DOCSLIB.ORG

Octavian Goga

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Octavian Goga Octavian C. Tasratianu .W Octavian Goga Amintiri 4:1 Bucovina" I.E. Toroutiu, Bucure0i 1 9 ,3 9 Pretul: Lei 100. OCTAVIAN GOGA SPOVEDANII XI. OCTAVIAN C. TASLAUANU OCTAVIAN GOGA -AMINTIRI SI CONTRIBUTII LA ISTORICUL REVISTEI cLUCEAFARULx- PARTEA I EPOCA BUDAPESTANA <4 BUCOVINA X,I E. TOROLITIU, BLICLIRESfI 1 939 PARTEA I EPOCA BUDAPESTANA 1902-1906 Incepusem sä scriu un studiu mai restreins despre Octavian Goga, destinat pentru volumul Contim- poranii, care, dupà sfarsitul zilelor mele, va incheia ciclul Spovedaniilor. Nu m'am gandit, di Goga va avea norocul sci piece inaintea mea. Dupeice s'a dus, m'am hotarit sa astern pe hartie o serie de amintiri din trecutul sbuciumat trait impreund cu el. Lucrarea de faja, desi a luat proporfli nepreva- zute, e numai o contribujie la biografia si la des- voltarea talentului lui Goga in prima laza a acti- vitajii sale poetice. Poate se vor mai gasi si OH cari sa-si scrie amintirile despre poetul Ardealului. Unii se vor hotari, poate, sa cerceteze in ama- nunte, pe bath de documente, viaja acestui suflet fara astampar. Amintirile mete despre Goga nu se puleau des- Orli de revista Luceafärul", de aceea am istorisit o blind parte si din trecutul acestei publicajii, care a lasat o ddra de lumina in miscarea culturala a Ardealului inainte de isbucnirea razboiuluidin 1914. Un studiu complet despre Octavian Goga nu se va putea scrie pand cdnd nu se va aduna si pu- blica, intr'o edijie critica, tot ce a scris qi tot ce a vorbit poetul si omul politic. 0 astfel de lucrare 7 ar fi cel mai frumos si cel mai durabil monument care ar eterniza memoria lui Goga. Nu stiu dacii se va geisi cineva sd o facd. Din arhiva revistei Luceafdrul" au dispetrut, in cursul reizboiului, leizi intregi de manuscrise`si--4e corespondentei, intre cari foarte multe de ale lui Goga, de o deosebitd valoare pentru reconstituirea biografiei multora dintre colaboratorii revistei. Mi s'a spus, cei, dupeice am trecut muntii in Romania, in 1915, siguranta ungard le-ar fi transportat din locuinla mea dela Sibiu la Cluj, spre a le cerceta. Dacei s'ar,rla de urma lor, rog pe cei ce le-ar gdsi sei mi le trimitei, fiindcei nimeni, afard de mine, nu le poate utiliza si interpreta cum se cuvine. Rog sei mi se trimitei, in original sau in copie, orice documente privitoare la viala si activitatea lui Goga, ca sei le pot intrebuinja fie intr'o noud editie a lucriirii de fald, fie in partea a doua a acestei lucrdri, care va cuprinde epoca sibiand dela 1906-1914. O. C. T. Bucuresti, Str. Bruxelles 11bis 8 CAPITOLUL I 1902 3 : ANII DE MIZERIE SI DE DIBUIRI. 1. Incepusem sa scriu amintirile mele despre acest orn, care a avut un rol important in viata mea. Scriam fara program, in orele libere, cand si cum puteam. Tocmai voiam sa le reiau, cand am primit vestea stingerii lui fulgeratoare la Clucea. unde isi avea resedinta de vara si de odihna. M'am hotarit sa revizuesc tot ce am asternut pe har tie si sa dau o forma definitiva amintirilor rnele despre acest tovaras dela Luceafarul". Incep lu- crarea indata dupa inhumarea lui $i cine $tie and o voiu termina. Craiasa lumii a respectat ordinea de pe revista : Al. Ciura, Octavian Goga. Am mai ramas eu. Nu stiu cat imi va dai mie ragaz sa mai traesc $i nu stiu daca sanatatea imi va ingadui sa duc Ia bun sfarsit cele planuite. Intr'un noroc, pornesc la drum. Va fi cam lung $i cu multe popasuri, cu haladuiri incete, cu intoarcerii cu ocoluri. Asa-i $i viata noastra. Nici nu stiu de unde sa incep povestea infratirii noastre sufletesti. Era in toamna anului 1902, cánd ne-am intalnit pentru intaia oara in viata. Pana atunci stiam unul de altul, dar nu ne cunosteam. Cu stohirile de stu- 1 I denti a sosit si Goga la Budapesta, ca sa-$i con- tinue studiile universitare in vederea unei trudite cariere de profesor secundar. Pro memoria, amintesc, cà, in Aprilie 1902, des- cdlecasem eu la Budapesta, iar, in Iu lie 1902, a rasarit Luceafarul", dar, in cursul verif,- nu cu- noscusem deck pe Aurel P. Banutiu si pe Dionisie Stoica. Acesta din urmà ingrijea redactarea reins- tei. Ceila1i membri ai comitetului de redactie erau in vacantd, pe acasa. Toamna s'au adunat toti.iar la Budapesta si, cum pungile tuturora erau doldora cie parale, s'a incins un chef pand in zorii zilei. Cantece, lautarii dis- cutii aprinse. SticIele se goleau mereu, flacarile al- coolului navdleau in vine $i ne infierbantau creerii. Unii, dupa moda ungureasca la chefuri, au inceput sa' isbeascd paharele de pereti, dupace le desartau continutul. Tandarile de sticla sburau in toate par- tile, insolite de chiote salbatice si de isbiri vitejesti cu pumnul n masa. Venit din cercurile literare din Bucuresti, unde terminasem de curand studiile universitare, tinerii din Budapesta, in majoritatea lor, mi se pareau ni$te primitivi. Vorbeau o romaneasca stalcita, erau lip- siti de cunostinte si de insu$iri literare si ocoleau discutiile de idei. Exceptiile erau destul de rare. Pe yremea aceea nu prea crutam oamenii. Le spuneam parerile mele fara incunjur si fard sd-mi pese daca se supdra sau nu. Cum erarn la chef, povdtuit de latinescul: in vino veritas si mai ales de romanescul: hai, sä bem, sa ne'mbdtam, sa ve- dem ce minte avem", am dat drumul biciului cri- ticei si, la cei mai multi, le-am spus buchile. Pe unul singur 1-am ridicat in slava ceriului, pe Oc- 12 tavidn Goga, de5i ma intalnisem numai in seara aceea cu el. Cei jicniti s'au risipit unul dupa altul. Pana la urma, am ramas numai cu Goga. Nu mai 5tiu cum. am ajuns acasa, dar a doua zi, pe la pranz, m'am. trezit cu el in pat, langa mine. Am inceput sa ra- dem amandoi. Aceasta a fost cea dintai cuno5tinta a mea cu Octavian Goga. De cum ne-am intalnit, destinul ne-a infratit viata 5i a hotariti viitorul revistei Luceafarul". La acest chef a izbucnit cea dinfai criza a redactiei. In amintirile mele despre Goga, voiu istorisi unele amanunte din istoricul revistei Luceafarul", necu- noscute, pe cari istoriografii literari le vor putea intregi cu notele facute de mine in colec.tia Lu- ceafarului", proprietatea redactiei, 5i in volumul de poezii al lui Goga, editura Cultura Nationala", pe cari le voiu clarui Academiei Romane. Deoarece criticasem felul cum era redactata re- vista, m'am simtit obligat sa iau asupra mea in- grijirea Luceafarului". M'am a5ternut pe lucru 5i rezultatul straduintelor mele se cunoa5te. Dar eu trebuia sa raman in umbra, fiindca eram functio- nar la Consulatul General al Romaniei 5i nu pu- team expune la neplaceri tara pe care o serveam. Trebuia sa sparg intai comitetul de redactie, sub aripa caruia se adapostea Dionisie Stoica, redactor la Foaia Poporului" a lui Birautiu, in tipografia caruia se imprimai Luceafarul"i unde era 5i administratiai redactia revistei. Pana la sfar5itu1 anului 1902, cei lipsiti de in- su5iri literare-clin- comitetul de redactie au fost dati la o parte 5i, prin aceasta masura, comitetul s'a. 13 desfiintat. Nu a mai aparut in revista. Cu inceperea anului 1903,am reusit sa-1 impun pe .Goga_ca re- dactor responsabil", ceeace nu a fost lucru usor. La 1 Februarie 1903, am mutat redactia la mine, in Str. Zöldfa, unde aveam inchiriate cloud' odai. Administratia a Minas mai departe la Tipografia Poporului Roman" pentru incasarea abonamentelor. Dionisie Stoica, sub a carui influentd era atat Banutiu cat si Birautiu, a cautat prilej sä se raz- t une. Pana se incasau sume din abonamente, cam pana la inceputul lui April, tipografia ne-a tiparit revista. Cum au incetat mandatele cu abonamen- tele, tipografia ne cerea plata la fiecare numar. Intentia era sa renuntam la revistai sa o cedam din nou Tipografiei Poporului roman", adica lui D. Stoica. Atunci m'am hotArit sa limpezesc definitiv si- tuatia Luceafarului", Banutiu s'a retras si, in local sau, am devenit eu proprietari _editor, dar nu mi-am- pus numele pe revista, deoarece nu aveam certitudinea cà voiu reusi sd o scap de moarte. De aceea am tiparit: Editura redactiei". Deodata cu schimbarile anuntate in No. 7 dela 1 April 1903, am mutat si administratia in locuinta mea, unde se instalasei Goga, si am tiparit re- -vista la Franklin", o bucata de vreme. Am dat o lupta disperata pentru salvarea Lu- ceafarului". Sacrificam intreaga leafa pentru im- primarea eii bietul Goga se uita uimit la mine, cum ma sbat pentru o credintA si pentru o ambitie. El nu avea nici o incredere in izbanda. Iar Ciura dela. Blaj ne intreba, mereu: and voni avea pro- hodul? Dupa fiecare numar, Luceafarul" mureasi, 14 cu fiecare numar no u, reinvia. A5a am dus-o pana in Iunie 1903, cand a plecat qi Goga acasa. Acum la 62 de ani impliniti, cu ce drag imi aduc aminte de vremurile acelea sbuciumate, pline de entuziasmi de suflet. Intreaga existenta a Lu- ceafarului", cat I-am condus eu, se datorete sufle- tului, care,i la varsta inaintata, cand 4tern pe hartie aceste randuri, e tot aqa de treazi tot w de optimist, cum era in tinerete. Necazurilei. mizeriile nu ma intristau, ci ma indarjeau. Cu cat greutatile erau mai maxi, cu atat se intetia vointa mea de a invinge. Cu o gluma, la o halba de bere sau la o plimbare, in tovar4ia lui Goga, imi treceau toate supararile. Eu qi cu Goga devenisem Castori Poluxnedespartiti,infratiti sufletete de o revista, care avea sa lase o dara de lumina pe ceriul culturii romaneti.
Load more

Recommended publications
  • Istoria Primului Control Administrativ Al Populaţiei României Întregite Din 24 Aprilie – 5 Mai 1927
    NICOLAE ENCIU* „Confidenţial şi exclusiv pentru uzul autorităţilor administrative”. ISTORIA PRIMULUI CONTROL ADMINISTRATIV AL POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎNTREGITE DIN 24 APRILIE – 5 MAI 1927 Abstract The present study deals with an unprecedented chapter of the demographic history of in- terwar Romania – the first administrative control of the population from 24 April to 5 May 1927. Done in the second rule of General Alexandru Averescu, the administrative control had the great merit of succeeding to determine, for the first time after the Great Union of 1918, the total number of the population of the Entire Romania, as well as the demographic dowry of the historical provinces that constituted the Romanian national unitary state. Keywords: administrative control, census, counting, total population, immigration, emigration, majority, minority, ethnic structure. 1 e-a lungul timpului, viaţa şi activitatea militarului de carieră Alexandru DAverescu (n. 9.III.1859, satul Babele, lângă Ismail, Principatele Unite, astăzi în Ucraina – †3.X.1938, Bucureşti, România), care şi-a legat numele de ma- rea epopee naţională a luptelor de la Mărăşeşti, în care s-a ilustrat Armata a 2-a, comandată de el, membru de onoare al Academiei Române (ales la 7 iunie 1923), devenit ulterior mareşal al României (14 iunie 1930), autor a 12 opere despre ches- tiuni militare, politice şi de partid, inclusiv al unui volum de memorii de pe prima linie a frontului1, a făcut obiectul mai multor studii, broşuri şi lucrări ale specialiş- tilor, pe durata întregii perioade interbelice2. * Nicolae Enciu – doctor habilitat în istorie, conferenţiar universitar, director adjunct pentru probleme de ştiinţă, Institutul de Istorie, mun.
    [Show full text]
  • Cartile Populare in Literatura Romana Vol. I
    5%RTOjAN CRILE^ LITERATURA RdMNfiS^ CUVÎNT ÎNAINTE • de N. CARTOJAN DAN ZAMFIRESCU POSTFA de MI HAI MORARU CRILE POPULARE IN LITERATURA ROMÂNEASC * EPOCA INFLUENEI SUD-SLAVE Ediie îngrijit de ALEXANDRU CHIRIACESCU Prezentare grafic: VAL MUNTEANU EDITURA ENCICLOPEDIC ROMÂN BUCURETI, 1974 ' 162M CARTOJAN NICOLAE POPULARE SI STUDIUL CRlLOR * ÎN LITERATUftA ROMÂNEASCA litera- Dei a lsat o reputat sintez de Istoria îmbrieaz aproape turii române vechi, în care fost i a rmas, întreaga materie, Nicolae Gartojan a literaturii noastre vechi, în ipostaza de cercettor al bste omul unei singure iubiri: crile populare, dar temeinic, ogorul pe care a pit cu modestie, Facultii de atunci cînd nu prsise înc bncile pe care 1-a des- litere a Universitii bucuretene; dîndu-i ocol, i-a în mare parte, cruia, elenit mai însemnat hotarele, i de pe care a cules cele bogate roade. scrieri cu "Nicolae Gartojan a fost, pentru aceste noiunea de un caracter aa de felurit, incluse în ce Blcescu i Kogalniceanu « cri populare », ceea mai strlucit apoi'lorga, au fost pentru genul cel literatura veche: cronicile. al creaiei originale din care i-a simit întreaga A fost,' adic, învatul care le studia i fiin contopit cu filele operelor pe ce rspundea prin care se simea purtat într-o lume României moderne, intim fiinei sale. Marii ctitori ai lor urma îi continuai de genialul i furtunosul fluviul m sufletul, ca într-o ap vie în Redactor: scldaser OABRIELA IONERCH secole, experiena lehnoredactor: CONSTANTA BRÂNCI care se adunase, trecînd prin însa,^ m care istoric a unui popor. Dintr-o vreme deasupra, cronica m epoca Bun de tipar: 2S.
    [Show full text]
  • Virgil I. Bărbat, Un Gânditor De Referinţă
    Black PANTONE portocaliu TRIBUNA 288 Consiliul Judeþean Cluj D i r e c t o r fo n d a t o r : Io a n Sl a v i c i 4 lei R e v i s t ã d e cu l t u r ã • s e r i e no u ã • a n u l XI I I • 1 -11 5 se p t e m b r i e 20 1 4 Andrei Marga - Andrei un gânditor de referinþã Virgil I. Bãrbat, Ilustraþia numãrului: László Tóth www.revistatribuna.ro Poeme Puºi Dinulescu Dan Damaschin Aura Christi Râsul lui Patapievici Friedrich Sorin Grecu Michael 1 Black PANTONE Black Pantone 253 U din lirica universalã TRIBUNA John Keats Bright Star! Would I Were Steadfast as Thou Art Director fondator: Ioan Slavici (1884) To One Who Has Been Long in City Pent Bright star! Would I were steadfast as thou art – Not in lone splendour hung aloft the night, PUBLICAÞIE BILUNARÃ CARE APARE SUB EGIDA To one who has been long in city pent, And watching, with eternal lids apart, CONSILIULUI JUDEÞEAN CLUJ ‘Tis very sweet to look into the fair Like Nature’s patient sleepless Eremite, And open face to heaven, - to breathe a prayer The moving waters at their priestlike task Consiliul consultativ al revistei de culturã Full in the smile of the blue firmament. Of pure ablution round earth’s human shores, Tribuna: Who is more happy, when, with heart’s content, Or gazing on the new soft-fallen mask Fatigued he sinks into some pleasant lair Of snow upon the mountains and the moors – Constantin Barbu Of wavy grass, and reads a debonair Alexandru Boboc And gentle tale of love and languishment? No – yet still steadfast, still unchangeable, Gheorghe Boboº Pillowed upon my fair love’s ripening breast, Nicolae Breban Returning home at evening, with an ear To feel for ever its soft fall and swell, Nicolae Iliescu Awake for ever in a sweet unrest, Andrei Marga Catching the notes of Philomel, - an eye Still, still to hear her tender-taken breath, Eugen Mihãescu Watching the sailing cloudlet’s bright career, And so live ever – or else swoon to death.
    [Show full text]
  • Avram Iancu – Model Şi Inspiraţie
    CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA ŞCOALA GIMNAZIALĂ „AVRAM IANCU” ALBA IULIA AVRAM IANCU – MODEL ŞI INSPIRAŢIE EDIŢIA a III-a Alba Iulia 28 noiembrie 2012 Broşura de faţă cuprinde lucrările susţinute în cadrul Simpozionului Naţional AVRAM IANCU – MODEL ŞI INSPIRAŢIE, ediţia a III-a desfăşurat la Şcoala Gimnazială “Avram Iancu” Alba Iulia. Acest simpozion se integrează în programul manifestărilor organizate de către Consiliul Judeţean Alba cu prilejul Zilei Naţionale a României. Coordonator: Director, prof. Elena Ignat Colectivul de redacţie: Prof. inf. Medrea Simona Prof. Slevaş Dana AVRAM IANCU – model üi inspiraĦie PATRIOSMUL – o dimensiune spirituală MOTTO: „Patria sunt eu, eúti tu, e tot ceea ce iubim, tot ceea ce visăm, tot ceea ce va fi când nu vom mai fi noi.” (Romain Rolland) Simpozionul NaĠional „Avram Iancu – model úi inspiraĠie”, aflat la cea de-a treia ediĠie, manifestare dedicată Zilei de 1 Decembrie, ne oferă prilejul de a evoca personalităĠi úi evenimente din istoria noastră. Este un moment de mândrie naĠională, de aducere aminte úi de cinstire a faptelor de vitejie, curaj úi demnitate, a celor care au luptat pentru dreptate, independenĠă, integritate úi unitatea poporului român. Sentimentul naĠional, sentimentul apartenenĠei la o naĠiune sunt însuúiri sufleteúti care se manifestăúi care pot fi observate în comportamentul úi convingerile fiecărui om. Patriotismul este o dimensiune valorică, spirituală a fiecărei persoane, este o moútenire ce trebuie transmisă mai departe generaĠiilor tinere. EducaĠia patriotică, educaĠia pentru respectul valorilor, formarea unor cetăĠeni responsabili úi implicaĠi este o preocupare permanentă a ùcolii Gimnaziale „Avram Iancu” din Alba Iulia, atât în cadrul activităĠilor didactice úi educative cotidiene, cât úi prin organizarea unor evenimente speciale ca acest simpozion.
    [Show full text]
  • Oameni De Cultură Ai Blajului Şi Sextil Puşcariu
    DOINA GRECU OAMENI DE CULTURĂ AI BLAJULUI ŞI SEXTIL PUŞCARIU În 1994, pe când împlinea 90 de ani, avva dr. Paul Mihail, deopotrivă preot şi cărturar colecţionar şi donator de documente, se confesa: „Am crezut că este de interes ştiinţific să dau la lumină, din corespondenţa cu cele peste 1 300 de persoane şi aşezăminte pe care am păstrat-o de-a lungul anilor, scrisorile care vor contribui la caracterizarea unor relaţii, consemnarea unor informaţii, a unor noi aspecte ale istoriei culturii române. Dar mai ales documente autentice de expresie intelectuală. [...] Deoarece ea [corespondenţa] se referă la teme de un interes mai larg, chem pe cititorii şi cercetătorii cărţii să mediteze la această formă de manifestare interumană care este corespondenţa – din ce în ce mai puţin folosită în deceniul nostru al telefoniei [!] –, care se dovedeşte a lăsa o urmă durabilă şi pentru istoria mentalităţilor, ale cărei contribuţii la întregirea istoriei totale sunt unanim recunoscute”1. Ajunşi într-un veac în care o comunicare modernă – rapidă şi eficientă – elimină epistola din relaţiile dintre oameni, preţuirea scrisorii ca document istoric câştigă o relevanţă în plus. Valoroasa corespondenţă primită de Sextil Puşcariu de la oameni de seamă ai vremii, aflată astăzi prin grija şi bunăvoinţa nepoatei sale, lingvista Magdalena Vulpe, la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca, oferă câmp larg rememorării şi aprofundării unei perioade de aur a istoriei noastre. Câteva din aceste scrisori ne evocă oameni de cultură ai Blajului. 1. Dintre corespondenţi, mai cunoscut şi în acelaşi timp mai apropiat de Sextil Puşcariu, cum se vede şi din modul de adresare, a fost Alexandru Ciura.
    [Show full text]
  • Unique Aspects from the Life and Activity of Octavian C. Tăslăuanu
    Unique Aspects from the Life and Activity of Octavian C. Tãslãuanu GEORGE-BOGDAN TOFAN HE GALLERY of outstanding national personalities from the Land of Topliþa com- prises Elie Miron Cristea, Alexandru Nicolescu, Emilian (Dumitru) Antal, Vasile T Urzicã, Ioan Bucur and Octavian Codru Tãslãuanu. The latter left a significant imprint upon Romanian history, distinguishing himself as a writer, publicist and politi- cian. Despite several attempts to shed some light on his life and activity, it seems that this multidimensional cultural personality of the interwar years is currently known and remembered only by a minute group of intellectuals. For this reason, the author of this paper, despite being a geographer by profession and not a literary historian, originating from Bilbor, believes he must do his moral duty towards his forbearer, taking up the difficult but beautiful tasks of revisiting, in these pages, a part of the life, fruitful work and activity of Octavian C. Tãslãuanu, dedicated to national unity. An unpleasant aspect, which we are unfortunately obliged to mention, is the total lack of reaction from local and county officials in regards to the memorandum submit- ted on 14 September 2009 by Stela Mitruþã (the writer’s granddaughter), and co-signed by Constantin Hârlav, a researcher at the Romanian Academy and also a Bilbor native, regarding the house of Cornel Tãslãuanu (Octavian’s younger brother), arguing that it should be preserved, renovated and turned into a museum. The building was erected in 1927, in the center of the commune, and it was an architectural landmark, as one of the last remaining house built between the two world wars.
    [Show full text]
  • Opriş PRENUMELE: Ioan ADRESA: La Instituţie: Muzeul
    CURRICULUM VITAE INFORMAŢII GENERALE: NUMELE: Opriş PRENUMELE: Ioan ADRESA: la instituţie: Muzeul Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12, 030026 Bucureşti, România FAX : 0040 – 21 – 311.33.56 E-MAIL : [email protected] (e-mail privat [email protected]) DATA NAŞTERII: 9 iunie 1942 LOCUL NAŞTERII: Lechinţa de Mureş, jud. Mureş STAREA CIVILĂ: căsătorit, un copil ÎNĂLŢIMEA: 1,78 m GREUTATEA: 90 kg LIMBI STRĂINE: engleza – bine franceza – mediu HOBBY: Fotografia FIŞA ACADEMICĂ: • 1977–1983 – Studii de doctorat la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie, Cluj-Napoca. Subiect: Comisia Monumentelor Istorice – Secţia pentru Transilvania. Istorie şi activitate. Conducător: acad. Virgil Vătăşianu; diplomă de doctor în istorie (specialitatea istoria artei): 1983; • 1960–1965 – Studii la Universităţile „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca şi Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; diplomă de licenţă: 1965; • Liceul nr. 2, Turda, secţia umanistică; diplomă de bacalaureat: 1960. INIŢIERE ŞI RESPONSABILITATE PENTRU MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PUBLICAŢII: • Colocviu şi volum anual „Cotrocenii în istorie” (1992/1993); • Colocviu şi volum anual de „Artă decorativă” (1992/1993); • Volum documente „Cotrocenii în istorie” (1992/1993); • Conferinţele naţionale dedicate Patrimoniului Cultural Naţional (1993, 1994, 2001–2004). RESPONSABILITĂŢI ŞTIINŢIFICE / UNIVERSITARE: • profesor asociat la Universităţile „Athenaeum” şi „România de Mâine”, Spiru C. Haret, Facultatea de Urbanism şi Restaurare (1990–1995); • profesor de muzeologie
    [Show full text]
  • Astra Salvensis 2
    Astra Salvensis – revistă de istorie și cultur ă Asocia țiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român Despăr țământul Năsăud Cercul Salva Astra Salvensis - revist ă de istorie și cultur ă – Anul I, nr. 2 Salva 2013 Anul I, nr. 2 1 Revistă editată de către cercul Salva al ,,Astrei” Astra Salvensis – revistă de istorie și cultur ă Director: prof. Ana Filip Responsabilitatea juridic ă pentru con ținutul Redactor șef: Iuliu-Marius Morariu articolelor apar ține autorilor. Revista este editat ă de c ătre Cercul ,,Astra” Aștept ăm materialele, sugestiile și al Salvei. recomand ările dvs. pe adresele: Apare semestrial în format electronic și este [email protected] sau disponibil ă pe www.astrasalva.wordpress.com . astrasalva@gmail. com. ISSN 2344 – 1887 Comitetul știin țific al revistei: ISSN–L 2344 – 1887 Acad. dr. Mihai Șora (Bucure ști) Prof. univ. dr. Lucia Fetcu (Bucure ști) Ilustra ții: Prof. univ. dr. Luiza Palanciuc (Paris) Coperta I: Școala General ă ,,Tiberiu Prof. univ. dr. Grigore Smeu (Bucure ști) Morariu” Salva Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Țiclete Medalion coperta I: Troi ța ridicat ă de c ătre (Bucure ști) scriitorul Teodor Tanco în memoria Sfântului Prof. univ. dr. Mihai Toma (Ia și) Atanasie Todoran Conf. univ. dr. Ludmila Bal țat (Cahul) Coperta II: Salva- vedere general ă. Conf. univ. dr. Olimpia Iacob (Ia și) Fotografiile și ilustra ția num ărului: prof. Lect. univ. dr. Maria Barb ă (Cahul) Vasilica G ăzdac. Prof. dr. Petru Demetru Popescu (Bucure ști) Prof. dr. Lumini ța Cornea (Sfântu În acest num ăr: Gheorghe) Dr. Lilia Rufanda (Atena) Mircea-Gheorghe Abrudan, Dr.
    [Show full text]
  • Ioan Opriș Alexandru Lapedatu În Cultura Românească
    Tehnoredactare, format PDF: Ana Damian Text & imagini: Fundația Lapedatu, © 2017 Toate drepturile rezervate Fundației Lapedatu Ediții pe hârtie: Editura: Științifică, anul apariției: 1996, nr. pagini: 362 ISBN: 973-44-0190-4 © 2017 Fundația Academia Civică pentru versiunea.pdf Acrobat Reader Este permisă descărcarea liberă, cu titlu personal, a volumului în acest format. Distribuirea gratuită a cărţii prin intermediul altor situri, modificarea sau comercializarea acestei versiuni fără acordul prealabil, în scris, al Fundației Academia Civică sau al Fundației Lapedatu sunt interzise şi se pedepsesc conform legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe, în vigoare. Fundația Academia Civică: www.memorialsighet.ro Fundația Lapedatu: [email protected] IOAN OPRIȘ ALEXANDRU LAPEDATU ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ Contributii̧ la cunoasterea̧ vietii̧ politice si̧ culturale romanê sti̧ din perioada 1918-1947 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ........................................................................................................................................................ 7 Cap. I. CUM SE ANUNȚA UN TÂNĂR CE VA SĂ FIE ÎN VIAȚĂ ........................................................................... 9 Cap II. LA ÎNCEPUTUL UNEI NOI EPOCI ................................................................................................................ 37 Cap. III. UNIVERSITAR ȘI OM POLITIC .................................................................................................................. 53 CULTURA ÎNSEAMNĂ POLITICĂ,
    [Show full text]
  • Doctor-Honoris-Causa-Ioan-Opriș-Editat.Pdf
    Doctor Honoris Causa, Prof.univ.dr. Ioan Opriș, Universitatea „Valahia” din Târgoviște CUPRINS Propunere ......................................................................................................... 2 Curriculum Vitae Ioan Opriș ............................................................................ 6 Bibliografie selectivă Ioan Opriș .................................................................... 16 Câteva cuvinte în onoarea unui coleg (Răzvan Theodorescu) .......................44 Prieten de o viață (Tereza Sinigalia) ............................................................... 45 In honorem Prof. univ. dr. Ioan Opriș (Sergiu Musteață) ..............................46 Laudatio în onoarea domnului Profesor Ioan Opriș (Paulina Popoiu) ......... 52 Ioan Opriș sau efigia erudiției (Silviu Miloiu) ............................................... 56 Patrimoniul cultural din România susţine identitatea naţională. Discurs de recepție (Ioan Opriș) ....................................................................................... 58 Prof.univ.dr. Ioan Opriș, Universitatea „Valahia” din Târgoviște PROPUNERE de acordare a Titlului de „Doctor Honoris Causa” Domnului Prof.univ.dr. Ioan Opriș, Universitatea „Valahia” din Târgoviște Subsemnatul, Miloiu Silviu-Marian, prof.univ.dr.habil. la Școala Doctorală a Universității „Valahia” din Târgoviște, propun pe această cale conferirea titlului de Doctor Honoris Causa al almei mater târgoviștene Prof.univ.dr. Ioan Opriș. Domnia sa este nu doar unul dintre profesorii cei mai
    [Show full text]
  • Les Frères Lapedatu - Artisans De La Roumanie Moderne Dans La Génération De La Grande Union Conférence À La Maison Roumaine, Le 8 Octobre 2016 Dr
    Les frères Lapedatu - artisans de la Roumanie moderne dans la génération de la Grande Union Conférence à La Maison Roumaine, le 8 octobre 2016 Dr. Andreas Wild, Vice-président de la Fondation Lapedatu Résumé. Les frères Alexandru et Ion Lapedatu sont exemplaires pour la génération dite « de la Grande Union » de Roumanie à la suite de la première guerre mondiale. Issus d’une famille ayant ses racines dans le milieu rural de Transylvanie, ils s’élèvent grâce à leurs études et s’imposent dans la vie politique et sociale, apportant des contributions significatives dans la culture (Alexandru) et l’économie (Ion) pour édifier un État moderne, qui atteint son apogée avant le début de la deuxième guerre mondiale. Ils assistent à la montée en puissance du fascisme, puis à la prise de pouvoir du communisme et finissent leurs vies dans le désespoir et la tragédie. Aujourd’hui, leur histoire trouve une résonance croissante, parce que les solutions réfléchies qu’ils proposent aux problèmes complexes de leur temps, leurs actions décidées et même la trajectoire de leurs vies sont une référence et une source d’inspiration face aux défis qui confrontent le monde contemporain. 1. Introduction : l’État « moderne » La contribution la plus importante des frères Lapedatu consiste dans leur participation active à l’édification d’un État moderne en Roumanie à l’issue de la Grande Guerre. L’État, suivant la définition de Max Weber, est l’institution qui, sur un territoire donné, dispose du monopole de la violence physique légitime. La légitimité est la conséquence du fait que les individus reconnaissent l’autorité de l’État en acceptant de lui obéir : dans les sociétés modernes, cette autorité est fondée sur la rationalité mise en œuvre par la légalité et la bureaucratie1.
    [Show full text]
  • Acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române
    reViStĂ editAtĂ de AcAdemiA românĂ director: AcAd. ionel-VAlentin VlAd, preşedintele AcAdemiei române nr. 9 SeptemBrie 2016 Anul XXVi 311 directori: conSiliul editoriAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Cristian HERA octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. Victor SPINEI Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Eugen SIMION Acad. Dan BĂLTEANU februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Alexandru BOBOC Acad. Constantin Acad. Ionel HAIDUC IONESCU-TÎRGOVIŞTE mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Ioan-Aurel POP Acad. Eugen SIMION Acad. Ionel-Valentin VLAD Acad. Răzvan THEODORESCU din mai 2014 – Acad. Maria ZAHARESCU colegiul de redAcŢie: Sector teHnic: Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Operatori-corectori Sofia ŢIBULEAC Aurora POPA Ioneta VLAD Redactori I Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins SuB cupolA AcAdemiei Ioan-Aurel Pop, Alexandru lapedatu – istoric şi universitar clujean . 5 Răzvan Theodorescu, Alexandru lapedatu şi monumentele noastre istorice . 8 Nicolae Edroiu, Alexandru lapedatu (1876–1950) – ctitor şi codirector al institutului de istorie naţională din cluj . 10 Alexandru Zub, Academia sub vremi şi deasupra vremilor . 12 pAtrimoniu culturAl nAȚionAl Florin Gheorghe Filip, Cristian Ciurea, expoziţii virtuale online – aspecte privind contribuţia la promovarea patrimoniului cultural naţional . 13 preocupĂri contemporAne Nicolae Florea, Factori pedogenetici sau condiţii ale dinamicii solului? rolul energiei pentru dinamica şi dezvoltarea solului . 19 Adrian Restian, noile orizonturi ale geneticii . 24 eVenimente ȘtiinȚiFice Nicolae Anastasiu, Hidrocarburile din marea neagră – între provocări şi riscuri . 30 puncte de Vedere Alexandru Boboc, parodic şi speculativ în gândirea muzicală modernă .
    [Show full text]