(SECOLUL AL XiXa ) Dictiollar111 Contimporallilor DE DIM. R. ROSETTI -4-§,--(1. BUCURETI EDITURA LITO-TIPOGRAFIEI «POPULARA», PASAUIUL ROMAN No. 12, 1897 Or-ce ecsemplarne numerotat ,sine ,purtdnd semndtura aniorulur, se va considera contrafdcuti se va urmdri conform legeY. Reprodncereai traducjiunea sunt inter#se. Persoauele cart se intereseakl la publicaliunea de faja, sunt ritgate sa bine voiascci a seninala autorulur, lipsztrile. si erorile ce vol- dovedi, sprea sepu/ea face rectificdrile in edijia viitoare. PRECUVRNTARE Sunt peste trei ani de atunci. Me gasearn inteun local public, la o masa cu un tin& licentiat in drept, Cu 6 cultura generala destul de intinsa, §i care me ruga tocmai sä inserez intr'unziar, conform obiceiului, ca a trocut cu mare succes teza sa pentru licenta §i ca juriul ra felicitat foarte viiitot conform obiceiulul.La acemi masa cu noi, era alt finer, un vo- luntar pe §ase luni. Pe cand licentiatul se läuda cu izbandele sale universitare, intra in localul public un medic militar cu trei trese la kepiii. Bacalaureatul volun- tar se scoala, saluta respectuos §i apoi se avaza Ear oil, care am tristulprivilogiii de a reprezenta deja o pagina a timpuldi de apoi, me intorsei catre ceI doui tined §i le zisei : Quin se schimba vremurile §i moravurile. Vedeti pe oficerul care inträ acum ? Cu doué-zeci de aril inapoi, nicI un militar de la mic pana la mare nu rar fi salutat, caci pe atuncimedicii militari, cu toata uniforma lor, eraii considerati ca des intrus in marea familie a armatei. Pe atunci li se zicea lipitorile lui Davila. Cand rostii cuvéntul «lipitoare», tovaragii mei de masä, se uitara ne- domiriti unul la altul, apoi la mine, §i me intrerupsera zicend Lipitoare ? N'am intelos. Lipitorile lui Davila §i mai putin. Ce fel, urmai eii, nutiti cine a fost Davila ? Marturisesc ca din auzite, cunosc numai picaturile lui Davila, cad mi recomandat la spiteriecontracolicelor, respunse licentiatul, dar cine a fost Davila §i dad, a fost turc,tatar,sail neamt, habar nu am. Efi remasei uimit. Nu'nfi venea sä crez ca doul-spre-zece ani sunt da ajuns Intara noasträ pentru ca o datä omul inmormintat, daca el n'a fost Kogalniceanu, II Brdtianu, sail n'a purtat un nume Cu vazd In politicä., sd nu se mal §tie nimic despre densul. Fdcul in putine cuvinte biografia doctorului Davila §i talmä.ciI sensul satiric al calificativului lipitoare, dat medicilor militarie§iti din §coala sa. Dar aceasta nu mi se pdrea suficient. Din acest moment m'arn tot gandit ea precum tInerul licentiat nu §tia nimio despre cine a fost Davila, tot ast-fel sunt multi cari nu §tai nimic despre cine a fost Dinicd Golescu, Filipescu Constantin, Filipescu Iordache, jurisconsultul Flechtenmacher, pro- fesorii Valliant, Roques, Cesar Librecht, colonelul Pisoski§imulti, foarte multi altil cad aú jucat un rol important In Romania 'de lainceputul se- colului astd-zi, dar ale cdror biografil chiar sumare, nu segAsesc nicderI. Toatä lumea n'a fost Bolintineauu, Sion, sad altliterat, spre a ise gdsi viata in numeroasele modeluri de prozd §i poezil ce se tipdresc anual cu autorizatia ministeriald. Ast-fel mi-a intrat In minte idea de a intocmi un Dictionar al Contim- poranilor din Romeinia de la inceputul secolului al 19-lea 'And astd-zi. M'am pus pe lucru In 1896 §i credeam cä vol termina in §ase luni. Amar am fost in§elat, cdcT iatd-ne in 1898 §i lucrarea mea este abia schi- iatd, o recunosc singur. Dictionarul de fatd apare incomplect, Cu multe lacune, pentru ca mi'aü lipsit elementele necesare spre a face ce doream sä fac, §i ce näddjduiam voi putea sä, produc. Spre a me urnidin loc, am gäsittreicarp. Una este Arhondologia Moldovei de paharnicul Constantin Sion, care drept amdnunte asupra vietel oamenilor secolului, se ecsprimd cam de reguld ast-fel : X..., putoare gre- ceased, boerit de Vodl Sturdza pentru cd i-a netezit muerea ;l'afdcut paharnic Apoi carticica lui J. Valentineanu Biografia oamenilor mari, scrisd de un om mic, o colectie de vre-o doue-zeci nume, in care toff partizanii poli- tici al autorului sunt numiti marl patrioti, %ea alise ardtafaptele, iar toti adversarii sunt numitl hoti, fdrä a li se ardta hotille. De aceste lucran, bine inteles cd nu m'am putut sluji. A treia carte este a ha Vasile Gr. Popu Conspect asupra literaturei ro- mane. Aceastd lucrare mi-a lost de mare fotos, insd prezenta douò nea- junsuri. E publicatä acum douiä-zecii doui de aril §i nu se ocupd de cat despre In asemenea conditiuni m'am gandit atuncl sd me adresez publicului Cu rugdminte semi vie fie-care In ajutor, trimitandu'mi biografiile ce po- III sedä. Lunr intregI toatä presa a reprodus apelurile mele desesperate cä,tre familiile tuturor fo§tilor sail actualilor frunta§I ai täreI. Se vede cá proza mea n'a avut darul sä dqtepte in public dorul des- gropärel trecutuluI, cacI mi-ati rèspuns cel mult zece la sutd din ceI carI ar fi trebuit sä féspunzä. In schimb insä recunosc cd am primit biografiile unor necunoscutI carrtni destäinuiati cä, de la nascere 'Ana in prezent ail fost neclintiti conservatori sail liberall, ba adesea ail cumulat aceste clod) credinte politice cu vre-o demnitate de membru inteun consiliu judetean. Desnädajduit, dar hotärät sä,joc de vreme ce intrasem in horä, am intreprins citirea tuturor ziarelor noastre, spre a stoarce dintr'insele vre-o biografie. M'am luptat cu slovele chitilice, am citit zi cu zi fie-care articol de fond din colectiile ziarelor pentru cd Po la 1850 §i chiar maI incoace, in primul Bucuresci, gäseai de toate. Articolul incepea cu o ecspunere a po- liticeI externe, apoi totinteinsul se vorbea mai la vale despre moartea lui Campineanu sail a till Väcärescu, mai departe se istoriseail izbändele luI Garibaldi§i articolul inchea cu o dare de seamä despre scumpirea zarzavaturilor. Ca sä gäsesc ceva, trebuea sä citesc tot. Mare lucru n'arngäsit, dar am dobändit convingerea ca de la 1850 panä in prezent, presa noasträ a cA§tigat mutt, cel putin in arta de a impärti materia. Nimic In biblioted, aproape nimic in ziare ; 'ml rämäneafi analele par- lamentare. Ca un adevòrat cäine de vSnatoare in urmärirea prdzel, am pus mana pe tablourile pensionarilor Statuluidintrecut§i alegandu'mi acolo numele frunta§ilor, am alergat la izvor, corcetând proectele de logi racute cand lis'ail votat pensiile sail rocompensele nationale. A§a Intre altele vol istorisi rezultatul la care am ajuns nädäjduind ca voI gäsi amdnunte asupra vietel lui Vasile Sturdza. Legea §i proectul erail cu desavér§ire laconice ;dar am constatat cä. M. Kogalniceanu luase cuvfttul In Camera spre a sustine proectul. Deschid Monitorul Oficial". Luase Inteadevòr cuv6ntul M. Kogälni- ceanu, spre a gräi cam ast-fel :Domnilor, nädäjduesc cä nu este nevoe sä mai sustitimeritelelid V. Sturdza§i cä totI ye veti gräbi a vota proectul". Atät §i nimic maI mult. S'a gräbit§icu drept cuvdnt toatä Adunarea sä voteze proectul, de §i am convingerea ca multi deputati nu §tiaii mal multe despre V. Sturdza de at licentiatul meil despre doctorul Davila. M'a§ opri aid, de team& sä nu devid prea monoton, dar trebue sä mai adaog un exemplu. La Ministerul de rezbel nu mi-a fost cu putintä. IV sä gäsesc starea civila§i foaea de serviciii a oficerilor mortI intimpul rezbelului Independentel. Nädäjdueam ca ace§tI (Hof sunt inscri§f inteo carte de aur. Nu sunt trecuti nicdeel. Am reconstituitsingur viata lor, servindu-m6 de Anuarul armatei din 1876 §i de cartea D-lui Th. Väcarescu: Lupiele Romanilor. Toate acestea le-am spus pentru ca sd'mi fie ertat daca inasqmenea conditiuni Dietionarul Contimporanilor din _Romania e departe de perfectiune, pentru ca sa'nfifie ertat daca pe unii dinfrunta§il tarei i-am dat poate ca nascutI inainte de vreme, despre unii n'am vorbit de loe, despre altii am vorbit proa putin, §i pe unii ¡'am ingropat prea térziii. Am pus col putin temelia Dietionar2dui. Deacum inainte, sa'nff dea iubitorii de adevèr ajutor qi Dumnezeil zile ca sä pot indreptagre§elele inteo editie viitoare. DIM. R. ROSETTI. DICTIONARUL CONTIMPORANILOR A Aaron (Teodor).Preposit capitular in Luptele pentrti nationalitate ale Romcinilor de Lugo § (Transilvania), niiscut in Ardealla peste muatt in1848 49. (1892), Despre 6 Februarie 1803, incetat din viatii in Lu- dualkmul austro-ungar (1892).Poesia po- go § la 6 Aprilie 1859. p tilard ronteind (1893), Melle politice ale cro- A fácutstudiile inSibikBlaj,§i Pes- nicarilor (1895), Istorialinche( ji literaturet tha. Numit la 1828 profesorla gimnasiul (1894). Modele dediscursurt (1896), Poe- din Blaj,el trece in 1835 paroch la pro- ticd (1897). topopia de la Gala, la1837 devine cano- nic. onorar iarla1838 paroch inArad. Adrian (Gheorghe). General, náscut Mal tarziù director al gimnasiului din Beiu§, In Transilvania, la 1820, incetat dinviatá la 1842 e numit censor si revisor la tipo- in Bucuresd la 14 Decembrie 1889. A luat grafia UniversitAtel din Buda. Dupà ce a parte In 1848 la mi§carearevolutionarl a trecut prin rectoratul seminarului rorran din Romanilordin Transilvania ; apoi a trecut Orada mare, a fost numit in1857 prepo- In Románia §i a intrat in serviciul militar, sit capitular in Lugo. Aaron a publicat fnaintand pfina la gradulde general. Sub Catechetica practicd (1843) Anotdrt la Istoria domnia hit Cuza la 1863, de §i in neactivitate, hit Petra Maior (1828) Anotdrt din Istoria a fost dat in judecatá§iosandit la isgo- eclesiasticd despre urzirea ji ldtirea credintet nirea din armatá pentru ca refuzase sá pla- creftineintreRomí-hit (1850) Cuvéntdrt bi- teascá birul. Reintrat in armatá la 1866, a sericejtt (1847). fost ministru de resbel in cabinetul lul loan Briitianu de la 24 Mal 1867 paná la12 Adamachi (Vasile).