DOCSLIB.ORG

Anuarul Institutului De Istorie Națională

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Anuarul Institutului De Istorie Națională UNIVERSITATEA CLUJ - NAPOCA BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALĂ / SI / ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE t DIN CLUJ-NAPOCA 1921-1981 BIBLIOGRAFIE CLUJ-NAPOCA 19 8Ă UNIVERSITATEA CLUJ-NAPOCA BIBLIOTECA centrala universitara ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALI . ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE ȘI ARHEOLOSIE DIN CLUJ-NAPOCA (1921 - 1981) Indice bibliografic da» Doina Dițu, Ioana MateIu, Stelian Mîndruț, Lăorâmioera Nimu, Adrian A. Ruau Introducere de Acad.prof. Ștefan Pasca CLUJ - NAPOCA 19 8 4 ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALĂ DIN CLUJ - IA 60 DE ANI DE LA APARIȚIE - Clujul, se împodobea, după desăvîrgirea unității poli­ tice și de stat a poporului român, cu o salba de instituții cultural științifice, fiice bune ale Universității Daciei Superioare. Luaseră ființă Institutul de Speologie, înteme­ iat , organizat și condus de savantul Emil Racoviță, Muzeul Limbii Române, înființat și îndrumat cu prestigiu de filolo­ gii clujeni, în frunte cu Sextil Pușcariu, Institutul de Studii Clasice, prin unirea eeminariilor de limbi clasice și a Muzeului de antichități, condus de învățatul profesor Vasi- le Bogrea, numeroase alte institute: de matematică, fizică, științe naturale, chimie, etc., Grădina Botanică, organizată de neobositul §i învățatul profesor Alexandru Borza. A In această atmosfera cultural - științifică elevata, se inaugureuln începutul anului 1920, Institutul de Istorie Națională, Institutul de Studii Clasice, Seminariile de stu­ dii sud - est europene, de istorie universală și de istoria artelor. Rod al strădaniilor proies orii oi’ Alexandru Lapedatu §i Ioan Lupaș cel dinții, Vasile Bogrea, D. Teodorescu, Em. Panaitescu oel de-al doilea, ale lui S. Dragomir cel de-al treilea, ale lui 1« Urau cel de-al patrulea și ale lui Cori- olan Petranu cel de-al cincilea. Născute din dorința de cercetare a trecutului poporului român și ti naționalităților conlocuitoare, a trecutului istoric al Transilvaniei cu.deo­ sebire, din dorința de a lămuri lucruri nelămurite, de a completa goluri, de a reconstitui tabloul veridic al isto­ riei, institutele §i seminariile amintite s-au impus de la înqeput ca instituții de necontestat prestigiu. Biblioteci bogate din punct de vedere calitativ 3-au organizat fără în- tîrziere« Biblioteci îmbogățite mereu, prin donații și cum­ părări de cărți, ca urmare a integrării într-un singur In­ stitut de istorie a tuturor institutelor și seminariilor existente» Biblioteca Institutului se minerește cu un remar- II c; ¡'j.j tezaur cultural - științific format din 76.567 volume cărți, 15*100 volume periodice, un mare număr de harți, stampe, plânge etc. O colecție de studii în care s-au publi­ cat, 22 de lucruri, cele mai multe, teze de doctorat ale ti­ nerilor istorici, formați la Institut, contribuții valoroase, originale în totalitatea lor; Bibliotheca Bibliologica sub egida căreia au apărut 18 lucrări, cele mai multe bio - bi­ bliografii ale unor învățați de prestigiu, la care se adaugă Bibliografia Transilvaniei pe o perioadă de 20 de ani (1916- .1956). Se adaugă acestora, întregindu-le și întrecîridu-le, . p:;ate, în unele privințe,revistele Anuarul Institutului de .istorie Națională, Anuarul Institutului de Studii Clasice, i élanges d'histoire générale. Se împlinesc anul acesta șase decenii de la apariția primului volum al Anuarului sub redacția directorilor Insti­ tutului, academicienii Alexandru Lapedatu §i Ioan Lupaș, 54 cie eni de la apariția publicației Mélanges d'histoire géné­ rale, sub redacția prof. G. Marinescu și 55 de ani de la apariția Anuarului de Studii Clasice, sub conducerea prof. ‘'noile Bogrea, D. Teodorescu, Em. Panaitescu și C. Duicovi- ciu. Timp de decenii, aceste prestigioase publicații au fost adevărate școli de inițiere §i consacrare științifică în care vîrstnici §i tineri și-au putut valorifica strădaniile f;i realizările în ogorul istoriei. Paginile lor de la început au fost puse cu generozitc^te la îndemîna tinerilor, pentru ca aceștia "să poată aduce prin cercetări și btudii origina­ le §i meritorii, partea lor de contribuție la progresul is- toiiografiei naționale". Pe la pornirea lor, editorii voiau să facă din anuare "o oglindă cît mai fidelă a activității istorice indigen0" concretizată în "întocmirea unui reperto­ ri a bibliografic al întregii, producțiuni istoriografice ro- mâna". în publicarea "de dări de seamă și recenzii critice competente asupra tuturor scrierilor mai importante din acest domeniu". Și-au respectat oare Anuarele acest program ? Cei*ceta- î-aa celor 11 volume masive ale Anuarului Ins ti vutului de Is­ torie Națională gi 5 ale Anuarului de Studii Clasice, oferă singure răspunsul. III Anuarul Institutului de Istorie Națională este inau­ gurat prin lecțiile festive de deschidere a cursurilor de Is­ toria Românilor și de Istoria Transilvaniei ale celor doi di­ rectori ai Institutului și editori ai Anuarului, profesorii Alexo Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istorio­ grafiei naționale și Ioan Lupaș, Factorii istorici ai vieții naționale românești» Tot în cel dintîi volum al Anuarului, se publică cuvîntările - studii rostite de cei doi profesori mai sus-pomeniți și de prof. Sextil Pușcariu în Aula Universității, cu prilejul sesiunii comemorative prilejuite de moartea lui Petru Maior. In cei 25 de ani uc existență, în jurul Anuarului s-au grupat toți cercetătorii în domeniul istoriei medii și moderne din Transilvania și numeroși alții dinafara Transilvaniei, că­ rora li s-au asociat toți filologii de prestigiu din Cluj și din alte centre universitare. Intre cele 95 de nume cure sem­ nează studii de certă valoare în paginile Anuarului se cuvin amintite in ordine alfabetică: Nicolae Bănescu, Ștefan Bezdc- chi, Gheorgb.e Bogdan - Duică, Vacile Bogrea, Ioan Brc-azu, Te­ odor Capidsr, Nj.colae Cnrtojan, loachjm Crăciun, Constantin Daiccviciu, ¡turei Dacei, Nicolae Driiganu, Silviu Dragomir, Ioan C. Filitti, Alex. Lapedatu, Ioan Lupaș, George Lîateeseu, Ștefan L'ieteș, Vintilă Mihsilescu, Ioan Moga, Ștefan Pascu, Constantin Lei sil, Petre P. .Panuitescu, Teodor Păcățian, Dumi­ tru Popovici, D.-.ivid 1-rodun, Sextil Pu§cai*iu, Radu Rosetti, Andrei Veress etc., otc. Numere ino dintre studiile publicate în cele 11 volume ale anuarului. înseamnă contribuții originale de mare valoare, îmbogățind cunoștințele și lămurind probleme de certă valoare din trecutul iotcric al românilor. Problema originilor §i or­ ganizării politice a voievodatului transilvan, situația româ­ nilor în sec. 1K-XIV, relațiile româno - bizantine, românii din Peninsula u-alcani.ca, organizarea principatului autonom al Transilvaniei, unirea țărilor române sub l'ihai Viteazul, stă- pînirea habsburgică în Transilvania, răscoala lui Horea, re­ voluția din Ic'3 gi Avram luncu, luptele sociale §i naționale ale românilor do la mijlocul sec. al XVIII pînă în vremea du­ alismului, ni-mr-rsa m^mprundista, probleme filologico - isto- ricOj ii © ml -i j un istoria nrțgî dt<3», Gtc» au fost IV îmbogățite pe baza cercetărilor arhivistice din țară și stră­ inătate, au fost elucidate pe temeiul cercetărilor originale ale autorilor. Prin seriozitatea studiilor și prin prestigiul colabo­ ratorilor, Anuarul Institutului s-a impu3 printre cele mai de seamă reviste de istorie din perioada interbelică. Era cu­ noscută publicația Institutului de Istorie Națională din Cluj ca o revistă prestigioasă, nu numai în cercurile specialiș­ tilor, ci deopotrivă în cercuri mai largi de iubitori ai is­ toriei, profesori din învățămîntul mediu, 3tudenți și elevi. In arhiva Anuarului se păstrează listele instituțiilor și per- soanelor care au solicitat Anuarul îndată după apariția celui dintîi volum, Lista cuprinde 140 de instituții: gcoli normale, școli civile, gcoli profesionale din întreaga Transilvanie, instituții de învațămînt superior, reviste,ziare din toată ța­ ra. Lista s-a îmbogățit cu fiecare volum nou. A fost cunos­ cut Anuarul nostru, de asemenea, §i în străinătate, în cercu­ rile specialiștilor. Dovadă, recenziile și dările de seamă publicate în diferite reviste străine. Perioada de căutări în vederea găsirii celei mai potri- vite căi de construire a noii societăți, populare oi socia­ liste a însemnat §i pentru institutele de istorie clujene și publicațiile lor ezitări și soluții nu întotdeauna fericite. Unificarea institutelor §i seminariilor din domeniul istoriei, poate fi socotită fără îndoială, o soluție cu urmări benefice pentru dezvoltarea științei istorice. 0 coordonare unitară a cercetării, unirea forțelor de cercetare într-o singură insti­ tuție, cu un program unitar, unirea fondurilor de carte și pe­ riodice spre mai buna administrare și valorificare a acestora, mai buna cunoaștere a preocupărilor și rezultatelor cercetări­ lor din domeniul istoriei din partea tuturor istoricilor clujeni A etc. In acei ani, Institutul de Istorie Națională din Cluj a fost condus de profesorul Ioan Moga, iar după unificarea din 1948 a celor două institute de prof. Constantin Daicoviciu. Mai puțin pozitivă poate fi socotită politica științi­ fică impusă noilor instituții de istorie și cercetări istori­ ce. Probleme impuse cu- un anumit scop, nu totdeauna științi­ fic, obiectiv, teze formulate dinainte, iarăși neconforme cu realitatea obiectivă și cu trecutul istoric al poporului V ~7 român, eliminarea abuzivi gi arbitrara din cercetare gi din învățămînt a celor mai valoroase elemente, cu motivații cu totul străine intereselor științei istorice naționale, ori­ entarea obligatorie numai spre o anume istoriografie și in­ terzicerea relațiilor științifice
Load more

Recommended publications
  • Nicolae Iorga Despre Izvoarele Istoriei
    NICOLAE IORGA – 150 37 Ioan OPRIŞ Nicolae Iorga despre izvoarele Istoriei Pentru cel mai de seamă istoric al români- lor, trecutul a reprezentat un imens capital național. Unul deopotrivă material și imate- rial. Cunoașterea, explicarea și valorificarea acestui capital l-a preocupat pe savant în toate câte a făcut, punând în acest scop o energie inepuizabilă. Ca nimeni altul, a știut să intuias- I.O. – istoric cu posturi că, să cerceteze, să găsească și să interpreteze importante în sistemul genial dovezile despre acest trecut. A făcut-o ocrotirii patrimoniului cultural, prof. univ. dr. la fără odihnă, găsindu-le în satele și orașele Universitatea „Valahia” țării, dar și-n străinătate, identificându-le în Târgoviște. Autor al mai arhive, biblioteci și în muzee, descoperindu-le multor lucrări de istoria în formele vestigiilor arheologice, ale unor culturii, monografii și ample importante edificii istorice, dar și sub cele ale studii privind evoluția conceptelor de conservare, unor modeste case țărănești sau ale folclorului restaurare si protejare a și artei naive. Ca învățat iubitor necondiționat avuției culturale. Expert de Neam și de Țară, Nicolae Iorga le-a dedicat în muzeografie și istoria lor opera rezultată din truda căutărilor sale. A monumentelor istorice, îndemnat cu orice prilej ca mărturiile istoriei conducător de doctorat în aceste domenii. naționale să fie considerate bunuri de cel mai mare preț, să fie respectate și apărate în nume- le identității românești. În jurul anului 1900, Nicolae Iorga devenise un simbol național, ale cărui cărți și ieșiri pu- blice depășiseră cu mult granițele regatului, iar românii din afara acestuia îl considerau stindard al năzuințelor unioniste.
    [Show full text]
  • The Sovietization of the Romanian Historiography. Case Study: in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Cluj History Institute, 1948-1953
    The Sovietization of the Romanian Historiography. Case Study: Cluj History Institute, 1948-1953. By Grigore Claudiu Moldovan. Submitted to Central European University History Department In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Professor Marsha Siefert Second Reader: Professor Constantin Iordachi CEU eTD Collection BUDAPEST 2009 Statement of Copyright “Copyright in the text of this thesis rests with the Author. Copies by any process, either in full or part may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any such copies made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author.” CEU eTD Collection 1 Abstract In the same year with the creation of the new Academy and the new educational legislative act, all former Romanian historical institutions were replaced with one History Institute controlled by the Party. The educational and the scientific institutions were either destroyed or segregated; competence was replaced with devotion towards the regime. Its agenda was to create a “new man”, on the model of homo sovieticus. How did this institution’s structuring affect the former History Institute of Cluj, and what were the ‘actors’ involved in the implementation of the soviet model? CEU eTD Collection 2 Table of Contents INTRODUCTION ..........................................................................................
    [Show full text]
  • Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(2), 261-274
    www.ssoar.info The english political model in Barbu Catargiu's public discourse Vlad, Laurenţiu Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Vlad, L. (2014). The english political model in Barbu Catargiu's public discourse. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(2), 261-274. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-446330 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de The English Political Model in Barbu Catargiu’s Public Discourse ∗∗∗ LAUREN ŢIU VLAD INTRODUCTION Local historiography has often insisted on the models that have influenced Romanian civilization in the 19 th and 20 th centuries, in its various manifestations, cultural, economic, social or political. In a brief article of 1993, Lucian Boia outlined the destinies of some Western models which had come in contact with the Romanian culture; a Belgian model, seen as an appendage of the French, an English one, which in his opinion was completely marginal, and others that enjoyed a more or less brilliant fate (German, Italian, etc.) 1. Please note that each of the topics mentioned above enjoyed special attention in Romanian historiography; see for instance the studies authored by Aurel Filimon, Gheorghe Platon and even my own, dedicated to the Romanian- Belgian relations; those by Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga and Nicolae Isar for the French case; those by Zigu Ornea regarding the German influences on the political and literary thought of the Junimea group; those by Eugen Denize and George L ăzărescu, on the cultural and political interferences between Italy and Romania, etc.
    [Show full text]
  • The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath
    The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath: Settlements, Problems and Perceptions Edited by Sorin Arhire and Tudor Roşu The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath: Settlements, Problems and Perceptions Edited by Sorin Arhire and Tudor Roşu This book first published 2020 Cambridge Scholars Publishing Lady Stephenson Library, Newcastle upon Tyne, NE6 2PA, UK British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library Copyright © 2020 by Sorin Arhire, Tudor Roşu and contributors All rights for this book reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the prior permission of the copyright owner. ISBN (10): 1-5275-4224-6 ISBN (13): 978-1-5275-4224-2 Cover Image: Sturdza Palace (photo taken around 1930) which was the headquarters of the Romanian Ministry of Foreign Affairs, 1919-1920. Source: Diplomatic Archives of Romanian Ministry of Foreign Affairs, Bucharest. TABLE OF CONTENTS Introduction ................................................................................................ 1 Sorin ARHIRE and Tudor ROȘU Chapter One ............................................................................................... 3 The Romanian Americans and the Paris Peace Conference: The Trianon Treaty (4 June 1920) Constantin I. STAN and Mădălina OPREA Chapter
    [Show full text]
  • DIN „CARTEA DE AUR". La 115 Ani De La Înfiinţarea Muzeului Devean
    DIN „CARTEA DE AUR". La 115 ani de la Înfiinţarea muzeului devean Rodica Andruş Pagini îngălbenite de vreme. Pagini care păstrează în ele gânguri şi sentimente, trăiri şi dorinţe. Pagini scrise de oameni de azi şi de ieri, de oameni care sunt şi care au fost, de oameni care iubesc şi au iubit pământul şi ţara, prezentul şi trecutul, numele şi renumele de români. Oameni. Muncitori sau intelectuali, elevi sau ţărani, studenţi sau militari. Oameni care au văzut cu ochii minţii pagini de istorie şi s-au emoţionat între zidurile masive ale castelului Corvineştilor, în casa modestă în care s-a născut Aurel Vlaicu, în Magna Curia ...:. astăzi sediul muzeului - la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, la monumentele de la Ţebea. Oameni care au avut ceva de spus. Răsfoim cu pioşenie aceste pagini. Descifrăm scrisuri şi gânduri. Gânduri pentru cei care au fost, pentru cei care sunt, pentru cei care vor fi. Gânduri pentru trecutul plin de zbucium şi de glorie al unui popor viteaz care a ştiut să-şi apere ţara şi fiinţa de toate vicisitudinile istoriei. Gânduri pentru cei care se apleacă cu migală şi dragoste asupra trecutului, îi descifrează tainele, îi pătrund semnificaţiile, îi păstrează vestigiile cu sfinţenie şi le vor transmite urmaşilor. Gânduri pentru muzee şi pentru slujitorii lor. La baza lucrării au stat două volume din Cartea de aur (caietul de impresii) a muzeului. Primul, însumând 219 pagini se întinde pe perioada 1920- 1 1935 şi se păstrază în biblioteca muzeului • Cel de-al doilea începe cu anul 1955 şi este încă în uz. Din cele două volume am ales însemnările unor personalităţi dar şi ale altor vizitatori care au încredinţat hârtiei impresiile lor, neomiţând însă numele de rezonanţă în cultura românească, chiar dacă purtătorii lor s-au rezumat doar la semnătură.
    [Show full text]
  • Referinte Documentare La Sculptorul' Constantin Bălăcescu*
    IV. PERSONALITĂŢI BUCUREŞTENE REFERINTE DOCUMENTARE LA SCULPTORUL' CONSTANTIN BĂLĂCESCU* Virgiliu Z. Teodorescu Elisabeta Teodorescu „România întregită e datoare să cultive, în chip cuvenit şi demn, amintirea fiilor mari şi aleşi, cari prin muncă şi jertfă, prin simţirea şi entuziasmul lor, au contribuit mai mult şi cu folos la realizarea aceea a idealului ce i-au călăuzit în viaţă şi pe care l-au propovăduii cu credinţa nestrămutată că va să fie ajuns urmarea cea mai firească a tot ceea ce ei însuşi au săvârşit pentru binele şi prosperitatea patrie şi neamului". Alexandru Lapedatu 1 La sfărşitul secolului XIX - începutul secolului XX s-a impus atenţiei contempo­ ranilor creaţia artistică a lui Constantin Bălăcescu. A fost o perioadă de două decenii de creaţie intensă, care prin calităţile artistice şi tehnice l-au adus în for public, instituţii, interioare de locuinţe, cimitire etc. Trecerea deceniilor a marcat o nejustificată tăcere, neexistând preocuparea metodică de a aduna informaţiile pentru a putea defini locul ce i se cuvine lui Constantin Bălăcescu în istoria sculpturii româneşti. Curios, deşi a avut ca urmaşi pe cei care i-au fost studenţi în cadrul şcolii de Beie Arte, atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti, aceştia n-au manifestat grija de a-i acorda printr-o lucrare monografică cinstirea cuvenită. Această situaţie, până la un punct, se poate justifica prin gravitatea • Prezenta comunicare se bazează predilect pc informaţiile din dosarul constituit de Constantin Bălăccscu şi finalizat de Eufrosina, soţia artistului. Peste ani aceasta l-a donat lui Alexandru Saint Georges care l-a integrat în colecţiile muzeului său.
    [Show full text]
  • Aniversåri Culturale 2019
    BIBLIOTECA NAÕIONALÅ A ROMÂNIEI ANIVERSÅRI CULTURALE 2019 ISSN 2285-2670 EDITURA BIBLIOTECII NAÕIONALE A ROMÂNIEI ISSN-L 0256-7369 BUCUREØTI BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI A N I V E R S Ă R I C U L T U R A L E Publicație anuală Anul LV 2019 Editura Bibliotecii Naționale a României 2020 Publicație anuală ISSN: 2285-2670 Redactori Dina Paladi Luminița Gruia Lucian Popa Coperta Constantin Popovici Tehnoredactare Florin Nistor Biroul Referințe Bibliografice Bdul Unirii nr. 22, sector 3 030833 București e-mail: [email protected] [email protected] tel. 021 314.24.34 / 1167, 1181 © Copyright 2019 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naționale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin mijloc mecanic sau electronic sau stocată într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris, al redacției. Aniversări culturale 2019 CUPRINS Cuvânt înainte ..................................................................................5 Dimitrie Bolintineanu ......................................................................7 Alexandru Paleologu .......................................................................44 Gib I. Mihăescu ..............................................................................86 Ioan Alexandru Lapedatu ..............................................................110 Ovidiu Drimba .............................................................................115 Aniversări culturale 2019 ..............................................................140
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Opriş PRENUMELE: Ioan ADRESA: La Instituţie: Muzeul
    CURRICULUM VITAE INFORMAŢII GENERALE: NUMELE: Opriş PRENUMELE: Ioan ADRESA: la instituţie: Muzeul Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12, 030026 Bucureşti, România FAX : 0040 – 21 – 311.33.56 E-MAIL : [email protected] (e-mail privat [email protected]) DATA NAŞTERII: 9 iunie 1942 LOCUL NAŞTERII: Lechinţa de Mureş, jud. Mureş STAREA CIVILĂ: căsătorit, un copil ÎNĂLŢIMEA: 1,78 m GREUTATEA: 90 kg LIMBI STRĂINE: engleza – bine franceza – mediu HOBBY: Fotografia FIŞA ACADEMICĂ: • 1977–1983 – Studii de doctorat la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie, Cluj-Napoca. Subiect: Comisia Monumentelor Istorice – Secţia pentru Transilvania. Istorie şi activitate. Conducător: acad. Virgil Vătăşianu; diplomă de doctor în istorie (specialitatea istoria artei): 1983; • 1960–1965 – Studii la Universităţile „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca şi Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; diplomă de licenţă: 1965; • Liceul nr. 2, Turda, secţia umanistică; diplomă de bacalaureat: 1960. INIŢIERE ŞI RESPONSABILITATE PENTRU MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PUBLICAŢII: • Colocviu şi volum anual „Cotrocenii în istorie” (1992/1993); • Colocviu şi volum anual de „Artă decorativă” (1992/1993); • Volum documente „Cotrocenii în istorie” (1992/1993); • Conferinţele naţionale dedicate Patrimoniului Cultural Naţional (1993, 1994, 2001–2004). RESPONSABILITĂŢI ŞTIINŢIFICE / UNIVERSITARE: • profesor asociat la Universităţile „Athenaeum” şi „România de Mâine”, Spiru C. Haret, Facultatea de Urbanism şi Restaurare (1990–1995); • profesor de muzeologie
    [Show full text]
  • C R I S I a Xlix
    MUZEUL ŢĂRII CRIŞURILOR C R I S I A XLIX ORADEA 2019 PERSONALITĂŢI ALE MARII UNIRI: AVOCATUL IOAN VESCAN, PRIMUL PREFECT ROMÂN AL JUDEŢULUI MUREŞ-TURDA (1877-1946) Răzvan Mihai Neagu* PERSONALITIES OF THE GREAT UNION. LAWYER IOAN VESCAN, THE FIRST ROMANIAN PREFECT OF MUREŞ-TURDA COUNTY (1877-1946) Abstract The subject of this study is the life and activity of a lawyer, Ioan Vescan, a remarkable legal personality from Transylvania. He had a very good intellectual training. With the financial aid of Gojdu Foundation, Vescan chose to study law in Cluj (1897-1902). In 1903 he became doctor in law at the University of Cluj. Subsequently, Vescan opened a law firm in Teaca. He was active in Romanian national movement from Transylvania, fighting with all legal means for the rights of his countrymen. During the First World War, Ioan Vescan fought on the front in Galicia, remarking himself as a organizer of the Transylvanian Romanian Volunteer Corp. After the Great Union, The Ruling Council of Transylvania appointed Ioan Vescan prefect of Mureş-Turda county, being the first Romanian to hold this post. He had three prefect mandates (1919-1920; 1928-1931; 1932-1933). In the interwar period, Ioan Vescan also was senator in the Romanian Parliament between 1922-1926 and deputy between 1937-1938. Keywords: Ioan Vescan, Great Union, Târgu-Mureş, Transylvania, Lawyer Originea şi perioada studiilor. Ioan Vescan s-a născut la 22 august 1877 în localitatea Viişoara din comitatul Turda-Arieş (azi jud. Cluj), într-o familie simplă de agricultori de confesiune ortodoxă, părinţii săi fiind Ioan şi Anica.
    [Show full text]
  • The Orthodox Church and the Minority Cults in Inter-War Romania (1918-1940)
    Ioan Vasile Leb The Orthodox Church and the Minority Cults in Inter-War Romania (1918-1940) In the context of the Union of Greater Romania, a Let us mention from the start that this topic is as problem specific to the development of the Romanian vast as it is complicated, consequently, an exhaustive society and of the re-united national state was the regulation of the status or the varied religious cults. It is analysis is hardly achievable. I will try instead to encom- well known that under the Older Romanian Kingdom, the pass one of the more important aspects of the problem. Orthodoxy was a state religion. The other cults Lutheran, The ratification of The Declaration in Alba-Iulia on Catholic, Mosaic, and Moslem represented small numbers of believers and had not been regulated under the law; December 1, 1918 has been justly qualified as the ac- they were tolerated. Following the Union of 1918, the complishment of the most significant event in the his- Romanian State came to accommodate not just one, but tory of the Romanian people, that is, the Union of several denominations. Consequently, it had to clarify its 1 relations with the cults in the Romanian provinces of Greater Romania . Fundamental actions at all levels Bucovina, Basarabia, Banat, and Transylvania. These cults followed the Union of 1918. Their aim was to achieve which had not existed in the Older Kingdom functioned the unity of the country. Priority was given to the ad- according to the legislative systems they had belonged to ministrative and legal plans for an efficient and nation before 1918.
    [Show full text]
  • Istoricul Silviu Dragomir În Atenţia Securităţii
    Dosarul de Securitate al istoricului Silviu Dragomir Liviu Pleşa În paralel cu preluarea controlului asupra principalelor instituţii din stat, ca şi asupra întregii societăţi în ansamblul ei, regimul comunist din România a trecut şi la impunerea unei noi politicii culturale. Urmând mimetic modelul sovietic, P.C.R. dorea înlocuirea vechii culturi („antiştiinţifică”, „instrument al dominaţiei de clasă a burgheziei şi moşierimii”), cu o cultură nouă, „democratică”, „legată de popor şi de viaţa reală”1. În România, ca şi în celelalte ţări din blocul comunist, trebuia să aibă loc o revoluţie culturală, care însă nu putea fi un proces spontan, ci unul strict controlat şi condus de partid. Regimul avea în vedere introducerea în programele universitare a unor noi discipline, ca bazele marxism-leninismului, materialismul dialectic şi economia politică, dar şi tipărirea de noi manuale, conforme cu noua linie, sau traducerea manualelor sovietice. Totodată, se urmărea crearea unei noi intelectualităţi, provenite din rândul muncitorimii şi ţărănimii, fără a se neglija însă „reeducarea vechiului corp didactic”. Fenomenul a fost identic în tot spaţiul est-european2. Pentru a transpune în practică această „revoluţie culturală”, regimul comunist nu a ezitat să folosească metode de constrângere şi chiar de teroare în raport cu vechea intelectualitate, mergând de la interdicţia de publicare şi epurarea din învăţământ3 până la condamnarea la ani grei de 1 În 1950 Sorin Toma, redactor-şef al ziarului „Scânteia”, scria: „Revoluţia culturală este pentru noi cu atât mai arzător necesară cu cât fostele clase dominante, apărând propriile lor interese de jaf şi acelea ale imperialiştilor cărora le erau înfeudate, au ţinut poporul nostru într-o stare de mare înapoiere economică şi într-o şi mai neagră înapoiere culturală.
    [Show full text]