DOCSLIB.ORG

Contents/Sommaire

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Contents/Sommaire RANSYLVANIAN EVIEW Vol. XXV T R No. 1 /REVUE DE TRANSYLVANIE Spring 2016 Contents/Sommaire ROMANIAN ACADEMY Chairman: • Paradigms Academician Ionel-Valentin Vlad La contribution des Transylvains à la fondation de l’Académie Roumaine 3 CENTER FOR Ioan-Aurel Pop TRANSYLVANIAN STUDIES Director: L’ASTRA et l’Académie Roumaine 8 Academician Ioan-Aurel Pop Nicolae Bocşan Liana Lãpãdatu Alexandru Lapedatu: Une vie dédiée à l’Académie Roumaine 18 Dorina N. Rusu Deutsche Persönlichkeiten aus Rumänien, Mitglieder der Rumänischen Akademie (1882-2014) 33 Maria-Daniela Stanciu • Tangencies L’abolizionismo nel dibattito dei leader italiani e romeni nella prima metà dell’Ottocento 42 Raluca Tomi Approaching the Other in the Zipser Community: Identity Issues and Methodological Insights into Geographical Cross-Cultural Research 55 Ioana Scridon Oana-Ramona Ilovan The Healing Gurban: On the Traces of the Rudari from Southern Romania 74 Bogdan Neagota Ileana Benga Age Reporting in North West Province, South Africa, 1996–2011 95 On the cover: Martin E. Palamuleni The Inauguration of the • Europe Romanian Academic Society, 1/13 August 1867 Intercultural Mediation 117 lithograph by Diana-Ionela Ancheş HEINRICH TRENK (1818–1892) • Book Reviews Teodor Octavian Gheorghiu & Smaranda Maria Bica, Transylvanian Review continues the Restituþii: oraşe la începuturile Evului Mediu românesc tradition of Revue de Transylvanie, founded by Silviu Dragomir, which (reviewed by Alexandru Pãcurar) 137 was published in Cluj and then in Sibiu Costin Feneşan, ed., Regimentul I românesc between 1934 and 1944. de graniþã (nr. 16) din Transilvania de la înfiinþare Transylvanian Review is published pânã la sfârşitul rãzboaielor napoleoniene (1762–1815) quarterly by the Center for Transylvanian Studies and the Romanian Academy. (reviewed by Florian Dumitru Soporan) 139 Nicolae Bocºan & Ion Cârja, Die Rumänische EDITORIAL BOARD CESARE ALZATI, Ph.D. Unierte Kirche am Ersten Vatikanischen Konzil Facoltà di Scienze della Formazione, Istituto (reviewed by Mircea-Gheorghe Abrudan) 143 di Storia Moderna e Contemporanea, Università Cattolica, Milan, Italy Rudolf Agstner, ed., HORST FASSEL, Ph.D. 1914. Das etwas andere Lesebuch zum 1. Weltkrieg: Institut für donauschwäbische Geschichte Unbekannte Dokumente der österreichisch-ungarischen und Landeskunde, Tübingen, Germany Diplomatie KONRAD GÜNDISCH, Ph.D. (reviewed by Harald Heppner) 148 Bundesinstitut für Kultur und Geschichte der Deutschen im östlichen Europa, Ioan Bolovan, Primul Rãzboi Mondial şi realitãþile Oldenburg, Germany demografice din Transilvania: Familie, moralitate HARALD HEPPNER, Ph.D. Institut für Geschichte, Graz, Austria şi raporturi de gen PAUL E. MICHELSON, Ph.D. (reviewed by Ela Cosma) 149 Huntington University, Indiana, USA Dan Prisãcaru, În avanpostul luptei pentru supravieþuire: ALEXANDRU ZUB, Ph.D. Academician, honorary director of A. D. Apãrarea naþionalã a României şi frontul secret Xenopol Institute of History, Iaºi, Romania în vâltoarea anilor 1938–1940 EDITORIAL STAFF (reviewed by Liana Lãpãdatu) 153 Ioan-Aurel Pop Virgil Leon Dumitru Chioaru, Bilingvismul creator: Nicolae Bocºan Daniela Mârza Ioan Bolovan Alexandru Simon Studii de literaturã comparatã despre scriitorii Raveca Divricean Florian D. Soporan de expresie românã şi francezã Maria Ghitta Soporan (reviewed by Rodica Ilie) 155 Rudolf Gräf George State Translated by Virgil Mihaiu, Jazografii de îmblânzit saxofoniste/ Bogdan Aldea—English Jazzografías para domar a las saxofonistas Liana Lãpãdatu—French (reviewed by Olivia N. Petrescu) 157 Desktop Publishing Edith Fogarasi • Contributors 159 Cosmina Varga Publication indexed and abstracted in the Correspondence, manuscripts and books should be sent to: Transylvanian Review, ® Thomson Reuters Social Sciences Citation Index Centrul de Studii Transilvane and in Arts & Humanities Citation Index®, (Center for Transylvanian Studies) and included in EBSCO’s and ELSEVIER’s products. 12–14 Mihail Kogãlniceanu St., Cluj-Napoca 400084, Romania. ISSN 1221-1249 All material copyright © 2016 by the Center for Transylvanian Studies and the Romanian Academy. Reproduction or use without written permission is prohibited. Printed in Romania by COLOR PRINT 66, 22 Decembrie 1989 St., [email protected] Zalãu 450031, Romania Tel. (0040)260-660598 www.centruldestudiitransilvane.ro paradigms La contribution des Transylvains à la fondation I OAN -A UREL P OP de l’Académie Roumaine ’ L APPARITION DES académies remonte « La nation roumaine sera à l’antiquité, d’où provient aussi le nom dorénavant solidaire en son de ces institutions vénérables. Cepen- dant, ses antécesseurs directs viennent entier et ne se laissera plus du Moyen Âge et de la Renaissance, désunir et détourner de ce lorsqu’on assiste également à la nais- sance des universités. Les préliminaires but solidaire, la culture de l’Académie Roumaine sont à cher- nationale. » cher un peu plus tard, dans l’érudition des Transylvains du XVIIIe siècle, les (Timotei Cipariu) fondateurs de l’École Transylvaine. La Société Philosophique de la Nation roumaine dans la Grande Principauté de Transylvanie fut créée en 1795, à une époque où toutes les nations euro- péennes commençaient à fonder de tels établissements. Après des tentatives semblables en Valachie et en Molda- vie, l’Association transylvaine pour la littérature roumaine et la culture du peuple roumain (ASTRA) voyait le jour à Sibiu, en 1861. Le véritable antéces- seur direct de l’Académie Roumaine Ioan-Aurel Pop fut fondé quarante jours avant l’instal- Recteur de l’Université Babeş-Bolyai de Cluj-Napoca, académicien, directeur The following studies in the “Paradigms” du Centre d’Études Transylvaines sec tion are dedicated to the 150th anniver- de l’Académie Roumaine. sary of the Romanian Academy. 4 • TRANSYLVANIAN REVIEW • VOL. XXV, NO. 1 (SPRING 2016) lation de Charles Ier, par un décret de la Lieutenance royale du 1/13 avril 1866, qui prévoyait la formation d’une Société littéraire à Bucarest, avec la « mission spéciale » d’établir l’orthographe, la grammaire et le dictionnaire de la langue roumaine. Les vingt-et-un membres de cette société devaient provenir de toutes les provinces historiques roumaines : quatre de « la Roumanie d’en deçà du Milcov » (la Valachie et l’Olténie), trois de « la Roumanie d’au-delà du Milcov » (la Moldavie), trois de la Transylvanie proprement dite, deux du Banat, deux du Maramureş, trois de la Bessarabie, deux de la Bucovine et deux de « la Macé- doine » (des érudits roumains du sud du Danube).1 La fondation de la Société littéraire, qui avait un caractère national, a généré un grand enthousiasme, sur- tout en Transylvanie. Iosif Vulcan, le fondateur de la revue Familia, notait à cette occasion : « Grandiose sera le jour où les représentants de la nation que le sort avait dissipés en sept pays se ressembleront ; sublime sera la minute où le frère de Pind pourra serrer la main de son frère de Criş. »2 Parmi les membres nommés dans cette nouvelle institution ne figuraient que des Roumains pro- venant des provinces aliénées. L’espace transylvain était représenté par Timotei Cipariu, Gavril Munteanu, George Bariþiu (la Transylvanie proprement dite), Iosif Hodoş, Alexandru Roman (le Maramureş), Andrei Mocioni et Vincenþiu Babeş (le Banat). Après la nomination de nouveaux membres provenant de Va- lachie et de Moldavie et l’établissement d’un cadre de fonctionnement, cette Societe littéraire s’est réunie en sa première session en 1867. Le 31 juillet/12 août 1867, Iosif Hodoş répondait à ceux qui leur avaient souhaité la bienvenue à Bucarest : Salut, frères libres de la Roumanie libre ! Nous sommes heureux d’être parmi vous, où la liberté de la parole est garantie. Elle est belle, votre liberté. Nous ne vous l’envions pas, mais nous voulons l’avoir aussi. Nous la voulons, nous l’espérons et nous agissons pour l’obtenir. Nous avons eu le plaisir d’être appelés pour que, unis avec vous, nous puissions établir l’unité de la langue ; l’unité de la langue, nous l’avons, nos frères ; depuis la Tisza jusqu’à la mer Noire, tous les Roumains parlent la même langue ; nous n’avons donc pas à établir l’unité de la langue, mais seule- ment sa forme, l’unité de la grammaire et du dictionnaire. Une fois cette unité d’expression établie, nous serons unis aussi par nos sentiments et nos pensées. La liberté est le droit de tous ; le Roumain la réclame par le bien, il l’exige au nom du droit et, si on la lui conteste, il la gagnera par des moyens moraux ou matériels, selon les circonstances. Heureux de vous revoir, nos frères !3 Alexandru Roman disait à la même occasion : PARADIGMS • 5 Messieurs nos frères ! […] La langue de la Rome éternelle, celle dans laquelle les lois étaient autrefois dictées au monde, la langue romaine, belle et harmonieuse, que nous parlons tous, est la même depuis la Tisza jusqu’à la mer Noire ; nous sommes appelés seulement à lui donner une unité de la forme, à la purifier et la laver davantage que l’or, car elle est l’âme de notre nation, elle est le canal par le- quel la culture s’écoule dans le corps national, dans le peuple. La langue nous unit, messieurs, mais depuis des siècles déjà elle est le seul lien entre nous ; le moment est arrivé pour nous unir aussi dans nos pensées et nos sentiments.4 On sent la grande joie des Transylvains de pouvoir parler roumain librement en des circonstances et des institutions officielles. Le 1er/13 août 1867, Timotei Cipariu montrait lors de la première session de la Société littéraire : « Messieurs ! Le sentiment national s’est éveillé en tous les Roumains. La nation roumaine est devenue consciente de la position qu’elle devrait occuper parmi les autres nations européennes ; elle fera tous les pas qu’il convient pour occuper cette position avec dignité. La nation roumaine sera do- rénavant solidaire en son entier et ne se laissera plus désunir et détourner de ce but solidaire, la culture nationale. »5 Le chanoine de Blaj continua par parler de la libération de la patrie roumaine, qui avait été accomplie par les grands hommes d’État, et de la libération de la langue roumaine, qui avait commencé par la fondation de la Société littéraire roumaine.
Load more

Recommended publications
  • Astrei Şi a Academiei Române, Până La 1918
    CARTEA ROMÂNEASCĂ VECHE ÎN PREOCUPĂRILE ASTREI ŞI A ACADEMIEI ROMÂNE, PÂNĂ LA 1918 IOANOROS După înfrângerea Revoluţiei de la 1848-1849, în toate provinciile române au loc importante schimbări social-politice: instaurarea neoabsolu­ tismului (1849-1859), a liberalismului habsburgic (1860-1867), apoi, a dualismului austro-ungar, după 1867, în Transilvania; Unirea Principatelor şi constituirea statului naţional modern al României (1859), domnia septenală a lui Al. I. Cuza cu reformele ei; au loc războiul pentru independenţă (1877), proclamarea regatului României (1881) şi primul război mondial (1914-1916), culminând cu Marea Unire din 1918 şi, drept consecinţă imediată, făurirea statului naţional unitar România. Chiar şi o simplă rememorare aici a principalelor evenimente istorice petrecute de la mijlocul secolului al XIX-iea, până spre sfârşitul celei de-a doua decade a secolului al XX-iea, ne sugerează ca fiind perioada cu cele mai complexe transformări din istoria noastră, una în care mutaţiile istoriografice sunt semnificative pentru cultura unui stat modern, racordat la valorile ştiinţifice şi culturale europene. Cartea veche românească în preocupările ASTREI. Încă din timpul regimului neoabsolutist, în istoriografia ardeleană se produc mutaţii semnifica­ tive în ceea ce priveşte procesul de instituţionalizare, acestea constând, între altele, în întemeierea Asociaţiei pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (1861), apariţia unor publicaţii specializate cu apariţie regulată ca „Transilvania" 1 (1868), organ al Astrei, şi „Archivu pentru filologie şi istorie" (1867-1870) • Deşi, ca scop iniţial al Astrei s-a pus „cultura şi dezvoltarea limbei şi 2 publicarea de cărţi folositoare" , ideea strângerii cărţilor vechi nu a fost 1 Pentru detalii asupra perioadei sub unghi instituţional şi istoriografic, vezi: I.
    [Show full text]
  • Calendar Cultural 2011
    CALENDAR CULTURAL 2011 OCTOMBRIE Octombrie este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic, cea de-a zecea din calendarele reformate, cel iulian şi gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. Numele lunii octombrie (latină: October) vine de la cuvantul latinesc octo, opt, pentru ca luna octombrie era a opta lună în calendarul roman. Grecii numeau luna octombrie Pyanopsion. „Cu soarele azi galben ca fagurii de miere, în jurul meu se-nchide un măr boltit de mere. Din ram eu rup ca-n basme un măr de aur şi O, pom vrăjit de toamnă, nu poţi să mă reţii Prin ramuri desfăcute uşor de mâna mea, Zăresc comoara viei şi-odihna ei mă vrea. Sub un butuc de viţă rămân culcat pe spate – Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.” Ion Pillat - Brumărel In România, luna octombrie, popular, se numeste Brumărel. Fenomenele meteorologice care se produc în aceste săptămâni sunt definitorii pentru viitor, pe de o parte, şi impun desfăşurarea anumitor activităţi agricole, pe de altă parte. Aşa cum îi spune şi numele, în această perioadă „începe a bruma, încep a cădea brumele cele mici.” Într-o versificaţie populară se arată că: „Brumărel e necăjos şi suflă rece/ Pe unde merge, el pârleşte/ Copacii verzi îi goleşte./ Bruma cade pe ogoare,/ Holdele îs de mult în hambare/ Leneşii tremură de frică / Şi pielea le-o înfurnică” Sărbătorile din această lună se încadrează, din punctul de vedere al meteorologiei populare, unui timp de tranzitie. Astfel, în această lună întâlnim fel de fel de practici specifice perioadei de trecere de la toamnă la iarnă, toate acestea fiind incorporate în sărbători precum: 1 octombrie: Sf.
    [Show full text]
  • From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe
    Munich Personal RePEc Archive From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin and Moisa, Gabriel and Cepraga, Dan Octavian and Brie, Mircea and Mateoc, Teodor University of Oradea, Romania, University of Padova, Italy 2014 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/59276/ MPRA Paper No. 59276, posted 15 Oct 2014 12:04 UTC Edited by: Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Ivaşca Alexandra Bere Ionuţ Ciorba CONTENTS Sorin ŞIPOŞ, Dan Octavian CEPRAGA, From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe ………..………..… 5 I. PERIPHERY VIEWED FROM THE CENTRE …………………..… 13 Lorenzo RENZI, «Terra Romena» ……………………………………..… 15 Ion Alexandru MIZGAN, The Crusades – Cause of Tension between Eastern and Western Europe ………………………………………...…..…21 Florin DOBREI, Transylvanian “Schismatics”, “Heretics” and “Infidels” in the Vision of 13th-16th Century Catholic Europe ……………………..… 47 Ioan-Aurel POP, 16th Century Venetian Bailiffs‟ Reports on Realities in the Ottoman Empire …………………………………………………..… 61 Ion EREMIA, A False Theory Still Persists at the Eastern Border of Latinity .. 76 Delia-Maria RADU, From Centre to the Periphery and the Other Way Round ………………………………………………………..……..… 88 Teodor MATEOC, Identity and Race. The Problem of Otherness in Contemporary Cultural Studies …………………………………...……..…96 II. SELF-IMAGES AT EUROPE’S EASTERN BORDERS
    [Show full text]
  • Ean Timi[Oara, the Pole of Cultural Tourism in Banat
    Timi[oara, pol al turismului Timi[oara, the pole of cultural cultural b`n`]ean tourism in Banat CapitalaCapitala Cultural`Cultural` European`European` 2021,2021, descoperit`descoperit` prinprin castele,castele, conace,conace, muzeemuzee [i[i casecase memorialememoriale EuropeanEuropean CapitalCapital ofof CultureCulture 2021,2021, discovereddiscovered throughthrough castles,castles, mansions,mansions, museumsmuseums andand memorialmemorial houseshouses Editor UEBR Edi]ie coordonat` de dr. Lia Lucia EPURE Tipar Waldpress ISBN 978-606-614-058-4 3 Istoria cl`dirilor noastre, parte din cultura regional` Cea de-a doua edi]ie a revistei ”Timi[oara, pol al turismului cultural b`n`]ean”, f`c=nd parte din agenda cultural` a proiectului din 2021, c=nd Timi[oara va fi Capital` Cultural` European`, cuprinde referiri la istoria arhitectural` ale unei zone minunate: Banatul. Timi[oara, dar [i ora[ele din \mprejurimi, sunt de]in`toarele unei comori de sute de ani: palate, conace, cl`diri istorice, unice sau similare celor din fostul Imperiu Habsburgic [i Austro - Ungar, muzee, case \n care s-a f`cut istorie. Acestea sunt repere ale turismului cultural [i istoric, atrac]ii pentru vizitatorii str`ini, dar [i din ]ar`, ba chiar [i pentru cei locali, mai pu]in cunosc`tori ai acestui patrimoniu. Revista pe care o realiz`m \n minunatul proiect al anului 2021 este dovada dorin]ei noastre (a unei echipe editoriale, din cadrul Uniunii Europene Banat Rom=nia – UEBR) de a fi parte din realiz`rile constante ale ATCC2021. Sper`m c` o revist` poate r`m=ne nu doar \n biblioteca unui pasionat al textului scris, ci [i \n geanta sport a unui turist, pe noptiera din hotelul \n care stau cei sosi]i \n Timi[oara, curio[i, deopotriv`, de a vizita \mprejurimile, Banatul, Timi[oara.
    [Show full text]
  • Istoria Primului Control Administrativ Al Populaţiei României Întregite Din 24 Aprilie – 5 Mai 1927
    NICOLAE ENCIU* „Confidenţial şi exclusiv pentru uzul autorităţilor administrative”. ISTORIA PRIMULUI CONTROL ADMINISTRATIV AL POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎNTREGITE DIN 24 APRILIE – 5 MAI 1927 Abstract The present study deals with an unprecedented chapter of the demographic history of in- terwar Romania – the first administrative control of the population from 24 April to 5 May 1927. Done in the second rule of General Alexandru Averescu, the administrative control had the great merit of succeeding to determine, for the first time after the Great Union of 1918, the total number of the population of the Entire Romania, as well as the demographic dowry of the historical provinces that constituted the Romanian national unitary state. Keywords: administrative control, census, counting, total population, immigration, emigration, majority, minority, ethnic structure. 1 e-a lungul timpului, viaţa şi activitatea militarului de carieră Alexandru DAverescu (n. 9.III.1859, satul Babele, lângă Ismail, Principatele Unite, astăzi în Ucraina – †3.X.1938, Bucureşti, România), care şi-a legat numele de ma- rea epopee naţională a luptelor de la Mărăşeşti, în care s-a ilustrat Armata a 2-a, comandată de el, membru de onoare al Academiei Române (ales la 7 iunie 1923), devenit ulterior mareşal al României (14 iunie 1930), autor a 12 opere despre ches- tiuni militare, politice şi de partid, inclusiv al unui volum de memorii de pe prima linie a frontului1, a făcut obiectul mai multor studii, broşuri şi lucrări ale specialiş- tilor, pe durata întregii perioade interbelice2. * Nicolae Enciu – doctor habilitat în istorie, conferenţiar universitar, director adjunct pentru probleme de ştiinţă, Institutul de Istorie, mun.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga Despre Izvoarele Istoriei
    NICOLAE IORGA – 150 37 Ioan OPRIŞ Nicolae Iorga despre izvoarele Istoriei Pentru cel mai de seamă istoric al români- lor, trecutul a reprezentat un imens capital național. Unul deopotrivă material și imate- rial. Cunoașterea, explicarea și valorificarea acestui capital l-a preocupat pe savant în toate câte a făcut, punând în acest scop o energie inepuizabilă. Ca nimeni altul, a știut să intuias- I.O. – istoric cu posturi că, să cerceteze, să găsească și să interpreteze importante în sistemul genial dovezile despre acest trecut. A făcut-o ocrotirii patrimoniului cultural, prof. univ. dr. la fără odihnă, găsindu-le în satele și orașele Universitatea „Valahia” țării, dar și-n străinătate, identificându-le în Târgoviște. Autor al mai arhive, biblioteci și în muzee, descoperindu-le multor lucrări de istoria în formele vestigiilor arheologice, ale unor culturii, monografii și ample importante edificii istorice, dar și sub cele ale studii privind evoluția conceptelor de conservare, unor modeste case țărănești sau ale folclorului restaurare si protejare a și artei naive. Ca învățat iubitor necondiționat avuției culturale. Expert de Neam și de Țară, Nicolae Iorga le-a dedicat în muzeografie și istoria lor opera rezultată din truda căutărilor sale. A monumentelor istorice, îndemnat cu orice prilej ca mărturiile istoriei conducător de doctorat în aceste domenii. naționale să fie considerate bunuri de cel mai mare preț, să fie respectate și apărate în nume- le identității românești. În jurul anului 1900, Nicolae Iorga devenise un simbol național, ale cărui cărți și ieșiri pu- blice depășiseră cu mult granițele regatului, iar românii din afara acestuia îl considerau stindard al năzuințelor unioniste.
    [Show full text]
  • Anuarul Institutului De Istorie Națională
    UNIVERSITATEA CLUJ - NAPOCA BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALĂ / SI / ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE t DIN CLUJ-NAPOCA 1921-1981 BIBLIOGRAFIE CLUJ-NAPOCA 19 8Ă UNIVERSITATEA CLUJ-NAPOCA BIBLIOTECA centrala universitara ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALI . ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE ȘI ARHEOLOSIE DIN CLUJ-NAPOCA (1921 - 1981) Indice bibliografic da» Doina Dițu, Ioana MateIu, Stelian Mîndruț, Lăorâmioera Nimu, Adrian A. Ruau Introducere de Acad.prof. Ștefan Pasca CLUJ - NAPOCA 19 8 4 ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALĂ DIN CLUJ - IA 60 DE ANI DE LA APARIȚIE - Clujul, se împodobea, după desăvîrgirea unității poli­ tice și de stat a poporului român, cu o salba de instituții cultural științifice, fiice bune ale Universității Daciei Superioare. Luaseră ființă Institutul de Speologie, înteme­ iat , organizat și condus de savantul Emil Racoviță, Muzeul Limbii Române, înființat și îndrumat cu prestigiu de filolo­ gii clujeni, în frunte cu Sextil Pușcariu, Institutul de Studii Clasice, prin unirea eeminariilor de limbi clasice și a Muzeului de antichități, condus de învățatul profesor Vasi- le Bogrea, numeroase alte institute: de matematică, fizică, științe naturale, chimie, etc., Grădina Botanică, organizată de neobositul §i învățatul profesor Alexandru Borza. A In această atmosfera cultural - științifică elevata, se inaugureuln începutul anului 1920, Institutul de Istorie Națională, Institutul de Studii Clasice, Seminariile de stu­ dii sud - est europene, de istorie universală și de istoria artelor. Rod al strădaniilor proies orii oi’ Alexandru Lapedatu §i Ioan Lupaș cel dinții, Vasile Bogrea, D. Teodorescu, Em. Panaitescu oel de-al doilea, ale lui S. Dragomir cel de-al treilea, ale lui 1« Urau cel de-al patrulea și ale lui Cori- olan Petranu cel de-al cincilea.
    [Show full text]
  • Christian Church8
    www.ssoar.info From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin (Ed.); Moisa, Gabriel (Ed.); Cepraga, Dan Octavian (Ed.); Brie, Mircea (Ed.); Mateoc, Teodor (Ed.) Veröffentlichungsversion / Published Version Konferenzband / collection Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Şipoş, S., Moisa, G., Cepraga, D. O., Brie, M., & Mateoc, T. (Eds.). (2014). From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe. Cluj-Napoca: Ed. Acad. Română. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-400284 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY Lizenz (Namensnennung) zur This document is made available under a CC BY Licence Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden (Attribution). For more Information see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.de Edited by: Sorin §ipo§, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Iva^ca Alexandra Bere IonuJ Ciorba Romanian Academy Center for Transylvanian Studies Cluj-Napoca 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României From periphery to centre : the image of Europe at the Eastern border of Europe/ Sorin Çipoç, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie (ed.). - Cluj-Napoca : Editura Academia Românâ. Centrul de Studii Transilvane, 2014 ISBN 978-973-7784-97-1 I. Çipoç, Sorin (ed.) II. Moisa, Gabriel (ed.) III. Cepraga, Dan Octavian (ed.) IV. Brie, Mircea (ed.) 930 Volume published with the support of Bihor County Council The volume gathers the papers presented at the international symposium From Periphery to Centre.
    [Show full text]
  • Cartile Populare in Literatura Romana Vol. I
    5%RTOjAN CRILE^ LITERATURA RdMNfiS^ CUVÎNT ÎNAINTE • de N. CARTOJAN DAN ZAMFIRESCU POSTFA de MI HAI MORARU CRILE POPULARE IN LITERATURA ROMÂNEASC * EPOCA INFLUENEI SUD-SLAVE Ediie îngrijit de ALEXANDRU CHIRIACESCU Prezentare grafic: VAL MUNTEANU EDITURA ENCICLOPEDIC ROMÂN BUCURETI, 1974 ' 162M CARTOJAN NICOLAE POPULARE SI STUDIUL CRlLOR * ÎN LITERATUftA ROMÂNEASCA litera- Dei a lsat o reputat sintez de Istoria îmbrieaz aproape turii române vechi, în care fost i a rmas, întreaga materie, Nicolae Gartojan a literaturii noastre vechi, în ipostaza de cercettor al bste omul unei singure iubiri: crile populare, dar temeinic, ogorul pe care a pit cu modestie, Facultii de atunci cînd nu prsise înc bncile pe care 1-a des- litere a Universitii bucuretene; dîndu-i ocol, i-a în mare parte, cruia, elenit mai însemnat hotarele, i de pe care a cules cele bogate roade. scrieri cu "Nicolae Gartojan a fost, pentru aceste noiunea de un caracter aa de felurit, incluse în ce Blcescu i Kogalniceanu « cri populare », ceea mai strlucit apoi'lorga, au fost pentru genul cel literatura veche: cronicile. al creaiei originale din care i-a simit întreaga A fost,' adic, învatul care le studia i fiin contopit cu filele operelor pe ce rspundea prin care se simea purtat într-o lume României moderne, intim fiinei sale. Marii ctitori ai lor urma îi continuai de genialul i furtunosul fluviul m sufletul, ca într-o ap vie în Redactor: scldaser OABRIELA IONERCH secole, experiena lehnoredactor: CONSTANTA BRÂNCI care se adunase, trecînd prin însa,^ m care istoric a unui popor. Dintr-o vreme deasupra, cronica m epoca Bun de tipar: 2S.
    [Show full text]
  • Ţara Bârsei Revistă De Cultură 2015
    Consiliul Judeţean Braşov Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Ţara Bârsei Revistă de cultură 2015 Braşov, 2015 ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929) Revistă de cultură finanţată de Consiliul Judeţean Braşov şi editată de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025 Tel./fax: 0268.477.864 e-mail: [email protected] http://www.muzeulmuresenilor.ro Colegiul de redacţie: Valer Rus – redactor responsabil Cristina Seitz Marinela-Loredana Barna Ovidiu Savu Corectura: Carmen Andrei ISSN 1583-3119 Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor. Tipărit la TIPOTEX S.A. Braşov, Str. Traian Grozăvescu nr. 7 Tel: 0268.549.704 CUPRINS Simpozion „Mari geografi braşoveni” - 17 octombrie 2014 Cutremurele vrâncene – o provocare interdisciplinară 100 de ani de la naşterea academicianului Liviu Constantinescu Şerban DRAGOMIRESCU Cutremurele vrâncene – o provocare interdisciplinară. Centenarul naşterii academicianului Liviu Constantinescu. ...................................................................................................................9 Paul GEORGESCU Academicianul Liviu Constantinescu – profesor, cercetător – o personalitate de elită a geofizicii europene ......................................................................................................................................11 Gernot NUSSBÄCHER Din cronica cutremurelor din Braşov şi Ţara Bârsei..................................................................15 Dan LUNGU Protecţia antiseismică a clădirilor, o responsabilitate
    [Show full text]
  • The Sovietization of the Romanian Historiography. Case Study: in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Cluj History Institute, 1948-1953
    The Sovietization of the Romanian Historiography. Case Study: Cluj History Institute, 1948-1953. By Grigore Claudiu Moldovan. Submitted to Central European University History Department In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Professor Marsha Siefert Second Reader: Professor Constantin Iordachi CEU eTD Collection BUDAPEST 2009 Statement of Copyright “Copyright in the text of this thesis rests with the Author. Copies by any process, either in full or part may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any such copies made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author.” CEU eTD Collection 1 Abstract In the same year with the creation of the new Academy and the new educational legislative act, all former Romanian historical institutions were replaced with one History Institute controlled by the Party. The educational and the scientific institutions were either destroyed or segregated; competence was replaced with devotion towards the regime. Its agenda was to create a “new man”, on the model of homo sovieticus. How did this institution’s structuring affect the former History Institute of Cluj, and what were the ‘actors’ involved in the implementation of the soviet model? CEU eTD Collection 2 Table of Contents INTRODUCTION ..........................................................................................
    [Show full text]
  • Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(2), 261-274
    www.ssoar.info The english political model in Barbu Catargiu's public discourse Vlad, Laurenţiu Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Vlad, L. (2014). The english political model in Barbu Catargiu's public discourse. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(2), 261-274. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-446330 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de The English Political Model in Barbu Catargiu’s Public Discourse ∗∗∗ LAUREN ŢIU VLAD INTRODUCTION Local historiography has often insisted on the models that have influenced Romanian civilization in the 19 th and 20 th centuries, in its various manifestations, cultural, economic, social or political. In a brief article of 1993, Lucian Boia outlined the destinies of some Western models which had come in contact with the Romanian culture; a Belgian model, seen as an appendage of the French, an English one, which in his opinion was completely marginal, and others that enjoyed a more or less brilliant fate (German, Italian, etc.) 1. Please note that each of the topics mentioned above enjoyed special attention in Romanian historiography; see for instance the studies authored by Aurel Filimon, Gheorghe Platon and even my own, dedicated to the Romanian- Belgian relations; those by Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga and Nicolae Isar for the French case; those by Zigu Ornea regarding the German influences on the political and literary thought of the Junimea group; those by Eugen Denize and George L ăzărescu, on the cultural and political interferences between Italy and Romania, etc.
    [Show full text]