Monografia Mocioni .. $3
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
D!!·TEODOR 80115 . , . MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI .. $3 FUNDATIA PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ "REGELE CAROL II" - " , . -�: '. - - . ---' .' -. �. -- - . '. www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI www.dacoromanica.ro S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE 0 SUTA DOUAZECI $1 $ASE DE EXEM- PLARE NEPUSE IN COMERT, $1 ANUME : DOUAZEC1 $1 SASE DE EXEMPLARE PE HARTIE VIDALON, NUMEROTATE DELA 1 LA 26, $1 0 SUTA DE EXEMPLARE PE HARTIE VELINA VERGE MATA, NUME- ROTATE DELA 27 LA 126. www.dacoromanica.ro DR. TEODOR BOTI* MONO GRAFIA FAMILIEI MO CIONI BUCUREVrI FUNDATIA PENTRU LITERATURA1 ARTA REGELE GARDE H" 39, Bulevardul1939 Lascar Catargi, 39 www.dacoromanica.ro PREFA TA * Oamenii sunt trecAtori, faptele lor chiar sunt tre- atoare,iargAndirea lor rAmane vesnic ca o pecete a timpurilor *. Regele Carol II (SAptämana C5rtii, Mai 1935). Familia macedo-romema a Mocionestilor a avut destinul istoric sei indeplineasceí un apostolat national In viafa noastrei politicel, bisericeasceí, culturalit si economicei. Prin acest apostolat s'a intipilrit in paginile istoriei Romemilor beinelfeni si ardeleni din epoca renasterii lor, premer- ga'nd marelui eveniment al desrobirei prin infeíptuirea uniteífii noastre nalionale. Puf ini oameni din generafia zilelor noastre cunosc trecutul acestei familii nobile si faptele ei de altei data. Ceea ce au scris Vicenfiu Babes si Dr. Valeriu Branisce despre rolul si activitatea membrilor ei ilustri : Andrei si Alexandru, si-a pierdut din actualitate. Ca unul, care printr'un contact aproape zilnic, in limp de 3 ani, am cunoscut pe distinsii reprezentanfi mai Mira' ni ai acestei familii : pe Fugen, Alexandru f i Zeno, lar fafel de membrii ei din generafia mai temeirei am avut sentimentele si consideraliile unor legelturi sufletesti si de prietenie Inca' din anii copileiriei lor, m'am simfit moralmente obligai A' contribuí si eu, cu ceea ce stiu si pot, la inifiativa ce a luat-o fruntasul beineífean, Dr. Gheorghe Dobrin, jurisconsultul familiei, fost prefectsi senator, de a 14 eíptui o dorintii a mult regretatului Ionel Mocioni, lost prefect al Severinului, de a se scrie monografia familiei, idee imbrelfi- satei cu fora ceildura si de d-1 Antonia Mocioni, ultimul vleistar de parte bc7rbelleascd al ilusirei 1 amilii. Date fiind modestele mele mijloace nu pot avea pretenfia de a pu- blica o lucrare la fncillimea tuturor cerinfelor. Incontestabil, cadrele ei ar putea fi mai largi, informafiunile si anexele mai bogate si mai am& nunfite, daccl as fi fost in fericita situafie de a avea la indernd neí si pre- fiosul material istoric, pe care pornirile anarh ice f i revolufionare din toamna anuluí 1918 1-au risipit si In mare parte nimicit. www.dacoromanica.ro MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI Dar si in condifiile restreinse In care apare aceasta monografie, ea cuprinde o expunere suficient de documental' asupra trecutului farni- liei Mocioni si a activitafii desfäsuratel de membrii ei in viala publica romdneasceiar cuvântärileì operele lui Alexandru Mocioni, reprod use In text. si anexe, reflectectul, in autenticitatea lor, gandirile sale politice, sociale si filoso fice, parerilei convingerile manifestate in grelele situafii ale viefii politice si bisericesti a Romdnilor transilvaneni, sentimentele f i spiritul frian de care a fost stapdniti insuflefit el si ceilalfi luptatori nationali, pe care i-a dat Romemilor barra feni ci ardeleni in trecutul lor de robie, dari de mari speranfe, aceastel familie vrednica ci glorioasel. Arad, 29 lunie 1936. Iconomul stavrofor Dr. TEODOR BOT Rectora' Academiei Teologice ortodoxe romdne din Arad www.dacoromanica.ro ORIGINEA §I GENEALOGIA FAMILIEI MOCIONI Familia Mocsongi Mocioni e una din cele mai distinse familii romane dintre Tisa si Carpati, o familie care a intrat in istorie. Românii din Ardeal, Banat si Crisana, supusi stapanirii maghiare, pierzandu-si patura conducatoare, vechea lor aristocratie, in frunte cu puterniciii gloriosii Corvini, au famas pe pamantul zmis1irii lor ca un neam de tärani, in mare parte iobagi, legati glieii aserviti inte- reselor politice, religioasei economice ale unei oligarhii stapanitoare de Ora, dar straina de legea, limbai nazuintele lor. Prin eliberarea Ungariei de sub jugul turcesc la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui al XVIII-lea si prin trecerea Principa- tului Transilvanlei sub protectoratuli stapanireaHabsburgilor, a inceput i In viata poporului roman din aceste tad, o nouä era a evo- lutiei sale istorice. In aceastä epoca de reorganizare a tinuturilor des- robite, infaptuitä sub influentaideilor generoasealeveacului, de reprezentantii ifactoriiabsolutismului luminat, in acest timp de framantarii lupte, ce le provoacd in viata noastra nationala actul politic si religios al unirii unei parti din populatie cu biserica Romei, cand in urma acestei uniri Romanii ramasi credinciosi ortodwdei, unindu-si toate straduintelei aspiratiile spre o cat mai strânsa chegare a organizarii lor bisericesti distrusa si a constiintei nationale, primesc un fericiti considerabil imbold prin imigrarea din peninsula balcanicä a multor familii macedo-romane pe teritoriul imperiului habsburgic invecinat. COLONII MACEDO-RO1VIILNE IN UNGARIA Acesti colonisti, asezandu-se la Viena, la Pesta capitala Unga- riei, i in multe orase si tArguri 1) si practicand tot felul de negoturi, au intarit si in parte au creiat clasa sociala înstàrità i atat de folositoare de care aveam nevoe anume acea burghezie cu caracter ortodox din veacul al XVIII-lea si din prima jumatate a veacului al XIX-lea. 1) In judetul Aradului in cursul veacului al XVIII-lea aflAin negustorigreet* In Arad, Ghioroc, Cuvin, CovAsint, Gala, Agri§, PAncota, Simand, Otlaca, Sicrául Chereciu, Siria, Pecica, Socodor, Minis §i SilvAr§in. In Timi§oara erau In anal 1739 doisprezece negustori macedo-romAni veniti din Moscopolea. (Victor Papacostea, Teodor Anastasie Cavatioti, pag. 11, nota subl. 3). www.dacoromanica.ro 8 MONOGRAFIA FAMILIEI MOCIONI Aceste colonii « grecesti »1), Cu o puternicAiactivä constiintä ortodoxä,i cu o situatie inteun timp dominantä in comertul tärii, se organizeazà, sub scutul privilegiilor ce le obtinurä dela stäpânirea care avea tot interesul sà promoveze industria si comertul, in comuni- täti religioase. Clädesc biserici in localitàtile unde s'au asezat, iarin unele,infiinteazdi sustin scoale. Cetäteni loialii folositori, ei se in- cadreazd in viatai organizatia economicgi socialä a oraselor, in cari intoleranta religioasäi nationalä zädärnicise mai inainte pätrunderea elementului românesc. Prin iscusintai härnicia lor, unii din acesti colonisti macedo- români îi agonisesc averi considerabile. Buna starea materialä serviciile ce le aduc patriei noui, fac posibild pätrundereai ascen- siunea lor in clasa privilegiatä a nobililor, obtinând titlurii ranguri nobiliare. Unele familii macedo-române, ca aceea a baronului Sina 2), Dumba, Dera de Moroda, Dadányi, etc., se asimileaz6 prin avere, culturá legAturi familiare cu Malta aristocratie si se contopesc in ea, pAstran- du-si numai religia ortodoxä. Altele, de pildd familiile contelui Nako, Manasse, Deák-Pescari, si-au pierdut credinta, renegändu-si limba legea româneascA. Incepand cu jumätatea a doua a secolului al XIX-lea, multe alte familii macedo-române din indepärtatele orase ale Ungariei au cäzut pradämaghiarizärii. Träind departe de teritoriul etnic românesc, inteun mediu social strdini neputänd da copiilor lor o educatie roma- neascd, si-au pierdut cu thnpul nationalitatea, iar sub presiunea pu- ternicului curent de maghiarizare s'au contopit etniceste cu burghezia maghiarä. In decursul veacului al XIX-lea negotul trecand in mâinile Evreilor, familiile acestea au scdpätati materialiceste, astäzi existand numai resturi din infloritoarele lor colonii de odinioarà, grupate in jurul bi- sericilor inzestrate cu averi de cätre inaintasii lor. Coloniile macedo-române, ce se asezará In cursul veacului al XVIII-lea pAnä In cele mai 1ndepärtate orase ale Europei, au fost considerate drept colonn gre- cesti, iar membrii lor numiti chiar si de catre Romanii din Banat si Ardeal Greci. Aceasta greseala se explica prin faptul ea, neavand o bisenca si o literatura nationala proprie, In dialectul lor, pe care 11 Intrebuintau numai In cercul restrdns al familiei, ei s'au adapat la izvoarele culturii grecesti, de care nu s'au instrainat curând nici In noua lor patne. Simeon Sina, ultimul barbat al familiei Sina de origina' preoteasca din Moscopolea a murit la 15 Aprilie 1876, la Viena. Tata] san, Gheorghe, care cu sopa sa Dera, vorbea In dialectul macedo-romdn, nu i-a dat o crestere romaneasca. Din averea de 45 milioane flonni, ce a mostenit-o dela tatal s'al], a cheltuit mult pentru scopuri culturalei umanitare. Dar din multele lui acte de binefacere, Bomanii putin au beneficiat. Därnicia lui s'a revarsat mai mult asupra Grecilor, Maghiarilor, Sarbilori Nemtilor. Putina avere l'Amasa dela el au mosternt-o fiicele sale: una maritata' Cu un Neamt, alta cu un Francez, iar dona' cu Principii romAni, Mavrocordati Ipsilanti. (Albina, Nr. 35/1876). www.dacoromanica.ro ORIGINEAI GENEALOGIA FAMILIEI MOCIONI 9 Printre familiile macedo-romdrie, cari creiat o bund stare ma- teriard f i o Malta situatie sociald, este ci familia nobilet a Mocione.,stilor, care însd ca o exceptie onorabilg pcIstrat caracterul ei or- todox f i romdnesc. ORIGINEA FAMILIEI MOGIONI Despre originea familiei Mocioni ne da importante informatiuni pretioasa lucrare:« Studii Istorice asupra Romdnilor din Peninsula Balcanicei »1), a profesorului Ioan Caragiani 2) dela Universitatea din