profesor universitar Dr. Valeriu AVRAM

in pleiada zburătorilor din anii războiului acestei mari unităţi de întregire naţională, un loc aparte îl ocupă aliate. La înapoiere, Dîn istoria aviaţiei române, sublocotenentul- observatorul a văzut observator Traian Burduloiu, cel care în perioada într-o pădurea afl ată interbelică a uimit lumea cu raidul celebru efectuat în în apropiere de satul ţările nordice, pe un timp nefavorabil. A urcat treptele Doaga numeroase ierarhiei militare până la gradul de general. trupe inamice. La S-a născut la Brașov, la 29 mai 1894, părinţii săi au aterizare a raportat trecut graniţa venind în Regat1. situaţia și a cerut După terminarea liceului a intrat voluntar în armată, aprobarea să atace în anul 1913, fi ind repartizat la Regimentul 2 Artilerie cu bombe trupele Grea. A urmat Școala Militară de Ofi ţeri de Artilerie inamice. După ce și, la 15 ianuarie 1915, a fost avansat sublocotenent avionul Farman 40 în rezervă. Transferat prin Înaltul Decret Regal (în a fost alimentat, Traian Burduloiu continuare - ÎDR) nr. 1681/1915 la Regimentul 1 armurierii au introdus Obuziere, a reușit să urmeze Școala de Observatori în lansatoare opt bombe „Gros” de 10 kg/fi ecare și, Aerieni, obţinând, la 26 august 1916, brevetul militar pentru că sublocotenentul Traian Burduloiu dorea de observator aerian nr. 56. A fost repartizat la Corpul ca bombardamentul să fi e cât mai efi cient, „am luat Aerian Român, ulterior transferat la Grupul 3 Escadrile în carlingă, în plus, o bombă de 15 kg, care nu putea fi București, unde a efectuat misiuni de recunoaștere pe prinsă în lansator pentru că era prea mare. Am decolat și Frontul de Sud. Fiind ofi ţer de artilerie la origine, a cu precauţiune, ţineam bomba de 15 kg în braţe, deoarece fost printre primii observatori aerieni care a dirijat din din cauza balansului avionului, ar fi putut să explodeze în avion tragerile artileriei terestre cu rezultate deosebite. carlingă”3. Prin ÎDR nr. 412/1917, începând cu 1 mai, este trecut Farmanul 40 zbura la 1.000 m altitudine, când în cadrele active ale armatei române2. s-a apropiat de zona suspectă și, într-un luminiș, La 6/19 mai 1917 a fost mutat la Escadrila F.4 observatorul a descoperit un batalion de infanterie comandată de căpitanul-aviator Haralambie Giossanu și german. La apariţia avionului soldaţii inamici au rămas care efectua misiuni pentru Armata 1 română și pentru nemișcaţi, fără să deschidă focul, crezând probabil că trupele rusești afl ate în sectorul Mărăști - Mărășești. în felul acesta ar putea rămâne nedescoperiţi. „[…] cu Apreciind calităţile și pregătirea deosebită a tânărului mâna stânga am apucat siguranţa focosului. Am așteptat observator, comandantul escadrilei i-a încredinţat să trec la verticala punctului unde apreciam că trebuie misiuni de volumul, intensitatea și însemnătatea să o arunc. Ajuns aici, am smuls siguranţa și am împins operativă care, în mod obișnuit, se încredinţau numai bomba peste bord. După ce a oscilat de câteva ori în jurul aviatorilor cu experienţă. În zilele premergătoare ampenajului, bomba s-a înscris pe traiectorie cu vârful în ofensivei armatei române din vara anului 1917, execută jos, apropiindu-se vertiginos de pământ, la atingerea căruia recunoașteri aeriene și bombardamente asupra poziţiilor a explodat. Probabil că inamicul era încă în panică de la inamice din sectorul Mărășești. prima trecere, deoarece nici de data aceasta n-a reacţionat, 22 iunie/4 iulie 1917. Timp frumos. Echipajul, format socotind că este mai bine să rămână adăpostit”. din sergentul-pilot Th eodor Iliescu și sublocotenentul- Bombardamentul de la pădurea Doaga a fost observator Traian Burduloiu, a plecat într-o misiune de considerat ca foarte efi cient și, în consecinţă, câteva zile la recunoaștere în sectorul Muncelu - Străoani - Jariște, rând s-a continuat cu alte echipaje atacul asupra trupelor cu scopul de a culege informaţii Corpului 8 Armată semnalate în zonă. „Am arătat pilotului ţinta, l-am pus pe rus asupra situaţiei reale aflate pe frontul din faţa direcţie și am început operaţiile pentru trecerea la verticala

76 3 (85) 2019 document studii/documente ţintei și vizare. Momentul și locul declanșării bombelor germane de la Burca și asupra baracamentelor de la l-am făcut din vedere, prin simpla apreciere a elementelor Vidra. În raportul său, locotenentul-observator Ioan balistice. Când am apreciat că eram în poziţie favorabilă, Chiriţescu, care a participat și el la misiune, pilot-sergent am început să declanșez bombele din lansatoare, la intervale Th eodor Iliescu, notau următoarele: ,,Bombardament rare, una după alta, ca să realizez o dâră încadrată. Cred intens al artileriei noastre asupra liniilor inamice de la că aprecierile au fost bine făcute căci, privind înapoi, am Cucuieţi și Măgura. Baracamentele de la Vidra, lovite în văzut printre copaci ultimele explozii și mult fum chiar pe plin de bombele lansate de sublocotenentul Burduloiu, au locul ocupat de trupele inamice. După ce ne-am depărtat luat foc”7. sufi cient, am pus pilotul să vireze de 1800, l-am pus din nou 13/26 iulie 1917. În sectorul Mărăști, unde acţiona pe direcţie și am început pregătirile ca să arunc peste bord personalul navigant al Escadrilei F.4, ofensiva Armatei 2 și bomba de 15 kg. Cu multă precauţiune, m-am ridicat și române s-a desfășurat pe întreaga lărgime a frontului, m-am aplecat înainte ca să înving rezistenţa aerului, care inamicul fi ind nevoit să se retragă spre vest. Aviatorii tindea să mă răstoarne, ceea ce era periculos, căci pe vremea din F.4 au bombardat trupele inamice afl ate în retragere, aceea nu aveam parașute”4. sublocotenentul-observator Traian Burduloiu (sergent- 28 iunie/11 iulie 1917. Participă împreună cu pilot Răducanu Vâscea) a efectuat două misiuni, lansând camarazii săi din escadrilă la seria de bombardamente 16 bombe asupra trupelor inamice aflate pe Valea aeriene executate asupra trupelor inamice afl ate în faţa Cașinului. Mărășești-ului. În această zi, personalul navigant al 14/27 iulie 1917. Timp frumos. Escadrila F.4 a primit Escadrilei F.4 a îndeplinit 16 misiuni de luptă, totalizând ordinul să sprijine înaintarea trupelor Diviziei 6 infanterie 26 de ore și 15 minute de zbor. Sublocotenentul- române, care nu puteau înainta din cauza tirului artileriei observator Traian Burduloiu a plecat în misiune inamice, amplasată în satul Dragosloveni. Echipajele, împreună cu sublocotenentul-pilot Vasile Niculescu, plutonier major-pilot Tase Rotaru – locotenent- cele opt bombe tip „Gros” au fost lansate asupra unor observator Ioan Chiriţescu, sublocotenent-pilot Vasile fortifi cații germane. Niculescu – sublocotenent-observator Petre Crăciunescu 10/23 iulie 1917. Timp frumos. În după-amiaza zilei, și sergent-pilot Theodor Iliescu – sublocotenent- între orele 18.45-20.15, echipajul, format din sergentul- observator Traian Burduloiu, au lansat 24 de bombe pilot Răducanu Vâscea și sublocotenentul-observator „Gros” asupra bateriilor germane care trăgeau în Traian Burduloiu, a survolat zona frontului cuprinsă infanteriștii noștri. Fotografi ile aeriene au demonstrat între satele Găurile și Mărăști. Observatorul a dirijat efi cacitatea acestui bombardament, dovada o reprezenta tragerile artileriei române, „tir foarte efi cace, poziţiile încetarea focului în sectorul de front amintit. inamice bombardate sunt în fl ăcări, iar tranșeele dintre 18/31 iulie 1917. Necesităţile frontului au determinat satele Momâia și Voloșcani au fost distruse”5. intensifi carea misiunilor aeriene executate de personalul 11/24 iulie 1917. Plecat într-o recunoaștere de navigant al Escadrilei F.4 mai ales în sectorul Mărășești – armată în spatele liniilor inamice executată între orele Ciușlea – Panciu. Astfel, între orele 7.30-9.10, echipajele 10.10-12.00, echipajul format din sublocotenentul - acestei escadrile au survolat această zonă, observatorul pilot Vasile Niculescu și observatorul Traian Burduloiu Traian Burduloiu a văzut trupe inamice care se deplasau a survolat sectorul: Valea Sării - Găurile - Vizantea pe șoseaua Purcelești – Odobești, precum și o coloană Mănăstirească - Roșculești - Mărăști. Sublocotenentul lungă de 120-150 de căruţe și autovehicule. La sud de T. Burduloiu nota în raportul său: „Bombardament intens Făurei staţiona un tren cu 10 vagoane, iar în gara din al artileriei noastre asupra liniilor la liziera pădurii dintre localitatea Gârla Morilor se afl a un tren cu trupe pe care Burca și Vitănești și asupra liniilor inamice la sud de Cota l-a bombardat cu 8 bombe „Gros”8. 498 și satul Găurile. Satele Mărăști și Găurile sunt puternic Seria bombardamentelor asupra poziţiilor inamice bombardate, artileria inamică răspunde cu un tir mult a continuat și în zilele de 24 iulie/6 august și 26 iulie/ mai slab. În spatele liniilor inamice am văzut convoaie de 8 august 1917, fi ind lovite concentrările de trupe de căruţe și trăsuri care se deplasau între Colacul și Viișoara. la Doaga, Ciușlea și Movileni. Avionul F. 40 nr. 3.253, Între satele Podurile și Călieni se găsește un șir de tranșee la bordul căruia sublocotenentul a îndeplinit aceste cu căi de acces”6. bombardamente, a fost lovit de mai multe gloanţe trase 12/25 iulie 1917. Echipajul, format din sergentul- de infanteria inamică. Pentru curajul dovedit în luptă, a pilot Răducanu Vâscea și sublocotenentul-observator fost decorat, prin ÎDR nr. 1190 din 16 octombrie 1917, Traian Burduloiu, a executat a doua misiune de cu Ordinul „Coroana României” cu spade în gradul de bombardament a zilei, între orele 16.35-18.15. cavaler „pentru știrile preţioase pe care le-a cules cu avionul Observatorul a lansat 8 bombe „Gros” asupra poziţiilor din liniile inamice la 6 august 1917”9. document 2019 3 (85) 77 studii/documente 27 iulie/9 august 1917. La bordul Farman-ului 40 nr. În perioada 24 septembrie-14 octombrie 1928, a 3215 (sergent-pilot Răducanu Vâscea), sublocotenentul- participat la Raidul Aerian al Capitalelor Europene observator Traian Burduloiu a bombardat, cu mult împreună cu locotenentul-observator Gheorghe succes, o coloană de vehicule care se deplasa pe șoseaua Iacobescu și jurnalistul Mihai Negru de la ziarul Focșani - Mărășești. 4 căruţe pline cu muniţii au fost „Universul”. Raidul a început din Germania de la Furt- lovite în plin și au luat foc. Nürenberg, de unde fusese achiziţionat avionul Junkers 17/30 august 1917. Personalul navigant al Escadrilei F.13, prima escală a inclus orașele Dessau și Berlin. În F.4 a executat 11 misiuni de luptă. Echipajul, format din ziua de 25 septembrie 1928, avionul românesc care purta plutonierul major-pilot Tase Rotaru și sublocotenentul- inscripţia „România - Sfânta Maria” a parcurs traseul observator Traian Burduloiu, a reglat tragerile artileriei Berlin - Copenhaga - Oslo. După o noapte de odihnă, române asupra unor obiective inamice situate la Cota la 26 septembrie, echipajul a zburat până la Stockholm, 109 - Fiţionești - Satu Nou, cu rezultate bune. „pe o ploaie de gheaţă, care împunge cu mii de ace carlinga, 1/14 septembrie 1917. Aviatorul Traian Burduloiu a navigaţia se face numai după o hartă de tipul «Mercator» pe fost avansat prin ÎDR nr. 1330 la gradul de locotenent10. care Scandinavia avea mărimea unei cărţi poștale” - nota Participă și la luptele pentru alungarea trupelor căpitanul Burduloiu12. bolșevice din Zborul a Basarabia. Astfel, continuat în în ziua de 3/16 condiţii grele februarie 1918 a meteo, cu ploaie, făcut echipaj cu ceaţă și vânt. sergentul-pilot După survolarea Nicolae Diacu, Finlandei, în ziua fotografiind de 29 septembrie, vasele inamice echipajul nostru aflate în portul a aterizat lângă Volhov. Câteva Riga, apoi a zile mai târziu a survolat Polonia lansat manifeste și a aterizat, nu la Tiraspol, tirul fără peripeţii la terestru fiind Varșovia. A doua deosebit de intens. Traian Burduloiu (stânga) a lături de camarazii săi zi, avionul Junkers Urmează Școala de Pilotaj și, la 20 octombrie 1918, F.13 a ajuns la Belgrad. După zborul deasupra Vienei și în urma examenului de brevetare a obţinut brevetul Cehoslovaciei, echipajul nostru a aterizat la Strasbourg, militar de pilot nr. 14611. în ziua de 4 octombrie. La 1 aprilie 1920 a fost avansat la gradul de căpitan, A continuat zborul până la Paris, iar la 6 octombrie, fi ind repartizat la Grupul 5 Aeronautic. membrii echipajului românesc au ajuns la Madrid. A Pentru activitatea deosebită desfășurată, căpitanul- urmat apoi traseul: Madrid - Marsilia - Roma - Atena - aviator Traian Burduloiu a primit comanda unei Istanbul. Raidul s-a desfășurat fără niciun incident. escadrile de recunoaștere și bombardament din cadrul La 14 octombrie 1928, avionul „România – Sfânta Grupului 5 Recunoaștere Cluj. Participă la manevrele Maria” a aterizat pe aeroportul de la Băneasa, pe o ploaie militare de la Cincu Mare din septembrie 1921 și, torenţială. pentru rezultatele obţinute de personalul navigant afl at Raidul capitalelor europene a constituit o adevărată sub comanda sa, a fost felicitat de Comandamentul probă de rezistenţă și măiestrie în arta pilotajului. Cei Manevrelor. 12.000 km au fost străbătuţi în 80 de ore de zbor, numai Preţuirea de care se bucura a determinat conducerea pe ceaţă, ploaie și vânt, reprezentând o mare reușită a Inspectoratului General al Aeronauticii să-l transfere, aviaţiei române datorită pilotului Traian Burduloiu. prin ÎDR nr. 1196/1924, de la 1 aprilie, la Flotila de La 31 martie, prin ÎDR nr. 890/1929 a fost avansat Luptă, apoi la Centrul de Instrucţie al Aeronauticii de la gradul de locotenent-comandor. la Tecuci (ÎDR nr. 2426 din 19 septembrie 1925), unde, În aprilie 1931, a participat împreună cu locotenentul în scurt timp, a fost promovat în funcţia de comandant Radu Beller, prinţul G.V. Bibescu și mecanicul englez al acestei unităţi. John Hunt la un raid aerian până în India. Zborul

78 3 (85) 2019 document studii/documente a început la 10 aprilie de la Paris și a urmat traseul: al Flotilei 1 Bombardament la 1 octombrie 1937 Roma – Atena – Alep – Bagdad – Karachi – Jodpour, (ÎDR nr. 3240) și avansat, la 16 octombrie același an, la cu escalele planifi cate. gradul de comandor (ÎDR nr. 3505). În ziua de 17 aprilie 1931, echipajul afl at la bordul Promovat în funcţie, la 15 decembrie 1940, a fost un Fokker trimotor, a decolat de la Jodpour cu direcţia numit comandant-adjunct al Regiunii 3 Aeriene. Alahhabad – Calcutta, fără a bănui drama care va urma. La 1 aprilie 1941, a fost transferat la Corpul 2 Aerian, Afl at la 2.500 m, avionul a fost atacat de un vultur imens, în calitate de comandant-adjunct, iar la 30 iunie 1941 a pilotul Traian Burduloiu a urcat mai sus crezând că va fost trecut în cadru disponibil (ÎDR nr. 1741). scăpa de acest atac neașteptat. Din nefericire, alte păsări La 1 ianuarie 1942, a fost chemat în serviciu, apoi au atacat avionul și în urma impactului s-au produs a fost pensionat la 31 martie 1942. La 10 mai 1942 a avarii grave, pilotul fi ind nevoit să aterizeze forţat. Din fost avansat prin ÎDR nr. 1142 la gradul de general de cauza spargerii unui rezervor, benzina s-a împrăștiat și escadră aeriană. aparatul a luat foc, fl ăcările cuprinzând repede cabina. Toţi După lovitura de stat de la 23 august 1944, a fost membrii echipajului au fost răniţi sau au suferit arsuri. rechemat în serviciu prin ÎDR nr. 2303. La 30 aprilie, Radu Beller a încetat din viaţă într-un În perioada 12 martie-12 mai 1945 i s-a încredinţat spital din localitatea Benares, unde a și fost înmormântat, comanda Corpului Aerian Român care acţiona pe departe de ţară. Pilotul Traian Burduloiu a stat câteva luni Frontul de Vest. într-un spital englez și a primit cele mai bune îngrijiri. Pentru meritele sale, generalul de escadră aeriană Prinţul G.V. Bibescu a avut un picior fracturat. Traian Burduloiu a fost distins cu înalte ordine și medalii, La 31 august 1931, prin ÎDR nr. 3061 a fost trecut între care: Ordinul „Steaua României” cu spade în grad defi nitiv în Aeronautică ca ofi ţer navigant. de cavaler, Ordinul „Coroana României” cu spade în grad În anul 1934, la 1 august, prin ÎDR nr. 3 329 a fost de cavaler, Ordinul „Virtutea Aeronautică” cu spade avansat la gradul de căpitan-comandor și transferat la clasa Crucea de Aur și Ordinul „Tudor Vladimirescu” Flotila de Luptă. clasa a III-a. Seriozitatea și experienţa dobândită au determinat În anul 1946 a fost avansat la gradul de general- conducerea Ministerului Aerului și Marinei să-l comandant, fi ind trecut în retragere la 1 septembrie numească, la 1 aprilie 1937, în funcţia de comandant al 1947. Ca o recunoaștere a meritelor sale a fost avansat Școlii de Perfecţionare pentru Piloţii de Război (ÎDR la gradul de general-inspector. nr. 1446), fi ind promovat în calitate de comandant S-a stins din viaţă, în București, la 25 august 1974.

A Knight of the Sky - General Pilot Traian Burduloiu Prof. univ. Valeriu Avram, Ph.D.

Abstract: Traian Burduloiu (1894-1974) achieved all the ranks of the military hierarchy till Inspector General. He participated in the Campaign from 1913 as a volunteer, in the First World War and the Second World War, distinguishing himself by his actions on the battlefi eld. During the interwar period he participated in two international raids. Keywords: Traian Burduloiu, pilot, war, international air raid, distinctions.

NOTE

1 Valeriu Avram, Zburării României Mari, Editura Alpha MDN, 6 Idem, Fond Marele Cartier General (în continuare MCG), dosar Buzău, 2007, p. 47. nr. crt. 1290, f. 5. 7 2 Ibidem. Idem, Fond Direcţia Aeronautică, dosar nr. crt. 87, f. 105. 8 Idem, Fond MCG, dosar nr. crt. 305, f. 96. 3 ,,Almanahul Oştirii”, 1988, p. 58. 9 „Monitorul Oastei” nr. 126 din 27 octombrie 1917. 4 Ibidem. 10 AMR, Fond Aviaţia Activă, dosar nr. crt. 119, f. 32. 5 Arhivele Militare Române (în continuare AMR), Fond Direcţia 11 „Monitorul Oastei” nr. 43 din 20 octombrie 1930, p. 855. Aeronautică, dosar nr. crt. 87, f. 91. 12 „Aeronautica”, anul III, nr. 9-10, septembrie/octombrie 1929. document 2019 3 (85) 79 studii/documente UN PARAŞUTIST CAVALER AL ORDINULUI „MIHAI VITEAZUL” – COMANDORUL TEODOR DOBRE

Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU1

-a născut la 15 septembrie 1902, în orașul bine, aspect fi zic plăcut, Călărași, judeţul Ialomiţa, într-o familie cu ţinuta îngrijită, este Spatru copii, fi ind fi ul lui Nicolae, de profesie sănătos și rezistent. Este subofi ţer, și al Măndicăi, casnică. inteligent, judecă foarte După absolvirea claselor primare, a urmat 6 clase bine, cultura generală la Liceul cu profi l real „Știrbei Vodă” din Călărași, iar și cea profesională clasa a VII-a la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, în formare.Este absolvindu-l în anul 1920. Ulterior a susţinut examenul energic, temperament de admitere la Școala de Ofi ţeri Activi de Infanterie vioi, se impune faţă nr. 2 din Sibiu. Pe perioada școlii militare a obţinut de inferiori, are califi cativul de „bun trăgător” la 24 iunie 1921, iar în spiritul datoriei bine perioada 1 august-30 septembrie 1921, a executat stagiul dezvoltat. Cunoaște de practică la Regimentul 89 Infanterie Brașov. bine regulamentele. A Încă din școală a benefi ciat de aprecieri laudative din rezolvat bine teme cu partea comandanţilor. Astfel, comandantul Companiei plutonul atât pe hartă, 4 elevi, căpitanul Teodor Petrescu, considera că este cât și pe teren. De la Maiorul de infanterie Teodor Dobre „foarte rezistent, sănătos, fi zic plăcut, prezentabil, poate face 1 noiembrie 1922 la o campanie în excelente condiţii. Foarte inteligent, ager la 20 ianuarie 1923, a fost instructor și profesor la Școala minte și socotit în toate. Foarte disciplinat, energic, cu multă de pregătire a gradaţilor pentru instruirea contingentului hotărâre în acţiunile sale. Sufl et distins, cu mult bun-simţ, 1923, achitându-se bine și conștiincios de toate însărcinările este întotdeauna la înălţimea datoriei, n-are nevoie de imbold ce le-a avut. De la 20 ianuarie la 1 iulie, a avut comanda pentru a se achita cu vrednicie de însărcinările primite. Posedă unui pluton de recruţi pe care, cu ocazia inspecţiilor făcute, cultură generală și profesională corespunzătoare gradului de am constatat că l-a instruit bine din toate punctele de vedere. sublocotenent. Cu excelente aptitudini militare, cu o educaţie Este disciplinat, cinstit, ordonat, bun camarad și cu foarte aleasă ce știe să se impună și să fi e respectat de subordonaţii bune purtări. Este punctual și stăruitor în serviciu, a dat săi. Cunoaște și aplică foarte bine regulamentele. Merită a probă de multă putere de muncă. Merită a înainta”5. înainta. Va fi un ofi ţer de mare viitor în infanterie”2. Odată cu desfiinţarea Regimentului 63/74 La terminarea școlii a fost clasifi cat al 32-lea din Infanterie, la 1 august 1923, a fost mutat în cadrul 209 elevi. În baza Înaltului Decret Regal (în continuare Regimentului 23 Infanterie,dislocat, între timp, la Î.D.R.) nr. 2947 din 30 iunie 19223 a fost avansat la Chișinău. Pentru perioada 1 noiembrie 1923-31 gradul de sublocotenent și repartizat în funcţia de octombrie 1924, comandantul regimentului, colonelul comandant de pluton în Compania 1 din Regimentul Ioan Prușan, îl apreciază că „se prezintă bine, fizic 63/74 Infanterie din garnizoana Călărași (era dublura plăcut, ţinuta îngrijită, sănătos și rezistent pentru Regimentului 23 Infanterie – n.n.). În „Foaia califi cativă” campanie. Înţelege și judecă foarte bine, cultura generală pentru perioada 1 iulie-31 octombrie 1922, comandantul și profesională potrivită. Cunoaște bine regulamentele. regimentului consemnează: „se prezintă bine, aspect fi zic A rezolvat bine teme pe hartă cu plutonul. Este energic, plăcut. Este ofi ţer tânăr, absolvind în acest an școala de are temperament vioi. De la 1 noiembrie 1923 a fost ofi ţeri. În cursul lunii octombrie a avut comanda unui pluton ofiţer subaltern la Compania 9, achitându-se foarte bine de completări pe care l-a instruit bine. Așa cum se prezintă de toate detaliile serviciului. De la 1 februarie 1924, a până acum, sub toate raporturile, dă speranţa că va deveni fost comandantul plutonului de recruţi din compania un ofi ţer foarte bun, totuși rămâne să fi e caracterizat anul sa, pe care l-a instruit foarte bine. A luat parte la toate viitor când va fi bine cunoscut”4. exerciţiile cu trupa pe teren probând că poate comanda Pentru perioada 1 noiembrie 1922-31 octombrie și conduce foarte bine un pluton. Este disciplinat și cu 1923, același comandant îl notează astfel: „se prezintă conduită bună. În rezumat, este un ofiţer foarte bun”6.

80 3 (85) 2019 document studii/documente În baza Deciziei Ministeriale (în continuare Centrul de Instrucţie al Infanteriei, pe care l-a absolvit în D.M. – n.n.) nr. 813 din 1924, în perioada 31 octombrie condiţii mulţumitoare. A comandat apoi pluton la Compania 1924-1 octombrie 1925, urmează cursurile Școlii de Mitraliere în bune condiţii. În rezumat: ofi ţer bun, Speciale de Infanterie, fi ind clasifi cat al 156-lea din capabil a primi toate învăţămintele spre mai bine. Bine 330 absolvenţi. În această perioadă, urmează Cursul îndrumat va deveni foarte bun ofi ţer. Prea nou în grad practic de specializare în armă la Centrul de Instrucţie pentru a face obiectul unei propuneri10. al Infanteriei, în perioada 1 mai-30 iunie 1925, În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie absolvindu-l cu media 8,16. 1927-31 octombrie 1928, același comandant de regiment În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie îl caracterizează ca având o „înfăţișare plăcută. Conformaţie 1924-31 octombrie 1925, comandantul regimentului, și sănătate mijlocii. Bun trăgător cu pușca. Ţinuta îngrijită. colonelul Ioan Prușan, notează: „cunosc pe ofi ţer, de la Se prezintă bine în faţa trupei. Cu aptitudini în teren. Cu ieșirea sa din școală, ca pe unul ce l-am avut tot timpul sub prevedere și iniţiativă. Ia hotărâri judicioase în dezlegarea comandă. Este un ofi ţer energic și un foarte bun instructor. situaţiilor tactice în care este pus. Cu putere de muncă și În acest an, în cursul lunii octombrie, a luat parte la toate stăruinţă la lucru. Inteligent. Cu judecată și memorie bună. aplicaţiunile ce au avut loc pe zona de concentrare a diviziei Metodic în instruirea și disciplina unităţii sale. Cultura și a probat că este un perfect comandant de pluton. Este generală corespunzătoare; profesională bună, pe care caută a disciplinat, bine educat, bun camarad și cu foarte bune și le îmbogăţi, având și aplicare la studii. Cunoaște instrucţia purtări”7. armei. Disciplinat. Cu simţul datoriei, onoarei și curajul Pentru perioada 1 noiembrie 1925-31 octombrie răspunderii. Bun camarad, demn și modest. Conduită bună 1926, comandantul regimentului apreciază că „se prezintă între camarazi și societate. Bun executant al ordinelor. bine, ţinută îngrijită, debil, totuși poate suporta greutăţile Activ și zelos la serviciu. A comandat și instruit plutonul la unei campanii. Înţelege și judecă bine. Este energic și cu un Compania 1 Cicliști, cu rezultate bune, atât la instrucţie, cât și temperament vioi. Cultura generală și profesională potrivită la disciplină. Punctual la serviciu. N-are defecte, nici pasiuni, gradului său. Cunoaște bine regulamentele și le aplică bine. care să-l oprească de la îndeplinirea serviciului. Promite a A rezolvat bine teme cu plutonul atât pe hartă, cât și pe deveni un bun comandant de companie. În concluzie: ofi ţer teren. A fost ofi ţer subaltern secondând bine pe comandantul bun, de nădejde, necesar oștirii11. companiei în toate detaliile serviciului. De la 9 noiembrie La 1 octombrie 1928, în conformitate cu Î.D.R. a luat parte la Școala instructorilor, la care a instruit bine nr. 2297 din 20 septembrie 1928, este mutat „la cerere” grupa de instructori din compania sa. De la 5 februarie a în cadrul Regimentului 7 Vânători din Chișinău12. instruit foarte bine un pluton de recruţi. A luat parte la toate Pentru perioada 1 noiembrie 1928-31 octombrie aplicaţiile în teren din perioada a II-a și a probat că este 1929, comandantul regimentului, colonelul Gheorghe un foarte bun comandant de pluton. Este disciplinat, bine Hermeziu, consemnează: „1. Aptitudini fi zice: sănătos, educat ostășește și cu foarte bune purtări. Este punctual și rezistent. Poate face campanie. Încalecă bine. Trage bine stăruitor în serviciu8. cu tot armamentul infanteriei. Se prezintă bine în faţa În conformitate cu Î.D.R. nr. 3218 din 27 septembrie trupei. 2. Aptitudini militare. Instructor și comandant 19269, la 28 septembrie 1926, este avansat la gradul de bun. Educator cu foarte bună metodă. Înţelege cu ușurinţă locotenent și mutat în Regimentul 1 Vânători „Regele situaţiile tactice în cadrul batalionului. Judecată tactică Ferdinand” din Sf. Gheorghe. În „Foaia califi cativă” formată. Ia hotărâri bune și dă ordinele la timp și clare. pentru perioada 1 noiembrie 1926-31 octombrie 3. Capacitate. Inteligenţă vie. Judecată și metodă bună. 1927, comandantul regimentului, colonelul Cicerone Cultură generală dezvoltată. Cunoaște și aplică bine Săndulescu, apreciază că „deși pare debil, totuși este sănătos regulamentele armei. Cunoaște întrebuinţarea celorlalte și poate face în bune condiţii o campanie. Cultura generală arme în legătură cu infanteria. Se ocupă în mod serios cu la înălţimea școlilor absolvite, pe care caută a și-o completa. îmbogăţirea cunoștinţelor. A instruit un pluton de recruţi Cu aptitudini și educaţie militară bune. Își îndeplinește având rezultate foarte bune. În aplicaţii cu trupe în teren serviciul în mod conștiincios. De la 1 noiembrie 1926 la a condus [un]pluton și [o]companie, dovedind că e sufi cient 1 august 1927, a fost însărcinat cu conducerea Serviciului pregătit pentru comandă de companie. 4. Educaţie militară. aprovizionării Batal[ionului] 3, detașat la Centrul de Disciplinat, demn, moral și cu foarte bună conduită. 5. Instrucţie al Infanteriei. S-a achitat bine de această sarcină, Îndeplinirea serviciului. Activ și foarte zelos în serviciu. 6. însă nefi ind destul de energic și lăsându-se infl uenţat de Concluzii: ofi ţer foarte bun13. subalternii săi, a trebuit să fi e schimbat dela acest serviciu La 1 noiembrie 1929, a fost numit în funcţia de șef spre binele său. Repartizat Companiei 12 Mitraliere, a fost al Serviciului Cazarmării și comisar special în cadrul destinat să urmeze Cursul de specializare la mitraliere, la regimentului. document 2019 3 (85) 81 studii/documente La 8 martie În perioada 1 noiembrie 1931-1 martie 1932 a fost 1930, se căsătorește, comandant de pluton elevi T.R. (termen redus – n.n.), la Chișinău, cu pentru ca de la 1 martie 1932 să fi e numit în funcţia de profesoara Zoe ofi ţer informator al regimentului. Ionescu, de care va În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie divorţa în 1939. 1931-31 octombrie 1932, comandantul regimentului În „Foaia apreciază că „menţin notele date din anul trecut cu adăugire calificativă” pentru că ofi ţerul a depus mai multă conștiinţă în îndeplinirea perioada 1 noiembrie serviciului. Educaţia militară în mult progres faţă de anul 1929-31 octombrie trecut. De la 1 martie 1932 a îndeplinit funcţia de ofi ţer 1930, același informator, comisar special și ofi ţer cu biblioteca. S-a achitat comandant de în condiţii destul de bune. De la 1 august 1932 când s-a regiment consideră reîntors de la Centrul de Distribuţie de Cereale, pe care l-a Maiorul parașutist Teodor Dobre că „este hotărât, cu condus în condiţii bune, ofi ţerul a fost în serviciul Brigăzii frumoasă iniţiativă și 15 Infanterie. Are stagiul în serviciul frontului. Merită a foarte multă stăruinţă. Perseverent și cu multă putere de înainta la vechime”17. muncă, caracter ales. Cultură generală bună. Se menţine Comandantul Brigăzii 15 Infanterie, colonelul la curent cu tot ce e nou în literatura militară. Educaţia Gheorghe Hermeziu, consemnează că „este ofiţer militară foarte bună. Conduită ireproșabilă. Duce viaţa inteligent. Foarte bun instructor. Comandant energic și cu de muncă și studiu. A condus Serviciul Cazarmării și frumoasă iniţiativă. Cunoaște și aplică bine regulamentele Comisariatul Special. În ambele servicii s-a condus în mod armei. A comandat în aplicaţii în teren o companie;cu această deosebit, dovedind multă pricepere și conștiinţă. A luat parte ocazie a dovedit că are pregătirea necesară pentru conducerea la toate aplicaţiile în teren cu trupe, ţinându-se la curent acestei unităţi în luptă. Educaţie militară bună. Conduită cu pregătirea profesională. În concluzie: ofi ţer foarte bun și foarte bună. Fără vicii și pasiuni. Foarte sincer. Înlocuind necesar instituţiei armatei14. pe maiorul Fluture de la Brigada 15 Infanterie, am fost pe Pentru perioada 1 noiembrie 1930-31 octombrie deplin mulţumit de felul, priceperea și conștiinţa depusă la 1931, noul comandant al regimentului, colonelul Vasile serviciu. În concluzie este un prea bun ofi ţer”18. Creţoiu, îi face o caracterizare nu tocmai favorabilă, Începând cu 1 octombrie 1932, în baza Î.D.R. contradictorie chiar, apreciindu-l ca fiind „sănătos, nr. 4204 din 1932, a fost mutat în Regimentul 89 poate suporta în bune condiţii greutăţile unei campanii. Infanterie din Brașov. Înţelege bine toate chestiunile de ordin ostășesc. Judecată În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie bună, bunul-simţ în formare, are spirit de ordine și metodă. 1932-31 octombrie 1933, comandantul regimentului, Memorie bună. Caracter închis, greu de cunoscut. Cultură colonelul Gherghe Radu, notează: „dela 1.XI.1932-1. generală în formare, cea profesională idem. Are dorinţă de IV.1933, a condus Serviciul Armăturii și Tragerii în condiţii a studia. Disciplinat aparent, simţul datoriei mulţumitor. prea bune, dovedind că este foarte zelos în serviciu, că este pe Are obiceiul de a-și linguși șefi i pentru obţinerea încrederii. deplin stăpân pe practica acestui serviciu și că are o deosebită Nu este devotat decât prin prisma intereselor proprii. Demn, îndemânare pentru întocmirea lucrărilor de birou. De la moral, conduită în societate bună. A condus Serviciul 1.IV-31.X.1933, a condus Serviciul Aprovizionării, de Aprovizionării în condiţii mulţumitoare. Puterea de muncă asemenea în condiţii prea bune, dovedind aceleași calităţi nu-i lipsește, care nu o întrebuinţează decât cu zgârcenie. menţionate mai sus. La Școala ofi ţerilor în corp, a participat Disciplina în formare, este nevoie a fi des îndrumat și cu un deosebit interes la toate ședinţele executând lucrările în supravegheat. Aptitudini militare bune dar nu le pune condiţii prea bune și făcând în același timp dovada că posedă în aplicare decât sub impulsionarea și controlul șefi lor. o temeinică instrucţie profesională. Inteligenţă dezvoltată. Rezultatele obţinute mulţumitoare. Pentru anul acesta îl Judecată clară și logică. Voinţa dezvoltată. Temperament caracterizez: merită a înainta la vechime”15. liniștit. Caracter deschis. Educaţie ostășească complectă. Comandantul Brigăzii 15 Infanterie, notează: „nu mă Ţinută și atitudinea foarte îngrijită. Foarte cumpătat unesc întrutotul notelor date de comandantul regimentului. în toate actele sale. Este apreciat prea bine de ajutor. În Lt. Dobre s-a distins prin cultura sa generală și profesională. concluzie: ofi ţer prea bun. Merită a înainta la vechime”19. A candidat și la Școala Superioară de Război. E un ofi ţer Pentru perioada 1 noiembrie 1933-31 octombrie bun și cu cunoștinţe solide. Pentru defectele semnalate de 1934, același comandant de regiment notează: „a cdt. de regiment trebuie aduse probe spre a lua hotărârea în condus Serviciului Aprovizionării, fi ind foarte ordonat în consecinţă”16. întocmirea lucrărilor, partea formală relativă la scripte a

82 3 (85) 2019 document studii/documente îndeplinit-o în foarte bune condiţii, însă partea practică în bune condiţii. Este harnic și conștiincios. La două aplicaţii a serviciului nu a fost ţinută la același nivel, fi ind cam la care l-am văzut în teren, am constatat că judecă prea superfi cial în execuţie și nu destul de energic cu subordonaţii bine situaţiile tactice, luând măsuri judicioase și dovedind săi. Sper însă, că viitorul să dovedească că această lacună se că posedă prea frumoase cunoștinţe militare. Îl consider ca datorește numai lipsei de experienţă în acest serviciu. De o pe un prea bun ofi ţer”25. cinste perfectă. La Școala ofi ţerilor în corp, a executat lucrări De asemenea, generalul de brigadă Grigore prea bune, dovedind că are o serioasă instrucţie profesională, Cornicioiu, comandantul Diviziei 13 Infanterie, îl pe care se silește să o dezvolte cu toată ambiţia. Calităţile consideră „un prea bun căpitan, comandant de companie. intelectuale și morale evidenţiate în nota din anul trecut, Energic și foarte conștiincios, compania va fi bine instruită s-au confi rmat și acest an. În concluzie: prea bun ofi ţer20. și comandată”26. Și comandantul Diviziei 13 Infanterie, generalul de Pentru perioada 1 noiembrie 1936-31 octombrie brigadă Petre Dumitrescu, consideră că „în general bun 1937, colonelul Gherghe consemnează: „în acest an, a ofi ţer sub raportul cunoștinţelor”21. continuat a comanda Compania 7, în aceleași prea bune Prin Î.D.R. nr. 1540 din 31 mai 193422, a fost avansat condiţii ca și anul trecut, din toate punctele de vedere. De la gradul de căpitan, la 8 iunie 1934. A fost promovat la 1.XI.36-1.IV.37, a condus și instrucţia T.T.R./1937, cu comandant de companie la 1 noiembrie 1934. rezultate bune. De la 1.IV-31.X.37, a condus instrucţia În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie Companiei 2 Instrucţie, obţinând prea bune rezultate. 1934-31 octombrie 1935, colonelul Radu Gherghe, Pe zona de concentrare a Diviziei 13 de la Cincu Mare, consemnează: „în acest an a comandat Compania 7, în a comandat tot timpul compania, cu toată destoinicia. În condiţii satisfăcătoare, sub raportul instrucţiei, al educaţiei toate ocaziile, a confi rmat toate bunele calităţi și aptitudini și al administraţiei. Fiind nou în grad, lipsa de experienţă de instructor și de comandant, precum și pregătirea sa în practica frontului nu a putut fi suplinită prin buna sa profesională deosebit de dezvoltată, pe care i le-am arătat în voinţă care este foarte mare. La Școala ofi ţerilor în corp a notele din trecut. Foarte bine apreciat de comandantul său executat lucrări bune, dovedind interes și o foarte pronunţată de batalion. În concluzie: prea bun căpitan, care va merita instrucţie tactică pentru gradul său. În perioada a II-a a luat să se prezinte la examenul de maior, când va împlini și parte la toate exerciţiile din jurul garnizoanei și de pe zona condiţiile de vechime”27. de concentrare a Diviziei 13, comandând [o]companie. În Comandantul brigăzii, generalul de brigadă Ioan toate aceste situaţii, a dovedit că are sufi ciente aptitudini Popescu, consemnează că „a comandat și administrat pentru comanda unei companii, cu excepţia energiei și a compania în prea bune condiţii. Pune tot sufletul în autorităţii în exercitarea comenzii, care mai trebuie întărite. acţiunile sale. Este destoinic la conducerea companiei. În Comandantul său de batalion îl apreciază prea bine. În toate aplicaţiile pe care le-am văzut, m-am convins că are o concluzie: ofi ţer bun”23. pregătire profesională solidă. Căpitan de toată nădejdea”28. În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie Și noul comandant al Diviziei 13 Infanterie, generalul 1935-31 octombrie 1936, același comandant de regiment de brigadă adjutant Traian Grigorescu, consemnează: notează: „în acest an a comandant Compania 7 în bune „de acord cu bunele aprecieri ale comandanţilor de regiment condiţii, din toate punctele de vedere. Instructorii companiei și de brigadă, găsesc că este un ofi ţer capabil, muncitor și de sale au fost bine instruiţi. În perioada I a condus cu o mare nădejde. Am fost mulţumit cum a prezentat în toate remarcabilă autoritate și competenţă instrucţia Companiei ocaziile unitatea sa și cum a lucrat în toate situaţiile la câmp. de Specialităţi, afi rmând bune calităţi de instructor. În Un prea bun căpitan”29. perioada II-a, a luat parte la toate aplicaţiile, comandând Pentru perioada 1 noiembrie 1937-31 martie 1938, compania la 14 exerciţii, iar la celelalte exerciţii fi ind noul comandant al regimentului, colonelul Agricola întrebuinţat la Serviciul de arbitraj și la încadrarea Filip, notează: „în exercitarea comenzii companiei s-a detașamentului inamic. În aceste situaţii a arătat că are menţinut pe aceeași bună conduită, pricepere și destoinicie, apreciabile aptitudini și cunoștinţe profesionale pentru ca și în trecut. S-a remarcat la instrucţia și educaţia cadrelor a comanda compania în orice situaţie tactică. La Școala companiei sale. Materialele companiei bine întreţinute ofi ţerilor în corp, a luat parte cu interes la toate ședinţele și a și administrate. La Școala ofi ţerilor în corp a dat soluţii executat toate lucrările ordonate, în bune condiţii. În general, logice. Cunoaște regulamentele armei și le aplică judicios. În în cursul acestui an, a făcut progrese sub raportul energiei concluzie: este un ofi ţer de nădejde. Va merita să se prezinte și al autorităţii în exercitarea comenzii. Este bine apreciat la examenul de maior când va îndeplini și condiţiile de de comandantul său de batalion. În concluzie: bun ofi ţer”24. vechime”30. Generalul de brigadă Ioan Popescu, comandantul Generalul de brigadă Radu Gheorghe, noul Brigăzii 13 Infanterie, îl aprecia că „a comandat compania comandant al Brigăzii 13 Infanterie, a fost „de acord cu document 2019 3 (85) 83 studii/documente bunele aprecieri ale comandantului de regiment. Timp de de inteligent, cu mult bun-simţ, spirit de metodă, practic, și 5 ani cât l-am avut sub comanda mea în R[egimentul] 89 spirit de observare. Cultură generală și profesională destul de I[nfanterie], s-a afi rmat în mod constant ca un prea bun dezvoltată și în continuă creștere. 4. Disciplinat, autoritar, ofi ţer”31. Generalul de divizie adjutant Traian Grigorescu cu mult prestigiu în faţa frontului și printre camarazi. Este confi rma aprecierile celor doi subordonaţi: „sunt în totul iubit și iubește soldatul. Are curajul răspunderii și simţul de acord cu bunele aprecieri ale șefi lor săi. Este un element datoriei. Devotat serviciului. Leal, demn și modest. Duce de valoare, ostaș de mare nădejde și care promite mult”32. o viaţă demnă cu o bună conduită în societate. 5. În acest Prin Î.D.R. nr. 1283 din 19 martie 1938, începând an, a continuat a funcţiona ca ajutor al șefului Biroului 3 de la 1 aprilie 1938, a fost mutat în interes de serviciu Operaţii, îndeplinindu-și serviciul în mod remarcabil și în funcţia de ajutor la Biroul 3 Operaţii și Instrucţie din achitându-se în mod complet conștiincios de ţinerea la curent cadrul Corpului 5 Armată din Brașov. a corespondenţei biroului. A luat parte la toate aplicaţiile din Pentru perioada 1 aprilie-31 octombrie 1938, șeful comandament și pe zona de concentrare din vest și a probat de stat-major al cu această ocazie corpului de armată, că are cunoștinţe colonelul Corneliu destul de dezvoltate, Calotescu, apreciază care-l fac apt pentru că „a lucrat cu multă gradul superior. La atenţie și bunăvoinţă, Școala ofiţerilor dovedind că are putere pe garnizoană de muncă, metodică a funcţionat ca și bine organizată. secretar de ședinţă Sesizează cu ușurinţă și l-a ajutat pe șeful și realizează Biroului 3 la toate cu pricepere și aplicaţiile efectuate, punctualitate. dând dovadă că este Cunoștinţe un ofi ţer bine format profesionale bine și de nădejde. 6. concretizate. Nu-i cunosc vicii sau Căpitanul Dobre este pasiuni. Nu a fost un ofi ţer disciplinat, Generalul-maior Grigore Baștan, maiorul (r) Ștefan Șoverth, colonelul (r) Teodor Dobre, pedepsit. 7. Ofiţer cu o frumoasă colonelul (r) Gheorghe Șoimu, colonelul Neagu Oțeleanu. În spate, Traian Dumitrescu-Popa bun și de nădejde educaţie ostășească și pentru arma sa. 8. Îl un bun camarad. Este un bun ofi ţer și de nădejde, folositor caracterizez: merită a fi admis la examenul pentru gradul instituţiei. Când va îndeplini condiţiile de vechime în grad de maior”35. și dacă va urma această cale, va merita să devină ofi ţer În perioada 1 noiembrie 1938-28 februarie 1939, a superior33. urmat Școala ofi ţerilor superiori. Generalul de brigadă Comandantul Corpului 5 Armată, generalul de Ioan Carlaonţ, comandantul școlii, consemnează: „a divizie Ilie Partenie, consemnează că este „un bun căpitan luat parte efectiv la toate ședinţele de școală, la instrucţia de infanterie, în serviciul frontului a instruit și comandat ofi ţerilor pe garnizoana Brașov, în calitate de secretar al prea bine compania. La comandament a depus multă grupei de direcţie. Ca ajutor al maiorului Cambrea N. a pricepere și conștiinţă în lucrările de birou. Bine pregătit organizat și întocmit toate lucrările de școală, obţinând cele pentru a urma Cursul pregătitor pentru ofi ţeri superiori”34. mai frumoase rezultate. A luat parte și la discuţiile efectuate În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie în ședinţele de școală la una din grupele de ofi ţeri. A arătat 1938-31 octombrie 1939, colonelul Constantin Ţenescu, un deosebit interes în asumarea cunoștinţelor de tactică ce îi noul șef de stat-major al Corpului 5 Armată, îi face o vor fi de mare folos. Este un foarte bun ofi ţer de infanterie, amplă caracterizare: „1. Sănătos și destul de rezistent pentru cu frumoase însușiri și aptitudini”36. a suporta greutăţile unei campanii. Înfăţișare plăcută și bine Începând cu 15 februarie 1940, este numit în funcţia conformat. Se prezintă bine în faţa trupei. Încalecă bine. de ajutor la Biroul 1 Mobilizare al Corpului 5 Armată. Trage bine cu armele portative. 2. Destul de energic, calm, cu În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie spirit de prevedere și iniţiativă. Hotărât, are voinţă și putere 1939-31 octombrie 1940, colonelul Ţenescu de muncă pe care le probează în îndeplinirea serviciului. consemnează: „ofi ţerul nu și-a dezminţit cu nimic calităţile Caracter bine format. 3. Judecată în formare. Este destul fi zice, aptitudinea de a comanda și calităţile morale și

84 3 (85) 2019 document studii/documente intelectuale apreciate prin nota anului trecut. Muncitor, Armatei din București, cu care va avea doi copii, cinstit, a căutat să-și înmulţească cunoștinţele profesionale Costin(născut la 27 ianuarie 1942) și Mihai (născut la și de cultură generală, citind și ţinându-se la curent cu noile 4 aprilie 1946). instrucţiuni, regulamente, decrete și broșuri. La Școala Odată cu intrarea ţării noastre în cel de-Al Doilea ofi ţerilor pe comandament și pe zonele de concentrare de Război Mondial, pentru eliberarea Basarabiei și la Dunăre și în Moldova, unde corpul a fost deplasat, s-a Bucovinei, maiorul Teodor Dobre este mobilizat în remarcat prin râvna ce a depus în executarea lucrărilor de baza Î.D.R. nr. 1798 din 22 iunie 1941. Participă cu birou și ca ofi ţer-curier la unităţi. În cursul lunii iunie a comandamentul corpului la primele zile ale ofensivei depus proba practică la examenul pentru gradul de maior, pentru eliberarea provinciilor românești răpite de obţinând note bune, care au făcut să fi e chemat la proba U.R.S.S. în vara anului 1940. scrisă. Rezultatul examenului nu s-a făcut cunoscut până În conformitate cu D.M.nr. 845 din 30 iunie azi. Element bun, muncitor, serios, hotărât și cu iniţiativă, 1941, începând cu 1 iulie 1941, este mutat în cadrul care lucrează din convingere. Va fi și bun comandant de Subsecretariatului de Stat al Înzestrării Armatei(în batalion. N-are vicii, nici patimi. Va putea înainta la alegere continuare SSIAA – n.n.) -Direcţia Fabricilor de dacă obţine examenul de maior”37. Armament și Producţiei de Război, și detașat în funcţia De asemenea, este bine apreciat de cei doi comandanţi de ajutor al șefului Comisiei de Recepţie și Control nr. 4. care s-au succedat la comanda corpului de armată. Pentru perioada 1 iulie-31 octombrie 1941, Astfel, pentru perioada 1 noiembrie 1939-1 august președintele Comisiei de Recepţie și Control 1940, generalul Partenie considera că „este un prea bun nr. 4, locotenent-colonelul M. Șerbănescu, aprecia că căpitan de infanterie. Depune multă râvnă și conștiinţă în „încă din ziua prezentării sale, a funcţionat ca ajutor al îndeplinirea serviciului și însărcinărilor ce i se dau”38, iar subsemnatului, cu atribuţii de șef de corp, având de verifi cat, generalul de divizie Dobre Paraschiv, pentru perioada supravegheat și îndrumat diferite comenzi de muniţii 6 august-31 octombrie 1940, consideră că „este un și materiale necesare urgent pe front date de SSIAA. la ofi ţer cu bune aptitudini fi zice și militare. Posedă o bună Uzinele «Laromet», «Fichet», «Vlahiţa», «Lăzărescu», «Oţel pregătire profesională. Își îndeplinește serviciul cu multă Rapid», «Aerochimica» etc., depunând o muncă excepţională conștiinciozitate. Un bun ofi ţer”39. și foarte rodnică. Maiorul Dobre este dotat cu cele mai La examenul direct pentru gradul de maior, a trecut frumoase calităţi militare, vioi, inteligent, foarte expeditiv, probele prevăzute de Ordinul M.Ap.N.-Direcţia muncitor fără precupeţirea timpului, pricepe și asimilează Personalului nr. 241 din 28 martie 1940 și D.M. foarte repede orice chestiune, fapt care a făcut să fi e de un nr. 1213 din 17 august 1940, comisia de examen condusă real folos în executarea și expedierea pe front, la unităţi, a de generalul de divizie Dumitru Coroamă, l-a declarat muniţiilor și materialelor fabricate de susnumitele uzine. „reușit”. În conformitate cu Î.D.R. nr. 1360 din 1940 a fost Venit la comisie de la o unitate de pe front, deci cunoscător avansat la gradul de maior, pe data de 31 octombrie 1940. în nevoile unităţilor, a luptat din răsputeri ca muniţia și La 1 noiembrie 1940, a fost numit șef al Biroului materialele ce se executau să fi e îndrumate și expediate la Adjutanturii al Corpului 5 Armată. Colonelul Sava timp acolo unde era nevoie. A executat personal diferite Caracaș, șeful de stat-major al corpului, în notarea pentru experienţe la poligonul de tragere și în laboratoarele uzinelor, perioada 1 noiembrie 1939-12 mai 1940, consemnează: cât și la Arsenalul Armatei, pentru a face ca toate comenzile „datorită inteligenţei, pregătirii profesionale și practicii să se execute cât mai mult în spiritul caietelor de sarcini, și-a îndeplinit toate însărcinările ce a avut în foarte bune modifi când la rigoare unele părţi, care nu corespundeau condiţii. În servicii exterioare, a fost utilizat pentru legătura realităţii. Maiorul Dobre este un ofi ţer de toate nădejdea, cu Armata și M.St.M., achitându-se foarte bine. A ajutat posedând cunoașterea și capacitatea de a conduce și comanda cu competenţă pe șeful Biroului 1 la lucrările de mobilizare. orice unitate sau formaţiune i s-ar încredinţa. Educaţie Ofi ţer de nădejde”40, iar colonelul Gheorghe Samarian, aleasă. Caracter desăvârșit. Cultură generală foarte bogată; succesorul în funcţie al colonelului Caracaș, pentru subalternii său au mult de câștigat de la acest ofi ţer. Trecutul perioada 12 mai-1 iulie 1941, aprecia că „a continuat să său elogios, notele șefi lor săi ierarhici și, mai ales că, încă din îndeplinească aceleași funcţii, achitându-se conștiincios în 1939 tot timpul a fost numai pe zonă, mă îndreptăţește să-l foarte bune condiţii de toate însărcinările ce a avut. Ofi ţer califi c ca pe un foarte bun și de nădejde ofi ţer superior. Nou cu educaţie aleasă, priceput și muncitor, a fost de un real în grad, nepropozabil”42. folos serviciului. Îl apreciez ca pe un ofi ţer foarte bun și de Președintele Comisiei de Recepţie nr. 4, colonelul nădejde”41. Gheorghe Dumitrescu, în caracterizarea pentru perioada Între timp, la 1 decembrie 1940, se recăsătorește 1 noiembrie 1941-1 martie 1942, îl apreciază ca fi ind la Brașov, cu Maria Bulgărea, chimistă la Pirotehnia „sănătos, rezistent, cu bună educaţie militară. Capabil, cu document 2019 3 (85) 85 studii/documente mare putere de muncă. A îndeplinit funcţia de ajutor al scurt. A îndeplinit funcţia de șef al Biroului Instrucţiei și președintelui. În această calitate m-a secondat la recepţii de m-a secondat la Școala ofi ţerilor în corp. Cu această ocazie, fabricate, precum și în activitatea zilnică, cu toată stăruinţa lucrând zi de zi, am constatat că este foarte bine pregătit, și conștiinciozitatea. Este un foarte bun ofi ţer”43. că cunoaște și aplică judicios principiile regulamentare, în Pentru perioada 1 martie-15 iulie 1942, este apreciat perfectă armonie cu noile arme și procedee de luptă. VI. Nu ca fi ind „sănătos, rezistent, cu mare putere de muncă. a fost pedepsit. Nu are vicii. VII. Concluzii generale: este un Disciplinat, autoritar, cu multă dragoste de subalterni. Cu foarte bun ofi ţer superior”45. bogate cunoștinţe generale și foarte bine pregătit din punct În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie de vedere profesional. Posedă cunoștinţe tehnice foarte solide 1942-4 aprilie 1943, comandantul Regimentului 89 și oricând a dat dovadă de o foarte bună pregătire în comisie Infanterie P.S. (Partea Sedentară – n.n.) consemnează: la recepţia materialelor. A îndeplinit funcţia de ajutor al „în legătură cu activitatea maiorului Dobre Teodor, Comisiei și șef al Subcomisiei de Recepţie Lăzărescu. A desfășurată în acest interval, nu am decât cuvinte de laudă, muncit fără preget spre a organiza administrarea comisiei deoarece ofi ţerul a muncit intens, cu deosebit zel obţinând nou înfi inţată și a reușit prin muncă și perseverenţă. A rezultate, vrednice de toată aprecierea. Șef al Biroului controlat și recepţionat comenzile militare, dând dovadă de Instrucţiei, a întocmit cu migală și rigurozitate, programele multă competenţă și conștiinciozitate. Ofi ţer de infanterie de instrucţie ale regimentului, conducând cu desăvârșită stăpân pe regulamente și un bun tehnician. Căsătorit, duce destoinicie, toate treburile, rezolvând prompt și iscusit o viaţă demnă. Nu are vicii, nici pasiuni. În concluzie, este problemele încredinţate, distingându-se în mod special ca un foarte bun ofi ţer superior de infanterie”44. ofi ţer superior, înzestrat cu robuste calităţi sufl etești. Tot Între timp, la 30 ianuarie 1942, a fost mutat în cadrul în acest timp a luat provizoriu comanda Batalionului III, Regimentului 89 Infanterie Brașov, dar a rămas în concentrat pentru ordinea internă, în locul titularului, plecat continuare detașat în cadrul SSIAA. la un curs în Germania, și mai apoi, la un alt curs la Centrul La 15 iulie, i-a încetat detașarea și s-a prezentat de Instrucţie Făgăraș. Și de aceste atribuţii, s-a achitat, în la regiment în vederea plecării pe front, fi ind numit felu-i caracteristic, de excesivă conștiinciozitate, probând în comandantul Batalionului de Marș. nenumărate rânduri că muncește din convingere, animat de Pentru perioada 15 iulie-31 octombrie 1942, morala datoriei împlinite. Pe lângă funcţiile anterioare, a comandantul Regimentului 89 Infanterie, îl mai condus efectiv Școala ofi ţerilor și subofi ţerilor în corp, caracterizează extrem de sugestiv și complet: „I. dând îndrumări teoretice și practice, de adevărată valoare Aptitudini fi zice: înfăţișare plăcută, sănătos și rezistent, militară. Tactician serios, comandant de batalion cu toată poate suporta greutăţile campaniei. Trage foarte bine cu puterea cuvântului, s-a remarcat printre cei dintâi ofi ţeri armamentul infanteriei. Încalecă bine. II. Aptitudini ai regimentului, demn de toată încrederea”46. militare: energic, cu mult sânge rece și calm. Cu multă Pentru perioada 4 aprilie-10 mai 1943, comandantul iniţiativă, bine adecvată principiilor regulamentare și Regimentului 89 Infanterie, consemnează: „de acord întru situaţiilor tactice. Hotărât și cu foarte multă putere de muncă. totul cu aprecierile comandantul P.S. a regimentului. În Caracter franc. III. Capacitate: inteligent și cu judecată clară. această perioadă, pe lângă conducerea Biroului Instrucţiei Concepţie rapidă și solidă. Foarte mult spirit de metodă, a avut comanda Bat[alionului] II Recruţi -armament greu posedă și mult spirit de observaţie. Cultură generală foarte și specialităţi-pe care l-a instruit în condiţii admirabile, bună, iar cea profesională asemenea, fi ind un ofi ţer tehnic. lucru constatat cu prilejul diferitelor inspecţii făcute de Perfect la curent cu noile procedee de luptă și de conducere. subsemnatul. De asemenea, maiorul Dobre Teodor, a luat Foarte capabil. IV. Educaţia militară: disciplinat și cu multă parte la Școala ofi ţerilor superiori pe Garnizoana Brașov, autoritate și prestigiu în faţa frontului. Curajul răspunderii comandând efectiv unitatea la diferite aplicaţii în teren, bine dezvoltat. Sever, dar foarte drept, ceea ce îi atrage îndeplinind în acest timp și funcţia de director de exerciţiu dragostea celor din subordine. Are curajul răspunderi. Foarte al acestor aplicaţii. În concluzie: este un foarte bun ofi ţer bun patriot. În societate are o conduită demnă și foarte bună. superior, pe care se poate conta”47. V. Îndeplinirea serviciului: la 15 iulie 1942 se prezintă la Noul comandant al regimentului, pentru perioada regiment, pentru ca să meargă pe front, însă batalioanele 11 mai-20 iulie 1943, consemnează: „ofi ţerul a continuat destinate a se deplasa având comandanţi, a fost încadrat la să îndeplinească funcţia de șef al Biroului Instrucţiei și comanda Batalionului de Marș care urma să se deplaseze comandant al Batalionului II, dovedind multă pricepere și pe front în primul eșalon după P.A. (Partea Activă -n.n.) iniţiativă. A muncit intens obţinând rezultate lăudabile, în timp de 6-7 zile. În această calitate a revăzut și pus deoarece este un ofi ţer pregătit temeinic în toate domeniile perfect la punct toate lucrările de mobilizare și chemarea artei militare. Sobru și conștiincios. Bun comandant de trupei respective, în condiţii foarte bune și în timp foarte batalion și neîntrecut pedagog. În concluzie, este un foarte

86 3 (85) 2019 document studii/documente bun ofi ţer superior”48. În această perioadă a îndeplinit ca a putut fi întrebuinţat ca instructor-parașutist. Ofiţer sarcină suplimentară și pe cea de membru permanent în foarte capabil. IV. Educaţia militară: foarte disciplinat, cu Comisia mixtă de frontieră româno-maghiară. foarte multă autoritate și prestigiu în faţa trupei. Simţul La 20 iulie 1943, a fost mutat în cadrul Flotilei datoriei și al onoarei dezvoltate la maximum și cu foarte 1 Aerostaţie, iar la 31 iulie este numit la comanda multă bunăvoinţă. Foarte bun camarad. Posedă în cel Batalionului 4 Parașutiști. Concomitent, la 3 septembrie mai înalt grad curajul răspunderii și are foarte mult curaj 1943, este numit și în funcţia de șef al Biroului militar. Înzestrat cu spirit militar, este foarte devotat, Instrucţie al Flotilei 1 Aerostaţie. A început pregătirea până la sacrifi ciu și foarte patriot. Leal, moral, integru de specialitate în vederea brevetării ca parașutist militar, și foarte modest. Maniere alese și o conduită ireproșabilă. imperios necesară pentru a putea comanda singura Duce o viaţă normală, modestă, cumpătată. Este un perfect unitate cu specifi c de parașutare din armata română. A executant al ordinelor. Sincer și foarte drept. V. Îndeplinirea totalizat patru ore de zbor și a executat trei salturi cu serviciului: în acest interval de timp a funcţionat ca [sic!] parașuta, sufi ciente conform legislaţiei din acele timpuri comandant al Batalionului de Parașutiști, urmând în pentru ca, la 11 septembrie 1943, în baza D.M. nr. 486 același timp și Școala de Parașutiști. Ca elev-parașutist, din 1943, să fi e brevetat „parașutist militar”49. datorită bogăţiei de cunoștinţe profesionale, tehnice și tactice Ulterior, în baza Decretului-lege nr. 552 din 14 martie ce posedă, și-a asimilat cunoștinţele necesare într-un timp 1944, pe data de 11 septembrie 1943, afost confi rmat foarte scurt și datorită curajului, salturile cu parașuta le-a în Aeronautică ca „personal navigant parașutist”50. executat în 4 zile, putând fi astfel brevetat parașutist și După numirea în funcţia de comandant de batalion de comanda Batalionul de Parașutiști, cu toată autoritatea parașutiști, s-a implicat în mod activ în pregătirea de ce-i dă acest brevet. Maiorul Dobre Th eodor a știut să se specialitate și pentru luptă a efectivelor, dislocate în zona impună dela început prin cunoștinţele temeinice ce posedă Curtea de Argeș, organizând și conducând numeroase și prin atitudinea militărească ce o are în faţa frontului. exerciţii și aplicaţii. În ceia ce privește instrucţia tehnică infanteristică s-a Cea mai amplă și completă caracterizare de serviciu dovedit a fi un admirabil instructor. Dela sosire, a plecat din cariera militară este făcută de comandorul aviator pe zona de manevră Nehoiu, unde se găsea batalionul și Gheorghe Popa, comandantul Flotilei 1 Aerostaţie. unde a stat până la 1 septembrie 1943. În acest interval de Acesta consemnează în „Foaia calificativă” pentru timp a organizat, condus și executat aplicaţii și trageri de perioada 20 iulie-31 octombrie 1943: „I. Aptitudini război, începând dela grupa de luptă până la batalion, cu fi zice: înfăţișare plăcută, conformaţie normală, sănătos tot armamentul din dotare. Pe ziua de 30.VIII, batalionul și rezistent, poate suporta cu ușurinţă greutăţile unei a fost inspectat de dl. general Ștefl ea, șef al M.St.M., cu care campanii. Trage foarte bine cu tot armamentul din dotarea ocazie i s-a prezentat o aplicaţie cu batalionul, combinată Batalionului de Parașutiști. Practică toate sporturile. cu trageri de război cu tot armamentul ce intră în dotarea Ţinută impecabilă. Se prezintă foarte bine în faţa trupei. unui bat[alion] de parașutiști. La inspecţie a asistat și dl. Aptitudini fizice foarte bune. II. Aptitudini militare: general Vasiliu Gheorghe, c[omandantul]Reg[iunii] 3 ochiul câmpului foarte bine format. Simţul de orientare în Aeriană. Ca rezultat al inspecţiei, Subsecretariatul de Stat teren dezvoltat la maximum. Cu spontaneitate în gândire al Aerului a citat prin Ordin de Zi pe Aeronautică nr. 3245 și judecată, reacţionează imediat, ia hotărâri repezi și dă din 25.X.a.c. Batalionul de Parașutiști, care a dovedit o soluţii foarte bune problemelor și cazurilor ivite și pe care foarte bună pregătire militară și profesională. În cursul le justifi că logic. Foarte energic și cu foarte mult sânge rece. lunilor septembrie și octombrie maiorul Dobre organizează, Temperament vioi. Foarte prevăzător nu lasă nimic la conduce și execută, în foarte bune condiţii, diferite aplicaţii cu voia întâmplării, totul este prevăzut, judecat și controlat. Plutonul de Misiuni Speciale, Compania și chiar Batalionul Cu foarte multă iniţiativă și bine îndrumată. Hotărât și de Parașutiști în diferite puncte și garnizoane, ordonate cu o excepţională voinţă. Cu o putere de muncă cum rar de M.St.M. Aceste aplicaţii s-au dovedit a fi extrem de se întâlnește și foarte perseverent. Concepţie clară, scurtă, folositoare, putându-se trage din ele frumoase învăţăminte. precisă. Caracter bine format. III. Capacitate: inteligent, Pentru toate aceste exerciţii și aplicaţii s-au primit numai judecată clară, sănătoasă și cu foarte mult bun-simţ. Spiritul laude. În toată această activitate maiorul Dobre a pus foarte de metodă și de observare foarte bine dezvoltate și cu o foarte mult sufl et, foarte multă dragoste și devotament. Este model bună memorie. Posedă foarte frumoase cunoștinţe generale de punctualitate și devotament. Batalionul ce comandă este și profesionale. Îi place mult să citească, să se instruiască, să bine pregătit pentru război. În concluzie este un «Foarte fi e la curent cu tot ce-i nou. Are frumoasă aplicare la studii. bun» și de nădejde ofi ţer superior parașutist”51. Școala de parașutism a terminat-o într-un timp record, cu Comandantul Regiunii 3 Aeriană, generalul de salturi cu tot, asimilându-și cunoștinţele la fel, încât imediat escadră aviator Gheorghe Vasiliu, a fost „de acord cu document 2019 3 (85) 87 studii/documente aprecierile făcute asupra maiorului parașutist Dobre Teodor. muncă excepţională. Concepţie clară, justă și precisă. În Este un distins ofi ţer superior, foarte bine pregătit din toate concluzie: aptitudini militare foarte bune. III. Capacitate: punctele de privire. Foarte energic. Are mult sânge rece. inteligent, cu judecată clară și mult bun-simţ. Spirit de Perseverent. Multă iniţiativă. Foarte curajos. Practică toate metodă foarte bine dezvoltat. Are o frumoasă cultură sporturile, ceia ce îi va fi de mare folos în noua direcţie, aceia generală și profesională. Are aplicare la studii. IV. Educaţie a parașutismului, pe care pășește în cariera militară. Merită militară: disciplinat. Cu foarte multă autoritate și prestigiu. a înainta la alegere”52. Simţul datoriei dezvoltat. Are curajul răspunderii. Devotat, În conformitate cu Ordinul M.Ap.N.-Direcţia moral și integru. Destul de modest. Maniere alese. Duce o Personal nr. 16521 din 27 octombrie 1943 a fost viaţă cumpătată și are o foarte frumoasă conduită. Destul de scutit temporar de stagiu pe front. Conform hotărârii strict în executarea ordinelor. Sincer și drept. V. Îndeplinirea Consiliului Superior al Oștirii luată în ședinţa din serviciului: în acest interval de timp a avut comanda 14 martie 1944, prin Decretul-lege nr. 620 din 22 martie Batal[ionului] de Parașutiști. S-a ocupat, în mod deosebit, 1944 i s-a rectifi cat vechimea în gradul de maior din de pregătirea de război, obţinând rezultate foarte frumoase 31 octombrie 1940 în 31 octombrie 193953. în luptele de la Băneasa-Otopeni; unitatea sa s-a comportat Îndeplinind condiţiile de vechime, în conformitate foarte bine, motiv pentru care a fost citată prin Ordin de cu Decretul-lege nr. 1266 din 30 iunie 194454, Zi pe Aeronautică. Pentru faptele de arme în aceste lupte la maiorul Teodor Dobre a fost avansat la gradul de care a luat parte activă, a fost propus la decorare cu «Steaua locotenent-colonel (parașutiști) cu vechimea rectifi cată la României» și «Virtutea Militară». VI. Nu are defecte sau 31 octombrie 1939. pasiuni. VII. Concluzii: ofi ţer foarte bun”56. Participă, în perioada 24-29 august 1944, la acţiunile La 1 decembrie 1944, este numit președintele de apărare a Capitalei împotriva atacurilor trupelor Comisiei de brevetare a parașutiștilor. În baza Ordinului germane, la Băneasa, Otopeni, Pipera, în funcţia de Statului Major al Aerului nr. 740 din 3 decembrie 1944, comandant al Detașamentului „Căpitan-comandor începând cu 15 decembrie 1944, Flotila 1 Aerostaţie Teodor Dobre”, compus în principal din efectivele s-a transformat în Baza de Specialităţi Aeronautice, iar Batalionului de Parașutiști. Pe timpul luptelor, 2 ofi ţeri, Batalionul 4 Parașutiști în Batalionul 5 Pază, pentru ca, 3 subofi ţeri și 14 militari în termen au căzut la datorie, la 15 martie 1945, în baza Ordinului Statului Major al numeroși alţii fi ind răniţi. Pentru vitejia și competenţa Aerului nr. 930 din 28 februarie 1945, batalionul să fi e pe care a arătat-o pe timpul confruntărilor a fost propus desfi inţat. la decorare, iar Batalionul de Parașutiști a fost citat prin Pentru perioada 1 noiembrie 1944 - 1 martie Ordin de Zi pe Aeronautică nr. 3696/C din 22 octombrie 1945, comandantul Flotilei 1 Aerostaţie, notează: 1944 și prin Ordinul de Zi al Subsecretariatului de Stat „neintervenind nicio modifi care în modul de comportare a al Aerului nr. 3697 din 22 octombrie 1944. ofi ţerului, menţin în totul aprecierile făcute anul trecut, în În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie sensul că este un element de valoare, excepţional de bun din 1943-17 martie 1944, comandorul aviator Gheorghe toate punctele de vedere. În concluzie: ofi ţer foarte bun”57. Popa consemnează: „în acest interval de timp a continuat a Ulterior, pentru perioada 1 martie-15 mai 1945, funcţiona ca [sic!]comandant al Batalionului de Parașutiști, comandorul Ion Negrescu, comandantul Bazei de ca și în anul trecut și neintervenind nicio modifi care în Specialităţi Aeronautice, îl caracterizează extrem de modul de comportare al ofi ţerului menţin, în totul, aceleași laudativ: „ofi ţer de elită și de valoare militară, face numai excepţional de frumoase aprecieri făcute asupra tuturor cinste armei sale. Atât în timp de pace, cât mai ales pe câmpul punctelor. În concluzie îl caracterizau ca pe un «Foarte de luptă, a dat dovadă de vădite și remarcabile calităţi bun» și de «mare nădejde» ofi ţer superior parașutist”55, de comandant și patriot. Energia, sângele rece, concepţia iar pentru perioada 18 martie-31 octombrie 1944, superioară și caracterul ferm și hotărât, sunt caracteristicile noul comandant al Flotilei, comandorul aviator Petre acestui prea distins ofi ţer. Inteligent, cult, cu judecată clară Dumitrescu, consemnează: „I. Aptitudini fi zice: înfăţișare și spirit de metodă dezvoltat, a obţinut admirabile rezultate, plăcută. Sănătos și rezistent. Poate suporta greutăţile unei atât pe terenul educativ, cât și de instrucţie practică la luptă. campanii. Trage foarte bine cu tot armamentul prevăzut Plin de devotament, curaj militar și simţul onoarei, a făcut în dotarea Batalionului de Parașutiști. Ţinută corectă. Se ca rezultatele obţinute cu unitatea sa să-i atragă cele mai prezintă foarte bine în faţa trupei. În concluzie: aptitudini distinse elogii, fi ind totdeauna dat ca exemplu de urmat. fi zice foarte bune. II. Aptitudini militare: ochiul câmpului Nu are niciun viciu. Pentru meritele sale a fost încadrat în foarte bine format. Foarte energic și cu foarte mult sânge Școala Militară de Aviaţie, unde urmează a se prezenta. rece. Temperament vioi. Foarte prevăzător și cu multă În concluzie: cpt. cdr. Dobre se caracterizează ca un foarte iniţiativă. Hotărât, cu foarte multă voinţă și o putere de bun ofiţer. Conform Ordinul nr. 45 din 29.V.1945 al

88 3 (85) 2019 document studii/documente M[inisterului] de R[ăzboi]-Dir[ecţia] Pers[onalului], îl A avut o activitate propun cu toată căldura și convingerea «Merită a înainta prodigioasă la gradul de comandor, la alegere»”58. în legătură cu La 15 mai 1945, a fost numit în funcţia de propunerile comandant-secund al Școlii Militare de Aviaţie. În de avansare, „Foaia califi cativă” pentru perioada 15 mai-5 iunie 1945, caracterizările comandorul aviator Dumitru Măcărescu, comandantul personalului școlii, consemnează: „venit de scurt timp la această școală, Aeronauticei și totuși, căpitan-comandorul Dobre Teodor, face dovada unei propunerile de solide pregătiri militare și generale. Cu un remarcabil spirit decorare. Cu mult ostășesc, este un frumos exemplu în cadrele unei școli militare. tact în relaţiile de Muncitor, devotat și plin de spirit de sacrifi ciu. Pentru serviciu, cu multă modul cum a luptat personal și condus trupele în luptele pe putere de muncă, aerodromurile Pipera, Băneasa și Otopeni, în zilele de 23-28 mi-a fost de un august 1944, a fost citat prin ordine de zi și propus la «Mihai real folos în difi cila Viteazul» cl. III-a. În toată manifestarea sa, acest ofi ţer este sarcină de șef al Colonelul (r) Teodor Dobre un brav pe câmpul de luptă și un ostaș de frunte, cinstit și Secţiei Adjutanturii. devotat în interior. În concluzie: ofi ţer superior «foarte bun», Comandant integru, a dat impulsul necesar funcţionării merită a fi înălţat la gradul de comandor la alegere”59. în bune condiţii a Detașamentului Trupei Statului Major Șeful Statului Major al Aerului, generalul-comandant al Aerului. Înapoiat [de la cursul de la Breaza-n.n.] aviator Ermil Gheorghiu, consemnează: „ofiţerul se la Statul Major al Aerului a fost însărcinat cu misiuni încadrează în prevederile Decretului-lege nr. 397 art. 1. diverse: controale, anchete etc., de care s-a achitat în foarte A condus și impulsionat cu rezultate recunoscute acţiunea bune condiţii, până la data de 9 august 1946, când a fost dusă de Batalionul de Parașutiști, al cărui comandant era, trecut în cadrul disponibil. Prin plecarea sa, armata pierde în luptele din preajma Capitalei, asigurându-ne stăpânirea un element pe care se putea conta în orice împrejurare. În aerodromurilor Pipera [și] Băneasa și oprirea trupelor germane concluzie: foarte bun ofi ţer”63. la intrarea de est a Bucureștiului. S-a distins în atacul de la La 9 august, a fost trecut din oficiu în cadrul 26.VIII.1944 asupra fermelor de la vest de Pipera”60. disponibil în baza Î.D.R. nr. 2498 din 9 august 194664, La 15 septembrie 1945, a fost numit în funcţia de fi ind vărsat la Cercul Teritorial București. Ulterior, prin șef al Secţiei Adjutantură din Statul Major al Aerului. Î.D.R. nr. 1652 din 9 august 1947, la 9 august a fost În „Foaia califi cativă” pentru perioada 15 septembrie - trecut în rezervă65. 31 octombrie 1945, generalul de escadră aviator Victor După trecerea în rezervă a activat în diferite funcţii Caloianu, apreciază: „având o solidă pregătire profesională din sectorul economic: inspector la Direcţia Generală a și fi ind dotat cu o mare putere de muncă, s-a pus la curent Controlului Economic (25 august 1947-1 septembrie cu lucrările secţiei, reușind ca, în scurt timp, activitatea sa 1948), inspector la Direcţia Controlului din Ministerul să fi e de un real folos, în această perioadă foarte activă din Construcţiilor (1 septembrie 1948-1 martie 1949), punct de vedere al personalului. Șef prin excelenţă, a știut să ulterior, de la 1 martie 1949 până la pensionare, în organizeze serviciul cu personal nou venit, reușind să obţină calitate de referent tehnic de specialitate (operator un randament maxim”61. topograf) proiectant 2 la Institutul de Proiectări Prin Decretul Regal nr. 198 din 23 ianuarie 194662 Construcţii Hidrotehnice a fost avansat pe data decretului și vechimea 23 august Între timp, a urmat Cursurile de specializare 1945, la gradul de comandor-parașutist, vechimea topografi că (15 noiembrie 1949-15 februarie 1950) și rectifi cată la 23 februarie 1944. Cursul de statistică și planifi care organizat de Ministerul În perioada 15 februarie-15 aprilie a urmat Cursurile Construcţiilor Industriale și Materialelor de Construcţii de informare de la Centrul de Instrucţie Educaţie, (20 februarie-20 aprilie 1951). Cultură și Propagandă de la Breaza. În calitate de ofiţer rezervist, era prevăzut în În ultima „Foaie calificativă” pentru perioada documentele militare cu califi carea în funcţia de locţiitor 1 noiembrie 1945-15 august 1946, generalul Caloianu, pentru front de mare unitate de infanterie. Prin Ordinul consemnează: „a continuat să funcţioneze ca șef al Secţiei Ministerului Forţelor Armate nr. MC 00325 din 6 aprilie Adjutanturii în foarte bune condiţii, deși nu este ofi ţer 1963 a fost trecut în retragere. de stat-major. Foarte bine pregătit din toate punctele de De-a lungul carierei a fost decorat cu numeroase vedere, a putut face faţă tuturor însărcinărilor ce a primit. ordine și medalii, astfel: Ordinul „Coroana României” document 2019 3 (85) 89 studii/documente clasa a V-a (Î.D.R. nr. 1818 din 10 mai 1938), Medalia Omul nostru afi rmă cu tărie: vreau să sar cu parașuta, „Centenarul Carol I” (1940), Medalia „Cruciada contra vreau să mă fac parașutist. bolșevismului” (1943), Ordinul „Steaua României” clasa Până la proba contrarie, e crezut și-l lăsăm și pe a V-a cu panglică de „Virtute Militară” și Frunze de dânsul să creadă, dar mulţi se îndoiesc, cred că nu va sări... stejar (Î.D.R. nr. 1976 din 20 iunie 1945)66 și cu Ordinul Urmărindu-l însă, în timpul instrucţiei pe care o va începe „Mihai Viteazul” clasa a III-a cu spade (Î.D.R. nr. 2468 imediat cu multă tragere de inimă, îmi dau seama că va din 4 august 1945)67,„pentru curajul și devotamentul cu sări cu parașuta, că va fi un parașutist bun, hotărât, stăpân care și-a condus Batalionul de Parașutiști în luptele contra pe sine. germanilor, în ziua de 24 august 1944, de la Pipera- Explic camarazilor că acest lucru e posibil, că în Băneasa. În zilele următoare, singur cu batalionul său, prin Germania, oameni mai mari, mai în vârstă, au făcut manevre iscusite a reușit să oprească și să distrugă mai multe parașutări. rezistenţe inamice”. Dau ca exemplu pe generalul Ramke, care, la peste 50 de Colonelul parașutist în retragere Teodor Dobre a ani, sare cu parașuta, la rând cu trupa pe care o comandă, că decedat la 5 august 1977, la București. l-am văzut chiar eu când am fost acolo. În amintirea celui care a fost comandantul Batalionului Părerile sunt totuși împărţite și se așteaptă proba -saltul de parașutiști în zilele de foc din august 1944, odată cu parașuta-examenul cel mai greu cu putinţă, la care omul cu înmânarea Drapelului de luptă, prin Decretul trebuie să dea dovadă de o voinţă extraordinară, să-și Prezidenţial din 5 mai 1995, Brigăzii 2 Parașutiști din refuleze instinctul de conservare, să se rupă de tot ce este Clinceni, i-a fost conferită și denumirea onorifi că „Maior pământesc, să se avânte din înălţimi ameţitoare, în gol, Teodor Dobre”. singur, cu parașuta în spate. Și proba aceasta a venit: am în faţa mea pe ultimul recrut, ♦♦♦ echipat, gata de salt. Nu pot să-i descopăr pe faţă, în gesturi, nicio emoţie, niciun tic nervos, nimic care să-mi arate, că în „Ultimul recrut sufl etul acestui om se dă vreo luptă între voinţa lui de a sări și sentimentele lui de tată, de soţ, de om! de Ștefan Șovert, căpitan-parașutist Nimic! Același calm, același zâmbet, aceiași voinţă de totdeauna, exprimată clar: vreau să sar cu parașuta... Examenul de admitere în Școala de Parașutiști s-a Avionul, și el gata, pare că ne face semn cu aripioareleși terminat de mult. Din tineretul înscris la examen, s-au profundorul, pe care pilotul le încearcă înainte de zbor. ales cele mai bune elemente, care în curând vor fi brevetaţi Alături de recrut, instructorul de salt, adj[utantul]- parașutiști. par[arașutist]Pangică Nicolae, asul parașutiștilor la noi, îi Instrucţia își urmează cursul, undeva în munţii noștri, verifi că pentru o ultimă dată parașuta: E în ordine!... într-o atmosferă plină de camaraderie. Ne îmbarcă... decolăm... luăm înălţime... Într-o zi, venind la popotă, rupţi de oboseală- «cu tot Sub noi, câmpul de aterizare, cu T-ul de vânt, cu toate echipamentul» - zărim aici o fi gură nouă: un maior înalt, socotelile, gata să primească pe cei ce vor veni din cer, cu slăbuţ, puţin nervos, în uniformă de infanterie... parașutele. Au loc prezentările, și... afl ăm cu oarecare surpriză că-i... La un moment dat, instructorul comandă: Fiţi gata!... ultimul nostru «recrut»... Și apoi, imediat: «Salt!»... Mai târziu, afl ăm că-i născut în Călărași, are 41 ani, Pe ușa avionului, unul după altul, repede dispar oamenii, căsătorit, cu un copil, viaţă sportivă, 68 kg greutate (va parașutiștii. trebui o parașută de 28)... A luat parte la campania din O clipă numai, îi vezi pe fi ecare, cum e luat de curent, Răsărit cu C[orpul] 5 A[rmată], până la Odessa, și acum răsucit de aer, cum se duce în jos, spre înapoi, cu o viteză ce vine dela un reg[iment] de inf[anterie], care s-a întors te ameţește... și apoi nu se mai vede nimic. pentru refacere. S-au dus! Au sărit cu parașuta, iar printre ei, ultimul Cazul e luat în discuţie, se fac diferite aprecieri: nu va nostru recrut, însoţit și acum de instructorul său. sări cu parașuta, e prea bătrân pentru parașutiști, se va Avionul virează puţin, îl zărim sub noi, plutind în aer, imediat când o vedea cum «stă cazul» etc. ... ba unul, fi re de în legănări ușoare... poet, înfi ripă repede: Îi vedem cum pilotează parașutele, cum aterizează. «Iar pe domnul maior... Saltul s-a executat. Aterizăm și noi. Îl vom face «comandor», De pe câmp, cei ce au sărit, cu parașutele în braţe, se De-o sări cu parașuta, îndreaptă spre hangar. Din Potez sau din... balon». Printre ei, recrutul... E furat de vesela tineretului,

90 3 (85) 2019 document studii/documente a camarazilor de salt. Pe faţă i se poate citi o bucurie ce nu Venit în mod voluntar, cu o bogată experienţă căpătată poate fi stăpânită, o mândrie ce nu poate fi ascunsă. pe câmpul de luptă, cu o nestrămutată hotărâre de a servi Nu mai e omul de până acum câteva ore, a sărit cu mai departe Patria, în rândul bravilor, între parașutiști, parașuta... cu un singur gând, cu o singură voinţă: Victoria și gloria E parașutist!... parașutiștilor. La hangar, pentru a împlini zisa poetului, instructorul, îi Ultimul nostru recrut, maiorul Dobre Th eodor, acum dă raportul:- «Domnule... Comandor, grupa de... parașutiști locotenent-comandor parașutist, constituie un exemplu viu, a executat primul salt, în bune condiţii!» ce trebuie urmat de tineretul român, care este chemat azi Urmează și restul salturilor pentru brevetare, și astfel, să facă dovada dragostei de Ţară, dovada voinţei lui de a ultimul nostru recrut e brevetat. E cel mai nou, însă cel mai se face util Patriei, prin muncă, prin luptă, prin sacrifi ciu! preţios, cel mai de valoare. Toţi au un rar și frumos exemplu!”68.

A Paratrooper Knight of the Order “Mihai Viteazul” - Commodore Teodor Dobre Warrant offi cer adjutant Eugen-Dorin Spătaru

Abstract: Teodor Dobre (1902-1977) began his military career in infantry. From the fi rst years the activity carried out has been appreciated with maximum ratings. Moved within Flotilla 1 Aerostation on July 20, 1943, on July 31 he was appointed to the command of Battalion 4 Paratroopers. It was noted in the battles of August 24-29, 1944, for the defense of the Capital against the attacks of the German troops in Băneasa, Otopeni and Pipera. His entire career was rewarded with high orders and medals. Keywords: Teodor Dobre, infantry, paratrooper, Băneasa, Otopeni and Pipera, distinctions.

NOTE

1 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad. 35 Ibidem, f. 32. 2 Arhivele Militare Naţionale Române, Fond Direcţia Cadre Învăţământ, 36 Ibidem, f. 33. dosar nr. crt. 5362, Memoriul personal al colonelului Teodor Dobre, f. 12 (în 37 Ibidem, f. 35. continuare Memoriu…). 38 Ibidem. 3 „Monitorul Ofi cial” nr. 74 din 6 iulie 1922. 39 Ibidem. 4 Memoriu…, f. 13. 40 Ibidem, f. 36. 5 Ibidem, f. 14. 41 Ibidem. 6 Ibidem, f. 15. 42 Ibidem, ff. 36-37. 7 Ibidem, f. 18. 43 Ibidem, f. 38. 8 Ibidem, f. 19. 44 Ibidem. 9 „Monitorul Ofi cial” nr. 218 din 30 septembrie 1926. 45 Ibidem, ff. 40-41. 10 Memoriu…, f. 20. 46 Ibidem, f. 42. 11 Ibidem, f. 21. 47 Ibidem, ff. 42-43. 12 „Monitorul Ofi cial” nr. 213 din 26 septembrie 1928. 48 Ibidem, f. 43. 13 Memoriu…, f. 22. 49 A se vedea, Căpitan-paraşutist Ştefan Şoverth, Ultimul recrut, în revista „Aripi 14 Ibidem, f. 23. româneşti”, Anul III, nr. 49/1943, pp. 14-15. 15 Ibidem, f. 24. 50„Monitorul Ofi cial” nr. 72 din 25 martie 1944. 16 Ibidem. 51 Memoriu…, ff. 44-45. 17 Ibidem, f. 25. 52 Ibidem, f. 44. 18 Ibidem. 53„Monitorul Ofi cial” nr. 71 din 24 martie 1944. 19 Ibidem, f. 26. 54„Monitorul Ofi cial” nr. 153 din 4 iulie 1944. 20 Ibidem, f. 27. 55 21 Ibidem. Memoriu…, f. 46. 56 22„Monitorul Oastei” nr. 8-9 din 10-20 iunie 1934. Ibidem, ff. 46-47. 57 23 Memoriu…, f. 28. Ibidem, f. 48. 58 24 Ibidem, f. 29. Ibidem. 59 25 Ibidem. Ibidem, f. 52. 60 26 Ibidem. Ibidem. 27 Ibidem, f. 30. 61 Ibidem, f. 53. 28 Ibidem. 62„Monitorul Ofi cial” nr. 35 din 11 februarie 1946. 29 Ibidem. 63 Memoriu…, ff. 54-55. 30 Ibidem, f. 31. 64„Monitorul Ofi cial” nr. 187 din 14 august 1946. 31 Ibidem. 65„Monitorul Ofi cial” nr. 191 din 20 august 1947. 32 Ibidem. 66„Monitorul Ofi cial” nr. 169 din 28 iulie 1945 33 Ibidem. 67„Monitorul Ofi cial” nr. 179 din 9 august 1945. 34 Ibidem. 68 Revista „Aripi româneşti”, Anul III, Nr. 49/1943, pp. 14-15. document 2019 3 (85) 91 studii/documente CANALUL DUNĂRE – MAREA NEAGRĂ: DE LA CRIMA ORGANIZATĂ LA MAGISTRALA MUNCII PATRIOTICE

Lector universitar Dr. Florian BICHIR1

onstruit pe oasele deţinuţilor politici, prin sânge, trudă și poate prea mult sacrifi ciu, - ne Cplace, nu ne place -, Canalul Dunăre - Marea Neagră rămâne deocamdată cel mai mare proiect realizat în România2. O ambiţie comunistă devenită cel mai mare proiect concretizat vreodată în România.

Canalul opoziţiei anticomuniste

Ideea primului canal provine dintr-o „sugestie” sovietică, când, la indicaţia expresă a lui Stalin, adresată lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-a cerut lichidarea fi zică a opoziţiei. „Eu îţi dau utilajele și tu, dintr-o lovitură, rezolvi două probleme: scapi de chiaburi și moșierime și totodată irigi Dobrogea”, se pare că i-a spus Stalin, la Moscova, liderului comunist român. Inginerul Paul Sfetcu3, șeful de cabinet al lui Dej, își amintea că Stalin ar fi întrebat dacă „conducerea României are cunoștinţă despre un proiect englezesc pe la începutul secolului XX pentru construirea unui canal navigabil între Dunăre și Marea Neagră”. În realitate, planuri de a construi acest canal existau din secolul XIX. Încă de la alipirea Dobrogei la România, în 1878, a început a fi vehiculată ideea unui al patrulea braţ al Dunării - de data aceasta artifi cial - pentru a Militari lucrând la taluz elimina „marele cot al Dunării”, cum este denumit cursul în Dobrogea, benefi ciile majore pentru agricultură și fl uviului în aval de Călărași, care să scurteze drumul economie pe care le-ar avea „dirijarea Dunării pe un nou către Marea Neagră. „Problema conectării sistemului de braţ navigabil între Cernavodă și Constanţa”5. transport fl uvial al Dunării cu portul Constanţa s-a pus, tot Istoria aduce noi schimbări teritoriale, dar studierea mai insistent, după anexarea Basarabiei de către Imperiul acestui proiect continuă. Dovadă stau mai multe planuri, Rus (1812) și, cu deosebire, după războiul ruso-turc din precum cel al inginerului român Grigore Lahovary, 1828-1829, când, în urma Păcii de la Adrianopol, Rusia a realizat în colaborare cu belgianul J. Van Drunen ocupat în întregime Delta Dunării, preluând astfel controlul (Bruxelles, 1883) sau cel al inginerului român Basil G. total al gurilor fl uviului”, menţionează un document al Assan (București, 1897), care concluzionează că „acest Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, canal va fi făcut căci el este indispensabil viitorului economic Navale și Aeriene (IPTANA)4. al României”. Construirea unui astfel de canal devenise unul dintre La 2 august 1922, inginerul Jean Stoenescu-Dunăre principalele proiecte ale administraţiei otomane, dar publică, în revista „Analele Dobrogei”, studii ample cu a fost abandonat după ce studiile au indicat rezultate privire la realizarea unui astfel de proiect. nefavorabile construcţiei, așa cum arăta și raportul În 1928, viitorul academician Aurel Bărglăzan avea publicat de Karl von Vincke în „Buletinul Societăţii de să facă un studiu, care a indicat practic actualul traseu Geografi e” din Berlin, în 1840. al canalului. În 1850, agronomul și economistul Ion Ionescu de În 1939-1940, un studiu al inginerului Ovidiu la Brad menţiona, în lucrarea sa Excursiune agricolă Cotovu, subdirector în cadrul Regiei Autonome a

92 3 (85) 2019 document studii/documente Porturilor și Comunicaţiilor pe Apă (PCA) prezintă Potrivit Hotărârii, construirea canalului asigura: o extindere a portului Constanţa spre sud, care avea în „transportul cel mai ieftin și mai scurt spre Marea Neagră; vedere „debușarea în port” a unui canal navigabil între industrializarea regiunii de sud-est a ţării; dezvoltarea Dunăre și Marea Neagră6. economică și culturală a regiunii; crearea condiţiilor pentru În fapt, istoria nu a consemnat niciodată ce urmărea îmbunătăţirea agriculturii și ridicarea nivelului de trai Stalin cu adevărat. S-a presupus că acesta intenţiona să al ţărănimii muncitoare; posibilităţi noi de combatere a ceară României, la fi nalizarea lucrării, controlul gurilor secetei, care ameninţa continuu regiunea de sud-est a ţării; Dunării, cât și al Deltei, pe motiv că există o ieșire asanarea văii plină de bălţi a Carasului, ceea ce va duce și directă la mare, la însănătoșirea prin Canal. populaţiei acestei Cert este regiuni bântuită că România de malarie”. primește avizul „ Pentru Comisiei executarea Dunării, acestor lucrări se compusă din vor construi noi reprezentanţi ai căi ferate, șosele, ţărilor dunărene, întreprinderi de a realiza un noi industriale canal navigabil și comerciale, pe porţiunea locuinţe, instituţii românească a de învăţământ fluviului, iar pentru crearea în 1949 încep cadrelor tehnice lucrările bazate necesare, pe consultanţă Dragor la podul Basarabi -Agigea instituţii sovietică. culturale etc., La ședinţa din 25 mai 1949, Biroul Politic al lucrări care cer mobilizarea tuturor forţelor economice ale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român ţării” - mai menţiona H.C.M. a aprobat raportul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej care „Ascultând raportul tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej se baza pe „Memoriul tehnico-economic” întocmit de asupra proiectului de construire a canalului Dunăre - Marea o Comisie mixtă sovieto-română. Neagră și de dezvoltare economică și culturală a regiunii Gheorghiu-Dej preciza: „Problema construirii înconjurătoare, considerând că această mare lucrare face canalului a preocupat anumite cercuri legate de vechile parte din opera de construire a socialismului în ţara noastră, regimuri, dar au rămas simple deziderate, pentru că hotărăște ca să fie pus în faţa Consiliului de Miniștri sistemul capitalist nu îngăduia lucrări mari, care nu aveau proiectul pentru începerea imediată a lucrărilor pregătitoare în vedere profi turile, ci îmbunătăţirea situaţiei maselor ale construirii acestui canal” - anunţa pe prima pagină, muncitoare. Nu au fost elaborate niciun fel de lucrări, ci ediţia din 26 mai 1949 a ziarului „România Liberă”. numai niște schiţe, care însă nu s-au dovedit de folos nici Lucrările au fost ofi cial începute la 15 iulie 1949. pentru studiul problemei. […] Este vorba de un complex de Prezenţi aici încă din iunie 1949, adică dinaintea lucrări cum nu se mai face în alte părţi și ne-am inspirat din începerii lucrărilor propriu-zise, deţinuţii erau experienţa Uniunii Sovietice, având totodată și ajutorul ei, consideraţi „forţa de muncă pentru completarea efectivelor fără de care nu am putea executa aceste lucrări. La cererea muncitorești” și aveau statut de „coloniști MAI”9 Forţă noastră, guvernul Uniunii Sovietice ne-a trimis un grup de munca provenea din trei surse10: munca voluntară din cei mai buni constructori de canale, care să ne ajute la plătită, munca silnică și militari în termen, deţinuţii proiectare, la stabilirea liniei canalului, la toate lucrările. fi ind numiţi eufemistic „forţe MAI”. H.C.M. nu făcea În fruntea grupului este un tovarăș cu experienţă bogată. referire la utilizarea deţinuţilor. Având în vedere, însă, Faţă de ei s-a văzut lipsa de pregătire a specialiștilor că Ministerul de Interne hotăra, la 23 septembrie 1949, noștri, deși unii din ei și-au dat doctoratul în legătură „ca toţi deţinuţii din penitenciare să muncească”11, iar cu un asemenea proiect de canal”7. legislaţia cu privire la înfi inţarea unităţilor de muncă Așa a apărut primul act ofi cial, iar prin Hotărârea (transformate ulterior în colonii) prevedea „reeducarea” Consiliului de Miniștri (H.C.M.) nr. 5058 s-a stabilit prin muncă, folosirea lor apare ca fi rească12. Pentru înfi inţarea Direcţiei Generale a Lucrărilor Canalului asigurarea acestei categorii de lucrători, de-a lungul Dunăre - Marea Neagră. traseului Canalului au fost înfi inţate colonii de muncă. document 2019 3 (85) 93 studii/documente Datorită numărului mare de arestări, închisorile neexecutarea măsurilor privind comunizarea agriculturii, deveniseră neîncăpătoare. Unităţile și coloniile de muncă prozeliţii religioși ostili regimului etc. au fost un important instrument represiv utilizat de Prin H.C.M. nr. 1554/1952, au fost adăugate 10 noi autorităţile comuniste împotriva opozanţilor politici și a categorii: cadrele fostelor formaţiuni democratice și tuturor celor care erau consideraţi „dușmani ai regimului”. fasciste, responsabilii din toate serviciile de informaţii Unităţile de care au activat în muncă au fost perioada interbelică înfiinţate prin și în timpul Decretul nr. 6/1950, războiului, cei care fiind menite au încercat să fugă să contribuie din ţară după 1945 la „reeducarea și rudele celor care elementelor au fugit, chiaburii dușmănoase care se împotriveau Republicii Populare măsurilor luate Române”. Decretul de autorităţi, lăsa loc la abuzuri condamnaţii prin defi niţia vagă pentru sabotaj și dată categoriilor de speculă după 1945, persoane ce urmau cei care ieșeau din a fi internate în închisoare fără a unităţi de muncă: fi fost consideraţi Divizia marinarilor militari afl ați pe șantierul Canalului erau vizaţi toţi cei reeducaţi etc. care ameninţau sau defăimau construcţia socialismului Ofi cial, coloniile de muncă au fost desfi inţate prin prin fapte care nu puteau fi considerate infracţiuni. Dar H.C.M. nr. 337/1954 (completată în 1957 și 1960), fi ind abuzivă era mai ales procedura de internare: nu era menţinut doar regimul de domiciliu obligatoriu în cazul nevoie de un verdict al justiţiei, decizia fi ind luată de celor care „nu s-au reeducat”. Ministerul de Interne, pe baza unei anchete a Securităţii La 18 iulie 1953 (la câteva luni după moartea lui sau Miliţiei. Durata detenţiei era de la 6 luni până la Stalin), lucrările au fost sistate, canalul executat pe 2 ani, cu posibilitate de extindere până la 5 ani. Intervalul Valea Carasu servind pentru irigaţii. Brusc, propagandă scurs de la momentul arestării până la terminarea comunistă a tăcut, iar asupra Canalului s-a așternut anchetei (care putea să varieze de la o lună la câţiva ani) tăcerea. O tăcere criminală, numărul deţinuţilor nu era socotit în decizia de internare administrativă. asasinaţi - care depășește câteva zeci de mii - nefi ind Prin H.C.M. nr. 1554/1952, unităţile de muncă erau nici astăzi exact cunoscut13. transformate în colonii de muncă (în același decret erau Toată această istorie a primului Canal a produs reglementate și batalioanele de muncă și domiciliul repulsie societăţii românești faţă de construcţia ce obligatoriu). Comisia desemnată de ministrul Afacerilor dăinuie azi, care nu are nicio legătură cu tentativa din Interne Alexandru Drăghici (prin Decizia nr. 744/1952) acei ani14. să facă internările în colonii era compusă din adjunctul ministrului, Gheorghe Pintilie, ofi ţerii de securitate Un proiect gigant Alexandru Nicolschi, Aurel Corin, Francisc Butica, Vintilă Marin, Wilhelm Einhorn și ofi ţerul de miliţie După o pauză de 25 de ani, Nicolae Ceaușescu Iosif Erdei. a reluat proiectul care a însumat 8 ani de muncă, un Categoriile de persoane vizate pentru a fi trimise efort uriaș la nivel naţional, urmat de o glorifi care a în colonii de muncă au fost detaliate în Ordinul „Magistralei Albastre”, cântată și răscântată în toate nr. 100/1950 și completate prin H.C.M. nr. 1554/1952. Cântările României. Astfel, în primă instanţă erau avuţi în vedere cei care „Drumul fără pulbere”15 a înghiţit studiile a peste răspândeau zvonuri false sau informaţii auzite la radiouri 1.000 de specialiști din cercetare și proiectare, peste occidentale, cei care defăimau România sau Uniunea 33.500 de devize și detalii de execuţie. S-au dislocat Sovietică, partidul sau conducătorii, cei care aveau circa 300 milioane metri cubi de Pământ, s-au turnat contact cu reprezentanţii unor ţări considerate ostile, 3,6 milioane metri cubi beton, s-a realizat un canal instigatorii la manifestări rasiale și șovine, la nesupunere și navigabil în lungime totală de 64,4 km, având la capete

94 3 (85) 2019 document studii/documente câte două ecluze a văzut și s-a decis duble de 310 metri să construiască un lungime. mare port românesc, La Plenara legat de Dunăre C.C. a P.C.R. printr-o altă cale din iunie 1973, navigabilă decât prin Nicolae Ceaușescu Canalul Sulina. În și-a anunţat decizia plus, acest proiect de a relua lucrările oferea României o de construcţie poziţie geostrategică a Canalului deosebită17. Dunăre - Marea În 1976 au Neagră (CDMN), demarat lucrările, cel mai ambiţios pe baza unui obiectiv realizat de proiect elaborat de regimul comunist, Ex cavatoare de la „Progresul” Brăila și autobasculante „Roman Diesel” un colectiv de atât ca investiţie, cât ingineri din și ca volum de muncă. Canalul nu era însă unicul IPTANA, șef de proiect fi ind ing. Chiriac Avădanei. obiectiv, deoarece „la pachet” mai erau incluse construirea unui nou port maritim la Constanţa Sud - Agigea și a „S-a săpat mai rău decât la sare” hidrocentralei de la Cernavodă. Ideea nu i-a venit brusc lui Ceaușescu, ci, după ce a Pe 26 septembrie 1976, Ceaușescu a aprobat vizitat, în 1972, portul Anvers (Belgia), unde a studiat propunerea C.C. al U.T.C. privind înfiinţarea în ecluza „Boudouin”, și, în 1973, porturile Amsterdam și zona Basarabi - Straja a unui Șantier Naţional al Rotterdam (Olanda), unde a afl at de proiectul Canalul Tineretului, tinerilor delimitându-se astfel un tronson de Europei ce urmă să lege Rinul cu Dunărea, o cale 10 kilometri. Armata, la rândul ei, a primit 40 de kilometri fl uvială transcontinentală de 3.500 km. Potrivit istoriei din cei 64,4 ai Canalului, care urmă să scurteze cu circa prezentate de Administraţia Canalelor Navigabile, în 400 de kilometri legătură dintre Cernavodă și Constanţa. 1975, când condiţiile tehnice și materiale au fost create, A început sarabandă vizitelor de lucru, Ceaușescu s-au demarat lucrările de construcţie la CDMN. Totuși, verifi când personal și cu o frecvenţa aiuritoare lucrările. în mod ofi cial, reluarea construcţiei are la bază hotărârea Potrivit calculelor iniţiale, Canalul urmă să fi e terminat din iunie 1973, care stabilea realizarea unui nou port în 1982. maritim Constanţa Sud - Agigea, a unei hidrocentrale Participanţii la aceste lucrări își amintesc și acum pe Dunăre la Cernavodă și a canalului navigabil care, că se trezeau pe neașteptate cu Ceaușescu în cizme de „plecând din lacul de acumulare format în spatele barajului cauciuc, întrebând despre toate detaliile. de pe Dunăre, să debușeze în noul port maritim”, potrivit Pe 13 iulie 1979, Ceaușescu parcurgea la bordul documentelor IPTANA16. Decizia s-a concretizat prin unei șalupe zona dintre kilometrul 8 și 18, făcând realizarea a numeroase analize și studii în perioada astfel prima croazieră pe Canal. În aceeași zi, a vizitat 1968-1972. Astfel, printr-o hotărâre de la 1 martie 1972, km 41,5 de unde pe circa 10 kilometri urmau să fi e Ministerul Transporturilor, respectiv IPTANA, primesc excavate 35 de milioane metri cubi de pământ, iar la sarcina de întocmire a unu studiu tehnico-economic: kilometrul 45, Șantierul Naţional al Tineretului. „Sistemul de navigaţie Dunăre - Marea Neagră”, dezvoltat Comadantul șantierului, Nicolae Ivanov, raporta că pe mai târziu în „Complexul hidroenergetic și de transport cei 10 kilometri repartizaţi tineretului munceau circa Dunăre - Marea Neagră”. 3.800 de tineri, elevi și studenţi, și că, din cele 70 de În 1975, în paralel cu întocmirea proiectului tehnic, milioane metri cubi de pământ ce trebuiau excavaţi, se a început organizarea șantierelor, iar în prima partea realizaseră deja 11 milioane. a anului 1976 au demarat lucrările de bază. Proiectul La Canal, și în prezent cea mai mare construcţie tehnic general a fost aprobat prin Decretul nr. 300/1978 100% românească, se muncea ca într-un gigantic și expertizat de Comisia Guvernamentală numită de furnicar, se draga, se excava și se turnau betoane, se făceau primul ministru Manea Mănescu. terasamente. Într-o zi de muncă se excavau circa jumătate Istoricul profesor dr. Valentin Ciorbea este de părere de milion de metri cubi de pământ și rocă, în total fi ind că Ceaușescu a fost infl uenţat și ambiţionat de ceea ce executate în jur de 300 de milioane de metri cubi. document 2019 3 (85) 95 studii/documente Pământul și roca milioane metri cubi au fost deșertate în de pământ și rocă, Marea Neagră, noile s-au turnat peste 1,2 teritorii câștigate milioane metri cubi, deservind amenajării iar prin șantierul Portului Constanţa pe care l-am condus Sud - Agigea (3.200 au trecut 26.930 hectare). Toate de elevi și 5.460 de utilajele angrenate studenţi, fără a socoti în procesul de muncitorii - în medie construcţie, cu foarte cam 3.500 pe an. mici excepţii, erau Elevii și studenţii românești. Cei care veneau pe șantier, au intrat atunci în pe rând, în serii contact direct cu de câte trei luni, „furnicarul” au avut pentru efectuarea posibilitatea de obligatorie a practicii a vedea camioane 26 mai 1984. Aspect de la inaugurarea Canalului în producţie. Este capabile să transporte adevărat că primeau până la 100 de tone sau excavatoare gigantice. În și bani la plecare, între 1.000 și 2.000 de lei, iar diferenţa perioadă de vârf au muncit în schimburi, non-stop, era trimisă unităţilor de învăţământ. Sigur că era greu inclusiv duminică, pentru ei, întrucât peste 50.000 de veneau de acasă, de oameni. Unul la mămica și tăticu, dintre inginerii iar aici se trezeau participanţi la de dimineaţă, acest gigant aveau normă de proiect își făcut... Dar nu era amintește că săptămână să nu pe perioada facă excursii, fi ecare construcţiei de serie o trimiteam în „ strangulare” Bulgăria, nu exista a circulaţiei să nu aibă o mâncare feroviare din bună, activităţi în zonă, când, pentru weekend, programe a nu periclita sportive. Ne ocupăm exporturile, de ei de la mâncare, trenurile și cazare, asistenţă mașinile circulau medicală până la 26 mai 1984. Aspect de la inaugurarea Podului de la Agigea „bară la bară”, fără hârtia igienică. niciun sistem de semnalizare, orice nerespectare a E adevărat că au fost și accidente. În zona mea au fost dispoziţiilor era drastic sancţionată. I-a rămas întipărit cam opt accidente mortale. După primul, ne-a chemat în minte cum se muta absolut totul din calea lucrării. Ceaușescu și a zis că ne belește dacă se mai întâmpla așa „S-a săpat mai rău decât la sare, a fost o muncă incredibil ceva. Că înţelege că există accidente, dar că nu concepe de dură”. să se întâmple așa ceva pe un șantier al tinerilor. Dar ce Economistul Nicolae Ivanov, comandantul puteai să le faci? Că erau mulţi. Unii s-au înecat, alţii Șantierului Naţional al Tineretului18, își amintește de au căzut beţi cu autobasculantele, altul s-a electrocutat... cei opt ani de munca: „Sunt mândru de ce am realizat, În privinţa lui Ceaușescu, pot să vă spun că n-am avut deoarece acest Canal va dăinui. Nu spun că nu a fost greu, probleme, ne-a dat tot ce i-am cerut. Nu mișca nimeni în s-a muncit în draci. Aveam pe șantier peste 5.000 de tineri front, iar el era peste tot și avea o memorie dată dracului. muncitori elevi și studenţi. S-au excavat și transportat 56 de În schimb, dacă nu îi prezentai succint despre ce e vorba te

96 3 (85) 2019 document studii/documente puteai trezi vorbind singur, pentru că nu mai era nimeni, Cea mai mare clasă a canalelor pleca. Nicu Ceaușescu, în schimb, se băga cu cizmele prin Canalul leagă Dunărea (la sud de orașul Cernavodă) cu toate coclaurile, mânca cot la cot cu noi, se interesa ca, cel Marea Neagră (la Agigea, la sud de Constanţa) și scurtează puţin din partea noastră, a tineretului, mă rog al U.T.C.- drumul spre Constanţa cu aproape 400 km. Canalul, ului, să nu ne lipsească nimic”, povestește Nicolae Ivanov, care poate fi utilizat în ambele sensuri, are o lungime de care în cei opt ani de Canal și-a văzut familia doar de 64,2 km, o lăţime între 110 și 140 de metri și o adâncime câteva ori. între 7 și 8,5 metri, și poate primi nave cu un pescaj de până Deși construcţia era de-a dreptul titanică, ordinele la 5,5 metri. Odată cu deschiderea pentru trafi c în 1992 prevedeau numai patru ani pentru fi nalizarea lucrării. a Canalului Main - Dunăre, de pe teritoriul Germaniei, a Din cauza apelor freatice descoperite pe traseul fost realizată legătura directă între Marea Neagră și Marea Canalului, lucrarea s-a amânat cu doi ani. Nordului (între porturile Constanţa și Rotterdam). Pe 26 mai 1984, într-un cadru festiv, cu zeci de mii de Potrivit standardelor EEC - UNO, Canalul Dunăre - oameni de-a lungul Canalului, Nicolae Ceaușescu tăia Marea Neagră se situează în clasa a șasea de canale interioare, panglica Canalului Dunăre - Marea Neagră. Lucrarea cea mai mare clasă pentru astfel de construcţii, și este capabil era estimată, pe atunci, la valoarea de 10.000 de miliarde să facă faţă unui trafi c de circa 10 milioane de tone pe an, de lei. asigurând circulaţia în ambele sensuri.

Th e Danube - Black Sea Canal: from Crime to patriotic Labor Assistant Professor Florian Bichir, Ph.D.

Abstract: Th e history of the Danube - Black Sea Canal begins with the fi rst projects of the 19th century. Initially conceived as a means of re-educating a part of the population, hostile to the new regime of popular democracy, it became a major objective of the communist regime in Romania. With an immense human and material eff ort, it became the largest objective built on the country territory and was inaugurated in 1984. Keywords: canal, Danube, Black Sea, reeducation, construction site, 1984.

NOTE

1 Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Academia Română, Centrul din motive politice, peste 29.000 de persoane. În intervalul 1950-1954, de Istorie şi Civilizaţie Europeană, Comisia Română de Istorie Militară. au fost trimise în unităţi şi colonii de muncă 22.077 persoane, astfel: 2 Canalul, cu lungime totală de 95,6 km, este format din ramura 5.154 în 1950, 2.519 în 1951, 11.913 în 1952 şi 2.491 în 1953-1954. principală, în lungime de 64,4 km şi ramura de nord (cunoscută sub Cea mai mare parte a acestora erau ţărani (4.865), muncitori (4.624), denumirea de Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari), în lungime de funcţionari (3.423) şi avocaţi (1.968). 31,2 km. 14 Cel mai bun studiu asupra Canalului este, după opinia autorului, cel 3 Paul Sfetcu, 13 ani în anticamera lui Dej, Selecţie, introducere şi publicat de cercetătorii C.N.S.A.S., Monica Grigore şi Oana Ionel, note: Lavinia Betea, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2008. 4 http://www.iptana.ro/romania/download/PARTEA%20I_Generale.pdf Colonia de muncă Capul Midia: punct terminus al Canalului suferinţei, 5 Roxana Mihordescu, Canalul Dunăre - Marea Neagră, 30 de ani de accesibil pe site-ul C.N.S.A.S. www.cnsas.ro la inaugurare, Bucureşti, AGERPRES, 26 mai 2014. 15 Aluzie la romanul lui Petre Dumitriu - Drum fără pulbere, ESPLA, 6 Ibidem. 1951. Romanul glorifi că construirea de către români şi nu de către 7 Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare A.N.I.C.), Fond C.A.E.R. a Canalului Dunăre - Marea Neagră. Din păcate, conform C.C. al P.C.R. - Cancelarie, dosar nr. 53/1949, f. 5 manuscriselor recuperate de Academia Română de la Securitate, 8 Decizia Consiliului de Miniştri nr. 505, publicată în „Buletinul Ofi cial cenzura sovietică (care era militară, Canalul fi ind un obiectiv strategic al R.P.R.” nr. 33 din 26 mai 1949. al sistemului socialist) a modifi cat drastic textul, de la prima la a cincea 9 M. Cojoc, Istoria Dobrogei în secolul XX, I. Canalul Dunăre – Marea ediţie (din 1960), anul fugii autorului în Occident. Într-o convorbire Neagră (1949-1953), Bucureşti, 2001, p. 69. cu George Pruteanu, pe care a purtat-o în 1995, scriitorul spunea: „Îmi 10 Ibidem, p. 37. vine să-mi tai mâna cu care am scris «Drum fără pulbere»”. 11 *** Cartea Albă a Securităţii, vol. II, f.e., f.l., 1994, p. 211. 16 12 Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Roxana Mihordescu, Op. cit. 17 (în continuare A.C.N.S.A.S.), Fond Documentar, dosar nr. 55, vol. 51, Canalul Dunăre - Marea Neagră între istorie, actualitate şi ff. 165-168. perspective, coordonator prof. univ. dr. Valentin Ciorbea şi inginer drd. 13 Conform statisticilor ţinute de Securitate identifi cate de C.N.S.A.S., Ovidiu Sorin Cupşa, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2008. în perioada 1950-1966 au fost internate în unităţi şi colonii de muncă, 18 Mărturie afl ată în arhiva autorului. document 2019 3 (85) 97 agora SIMPOZIONUL ITINERANT „ACŢIUNILE DE LUPTĂ DUSE DE ARMATA ROMÂNĂ ÎN ANUL 1919”

rhivele Militare Naţionale Române și Depozitul Central Ade Arhivă, în colaborare cu Arhivele Naţionale ale României, au organizat Simpozionul „Acţiunile de luptă duse de Armata Română în anul 1919”, care s-a desfășurat în data de 30 iulie, la Cercul Militar Bistriţa și în data de 31 iulie, la Cercul Militar Târgu Mureș. Au fost prezentate comunicări de către următorii participanţi: dr. Teodora Giurgiu – Momente defi nitorii din evoluţia Statului Major al Apărării. 1859-2019 (Arhivele Militare Naţionale Române); dr. Iulian Boţoghină – Organizarea militară a Ardealului și Banatului în anul 1919 (Depozitul Central de Arhivă); dr. Cornelia Vlașin – Anul 1919 în judeţul Bistriţa- Năsăud (Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale); dr. Peter Moldovan – Rolul armatei în Târgu Mureș și împrejurimi la 1919 (Serviciul Judeţean Mureș al Arhivelor Naţionale); Alin Pârvu – România și Conferinţa de Pace de la Paris. 1919-1920 (Depozitul Central de Arhivă); lector univ. dr. George Ungureanu – File din istoria armei tancuri în România. 1919-2019 (Depozitul Central de Arhivă) și colonel dr. Gabriel Pătrașcu – Românul care a ocupat Budapesta. 3 august 1919 (Arhivele Militare Naţionale Române). Programul simpozionului a inclus și prezentarea nr. 2(84)/2019 al revistei „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române” de către dr. Teodora Giurgiu. La activitate au participat reprezentanţi ai comenzii instituţiilor care au găzduit manifestările, autorităţilor publice centrale și locale, alături de cadre militare și personal civil. Dr. Teodora GIURGIU ED PARTICIPAREA ARHIVELOR MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE LA LUCRĂRILE CELUI DE-AL XLV-LEA CONGRES AL COMISIEI INTERNAŢIONALE DE ISTORIE MILITARĂ

ea de-a XLV-a ediţie a Congresului Comisiei și culturale, atât la nivel local, cât și la nivel naţional, Internaţionale de Istorie Militară a fost european și mondial. Corganizată la Sofi a, Bulgaria, în perioada 18-23 La congres au participat peste 120 de generali și august 2019, de către Comisia Bulgară de Istorie Militară, ofi ţeri cu grade superioare, istorici, cercetători, membri ai cu sprijinul Ministerului Apărării din Bulgaria. corpului academic, profesori de știinţe militare, arhiviști și Tema generală a congresului, găzduit pentru a patra diplomaţi din 36 de ţări (Angola, Austria, Australia, Africa oară de către Bulgaria, după ediţiile din Sofi a, 2012, de Sud, Belgia, Bulgaria, Camerun, Canada, China, Cipru, Varna, 2014 și Plovdiv, 2016, a fost ,,Probleme nerezolvate Coreea de Sud, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, după Conferinţa de Pace din 1919. Confl icte militare și Franţa, Germania, Grecia, Indonezia, Irlanda, Israel, negocieri diplomatice”, dimensiunea internaţională și Italia, Japonia, Lituania, Marea Britanie, Maroc, Olanda, multidisciplinară a acestuia permiţând abordarea unor Polonia, Portugalia, România, Rusia, Senegal, Serbia, diverse aspecte militare, diplomatice, economice, sociale Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia).

98 3 (85) 2019 document agora

România a fost reprezentantă de prof.dr. Dumitru militare naţionale Preda, istoric și ambasador, membru al Comisiei de și alte instituţii, cu bibliografi e a Congresului, dr. Carmen-Sorina Rîjnoveanu, date de contact și de cercetător în cadrul Institutului pentru Studii Politice comunicare, precum de Apărare și Istorie Militară, membru în Comisia și informaţii detaliate Internaţională de Istorie Militară și de comandor Marius- privind valorifi carea Corneliu Croitoru, șef Secţie management patrimoniu documentelor de arhivistic la Arhivele Militare Naţionale Române, Statul arhivă relevante Major al Apărării. pentru istoria La deschiderea congresului au fost prezenţi militară. reprezentanţi ai Președintelui Bulgariei, ministrului Au fost stabilite Apărării din Bulgaria, prof.dr. Massimo de Leonardis, contacte cu arhive președintele Comisiei Internaţionale de Istorie Militară militare și instituţii de și reprezentanţi ai conducerii Ministerului Apărării din studii și cercetare din Bulgaria, care, prin discursurile pe care le-au susţinut, au S.U.A., Germania, scos în evidenţă importanţa temei abordate pe care au Italia, Franţa, Olanda, apreciat-o a fi de mare actualitate și efortul făcut de către Belgia, Spania, Ministerul Apărării din Bulgaria pentru organizarea și Austria, Africa de desfășurarea congresului. Sud, Coreea de Sud. În cadrul congresului s-au desfășurat și întâlnirile Conferinţele și comitetelor: bibliografic, arhive și educaţional. dezbaterile au fost planifi cate pe 18 secţiuni. Din partea Reprezentantul Arhivelor Militare Naţionale Române, României au prezentat teme prof.dr. Dumitru Preda comandor Marius-Corneliu Croitoru, a participat la (Romania and the Bolshevik offensive in Europe. The întâlnirea Comitetului pentru Arhive, comitet care International Dimension of the Romanian Army Campign a reunit reprezentanţi din 6 ţări (Italia, care asigură in 1919-1920) și dr. Carmen-Sorina Rîjnoveanu și funcţia de vice-președinte, S.U.A., România, (Romania between the Bucharest Peace Treaty and Paris Belgia, Olanda și Spania). Au fost prezentate cadrul Peace Conference: the uneasy path of small power in the great legislativ, organizarea sistemului arhivistic, accesul power game) în contextul temei generale a congresului. la documente, valorifi carea patrimoniului arhivistic De asemenea, în cadrul unei secţiuni a fost prezent și E.S. din Armata României, detalii despre pagina web a Ambasadorul României la Sofi a, dr. Ion Galea. Arhivelor Militare Naţionale Române și despre revista În cadrul congresului au fost incluse și secţiuni pentru „Document. Buletinul Arhivelor Militare”. doctoranzi în domeniul istoriei militare, prezentarea Din discuţii a reieșit că unul dintre principalele obiective Jurnalului Internaţional de Istorie Militară și Istoriografi e ale Arhivelor Militare îl constituie promovarea cercetării (IJMH) editat de către Comitetul bibliografi c, precum prin publicarea materialelor legate de istoria militară, prin și acordarea premiului Andre Corvisier pentru cea mai coroborarea informaţiilor atât din arhivele militare, cât și semnifi cativă teză de doctorat în domeniul istoriei militare. din alte surse, ca universităţi și colecţii particulare. Conform agendei congresului, au fost organizate vizite Prezentările participanţilor au evidenţiat două de informare la Muzeul Militar din Sofi a, muzee de istorie problematici comune pentru arhivele militare: declasifi carea și arheologie din Sofi a, participarea la evenimente dedicate informaţiilor din documentele de arhivă; protecţia aniversării a 140 de ani de la eliberarea Bulgariei. informaţiilor, în conformitate cu reglementările europene În ansamblu, congresul a favorizat un util schimb privind protecţia datelor personale și transparenţa de experienţă în domeniul istoriei militare, în special guvernamentală, în mod deosebit cu privire la protecţia și al arhivisticii militare, în general. Participarea în datelor din dosarele personale. continuare la congres asigură menţinerea unei racordări De asemenea, este în proiect un „Ghid on-line al strânse la o reţea știinţifi că globală de instituţii și proiecte arhivelor militare” ce va fi integrat pe site-ul Comisiei internaţionale în domeniul studierii documentelor Internaţionale de Istorie Militară (www.icmh-cihm.org), de arhivă și istoriei forţelor armate și, deopotrivă, o pentru promovarea cercetării în domeniul istoriei militare. platformă de proiectare a vizibilităţii României pe plan Urmare la dezbaterile de la congresul din anul 2018 știinţifi c la nivel internaţional. de la Ierusalim, au fost discutate și formulate propuneri Cea de-a XLVI-a ediţie a Congresului Internaţional de îmbunătăţire cu privire la datele și informaţiile de Istorie Militară se va desfășura la Poznan, Polonia, în relevante militare din contextul arhivelor mondiale care perioada 31 august-5 septembrie 2020. urmează a fi transmise de către membri. Ghidul va fi un instrument util prin difuzarea informaţiilor despre arhivele Comandor Marius-Corneliu CROITORU document 2019 3 (85) 99 agora CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „CONTRIBUŢIA ARMATEI ROMÂNIEI ŞI A ELITELOR LA APĂRAREA ŞI RECUNOAŞTEREA INTERNAŢIONALĂ A MARII UNIRI (1919-1920)”

n perioada 20-22 iunie 2019, la Iași, orașul Reprezentanţii celor trei uniri, s-a desfășurat Conferinţa Depozitului Central de ÎInternaţională „Contribuţia Armatei României Arhivă, Pitești, domnul și a Elitelor la Apărarea și Recunoașterea Internaţională dr. Victor Răzvan a Marii Uniri (1919-1920)”. Evenimentul știinţifi c a Martin și domnul fost organizat de către Statul Major al Apărării, prin dr. Iulian Stelian intermediul Filialei Iași a Muzeului Militar Naţional Boţoghină au adus în „Regele Ferdinand I”, sub egida Academiei Române atenţia auditoriului și a benefi ciat de sprijinul Universităţii „Babeș-Bolyai” acţiunile unităţilor din Cluj-Napoca, a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” de jandarmi din din Iași, a Primăriei municipiului Iași, Mitropoliei Transilvania pentru Moldovei și Bucovinei, precum și structurilor militare apărarea Marii Uniri, din garnizoana Iași. respectiv contribuţia În cele două zile ale conferinţei membri și reprezentanţi patrioţilor români ai unor importante instituţii de cultură civile și militare au contra propagandei creionat atmosfera evenimentelor petrecute acum o sută antinaţionale susţinută de ani pe câmpul de luptă, la București, la Paris sau în alte în taberele Legiunii române din Italia. capitale europene. Mulţumim organizatorilor pentru invitaţie și îi Comunicările prezentate publicului au reliefat jertfele felicităm pentru eforturile și implicarea depuse pentru și sacrificiile, confruntările militare, dar și iscusinţa desfășurarea în condiţii deosebite a unui eveniment diplomatică a clasei politice, toate reunite într-o acţiune știinţifi c de o asemenea amploare. de amploare care a încercat să apere și să consolideze actele Audierea lucrărilor conferinţei, participarea la dezbateri de unire semnate la Chișinău, Cernăuţi și Alba Iulia. Arhivele Militare au luat parte la acest eveniment și discuţiile avute cu participanţii ne-au dus cu gândul la știinţifi c, încercând să sublinieze rolul documentelor în Gala Galaction care nota: „O zi petrecută la Iași era pentru înţelegerea trecutului. mine o sărbătoare discretă și ales nuanţată. [...] Era în acest Domnul colonel Liviu Corciu, directorul Arhivelor oraș domnesc, cuprins de melancolia amintirilor prea mari, Militare Naţionale Române, a reliefat rolul și locul avut mai multă inteligenţă și mai mult cult pentru cele intelectuale, de instanţele militare în desfășurarea Războiului Întregirii decât în oricare centru românesc...” (Iașii precum erau...). Naţionale, iar doamna Anca Oana Otu a adus în prim-plan Sperăm că această conferinţă să fie prima dintr-o activitatea unui voluntar român în Războiul de Reîntregire, succesiune de reuniuni care să aducă în atenţia publicului dar membru al unei vechi familii boierești din Moldova, și a specialiștilor momente importante ale istoriei noastre. colonelul Robert C. Bossy. Dr. Anca Oana OTU ED C O N T E N T S Editorial♦General Ştefan Panaitescu - the Chief of Staff of the Transylvanian Troops Commandment - Colonel (r) prof. univ. Ion Giurcă, Ph.D.♦Th e Organization of the Intelligence and Counter -Intelligence Service by the Romanian General Headquarters in the occupied Territory during August-December 1916 - Silviu-Daniel Niculae, Ph.D. candidate♦Informative Analysis of the General Headquarters ( July – November 1917) - Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D.♦Ferdinand I - Th e fi rst King of all Romanians (Part II) - Neculai Moghior♦Loïe Fuller – a Friend of Queen Marie and of Romania - Scientifi c Researcher Sorin Cristescu, Ph.D.♦July 1919. General Staff and the Establishment of Army Corps 6 and 7 in Transylvania - Colonel Gabriel-George Pătraşcu, Ph.D.♦Th e City Constanţa in 1919 - Constantin Cheramidoglu, Ph.D.♦Th e Role of the Army in Târgu Mureș and Surroundings in 1919 - Peter Moldovan, Ph.D.♦Considerations regarding the Organization of the military Mail Censorship in the Period of Antonescu Regime - Colonel Petrişor Florea, Ph.D., Iulian Stelian Boţoghină, Ph.D., George Daniel Ungureanu, Ph.D.♦Th e dignity Lesson of General Ilie Ştefl ea - Captain (N, r) Marian Moșneagu, Ph.D.♦Th e Beginning of the Reactive Era (Part II) - Lieutenant-commander pilot (r) Gheorghe-Ion Vaida♦General Vasile Atanasiu – the Artisan of the Centenary Celebration of the modern Romanian Artillery - Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea Ph.D., Colonel (r) Marin Ghinoiu♦A Knight of the Sky - General Pilot Traian Burduloiu - Prof. univ. Valeriu Avram, Ph.D.♦A Paratrooper Knight of the Order “Mihai Viteazul” - Commodore Teodor Dobre - Warrant offi cer adjutant Eugen-Dorin Spătaru♦Th e Danube - Black Sea Canal: from Crime to patriotic Labor - Assistant Professor Florian Bichir, Ph.D.♦Agora

100 3 (85) 2019 document