I the ARCHANGEL's CONSECRATED SERVANTS. AN
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
REVISTA of I STORI E
stuthi REVISTA ofI STORI E 50 DE ANI DE LA CREAREA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN TOMUL 24 19 71 3 EDITURA ACADEMIEIwww.dacoromanica.ro REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA , ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA SECTIA DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE COMITETUL .DE REDACTIE Acad. A. OTETEA (redactor responsabil); MATEI IONESCU (redactor responsabiladjunct);acad.P. CONSTANTINESCU-IA§I ;acad.C. DAlcovictu ; M. BERZA ;T. PAscu, membri corespondenti ai Acade- miei ; L. B (NYAI,MIRONCONSTANTINESCU, AL. ELIAN, M. PETRESCU- DIMBOVITA, EUGEN STXNESCU, STEFAN *TEFXNESCU ( nernbri); I. APOSTOL (secretor de redac(ie). Pretul unui abonament este de 180 de lei. In tiara, abonamentele se primesc la oficiile postale, facto- rii postali1idifuzorii voluntari de presa din Intreprinderi si in- stitutii. La revue STUDII", REVISTA DE ISTORIE,paralt 6 fois par an. Toute commande a l'etranger sera adressee alntreprinderea de comer( exterior LIBRI". Bolte postale 131-135, Bucarest, Roumanie, ou a ses representants a l'etranger. En Roumanie, vous pourrez vous abonner par les bureaux de poste ou chez votre facteur. Manuscrisele, cartile$irevistele pentru schimb, precum orice corespondenta se vor trimite pe adresa Comitetului de redactie al revistei Studii", revistA de istorie. Apare de 6 on pe an Adresa redactiel : B-dul Aviatorilor, nr. 1 Bucuresti, tel. 18.25.86. www.dacoromanica.ro aka REVISTAofISTORI E TOM. 24, 1971, Nr. SUMAR Pag. 50 DE ANI DE LA CREAREA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN La semicentenarul Paitidulul Comunist Roman 461 M. C. STANESCU, Procesul din Dealul Spirititecoul produs in opinia publica in- terna $i internationala 467 S. CUTISTEANU, Elucidarea problemei caracterului revolutiei, imperativ major at activitatii ideologice $i politice a P.C.R. -
Strategies of 'Aesopian Language' in Romanian Literary Criticism Under
SLOVO , VOL. 24, NO . 2 (A UTUMN 2012), 75-95. The Rhetoric of Subversion: Strategies of ‘Aesopian Language’ in Romanian Literary Criticism under Late Communism ANDREI TERIAN Lucian Blaga University of Sibiu, Romania This paper analyses the subversive strategies of ‘Aesopian language’ with reference to the discourse of the Romanian literary criticism written under late communism (1971-1989). The first two sections of the paper signal certain gaps and inconstancies in defining Aesopian language and in delineating its forms of manifestation; at the same time, they explain the spread of this subversive practice in the political and cultural context of Romanian communism. The following three sections analyse the manner in which Aesopian language materialized in the writings of some of the most important contemporary Romanian critics: Mircea Iorgulescu, Nicolae Manolescu and Mircea Martin. The final section of the study considers a revision of the current definitions of Aesopian language (through the concept of “triggers” theorized in this paper), a new classification of the rhetorical strategies acting globally in a subversive text, as well as a re-evaluation of the relevance of Aesopian language in the context of ‘resistance through culture’, which was the main form of opposition against the communist regime in Romania. INTRODUCTION In the Foreword to his famous pamphlet Imperialism: the Highest Stage of Capitalism (1917), V.I. Lenin cautioned his readers that the paper had been written ‘with an eye to the tsarist censorship’; therefore, he had found it essential to render his subversive doctrine ‘with extreme caution, by hints, in an allegorical language – in that accursed Aesopian language – to which tsarism compelled all revolutionaries to have recourse whenever they took up the pen to write a “legal” work’. -
British Clandestine Activities in Romania During the Second World
British Clandestine Activities in Romania during the Second World War This page intentionally left blank British Clandestine Activities in Romania during the Second World War Dennis Deletant Visiting ‘Ion Ra¸tiu’ Professor of Romanian Studies, Georgetown University, USA © Dennis Deletant 2016 Softcover reprint of the hardcover 1st edition 2016 978–1–137–57451–0 All rights reserved. No reproduction, copy or transmission of this publication may be made without written permission. No portion of this publication may be reproduced, copied or transmitted save with written permission or in accordance with the provisions of the Copyright, Designs and Patents Act 1988, or under the terms of any licence permitting limited copying issued by the Copyright Licensing Agency, Saffron House, 6–10 Kirby Street, London EC1N 8TS. Any person who does any unauthorized act in relation to this publication may be liable to criminal prosecution and civil claims for damages. The author has asserted his right to be identified as the author of this work in accordance with the Copyright, Designs and Patents Act 1988. First published 2016 by PALGRAVE MACMILLAN Palgrave Macmillan in the UK is an imprint of Macmillan Publishers Limited, registered in England, company number 785998, of Houndmills, Basingstoke, Hampshire RG21 6XS. Palgrave Macmillan in the US is a division of St Martin’s Press LLC, 175 Fifth Avenue, New York, NY 10010. Palgrave Macmillan is the global academic imprint of the above companies and has companies and representatives throughout the world. Palgrave® and Macmillan® are registered trademarks in the United States, the United Kingdom, Europe and other countries. -
QUALESTORIA. Rivista Di Storia Contemporanea. L'italia E La
«Qualestoria» n.1, giugno 2021, pp. 163-186 DOI: 10.13137/0393-6082/32191 https://www.openstarts.units.it/handle/10077/21200 163 Culture, arts, politics. Italy in Ivan Meštrović’s and Bogdan Radica’s discourses between the two World Wars di Maciej Czerwiński In this article the activity and discourses of two Dalmatian public figures are taken into consideration: the sculptor Ivan Meštrović and the journalist Bogdan Radica. They both had an enormous influence on how the image of Italy was created and disseminated in Yugoslavia, in particular in the 1920s and 1930s. The analysis of their discourses is interpreted in terms of the concept of Dalmatia within a wider Mediterranean basin which also refers to two diverse conceptualizations of Yugoslavism, cultural and politi- cal. Meštrović’s vision of Dalmatia/Croatia/Yugoslavia was based on his rural hinterland idiom enabling him to embrace racial and cultural Yugoslavism. In contrast, Radica, in spite of having a pro-Yugoslav orientation during the same period, did not believe in race, so for him the idea of Croat-Serb unity was more a political issue (to a lesser extent a cultural one). Keywords: Dalmatia, Yugoslav-Italian relationships, Croatianness, Yugoslavism, Bor- derlands Parole chiave: Dalmazia, Relazioni Jugoslavia-Italia, Croaticità, Jugoslavismo, Aree di confine Introduction This article takes into consideration the activity and discourses of the sculptor Ivan Meštrović and the journalist Bogdan Radica1. The choice of these two figures from Dalmatia, though very different in terms of their profession and political status in the interwar Yugoslav state (1918-41), has an important justification. Not only they both were influenced by Italian culture and heritage (displaying the typical Dalmatian ambivalence towards politics), but they also evaluated Italian heritage and politics in the Croatian/Yugoslav public sphere. -
Partidele Parlamentare Si Problema Comunismului Intern Si Extern În Adunarea Deputatilor
PARTIDELE PARLAMENTARE ŞI PROBLEMA COMUNISMULUI INTERN ŞI EXTERN ÎN ADUNAREA DEPUTAŢILOR (1919-1924) La sfârşitul Primului Război Mondial, România se învecina cu Rusia Sovietică, singura ţară comunistă din lume la acea vreme. Între cele două state exista o situaţie tensionată. Relaţiile diplomatice erau întrerupte din ianuarie 1918, iar apartenenţa Basarabiei la statul român era pusă în discuţie de către sovietici. Mai mult, existau temeri referitoare la o posibilă încercare de comunizare forţată a României, cu largul sprijin al Internaţionalei a III-a. „Rusia eternă” a fost percepută nu numai ca un stat ostil, ci şi ca o sursă ideologică pentru socialiştii români 1. În aceste condiţii, comunismul a constituit subiectul multor analize, mai mult sau mai puţin furtunoase, în cadrul opiniei publice româneşti, inclusiv în Parlamentul de la Bucureşti. Apariţia statului bolşevic şi evoluţiile acestuia au fost privite cu interes. Exceptând zvonurile şi speculaţiile, realităţile sovietice au fost cunoscute în România interbelică. Opere ale liderilor bolşevici 2, discursuri ale acestora 3, mărturii ale unor foşti prizonieri întorşi din Rusia Sovietică 4, articole din ziare româneşti şi străine, au constituit suportul multor dezbateri din Adunarea Deputaţilor. Instaurarea regimului bolşevic a stârnit numeroase discuţii în societatea românească, aflată, de asemenea, într-un proces de transformări sociale şi politice. Diferitele cuvântări şi polemici din Cameră reflectă temerile, speranţele opiniei publice româneşti faţă de viitorul său, privit şi prin prisma prefacerilor politice şi sociale din statul vecin de la răsărit. Singurii deputaţi care şi-au exprimat fără echivoc simpatia faţă de Rusia Sovietică au făcut parte din grupul parlamentar socialist. Această grupare politică minusculă, dar foarte activă, încerca să se impună pe scena politică românească, deşi 1 Deputatul Partidului Poporului, D.R. -
Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2. -
CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES on HIS LIFE Elena
CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES ON HIS LIFE Elena-Mirela Ciuchea Rezumat: Autoarea – pornind de la cercetarea unor informaţii inedite din arhivele craiovene ale familiei Argetoianu, de la memoriile omului politic şi de la ceea ce s-a scris până la această dată – reconstituie principalele momente şi componente ale formării şi afirmării lui Constantin Argetoianu. Anii de studiu, mediul familial, prietenii, aptitudinile, posibilităţile şi disponibilităţile intelectuale, trăsăturile de caracter, interesul pentru studiu şi pasiunea pentru limbile străine, intrarea şi afirmarea în viaţa politică, contextul mai larg al epocii interbelice etc. sunt câteva din aspectele semnificative, decisive ale vieţii, activităţii şi personalităţii sale, pe care le rezumă acest articol. The interwar period in Romania had its political men presented either as “martyrs” of the nation or like some common thieves, forgetting that when it comes to Mother Nature, only few things keep their white or black nuance, everything maintaining rich varied grey nuances … because otherwise the world would be bored, isn’t it? Maniu hasn’t been too nice. Why? His Jesuit face made many people stay aside…still the same “sobriety” didn’t prevent him from washing his hands in a Pillatian way from things on which his whole life philosophy was based on. A lot more likable, but extremely controversial was Constantin Argetoianu, the chameleon of the interwar Romanian politics, the man that managed to show how easy it was to pass from bitter hatred to friendship and admiration, all depending on the interest. This Oltenian boyar, loved and admired by many, hated and sworn by more, tried with the use of some delicious “Memories” to exculpate him in front of history and time. -
209E7a36e95cfc54395aebf73c1
\\server05\productn\G\GHS\5-1\GHS103.txt unknown Seq: 1 17-MAY-07 7:54 Where Do Universal Human Rights Begin? The following talk was given by George Critchlow on April 25, 2006 at Temple Beth Shalom in Spokane, Washington in honor of Yom Hashoah, the annual remembrance of the Holocaust. Critchlow, an associate pro- fessor at Gonzaga University School of Law and a founder and former director of the Gonzaga Institute for Action Against Hate, was selected by the congregation to represent the “righteous gentile.” Professor Critchlow would like to acknowledge the helpful ideas and background information presented at the Amnesty International USA Lawyers’ Conference at the University of Washington School of Law on February 17-18, 2006. In particular, he was inspired by John Shattuck’s presentation titled “The Legacy of Nuremberg: Confronting Genocide and Terrorism Through the Rule of Law.” I have enormous respect for Temple Beth Shalom, what it stands for, its congregation, and those individuals whom I have come to know and count as friends. I am deeply honored and privileged to be invited to speak to you on this Day of Remembrance–especially in light of the occasion to recognize the 60 years that have now passed since the establishment of a new rule of law and accountability regarding war crimes and crimes against humanity at the Nuremberg Military Tribunal in 1946. I have a poster hanging in my office that frequently catches my eye and reminds me to connect my heart with my head. It is a picture of a small child of uncertain ethnicity, running happily, arms out, into the smiling face and open arms of his mother. -
Nicolae Iorga Despre Izvoarele Istoriei
NICOLAE IORGA – 150 37 Ioan OPRIŞ Nicolae Iorga despre izvoarele Istoriei Pentru cel mai de seamă istoric al români- lor, trecutul a reprezentat un imens capital național. Unul deopotrivă material și imate- rial. Cunoașterea, explicarea și valorificarea acestui capital l-a preocupat pe savant în toate câte a făcut, punând în acest scop o energie inepuizabilă. Ca nimeni altul, a știut să intuias- I.O. – istoric cu posturi că, să cerceteze, să găsească și să interpreteze importante în sistemul genial dovezile despre acest trecut. A făcut-o ocrotirii patrimoniului cultural, prof. univ. dr. la fără odihnă, găsindu-le în satele și orașele Universitatea „Valahia” țării, dar și-n străinătate, identificându-le în Târgoviște. Autor al mai arhive, biblioteci și în muzee, descoperindu-le multor lucrări de istoria în formele vestigiilor arheologice, ale unor culturii, monografii și ample importante edificii istorice, dar și sub cele ale studii privind evoluția conceptelor de conservare, unor modeste case țărănești sau ale folclorului restaurare si protejare a și artei naive. Ca învățat iubitor necondiționat avuției culturale. Expert de Neam și de Țară, Nicolae Iorga le-a dedicat în muzeografie și istoria lor opera rezultată din truda căutărilor sale. A monumentelor istorice, îndemnat cu orice prilej ca mărturiile istoriei conducător de doctorat în aceste domenii. naționale să fie considerate bunuri de cel mai mare preț, să fie respectate și apărate în nume- le identității românești. În jurul anului 1900, Nicolae Iorga devenise un simbol național, ale cărui cărți și ieșiri pu- blice depășiseră cu mult granițele regatului, iar românii din afara acestuia îl considerau stindard al năzuințelor unioniste. -
Nicolae Iorga
Ediţie îngrijită, introducere şi note de Andrei Pippidi Redactor: Marieva Ionescu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Iorga, Nicolae Jurnalul ultimilor ani: 1938–1940. Inedit / N. Iorga; ed. îngrij., introd. şi note de Andrei Pippidi. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978‑973‑50‑6422‑8 I. Pippidi, Andrei (ed., pref., note) 821.135.1 94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e‑mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021/311 23 30 transcrieri fonetice şi norme practice pentru lectura jurnalului Grafia lui N. Iorga este cunoscută din textele publicate în tim‑ pul vieţii sale, în general sub supravegherea sa. Ulterior, în numeroase cazuri, s‑a procedat la adaptarea după ortografia oficială modernă. Mi s‑a părut necesară respectarea întocmai a manuscrisului, tipărit aici pentru prima oară, cu particulari‑ tăţi care ţin de perioada istorică în care s‑a format grafia auto‑ rului, deci anii din jurul lui 1890, după cum se poate constata şi în autografe ale sale care nu erau destinate tiparului (scrisori personale, de familie). Aşadar persistă până la sfârşitul vieţii unele forme dialectale moldoveneşti (mâni sau mâne = mâine, amiezi = amiază) sau o pronunţie păstrată din secolul al XIX‑lea, ca diferenţa la pronumele relativ între sg. care şi pl. cari, supt = sub, aceia = aceea, ceia ce = ceea ce, aceiaşi = aceeaşi. Din aceeași epocă datează numele lunilor anului: decembre, novem‑ bre, octombre, septembre, sau mart, april. -
Dialogica Nr. 3, 2020 E-ISSN 1857-2537 79 Nești Dunărene Se Uniseră Pentru Totdeauna În Și Îndeosebi Chișinăul Aveau, Pentru Mine, Un România De Azi...” [1, P
DOI: 10.5281/zenodo.4275358 CZU: 821.135.1-92(478).09+ 908(478-25) Doctor conferențiar la Catedra de literatură română şi universală, Fa- cultatea de Litere, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Domenii de preocupare: filologie, filosofia culturii, ştiințe ale comunicării, sociopsiholo- gie. Cărți publicate: Urme pe nisip, Chişinău, 2005; Cunoaștere și autenticitate, Timişoara: ArtPress & Augusta, 2008; Imaginea Iașilor în presa interbelică ieșeană (antologie), Iaşi: Junimea, 2016; Chișinău: evocări interbelice (antolo- gie), Bucureşti: Eikon, 2018 etc. Diana VRABIE ASPECTE ALE CHIŞINĂULUI ÎN EVOCĂRILE LUI GALA GALACTION După Marea Unire din 1918, se înregis- preotul ortodox Gala Galaction (1879–1961) trează un interes vizibil din partea călătorilor ajunge să cunoască bine realitățile Basarabiei din afara provinciei, îndeosebi românii din de Sud, mai întâi prin tatăl şi bunicul său care vechiul regat, din Ardeal şi Bucovina, care dețineau gospodării şi chiar o casă boierească au trăit o reală fascinație pentru oraşul Chişi- la Reni, într-o perioadă când ruşii sărbătoreau nău, şi, în egală măsură, o dorință sinceră de jubilant centenarul anexării Basarabiei. Câți- integrare rapidă a basarabenilor în România va ani mai târziu, scriitorul va saluta însuflețit Mare. Vizitarea Chişinăului, ca şi a altor oraşe actul unirii a Basarabiei cu România, anunțată din Basarabia interbelică, era determinată de în mai multe publicații concomitent. În data curiozitatea lor individuală, dar şi de dorința de 27 ianuarie 1918, într-un amplu articol de risipirii vălului necunoaşterii spațiului de pes- fond, Onisifor Ghibu, de pildă, descria serba- te Prut şi a apropierii malurilor. Ei au simțit rea Unirii propriu-zise la Chişinău: „Oraşul necesitatea de a pune în circulație impresiile încă de dimineață îmbrăcase haină de sărbă- şi informațiile legate de străzile şi bulevardele toare. -
V. ROMANIA (Application No. 18811/02) DEFINITIVE 27/08/2010
THIRD SECTION CASE OF HOHENZOLLERN (FROM ROMANIA) v. ROMANIA (Application No. 18811/02) STOP STRASBOURG 27 May 2010 DEFINITIVE 27/08/2010 This judgment has become final under Article 44 § 2 of the Convention. It may be subject to formal amendments. CASE OF HOHENZOLLERN (FROM ROMANIA) v. ROMANIA In the case of de Hohenzollern (of Romania) v. Romania, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting in a Chamber composed of : Josep Casadevall, President, Elisabet Fura, Corneliu Bîrsan, Boštjan M. Zupančič, Egbert Myjer, Luis López Guerra, Ann Power, judges, and Stanley Naismith, Deputy Section Registrar, After deliberation in chambers on 4 May 2010, delivers the following judgment, which was adopted on that date PROCEDURE 1. The case originated in an application (no. 18811/02) against Romania lodged with the Court on 22 April 2002 under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms ("the Convention") by two British and Romanian nationals, Mr Carol Mircea Grigore de Hohenzollern (of Romania) and Mr Paul Philip de Hohenzollern (of Romania) respectively. The applicants are represented by Tamara Solecki, a London lawyer. 2. The Romanian Government ("the Government") is represented by its Agent, Mr Răzvan-Horaţiu Radu, from the Ministry of Foreign Affairs. 3. Following the death of the first applicant, his wife, Mrs Antonia Colville Ropner Hohenzollern, and his son, the second applicant, expressed a wish to continue the proceedings on 16 February 2006. Mrs Antonia Colville Ropner Hohenzollern also died in 2007, leaving Mrs Emma Louise Ropner as her heir, who did not send the Court a request to continue the proceedings.