Poveştile Caselor Tales of Houses Mesélő Házak

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Poveştile Caselor Tales of Houses Mesélő Házak Maria Berényi Poveştile caselor Români în Buda şi în Pesta Tales of houses Romanians in Buda and Pest Mesélő házak Románok Budán és Pesten 1 Publicaţia Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria Published by the Research Institute of Romanians in Hungary A Magyarországi Románok Kutatóintézete kiadványa Sub înaltul patronaj al Excelenţei sale Ireny Comaroschi, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Republica Ungară Under the high patronage of Her Excellency, Ireny Comaroschi, Ambasador Extraordinary and Plenipotentiary of Romania to the Republic of Hungary Fővédnök: Őexcellenciája Ireny Comaroschi, Románia Rendkívüli és Meghatalmazott Magyarországi Nagykövete Redactor / Editor / Szerkesztő: Emilia Martin Lector / Reader / Lektor: Mihaela Bucin, Tiberiu Herdean Traducere / Translation / Fordítás: Vajna Tünde (română / Romanian / román) Ana Scarlat (maghiară / Hungarian / magyar) Bucin Barna, Vlad Marinescu (engleză / English / angol) Fotografii / Pictures / Fotók: Emilia Martin, Maria Berényi, Szél Zsolt Coperta / Cover / Borító: Emília Nagy Ediţia a doua a fost sprijinită de către: Ministerul Resurselor Umane The second edition was supported by: Ministry of Human Resources A második kiadás megjelentetését támogatta: Emberi Erőforrások Minisztériuma Editor responsabil / Responible of edition / Felelős kiadó: Maria Berényi © Maria Berényi Tehnoredactare / Editing / Nyomdai előkészítés: Kovács Sándor Tiparul / Print and Bookbinding / Nyomás kötés: Dürer Nyomda Kft., Gyula ISBN: 978-963-08-1267-2 2 Maria Berényi Poveştile caselor Români în Buda şi în Pesta Tales of houses Romanians in Buda and Pest Mesélő házak Románok Budán és Pesten Ediţia a doua Second edition Második kiadás Giula – Gyula, 2013 3 4 Cuvânt înainte de poveste Vieţile noastre trecătoare dobândesc trăinicia idealurilor şi a acţiunilor noastre care le împlinesc. Astfel, ne prelungim vieţuirea, ne proiectăm peste timp visele, eforturile, aşteptările, în parte realizate, în parte transmise moştenire generaţiilor viitoare. La temelia neamurilor stau oamenii. Un neam se încheagă din vieţile efervescente trecute, prezente şi viitoare, aflate într-o convieţuire subtilă şi sublimă, ale celor care îşi asumă începuturile, greutăţile parcursului, euforia împlinirilor şi inefabilul idealurilor. Un neam, ca şi un om, depăşeşte derularea cronologică, nu se măsoară în timp, şi nici măcar în spaţiu, ci în infinitezimale transformări şi relaţionări care îl structurează şi îl definesc. Un neam devine mai puternic şi mai bogat la răscrucile interferenţelor cu alte neamuri, pe care istoria i le hărăzeşte. Un neam puternic învaţă generozitatea şi convieţuirea cu alţii, mulţumind destinului şi recunoscându-le celor cu care interferă contribuţia acestora la propria devenire. Sunt fericită să constat faptul că neamul românesc a avut de-a lungul istoriei sale prilejuri nenumă- rate, chiar dacă de foarte multe ori dramatice, de a se raporta la culturi, civilizaţii, forme de organizare statale şi sociale diferite de ale sale, dar, în egală măsură, înţelepciunea de a le prelucra, asimila şi integra, evoluând şi întregindu-şi astfel caracterul şi proiectele în conformitate cu propriile trăsături şi interese. Foreword A nation’s foundation is its people – their ideals and actions, their dreams and expectations, whether achieved during a lifetime or passed along to future generations. People make their nation. A nation is born through those who assume responsibility from the beginning; they live through the inevitable hardships, enjoy the euphoria of their accomplishments, and never let go of their enduring ideals. A nation, as does the individual, defines itself beyond time and space, by the infinitesimal trans- formations and connections that structure and shape it. A nation becomes stronger and richer because of its interactions with others; it learns about generosity and coexistence, and recognizes that it is those interactions that contributed to its ability to become what it is today. Throughout its turbulent history, Romania has had the opportunity – often through dramatic events – to be influenced by other cultures, civilizations, and forms of statehood, and I am proud that Ro- manians time and again welcomed change, adapting and integrating, ultimately developing their own unique culture, one reflective of new influences yet consistent with their heritage. Traditionally, Romanians have valued the Hungarian capital as a significant intellectual and cultural center. Romanians living in Hungary, or coming to Hungary from Romania or the Balkan Peninsula, all benefited from the advancements and opportunities offered by Buda and Pest as a result of their Előszó a meséhez Múlandó életünk elnyeri eszményképeink és tetteink szilárdságát, maradandóságát – miáltal be- teljesül. Létezésünk így folytatódhat. Álmaink átugorják az időt, fáradozásaink, elvárásaink, részben teljesítve, részben örökségként átadva a jövendő generációknak. A nemzetek alapját az emberek képezik. Minden nemzet az elmúlt, a jelenkori és jövőbeli pezsgő életekből áll össze, mint egy kifinomult, összetett és magasztos együttélése mindazon embereknek, akik felvállalják a kezdeteket, a folyamat nehézségeit, a beteljesülések eufóriáját és ideáljaik kimondhatatlanságát. Egy nemzet, akár egy ember, túllép a kronológián. Nem lehet sem időben, sem térben lemérni, csak a végtelenül apró változások- ban és kapcsolatokban, amelyek felépítik és meghatározzák. Egy nemzet erősebbé és gazdagabbá válik más, a történelem által neki rendelt nemzetekkel való kölcsönhatások keresztútján. Egy erős nemzet megtanulja a mások iránti nagylelkűség és másokkal való együttélés művészetét, megköszöni sorsának, és elismeri mindazok hozzájárulását önnön létezésének fejlődéséhez, akiknek kölcsönhatásában része- sült, részesül. Örömmel állapíthatom meg, hogy a román nemzetnek történelme során számtalan alkalma volt – még ha ezek sokszor drámai korszakok is voltak – sajátjától különböző kultúrákhoz, civilizációkhoz, állami és társadalmi berendezkedésekhez vonatkoztatnia önmagát. Bölcsen feldolgozta, magáévá tette 5 Tradiţional, românii s-au raportat la capitala ungară ca la un centru cultural intelectual de prim rang. Aceştia, fie că era vorba despre românii trăitori în Ungaria, cei veniţi din Peninsula Balcanică sau din România, au beneficiat de progresele şi posibilităţile pe care le ofereau Buda şi Pesta pentru creşterea lor culturală, ştiinţifică, economică, socială, religioasă. Ei au constituit o comunitate puternică, strânsă în jurul Bisericii Ortodoxe, cu un rang social recunoscut şi integrată organic timpului său şi societăţii multiculturale, multiconfesionale, multietnice şi cosmopolite caracteristice Ungariei şi capitalei sale. Disponibilitatea lor pentru comunicare şi aculturaţie, respectul pentru societatea ungară în ansamblul său, implicarea lor civică semnificativă au făcut ca mulţi dintre aceştia să devină reprezentanţi de sea- mă ai comunităţii budapestane, iubiţi, respectaţi, ascultaţi şi comemoraţi peste timp. Albumul monografic de faţă este un omagiu dedicat convieţuirii culturilor şi aduce în atenţie pe românii care au trăit sau au trecut prin Budapesta. Aceştia au ridicat ctitorii culturale, spirituale şi arhi- tecturale care înfrumuseţează şi îmbogăţesc patrimoniul acestui oraş. În egală masură, ei au contribuit la transmiterea către România a unor elemente de progres ştiinţific şi social, acumulate într-o capitală europeană emancipată, deschisă, aflată mai la vest, deci mai aproape de alte centre recunoscute ca modele de cultură, civilizaţie şi progres ale continentului, faţă de care românii, oriunde s-au aflat, au tânjit şi s-au străduit să le cunoască şi să le asimileze. Trecând dincolo de splendoarea exterioară şi pătrunzând prin zidurile frumoaselor clădiri care stau şi azi mărturie, albumul spicuieşte doar câteva dintre poveştile acestor români şi descrie momente sem- cultural, scientific, economic, social and religious progress. They built a strong community around the Orthodox Church, which, held in high esteem, was organically integrated into Hungary and its capital’s multicultural, multi-denomination, multiethnic, and cosmopolitan society. The Romanians’ openness to communication and acculturation, their respect for the Hungarian society and its people, and their remarkable civic involvement turned many of them into important representatives of the Budapest culture, people who were, respected, beloved, admired and revered over time. This monographic album is a tribute to the coexistence of these cultures and features Romanians who have lived in or passed through Budapest. Over time, they created cultural, spiritual, and archi- tectural foundations that enriched the patrimony of this great city, while bringing to Romania the scien- tific and social progress that characterized this emancipated, open, European capital, similar to other famous European centers as cultural models of civilization and progress, which Romanians, wherever they were, had dreamed of and had tried to know and absorb. Beyond the exterior splendor of the stunning buildings that stand as proof till today, the album pre- sents merely a few stories of these Romanians and talks about special moments in their lives, showing, once again, the identity in interests and endeavors of all those who have lived here, in this stimulating cultural diversity. Their example inspired us and will continue to inspire new generations today, who és integrálta e hatásokat, fejlődött általuk, kiegészítvén jellemét és terveit saját vonásainak és érdekei-
Recommended publications
  • Ean Timi[Oara, the Pole of Cultural Tourism in Banat
    Timi[oara, pol al turismului Timi[oara, the pole of cultural cultural b`n`]ean tourism in Banat CapitalaCapitala Cultural`Cultural` European`European` 2021,2021, descoperit`descoperit` prinprin castele,castele, conace,conace, muzeemuzee [i[i casecase memorialememoriale EuropeanEuropean CapitalCapital ofof CultureCulture 2021,2021, discovereddiscovered throughthrough castles,castles, mansions,mansions, museumsmuseums andand memorialmemorial houseshouses Editor UEBR Edi]ie coordonat` de dr. Lia Lucia EPURE Tipar Waldpress ISBN 978-606-614-058-4 3 Istoria cl`dirilor noastre, parte din cultura regional` Cea de-a doua edi]ie a revistei ”Timi[oara, pol al turismului cultural b`n`]ean”, f`c=nd parte din agenda cultural` a proiectului din 2021, c=nd Timi[oara va fi Capital` Cultural` European`, cuprinde referiri la istoria arhitectural` ale unei zone minunate: Banatul. Timi[oara, dar [i ora[ele din \mprejurimi, sunt de]in`toarele unei comori de sute de ani: palate, conace, cl`diri istorice, unice sau similare celor din fostul Imperiu Habsburgic [i Austro - Ungar, muzee, case \n care s-a f`cut istorie. Acestea sunt repere ale turismului cultural [i istoric, atrac]ii pentru vizitatorii str`ini, dar [i din ]ar`, ba chiar [i pentru cei locali, mai pu]in cunosc`tori ai acestui patrimoniu. Revista pe care o realiz`m \n minunatul proiect al anului 2021 este dovada dorin]ei noastre (a unei echipe editoriale, din cadrul Uniunii Europene Banat Rom=nia – UEBR) de a fi parte din realiz`rile constante ale ATCC2021. Sper`m c` o revist` poate r`m=ne nu doar \n biblioteca unui pasionat al textului scris, ci [i \n geanta sport a unui turist, pe noptiera din hotelul \n care stau cei sosi]i \n Timi[oara, curio[i, deopotriv`, de a vizita \mprejurimile, Banatul, Timi[oara.
    [Show full text]
  • Istoria Primului Control Administrativ Al Populaţiei României Întregite Din 24 Aprilie – 5 Mai 1927
    NICOLAE ENCIU* „Confidenţial şi exclusiv pentru uzul autorităţilor administrative”. ISTORIA PRIMULUI CONTROL ADMINISTRATIV AL POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎNTREGITE DIN 24 APRILIE – 5 MAI 1927 Abstract The present study deals with an unprecedented chapter of the demographic history of in- terwar Romania – the first administrative control of the population from 24 April to 5 May 1927. Done in the second rule of General Alexandru Averescu, the administrative control had the great merit of succeeding to determine, for the first time after the Great Union of 1918, the total number of the population of the Entire Romania, as well as the demographic dowry of the historical provinces that constituted the Romanian national unitary state. Keywords: administrative control, census, counting, total population, immigration, emigration, majority, minority, ethnic structure. 1 e-a lungul timpului, viaţa şi activitatea militarului de carieră Alexandru DAverescu (n. 9.III.1859, satul Babele, lângă Ismail, Principatele Unite, astăzi în Ucraina – †3.X.1938, Bucureşti, România), care şi-a legat numele de ma- rea epopee naţională a luptelor de la Mărăşeşti, în care s-a ilustrat Armata a 2-a, comandată de el, membru de onoare al Academiei Române (ales la 7 iunie 1923), devenit ulterior mareşal al României (14 iunie 1930), autor a 12 opere despre ches- tiuni militare, politice şi de partid, inclusiv al unui volum de memorii de pe prima linie a frontului1, a făcut obiectul mai multor studii, broşuri şi lucrări ale specialiş- tilor, pe durata întregii perioade interbelice2. * Nicolae Enciu – doctor habilitat în istorie, conferenţiar universitar, director adjunct pentru probleme de ştiinţă, Institutul de Istorie, mun.
    [Show full text]
  • Cartile Populare in Literatura Romana Vol. I
    5%RTOjAN CRILE^ LITERATURA RdMNfiS^ CUVÎNT ÎNAINTE • de N. CARTOJAN DAN ZAMFIRESCU POSTFA de MI HAI MORARU CRILE POPULARE IN LITERATURA ROMÂNEASC * EPOCA INFLUENEI SUD-SLAVE Ediie îngrijit de ALEXANDRU CHIRIACESCU Prezentare grafic: VAL MUNTEANU EDITURA ENCICLOPEDIC ROMÂN BUCURETI, 1974 ' 162M CARTOJAN NICOLAE POPULARE SI STUDIUL CRlLOR * ÎN LITERATUftA ROMÂNEASCA litera- Dei a lsat o reputat sintez de Istoria îmbrieaz aproape turii române vechi, în care fost i a rmas, întreaga materie, Nicolae Gartojan a literaturii noastre vechi, în ipostaza de cercettor al bste omul unei singure iubiri: crile populare, dar temeinic, ogorul pe care a pit cu modestie, Facultii de atunci cînd nu prsise înc bncile pe care 1-a des- litere a Universitii bucuretene; dîndu-i ocol, i-a în mare parte, cruia, elenit mai însemnat hotarele, i de pe care a cules cele bogate roade. scrieri cu "Nicolae Gartojan a fost, pentru aceste noiunea de un caracter aa de felurit, incluse în ce Blcescu i Kogalniceanu « cri populare », ceea mai strlucit apoi'lorga, au fost pentru genul cel literatura veche: cronicile. al creaiei originale din care i-a simit întreaga A fost,' adic, învatul care le studia i fiin contopit cu filele operelor pe ce rspundea prin care se simea purtat într-o lume României moderne, intim fiinei sale. Marii ctitori ai lor urma îi continuai de genialul i furtunosul fluviul m sufletul, ca într-o ap vie în Redactor: scldaser OABRIELA IONERCH secole, experiena lehnoredactor: CONSTANTA BRÂNCI care se adunase, trecînd prin însa,^ m care istoric a unui popor. Dintr-o vreme deasupra, cronica m epoca Bun de tipar: 2S.
    [Show full text]
  • Ţara Bârsei Revistă De Cultură 2015
    Consiliul Judeţean Braşov Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Ţara Bârsei Revistă de cultură 2015 Braşov, 2015 ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929) Revistă de cultură finanţată de Consiliul Judeţean Braşov şi editată de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025 Tel./fax: 0268.477.864 e-mail: [email protected] http://www.muzeulmuresenilor.ro Colegiul de redacţie: Valer Rus – redactor responsabil Cristina Seitz Marinela-Loredana Barna Ovidiu Savu Corectura: Carmen Andrei ISSN 1583-3119 Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor. Tipărit la TIPOTEX S.A. Braşov, Str. Traian Grozăvescu nr. 7 Tel: 0268.549.704 CUPRINS Simpozion „Mari geografi braşoveni” - 17 octombrie 2014 Cutremurele vrâncene – o provocare interdisciplinară 100 de ani de la naşterea academicianului Liviu Constantinescu Şerban DRAGOMIRESCU Cutremurele vrâncene – o provocare interdisciplinară. Centenarul naşterii academicianului Liviu Constantinescu. ...................................................................................................................9 Paul GEORGESCU Academicianul Liviu Constantinescu – profesor, cercetător – o personalitate de elită a geofizicii europene ......................................................................................................................................11 Gernot NUSSBÄCHER Din cronica cutremurelor din Braşov şi Ţara Bârsei..................................................................15 Dan LUNGU Protecţia antiseismică a clădirilor, o responsabilitate
    [Show full text]
  • The Dissolution of the Diocese of Caransebes and the Fate of Bishop Veniamin Nistor Under the Communist Regime
    THE DISSOLUTION OF THE DIOCESE OF CARANSEBES AND THE FATE OF BISHOP VENIAMIN NISTOR UNDER THE COMMUNIST REGIME Daniel ALIC Abstract: The old Diocese of Caransebes, institution that gathered around the Romanian society from Banat, had an unfortunate destiny. Following the political changes from Romania, occurring since 1948, the role and importance of Romanian Orthodoxy were considerably diminished by the communist regime. Due to the political enmities regarding the Church, the Diocese of Caransebes ended by fusion – on February 5, 1949 – with the Archbishopric of Timisoara. A year before this event occurred, the Theological Academy from Caransebes had to close its gates due to the same political reasons. Veniamin Nistor, ordained as bishop of Caransebes on August 24, 1941, in times of war and in a difficult period for the entire Romanian society, witnessed these dramatic changes in the life of the Church from Banat. Although he proved to be in many ways a true founder and organizer of the diocese through his spiritual, cultural and social vision, Bishop Veniamin Nistor was forced to leave his mission and withdraw from his diocese, as inmate, at Alba Iulia, where he served as an abbot of the Holy Trinity monastery (the Reunification Cathedral). The spiritual sufferings and the health problems caused by his forced departure from Caransebes hastened his death. On February 5, 1963, Bishop Veniamin Nistor passed away and was buried near hermitage St. John the Baptist – Alba Iulia, alongside two other bishops persecuted under the communist regime: Ioan Stroia, bishop of the Army, and Policarp Morusca, the first bishop of all the Romanians from the USA.
    [Show full text]
  • Timisoara: Fragility Curves for Out-Of-Plane Local Mechanisms of Collapse
    UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI PADOVA Dipartimento di Ingegneria Civile Edile e Ambientale Laurea Magistrale a Ciclo Unico in Ingegneria Edile – Architettura SEISMIC VULNERABILITY ASSESSMENT OF CLUSTERED BUILDINGS IN THE HISTORICAL CENTER OF TIMISOARA: FRAGILITY CURVES FOR OUT-OF-PLANE LOCAL MECHANISMS OF COLLAPSE RELATORE: Ch.ma Prof.ssa DA PORTO FRANCESCA CORRELATORI: Ch.mo Prof. CLAUDIO MODENA Ing. MARSON CLAUDIA Ing. MUNARI MARCO Ing. TAFFAREL SABRINA LAUREANDA: MARGHERITA ROVERATO ANNO ACCADEMICO 2014 / 2015 ACKNOWLEDGEMENTS I wish to express my sincere thanks to Prof. Francesca da Porto, supervisor of this thesis, and to Prof. Carlo Modena for the disposability shown and for the help provided in this thesis. My sincere thank you to Ing. Marco Munari, Ing. Claudia Marson and Ing. Sabrina Taffarel for the valuable guidance and the continuous encouragement as well as for the infinite patience. I am also grateful to the Polytechnic University of Timisoara for the help and the hospitality during the on-site activities and in particular I would like to thank Ing. Marius Mosoarca and Arch. Bogdan Demetrescu for the great disposability and the indispensable material provided. Thank you to my colleague and friend Claudia, with whom I spend the most part of my time and energy in the last months, to make enjoyable even the most difficult moments of this thesis. My heartfelt thanks to Elena, Giorgia and Linda, which join me and enjoy with me every day, and I mean literally every day, of these five years of University. My most beautiful academic memories are bond to you. I wish to express my deepest gratitude to my Family which has encouraged me and support me every day of my life, as well as tolerated me on my study periods.
    [Show full text]
  • ASTRA SALVENSIS -Revistă De Istorie Şi Cultură
    ASTRA SALVENSIS -Revistă de istorie şi cultură- AN III NUMÃR 6 Astra Salvensis-review of history Astraand culture, Salvensis year, a nIII, III, No. num 6, 2015ãr 6, 2015 EDITORIAL BOARD: Review edited by ASTRA Nãsãud Department, Salva Circle Mihai-Octavian Groza (Cluj- Napoca), Iuliu-Marius Morariu and (Cluj-Napoca), Diana-Maria ,,Vasile Moga” Department from Sebeş Dãian (Cluj-Napoca), Andrei Pãvãlean (Cluj-Napoca), Adrian Director: Ana Filip Iuşan (Cluj-Napoca), Grigore- Toma Someşan (Cluj-Napoca), Deputy director: Iuliu-Marius Morariu Andrei Faur (Cluj-Napoca), Gabriela-Margareta Nisipeanu Editor-in-chief: Mihai-Octavian Groza (Cluj-Napoca), Daria Otto (Wien), Petro Darmoris (Liov), Flavius Cristian Mãrcãu (Târgu- FOUNDERS: Jiu), Olha Soroka (Liov), Tijana Petrovic (Belgrade), Robert Ioan Seni, Ana Filip, Romana Fetti, Vasilica Augusta Gãzdac, Mieczokwski (Warsaw) Luminiţa Cuceu, Iuliu-Marius Morariu Translation of abstracts: SCIENTIFIC COMMITTEE: Daniela-Maria Stanciu PhD. Mircea-Gheorghe Abrudan, ,,Babeş-Bolyai” University, Cluj-Napoca; Gabriela-Margareta Nisipeanu PhD. Lecturer Daniel Aron Alic, ,,Eftimie Murgu" University, Reşiţa; PhD. Emil Arbonie, ,,Vasile Goldiş” University, Arad; PhD. Assist. Prof. Ludmila Bãlţat, ,,B. P. Haşdeu” University, Cahul; Covers: PhD. Lecturer Maria Barbã, ,,B. P. Haşdeu” University, Cahul; PhD. Prof. Nicolae Bocşan, ,,Babeş-Bolyai” University, Cluj-Napoca; Ana Platon (Cluj-Napoca) PhD. Assoc. Prof. Ioan Cârja, ,,Babeş-Bolyai” University, Cluj-Napoca; PhD. Luminiţa Cornea, Independent Researcher, Sfântu Gheorghe; Phd. Lecturer Mihai Croitor, ,,Babeş-Bolyai” University, Cluj-Napoca; PhD. Prof. Theodor Damian, The Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality/Metropolitan College, New York; Indexation: PhD. Dorin Dologa, National Archives of Romania, Bistriţa-Nãsãud Districtual Service; Ulrich’s Periodicals Directory, PhD. Prof.
    [Show full text]
  • From Budapest to Bucharest. the Parliamentary Elite of the Banat Before and After the Great War*
    FroM BudaPest to Bucharest. THE ParliaMentarY ELITE of THE Banat before AND AFTER THE Great War* Ovidiu Emil Iudean** Keywords: the Banat, political elite, Dualist Period, interwar period, prosopography Cuvinte cheie: Banat, elită politică, perioada dualistă, perioadă interbelică, prosopografie Even though the Banatians were loyal subjects of the Danubian Monarchy at the outbreak of World War I, they participated in the Great Union held in Alba-Iulia in the immediate aftermath of the global conflagration. The Romanians’ national desideratum had been accomplished by the end of the year 1918, but the process of the new territories’ social, economic and political integration within the Kingdom of Romania had barely just begun. Regionalism was to become one of the obstacles that would prove difficult to overcome on the pathway towards the completion of the integration process. As regards the political component of this integration, the multi-confessional and multi- ethnic character of the Banat, coupled with the tradition of activism in the area and the vast electoral experience of the population here, led this province to become a stronghold of regionalism. As the representatives of regional interests, the members of the Banatian political elite were to distinguish themselves as fundamental agents in this process, the degree to which this elite adhered to integration serving as a barometer of the phenomenon at large. In a critical analysis from 1935, Mihail Gropşianu made particular reference to this new Banatian elite, lamenting the situation
    [Show full text]
  • Opriş PRENUMELE: Ioan ADRESA: La Instituţie: Muzeul
    CURRICULUM VITAE INFORMAŢII GENERALE: NUMELE: Opriş PRENUMELE: Ioan ADRESA: la instituţie: Muzeul Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12, 030026 Bucureşti, România FAX : 0040 – 21 – 311.33.56 E-MAIL : [email protected] (e-mail privat [email protected]) DATA NAŞTERII: 9 iunie 1942 LOCUL NAŞTERII: Lechinţa de Mureş, jud. Mureş STAREA CIVILĂ: căsătorit, un copil ÎNĂLŢIMEA: 1,78 m GREUTATEA: 90 kg LIMBI STRĂINE: engleza – bine franceza – mediu HOBBY: Fotografia FIŞA ACADEMICĂ: • 1977–1983 – Studii de doctorat la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie, Cluj-Napoca. Subiect: Comisia Monumentelor Istorice – Secţia pentru Transilvania. Istorie şi activitate. Conducător: acad. Virgil Vătăşianu; diplomă de doctor în istorie (specialitatea istoria artei): 1983; • 1960–1965 – Studii la Universităţile „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca şi Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; diplomă de licenţă: 1965; • Liceul nr. 2, Turda, secţia umanistică; diplomă de bacalaureat: 1960. INIŢIERE ŞI RESPONSABILITATE PENTRU MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PUBLICAŢII: • Colocviu şi volum anual „Cotrocenii în istorie” (1992/1993); • Colocviu şi volum anual de „Artă decorativă” (1992/1993); • Volum documente „Cotrocenii în istorie” (1992/1993); • Conferinţele naţionale dedicate Patrimoniului Cultural Naţional (1993, 1994, 2001–2004). RESPONSABILITĂŢI ŞTIINŢIFICE / UNIVERSITARE: • profesor asociat la Universităţile „Athenaeum” şi „România de Mâine”, Spiru C. Haret, Facultatea de Urbanism şi Restaurare (1990–1995); • profesor de muzeologie
    [Show full text]
  • Dissertation
    DISSERTATION Titel der Dissertation „Andrei Şaguna and ‘The Organic Statute’“ Verfasserin Mag. Maria Stan angestrebter akademischer Grad Doktorin der Rechtswissenschaften (Dr. jur.) Wien, 2009 Studienkennzahl lt. Studienblatt: A 083 101 Dissertationsgebiet lt. Studienblatt: Rechtswissenschaften Betreuer: Univ. Prof. DDr. Ludger Müller [Betreuung zurückgelegt] TABLE OF CONTENTS PREFACE………………………………………………………………………………5 0. INTRODUCTION…………………………………………………………………..7 0.1 Overview of the research on the topic………………………………………………7 0.2 The period under research………………………………………………………….12 0.3 The sources………………………………………………………………………...12 0.4 Content and method ……………………………………………………………….14 I. HISTORICAL BACKGROUND………………………………………………….17 I.1 A historical outline of Transylvania until the end of the seventeenth century..17 I.1.1 From the Dacian State up to the Reform…………………………………………17 I.1.2 The Reform and its consequences in Transylvania………………………………24 I.2 Transylvania - a province of the Habsburg Empire……………………………28 I.2.1 Centralism and standardization versus historical privileged……………………..29 I.2.2 The church Union and its socio-political and religious consequences..………….34 I.2.3 The Orthodox Church after 1700; Canonical-jurisdictional matters……………..40 I.2.4 The ecclesiastical and social-political frame in the first half of the nineteenth century...............................................................49 II. THE FIRST YEARS OF ANDREI ŞAGUNA’S LIFE AND HIS ACTIVITY AS A VICAR-ADMINISTRATOR OF THE EPARCHY OF SIBIU …...………..57 II.1 Family roots……………………………………………………………………....57
    [Show full text]
  • Monografia Mocioni .. $3
    D!!·TEODOR 80115 . , . MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI .. $3 FUNDATIA PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ "REGELE CAROL II" - " , . -�: '. - - . ---' .' -. �. -- - . '. www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI www.dacoromanica.ro S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE 0 SUTA DOUAZECI $1 $ASE DE EXEM- PLARE NEPUSE IN COMERT, $1 ANUME : DOUAZEC1 $1 SASE DE EXEMPLARE PE HARTIE VIDALON, NUMEROTATE DELA 1 LA 26, $1 0 SUTA DE EXEMPLARE PE HARTIE VELINA VERGE MATA, NUME- ROTATE DELA 27 LA 126. www.dacoromanica.ro DR. TEODOR BOTI* MONO GRAFIA FAMILIEI MO CIONI BUCUREVrI FUNDATIA PENTRU LITERATURA1 ARTA REGELE GARDE H" 39, Bulevardul1939 Lascar Catargi, 39 www.dacoromanica.ro PREFA TA * Oamenii sunt trecAtori, faptele lor chiar sunt tre- atoare,iargAndirea lor rAmane vesnic ca o pecete a timpurilor *. Regele Carol II (SAptämana C5rtii, Mai 1935). Familia macedo-romema a Mocionestilor a avut destinul istoric sei indeplineasceí un apostolat national In viafa noastrei politicel, bisericeasceí, culturalit si economicei. Prin acest apostolat s'a intipilrit in paginile istoriei Romemilor beinelfeni si ardeleni din epoca renasterii lor, premer- ga'nd marelui eveniment al desrobirei prin infeíptuirea uniteífii noastre nalionale. Puf ini oameni din generafia zilelor noastre cunosc trecutul acestei familii nobile si faptele ei de altei data. Ceea ce au scris Vicenfiu Babes si Dr. Valeriu Branisce despre rolul si activitatea membrilor ei ilustri : Andrei si Alexandru, si-a pierdut din actualitate. Ca unul, care printr'un contact aproape zilnic, in limp de 3 ani, am cunoscut pe distinsii reprezentanfi mai Mira' ni ai acestei familii : pe Fugen, Alexandru f i Zeno, lar fafel de membrii ei din generafia mai temeirei am avut sentimentele si consideraliile unor legelturi sufletesti si de prietenie Inca' din anii copileiriei lor, m'am simfit moralmente obligai A' contribuí si eu, cu ceea ce stiu si pot, la inifiativa ce a luat-o fruntasul beineífean, Dr.
    [Show full text]
  • Ioan Opriș Alexandru Lapedatu În Cultura Românească
    Tehnoredactare, format PDF: Ana Damian Text & imagini: Fundația Lapedatu, © 2017 Toate drepturile rezervate Fundației Lapedatu Ediții pe hârtie: Editura: Științifică, anul apariției: 1996, nr. pagini: 362 ISBN: 973-44-0190-4 © 2017 Fundația Academia Civică pentru versiunea.pdf Acrobat Reader Este permisă descărcarea liberă, cu titlu personal, a volumului în acest format. Distribuirea gratuită a cărţii prin intermediul altor situri, modificarea sau comercializarea acestei versiuni fără acordul prealabil, în scris, al Fundației Academia Civică sau al Fundației Lapedatu sunt interzise şi se pedepsesc conform legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe, în vigoare. Fundația Academia Civică: www.memorialsighet.ro Fundația Lapedatu: [email protected] IOAN OPRIȘ ALEXANDRU LAPEDATU ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ Contributii̧ la cunoasterea̧ vietii̧ politice si̧ culturale romanê sti̧ din perioada 1918-1947 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ........................................................................................................................................................ 7 Cap. I. CUM SE ANUNȚA UN TÂNĂR CE VA SĂ FIE ÎN VIAȚĂ ........................................................................... 9 Cap II. LA ÎNCEPUTUL UNEI NOI EPOCI ................................................................................................................ 37 Cap. III. UNIVERSITAR ȘI OM POLITIC .................................................................................................................. 53 CULTURA ÎNSEAMNĂ POLITICĂ,
    [Show full text]