Cartile Populare in Literatura Romana Vol. I
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
5%RTOjAN CRILE^ LITERATURA RdMNfiS^ CUVÎNT ÎNAINTE • de N. CARTOJAN DAN ZAMFIRESCU POSTFA de MI HAI MORARU CRILE POPULARE IN LITERATURA ROMÂNEASC * EPOCA INFLUENEI SUD-SLAVE Ediie îngrijit de ALEXANDRU CHIRIACESCU Prezentare grafic: VAL MUNTEANU EDITURA ENCICLOPEDIC ROMÂN BUCURETI, 1974 ' 162M CARTOJAN NICOLAE POPULARE SI STUDIUL CRlLOR * ÎN LITERATUftA ROMÂNEASCA litera- Dei a lsat o reputat sintez de Istoria îmbrieaz aproape turii române vechi, în care fost i a rmas, întreaga materie, Nicolae Gartojan a literaturii noastre vechi, în ipostaza de cercettor al bste omul unei singure iubiri: crile populare, dar temeinic, ogorul pe care a pit cu modestie, Facultii de atunci cînd nu prsise înc bncile pe care 1-a des- litere a Universitii bucuretene; dîndu-i ocol, i-a în mare parte, cruia, elenit mai însemnat hotarele, i de pe care a cules cele bogate roade. scrieri cu "Nicolae Gartojan a fost, pentru aceste noiunea de un caracter aa de felurit, incluse în ce Blcescu i Kogalniceanu « cri populare », ceea mai strlucit apoi'lorga, au fost pentru genul cel literatura veche: cronicile. al creaiei originale din care i-a simit întreaga A fost,' adic, învatul care le studia i fiin contopit cu filele operelor pe ce rspundea prin care se simea purtat într-o lume României moderne, intim fiinei sale. Marii ctitori ai lor urma îi continuai de genialul i furtunosul fluviul m sufletul, ca într-o ap vie în Redactor: scldaser OABRIELA IONERCH secole, experiena lehnoredactor: CONSTANTA BRÂNCI care se adunase, trecînd prin însa,^ m care istoric a unui popor. Dintr-o vreme deasupra, cronica m epoca Bun de tipar: 2S. 12 11/73 cuvintul îl aveau cei de Tiraj: 5 000 ex, broate 2 crturanlor-boieri. + 000 ex. legate iji sale înfloriri, fiind opera Coli ' marii tipar: 23; Plane: J6 domni i clasa Ea vorbete în primul rînd despre poporului « de jos » nu se aude Tiparul executat conductoare. Glasul sub comanda nr ":js^ lai. P. Arta lui îneleapt i plina grafica, Calea erlian Vod nr Mi ca atare, chiar dac limba Bucureti, Republica Socialist România sufleteti, rzbat m de miez, ca i trsturile lui scrisul crturarilor. trecutul Cu Nicolae Cartojan, în tiina despre reprezentant al acelei culturii noastre a pit un Iun i steti oare se nutrise, de secole, ou o cultur cunoscut, prin experien proprie, orala 1 cu o cultur scris cîntece strvechi. A adaptat, adoptat folclorul creata sau « crilor populare » cu i dup nevoile sufletului întreptrunderea su. CarS — fin satului româ- de aram din Clugreni-Uzunu-a a respirat întregul climat cultural al p Ug toSetai ea veacului trecut, dup cum a i impunerea acestei nesc de la sfîritul dimensiuni a culturii vechi, noastre viaa grea a rnimii. Fapt nu lipsit de care reprezenta glasul cunoscut i masehr popula™ sa simpatie, struina i o legtur cai aceste experiene, întreaga o tiin egalate numai de fiStea'lui"Etatea lui cercettor al literaturii române moderne, nestrmutat pentru subiect. în calitate de Mihail Koglmceanu, într-adevr cu excepia se va concentra asupra lui stolnicului Constantin pentru împroprietrirea ranilor! Cantacuzino nici un crturar marele lupttor din cultura noastr secundare ca bursier la liceul veche nu s-a bucurat, nu Urmeaz studiile de o cercetare monografic clasa Sfîntul Sava din Bucureti, unde, începînd din "" arti ° o1 semnat ^artojan 1 ^ dTC£ are ca profesor de limba român pe Ion CatoTan'trîntreaga sa energie a V-a, de cercettor de magistru i sprijinitor. popularizator, ca i de informator Bianu, viitorul su prestig os al Univer- natan asupra irT In 1902 se înscrie la Facultatea de litere a trecutului nostru cultural a fost Bucureti, fiind remarcat de Titu Maiorescu consacra a culturii lumii din sitii din care venea s pe care Ion Bianu a ridicat-o, i de Nicolae Iorga i mai ales de acelai astfel, în atenia tiinei mondfale obinerea licenei în 1906, îl angajeaz Genialului aristocrat Hasdeu, care, dup savantului compa- Bibliotecii ratist de reputaie funcionar la 'secia de manuscrise a mondial M. Gaster a m cercetarea urZt Academiei Române. Va petrece, astfel, zile i am « crilor populare , tm lumii ^xponenT ai rîndul în tovria miilor de manuscrise adunate rneti, care le îndrgise de-a le copiTe "i le rii. Funcioneaz, în acelai «tise de veacuri. Le-a urmat de pe tot cuprinsul rapsodul plin de pioas la Giurgiu, mai iubire i înelegere. timp, ca profesor de limba român i numele lui a rmas pentru Cat întîi la coala comercial, apoi, din 1910. dup totdeauna, în' istoriografia noaS literS' la gimnaziul clasic „Ion de universul acestor ' examenul de capacitate, «cri populare" 1911 este Maiorescu", unde va fi i director. Din profesor i la Liceul militar ,,N. Filipescu" de la Mnstirea Dealu. în 1912—1914 obine concediu de la catedra i Germania, unde urmeaz cursuri de lite- Biografia lui Nicolae Cartojan pleac în poate fi rezumat în special pe >n puine cuvinte. ratur si filologie la Berlin, audiindu-1 Spectaculosul lipsete cu limbile virsire. Este des slavistul Briickner, fr îns a deprinde parc biografia unuia din crturari miile de" care i-au rmas puin accesibile. Contient anonimi, despre care nu aflm slave, de dt aceast lacun, îi va îndruma pe stu- însemnri e laconice de pe el însui de manuscrisele Ppe eS lee " a aprofundarea limbilor i cultu- copiat la lumina luminrii denii preferai spre rilor slave care au stat în legtur cu vechea cultur 11 s ulC^gSreiii-Uzunu brie^lSS^^r f la 4 decem- româneasc. CaH n ^^ °^ al M™« ederii în Germania, întreprinde cerce- Petrescu fartnIM '-a.l™ * în timpul petrecut copilria în sat, activitatea o ui !? i pe fructuoase cu privire la biografia i uneia dmale mai vestite tri btlii pentru liber- izbucnirea tatea poporului lui M. Koglniceanu. Se întoarce în ar la român, printre legenda, basme i primului rzboi mondial, reluîndu-i activitatea in VI vn mvmîntul secundar ca profesor si directorair£ctor ,1 ' aJ înseamn « epoca de aur » în istoria gimnaziului dn Giurgiu în 4Q1A L din Bucureti acestei discipline în învmîntul nostru drii oraului, cuCTse>! rel^T predrii tuncaoneaz la ST superior. Dei catedre similare se înfiinaser ante- Bucureti, unde rmîne pîn la t 1T rior la Cluj (1919) i Iai (1920), titulari fiind Nicolac In 1*920 tal/S * ^J Drganu i respectiv Giorge Pascu, orientarea pur fT SUSlne ^S teza de in Utere iZ 2"* *? doct °rat filologic a celor doi profesori nu reuise s creeze ™ lUeratUm '-Uneasc. nici o iYom contribuii. , disciplinei lor o audien mai larg i s impun fa«rtitf'°Referenir"sînt Ion Bianu si Ovirl ateniei marelui public. întreaga oper, atît de meri- as? torie', a lui N. Drganu, este circumscris la chestiuni SSSS5?" ^ de pur filologie a textelor vechi, interesîndu-i numai pe specialiti, iar în ceea ce privete opera lui G. Pascu, ea era condamnat din primul moment,, datorit stilului imposibil i manierei ilizibile în care veninosul profesor iean, totui nu lipsit de cunotine i de perspicacitate, înelegea s-i pre- zinte obiectul cercetrilor sale. aSe e defmitlV °" î §imnaziul din GiuS P,?r , I-a revenit lui Nicolae Cartojan sarcina i meritul de a face din studiul literaturii române vechi la Universitate o disciplin cu un larg orizont de idei r t>uerazura veche impregnat de un cald i luminat patriotism, capabil romaneasc. In 1928—1Q90 * + + un czolu s pasioneze o pleiad de tineri emineni, elevi ai si, de prelegeri despre LÎSL literatura veche 2ta«K unii dintre dînii celebri astzi în ara i peste hotare. româneasc, din care s-m nS?,. ? cîteva, N. Cartojan avea, într-adevr, toate darurile « litografiate (Bibi. A^CT, ff unui întemeietor de coal: cunoaterea temeinic a materiei, generozitatea, modestia, dragostea pentru 28 l0n Bianu în vîrstâ ' de 72 de «ti" ^ , ani se studeni. i-a organizat catedra, de la început, ca pe o adevrat instituie de promovare a cercetrii ™l ,=»!„ im-1929, originale i de formare a tinerelor cadre. Cum lite- J« rp,i„ttf5° ratura veche se studia, la curs i seminar, în toi cei patru ani de facultate, profesorul obinuia s in anual dou cursuri — unul de sintez tratînd despre o epoc din istoria literaturii vechi, altul de adîncire a materiei, pentru care îi alegea o tem determinat. Cursurile erau completate cu semina- rul, în care studenii deprindeau metodologia muncii tiinifice. începînd din anul I i pîn în anul IV,. materia era astfel înfiat, încît studentul urmrea amnunit, în decurs de 4 ani, întreaga dezvoltare Carto J an este fularul catedreioatedr^LTi^t^de literatura ^S a culturii noastre vechi, de la origini pîn în secolul român veche la Universitatea al XVIII-Iea. vin rx — Seminarul a devenit, din primul moment, punctul Strîns legat de activitatea creatoare a semina- de atracie al studenilor lui celor mai dotai si mai rului de literatur veche este preocuparea interesai de materie. Pentru a permite tinerilor si N. Cartojan de a edita texte vechi româneti înso- mvaacei afirmarea tiinific înc de pe bncile ite de fotocopii, astfel încît studenii s deprind acuitii, N. Cartojan creaz, în 1934, lectura slovei chirilice tiprite sau manuscrise. înc Cercetri ^" Merare, prima i ultima literaturii publicaie consacrat Jite- din 1921, în cadrul seminarului de istoria ratiirn romane vechi, din care au aprut, pîn în române condus din însrcinarea lui Ion Bianu, U4o, cinci volume. Valoarea acestei publicaii, atît N. Cartojan alctuise, împreun cu titularul de prin studiile studenilor i doctoranzilor lui N Car- atunci al catedrei, un album intitulat Pagini de tojan cit i prin extrem de preioasa bibliografiei veche literatur romaneasc. Albumul coninea 32 dej anuala întocmit de acetia sub conducerea confe- plane"i era menit a servi exerciiilor din seminar. reniarului de bibliografie N. Georgescu-Tistu, ataat Sub titlul Album de paleografie româneasc, ei se va la catedra de literatur veche, este nepreuit reedita, mereu adugat cu noi plane, de trei ori JNimem nu se poate dispensa, în cercetrile asupra (ed.