90 De Ani De La Unirea Basarabiei Cu România

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

90 De Ani De La Unirea Basarabiei Cu România BAIA MARE AN 9, NR. 1(28) APRILIE 2008 FAMILIA română 27 martie 2008 - 90 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA REVISTĂ PENTRU SOLIDARITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI ISSN 1454 - 8607 1 2 4 3 6 1. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” Baia Mare şi Constantin Mălinaş, redactor şef al Revistei “Familia română” 1999-2006; 2. Ion Botoş, Preşedintele Uniunii “Dacia” a Românilor din Transcarpatia, T. Ardelean, C-tin Mălinaş; 3. I. Botoş, T. Ardelean; 4. I. Botoş, T. Ardelean, C-tin Mălinaş, Vasile Iuga de Sălişte; 5. I. Botoş, T. Ardelean, C-tin Mălinaş, Tiberiu Moraru, Preşedintele Fundaţiei “Morăriţa” din Oradea ; 6. Semnăturile de pe protocol; 7. Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” Maramureş - noua casă a revistei “Familia română”. Baia Mare, 7 februarie 2008 5 7 BAIA MARE AN 9, NR. 1(28) APRILIE 2008 FAMILIA ROMÂNĂ REVISTĂ TRIMESTRIALĂ DE CULTURĂ ŞI CREDINŢĂ ROMÂNEASCĂ Editori: Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare şi Asociaţia Culturală „Fa milia română” Di rector fondator: Dr. Constantin MĂLINAŞ Re dac tor şef: Teodor ARDELEAN, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare COLEGIUL DE REDACŢIE Hermina Anghelescu (De troit, SUA) 6 Vadim Bacinschi (Odesa) 6 Vasile Barbu (Uzdin, Ser bia) 6 Pamfil Berceanu, 6 Simona Boc (Avila, Spania) 6 Ion M. Botoş (Apşa de Jos, Ucraina) 6 Florica Bud 6 Sanda Ciorba (Algarve, Portugalia) 6 Eugen Cojocaru (Stuttgart, Germania) 6 Flavia Cosma (To ronto, Can ada) 6 Cornel Cotuţiu 6 Mihai Cozma (Budapesta, Ungaria) 6 Nicolae Felecan 6 Mirel Giurgiu (Frankenthal, Germania) 6 Săluc Horvat 6 Ion Huzău (Slatina, Ucraina) 6 Vic tor Iancu 6 Cătălina Iliescu (Alicante, Spania) 6 Lidia Kulikovski (Chişinău) 6 Dorina Latiş (Van cou- ver, Can ada) 6 Natalia Lazăr 6 Adrian Marchiş 6 Ştefan Marinca (Lim er ick, Irlanda) 6 Angela Muntean (Chişinău) 6 Mihai Nae (Viena) 6 Ion Negrei (Chişinău) 6 Nina Negru (Chişinău) 6 Ada Olos (Mon treal, Can ada) 6 Paul Dan iel Panţău (Belgia) 6 Mihai Pătraşcu 6 Gheorghe Pârja 6 Viorica Pâtea (Salamanca, Spania) 6 Gheorghe Pop 6 Paul Remetean (Toulous e, Franţa) 6 George Roca (Syd ney, Aus tra lia) 6 Origen Sabău (Apateu, Ungaria) 6 Lu cia Soreanu Şiugariu (Aachen, Germania) 6 Pavel Suian (Geneva, Elveţia) 6 Vasile Tărâţeanu (Cernăuţi) 6 Teresia B. Tătaru (Augsburg, Germania) 6 Traian Trifu-Căta (Petrovasâla, Ser bia) 6 Erika Vârşescu (Israel). PRIETENII ŞI SUSŢINĂTORII REVISTEI* Valeriu Achim, re dac tor şef al revistei „Pro Unione”, Baia Mare 6 Gavril Babiciu, col o nel(r), Baia Mare 6 Ioan Bâtea, procuror magistrat(r), Baia Mare 6 Pamfil Bilţiu, profesor etnolog, Baia Mare 6 Ioan Boroica, muzeograf, Sighetu Marmaţiei 6 Corneliu Florea, re dac tor şef al revistei „Jurnal liber”, Can ada 6 Stelian Gomboş, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte, Bucureşti 6 Eugenia Guzun, ziarist, Ra dio Bucureşti 6 Vasile Ilica, Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina”, Oradea 6 Vasile Iuga de Sălişte, preşedintele Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş Vodă”, Cluj- Napoca 6 Lidia Elena Kozma, conf. univ. dr., Universitatea de Nord, Baia Mare 6 Vasile Malaneţchi, re dac tor şef al revistei „Ate lier”, Chişinău, Republica Moldova 6 Liviu Marta, muzeograf, Satu Mare 6 Ioan Miclău, re dac tor şef al revistei „Iosif Vul can”, Crin gila, Austra lia 6 Tiberiu Moraru, preşedintele Fundaţiei „Morăriţa”, Oradea 6 Ana Olos, prof. univ. dr., Univer sitatea de Nord, Baia Mare 6 Liviu Papuc, re dac tor şef al publicaţiei „Revista Română”, Iaşi 8 Zinaida Pinteac, profesor, Frumuşica Veche, Ucraina 6 Silvia Scutaru, profesor, Chişinău, Republica Moldova 6 Viorel Thira, preot, Baia Mare 6 Antoaneta Turda, bibliotecar, Baia Mare 6 Viorica Ursu, muzeograf, Baia Mare 6 Traian Ursu, muzeograf, Baia Mare 6 Mugur Voloş, profesor, Baia Mare. * Lista este deschisă tuturor celor care doresc să susţină şi să colaboreze cu „Familia română” APRILIE 2008 AN 9, NR. 1(28) BAIA MARE COLECTIVUL DE REDACŢIE: Re dacto r şef ad junct: Ioana Dragotă Secretar de redacţie: Ştefan Selek Redactori: Ana Grigor Simona Dumuţa Laviniu Ardelean Tehnoredactare: Firuţa Şomcutean Culegere text: Edith Stoichiţă Începând cu acest număr revista „Fa milia română” inaugurează CASETA DE AUR A REVISTEI, care va cuprinde cele mai alese gesturi de mecenat cul tural în beneficiul „Familiei române” sau a comu- nităţilor de români. Vă prezentăm prima diplomă de excelenţă acordată. ADRESA REDACŢIEI: BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PETRE DULFU” (Pentru redacţia revistei „Fam ilia română”) Bd. Independenţei, 4B, 430123, Baia Mare MARAMUREŞ - ROMÂNIA Tel: +4 0262 275583, Fax: +4 0262 275899 Email: [email protected] Web: www.bibliotecamm.ro ISSN 1454-8607 FAMILIA ROMÂNĂ AN 9, NR. 1(28), APRILIE 2008 3 Revista „Familia română” din nou la drum Ziua de 7 februarie 2008 se înscrie ca un moment cu semnificaţii deosebite în istoria revistei „Fa milia ro - mână”. În această zi a avut loc, la sediul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, o întâlnire de o im por tanţă remarcabilă pentru destinele revistei. La întâlnire au participat, ca oaspeţi: conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, Tiberiu Moraru (Oradea) şi Ion M. Botoş (Apşa de Jos, Ucraina) iar din partea gazdelor Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare. Întâlnirea a avut ca scop prin ci pal discutarea si tuaţiei revistei „Fa milia română”, care a fost editată cu începere din iunie 1999, la Oradea, sub conducerea conf. univ. dr. Constantin Mălinaş şi a cărei apariţie s-a oprit în anul 2006. În urma convorbirilor avute, dată fiind valoarea, semnificaţia şi utilitatea revistei şi ca o continuare firească a demersurilor făcute până în prezent pentru sprijinirea comunităţilor româneşti din afara gra ni ţelor ţării, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” şi-a asumat misiunea de a con tinua editarea ei la Baia Mare, drept pentru care s-a încheiat şi parafat următoru l doc u ment: PROTOCOL nr. înregistrare: 130/7.02.2008 Încheiat la sediul din Baia Mare al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Maramureş, azi, joi, 7 februarie 2008, fiind prezenţi: 1. Domnul Teodor Ardelean, di rec tor general al Bibliotecii Judeţene gazdă; 2. Conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, redac tor şef al revistei „Famili a română” 1999-2006, Oradea; 3. Domnul Ion M. Botoş, Preşedintele Uniunii „Dacia” a Românilor din Transcarpatia, de la Apşa de Jos, Ucraina; 4. Domnul Tiberiu Moraru, Preşedintele Fundaţiei „Morăriţa” din Oradea. Se pune în discuţie situaţia revistei „Famili a română”, adresată românilor de pretutindeni, a cărei apariţie a încetat la Oradea, la începutul semestrului 2/2006 şi dată fiind utilitatea ei evidentă, se cuvine ca ea să-şi continue apariţia la Baia Mare, sub conducerea domnului Teodor Ardelean, cu următoarele precizări: 1. Păstrarea formatului iniţial şi a periodicităţii trimestriale; 2. Păstrarea şi dezvoltarea profilului; 3. Actualizarea grupului de simpatizanţi şi susţinători ai revistei, din rândul celor din ţară şi din jurul României; 4. Domnul Teodor Ardelean se recunoaşte şi se delegă ca redac tor şef al noii serii a revistei „Fa- milia română”, urmând să-şi formeze Colectivul de redacţie şi Colegiul de redacţie; 5. Domnul dr. Constantin Mălinaş se recunoaşte şi se delegă ca Direc tor fondator al revistei şi se trece ca atare în revistă; 6. Revista păstrează codul ISSN iniţial care-i conservă şi recunoaşte titlul iniţial, de „Famili a română” şi se va numerota în continuare ca nr. 1(28) de apariţie. Să fie într-un ceas bun! Părţile - Semnătura 1. Pentru Baia Mare: Teodor Ardelean 2. Pentru Oradea: Constantin Mălinaş 3. Pentru românii de pretutindeni: Tiberiu Moraru 4. Pentru posteritate: Vasile Iuga de Sălişte 5. Ion M. Botoş 4 AN 9, NR. 1(28), APRILIE 2008 FAMILIA ROMÂNĂ Vizita nu a rămas fără ecou. „Fa milia română”, ca zestre Desfăşurarea ei a fost adusă La Oradea, prin grija cărturarului Constantin Mălinaş, a luat fiinţă în 1999 la cunoştinţa publicului băimărean prin editorialul revista „Familia română”, care se adresa cititorilor din ţară, dar mai ales românilor de „Fa milia română”, pretutindeni. Energicul fondator a reuşit să adune în jurul revistei nume de prestigiu din ca zestre, apărut în ziarul lo- străinătate care au întreţinut substanţa valorii în coloanele publicaţiei. Scriitori, cal „Graiul Maramureşului”, ziarişti, cercetători, istorici, teologi români pe care destinul i-a răspîndit prin geografia în 25 februarie 2008 şi Europei, au fost strînşi sub cu pola unui nume de rezonanţă – „Familia română”. Cu semnat de redactorul şef al idei, gînduri de subtilă abordare intelectuală. Harta colaboratorilor este extrem de acestei publicaţii, generoasă. De la Odessa la Uzdin, din Cernăuţi la Chişinău, din Stockholm la Gheorghe PÂRJA. Tesalonic, din Gyula la Stuttgart, din Moscova la Cahul, din România pînă în Austra lia. Neobositul Constantin Mălinaş a reuşit, prin serioase eforturi, să închege un grup de prieteni ai revistei „Familia română” care au colaborat la cunoscuta publicaţie orădeană. Am fost nevoit să folosesc verbe la timpul trecut deoarece de aproape doi ani revista este în impas. În cuvinte directe trebuie să spunem că apariţia ei a încetat. Dacă unii lasă zestre (moştenire dacă vreţi), vile, conturi în bancă, terenuri scumpe, domnul Mălinaş a crezut de cuviinţă să strămute locul de apariţie al revistei din Oradea la Baia Mare. Să o dea de zestre Maramureşului. Am în faţă protocolul încheiat la începutul lunii februarie, din acest an, între directorul fondator Constantin Mălinaş şi domnul Teodor Ardelean, directorul general al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”. Recunosc că, la aflarea veştii, am fost cuprins
Recommended publications
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • 20 Devin Periculoşi. Conducătorii Celor Din Urmă Se Declarau „Arhangheli
    devin periculoşi. Conducătorii celor din urmă se declarau „arhangheli” sau „tătuni” şi prin fărădelegile lor au discreditat întreaga mişcare. Adepţii inochentismului au promovat o activitate antisovietică intensă, motiv din care au fost acuzaţi că adăpostesc în peşteri toţi inamicii puterii sovietice („ocupanţi şi spioni români”), precum şi arme pregătite contra statului sovietic. Inochentiştii îndemnau lumea să nu intre în colhozuri, să nu achite impozitele către stat, să nu participe la alegerile din soviete şi să nu se înroleze în armată. Ei prevesteau prăbuşirea puterii sovietice şi reinstituirea regimului monarhic ţarist. Din acest motiv, mulţi adepţi au fost omorâţi, deportaţi sau au abandonat curentul pentru a supravieţui. O bună parte din inochentişti însă n-au abandonat curentul. În regiunile Balta şi Odesa, de exemplu, întâlnim şi astăzi comunităţi compacte de inochentişti, care au păstrat limba română şi obiceiurile naţionale până în prezent. Inochentiştii, cu excepţia celor radicali, au fost cei mai evlavioşi creştini, frecventau Biserica cel mai mult şi cereau ca preotul să corespundă moral statutului său şi să ie un model. Aşadar, ieromonahul Inochentie a fost un mare părinte basarabean, care toată viaţa şi-a închinat-o slujirii lui Hristos şi oamenilor. Meritul curentului fondat de Inochentie a constat în faptul că a precedat şi a pregătit mişcarea de eliberare naţională din 1917-1918, unind românii basarabeni şi transnistreni în lupta pentru limba română şi religia creştină. Recomandat Anatol PETRENCU, dr. hab., prof. univ. VLADIMIR CRISTI – DIRECTOR ŞI MINISTRU DE INTERNE AL BASARABIEI (1917-1918) Iulian CRIMINCEANU Nu putem vorbi despre mersul istoriei, fără a vorbi şi despre rolul unor personalităţi, care au făurit-o.
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Organizarea Și Activitatea Institutului Social Român Din Basarabia (1934-1940)
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII SI CERCETĂRII INSTITUTUL DE ISTORIE Cu titlu de manuscris C.Z.U. 94(478) „1934/1940” (043.2) CHICIUC LIUDMILA ORGANIZAREA ȘI ACTIVITATEA INSTITUTULUI SOCIAL ROMÂN DIN BASARABIA (1934-1940) 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Teză de doctor în istorie Conducător științific: ENCIU Nicolae, dr.hab.în ist. _____________________ Consultant științific: COJOCARU Gheorghe, dr.hab. în ist. ________________ Autorul: CHICIUC Liudmila ________________ CHIȘINĂU, 2019 1 © Chiciuc Liudmila, 2019 2 CUPRINS ADNOTARE…………………………………………………………………………………..…4 ANNOTATION………………………………………………………………………………….5 АННОТАЦИЯ……………………………………………………………………………..........6 LISTA ABREVIERILOR……………………………………………………………………….7 INTRODUCERE ..........................................................................................................................8 1. ȘCOALA MONOGRAFICĂ ROMÂNEASCĂ – OBIECT AL CERCETĂRII ISTORICE ......................................................................17 1.1. Concepția cercetării monografice a satelor românești ............................................................17 1.2. Istoriografia mișcării sociale românești de cercetare și acțiune socială ..................................33 1.3. Surse documentare privind activitatea Institutului Social Român din Basarabia ................. 39 Concluzii la capitolul 1 ...........................................................................................................48 2. ACTIVITATEA CULTURALĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ A INSTITUTULUI SOCIAL ROMÂN DIN BASARABIA ..................................................50
    [Show full text]
  • Aportul Instituţiilor Publice La Valorificarea Patrimoniului Cultural Mobil Şi Imobil Din Basarabia (1918-1940)
    PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE ȘI VALORIFICARE APORTUL INSTITUŢIILOR PUBLICE LA VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL MOBIL ŞI IMOBIL DIN BASARABIA (1918-1940) UsV Maria ŞEVCIUC, doctorandă, anul IV, Universtatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, mun. Chişinău e-mail: [email protected] Summary During 1918-1940, in Bessarabia, the public institutions, existing and newly created, promoted a policy of integrating Bessarabia culture into the Romanian one. Their work had a strong impact on the population of Bessarabia, contributing to the enlightenment and reanimation of the Romanian spirit on this territory. The protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value from Bessarabia, was a matter of great need for both the Russian Empire in 1812-1918 as the Romanian State during 1918-1944. For this purpose, the cultural institutions were oriented to highlight the historical and cultural relics that have been preserved on the territory between the Prut and Nistru, regardless of the weather. In Bessarabia there were several cultural institutions, which enjoyed a wide influence among citizens. These include the Society of Fine Arts, cultural centers, libraries, the Central Library, the `Bessarabia Life` magazine, churches and monasteries, the Archdiocese and then Metropolitan Church of Bessarabia, workshops cutlery, societies, fraternities, museums church and monastery, the National Museum of Natural History, the Historical Monuments Commission, the Archives of the Bessarabia Governor, the Historical - Archaeological Society Church of Bessarabia etc. In Bessarabia the protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value is a matter of great need in the first decades of the nineteenth century, governed by the Russian Empire law (1812-1918) and Romania (1918-1944).
    [Show full text]
  • IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN
    IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, bibliografie şi indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti, 2012 Tehnoredactare computerizată, copertă şi ilustraţii: Anca Ivan Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Ioan Pelivan : istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia / ed. îngrijită şi studiu introd. de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2012 Index ISBN 978-606-8337-39-5 I. Constantin, Ion (ed. ; pref.) II. Negrei, Ion (ed. ; pref.) III. Negru, Gheorghe (ed. ; pref.) 94(498) Pelivan,I. 929 Pelivan,I. SUMAR Studiu introductiv: Ioan Pelivan, istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia (Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru) 13 Cuvânt introductiv: Ion Pelivan, tribun al Basarabiei (Nicolae P. Nitreanu) 31 Capitolul i. Studii şi artiCole 63 Mistica pravoslaviei ruseşti 63 A. Imensitatea teritorială şi puterea militară a Rusiei 70 B. Cultura rusă ca factor de rusificare 72 C. Căsătoriile mixte 73 D. Identitatea de religie 73 E. Măsurile silnice de rusificare 75 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei 79 Cuvânt înainte 79 În Moldova 79 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei în decursul secolului al XIX‑lea 85 I. Protestele moldovenilor din 1814 86 II. Jaloba ţăranilor din satul Rachitana, jud. Hotin 87 III. Rezultatul protestelor. Alexandru Sc. Sturdza 88 IV. Un manuscris secret cu bucluc 91 V. Conţinutul manuscrisului „secret”al lui Vieghel 93 VI. Reacţiunea moldovenilor 95 VII. Sub regimul autocratului reacţionar Nicolai I (1825-1855) 98 VIII.
    [Show full text]
  • Basarabenii În Lume
    Vol. III BIBLIOTECA NAŢIONALÃ A REPUBLICII MOLDOVA Basarabenii în lume (Colecţie de materiale şi documente prezentate la polipticul cultural-istoric şi ştiinţific omonim) Vol. III Chişinãu 2007 1 Basarabenii în lume Vol. III Director general: Alexe Rãu Alcãtuitor şi îngrijitor: Raisa Melnic Coperta: Dragoş Popa Miu Lectori: Jana Badan, Elena Turuta, Elena Mîsliţchi Procesare computerizatã: Maria Griniuc Culegere la calculator: Laurenţiu Melnic, Zaporojan Lilia Materialele sunt prezentate în viziunea autorilor © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2007 ISBN ISBN CZU B 29 2 3 Basarabenii în lume Vol. III Adevărata mare schimbare a societăţii abia urmează să se producă (interviu cu academicianul rus de origine basarabeană S. P. Kapiţa, fiul Laureatului Premiului Nobel Piotr Kapiţa, realizat de Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naţionale din Chişinău) ALEXE RĂU: Stimate domnule academician, sunteţi descendent din viţă basarabeană. Mai ţineţi vreo legătură cu baştina strămoşească? SERGHEI KAPIŢA: Vreo legătură, e prea puţin spus. Precum vedeţi, vă răspund în limba română, pe când dvs. m-aţi întrebat ruseşte... RĂU: Astăzi sunteţi pus pe surprize... KAPIŢA: La ce vă referiţi? RĂU: Am în vedere, mai întâi, comunicarea ce aţi prezentat-o în cadrul acestei conferinţe internaţionale, prilejuită de aniversarea a 170-a a Bibliotecii de Stat a Rusiei, făcând un adevărat fureur. Şi a doua surpriză este că vorbiţi atât de bine limba noastră... KAPIŢA: Iată că şi dvs., când vă referiţi la această limbă, recurgeţi la exprimarea eufemistică. Academicianul Piotrovski, un mare romanist şi un foarte bun prieten al familiei noastre, a tot vorbit despre situaţia lingvistică din Basarabia, inclusiv despre felul acesta al multor intelectuali, iscat din raţiuni de circumspecţie politică, desigur, de a ocoli numele ei cel adevărat.
    [Show full text]
  • Tradiții Istorice Românești Și Perspective Europene Insistat, Credem Pe Bună Dreptate, D
    TRADIȚII ISTORICE ROMÂNEȘTI ȘI PERSPECTIVE EUROPENE IN HONOREM ACADEMICIAN IOAN-AUREL POP Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Tradiţii istorice româneşti şi perspective europene : in honorem academician Ioan-Aurel Pop / coord.: Sorin Şipoş, Dan Octavian Cepraga, Ion Gumenâi. - Oradea : Editura Universităţii din Oradea, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978-606-10-1614-3 I. Şipoş, Sorin (coord.) II. Cepraga, Dan Octavian (coord.) III. Gumenâi, Ion (coord.) 94(498) Editura Universității de Stat din Moldova ISBN 978-9975-71-709-0 Copertă și tehnoredactare: Adrian Buzaș TRADIȚII ISTORICE ROMÂNEȘTI ȘI PERSPECTIVE EUROPENE IN HONOREM ACADEMICIAN IOAN-AUREL POP COORDONATORI: SORIN ȘIPOȘ DAN OCTAVIAN CEPRAGA ION GUMENÂI Editura Universității Editura Universității din Oradea de Stat din Moldova Oradea-Chișinău 2015 UNIVERSITATEA DIN ORADEA UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI PADOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA REDACȚIA: Ioan Ciorba Roxana Ivașca Doina Lupu Mihaela Cioca Volum publicat cu sprijinul Preasfințitului Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei CUPRINS Sorin ȘIPOȘ, Dan Octavian CEPRAGA, Ion GUMENÂI, Cuvânt înainte ........................................................................................................... 11 Constantin BUNGĂU, Academicianul Ioan-Aurel Pop – Rectorul .......... 15 Gurie GEORGIU, Vivat, Crescat, Floreat! ................................................. 17 Virgil BERCEA, Ioan-Aurel Pop – Schiță de portret ................................. 19 Sorin ŞIPOŞ, Academicianul Ioan-Aurel Pop şi vocaţia cercetării
    [Show full text]
  • Abecedarul Istoric Al Basarabiei De La a La Z Sava BOGASIU
    Abecedarul istoric al Basarabiei de la A la Z Sava BOGASIU Alpha MDN Buzău G 2010 Dedic această carte de suflet preşedintelui Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, şi primarului general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă. În ultima vreme, aceste două personalităţi au realizat, împreună, puternice punţi de legătură între românii aflaţi pe ambele maluri ale Prutului. Dumnezeu să-i binecuvânteze în tot lucrul bun al vieţii lor! Abecedarul istoric al Basarabiei Copertã ºi tehnoredactare: Valentina Bucur Consultant ºtiinþific: prof. drd. Moraru Nicolae Tipãrit la ALPHA MDN S.A. Buzãu Str. Col. Buzoianu, nr. 94 Tel./fax: 0238 721303 E-mail: [email protected] www.alphamdn.ro ISBN 978-973-139-098-7 ABECEDARUL ISTORIC AL BASARABIEI DE LA A LA Z Neobositul scriitor buzoian Sava Bogasiu, pseudonimul literar folosit de P.C. Pr. Prof. Dr. Mihail Milea, publică acest „Abecedar istoric al Basarabiei de la A la Z” într-un an plin de semnificaţii istorice pentru toţi românii: împlinirea a 410 de ani de la prima Unire sub Mihai Vodă Viteazul şi a 90 de ani de la recunoaşterea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă de către marile puteri (Franţa, Anglia, Italia, Japonia). Referindu-se la invazia sovietică ce a ocupat Basarabia pentru a doua oară, în anul 1940, părintele istoriei româneşti Nicolae Iorga, scria: „Pentru români Basarabia este un teri- toriu de istorie naţională şi de drept naţional care va fi reluat la cel dintâi prilej favorabil”. În ultimii 15 ani, părintele profesor Mihail Milea a făcut o adevărată pasiune pentru Basarabia, pământ românesc înstrăinat prin rapt de vitregiile istoriei şi poftele anabatice ale unor mari puteri.
    [Show full text]