Rim Nr.3-4-12-NOV-2010.Pmd
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Seismul Din Creier
Boris Druţă SEISMUL DIN CREIER sau Țara bisericilor falimentate Coperta, grafică:Veronica Druţă Machetare: Andrei Dorgan Dedic prezentul volum regretatului meu tată, Victor a lui Ion a lui Manolache Druță care ar fi împlinit anul acesta 100 de ani de la naștere. Avem o țară cu surplus de genii, Biserici vechi și noi ce stau înstrăinate, Pe unde în prezent murind țăranii Arar își pomenesc străbunii pe la sate. Prea multă lume părăsit-a glia, Ștergând și oblojind azi funduri „preacivilizate”, Ei nu-nțeleg că sunt, au fost și vor rămâne Materie de uz în grea străinătate! Acasă, cu veston de lux și doldoră-n distincții, Academicieni devin în miez de noapte, Cerșind cu umilință glorii, chiar și premiul Nobel, Purtând în piept și gând icoane-mprumutate. Orfani copiii, bătrânii noștri – părăsiți de lume, De un seism de creier pe care îl purtăm, Deși ne zicem țară cu renume, Noi și-n patriotism falimentați suntem! Acei de ieri ca brazii, azi cu priviri senine, Străinilor le cântă, se cred în libertate, Vor să trăiască bine, foarte bine, Uitând de țară și lăcașe-nlăcrimate. În locul lor sosesc puhoaiele străine Cu oameni de culoare, arabi „cu demnitate”, Ce liber își permit pe vetrele străbune Moscheie să-și înalțe pe ziduri ruinate. Mândriți-vă, voi, cei plecați de-acasă, Sperând la bunăstare, la viață cu dreptate! Cu cei rămași – avem surplus de genii, De sfinți pictați pe bolți, de vise spulberate!.. 4 La casa părintească din Inești Ediție apărută: și la București, 2017 la CHIȘINĂU, 2016 Elena Druță, studentă la medicină în Iași, a debutat recent cu o culegere de eseuri intitulată Fiind Imagine. -
Limba Română – Memorie, Cetate Și Stindard
EVENIMENT LIMBA ROMÂNĂ – MEMORIE, CETATE ȘI STINDARD Arcadie SUCEVEANU Președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova De aproape trei decenii, zilele de la sfârșitul lui august se asociază în mintea basarabenilor cu Sărbă- toarea limbii române. Și tot de atâta timp ne întrebăm adesea dacă faptul de a-ți vorbi limba poate constitui un prilej de sărbătoare. Or, se știe, aerul se respiră, pâi- nea se mănâncă, limba se vorbește – nu se sărbătorește. Ori de câte ori suntem puși să răspundem la această întrebare, argumentul justificator este că noi, basarabenii și nord-bucovinenii, reprezentăm un caz aparte în istorie, și că, de fapt, în această zi nu sărbă- torim doar oficializarea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, ci și regăsirea noastră în adevăr și istorie, revenirea la matricea ființială românească. Acțiunile legate de această dată conțin și efortul de a depăși criza de identitate, dezechilibrul moral ce ne- au măcinat ființa. Pe 31 august sărbătorim o limbă În consecință, nivelul limbii române vorbite în care zeci, sute de ani a fost nedreptățită și umilită la ea Republica Moldova este în continuare unul deplorabil acasă, o limbă căreia i s-a schimbat denumirea și i s-a (deși nu la fel de dezastruos ca înainte de 1991). Pe impus un alfabet străin, căreia i s-a rezervat, în toate de o parte, nu putem să nu recunoatem că astăzi epocile, rolul de cenușăreasă – mai întâi sub ocupația elita intelectuală vorbește o limbă expresivă, plastică țaristă, apoi sub cea sovietică, dar și în perioada ac- și colorată, că în școli și grădinițe copiii vorbesc tuală, când s-ar părea că nimic nu o mai împiedică să incomparabil mai bine și mai coerent limba română revină în elementul ei firesc. -
I INTRODUCTION Moldavia, the Smallest Republic in the Soviet Union, Has Been a Territorial Football Between Romania and Russia
INTRODUCTION Moldavia, the smallest republic in the Soviet Union, has been a territorial football between Romania and Russia for well over 100 years. Like the Baltic republics, it fell within the Soviet sphere of influence under the l939 Molotov-Ribbentrop pact, and there is reason to believe that some Moldavians may now wish to follow the lead of the Baltic republics in pressing for secession from the USSR. The 64 percent of the republic's population that is ethnic Moldavian has its cultural heart in Romania and, at the very least, seeks freer contacts with Romanians across their common frontier. In the past 18 months Moldavian political and social life has been transformed. Fledgling independent groups have developed into major new political movements, such as the Moldavian Popular Front with a membership of between 700,000 and one million. Other independent groups include the Alexe Mateevici Club which led the successful drive to establish Moldavian as the official language of the republic, the Moldavian Democratic Movement aimed at establishing a state that adheres to the rule of law, the Moldavian Green Movement which works to increase public awareness of ecological issues, and others. Groups of citizens in late l988 began braving the wrath of the local authorities by organizing small public protests. By March l989 the rallies had grown to include as many as 80,000 demonstrators who were calling, among other things, for the i removal of Moldavia's Party leaders. Both the protestors and the Moldavian government often turned to violence. The most egregious such instances of reciprocal violence occurred in l989 on February 12 and 26, March 12 and November 7. -
Fondată În 1996; Serie Nouă Anul VIII, Nr. 1 (26), Mar. 2016 Acest Număr a Apărut Cu Sprijinul: JUDEŢUL SATU MARE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
Fondată în 1996; Serie nouă Anul VIII, Nr. 1 (26), Mar. 2016 Acest număr a apărut cu sprijinul: JUDEŢUL SATU MARE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE S.C. SAMGEC SRL CEPROM SA Satu Mare SC RHC RAL CRIS SRL Satu Mare Satu Mare EURO INSOLV SPRL Prim ăria orașului S.C. EXPEDIENT SRL Satu Mare A rdud Satu Mare S.C. MANITOU MED SRL Satu Mare Coperta față: Monumentul lui Tudor Vladimirescu, Târgu Jiu Coperta spate: Bustul lui Dariu Pop, Satu Mare “EROII NEAMULUI” este o revistă de cultură şi educaţie patriotică, apolitică şi neguvernamentală editată trimestrial de Asociaţia Civică “Tempora” Satu Mare şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” - filiala Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare. REDACŢIA Redactor coordonator: col. (r) Voicu ŞICHET Redactori: prof. dr. Ioan VIMAN, dr. Lucian CUCUIET, dr. Viorel CIUBOTĂ, col. (r) Mircea BLIDERAN, dr. Viorel CÂMPEAN Colaboratori (pentru acest număr): pr. dr. Cristian BOLOŞ, lt. col. (r) Ioan BĂLĂNESCU, col. (r) Petru PRODAN, ing. Mircea PÎRLEA, prof. Carol C. KOKA, ing. ec. Cristian MAREȘ, dr. Daniela BĂLU, drd. Marta CORDEA, prof. dr. Ioan CORNEANU, Irina OBERLÄNDER- TÂRNOVEANU, prof. univ. dr. gl. bg. (r) Florian TUCĂ, comandor (r) Marius POPESCU- CĂLĂRAŞI, prof. Emilia BELEAN, Ştefan BERCI, prof. Nicolae POP, prof. dr. Ovidiu T. POP, prof. Carmen BRATOSIN, prof. Dumitru OBȘITOȘ, prof. Crina DĂRĂBAN, col. (r) Mihai BIG, pr. Vasile BURA, dr. ing. Luminiţa Cornelia ZUGRAVU, col. (r) Ştefan RUS, ing. Andrei GORŞCOVOZ, pr. prof. Gheorghe-Radu SĂLĂGIAN Fotografii: col. (r) Voicu ŞICHET Tehnoredactare computerizată: Vili Alina Marinela PFA ISSN 2067 - 5801 Contact: Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr. -
Noosfera Nr.12
UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA LIBERĂ DE STUDII POLITICE INTERNAŢIONALĂ ŞI ECONOMICE DIN MOLDOVA EUROPENE „CONSTANTIN STERE” ACADEMIA NAŢIONALĂ DE ŞTIINŢE ECOLOGICE DIN REPUBLICA MOLDOVA NOOSFERA Nr. 12, 2014 ISSN 1857-3517 NOOSFERA Nr. 12, 2014 REVISTĂ ŞTIINŢIFICĂ, DE EDUCAŢIE, JOURNAL OF ECOLOGICAL SCIENCES, SPIRITUALITY, SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ ECOLOGICĂ EDUCATION AND ENVERONMENTAL CULTURE Publicaţie acreditată de Consiliul Suprem FONDATORI Gheorghe Avornic, dr. hab., prof. univ., rector USPEE pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al „Constantin Stere” Academiei de Științe a Moldovei prin Andrei Galben, acad., dr. hab., prof. univ., rector ULIM Hotărârea nr.260 din 24.11.2014 REDACTOR-ŞEF Categoria C Ion Dediu, acad., dr. hab., prof. univ. FONDATORI: REDACTOR-ŞEF ADJUNCT Universitatea de Studii Politice şi Economice Vasile Socolov, dr., conf. univ. Europene „Constantin Stere” SECRETAR ŞTIINŢIFIC RESPONSABIL Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Aurelia Crivoi, dr. hab., prof. univ. Academia Naţională de Ştiinţe Ecologice DIRECTOR DE REDACŢIE din Republica Moldova Valentin Aşevschi, dr., conf. univ. Se editează în limba română COLEGIUL REDACŢIONAL şi în alte limbi de circulaţie internaţională Gheorghe Avornic, dr. hab., prof. univ. (engleză, rusă, franceză, germană, spaniolă) Ionel Andriescu, dr., prof. univ. (România) Petru Cuza, dr. hab., conf. univ. ADRESA REDACŢIEI: Adam Begu, dr. hab., conf. univ. Alexandru Bogdan, acad., prof. univ. (România) Republica Moldova, mun. Chişinău, Gheorghe Brezeanu, dr., prof. univ. (România) bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 200 Constantin Bulimaga, dr. hab., conf. univ. www.uspee.md Iacob Bumbu, dr. hab., prof. univ. Arcadie Capcelea, dr. (Banca Mondială) Tel.: /+373 22/358381, /+373 22/ 554081 Alexandru Ciubotaru, acad., prof. univ. Mob.:/+373/ 69251219 Vasile Cristea, dr., prof. -
O M U L Care a Mers După Soare Valeriu Gagiu
Biblioteca Națională a Republicii Moldova O M U L CARE A MERS DUPĂ SOARE VALERIU GAGIU Biobibliografie Chișinău 2018 CZU 016 : [791+929(478)] O - 53 Proiectul Editorial „Moldavica” Seria „Teatru și Film” Director general: Elena PINTILEI Alcătuitor: Cezara NEAGU Coperta: Cristina CEOINAC Redactor: Raisa PLĂIEŞU Procesare computerizată: Diana ODOBESCU Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Omul care a mers după soare. Valeriu Gagiu : Biobibliografie / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova; Proiectul Editorial „Moldavica” ; dir. gen.: Elena Pintilei ; alcăt.: Cezara Neagu. – Chişinău : BNRM, 2018 (Tipogr. „Primex. com”). – 220 p. : fot. – (Seria „Teatru şi Film”, ISBN 978-9975-3205-2-8). Texte : lb. rom., rusă. – 50 ex. ISBN 978-9975-3205-1-1. 016 : [791+929(478)] O-53 © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2018 Valeriu GAGIU. Biobibliografie ARGUMENT Prezenta lucrare Omul care a mers după soare. Valeriu Gagiu. Bio- bibliografie este dedicată poetului, scenaristului şi regizorului Valeriu Gagiu, care include: file din creația sa literară, publicistică, regizorală şi actoricească, reflectând viața şi activitatea lui. Biobibliografia include: poezii, scenarii, manuscrise, poezii, publicate în ziare şi reviste, arti- cole publicate în seriale şi diferite informații selectate din Internet în limbile română, rusă şi alte limbi. Materialele sunt aranjate în următoarele compartimente: „Apre- cieri”; „Tabel cronologic”; „Bibliografie”; „Creaţiile literare a poetului Valeriu Gagiu”; „Publicistică”; „Viaţa în imagini”. Cel mai important compartiment este „Bibliografie”, care este alcătuit din următoarele sub- compartimente: „Opera”; „Versuri”; „Traduceri”; „Scenarii”; „Din arhiva filmotecii studioului „Moldova-Film”; „Documente video din Internet”; „Articole semnate de Valeriu Gagiu”; „Referinţe despre viaţa şi activita- tea lui Valeriu Gagiu”; „Surse electronice on-line”. În cadrul tuturor sub- diviziunilor, descrierile bibliografice sunt aranjate în ordine cronologi- co-alfabetică. -
Basarabia Între Un Regim De Dictatură Sovietică (1940 - 1941) Şi Unul De Autoritate Militară (1941 - 1944)
BASARABIA ÎNTRE UN REGIM DE DICTATURĂ SOVIETICĂ (1940 - 1941) ŞI UNUL DE AUTORITATE MILITARĂ (1941 - 1944) Marin Mihăilescu Basarabia şi Bucovina sunt şi vor trebui să rămână un pământ al Ţării Româneşti. Sunt părţi ale Moldovei lui Ştefan cel Mare şi ale domnitorilor de până la el şi de după el, până la 1774 şi respectiv 1812, când au fost alipite, Bucovina Austriei iar Basarabia Rusiei ţariste. Vreme de 144 de ani, în primul caz şi 106 în al doilea, istoria lor s-a desfăşurat într-o geografie străină spiritualităţii româneşti, cu o viaţă politică direcţionată şi ea, nu dinspre inima Moldovei - laşul, sau a României - Bucureştiul, ci d_inspre Viena şi Moscova. Limba şi credinţa, obiceiurile şi învăţământul, ştiinţa şi cultura, viaţa de fiecare zi a fiecăruia şi a întregii colectivităţi, cunosc îngrădiri în manifestarea lor tradiţională. A venit şi anul 1918 când în timpul unei revoluţii şi la sfârşitul întâiului război mondial, o· generaţie eroică de acum opt decenii înfăptuieşte Marea Unire, mai întâi a Basarabiei, apoi a Bucovinei şi a Translivaniei, cu Ţara Mamă. Urmează două decenii în care istoria lor este Istoria României, istoria poporului român de la Tisa până la Dunăre şi Mare, cu Carpaţii, Prutul şi Nistrul, româneşti, toate trei. A fost un drum spre modernizarea celor două provincii româneşti, aşa cum a fost un drum spre dezvoltare al întregii ţări. În 1940 s-a .săpat cel de al doilea mormânt în care au fost îngropaţi de vii români basarabeni şi români bucovineni. A fost o tragedie fără margini. Lumea era pornită spre război, spre schimbări profunde, spre furturi teritoriale şi .osândiri de popoare fără să se mai ţină seama de ·legi şi tratate, de drepturi şi îndatoriri. -
Dabija - Doruri Interzise.Pdf
NICOLAE DABIJA DORURI INTERZISE Ediþie de autor Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Fotografii din arhiva autorului: Desene de Nicolae Dabija REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Iulia Scutaru, Grigore Ilisei Ioan Alexandru, Iulian Filip, Constantin Ciopraga, Anatol Codru, Zaharia S`ngeorzan, Vasile |epordei, Theodor Codreanu, Ilarie Hinoveanu, Viorel Dinescu, Marcia Johnston, Ion Cocora, Ion Pavelescu, Ion Necula, Ana Banto=, Mihai Cimpoi, Florian Copcea, Eugen Simion, Octavian O. Ghibu, Mihail Gorbaciov, Alexandru Cistelecan, Neagoe Gheorghe, Volodimir Zatul]viter, Mihail Diaconescu, Hristu C`ndroveanu, Adrian P[unescu, Vasile Fluturel, Anatol Ciocanu, Grigore Vieru, Marian Barbu, Ion Rotaru, Rayan Lahud, John Flynn, Leo Butnaru, Iulia Scutaru, Iulius Popa, Dumitru Micu, Iurie Colesnic, George B[jenaru, Alex +tef[nescu, Virgil Dumitrescu, Vladimir Be=leag[, Maria Simonca, Gheorghe Ghimpu, Rand Brandes, Mihail Dolgan, Alexe R[u, Ion Ciocanu, Valeriu Matei, Petru Soltan Andrei Mudrea, Tudor |opa 6 NICOLAE DABIJA Editura Litera Interna\ional O.P. 61; C. P. 21, sector 1, Bucure=ti, România tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O. P. 61; C. P. 21, sector 1, Bucure=ti, România tel./fax (021) 3206009 Prezenta edi\ie a ap[rut în anul 2003 în versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. -
DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ (INSTITUT) ,,ANDREI LUPAN” DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie Biblioteca Științifică (Institut) Secția editorial-poligrafică Chișinău, 2018 Lucrarea este publicată în cadrul programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” (director: prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU) Recomandată pentru editare la ședinţa Consiliului știinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 14 din 2 octombrie 2018 Bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache Coordonator: dr. Ion Valer Xenofontov Responsabil de ediție: dr. Lidia Prisac Corectori: Elena Pistrui, Vitalie Țurcanu Paginare computerizată: Mariana Rusu Redactare tehnică: Valeriu Oprea Coperta: Vitaliu Pogolșa DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Deportările din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Bibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 168 p. 50 ex. ISBN 978-9975-3283-2-6. 016:94(478) D 32 © Biblioteca Științifică (Institut) ,,Andrei Lupan”, 2018 SUMAR O perspectivă bibliografică asupra deportărilor din RSS Moldovenească (Constantin MANOLACHE, Ion Valer XENOFONTOV) . 4 Documente oficiale . 6 Monografii . 8 Articole din reviste și volume tematice . 37 Publicații în presă . 83 Surse documentare din arhive . 126 Mărturii audio, video . 136 Indice de nume . 150 – 3 – O PERSPECTIVĂ BIBLIOGRAFICĂ ASUPRA DEPORTĂRILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ Prin elaborarea bibliografiei de față se urmărește o acțiune cu triplă semnificație: una științifică, una educațională și alta socioemoțională. -
Les Clichés Du Totalitarisme: Des Langues Et Des Identités Dans L'espace De La République De Moldova Ana GUŢU, Docteur, Pr
Les clichés du totalitarisme: des langues et des identités dans l’espace de la République de Moldova Ana GUŢU, docteur, professeur universitaire, Université Libre Internationale de Moldova « Un individu ne vit qu’à l’intérieur de sa langue, voilà son identité”. Emil Cioran Rezumat. Autoarea propune o incursiune în tema funcţionării limbii române pe teritoriul Republicii Moldova în perioada totalitarismului sovietic şi descrie atât consecinţele formării clişeelor lingvistice ale epocii, cât şi repercusiunile îndoctrinării sovietice asupra creaţiilor literare. Pornind de la ideea că limba este un puternic instrument de socializare, dar şi de politizare a societăţii, autoarea demonstrează în baza experienţei lingvistice şi literare a trecutului totalitar, pertinenţa fenomenului şi în zilele noastre, când angajamentul venal în favoarea totalitarismului continuă să producă mutanţi servili neo- comunismului într-un spaţiu de facto românesc, dar, bântuit încă de confuzia lingvistică şi identitară. Le totalitarisme est un produit d’une idéologie qui a dominé au XX-e siècle un important espace géopolitique, bâti sur les principes du communisme léniniste, celui dernier ayant à sa base la terreur et la dictature. Les apparences utopiques des doctrines communistes, prônant l’égalité et l’égalitarisme, le bien-être toujours aporétique et évanescent, valide seulement pour la nomenklatura communiste, en fait, ont recelé une épouvantable époque d’épuration idéologique, PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com de rasage intellectuel, d’annihilation de l’homme, écrasé par la machine propagandiste soviétique. La fameuse époque a accouché d’une pseudo-culture, stigmatisée par le proletcultisme, où la raison d’être tournait autour de la classe ouvrière. -
Revista MILITARA 1 2019
MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE „ALEXANDRU CEL BUN” STUDII DE SECURITATE ŞI APĂRARE Nr. 1 (21) / 2019 Ministerul Apărării al Republicii Moldova Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” Revista Militar= Studii de securitate şi apărare Nr. 1 (21) / 2019 Chişinău, 2019 Revista Militar= Studii de securitate şi apărare. Publicaţie ştiinţifică. Nr. 1 (21) /2019 Fondator: Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” Redactor-şef: colonel (r) Constantin Manolache, doctor habilitat în ştiinţe politice, conferenţiar universitar Secretar responsabil: locotenent-colonel (r) Igor Sofronescu, doctor în ştiinţe tehnice, conferenţiar universitar Colegiul de redacţie: maior Marin Butuc, doctor în filologie Svetlana Cebotari, doctor în ştiinţe politice colonel Vitalie Ciobanu, doctor în istorie colonel (r) Valeriu Cuşnir, doctor habilitat în drept, profesor universitar Chen Hui, doctor habilitat în literatură (Republica Populară China) Mikola Jelezneak, doctor în filologie, conferenţiar universitar (Ucraina) Victor Juc, doctor habilitat în politologie, profesor cercetător colonel (r) Constantin Moştoflei, doctor în ştiinţe militare (România) Alexandru Roșca, academician Gheorghe Rusnac, academician Antonio Sandu, doctor habilitat în filosofie, profesor universitar (România) colonel (r) Mircea Tănase, doctor în științe militare (România) Pantelimon Varzari, doctor habilitat în politologie, profesor cercetător Ion Xenofontov, doctor în istorie Liu Zaiqui, doctor habilitat în istorie (Republica -
Cultura În Moldova
ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2016 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2017 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactori: Tatiana Bahmuteanu, Cornelia Hîncu Coperta: Vladimir Kravcenko Cultura în Moldova : Buletin de informare şi documentare : ianuarie- decembrie 2016 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova ; dir. gen.: Elena Pintilei ; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău : BNRM, 2017 (Chişinău: Centrul editorial-poligrafic BNRM). – 272 p.; 20 cm: F. preţ, 10 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2017 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte com- ponentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Refe- rinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culegeri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse