Tradiții Istorice Românești Și Perspective Europene Insistat, Credem Pe Bună Dreptate, D
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
TRADIȚII ISTORICE ROMÂNEȘTI ȘI PERSPECTIVE EUROPENE IN HONOREM ACADEMICIAN IOAN-AUREL POP Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Tradiţii istorice româneşti şi perspective europene : in honorem academician Ioan-Aurel Pop / coord.: Sorin Şipoş, Dan Octavian Cepraga, Ion Gumenâi. - Oradea : Editura Universităţii din Oradea, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978-606-10-1614-3 I. Şipoş, Sorin (coord.) II. Cepraga, Dan Octavian (coord.) III. Gumenâi, Ion (coord.) 94(498) Editura Universității de Stat din Moldova ISBN 978-9975-71-709-0 Copertă și tehnoredactare: Adrian Buzaș TRADIȚII ISTORICE ROMÂNEȘTI ȘI PERSPECTIVE EUROPENE IN HONOREM ACADEMICIAN IOAN-AUREL POP COORDONATORI: SORIN ȘIPOȘ DAN OCTAVIAN CEPRAGA ION GUMENÂI Editura Universității Editura Universității din Oradea de Stat din Moldova Oradea-Chișinău 2015 UNIVERSITATEA DIN ORADEA UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI PADOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA REDACȚIA: Ioan Ciorba Roxana Ivașca Doina Lupu Mihaela Cioca Volum publicat cu sprijinul Preasfințitului Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei CUPRINS Sorin ȘIPOȘ, Dan Octavian CEPRAGA, Ion GUMENÂI, Cuvânt înainte ........................................................................................................... 11 Constantin BUNGĂU, Academicianul Ioan-Aurel Pop – Rectorul .......... 15 Gurie GEORGIU, Vivat, Crescat, Floreat! ................................................. 17 Virgil BERCEA, Ioan-Aurel Pop – Schiță de portret ................................. 19 Sorin ŞIPOŞ, Academicianul Ioan-Aurel Pop şi vocaţia cercetării ............. 21 Mihaela BEDECEAN, Academician Ioan-Aurel Pop. Bibliografia selectivă a operei ştiinţifice .......................................................................................... 35 ISTORIE, CONFESIUNE, POLITICĂ Florin SFRENGEU, Aspecte privind nord-vestul României în perioada secolelor X-XI A.D. ................................................................................... 107 Alvise ANDREOSE, Marco Polo e il ponte sul fiume Pulisanghin ......... 122 Virgil PÂSLARIUC, Trădare, trădători şi trădaţi în Ţara Moldovei în secolele XIV-XVI ........................................................................................ 137 Emil DRAGNEV, Literatura profetico-escatologică bizantină în ţările române (sec. XV - XVI). Note preliminare ................................................. 161 Florin DOBREI, Prezențe româno-calvine în spațiul hunedorean în secolele XVI-XVII ....................................................................................... 188 Gizella NEMETH, Adriano PAPO, La seconda ambasceria a Venezia del principe di Transilvania e re eletto d’Ungheria Gabriele Bethlen. Ottobre–Dicembre 1621 ............................................................................. 206 Ion EREMIA, Oсманская империя и планы России в отношении Молдавии в период русско-турецкой войны 1768-1774 гг ................... 223 Teodor CANDU, Gavriil Bănulescu-Bodoni – unele aspecte ale politicii monahale în perioada 1806-1812 ................................................................ 250 Ion GUMENÂI, Tradiţia română ortodoxă din Basarabia şi impactul cu modelul ortodoxismului rus ....................................................................... 275 Francesco LEONCINI, Milan Rastislav Štefánik, scienziato slovacco e protagonista della Grande Guerra .............................................................. 291 Sandu FRUNZĂ, Provocări actuale ale alianței dintre religie și politică ..... 307 SOCIETATE, INTERFERENŢE CULTURALE, MENTALITĂŢI Aurel CHIRIAC, Oradea. Artă și societate între secolele al XII-lea și prima jumătate a celui de al XX-lea. Despre o necesară sinteză ................ 329 M. Marcella FERRACCIOLI, Gianfranco GIRAUDO, Idee di donna. Il ms. Gradenigo Dolfin 72 del Museo Correr di Venezia ............................. 340 Jérôme BURIDANT, La gestion des forêts aux XVIIe-XIXe siècles: modèle français et influences européennes ................................................. 401 Ioan CIORBA, Marea foamete din Transilvania dintre anii 1813-1817 și impactul ei asupra mentalităților colective. Puterea memoriei ............... 419 Valentin TOMULEȚ, Contribuţii istoriografice privind statutul mazililor şi ruptaşilor din Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea ....................................................................................................... 437 Silvia CORLĂȚEANU-GRANCIUC, Il cordone sanitario e la frontiera di terra tra l`Impero Russo e l`Impero Ottomano lungo il fiume Prut nella prima metà del XIX sec.: pratiche istituzionali e aspetti politici ................ 460 Maria BERÉNYI, Relaţia filantropului Emanuil Gojdu cu studenţii români din Budapesta ................................................................................. 469 Lorenzo RENZI, Da Dante a Rodin a Brancusi. Due note brevi ............. 503 Luca MORLINO, «L’infanzia dell’Europa». La Provenza di Joseph Roth ... 511 Dan Octavian CEPRAGA, I Canti del morto di Constantin Brăiloiu: appunti per un commento .......................................................................... 526 Sever DUMITRAŞCU, Istorie şi literatură şi „O măsură” de istoriografie .... 548 Gabriel MOISA, Scrisul istoric al elitei culturale româneşti din Ungaria între tradiţie istorică şi perspective europene ............................................ 556 Cuvânt înainte Titlul volumului Tradiții istorice românești și perspective europene, ales de coordonatori, se regăsește într-o formă fericită în preocupările istoriografice, în concepția istorică și în structura umană a academicianului Ioan-Aurel Pop. Denumirea lucrării reflectă în bună măsură o sintagmă de cercetare folosită frecvent în istoriografia românească, îndeosebi de Nicolae Iorga și Gheorghe I. Brătianu, „de la național către universal“ sau „investigarea istoriei naționale în context european“1. Dar el reflectă și tradiția istoriografică, direcțiile de cercetare și preocupările intelectualilor din Transilvania, îndeosebi ale istoricilor și filologilor, preocupați să stabilească rolul și locul provinciei în destinul neamului românesc. Interesul pentru istoria Transilvaniei s-a accentuat îndeosebi după anul 1918, când noii profesori ai Universităţii din Cluj, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaş, Sextil Pușcariu, Silviu Dragomir etc., au fost preocupaţi să stabilească rolul şi locul Transilvaniei în viaţa istorică românească, individualitatea ei faţă de coroana maghiară, căutată în organizaţiile politice naţionale pe care românii transilvăneni le-au avut în Evul Mediu2. La Universitatea Daciei Superioare, Catedra de Istorie din cadrul Facultăţii de Filosofie şi Litere3 a beneficiat de serviciile unor profesori de excepție: Alexandru Lapedatu, profesor la istoria veche a românilor, Ioan Lupaş la istoria nouă a românilor, Vasile Pârvan, pentru scurt timp, titularul cursurilor de istoria antică, istoria artelor şi istoria 1 Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice. Ediţia a IV-a. Introducere, note şi comentarii de Andrei Pippidi. Notă asupra ediţiei de Victor Durnea, Iaşi, 1999. 2 Pompiliu Teodor, Incursiuni în istoriografia română a secolului XX, Oradea, 1995, p. 8. 3 Arhivele Naţionale-Direcţia Judeţeană Cluj, Fond Universitatea din Cluj. Facultatea de Litere. Proces verbal, nr. 186 din 1921/1922; Arhivele Naţionale – Arhivele Naţionale Istorice Centrale Bucureşti, Fond Onisifor Ghibu, dosar 1, 1919-1929, vol. I, fila 10; Anuarul Universităţii din Cluj, anul I, 1919-1920, Cluj, 1921, p. 32; Stelian Neagoe, Viaţa universitară clujeană interbelică, vol. I, Cluj- Napoca, 1980, p. 111. 11 Tradiții istorice românești și perspective europene veche a românilor, Ioan Ursu la istoria universală veche, medie şi contemporană, până în 1923 şi Nicolae Bănescu la istoria bizantină. Înfiinţarea instituţiei româneşti de învăţământ superior l-a făcut pe Alexandru Lapedatu, care proiecta o imagine de viitor a instituţiei, să conchidă următoarele: „Cu deschiderea Universităţii Daciei Superioare s-au aşezat bazele şcolilor istorice din Transilvania prin opera de organizare a învăţământului istoric şi promovarea investigării istorice la noua universitate“4. Peste ani, generații după generații au slujit idealul unirii, ideea de universitate și de cultură, pe care, în prezent, Ioan-Aurel Pop le slujește și le onorează, în calitatea sa de rector al Universității „Babeș- Bolyai“, de director al Centrului de Studii Transilvane, înființat de Silviu Dragomir, și de istoric al Evului Mediu. Acestea sunt rădăcinile și miile de fire care îl leagă pe academicianul Ioan-Aurel Pop de istoria națională și de neamul românesc, de proiectul Universității Daciei Superioare, de idealul integrării în concertul națiunilor europene, de ideea slujirii prin cultură a naționalului și a universalului etc. Nu întâmplător, trei universități, Universitatea din Oradea, Universitatea din Padova și Universitatea de Stat din Moldova, prin Centrul de Studii Interdisciplinare, Departamentul de Studii Lingvistice și Literare și Departamentul de Istoria Românilor, și-au asumat, încă un proiect comun, dintr-o serie de acțiuni derulate în ultimii zece ani, acela de a-l omagia pe profesorul, academicianul și rectorul Ioan-Aurel Pop la împlinirea vârstei de 60 de ani. În proiectele desfășurate de instituțiile amintite un rol important l-a avut Ioan-Aurel Pop prin implicarea personală, dar și prin acordul pe care l-a dat ca Universitatea „Babeș-Bolyai“ și Centrul de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române să fie parte a proiectelor și a manifestărilor științifice