Literatura Şi Arta” Împreună Cu Citito- Ţire Actorul Nicolae Darie

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Literatura Şi Arta” Împreună Cu Citito- Ţire Actorul Nicolae Darie Săptămânal al Scriitorilor din republica moldova Joi, 1 ianuarie 2009 Fondat la 3 octombrie 1954 nr. 1 (3305) Poesis publicaţie de limba română La est de vest ION BUZDUGAN La mulţi ani, dragi cititori! (1887-1967) Sacrificiu UMBRA SFÎNTĂ Poetul nostru dintâi, Dosoftei, care a sacralizat limba română, traducând în ea Psal- mii (ziua Sfântului Poet Dosoftei, sanctificat de către Biserica Română, cel care a fost Te privesc, măicuţă blândă, în apus, mitropolit al Moldovei şi a trăit în anii 1624-1693, o serbăm la 13 decembrie), spunea în Cum te-ntorci din câmp peste colină, Psalmul 101, editat la 1673: Am mâncat pâine cu zgură Purtând pruncu-n braţe, iar de sus Şi lacrămi în băutură... Steaua-i pune cearcăn de lumină. De-a tocma ca pelicanul Prin pustii petrec tot anul... În sărăcăcioasa, prăfuita-ţi haină, Pelicanul este simbolul lui Iisus, care se sacrifică pentru a da viaţă morţilor, suge- Treci prin lan de grâu şi de secară; rează Euharistia. Pe cărări de seară şi de taină, Leonardo da Vinci descrie astfel această pasăre de baltă: „Îşi iubeşte nespus puii şi, găsindu-i ucişi de şarpe în cuib, îşi sfâşie pieptul cu ghearele şi-i scaldă în propriul sânge, Creşte umbra albă, de Fecioară... redându-le viaţa.” Pelicanul e o pasăre de apă. I-am admirat în Delta Dunării ciocul foarte lung şi lat, Şi, cum vii trudită, sîrguind pe cale, sub care atârnă o membrană roşie ca o desagă, în care-şi păstrează peştii prinşi pentru a-şi Legănîndu-ţi pruncul, în lumină, putea ulterior hrăni cu ei puii. Eu mă-nchin, în faţa măreţiei tale, Când se întoarce la cuibul său dintre sălcii, această „pasăre-cangur”, îşi desface Sărutîndu-ţi urma sfîntă, pe ţărînă. larg ciocul, ca odraslele lui să scoată peştii încă vii şi să-şi poată potoli foamea... Dar de multe ori, când lacurile sau apele lângă care locuieşte nu mai au peşti şi se în- toarce la cuib cu punga de sub cioc goală, pelicanul - aşa spune legenda - îşi sfâşie pieptul şi-şi hrăneşte puii cu propria carne şi cu propriul sânge. Mănăstirea Sinaia. Ctitorie a spătarului Mihail Cantacuzino (1690-1695) Chestionar “L.A.” Mi-am amintit de această pasăre sacră zilele trecute, când un om de la ţară mi-a povestit cum în coteţul lui de păsări, unde se afla o cloşcă cu pui, a pătruns într-o noapte o helge. A doua zi stăpânul a găsit cloşca fără suflare. Helgea, de-a lungul nopţii, i-a supt Grigore VIERU: cursuri au ţinut prozatorul Nicolae Breban, ezie, cântec, dialog – în cadrul popularei Cu ce sentimente vă păsării tot sângele. Dar ea nu s-a mişcat din loc. Puii sub ea dimineaţa erau vii. poeţii Daniel Corbu şi Gheorghe Vulturescu, emisiuni Familia. Iar la TVR-1 Alex Şte- Acest exemplu mi s-a părut unui de sacrificiu suprem. Ninsoarea noastră scriitorul Alexandru Zotta, prorectorul, prof. fănescu care se află pe linia întâia a criticii despărţiţi de anul 2008? Adeseori mă gândesc că omul, la capitolul jertfă, mai ales în acest context al în- univ. Gavril Ardelean. româneşti contemporane mi-a prezentat re- Ce aşteptaţi de la 2009? străinării omului de sine însuşi, dar şi de preceptele moralei dintâi, ar avea ce învăţa şi Curtea lor În anul 2008 a prins rădăcini spectaco- cent poezia în cei mai aleşi termeni. chiar şi de la necuvântătoarele care, iată, dau dovezi că ar pune de multe ori dragostea de lul Strigat-am către tine realizat cu multă Am participat la mai multe emisiuni dragoste şi inspiraţie şi într-un mod origi- muzicale realizate de diverse posturi de te- aproapele mai presus decât viaţa însăşi. 1. În plan nal către unul dintre cei mai importanţi po- leviziune şi de Radio România. Mi-a apă- Ion UNGUREANU: Nicolae DABIJA profesional, eţi basarabeni, Anatol Codru – spectacol în rut la Chişinău un CD cu piese pe versurile 2008 a fost anul care s-au întâlnit două suferinţe: cea basara- mele Adevăr vă spun, interpretate de Vadim 1. 2. Mă despart Laureaţii săptămânalului “Literatura care mi-a adus beană şi cea transnistriană. Lucrarea a fost Gheorghelaş. Multe din aceste cântece se de anul 2008 cu sen- cele mai nume- montată la Teatrul Poetic Mateevici. Rolul transmit aproape zilnic la Radio Iaşi. Am timentul unui osândit şi arta” pentru anul 2008 roase bucurii. La personajului liric l-a jucat cu multă însufle- finisat al doilea CD intitulat Omule, auzi- căruia i-a fost amâ- editura din Iaşi La sfârşit de an, colectivul săptămânalului “Literatura şi arta” împreună cu citito- ţire actorul Nicolae Darie. Acelaşi spectacol ne. La Cluj-Napoca a apărut un album cu nată pedeapsa capi- Princeps Edit rii acestuia, desemnează personalităţile notorii ale vieţii publice şi culturale ale anului a ajuns la Teatrul din Brăila alături de însce- cântece pe versurile subsemnatului în in- tală, amânată, dar nu condusă de Da- care s-a scurs. narea dramatică realizată de acelaşi scena- terpretarea lui Fuego, album considerat de suspendată. Fulgerul niel şi Filomena Laureaţi ai Premiilor săptămânalului “Literatura şi arta” au devenit: rist şi regizor după versurile sale. De la Iaşi specialişti în muzică un eveniment artistic. imperial, pregătit să Corbu, în presti- am primit încă o veste frumoasă: Teatrul Calificat de vrăjmaşii mei avid de slavă şi Pentru poezie: Pentru Publicistică: gioasa colecţie lovească în noi, s-a pentru tineret şi copii Luceafărul pregăteş- nemodest, iată că abia la bătrâneţe scot şi dezlănţuit asupra Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Anton Moraru, Ediţii critice, te în regia basarabeanului Ion Cibotaru, un eu nişte CD-uri, deşi am trudit în cântec o Adrian Păunescu (Bucureşti), Paul Goma (Franţa), Ion Melniciuc, mi-a apărut un volum antologic de versuri, Georgiei, care, naivă, “a muşcat” din mo- Gheorghe Paladi, spectacol după abecedarul subsemnatului, viaţă. De reţinut că în ultimii vreo 20 de ani Anatol Codru, Ovidiu Creangă (Toronto, Taina care mă apără, axat şi pe multiple meala plasată iscusit de ruşi. Şi… poftim! Anatol Petrencu, Albinuţa. toţi amatorii ne-au “fericit” cu CD-uri de Andrei Strâmbeanu, Canada), studii şi aprecieri critice, aparţinând unor – Aproape că în mod legitim (şi justificat Alexandru Moraru, Congresul Spiritualităţii Româneşti care cea mai proastă calitate artistică. De reţinut, Iulian Filip, Andrei Vartic, mari personalităţi scriitoriceşti din România, moral!) au fost smulse două bucăţi din Agnesa Roşca, Eugen Holban (Paris), Nicolae Cojocaru, s-a desfăşurat sub preşedenţia lui Adrian că nici în perioada celei mai crunte cenzuri străvechiul teritoriu gruzin. Asistăm la Vlad Pohilă, R.Moldova şi din străinătate. Volumul s-a Mihai Morăraş, Tudor Spătaru (New York), Păunescu m-a omenit cu Trofeul acestui nu s-a produs un asemenea dezmăţ în piaţa prima acţiune de refacere a imperiului Dumitru Apetri, bucurat de un şir de lansări pe ambele maluri Vasile Tărâţeanu, Florin Cârlan (New York), For, de aceeaşi onoare bucurându-se şi emi- muzicală. Vasile Pavel, ale Prutului, iar la Festivalul Internaţional de rus prin forţă! Vor urma şi altele – mai Doina Dabija, Alecu Reniţă, nentul critic şi istoric literar Mihai Cimpoi. Recent, a ieşit de sub tipar un volum Ion Hadârcă, Gheorghe Cernea, poezie din Satu Mare m-am ales cu premiul camuflate, cum ar fi, de exemplu, Uniu- Leonid Gheorghian (Ger- Iar Liga Culturală a Românilor de Pretutin- tradus ăn limba germană. Aceasta este a Vasile Toma, Dumitru Batâr, Opera Omnia. În aceeaşi zi, Universitatea nea Rusia-Bielarusi sau Planul Kozak – 2 mania), deni mi-a făcut o frumoasă lansare a volu- cincisprezecea carte apărută într-o limbă Lidia Codreanca, Valeriu Dulgheru, Alexei Agachi, “Vasile Goldiş” din Arad mi-a conferit titlul sau 3 (n-are importanţă al câtelea, ruşii mului Taina care mă apără. Claudia Partole, Claudiu Târziu (Buc.), Mihai Braga, Doctor Honoris Causa. Laudatio a fost ros- străină. Se pregătesc alte două culegeri – ştiu să aştepte). Acest plan de federaliza- Postul de televiziune Favorit mi-a acor- Serafim Belicov, Sânziana Pop (Buc.), Ion Negrei, tit de prof. univ. Gheorghe Glodeanu. Dis- în SUA şi Italia. re a Republicii Moldova ne va fi din nou Boris Schiţco, Vasile Şoimaru, Aurel Saulea, dat un spaţiu de emisie de două ore – po- (Continuare în pag. 2) impus. Şi, desigur va fi implementat, aşa Anatol Ciocanu, Ozea Rusu, Ion Mărgineanu cum a fost aplicată directiva lui Stalin din viitoarele decenii. Scrutinul va determina Galina Furdui, Vitalie Pastuh-Cubolteanu, Acad. Mihai CIMPOI: Acad. Alexandru 1924 când s-a creat artificial RASSM cu poziţia în care s-ar putea opri, în sfârşit, Anatol Rusnac, Ion Costaş, Pentru Arte: MOŞANU: scopul de a ocupa Basarabia. Şi în 1940 – Efimia Ţopa, Sergiu Nucă, Ninela Caranfil, pendulul politic 1-2. Un An Nou 1. Anul 2008, până aproape de finele peste 16 ani! – Raptul s-a săvârşit. Gheorghe Calamanciuc, Alexei Marulea, Larisa Turea, este, la propriu şi la fi- de la Chişinău în Dumitru Băluţă, său, a fost pentru forumişti un an de suc- În esenţa lui Planul Kozak nu e altceva Iov Rusnac, Vasile Butnaru, gurat, o cumpănă cu oscilaţia sa, de Leonida Lari, ces. Forul Democrat al Românilor din decât o anexă, o completare a Protocolului Axentie Blanovschi, Alexandru Cazacu, două talere pe care se 17 ani, între Ru- Vasile Micu, Dumitru Păsat, Ioan Paulencu, Moldova a iniţiat şi desfăşurat acţiuni me- adiţional secret din Pactul Ribbentrop-Mo- pun – în spiritul nietzs- sia şi România, Luminiţa Dumbrăveanu, Boris Movilă, Gheorghe Vrabie, morabile dedicate evenimentelor cruciale între Est şi Vest. lotov. Dacă nu se înţelege asta înseamnă că Maria Hâncu, Ion Stici, Sandu Aristin-Cupcea, cheanului Zarathustra – din trecutul tuturor românilor. Ca repe- suntem retardaţi mental. Lucrul ăsta nu-l tablele vechi şi tablele În asemenea Fernando Martella (Italia), Virginia Malcoci, Estela Răileanu, re principale în activitatea noastră ne-au perspectivă creş- vede nici miopul Occident.
Recommended publications
  • Seismul Din Creier
    Boris Druţă SEISMUL DIN CREIER sau Țara bisericilor falimentate Coperta, grafică:Veronica Druţă Machetare: Andrei Dorgan Dedic prezentul volum regretatului meu tată, Victor a lui Ion a lui Manolache Druță care ar fi împlinit anul acesta 100 de ani de la naștere. Avem o țară cu surplus de genii, Biserici vechi și noi ce stau înstrăinate, Pe unde în prezent murind țăranii Arar își pomenesc străbunii pe la sate. Prea multă lume părăsit-a glia, Ștergând și oblojind azi funduri „preacivilizate”, Ei nu-nțeleg că sunt, au fost și vor rămâne Materie de uz în grea străinătate! Acasă, cu veston de lux și doldoră-n distincții, Academicieni devin în miez de noapte, Cerșind cu umilință glorii, chiar și premiul Nobel, Purtând în piept și gând icoane-mprumutate. Orfani copiii, bătrânii noștri – părăsiți de lume, De un seism de creier pe care îl purtăm, Deși ne zicem țară cu renume, Noi și-n patriotism falimentați suntem! Acei de ieri ca brazii, azi cu priviri senine, Străinilor le cântă, se cred în libertate, Vor să trăiască bine, foarte bine, Uitând de țară și lăcașe-nlăcrimate. În locul lor sosesc puhoaiele străine Cu oameni de culoare, arabi „cu demnitate”, Ce liber își permit pe vetrele străbune Moscheie să-și înalțe pe ziduri ruinate. Mândriți-vă, voi, cei plecați de-acasă, Sperând la bunăstare, la viață cu dreptate! Cu cei rămași – avem surplus de genii, De sfinți pictați pe bolți, de vise spulberate!.. 4 La casa părintească din Inești Ediție apărută: și la București, 2017 la CHIȘINĂU, 2016 Elena Druță, studentă la medicină în Iași, a debutat recent cu o culegere de eseuri intitulată Fiind Imagine.
    [Show full text]
  • Continuitate Și Discontinuitate În Reformarea Organizării Teritoriale a Puterii Locale Din Republica Moldova Cornea, Sergiu
    www.ssoar.info Continuitate și discontinuitate în reformarea organizării teritoriale a puterii locale din Republica Moldova Cornea, Sergiu Veröffentlichungsversion / Published Version Sammelwerksbeitrag / collection article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Cornea, S. (2018). Continuitate și discontinuitate în reformarea organizării teritoriale a puterii locale din Republica Moldova. In C. Manolache (Ed.), Reconstituiri Istorice: civilizație, valori, paradigme, personalități: In Honorem academician Valeriu Pasat (pp. 504-546). Chișinău: Biblioteca Științifică "A.Lupan". https://nbn-resolving.org/ urn:nbn:de:0168-ssoar-65461-2 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC Lizenz (Namensnennung- This document is made available under a CC BY-NC Licence Nicht-kommerziell) zur Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu (Attribution-NonCommercial). For more Information see: den CC-Lizenzen finden Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0/deed.de MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE ISTORIE INSTITUTUL DE ISTORIE BIBLIOTECA LUPAN” BIBLIOTECA LUPAN” Biblioteca Științică Biblioteca Științică Secția editorial-poligracă Secția editorial-poligracă Chișinău, 2018 Chișinău, 2018 Lucrarea a fost discutată și recomandată pentru editare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Institutului de Istorie, proces-verbal nr. 8 din 20 noiembrie 2018 şi la şedinţa Consiliului ştiinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 16 din 6 noiembrie 2018 Editor: dr. hab. în științe politice Constantin Manolache Coordonatori: dr. hab. în istorie Gheorghe Cojocaru, dr. hab. în istorie Nicolae Enciu Responsabili de ediție: dr. în istorie Ion Valer Xenofontov, dr. în istorie Silvia Corlăteanu-Granciuc Redactori: Vlad Pohilă, dr.
    [Show full text]
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Rim Nr.3-4-12-NOV-2010.Pmd
    SUMAR • Studii pontice – SERGIU IOSIPESCU – Închiderea Mării Negre sub otomani (II) ............... 1 – MIRCEA SOREANU – Fortificaţii şi porturi otomane la Marea Neagră ...... 12 • Istorie militară şi lingvistică REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-) roman asupra limbii române (I) ................................................................................................ 21 Publicaţia este editată de Ministerul Apărării Naţionale, prin • Originile Europei şi ale naţiunilor ei Institutul pentru Studii Politice – ALEXANDRU MADGEARU – Un efemer regat gepidic în Transilvania ...... 27 de Apărare şi Istorie Militară, – FLORIAN DUMITRU SOPORAN – Solidarităţi etnice în Ungaria medievală: membru al Consorţiului Acade- apărarea patriei şi apărarea creştinătăţii în prima jumătate a secolului al XV-lea ..... 38 miilor de Apărare şi Institutelor pentru Studii de Securitate din • Istorie modernă şi contemporană cadrul Parteneriatului pentru – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, CARMEN RÎJNOVEANU Pace, coordonator naţional al – Arhitectura păcii după un război hegemonic. Congresul de la Viena (1815) Proiectului de Istorie Paralelă: şi căderea Zidului Berlinului (1989): privire comparativă ............................... 58 NATO – Tratatul de la Varşovia – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Interviu cu ambasadorul Ion Diaconu........................................................................................................ 68 COLEGIUL DE REDAC}IE – M. MIHĂILESCU, RALUCA IOSIPESCU
    [Show full text]
  • Holocaust in Romania?
    Holocaust in Romania? A series of documents and testimonials collected and commented upon by Ion Coja, for the use of parliamentarians and authorities engaged in the elaboration, approval and application of Urgent Order (Ordonanta de Urgenta) no. 31/2002 of the Romanian Government. Kogaion Printing House 2002 “In Romania, the Holocaust did not occur.” Nicolae Minei–Grünberg “In this war, spread across the entire surface of the Earth, Jews cannot be shielded from the suffering and harshness and the misery in which almost all of mankind has been placed. If, from lack of nourishment, and because of living in unsanitary conditions, Jewish lives are lost, this means that the relentless laws of war – which we did not provoke – force the Jews as well to pay their tribute of blood. Romanians who fight on the front lines die by the thousands every day.” Marshall Ion Antonescu “While the world blithely watched the spectacle of the annihilation of European Jews, Romania was willing to welcome Jewish refugees and was prepared to open her harbors for them. (…) Judaism lost 6 million of its members; the world lost its humanity, as well as Christian love for one’s neighbor. In contrast, the Romanian People strove to preserve their faith in humanity. And we, the Jews, are and remain indebted to the Romanian People for this.” Moshe Carmilly Weinberger “It is the biggest mistake and injustice in history to consider Ion Antonescu a fascist, Legionnaire, extremist, a man who led Judaism to extinction in Romania. None of those who lived in Romania, before or during the war, wish to any longer accept the communist theory of a massacre of Jews during the war, particularly the aberrant figures that have been tossed around.” Barbul Bronstein “During his entire life and professional career, and especially during the dark days of the war, George Alexianu did so much for the Jewish Community of Romania, from all his heart and without intrigue.
    [Show full text]
  • I INTRODUCTION Moldavia, the Smallest Republic in the Soviet Union, Has Been a Territorial Football Between Romania and Russia
    INTRODUCTION Moldavia, the smallest republic in the Soviet Union, has been a territorial football between Romania and Russia for well over 100 years. Like the Baltic republics, it fell within the Soviet sphere of influence under the l939 Molotov-Ribbentrop pact, and there is reason to believe that some Moldavians may now wish to follow the lead of the Baltic republics in pressing for secession from the USSR. The 64 percent of the republic's population that is ethnic Moldavian has its cultural heart in Romania and, at the very least, seeks freer contacts with Romanians across their common frontier. In the past 18 months Moldavian political and social life has been transformed. Fledgling independent groups have developed into major new political movements, such as the Moldavian Popular Front with a membership of between 700,000 and one million. Other independent groups include the Alexe Mateevici Club which led the successful drive to establish Moldavian as the official language of the republic, the Moldavian Democratic Movement aimed at establishing a state that adheres to the rule of law, the Moldavian Green Movement which works to increase public awareness of ecological issues, and others. Groups of citizens in late l988 began braving the wrath of the local authorities by organizing small public protests. By March l989 the rallies had grown to include as many as 80,000 demonstrators who were calling, among other things, for the i removal of Moldavia's Party leaders. Both the protestors and the Moldavian government often turned to violence. The most egregious such instances of reciprocal violence occurred in l989 on February 12 and 26, March 12 and November 7.
    [Show full text]
  • Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17
    Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17 MARCH 27, 1918, THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA, THE FIRST LINK IN THE MAKING OF THE GREATER ROMANIA Jipa ROTARU Abstract. There are, in the history of peoples, events of great significance and national value. Such an event was on March 27, 1918, when under extreme conditions, under foreign occupation, the Country Council (the legislative body of Bessarabia elected by the people) decided to unite the Romanian province between the Pruth and Dniester with the mother country, Romania. The act of the union of Bessarabia with the country was reckoned by the great historian Gheorghe Buzatu, one of the astral moments of Romanian becoming, along with January 24, 1859, May 9, 1877 and December 1, 1918. The special significance of this event consisted in the fact that, the Union of the Bessarabian people, freely expressed in March 1918, opened the series of three fundamental moments, the plebiscite assemblies in Chişinău, Cernăuţi and Alba Iulia, through which the Romanian people made their full national unity. The Revolutionary-National Movement in Bessarabia in the years 1917-1918, which culminated in the return of the Romanian land between the Pruth and Dniester, self-embedded in the Tsarist Empire more than 100 years ago, during the First World War, in close connection with the Russian revolution that broke out in the spring of 1917, but also with the extensive upheavals in the struggle for self- determination of the oppressed peoples of the three empires: Tsarist, Austro- Hungarian and Ottoman.
    [Show full text]
  • Ninela Caranfil
    Ninela Caranfil BĂRBAȚII DIN VIAȚA MEA Ninela Caranfil BĂRBAȚII DIN VIAȚA MEA (Eseuri, portrete de creație, tablete, aduceri-aminte, omagieri…) Chișinău 2017 Dedic această carte fiicei mele Laura CUPRINS O ACTRIȚĂ DRAGĂ, PRINTRE OAMENI DRAGI (În loc de prefață) (Vlad POHILĂ). 7 CEI MAI DRAGI… ........................................15 Părinții mei .............................................15 Frații mei ..............................................19 Anatol Ciocanu .........................................21 Liubomir Iorga .........................................87 CEI DRAGI… .............................................91 ATITUDINI .............................................173 STRICT PERSONAL ......................................219 ACTRIȚA NINELA CARANFIL ÎN OGLINDA UNUI VOLUM PENTRU URMAȘI (În loc de postfață) (Vlad POHILĂ, Valeriu RAȚĂ) ......................... 245 REFERINȚE ȘI APRECIERI DESPRE ACTIVITATEA ARTISTEI. 253 ICONOGRAFIE ........................................ 257 Motto: „Viața mea! Viața mea! O clipă de-ar fi fost să ție A fost tot ce vrei: Am întrerupt cu ea Câteodată floare, O veșnicie! Câteodată fiară, Și-am ispășit Câteodată clopot ce se certa cu cerul. Cu suferinți – o mie. Am ispășit Viața mea! Cu câte-o bucurie. A fost tot ce vrei.” Lucian Blaga BĂRBAŢII DIN VIAŢA MEA 9 O ACTRIȚĂ DRAGĂ, PRINTRE OAMENI DRAGI (În loc de prefață) u m-aș mira dacă cineva, citind titlul acestei cărți, ar deduce nu- Nmaidecât că are a face cu un volum de scrieri sentimentale sau naturaliste, amoroase sau erotice… Unii dintre
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Anul XVI.2020.Nr. 2
    Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Portal- MĂIASTRA 2 ISSN: 1841-0642 [email protected] Anul XVI, Nr. 2 (63)/2020 Trimestrial de cultură editat de CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ Acad. IOAN AUREL POP – ANA SELEJAN Gânduri la vreme de Lumea lui Tudor Arghezi restriște Autor demn de toată autoritatea rea blagiană sau argheziană. „Am realizat adevăratul portret uman și scriitoricesc A venit nenoroci- și competența critică, mai ales în direcția al lui Tudor Arghezi“ – afirmă autorul în rea aceasta peste noi și nu monografierii Gorjului cultural, cu studii Cuvântul înainte – „adu- știm ce să facem. Unii ne despre Brâncuși, Arethia când în pagină informația lamentăm și ne gândim la Tătărescu, despre edituri, de amănunt, rară și nu de sfârșitul lumii și la prezice- inventatori, vizitatori ce- puține ori, inedită“. Într- rile lui Nostradamus. Alții lebri ori asasinate politice, adevăr, în cele 240 de ar- ne dăm viteji în vorbe și cu antologii despre folclor ticole de dicționar, de la declarăm ritos că nu ne te- și „suflet[ul] gorjenesc“, diaconul Abramescu Nico- mem de nimic, dar în adân- Zenovie Cârlugea – cunos- lae, învățătorul „frumos și cul nostru numai noi știm ce este. Cei mai mulți tăcem, privim cut în peisajul critic pen- blând“ din școala primară în jur și nu ne vine să credem. Știu că nu există cineva cu vreo tru contribuțiile științifice al elevului Ion N. Theodo- soluție miraculoasă pentru a ne face optimiști în aceste zile. Ne despre viața și creația lui rescu, la Constanța Zissu, gândim la ce este mai rău, ne uităm la cei care sunt (deocamdată!) Lucian Blaga prin cele zece prima soție (1912-1914) mai loviți decât noi, ne cufundăm în gânduri sumbre.
    [Show full text]
  • Veniamin Apostol
    1 SUMAR Argument...............................................................................................................................2 Vitalie Ţapeş. Se mai ridică pe cer o stea..............................................................................2 Din confesiunile regizorului şi actorului V. Apostol ...........................................................4 Reflecţii despre V. Apostol....................................................................................................5 Tabel cronologic....................................................................................................................8 LUCRĂRI SEMNATE DE VENIAMIN APOSTOL...........................................................13 Teze. Monografii.............................................................................................................13 Articole în culegeri şi publicaţii seriale .........................................................................13 Schiţe de portret..............................................................................................................20 Interviuri. Dialoguri. Participant la diferite discuţii.......................................................24 VENIAMIN APOSTOL – ALCĂTUITOR, REDACTOR.................................................30 VENIAMIN APOSTOL – REGIZOR ŞI ACTOR..............................................................31 Montări de spectacole....................................................................................................31 Roluri interpretate
    [Show full text]
  • Grigore Vieru „Despre Grigore Vieru Am Putea Spune Că Este Ultimul Poet Cu Basarabia În Glas
    „Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi” Gr. Vieru Noros ori clar ca o amiază, Eu sunt poetu-acestui neam Şi-atunci cînd lira îmi vibrează, Şi-atunci cînd cîntece nu am... Grigore Vieru „Despre Grigore Vieru am putea spune că este ultimul poet cu Basarabia în glas. Un poet mesianic, un poet al tribului său, obsedat de trei mituri: Limba română, Mama şi Unitatea neamului. Un poet elegiac, dar, în ciuda fragilităţii înfăţişării sale şi a vocii sale – moi şi stinse, menite parcă să şoptească o rugăciune, nu să pronunţe propoziţii aspre ca vechii profeţi – un poet dîrz, un cuget tare, un spirit incoruptibil...” Eugen SIMION APRECIERI ŞI DISTINCŢII 1967 – Premiul republican pentru tineret „Boris Glavan” pentru volumul „Versuri; Ordinul „Insigna de onoare”; Premiul I al revistei „Drujba narodov” 1978 – Laureat al Premiului de Stat al Moldovei pentru culegerea de versuri „Un verde ne vede” 1985 – Titlul onorific de Maestru Emerit al Artei din RSSM 1988 – Diploma de Onoare „H. Ch. Andersen” a Consiliului Internaţional al cărţii pentru Copii şi Tineret 1990 – Premiul pentru poezie de la revista „Flacăra”; Cartea „Mama” este apreciată ca cea mai populară carte a anului 1989, Premiul „Mihai Eminescu” de la Societatea prietenilor cărţii „Vasile Alecsandri” pentru această carte; Premiul Mare pentru literatură al Fundaţiei „Crescent”, Bucureşti; Este ales membru de onoare al Academiei Române. 1991 – Marele Premiu „Hercules” pentru literatură; Premiul Editurii „Românul” pentru contribuţie deosebită la afirmarea idealurilor de unitate naţională. 1992 – Titlul onorific „Scriitor al poporului din Republica Moldova”; Premiul revistei „Europa” pentru poziţia lui realistă cu referire la unitatea naţională; Academia Română îl propune pentru Premiul Nobil pentru Pace.
    [Show full text]