DOCSLIB.ORG

Memoria Oltului Şi Romanaţilor

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Memoria Oltului Şi Romanaţilor An. VII, nr. 3 (73) martie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Revistă de istorie şi cultură Anul VII, nr.3 (73), martie 2018 Editată de Asociaţia Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Comitetul de redacţie: Dr. Aurelia Grosu, Mircea Şerbu, dr. Nicolae Scurtu, Ion Andreiţă, Dumitru Botar, dr. Jeana Pătru, Cornel Manolescu, Floriana Tîlvănoiu, Costel Vasilescu, Vasile Radian. Planşele noastre 1. Sus: Unirea Basarabiei cu României la 27 martie/9 aprilie 1918 a constituit primul pas spre realizarea României Întregite. În 1918 se vor uni cu România: Bucovina la 15/28 noiembrie şi Transilvania la 1 Decembrie. Jos: ,,Mutarea graniţelor”, lucrare realizată de sculptorul slătinean Teodor Burcă în 1925 (premiul I la concursul pentru realizarea Monumentului Unirii Basarabiei). Teodor Burcă a realizat şi Monumentul Unirii din Cernăuţi, inaugurat cu mult fast la 11 noiembrie 1924 în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Monumentul a fost distrus de sovietici după ocuparea Basarabiei şi Bucovinei de Nord la 26 iunie 1940. 2. Poetul Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908 la Caracal- m. 6 aprilie 1984, Bucureşti). 3. Actul Unirii Basarabiei cu România votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 prevedea că ,,[...] în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România [...]”. 4. Două frumoase tablouri executate de pictorul Gh. Teodorescu-Romanaţi (n. 7 februarie 1891, Caracal- m. 20 aprilie 1980, Bucureşti) reprezentând mănăstirile Cozia (sus) şi Moldoviţa (jos). ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218; 0740 984 910 www.memoriaoltului.ro 1 An. VII, nr. 3 (73) martie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Cuprins 1. Ion Andreiţă- Blestemul comorii........................................................................../3 2. Ion Lazu- Amintirile unui scriitor slătinean (XIX)............................................/4 3. Dumitru Botar- Interviuri restante-Virgil Carianopol (1908-1984)................./13 4. Haralamb G. Lecca- Dincolo. Din Dunăre-n Balcani (II)................................/15 5. Corneliu Nedelciuc, Manuela Stroie- Unirea Basarabiei cu România în 1918 (III)......................................................................................................................../17 6. Dumitru Nica- PPROECO- revista elevilor Colegiului Economic ,,P. S. Aurelian” Slatina la 20 de ani de apariţie (II)..................................................../33 7. C. D. Eftimescu- Caracal-Cairo. Impresii de călătorie (I)................................./44 8. Victor Anestin- Haralamb Lecca- autor dramatic (II)....................................../50 9. Paul Dogaru- Mirajul Afroditei (III)................................................................../54 10. Cornel Manolescu- Învăţătorul Pavel T. Vitănescu- autorul ,,Monografiei comunei Bălăneşti, judeţul Olt” (1937).............................................................../68 11. Col. (r.) Dumitru Matei- Drama prizonierilor români captivi în Ungaria (II)........................................................................................................................./70 12. Veselina Urucu- Moşia romanaţeană Radomir în documente........................../74 13. Ileana Monica Barbu, Mihai Barbu- Vechii proprietari ai moşiei Tâmpeni.../84 14. Dumitru Anastasescu- Episcopul Serafim al Buzăului, fost stareţ la Schitul Deleni..................................................................................................................../89 15. Ion D. Tîlvănoiu, Floriana Tîlvănoiu, Dumitru Botar- Teatrul Nostru. Contribuţii la istoricul Teatrului Naţional din Caracal (1933-1936)................./93 16. Comandor (r.) Nicola Tudor- Jurnal de operaţiuni al Regimentului 59 Infanterie (IV)..................................................................................................../100 17. Nicolae Scurtu- Inscripţii. O epistolă necunoscută a lui G. Teodorescu- Romanaţi............................................................................................................./105 -Demetru Iordana şi contemporanii săi.................................../107 www.memoriaoltului.ro 2 An. VII, nr. 3 (73) martie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Scrisori natale BLESTEMUL COMORII Ion Andreiță Nu se stinseseră încă ecourile proorocirilor lui Petrache Lupu de la Maglavit. Frica lui Dumnezeu îi unise pe oamenii satului într-o blândețe suspectă, măcar că în mintea multora, ascunse, gândurile nu erau tot așa de cuminți. Mama își amintea cum perieţenii care bătuseră drumul Maglativului povesteau impresionați cele văzute și auzite acolo: salcia plângătoare, izvorul în inima lemnului; îndemnurile lui Petrache la pocăință. Cei care nu bătuseră acest drum se opreau și ascultau mirați; unii, mai curioși ori slabi de înger, puneau întrebări - dar cei mai mulți își vedeau mai departe de treburile lor, preocupați cum să împuște banul, atât de folositor pe lângă casa omului. Atunci a izbucnit vestea care avea să reteze suflarea satului: Casă lui Mişcoci e bătută de duhuri cu pietre! Bătrânul Mişcoci - pe numele lui, Gogu Gheorghe Ghimiş - face parte din străvechiul neam al Ghimişeştilor, aflat la temelia satului și comunei Perieţi. Urice nu s-au păstrat, dar vorba venită până la noi zice că Ghimişeştii (din care, în paranteză fie spus, face parte și cel ce semnează aceste rânduri) se trag din os de-al haiducului Eţu. Mişcoci își avea casă între a lui frate-sau Iliuş și a lui Zorzonel - și acesta neam, dar mai pe departe. Bătătură largă - să aibă omul unde întoarce căruța - se prelungea cu o grădină până în buza gârlei. Ciobanul Petrache Lupu de la Maglavit Gârla, apă curgătoare, poartă misteriosul în două ipostaze (după Realitatea nume Iminog. De aici, din gârlă, veneau Ilustrată, 1935) pietrele care loveau casa lui Mişcoci. Se strânsese lumea că la Căluș; ba începuse să se scurgă încoace și din satele dimprejur. Acu' era liniște, acu' auzeai dintr-o data: trosc! pleosc! - și de pe acoperișul nou, de tablă galvanizată, se rostogoleau în bătătură niște pietroaie cât un cap de copil. Oamenii stăteau în șosea; se uitau, se îngrozeau - și-și făceau cruci. În curte nu mai avea curaj să între nimeni. Încercaseră câțiva, dar se pomeniseră cu niște bolovani de pământ în spinare Ciudat, pe Mişcoci pietrele nu-l atingeau. Îi zburau pe lângă urechi, prin fața ochilor, pe la ţurloaie - dar nu-l loveau. Îl țineau într-o amenințare continuă. La fel se întâmpla şi cu ceilalţi membri ai familiei: nevastă, două fete mari, un băiat flăcău. Se băga muierea în coşare să se spele pe cap, şi când să ia săpunul în mână, acesta se făcea cărămidă. Lua un pumn de apă din albie, și în păr ajungea nisip sau cenușă. Fetele dormeau singure într-o odaie, în același pat. Noaptea erau ridicate cu patul www.memoriaoltului.ro 3 An. VII, nr. 3 (73) martie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR până le lipea de tavan; coborâte și iar ridicate - de mai multe ori. Mişcoci, stăpânul casei, era cel mai muncit de duhuri dintre toți; dar nu se știe cum - că nu scotea o vorbă. Au adus preoți să facă slujbe: Mezdrea de la Măgură și Roșu de la Fântâneanca. Slujeau popii cu nădejde, așezau prin colţurile bătăturii ulcele cu tămâie aprinsă; dar nu se depărtau bine, că o piatră picată din senin spărgea ulceaua cu tămâie. S-au speriat popii şi n-au mai vrut să vină; au decretat că aici și-a băgat coadă Ucigă-l Toacă - și duși au fost. O vară întreagă a ținut întâmplarea asta. Ai casei ajunseseră slabi că niște umbre, de atâta chin. Până spre toamna, când totul s-a terminat brusc - cum și începuse. Târziu, după aceea, s-a aflat. Se pare că Mişcoci, fratele lui Iliuş, n-a ținut secretul. S-a aflat că Mişcoci ar fi găsit o comoară: o oală cu galbeni, în pământ, din care ar fi luat și folosit câțiva. Se vede treaba că banii erau jurați: cine îi ascunsese - poate un haiduc de-al lui Eţu?! - îi lăsase cu jurământ să se poată folosi de ei un urmaș al său la a nu știu câtă spiță. Până atunci, comoara rămânea, prin jurământ, în puterea unor duhuri (Satana?) care vegheau asupra ei. În nopțile când Mişcoci era muncit de cele duhuri, se zice că acestea îi strigau (numai el auzea!) să ducă banii înapoi de unde i-a luat. Și până n-a alergat pe la cei cărora le vânduse galbeni - răscumparându-i și punându-i la loc - n-a avut pace, el și casa lui. (Mai încoace, spre timpurile a căror memorie o păstrez și eu, zice-se că galbenii ar fi fost luați - oare, se împlinise sorocul jurământului? - de un nepot de-al lui Mişcoci, unul Nicu Chitrii, despre care satul spunea că prea s-a îmbogățit peste noapte - dar asta-i altă poveste). ...Pe Mişcoci l-am prins și eu în viață: eu - tânăr, adolescent; el - bătrân, trecut de 80 de ani, dar întreg la minte și vioi în mișcări. L- am întrebat, l-am ispitit cu tot felul de vorbe și promisiuni, dar degeaba. ,,Eh, timpuri de demult, nepoate, timpuri...” - asta-i tot ce- am putut scoate de la el. În sat există însă şi astăzi oameni care au fost martori la teribila întâmplare - şi pot oricând confirma ceea ce am relatat eu aici. Amintirile unui scriitor slătinean (XIX) Ion Lazu Odiseea plăcior memoriale Încă din prima fază de întocmire a listei, l-am trecut şi pe Jebeleanu. Dar de la cine să-i aflu adresa? Pe cât era de intangibil la Uniune, îl zăream pe vremea tinereţii mele în zona Statuii Aviatorilor, însoţit uneori de Vlaicu Bârna, de nu mă înşel. Îmi vine gândul cel fast: să-l chestionez pe
Load more

Recommended publications
  • Analele Universităţii Din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014
    Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Anișoara Băbălău, THE FISCAL ORGANISATION OF WALLACHIA IN BRANCOVAN ERA .................................................................................................................................. 5 Elena Steluţa Dinu, HEALTH LAWS IN THE PERIOD 1874-1910 .............................. 15 Adi Schwarz, THE STRUGGLE OF THE JEWS FOR THEIR POLITICAL RIGHTS IN THE VIEW OF WESTERN JOURNALISTS (1876-1914) ............................................. 23 Cosmin-Ştefan Dogaru, LE PORTRAIT DE CHARLES DE HOHENZOLLERN- SIGMARINGEN. UN REPERE DANS L’HISTOIRE DE L’ETAT ROUMAIN ............. 31 Stoica Lascu, THE SITUATION OF THE BALKAN ROMANIANS REFLECTED IN “REVISTA MACEDONIEI” MAGAZINE (BUCHAREST; 1905-1906) ...................... 43 Gheorghe Onişoru, MAY 15, 1943: DISSOLUTION OF THE KOMINTERN AND ITS EFFECTS ON THE COMMUNIST PARTY OF ROMANIA .......................................... 75 Cezar Stanciu, CHALLENGES TO PROLETARIAN INTERNATIONALISM: THE COMMUNIST PARTIES’ CONFERENCE IN MOSCOW, 1969 .................................. 85 Lucian Dindirică, ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANIZATION OF ROMANIA UNDER THE LEADERSHIP OF NICOLAE CEAUŞESCU ........................................... 101 Virginie Wanyaka Bonguen Oyongmen, ARMÉE CAMEROUNAISE ET DÉVELOPPEMENT ÉCONOMIQUE ET SOCIAL DE LA NATION: LE CAS DU GÉNIE MILITAIRE (1962-2012) ................................................................................ 109 Nicolae Melinescu, THE MARITIME
    [Show full text]
  • 264645206.Pdf
    O şcoal ă româneasc ă de tradi ţie - Colegiul Na ţional «I.L.Caragiale » Scurt ă prezentare la 115 ani de la înfiin ţare Director prof. Gabriela B ăncil ă Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, în pagina inc ă alb ă pe care se va scrie viitorul ţă rii, condi ţiile de dup ă realizarea Unirii Ţă rilor nu o vom l ăsa în voia cânturilor, ci cu mâini Române şi cucerirea independen ţei de stat, ca părinte şti vom insemna pe ea, dinainte, printr-o urmare a evolu ţiei rapide a societ ăţ ii române şti educa ţie curat ă, na ţional ă, tot ceea ce poate spre capitalism, s-a dezvoltat o re ţea de şcoli asigura într-o zi prop ăş irea şi prosperitatea necesar ă preg ătirii de cadre didactice pentru patriei. « Sciinta si patrie » va fi devisa acestei înv ăţă mântul primar, secundar şi superior. şcoli. » Cerin ţele de emancipare ale noii societ ăti Directorul şcolii, domnul Ion Zalomit a burgheze au f ăcut posibil ă întemeierea de c ătre adresat elevilor câteva cuvinte, atr ăgându-le Ministerul Cultelor şi Instruc ţiunii Publice a dou ă aten ţia c ă « toate cheltuielile ce le face statul vor şcoli normale superioare: una la Bucure şti (pentru fi zadarnice dac ă ei nu vor lucra cu sensibilitate şi sec ţiunea literar ă) şi a uneia la Ia şi (pentru str ăduin ţa şi nu se vor recomanda printr-o sec ţiunea ştiintific ă). În Monitorul Oficial din 31 conduit ă exemplar ă ». decembrie 1880/12 ianuarie 1881 la pag.
    [Show full text]
  • 20 Devin Periculoşi. Conducătorii Celor Din Urmă Se Declarau „Arhangheli
    devin periculoşi. Conducătorii celor din urmă se declarau „arhangheli” sau „tătuni” şi prin fărădelegile lor au discreditat întreaga mişcare. Adepţii inochentismului au promovat o activitate antisovietică intensă, motiv din care au fost acuzaţi că adăpostesc în peşteri toţi inamicii puterii sovietice („ocupanţi şi spioni români”), precum şi arme pregătite contra statului sovietic. Inochentiştii îndemnau lumea să nu intre în colhozuri, să nu achite impozitele către stat, să nu participe la alegerile din soviete şi să nu se înroleze în armată. Ei prevesteau prăbuşirea puterii sovietice şi reinstituirea regimului monarhic ţarist. Din acest motiv, mulţi adepţi au fost omorâţi, deportaţi sau au abandonat curentul pentru a supravieţui. O bună parte din inochentişti însă n-au abandonat curentul. În regiunile Balta şi Odesa, de exemplu, întâlnim şi astăzi comunităţi compacte de inochentişti, care au păstrat limba română şi obiceiurile naţionale până în prezent. Inochentiştii, cu excepţia celor radicali, au fost cei mai evlavioşi creştini, frecventau Biserica cel mai mult şi cereau ca preotul să corespundă moral statutului său şi să ie un model. Aşadar, ieromonahul Inochentie a fost un mare părinte basarabean, care toată viaţa şi-a închinat-o slujirii lui Hristos şi oamenilor. Meritul curentului fondat de Inochentie a constat în faptul că a precedat şi a pregătit mişcarea de eliberare naţională din 1917-1918, unind românii basarabeni şi transnistreni în lupta pentru limba română şi religia creştină. Recomandat Anatol PETRENCU, dr. hab., prof. univ. VLADIMIR CRISTI – DIRECTOR ŞI MINISTRU DE INTERNE AL BASARABIEI (1917-1918) Iulian CRIMINCEANU Nu putem vorbi despre mersul istoriei, fără a vorbi şi despre rolul unor personalităţi, care au făurit-o.
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • For My Legionaries
    Corneliu Zelea Codreanu FOR MY LEGIONARIES This PDF-document has been created/edited by G. van der Heide Corrections can be send by e-mail ([email protected]) September 2007 Translated from the Romanian Originally published as Pentru Legionari by Editura "Totul Pentru Tara", Sibiu, 1936. English translation first published by Editura "Libertatea", Madrid, 1976 © Copyright 1976 by Editura "Libertatca" Calle Anita Vindel 27, Madrid 23, Spain. International copyright and all rights, including that of translation and/or abridgement reserved. Printed in the United States of America TABLE OF CONTENTS To the legionaries STEPPING INTO LIFE In the Dobrina Forest At the University of Iasi Revolution being prepared The Guard of the National Conscience Constantin Pancu I The occupation of the Agency of State Monopolies by the Guard of the National Conscience The tricolor flag over the Nicolina Works National-Christian Socialism, the National Syndicates The Creed of National-Christian Socialism A truthful picture of the situation in 1919 The leaders of the Romanian workers The attitude of the Jewish press The first Student Congress after the War The opening of the Iasi University in the fall of 1920 The 1920-1921 university year Expelled from Iasi University forever The Council of the School of Law The 1921-1922 university year President of the Law Students' Association Visiting the Cernauti University The review "Apararea Nationala" The founding of the Association of Christian Students Obligation of honor At the end of my university studies The summer of 1922 In Germany THE STUDENT MOVEMENT December 10, 1922 The "Numerus Clausus" THE JEWISH PROBLEM The number of Jews The problem of the Romanian land The problem of the cities The problem of the Romanian school The problem of the Romanian leading class The problem of national culture The return to Romania At Iasi At Bucharest At Cluj The Assembly of Iasi, March 4, 1923.
    [Show full text]
  • Organizarea Și Activitatea Institutului Social Român Din Basarabia (1934-1940)
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII SI CERCETĂRII INSTITUTUL DE ISTORIE Cu titlu de manuscris C.Z.U. 94(478) „1934/1940” (043.2) CHICIUC LIUDMILA ORGANIZAREA ȘI ACTIVITATEA INSTITUTULUI SOCIAL ROMÂN DIN BASARABIA (1934-1940) 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Teză de doctor în istorie Conducător științific: ENCIU Nicolae, dr.hab.în ist. _____________________ Consultant științific: COJOCARU Gheorghe, dr.hab. în ist. ________________ Autorul: CHICIUC Liudmila ________________ CHIȘINĂU, 2019 1 © Chiciuc Liudmila, 2019 2 CUPRINS ADNOTARE…………………………………………………………………………………..…4 ANNOTATION………………………………………………………………………………….5 АННОТАЦИЯ……………………………………………………………………………..........6 LISTA ABREVIERILOR……………………………………………………………………….7 INTRODUCERE ..........................................................................................................................8 1. ȘCOALA MONOGRAFICĂ ROMÂNEASCĂ – OBIECT AL CERCETĂRII ISTORICE ......................................................................17 1.1. Concepția cercetării monografice a satelor românești ............................................................17 1.2. Istoriografia mișcării sociale românești de cercetare și acțiune socială ..................................33 1.3. Surse documentare privind activitatea Institutului Social Român din Basarabia ................. 39 Concluzii la capitolul 1 ...........................................................................................................48 2. ACTIVITATEA CULTURALĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ A INSTITUTULUI SOCIAL ROMÂN DIN BASARABIA ..................................................50
    [Show full text]
  • Aniversåri Culturale 2019
    BIBLIOTECA NAÕIONALÅ A ROMÂNIEI ANIVERSÅRI CULTURALE 2019 ISSN 2285-2670 EDITURA BIBLIOTECII NAÕIONALE A ROMÂNIEI ISSN-L 0256-7369 BUCUREØTI BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI A N I V E R S Ă R I C U L T U R A L E Publicație anuală Anul LV 2019 Editura Bibliotecii Naționale a României 2020 Publicație anuală ISSN: 2285-2670 Redactori Dina Paladi Luminița Gruia Lucian Popa Coperta Constantin Popovici Tehnoredactare Florin Nistor Biroul Referințe Bibliografice Bdul Unirii nr. 22, sector 3 030833 București e-mail: [email protected] [email protected] tel. 021 314.24.34 / 1167, 1181 © Copyright 2019 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naționale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin mijloc mecanic sau electronic sau stocată într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris, al redacției. Aniversări culturale 2019 CUPRINS Cuvânt înainte ..................................................................................5 Dimitrie Bolintineanu ......................................................................7 Alexandru Paleologu .......................................................................44 Gib I. Mihăescu ..............................................................................86 Ioan Alexandru Lapedatu ..............................................................110 Ovidiu Drimba .............................................................................115 Aniversări culturale 2019 ..............................................................140
    [Show full text]
  • Aportul Instituţiilor Publice La Valorificarea Patrimoniului Cultural Mobil Şi Imobil Din Basarabia (1918-1940)
    PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE ȘI VALORIFICARE APORTUL INSTITUŢIILOR PUBLICE LA VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL MOBIL ŞI IMOBIL DIN BASARABIA (1918-1940) UsV Maria ŞEVCIUC, doctorandă, anul IV, Universtatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, mun. Chişinău e-mail: [email protected] Summary During 1918-1940, in Bessarabia, the public institutions, existing and newly created, promoted a policy of integrating Bessarabia culture into the Romanian one. Their work had a strong impact on the population of Bessarabia, contributing to the enlightenment and reanimation of the Romanian spirit on this territory. The protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value from Bessarabia, was a matter of great need for both the Russian Empire in 1812-1918 as the Romanian State during 1918-1944. For this purpose, the cultural institutions were oriented to highlight the historical and cultural relics that have been preserved on the territory between the Prut and Nistru, regardless of the weather. In Bessarabia there were several cultural institutions, which enjoyed a wide influence among citizens. These include the Society of Fine Arts, cultural centers, libraries, the Central Library, the `Bessarabia Life` magazine, churches and monasteries, the Archdiocese and then Metropolitan Church of Bessarabia, workshops cutlery, societies, fraternities, museums church and monastery, the National Museum of Natural History, the Historical Monuments Commission, the Archives of the Bessarabia Governor, the Historical - Archaeological Society Church of Bessarabia etc. In Bessarabia the protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value is a matter of great need in the first decades of the nineteenth century, governed by the Russian Empire law (1812-1918) and Romania (1918-1944).
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • 7114 ASM Dezvoltarea Cadrului Juridic Partea 2++.Indd
    PPoliticaolitica legislativălegislativă aanticorupționalănticorupțională îînn sspațiulpațiul eeuropeanuropean MMINISTERULINISTERUL EDUCAEDUCAȚIIEI,EI, CCULTURIIULTURII ȘI CCERCETERCETĂRRIIII AALL RREPUBLICIIEPUBLICII MMOLDOVAOLDOVA IINSTITUTULNSTITUTUL DEDE CERCETCERCETĂRRII JJURIDICE,URIDICE, PPOLITICEOLITICE ȘI SOCIOLOGICESOCIOLOGICE DDEZVOLTAREAEZVOLTAREA CCADRULUIADRULUI JJURIDICURIDIC AALL REPUBLICIIREPUBLICII MMOLDOVAOLDOVA ÎÎNN CONTEXTULCONTEXTUL NNECESITECESITĂĂȚȚIILORLOR DDEE SSECURITATEECURITATE ȘI ASIGURAREASIGURARE A PARCURSULUIPARCURSULUI EUROPEANEUROPEAN ((ParteaPartea a IIII--a)a) CHHIIŞIINNĂU • 22019019 1 77114_ASM_Dezvoltarea114_ASM_Dezvoltarea cadruluicadrului juridic_Parteajuridic_Partea 2++.indd2++.indd 1 113.01.20203.01.2020 111:10:221:10:22 СCZUISBNZU 34(478)(082)=135.1=161.1 VVALERIUALERIU CCUȘNIRUȘNIR D 35 Culegerea este recomandată pentru publicare de Consiliul Științifi c al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice LLucrareaucrarea rreflefl eectăctă sintezasinteza cercetărilorcercetărilor șștiințifitiințifi cece rrealizateealizate înîn ccadruladrul proiectuluiproiectului instituționalinstituțional „„DezvoltareaDezvoltarea cadruluicadrului juridicjuridic alal RepubliciiRepublicii MoldovaMoldova îînn ccontextulontextul nnecesitățilorecesităților dede securitatesecuritate șșii aasiguraresigurare a pparcursuluiarcursului eeuropean”.uropean”. CCercetărercetăriilele științificeștiințifice ddezvăluieezvăluie dimensiuneadimensiunea jjuridicăuridică a vvectoruluiectorului europeaneuropean alal RepubliciiRepublicii
    [Show full text]
  • New Tourist Route „The Path of the Clay”
    ”The Path of the Clay” New tourist project route „The Path of the Clay” Proj. Code 15.2.1.003, selected under the Interreg V-A Romania-Bulgaria Programme Project title: The Path of the Clay Editor: Alexis Project Association Filiasi Date of Publishing: October 2017 EUROPEAN UNION The content of this material does not necessarily represent EUROPEAN UNION the official position of the European Union. The content of this material does not necessarily represent the official position of the European Union. ASOCIATIA ALEXIS PROJECT FILIASI Filiaşi, Dolj county, code 205300, FILIASI, BALTA village, str. LUNCII 1 Phone 0763 498 010/ E-mail: [email protected] “The Path of the Clay” Project Proj. code 15.2.1.003, financed by the INTERREG V-A Romania-Bulgaria Programme A6. Elaborating the new tourist route “The Path of the Clay” -2016/7- 1 2 CHAPTER 01 - PRELIMINARY DATA The elaboration of a tourist route “The Path of the Clay” is a part of the implementation of “The Path of the Clay” project, in eligible project areas for project 15.2.1.003 (Romania - counties of Mehedinti, Dolj, Olt and Teleorman; Bulgaria - districts of Vidin, Montana, Vratsa and Pleven), with a view to creating a complex and full database, useful as a framework in promoting Romania-Bulgaria cross-border tourism. The very structure of the project has resulted in the determination of a niche in thematic or recreational tourism, i.e. the specificities of the production and use of clay in the tradition of human culture and civilisation of the Lower Danube Valley.
    [Show full text]