Carte, Literatură Şi Presă La Orăştie
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE ŞTEFAN NEMECSEK CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE (de la începuturi până în 1944) Volumul II ă varianta numărul 4 a exemplarului de corectură Ștefan Nemecsek ©Copyright ©Copyright – Editura REALITATEA ROMÂNEASCĂ şi autorul Toate drepturile sunt rezervate Editurii REALITATEA ROMÂNEASCĂ VULCAN, 336200, Str. Mihai Viteazu, nr. 24, bl. 17, sc. E, ap. 1-2 Jud. Hunedoara – ROMÂNIA Tel./Fax: 0354-413554,0254-571089, Tel.: 0723321466 ReproducereaReproducerea integral ă integralăsau parțial ăsau - digital parţialăă, mecanic - digitală,ă, fotocopiere mecanică, sau fotocopiereîn orice alt sau mod în orice- a con altț inutuluimod - a acesteiconţinutului lucră riacestei este posibil lucrăriă estenumai posibilă cu numai cu acordulacordul prealabil prealabil, în în scrisscris al alautorului autorului sau alsau al Editurii REALITATEA ROMÂNEASCĂ. Editurii REALITATEA ROMÂNEASCĂ Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NEMECSEK, ŞTEFAN NEMECSEK,Carte, literatur ŞTEFANă şi presă la Orăştie : (de la începuturi până în anul 1944) / Ştefan Nemecsek. - Vulcan : Realitatea Românească, Din gândirea înţelepţilor lumii / Ştefan Nemecsek. – 2011Vulcan: Realitatea Românească, 2009 2 vol.2 vol. ISBNISBN 978-606-8175-06-5 978-973-88752-5-8 Vol. Vol.2. - Bibliogr.1. –2009. - ISBNISBN 978-973-88752-6-5 978-606-8175-08-9 008(49814(100) Orăştie) Editor: Daniela MIKLOS Coperta I: Foto: Mirabela Margine Coperta II: Răsărit de soare pe muntele Sinai Editor: Ioan DAVID Tehnoredactare computerizată: LilianaMariana OLARU Jdeică Culegere text: Mă Mihaleadălina C ĂPUSOKPRARU Anca Anca NEMECSEK MARINESCU Corectură: Viorel DOGARU Foto copert ă: Sergiu VINȚAN CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE ŞTEFAN NEMECSEK CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE (de la începuturi până în 1944) Volumul II Editura REALITATEA ROMÂNEASCĂ - 2011 - Ștefan Nemecsek CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE Dedic această carte, iubitei mele nepoțele Ariana Ștefania NEMECSEK Ștefan Nemecsek CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE CAPITOLUL 3 VI. PUBLICAŢIILE ÎN LIMBA MAGHIARĂ „SZÁSZVÁROS ÉS VIDÉKE” („ORĂŞTIA ŞI ÎMPREJURIMILE”) a apărut în limba maghiară între anii 1912 – 1927 după cercetările noastre. După unii autori (cercetători) ar fi apărut între 1918 – 1928. A fost un ziar politic şi social-cultural. „Szászváros és Vidéke” nr. 29/29 iulie 1923 Proprietar şi editor în toată această perioadă a fost Szantó Károli- junior, ziarul având rubrici cuprinzând domeniile politic, social, monden, economic. Apariţia revistei era săptămânală, de obicei duminica şi se adresa mai ales vorbitorilor de limbă maghiară din zona Orăştiei (Szászváros). De-a lungul existenţei sale, revista a avut colaboratori, printre alţii, pe: poetul Juhasz Gyula, Mihaly Laszlo, Kosztolanszky Istvan, Serestely Bela, Medgyesy Ernö, Bisztray Gyula, Alaksza Ambruş şi alţii. 7 Ștefan Nemecsek „Miszterium” de Serestely Bela. („SZÁSZVÁROS ÉS VIDÉKE” nr. 40/14 octombrie 1923 „Nagymama” de Bisztray Gyula şi „Vartalak husz tavasz imádatával” de Alaksza Ambrus (Budapesta). („SZÁSZVÁROS ÉS VIDÉKE” nr. 2/13 ianuarie 1924). 8 CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE Apariţia revistei săptămânale „SZÁSZVÁROS ÉS VIDÉKE” a stârnit proteste din partea celorlalte publicaţii româneşti din zona Orăştiei, mai ales că anul 1912 aducea o nouă lovitură românilor şi Bisericii lor. Este vorba de înfi inţarea „Episcopiei greco-catolice maghiare” de la Hujdudorog, care urma să-şi întindă jurisdicţia şi asupra unui întins teritoriu românesc. Împotriva acestei noi măsuri abuzive prin care se urmărea tot maghiarizarea populaţiei intrate în componenţa noii dieceze, „Libertatea”, publicaţia cu cea mai lungă traiectorie, cea mai puternic ancorată în viaţa socială din Transilvania, declanşează o promptă campanie. Revista avea patru pagini şi de regulă la pag. 4 publica reclame în limba maghiară, română şi germană, ţinând cont de interesul comunităţii in zona Orăştiei. Reclama „Alexandru Löwy Sandor” – Magazin de textile şi modă – Petroşeni. („SZÁSZVÁROS ÉS VIDÉKE” nr. 2/13 ianuarie 1924). Şi această revistă a avut probleme. Dacă la început apărea în 4 pagini, în perioada 7 ianuarie 1923, la numărul 1 apărea în 2 pagini, apoi începând cu numărul 6/18 februarie 1923 din nou să apară în 4 pagini. 9 Ștefan Nemecsek În majoritatea numerelor revistei săptămânale „SZÁSZVÁROS ÉS VIDÉKE” editorialul de pe prima pagină era scris de Szántó Károly-junior. În numărul 8/21 februarie 1926 apare în necrolog „Dr. Nagy Karoly” (1868, 27 octombrie – februarie 1926) – preot reformat din Ardeal” în care se arăta personalitatea preotului dispărut. Având în vedere situaţia politică, după unirea Transilvaniei cu românia de la 1 Decembrie 1918, şi cetăţenii români de etnie maghiară vor trebui să se organizeze în partide, bresle sau orice asociaţie, pentru a putea participa la dezvoltarea social-economică a ţării adoptive. Astfel, începând cu numărul 2/10 ianuarie 1926, anul XIV de apariţie al revistei, redactorul responsabil, proprietar şi editor Szántó Károly-junior hotărăşte să publice pe prima pagină textul în româneşte: „CENZURAT DE LIVIUS HERLEA – şef de poliţie”. În numărul 3/17 ianuarie 1926, pe prima pagină apare numai: „CENZURAT”, apoi în nr. 7/14 februarie 1926 apare: „Cenzurat de poliţie”. Ultima consemnare apare în nr. 21/30 mai 1926: „Cenzurat de Prefectura judeţului Hunedoara, dr. Maniu – subprefect”. Orientarea politică a revistei fi ind clar defi nită, singurul argument pe care-l purtau în fi ecare număr era acela de persecutare a etniei maghiare. Presa de la Orăştie, fi e ea culturală, ştiinţifi că, economică sau de alt profi l, publicată în limba română sau maghiară, s-a încadrat în ansamblul general al presei din România, fi ind însă ancorată în realităţile judeţ ului în care s-a tipărit. Înţelegând - cele mai multe dintre ele - necesităţile timpului lor, au militat prin intermediul cuvântului scris pentru atingerea idealului general al românilor — egalitate socială şi independenţă naţională, iar mai apoi pentru transformările înnoitoare cunoscute de societatea româneasc ă. Luptând, prin mijloacele specifi ce lor, pentru ridicarea economică, ştiinţifi că, culturală a judeţului, publicaţiile hunedorene au contribuit şi ele, la consolidarea legăturilor între români vremelnic despărţiţi de vi tregiile istoriei, constituind un liant indispensabil în crearea şi răspândirea culturii româneşti unitare şi pregătind, treptat, unitatea naţională a tuturor românilor. De aceea, cunoaşterea multiplelor aspecte legate de apa riţia şi dezvoltarea presei locale constituie o necesitate şi, în acelaşi timp o datorie pentru cei care se ocupă de istoricul publicisticii din România. 10 CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE VII. CALENDARE, ALMANAHURI ŞI ALBUME Aceste tipărituri constituie o categorie aparte în cadrul publicaţiilor judeţului. Literatura calendaristică hunedoreană se încadrează în cadrul celei româneşti transilvănene, chiar dacă vechimea sa este cu mult mai mică decât în alte părţi, netrecând de limita de început a secolului nostru. S-au tipărit în total 12 titluri1. Calendarul, respectiv almanahul, este o „carte” prin excelenţă „populară”, a cărui începuturi sunt legate de sintagma „muncilor şi zilelor”, respectiv de viaţa truditorilor de toate spiţele a căror dezvoltare a fost determinată de apariţia tiparului2. Îmbogăţite cu informaţii diverse, acestea au devenit singurele care au reuşit să străbată adânc în mijlocul poporului şi a intelectualilor, formând „hrana societăţii româneşti”, şi constituindu-se în adevărate şcoli care aveau o mare forţă de convingere3. Era fi resc ca prezentând materiale de interes general sau dimpotrivă informaţii dintr-un anumit sector al vieţii, acestea să fi e adresate publicului larg sau unor anumite segmente de cititori. În Transilvania calendarele au constituit, cu precădere, un mijloc la îndemâna conducătorilor luptei naţionale româneşti, care nu au încetat nici o clipă să apere drepturile şi fi inţa poporului. Scopul publicaţiilor de acest gen se realiza prin trezirea interesului naţiunii faţă de tot ceea ce era în măsură să contribuie la emanciparea culturală sau propăşirea economică a sa. Conştient că unitatea culturală a românilor de pretutindeni genera conştiinţa de neam, fără de care realizarea năzuinţelor de veacuri nu s-ar fi înfăptuit, ostenitorii gazetelor din Orăştie au început a edita şi acest tip de publicaţii. Perimetrul orăştian, loc de geneză şi dezvoltare a poporului român a fost, de-a lungul zbuciumatei sale istorii, unul din principalele centre de luptă şi rezistenţa naţionala. De la Burebista şi Decebal la Iancu de Hunedoara şi Nicolae Olahus, de la Ioan Budai Deleanu, Aron şi Nicolae Densuşianu la Avram Iancu şi mai apoi la Francisc Hossu Longin, C. Firmu şi dr. Petru Groza, pe aceste meleaguri s-au format şi şi-au desfăşurat activitatea o seamă de oameni de frunte ai culturii și vieţii politice româneşti. Aici a fost unul din puternicele centre 11 Ștefan Nemecsek au apărut, cât şi pentru faptul că majoritatea lor se adresează direct economilor satelor şi oraşelor. CALENDARE au apărut mai multe la Orăştie. În 1907, Calendarul Bunul econom şi tot atunci începe să se tipărească şi Calendarul naţional al Foii interesante care, în afara părţii strict calendaristice, cuprinde şi creaţii literare de A. Stavri, T. Stoenescu, I. Pop Reteganu4, traduceri etc. Calendarul acesta continuă să apară cu anumită regularitate până în 1915, cuprinzând în această perioadă mult material în legătură cu primul război mondial. Calendarele scoase de Libertatea