Parastasele Unirii UNIONISTI , DEPUTAȚI, DELEGAȚI Aveți La Îndemână Aproape 400 De Nume

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Parastasele Unirii UNIONISTI , DEPUTAȚI, DELEGAȚI Aveți La Îndemână Aproape 400 De Nume (…) De vom păzi unirea Si „Crezul din strămosi” Vom fi si jos, în lume, Si-n ceruri, gloriosi! (...) Parastasele Unirii UNIONISTI , DEPUTAȚI, DELEGAȚI Aveți la îndemână aproape 400 de nume. De ce?! Unirea Moldovei si a Țării Românesti, 24 ianuarie 1859 A Vasile Alecsandri Vasile Alexandrescu (Urechia) B Nicolae Bălcescu Vasile Boerescu George Barițiu Simion Balint Dimitrie Brătianu Ion Brătianu C Alexandru Ioan Cuza Alexandru Candianu Timotei Cipariu D Carol Davila E F G Grigore Grădisteanu Ion Ghica H Iosif Hodos I Avram Iancu J K Mihail Kogălnicieanu L M Eftimie Murgu V. Mălinescu N Nifon , mitropolitul Țării Românesti Costache Negri O Alexandru Odobescu P Gheorghe Petrescu Bogdan Petriceicu Hasdeu Alexandru Papiu Ilarian R Alecu Russo C.A.Rosetti S Sofronie Miclescu, mitropolitul Moldovei George Sion S T Ț U V X Z Unirea 1918 BASARABIA, 27 Martie1918 (stil vechi) Deputați care au votat pentru Unire: A Nicolae Alexandri Elena Alistar B Ion Buzdugan Ilarion Buiuc Constantin Bivol IgnaOie Budisteanu Teodor Bîrcă Nicolae Bosie-Codreanu Stefan Botnarciuc Gheorghe Buruiană Teodosie Bîrcă Vladimir Bogos Vladimir Budescu Alexandru Baltag C Anton Crihan Ion Creangă Afanasie Chiriac Dimitrie Cărăus Ion Corduneanu Grigorie Cazacliu Anton Caraiman Pavel Cocarlă Ion Costin Vladimir Ciorescu Grigorie Cazacliu Vladimir Cazacliu Nicolae Cernăuțeanu Nicolae Ciornei Vasile Cijevschi Vasile Cerescu Nicolae Cernof D Dimitrie Dragomir Felix Dudchievicz Dimitrie Dron E Boris Epure Pantelimon Erhan F G Nicolae Grosu Vasile Gafencu Simeon GaliOchi Vasile Ghențul Andrei Găină Alexandru Groapă H Pantelimon Halipa Teodor HerOa I Ion Ignatiuc Ion InculeO Teofil Ioncu J K L Vasile Lascu M Nicolae Mămăligă Mihail Minciună Anatolie Moraru Alexandru Moraru Dimitrie Marța Gheorghe Mare Mihail Maculețchi Dimitrie Marghitan Vasile Mândrescu Zamfir Munteanu N Teodor Neaga Gheorghe Năstas O Constantin Osoian P Gherman Pîntea Ion Pelivan Efimie Palii Ion PascăluOă Petru Picior-Mare R S Elefterie Siniclie Nicolae Suruceanu Timofte Silitari Chiril Sberea Nicolae Sacară Andrei Scobioală Chiril Spinei Gheorghe Stavro Teodor Suruceanu Nicolae Soltuz Constantin Stere Iacov Sucevan Ş T Gheorghe Tudor Ion Tudose Grigore Turcuman Ț Leonida Țurcan Vasile Țanțu U Teodor Uncu V Ion Valuță X Z Vitalie Zubac Unirea Bucovinei cu România , 28 noiembrie 1918 (18 noiembrie pe stil vechi) Dionisie Bejan Vasile Bodnărescu Iancu Flondor Ion Nistor Doru Popovici Sextil Puscariu Vladimir de Repta, mitropolit Radu Sbiera L. Tomoioagă. ARDEAL Alba Iulia 1 Decembrei 1918 Aproape în totalitate români ardeleni, dar am reținut , din România de atunci și numele unor unioniști de seamă. A Ion Agârbiceanu Vasile Alecsandri Ioan Arion Dumitru Antal Tiron Albani Grigore Antipa B Tiberiu Brediceanu Zaharia Bârsanu Vincențiu Babes George Barițiu Valeriu Braniște Ion I. C. Brătianu Simion Bărnuțiu Nicolae Bălcescu George Barițiu Victor Babeș Constantin Bucșan Sever Bocu Coriolan Brediceanu Florea Bogdan Sebastian Bornemisa Victor Braniște Paul Brătăsanu C. Banu N. Basilescu Coriolan Băran Lucian Blaga Augustin Bunea Ioan Bordea Nicolae Bălan Aurel Boteiu Caius Brediceanu Valeriu Boeriu Băncilă, colonel P.A.Botian Ion Borșianu-Deda Victor Bontescu Avram Borcuția Ion Bianu Ioan Bogdan Andrei Bârseanu Valer Branisce Romul Boilă C Ilarie Chendi Roman Ciorogaru Alexandru Ciurcu Iuliu Cioroianu George Coșbuc Ioan Cantacuzino Timotei Cipariu Ion Luca Caragiale Alexandru Ciura Gheorghe Crișan Ioan Ciordaș Ion Chinezu Partenie Cosma Vasile Chindriș Ionel Colbazi Aurel Cosma Nicodim Cristea Aurel Chirilă Miron Cristea, episcop I. Ciser Alexandru Chiș Ambroziu Chețan Constantin Coandă, general, Presedintele Consiliului de Ministri D D. Drăghicescu Aurel Dobrescu Silviu Dragomir Filaret Doboș Mircea Djuvara Sever Dan Elie Daianu Emil A. Dandea Vasile Dunea Zeno Dumitrescu Victor Deleu Pavel Dârlea Dimitrie Onciul Ovid Densușianu Iulian Domsa E Mihail Eminescu (La 1 Decembrie 1918, ar fi fost în deplină activitate creatoare. Martir pentru Unirea Transilvaniei cu România. Participare spirituală) Victor Eftimiu Iuliu Enescu Ion Enescu Aurel Esca Ioan Erdely F N. Fleva Nicolae Filipescu Emil D. Fagure Anton Frâncu Alexandru Fodor Ioan C. Flodor Ioan Fluieraş Ferdinand, regele G Octavian Goga Ion Ghica Al.G. Golescu Emil Gărleanu Gheorghe Giugla Onisifor Ghibu Ioan Al. George Ion Grămadă I.Gherman Gheorghe Grigorovici Ovidiu Gritta Petru Groza Vasile Goldiş Enea Grapini H Octavin Hadârnău Solomon Haliţa Ioan Holos Ioan Harsia Ovidiu Hulea Iuliu Hosu Emil Haţieganu I C.Istrati Tache Ionescu Nicolae Iorga Toma Ionescu Avram Iancu Stefan Octavian Iosif Avram Imbroane Emil HaOieganu Vasile Ilea J Iosif Jumanca K Mihail Kogălniceanu L Vasile Lucaciu, preot Traian Lalescu Nicolae Lupu Petre Liciu Ioan Lupaş Epaminonda Lucaciu Alexandru Lapedatu Aurel Lazăr State Leonte, general Ion Lapedatu Eleonora Lemeny M Iuliu Maniu Simion C. Mândrescu Gheorghe G. Mironescu Petru Maior Corneliu Moldovan Teodor Mihali Victor Mihali, mitropolit greco-catolic Ioan Meţianu, mitropolit ortodox Ioan Moţa Dimitrie Marmeliuc Vasile Macrea Iacob Mureşianu Constantin Mille George Moroianu Ioan Marciac Dominic Medrea Florian Medrea Ioanichie Mărgineanu Ioan Mihuţiu Sever Miclea Sabin Manuilă Theodor Mihali Traian Mosoiu, general Victor Macavei Dumitru Man Simion Mehedinţi N Costache Negri Voicu Niţescu Paul Negulescu Alexandru Nicolaescu Vasile Nicolaescu Ioan Fekete Negruţiu Teodor Neş Iacob Negruzzi Ioan Nedelcu O Gheorghe Ocăsanu V.C. Osvadă Ioachim Obadă LaurenOiu Oanea Gavril Osianu P Gheorghe Pop de Băsesti Alexandru Papiu Ilarian Vasile Părvan Cincinat Pavelescu Stefan Ciceo Pop Aurel C.Popovici G.G.Pietraru N. Petrescu Valeriu Pop Emilian Piso Gheorghe Popovici Victor Precup Ionel Pop Ariton Popa Constantin Prezan, general Rubin Patiţa Ioan C. Pop Zenovie Pâclisanu Emil Petrovici Petre Poni Vasile Pârvan Ioan I. Papp, episcop Mihai Popovici George Purdea R Ioan Raţiu Ion Rusu-Şirianu N.I.Rusu George Rotică I. Rusu-Abrudeanu Ionel Rişca Teodor Roxin Florian Rusu Demetru Radu, episcop Iosif Renoiu Stefan Rosianu Rusan, protopop Alexandru Roman S Ioan Suciu Ioan Slavici Gheorghe Secăşanu Vasile Stoica Toma Stelian Mihail Sadoveanu C. Sandu-Aldea Ioan U. Soricu Gheorghe Stoica E. Slusanschi Nicolae Stoica Ioan Sârbu Nestor Săhleanu Alexandru Socaciu Isopescu-Grecul Vasile Stroescu Virgil Solomon Vasile Suciu Marius Strijon Vasile Saftu Basil Surdu S Barbu Stefănescu Delavrancea Iosif Sterca SuluOiu Iosif Schiopul T Octavian C. Tăslăuanu Orest Tafrali George Tofan Emil Turtureanu Horia Teculescu Ioan Teculescu Iosif Tărău Iulian Trifu Nicolae Titulescu ł GheorgheŢiţeica U V.A.Urechea Ion Ursu Vasile Urzică V Mihai Vodă Viteazu Elena Văcărescu Traian Vuia Iosif Vulcan Alexandru VlahuOă Ioan Vidu Aurel Vlad Nicolae Vitcu Virgil Vlad Alexandru Vaida-Voivod Camil Velican Nicolae Valea-Hoscu X A.D.Xenopol Y Z Ion Zârnoveanu Dragi preoţi si crestini, Numele unificatorilor de Ţară, pot fi găsite în cărţile de specialitate. Ele se află în oricare bibliotecă din România, inclusiv în cele comunale. Lipsesc numele celor mai mulţi parlamentari care au votat Unirea din 1859, dar si a multor unionisti care au desfăsurat o activitate care intră în patrimoniul unionistilor. La fel, lipsesc multe nume din categoria celor care au votat Unirea Bucovinei. Lipsesc multe nume din categoria acelora care desi nu au fost delegaţi sau deputaţi pentru a vota Unirea, au desfăsurat o activitate care îi onorează si-i înscrie si pe ei în patrimoniul unificatorilor de Ţară, în categoria celor vrednici de pomenire. Lipsesc aproape toate numele delegaţilor din întreaga Transilvanie-1228 delegaţi. Din nefericire numele lor, din multe localităţi, au fost lăsate în uitare, desi ar fi trebuit să fie pomeniţi în fiecare an, pe fiecare, după numele său. Si nu sunt puţini. Spre exemplu, din satul Agris, comuna Iara, judeţul Cluj-Napoca, au plecat spre Alba Iulia 25 de feciori, dintre ei, Ioan Arion, stegarul, martirul Unirii de la 1 Decembrie 1918, împuscat în gara Teius, de către ungurii imperiali, pentru că era român si participa, de nestăvilit, precum ceilalţi români ardeleni, la constituirea statului naţional unitar român! Se refăcea unitatea teritorială a Daciei! Pomenirea acestora, din toate localităţile din care au pornit spre Alba Iulia, este obligatorie! Am reţinut si numele unor delegaţi care au ajuns la Alba Iulia, pentru 1 Decembrie 1918, din toată România si când spunem din toată România avem în vedere si Bucovina si Basarabia. Fii localităţilor acestor făptuitori de istorie românească îsi mai amintesc de ei, de sutele de unificatori de Ţară?! Sute? Inexact. Îsi amintesc de Neamul Românesc, receptiv si eroic până la marea jertfă de sânge, din acei ani?! Si când spunem îsi mai amintesc de ei, ne gândim la readucerea lor în actualitate, în inima si mintea celor care vieţuim azi si tot asa din generaţie în generaţie. Doar asa ne asigurăm dăinuirea ! Unirea în cuget si simţiri trebuie reactivată mereu, menţinută, ca o sfântă comoară! Pomenirea martirilor de pe Monumentele Eroilor din toată ţara, de Ziua Eroilor, este obligatorie. Si e foarte bine că îi pomenim. Îi pomenim si atât? În câte localităţi sunt pagini scrise despre acesti martiri pentru unificarea României? Despre familia lor. Avem în acest articol aproape 400 de nume. Nu sunt multe, pentru o ţară, pentru atâtea si atâtea localităţi în care s-au născut sau au trăit o vreme! Sunt ai nostri, ai tuturor, din toate localităţile din România, sunt si ai românilor de dinafara graniţelor Ţării. Dragi preoţi si
Recommended publications
  • Descoperim Eroi În Localitate La Noi
    KÖrber Stiftung DESCOPERIM EROI ÎN LOCALITATE LA NOI Culegere de lucrări ale participanților în concurs, ediția 2019-2020 U T I N E R T R I N C E P E R C S E R T U Ă C T O N R O I C MOLDOVA ISTORIE LOCALĂ CHIŞINĂU, 2020 CZU 94(478)(082)=135.1=111=161.1 D 34 Această lucrare este O CULEGERE de fragmente din cercetările elevilor, precum și a unor lucrări integrale, elaborate în cadrul proiectului de studiere a istoriei locale ”Concurs Istoric 2.0” desfășurat în perioada Iunie 2019-decembrie 2020. Concursul este axat pe căutare și descoperire, nu doar în documente oficiale și arhive de stat, ci în evenimente de familie și în arhive personale, în colecții de fotografii și videoteci de familie, în surse din muzeul localității, etc. Deși la sunt în cea mai mare parte la prime încercări, autorii, elevi de gimnaziu și liceu, au manifestat tenacitate și entuziasm pentru a identifica și aduce în prim plan EROII – în accepția concursului nu atât personalități marcante, arhicunoscute și onorate în public, cât oameni de rând, adesea membri ai familiei sau comunității, care au pus umărul la crearea ”istoriei mari”. Organizatorii proiectului, asociațiile obștești DVV International Moldova și ANTIM, exprimă sincere mulțumiri finanțato- rilor, profesorilor-îndrumători, elevilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a activității. Opiniile exprimate în articolele acestei publicații de către fiecare dintre autori nu reflectă în mod necesar poziția editorului sau a responsabililor de ediție. Publicația sau părți ale acesteia pot fi reproduse numai cu condiția mențio- nării corespunzătoare a sursei.
    [Show full text]
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Evoluția Învățământului Primar Și Secundar În Basarabia (1918-1940)
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ȘI ARHEOLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U: 94(478)„1918/1940”: 373.3/.4(043.3) CREȚU VASILE EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Teză de doctor în istorie Conducător științific: PaladePALADE Gheorghe, Gheorghe, doctor doctor în istorie,în istorie, confer universitarconferențiar universitar Conducător științific: PETRENCU Anatol, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Autorul: CREȚU Vasile CHIȘINĂU, 2020 © CREȚU Vasile, 2020 2 CUPRINS ADNOTARE...............................................................................................................................5 LISTA ABREVIERILOR.........................................................................................................8 INTRODUCERE.......................................................................................................................9 1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE REFERITOARE LA EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA (1918-1940)..............16 1.1. Dimensiunea istoriografică a învățământului primar și secundar în Basarabia interbelică..16 1.2. Sursele documentare cu privire la evoluția învățământului primar și secundar în Basarabia (1918-1940).................................................................................................................................29 1.3. Concluzii la capitolul 1.........................................................................................................37
    [Show full text]
  • 20 Devin Periculoşi. Conducătorii Celor Din Urmă Se Declarau „Arhangheli
    devin periculoşi. Conducătorii celor din urmă se declarau „arhangheli” sau „tătuni” şi prin fărădelegile lor au discreditat întreaga mişcare. Adepţii inochentismului au promovat o activitate antisovietică intensă, motiv din care au fost acuzaţi că adăpostesc în peşteri toţi inamicii puterii sovietice („ocupanţi şi spioni români”), precum şi arme pregătite contra statului sovietic. Inochentiştii îndemnau lumea să nu intre în colhozuri, să nu achite impozitele către stat, să nu participe la alegerile din soviete şi să nu se înroleze în armată. Ei prevesteau prăbuşirea puterii sovietice şi reinstituirea regimului monarhic ţarist. Din acest motiv, mulţi adepţi au fost omorâţi, deportaţi sau au abandonat curentul pentru a supravieţui. O bună parte din inochentişti însă n-au abandonat curentul. În regiunile Balta şi Odesa, de exemplu, întâlnim şi astăzi comunităţi compacte de inochentişti, care au păstrat limba română şi obiceiurile naţionale până în prezent. Inochentiştii, cu excepţia celor radicali, au fost cei mai evlavioşi creştini, frecventau Biserica cel mai mult şi cereau ca preotul să corespundă moral statutului său şi să ie un model. Aşadar, ieromonahul Inochentie a fost un mare părinte basarabean, care toată viaţa şi-a închinat-o slujirii lui Hristos şi oamenilor. Meritul curentului fondat de Inochentie a constat în faptul că a precedat şi a pregătit mişcarea de eliberare naţională din 1917-1918, unind românii basarabeni şi transnistreni în lupta pentru limba română şi religia creştină. Recomandat Anatol PETRENCU, dr. hab., prof. univ. VLADIMIR CRISTI – DIRECTOR ŞI MINISTRU DE INTERNE AL BASARABIEI (1917-1918) Iulian CRIMINCEANU Nu putem vorbi despre mersul istoriei, fără a vorbi şi despre rolul unor personalităţi, care au făurit-o.
    [Show full text]
  • Istoria Primului Control Administrativ Al Populaţiei României Întregite Din 24 Aprilie – 5 Mai 1927
    NICOLAE ENCIU* „Confidenţial şi exclusiv pentru uzul autorităţilor administrative”. ISTORIA PRIMULUI CONTROL ADMINISTRATIV AL POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎNTREGITE DIN 24 APRILIE – 5 MAI 1927 Abstract The present study deals with an unprecedented chapter of the demographic history of in- terwar Romania – the first administrative control of the population from 24 April to 5 May 1927. Done in the second rule of General Alexandru Averescu, the administrative control had the great merit of succeeding to determine, for the first time after the Great Union of 1918, the total number of the population of the Entire Romania, as well as the demographic dowry of the historical provinces that constituted the Romanian national unitary state. Keywords: administrative control, census, counting, total population, immigration, emigration, majority, minority, ethnic structure. 1 e-a lungul timpului, viaţa şi activitatea militarului de carieră Alexandru DAverescu (n. 9.III.1859, satul Babele, lângă Ismail, Principatele Unite, astăzi în Ucraina – †3.X.1938, Bucureşti, România), care şi-a legat numele de ma- rea epopee naţională a luptelor de la Mărăşeşti, în care s-a ilustrat Armata a 2-a, comandată de el, membru de onoare al Academiei Române (ales la 7 iunie 1923), devenit ulterior mareşal al României (14 iunie 1930), autor a 12 opere despre ches- tiuni militare, politice şi de partid, inclusiv al unui volum de memorii de pe prima linie a frontului1, a făcut obiectul mai multor studii, broşuri şi lucrări ale specialiş- tilor, pe durata întregii perioade interbelice2. * Nicolae Enciu – doctor habilitat în istorie, conferenţiar universitar, director adjunct pentru probleme de ştiinţă, Institutul de Istorie, mun.
    [Show full text]
  • Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17
    Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17 MARCH 27, 1918, THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA, THE FIRST LINK IN THE MAKING OF THE GREATER ROMANIA Jipa ROTARU Abstract. There are, in the history of peoples, events of great significance and national value. Such an event was on March 27, 1918, when under extreme conditions, under foreign occupation, the Country Council (the legislative body of Bessarabia elected by the people) decided to unite the Romanian province between the Pruth and Dniester with the mother country, Romania. The act of the union of Bessarabia with the country was reckoned by the great historian Gheorghe Buzatu, one of the astral moments of Romanian becoming, along with January 24, 1859, May 9, 1877 and December 1, 1918. The special significance of this event consisted in the fact that, the Union of the Bessarabian people, freely expressed in March 1918, opened the series of three fundamental moments, the plebiscite assemblies in Chişinău, Cernăuţi and Alba Iulia, through which the Romanian people made their full national unity. The Revolutionary-National Movement in Bessarabia in the years 1917-1918, which culminated in the return of the Romanian land between the Pruth and Dniester, self-embedded in the Tsarist Empire more than 100 years ago, during the First World War, in close connection with the Russian revolution that broke out in the spring of 1917, but also with the extensive upheavals in the struggle for self- determination of the oppressed peoples of the three empires: Tsarist, Austro- Hungarian and Ottoman.
    [Show full text]
  • Saeculum81 Layout 1.Qxd
    editorial Mircea Dinutz CURSA PENTRU PREMIUL NOBEL Dacă n-ar fi curs atâta amar de cerneală pe acest poate, de vreme ce Suedia n-a obţinut mai mult de subiect, ajuns – din perspectiva unora – prioritate na- şapte Premii Nobel, supuşi greşelilor şi presiunilor/ma- ţională, dacă nu s-ar fi exprimat atâtea păreri (contra- nipulărilor de orice fel, inclusiv de natură politică. Toate dictorii), atâtea temeri şi speranţe legate de o eventuală astea nu fac, însă, ca Înalta Distincţie să-şi fi pierdut din încoronare a unui scriitor român cu cel mai râvnit pre- prestigiu şi fascinaţie, întreţinute şi prin mijloace media- miu din lume, ademenitor nu numai prin gloria ce s-ar tice, atâta timp cât nu se poate pune la îndoială faptul revărsa asupra norocitului autor, dar şi asupra unei în- că măcar jumătate dintre laureaţi au meritat premiul cu tregi literaturi, după cum îşi imaginează cei mai optimişti prisosinţă: Thomas Mann, Wladyslaw Reymont, Rabin- dintre noi, – dacă ne-am păstra luciditatea – am consta - dranath Tagore, Eugene O’Neill, Eugenio Montale, ta cu uşurinţă că unii laureaţi, pe care nici măcar Nobe- Saint-John Perse, Ernest Hemingway, Yasunari Kawa- lul nu i-a putut scoate din anonimat, decât vremelnic, bata, Hermann Hesse, Odysseas Elytis, Mario Vargas nu au provocat un interes special pentru literatura na- Llosa… A te afla într-o asemenea companie mai mult ţională, căreia îi aparţineau: Maguib Mahfauz (Egipt), decât onorantă poate fi visul, aspiraţia secretă a oricărui Wole Soyinka (Nigeria), V.S. Naipaul (Trinidad-Tobago) scriitor de pe planeta Pământ, lucru firesc, atunci când ori Derek Walcott (Sfânta Lucia).
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Cartile Populare in Literatura Romana Vol. I
    5%RTOjAN CRILE^ LITERATURA RdMNfiS^ CUVÎNT ÎNAINTE • de N. CARTOJAN DAN ZAMFIRESCU POSTFA de MI HAI MORARU CRILE POPULARE IN LITERATURA ROMÂNEASC * EPOCA INFLUENEI SUD-SLAVE Ediie îngrijit de ALEXANDRU CHIRIACESCU Prezentare grafic: VAL MUNTEANU EDITURA ENCICLOPEDIC ROMÂN BUCURETI, 1974 ' 162M CARTOJAN NICOLAE POPULARE SI STUDIUL CRlLOR * ÎN LITERATUftA ROMÂNEASCA litera- Dei a lsat o reputat sintez de Istoria îmbrieaz aproape turii române vechi, în care fost i a rmas, întreaga materie, Nicolae Gartojan a literaturii noastre vechi, în ipostaza de cercettor al bste omul unei singure iubiri: crile populare, dar temeinic, ogorul pe care a pit cu modestie, Facultii de atunci cînd nu prsise înc bncile pe care 1-a des- litere a Universitii bucuretene; dîndu-i ocol, i-a în mare parte, cruia, elenit mai însemnat hotarele, i de pe care a cules cele bogate roade. scrieri cu "Nicolae Gartojan a fost, pentru aceste noiunea de un caracter aa de felurit, incluse în ce Blcescu i Kogalniceanu « cri populare », ceea mai strlucit apoi'lorga, au fost pentru genul cel literatura veche: cronicile. al creaiei originale din care i-a simit întreaga A fost,' adic, învatul care le studia i fiin contopit cu filele operelor pe ce rspundea prin care se simea purtat într-o lume României moderne, intim fiinei sale. Marii ctitori ai lor urma îi continuai de genialul i furtunosul fluviul m sufletul, ca într-o ap vie în Redactor: scldaser OABRIELA IONERCH secole, experiena lehnoredactor: CONSTANTA BRÂNCI care se adunase, trecînd prin însa,^ m care istoric a unui popor. Dintr-o vreme deasupra, cronica m epoca Bun de tipar: 2S.
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]