Dialogica Nr. 3, 2020 E-ISSN 1857-2537 79 Nești Dunărene Se Uniseră Pentru Totdeauna În Și Îndeosebi Chișinăul Aveau, Pentru Mine, Un România De Azi...” [1, P
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
DOI: 10.5281/zenodo.4275358 CZU: 821.135.1-92(478).09+ 908(478-25) Doctor conferențiar la Catedra de literatură română şi universală, Fa- cultatea de Litere, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Domenii de preocupare: filologie, filosofia culturii, ştiințe ale comunicării, sociopsiholo- gie. Cărți publicate: Urme pe nisip, Chişinău, 2005; Cunoaștere și autenticitate, Timişoara: ArtPress & Augusta, 2008; Imaginea Iașilor în presa interbelică ieșeană (antologie), Iaşi: Junimea, 2016; Chișinău: evocări interbelice (antolo- gie), Bucureşti: Eikon, 2018 etc. Diana VRABIE ASPECTE ALE CHIŞINĂULUI ÎN EVOCĂRILE LUI GALA GALACTION După Marea Unire din 1918, se înregis- preotul ortodox Gala Galaction (1879–1961) trează un interes vizibil din partea călătorilor ajunge să cunoască bine realitățile Basarabiei din afara provinciei, îndeosebi românii din de Sud, mai întâi prin tatăl şi bunicul său care vechiul regat, din Ardeal şi Bucovina, care dețineau gospodării şi chiar o casă boierească au trăit o reală fascinație pentru oraşul Chişi- la Reni, într-o perioadă când ruşii sărbătoreau nău, şi, în egală măsură, o dorință sinceră de jubilant centenarul anexării Basarabiei. Câți- integrare rapidă a basarabenilor în România va ani mai târziu, scriitorul va saluta însuflețit Mare. Vizitarea Chişinăului, ca şi a altor oraşe actul unirii a Basarabiei cu România, anunțată din Basarabia interbelică, era determinată de în mai multe publicații concomitent. În data curiozitatea lor individuală, dar şi de dorința de 27 ianuarie 1918, într-un amplu articol de risipirii vălului necunoaşterii spațiului de pes- fond, Onisifor Ghibu, de pildă, descria serba- te Prut şi a apropierii malurilor. Ei au simțit rea Unirii propriu-zise la Chişinău: „Oraşul necesitatea de a pune în circulație impresiile încă de dimineață îmbrăcase haină de sărbă- şi informațiile legate de străzile şi bulevardele toare. Aproape pe toate casele flutura mândrul Chişinăului, bisericile şi cimitirele, muzeele şi nostru tricolor românesc, atât de multă vre- şcolile, teatrele şi parcurile acestuia. Printre me surghiunit. Pe uliţi mii de oameni, al că- intelectualii care au făcut apostolat în Basa- ror număr sporea mereu. Pe la orele 11 nu se rabia interbelică se numără Nichifor Crainic, mai putea circula pe bulevardul Alexandru cel Gala Galaction, Onisifor Ghibu, Ioan Livescu, Bun. Era doar o zi de sărbătoare îndoită: azi, Aurel Maican, Cardaş Agricola ş.a., cărturari în anul Domnului 1918, tânăra republică mol- distinşi şi patrioți autentici. dovenească a făcut cel dintâi pas spre unirea Născut în județul Teleorman, în familia mare declarându-şi neatârnarea, în aceeaşi zi arendaşului Nicolae Pişculescu, scriitorul şi în care înainte cu 59 de ani principatele româ- Dialogica nr. 3, 2020 E-ISSN 1857-2537 79 neşti dunărene se uniseră pentru totdeauna în şi îndeosebi Chişinăul aveau, pentru mine, un România de azi...” [1, p. 2]. Rezonând îndea- înțeles înalt: eram, în Basarabia, şi în primul proape cu aceste evenimente, Gala Galaction loc pentru basarabeni, un tâlcuitor al Sfintelor consemna în paginile sale diaristice: „O veste Scripturi. Facultatea de Teologie din Chişinău mare pentru aceste zile triste: Sfatul Ţării din era, în provincia dintre Prut şi Nistru, un can- Basarabia a proclamat unirea cu România. E delabru de spiritualitate şi de afirmare națio- un pahar cu apă sfântă şi rece dintr-un izvor nală ... Deşi, în aparență, aveam de a face cu o miraculos, sorbit de o gură arsă de o lungă sete. facultate provincială, în fapt de adevăr – după Basarabia se alipeşte iubitei Moldove, trun- cum s-a şi dovedit – era vorba de prima in- chiul glorios de unde fusese smulsă acum o stituție de teologie din țara noastră. Greutățile sută de ani! Dumnezeu fie lăudat de toată lim- felurite cu care am dat piept, în decursul celor ba românească acum şi până în timpii cei mai 14 ani de activitate universitară, n-au abătut depărtaţi, cât se va vorbi româneşte!” [2, p. 4]. drumul nostru rectilin şi n-au descurajat ini- La cinci ani după proclamarea unirii, scri- ma noastră.” [3, p. 45]. itorul va întreprinde prima sa călătorie în Ba- În această perioadă, el va traduce, împre- sarabia, alături de alți intelectuali care veneau ună cu preotul Vasile Radu Biblia, varianta să susțină o serie de conferințe în mai multe intrată în istorie cu numele Biblia de la Chiși- localități basarabene. Este primul contact nău, considerată drept cea mai reuşită tradu- cu Chişinăul şi Gala Galaction va fi profund cere din punct de vedere artistic. Din 1 martie marcat de realitățile acestuia, manifestându-şi 1926 şi până în 1 martie 1930 va fi decan al Fa- dorința, doi ani mai târziu, în 1926, să revină cultății de Teologie din Chişinău, fiind ferm pentru a doua oară, deja ca profesor la Facul- convins de misiunea sa de apostolat, menită tatea de Teologie a Universității din Iaşi, cu să sporească prestigiul de cărturărie a Basara- sediul la Chişinău, unde va rămâne să profese- biei: „Dincolo de sălile de cursuri, Facultatea ze introducerea şi exegeza Noului Testament de Teologie din Chişinău era înconjurată de timp de 14 ani, până în 1940, alături de alți un amfiteatru imens de ascultători, compus teologi de mare prestigiu, majoritatea români din zeci de sfinte locaşuri şi de săli profane, din vechiul regat, între care, Vasile Radu, Ni- din tot cuprinsul Basarabiei. Profesorii facul- chifor Crainic, Toma Bulat, Constantin To- tății noastre erau ascultați din Hotin şi până mescu, Ioan Gheorghe Savin, fraţii Cicerone la Cetatea Albă, de mii de auditori care um- şi Valeriu Iordăchescu, Nicolae Popescu Pra- pleau şcolile, teatrele şi sălile de cinematograf, hova, Teodor Simensky, arhimandritul Iuliu ocazional prefăcute în săli academice. Îți dai Scriban. Această perioadă va fi evocată cu seama că între Prut şi Nistru statornicisem, în multă căldură şi tristețe în acelaşi timp de Gala inima mea, nu numai provincia colinelor şi Galaction în Scrisori basarabene, în 1942: „Nu a heleşteielor, nu numai ținutul mănăstirilor este prea uşor să pui, față în față, ceea ce odini- şi al străvechii cucernicii moldoveneşti, dar o oară era: surâzător, tihnit şi țărm al visului: cu regiune spirituală şi apostolică ...” [3, p. 45]. ceea ce azi a ajuns: tragic, răsturnat şi prilej de În calitate de preot, profesor universitar, multă amărăciune. Pe lângă acestea, Basarabia avocat şi scriitor, Gala Galaction se va lăsa Dialogica nr. 3, 2020 80 E-ISSN 1857-2537 pătruns indisolubil de esența Chişinăului, de- şi de limbă – au nevoie din partea noastră de dicându-i numeroase evocări, pline efuziuni o luare aminte şi de o solicitudine excepționa- lirice, aşa cum se poate remarca din paginile lă.” [4, p. 1]. Consideră că prin atare măsuri de următoarelor publicații: Zile basarabene, în amputare bugetară se va aduce mai multă pa- „Viața Basarabiei”, 1932; Teatrul Național din gubă şi confuziune în rândul locuitorilor decât Chișinău, în „Adevărul”, 1933; Cimitirul din beneficii, având în vedere că biruința unifică- Chișinău, în „Izbânda”, 1933; Toamna în Ba- rii limbii române s-a realizat prioritar datorită sarabia, în „Dimineața”, 1934; Gala Galaction Teatrului Național, iar „această înzecită pier- despre Basarabia, în „Viața Basarabiei”, 1935; dere nu poate fi totdeauna evaluată în moneda În vacanță, în „România”, 1938; Gânduri-gân- Băncii Naționale româneşti” [4, p. 1]. duri… [despre Basarabia], în „Viața Basarabi- Constatări triste răzbat şi din articolul ei”, 1940; În așteptarea supremei revederi, în Cimitirul din Chișinău: „Am văzut miile de „Viața Basarabiei”, 1941; Biserica Basarabea- morminte din Valea lui Iosofat, am văzut nă, în „Viața Basarabiei”, 1941; Rechemări: acel loc unic în toată lumea, plin de puzderia [adresare către tineretul basarabean], în „Via- lespezilor funerare, dar nu mi s-a părut nici ța Basarabiei”, 1941; Scrisori basarabene, în pe departe atât de trist, ca locul de obştească „Viața Basarabiei”, 1942; Scrisori basarabene, odihnă de pe dealul Chişinăului ...” [5, p. 1]. în „Viața Basarabiei”, 1943 etc. În anul 1993, Descins în cimitirul din Chişinău, scriitorul Editura Știința va edita volumul Zile basarabe- remarcă cu stupoare căsuțele de sârmă împle- ne de Gala Galaction, în colecția „Pagini des- tită şi cu uşa zăvorâtă deasupra monumente- pre Basarabia”, alcătuitor Gheorghe Cunescu. lor: „Născocirea aceasta mi s-a părut deosebit Profund ancorat în realitățile Basarabiei, de jalnică. Pentru că ce aceste colivii, menite Gala Galaction nu ezită să adopte atitudini parcă să prelungească şi după moarte neliber- tranşante, aşa cum se întâmplă în cazul ten- tatea celui adormit şi frângerea aripilor năzu- tativei de desființare a Teatrului Național din ințelor!... Amar simbol al unor vremuri care Chişinău: „Aud cu mirare că este vorba să se nu mai puteau concepe dezrobirea nici pentru desființeze Teatrul Național din Chişinău. Să- cei culcați dincolo de hotarul autocratismului răcia care ne bântuie şi crâncenele economii pământesc!” [5, p. 1]. Constată în continua- care trebuiesc făcute de jur împrejurul pivo- re larghețea cimitirului, cărările despărțitoa- tului bugetar, ordonă, zice-se, şi suprimarea re care sunt foarte strâmte, biserica cu altar scenei de la Chişinău. Dacă într-adevăr se va şi cu slujbă de obştie, mormintele vechi, „de întâmpla atare suprimare, vom agrava situația pe vremea domniilor cu cancelarie grecească noastră culturală din astă latură a lumii româ- şi cu protipendadă fanariotă”, sutele de pietre neşti” [4, p. 1]. comemorative cu epigrafe numai în ruseş- El se opune vehement acestui proiect care te, „mormintele celor mulți şi aproape fără ar periclita atmosfera culturală de simțire ro- nume” care curg devale, neîngrijite – şi peste mânească, abia instituită: „În Chişinău, primul toate vălul tristeții: „Dar pentru ce acest parc oraş al Basarabiei, cultura şi limba româneas- de supremă odihnă e atât de trist şi pentru că – şi tot ce se cristalizează dincolo de cultură ce deasupra acestor pravoslavnici adormiți Dialogica nr. 3, 2020 E-ISSN 1857-2537 81 din vârful dealului, nu domneşte ca în alte adecvate, ca în bălțile, în podgoriile şi în peisa- cimitire împărăția calmului negrăit?..