13 ACADEMIA ROMANA L MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III TOMUL XIII MEM. I I I. UN CUGETATOR POLITIC MOLDOVEAN DELA JUMATATEA SECOLULUI AL XIX-LEA: *TEFAN SCARLAT DASCALESCU , DE' N. IORGA .MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE . ' 1 1.1 ots ACADEMIEI 4 -east tis' MONITORUL OFICIAL CI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NATIONALA BUCURESTI 1 9 3 2 - Lei a. faced N. IORGA. I. Intre DomniiMoldoveisiai Tarii Romanesti, cum se §i vechi. so. corespondenta; II. Zugravi noi 20.-- N. IORGA. Scrisori domnestidin arhivele dela Stockholm. 340. TOMULXI (1930) de tradare a lui MihaiViteazul ? 3o.-- N. IORGA. Exists o scrisoare istoria armamentului G-ral R. ROSETTI. I. $tirimarunte si note relative la 20.- la noi; II. Cand s'a adoptatsteagul tricolor la noi. 5o. BAL$. I. Biserica din Lujeni;II. Pridvorul bisericilormoldovenesti. G. etnografice. Civilisatiasicultura. 6o. S. MEHEDINTI. Coordonate lui Vasile Lupu in N. IORGA. I. Originea luiStefan Razvan; II. Petrecerea 50.- exilul dela Constantinopol. pang la aces G-ral R. ROSETTI. Razboiuldela moartea lui Stefan -cel-Mare 25. a lui Matei-Basarab.I. Armamentul. 15.-- IORGA. Octoihul Diacului Lorint. N. Andronache Donici. 30. ANDREI RADULESCU. Juristul 'Ana la G-ral R. ROSETTI. RAzboiuldela moartea lui Stefan-eel-Mare lui Matei-Basarab. II.Organizarea. 25. acea a lui Avram Iancu si a camarazilorsal, 55. ION I. NISTOR. DecorareaAsemanari intre ideile primitiveale poporului ANDREI RADULESCU. 20.-- din Bretania. si ale poporuluiroman. 300. TOMUL XII (1931-32) 25. ANDREI RADULESCU. Influentsbelgiana asupra Dreptului roman. N. IORGA. Un pact defamilie si o aunts domneasca in1587, 7. vechilor Domni moldoveni. 5. N. IORGA. La cronologia . 5. N. IORGA. PretendentulNicolae Basarab in Elvetia. to. ION I. NISTOR. Opera d-luiN. Iorga. Sobieski la Viena. 20. ION I. NISTOR. Un romaniscoada la 1683 in tabara Regelui 12.- N. IORGA. Testamentul luiNicola Nicolau N. IORGA. Apelul cAtre unireal lui Cuza-Vocla la 1859 5. N. IORGA. Un nou izvor cuprivire la Mihai Viteazul siRadu- $erban tz. delamoartea lui Stefan -cel-Mare'Ana la G-ral R. ROSETTI. Razboiul . 50. acea a lui Matei Basarab. III.Tactica. i 8. ,1 N. IORGA. a Mostenii o dinCremenari. ei. , 5. N. IORGA. MormantulDoamnei Neaga si al neamului Romanilor 5. N. IORGA. Publicatii straineprivitoare la istoria contemporana a 12.- N. IORGA. Mocneni de peVarbilau si de pe valea Buzaului unui jurisconsult fanariot dinBucuresti la 1780. N. IORGA. I. Pedagogia Doamna Maria Minio. 15. II. Intoarcerea unei pribege: 20.- N. IORGA. Contributii laistoria moderns a Galatilor. LAPEDATU. Din grijile si greutatile uneidomnii. 25. AL. privitoare la familia lui Petru$chiopul 15.-- N. IORGA $tiri noul pang la G-ral R. ROSETTI. Razboiuldela moartea lui Stefan -cel-Mare 40. acea a Itii MateiBasarab. IV. Fortificatiunea secolului al N. IORGA. Un cugetatorpolitic moldovean dela jumatatea 45. XIX-lea: Stefan Scarlat Dascalescu .i. - r .1. L3 ,f n ,r r c72 oe .1 TVA 11 ." r3iiilii . .....- !:'.........il . ... , ..... - . ... '111117er:12: 6 I . .. --ii511.1c5"1-7 %;.4.-41 ACADfmiEf . :,; <le A Pam tirt UN CUGETATOR POLITIC MOLDOVEAN DELA JUMATATEA SECOLULUI AL XIX-lea: STEFAN SCARLAT DASCALESCU DE N. IORGA MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE .Fedinta dela 4 Martie x932 I. Greutatea tiparului la not pana acum cateva decenii, putina raspandire a cartilor, trase intr'un numar restrans de exemplare, cetirea for mediocra au facut ca lista scriitorilor si operelor care formeaza literatura romaneasca a secolului al XIX-lea sa apara mult mai saraca de cum a fost in adevar. In toate ramurile intamplarea-mi scoate necontenit Inainte publicatii complet uitate si manuscriptecare n'au vazut lumina tiparului. Cu prilejul unei calatorii la Targul-Jiiului, d-1 loan Rizu Corban mi-a daruit un manuscript mostenit dela parintele sau, care cuprinde insemnarile Intre 185o si 1878 ale unui ne- cunoscut, Stefan Scarlat Dascalescu. Numele de Dascalescu e cunoscut prin versurile unui poet focsanean cu oarecare talent, din epoca Unirii Principatelor. De Stefan Scarlat nu se auzise Inca. Totus el a fost, la 1821, secretarul lui Tipaldo, Caimacamul Craiovei, apoi al lui Pinis, consulul rusesc din Bucuresti, ass de mult amestecat in miscarea greceasca a(( Eteriei ». El a cunoscut pe Tudor,despre care rosteste o parere slabs, ca acelea pe care contemporanii si le fac de obiceiu despre aceia cari s'au ridicat mai presus de dansii. A fost de 1-a vazut cu cateva zile inainte de actul tradarii si se afla la Silistra cand r. A. R.Mazer.Seditionlama,Seria III. Tom. XIII. Mem. r. A . 2 N. IORGA 2 cu sosirea boierilor chemati la Constantinopol. Nu stim ce rost a avut in epoca Regulamentului Organic, cand spune ca a gazduit, la 1849, « mai multe luni », pe Mihai Sturza la dansul. Cand incepe a povesti din nou, in manuscriptul sau, putin haotic, in care varsa tot ce-i dadea experienta on ii rasaria in gand, el povesteste calatoria in Apus, prin Germania, Elvetia, Italia, in Franta, la 1858, interesanta impletire de observatii de acolo, critici ale imprejurarilor dela not si indemnuri pa- triotice, de o mare francheta, adesea aspra in forma, pentru moravuri si pentru oameni. Am tiparit-o in foaia« Cuget clar » (IV, p. 323 si urm., etc.). Alte on e un judecator nacajit si pesimist al circumstantelor din Romania la inceputul Dom- niei lui Carol I-iu. Dar, alaturi de aceste infierari, adesea foarte juste, si cartiri de mosneag care-si asteapta moartea, de om saracit prin gospodarie la mosie si intreprinderi nenorocoase, sunt portrete patimase, dar vii, ale oamenilor de atunci. In «Calendarul Ligii Culturale» pe 1932 (pp. 54-80 am facut loc unor pagini de polemics, putin innacrita, ale lui. Aici, impreuna cu analiza largii parti de vorbarie nepublicabila sau publicabila cu greu, desfacem ceeace merits in adevar sa fie cunoscut..- S'a nascut, ni-o spune insus cine altul ar fi putut sa ni-o spuie ? la 20 Iulie st. v. 1800. Asupra originii familiei sale el da, in treacat, aceste lamuriri: « Asa spun ca a fost si stra- bunul mieu, Medelnicerul Vasile Dascalul, dela care familia noastra poarta numele de Dascalescu ». Locul nasterii nu e cunoscut, dar tot dela el stim ca era Muntean, probabil Oltean. Numai pe urma a trecut in Moldova, asezandu-se la Focsani, unde is pe fiica lui Asanachi Dan, pe care 1-a privit ca pe un parinte, si incepe o lunga si fericita casnicie, care i-a dat patru- sprezece copii, din can i-au trait numai sapte. A invatat greceste la scoala lui Veniamin din Lesbos, de care m'am ocupat candva tot aici. - La scoala lui Lazar, in 1818, avand acum optsprezece ani, a intalnit pe Eliad, « fiul polcovnicului Ilie dinGorgani » 1). 1)< Imi aduc aminte ca pe la anul 1818, cand visitamsieu ca amator, in varsta de optsprezece ani,§colile:cea greceasca dela Veniamin Lesviosyicea romaneasca de curand deschisa de Gheorghe Lazar Transilvaneanul, ca am intalnit un tanar cam de vrasta measicu cartile la subtioara ca si mine. Curand am facut cunostinta si mi-a spus ca e fiul polcovnicului Ilie din Gorganiyica-1 chiama Ion s. 3 UN CUGETATOR POLITIC AL SECOLULUI AL XIX-LEA 3 Asupra intailor studii, iata ce ni spune insus, intr'un studiu asupra literelor chirilice: . , . «Imi aduc aminte din copilarie ca nu implinisem cinci ani, cand parintii m'au dat la carte greceasca, nu numai pentruca scoala romans nu exists, dar ar fi fost rusine sa invat romaneste si nici am invatat; nu cunosc alfabetulchirilian,nici macar Crezul si Teal Nostru decat din traducere dupe grecie, si, de am uzat la scris si lecture de literele chiriliene, a fost numai din practice. M'au dat, zic, la carte greceasca si doisprezece ani m'am chinuit sa invat ce ? A ceti intaile rugaciuni in Octoih si Psaltire, carti bisericesti, gramatica lui Laskaris sau altele asemenea imperfecte, a traduce autori eleni vechi in limba greaca moderns, care nici aceea n'o cunosteam si eram nevoit tot °data sa invat si pe una si pe alta, ca eram opriti nu sa capatamvreo explicatie in limba romans, ci nici sa o vorbim in scoalk supt grele pedepse :batai, falanga. Iata ce era invatatura greceasca si educatia tineretului Romaniei.i eu, prin multa staruinta si dorinta ce am avut a ma instrui, tot m'am ales cu ceva. Am putut ajunge sa inteleg autorii vechi clasici, a vorbi limba moderns si a scrie corect; dar pariez ca nici a zecea parte din sutele de copii ce au intrat °data cu mine in scoala n'au invatat nici atata». 1. Aiurea va vorbi, in pomenirea oamenilor pe cari milasa i-a immormantat, de « un dascal Constantin Dasidis, Grec epirot, care in copilarie (a autorului) ii daduse lectii de limba elena, ce o cunostea in adancurile ei, si pe mine m'a initiat, de-i voiu fi recunoscator cat voiu trai». Inca dela 1828 era in Moldova, ca « functionar si comisar», adica pentru ciuma, de care s'a imbolnavit de doua ori. La Focsani a fost si membru, apoi presedinte al Consiliului judetean, si se plange ca nu i s'a recunoscut dreptul dea fi senator, din cauza lui Cuza-Voda si a lui Kogalniceanu, pe cari i-a cunoscut bine, desi « nu prea a inchinat braha peste masa cu dansii ». Se apara cu indignare, el, vierul, ca ar fi fost cunoscut ca betiv. A avut mosie de zestre la Contesti, la Campuri, la Capstan si se lauds cu descoperirile sale in materie de agriculture. o S'ar putea samana randuri distantate chiar cu plugul, sama- nand brazda dintaiu, iar al doilea brazda de plug saacopere brazda samanata si al treilea samanata, a patra nesamanata si tot ass inainte ». Se gandia la nu stiu ce forma noun de vase, J* 4 N. IORGA 4 la descoperirea de mine.