MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII

ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE „ALEXANDRU CEL BUN”

STUDII DE ŞI APĂRARE Nr. 1 (21) / 2019 Ministerul Apărării al Republicii Moldova Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” Revista Militar= Studii de securitate şi apărare Nr. 1 (21) / 2019

Chişinău, 2019 Revista Militar= Studii de securitate şi apărare. Publicaţie ştiinţifică. Nr. 1 (21) /2019 Fondator: Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”

Redactor-şef: colonel (r) Constantin Manolache, doctor habilitat în ştiinţe politice, conferenţiar universitar Secretar responsabil: locotenent-colonel (r) Igor Sofronescu, doctor în ştiinţe tehnice, conferenţiar universitar Colegiul de redacţie: maior Marin Butuc, doctor în filologie Svetlana Cebotari, doctor în ştiinţe politice colonel Vitalie Ciobanu, doctor în istorie colonel (r) Valeriu Cuşnir, doctor habilitat în drept, profesor universitar Chen Hui, doctor habilitat în literatură (Republica Populară China) Mikola Jelezneak, doctor în filologie, conferenţiar universitar (Ucraina) Victor Juc, doctor habilitat în politologie, profesor cercetător colonel (r) Constantin Moştoflei, doctor în ştiinţe militare (România) Alexandru Roșca, academician Gheorghe Rusnac, academician Antonio Sandu, doctor habilitat în filosofie, profesor universitar (România) colonel (r) Mircea Tănase, doctor în științe militare (România) Pantelimon Varzari, doctor habilitat în politologie, profesor cercetător Ion Xenofontov, doctor în istorie Liu Zaiqui, doctor habilitat în istorie (Republica Populară China)

Autorii poartă întreaga responsabilitate pentru conţinutul ştiinţific al textelor.

Adresa redacţiei: str. Haltei 23, mun. Chişinău, Republica Moldova, MD -2023 Tel.: (+373 22) 54-51-60

ISSN 1857- 405X

©Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, 2019. SUMAR SUMMARY

SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ SECURITY AND GEOPOLITICS 6 Veaceslav PERJU PRECISION GUIDED : ANALYSIS RACHETE DE PRECIZIE ÎNALTĂ: ANALIZA

Sergiu CHETRARU, Svetlana CEBOTARI 22 SECURITATEA SPAŢIULUI AERIAN ÎN CONTEXTUL NOILOR AMENINŢĂRI AEROSPAŢIALE THE AIR SPACE SECURYTY IN THE CONTEXT OF NEW AEROSPACE THREATS

Ion SÎRBU 30 NOILE TEHNOLOGII, SECURITATEA ȘI PERSPECTIVA ANTROPOECOLOGICĂ NEW TECHNOLOGIES, SECURITY AND ANTROPOECOLOGIC PERSPECTIVE

Ion VÂRŢANU 44 EVOLUŢIA TRANSMISIILOR PRECESIONALE EVOLUTION OF THE PRECESSION TRANSMISSIONS

Ion VÂRŢANU 49 INGINERIA MOLDAVĂ ŞI TEHNOLOGIILE SPAŢIALE MOLDOVAN ENGINEERING AND SPACIAL TECHNOLOGIES

Ion SÎRBU 54 MANIPULAREA – UN FENOMEN SOCIAL MANIPULATION – A SOCIAL PHENOMENON

ȘTIINȚA MILITARĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATEA MILITARY SCIENCE AND INTERDISCIPLINARY

Veaceslav BÂRDAN 65 EVOLUȚIA BUGETELOR MILITARE ALE STATELOR UNIUNII EUROPENE DIN ULTIMII ANI MILITARY BUDGETS EVOLUTION OF THE EUROPEAN UNION’S STATES IN THE LAST YEARS Andrei COVRIG 72 PERSOANELE DISPĂRUTE ÎN CONFLICTELE ARMATE: UNELE ASPECTE PRACTICO-LEGALE PERSONS DISAPPEARED IN THE ARMED CONFLICTS: SOME PRACTIC-LEGAL ASPECTS

ISTORIE HISTORY

Artur LEȘCU 80 ORGANELE DE DREPT ÎN ȚARA MOLDOVEI ÎN SEC. AL XVIII-LEA – ÎNCEPUTUL SEC. AL XIX-LEA. INTRODUCEREA DREPTULUI RUSESC ÎN BASARABIA LAW ENTITIES IN MOLDOVA IN THE XVIIIth – EARLY XIXth CENTURY. INTRODUCTION OF RUSSIAN LAW IN

Anatolie LEȘCU 88 MIȘCAREA MIGRAȚIONISTĂ DIN BASARABIA CA FORMĂ DE PROTEST FAȚĂ DE ABUZURILE ADMINISTRAȚIEI RUSE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC. AL XIX-LEA MIGRATION MOVEMENT FROM BESSARABIA AS A PROTEST AGAINST THE ABUSES OF THE RUSSIAN ADMINISTRATION IN THE SECOND HALF OF THE XIXth CENTURY

István BANDI 91 MOMENTUL ISTORIC 1989 ÎN RELAȚIILE ROMÂNO-MAGHIARE ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR DIN CADRUL PACTULUI DE LA VARȘOVIA THE 1989 HISTORICAL MOMENT IN THE ROMANIAN-HUNGARIAN RELATIONSHIP IN THE LIGHT OF THE CHANGES IN THE WARSAW TREATY LECȚII DE ISTORIE HISTORY LESSONS

Ion Valer XENOFONTOV 104 ROMÂNIA ÎN „EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU” (1965–1989) ROMANIA DURING THE „NICOLAE CEAUSESCU EPOQUE” (1965–1989)

FOTO ENCICLOPEDIA PHOTO ENCYCLOPEDIA

ION VÂRŢANU 134 FILE DIN DESTINUL ROMÂNULUI BASARABEAN EFIM VÎRŢAN FILES FROM THE DESTINY OF EFIM VÎRŢAN, BASARABEAN ROMANIAN

APARIŢII EDITORIALE. NOTE DE LECTURĂ NEW BOOKS. NOTES FOR READING

CRISTIAN BOLOTNICOV 139 „TUDOR CASAPU – ETERNUL CAMPION” ”TUDOR CASAPU – ETERNAL CHAMPION” 6

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista al-tactical, operationalal-tactical, and strategic objec casualties.civilian and military to avoid a collateral damage, to minimize to destroy targets the with great accuracy, inmanytechnology countries due to ability resents one ofmilitary key modern the speed andprecision oftarget hitting. made concerning theguidance technologies, range ofactivity, destination, platform launch, (PGMs) produced Israel, in China, India, Russia, Turkey andUSA. The analysis of PGMswas PGMs of differentcategories. It waspercentage the determined of the of short, mediumactivity: and long range. of PGMsdepending the of range their of number of inone GTused PGM. ofquency using GTinPGMsand the of the technologies. It was established frethe relation (DSMAC) and Thermal/Infrared Matching Scene Inertial, Digital Area Cor TV, Radio, Wire, Radar, Laser, Satellite, guidance technologies inPGMs- (GT)used Turkey and USA. produced India, inChina, Israel, Russia, generalthe data of of some PGMs types the wars. flicts and local main factor of deterring large-scale con and systems delivery for become them the tives. Forces precision with high weapons 1

Veaceslav PERJU, doctor habilitate, Armed Forces Military Academy, Republic of Moldova. In section 3 are described the categoriesIn the 3are section described In 2there were section determined the In 1of articleare the section presented Thecansolve PGMs operationtactical, Precision missiles (PGMs)rep guided Keywords: The general data are presented oftheprecision related types guidedmissiles to thecertain INTODUCTION

M ilitară PRECISION GUIDEDMISSILES: ANALYSIS precision, guidance, , range, destination, platform, launch,target, hitting. .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------

USA (Table 1). The datageneral the of India,in China, Israel, Russia, Turkey and of precision the missiles, produced guided range and guidance technologies. CEPforthe PGMsof different operational (CEP). It wasdiapason the determined of of Circular PTHwasError used Probability cision of target the hitting (PTH).As metric PGMsandthe range their of activity. gets of on accessing speed the based time of launching used the platforms. percentage the mined of different the kinds launched and land -launched. It was deter helicopters; ship-launched; submarine- forms: air launched –from aircrafts and main kinds of PGMs launching the plat PGMs of differentgroups. was percentage the determined of the ships, anti-submarines and anti-tanks. It groups: anti-air, anti-ground targets, anti- PGMs were classifiedthe in following garding destinationthe of PGMs. the The PRECISION GUIDED MISSILES In 4are section presented data the re For analysis there are 36types selected 1. THE GENERAL DATA OF THE PGM’ the preIn 7is described section In 6was of determined tar section the In 5there were section determined the Veaceslav PERJU - - - - - 1

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 described PGMs are presented in the Table nologies, range of activity, weight-diam- A1 (Annex 1). eter-length parameters, destination, plat- The analysis shows that the PGMs are form launch, speed and precision of the characterized by different guidance tech- target hitting.

Table 1. PGMs by countries and types

Nr. Country Types/references 1. China CHETA HY-1/HY-2/HY-4/C-611 Silkworm [11,35,36]; CHETA KD-63 [11, 37]; CHETA YJ-8/YJ-81/C-801, YJ-82/C-802 and YJ-83/C-803 [10, 11, 38]; HN-1/2/3 [13, 39]; 2. India 3K-55/3M-55/Kh-61 Yakhont/PJ-10 Brahmos A/S [9, 11, 40] 3. India and Novator 3M-54 Club/Kalibr[11, 41] China 4. Israel LAHAT [17, 19, 42, 43] 5. Russia Kh-31P/A/MP/MA [11, 15, 44]; Kornet-EM [12, 45]; Palma/Sosna [12, 46, 47]; Raduga3M-80, 3M-82 and Kh-41 Moskit[11, 48, 49]; Raduga Kh-22M Burya[11, 50, 51]; Raduga Kh-55/55M/SM Kent [11, 16, 52]; Raduga Kh-59/59M/D Ovod[11, 53]; Ugroza[19, 54]; 9K111 Fagot [26, 27]; 9K114 Shturm[28, 29]; 9K115 Metis M1 [30-32]; [33, 34]; 9M113M Konkurs[14, 55] 6. Turkey Cirit [19, 56] 7. USA AGM-65B/H/J/KMaverick[5, 19, 20]; AGM-65D/F/G Maverick [57]; AGM-84Harpoon [11, 58, 59]; AGM-86C CALCM [20, 60, 61]; AGM-88 HARM [7, 19, 62]; AGM-114 Hellfire[2, 19, 63]; AGM-123 Skipper II [3, 19, 64]; AGM-142 series [4, 11, 65]; AGM-158 JASSM [3, 20, 66, 67]; APKWS [1, 8, 19, 68, 69]; BGM-71 TOW [22, 23]; BGM-109 Tomahawk [20, 70, 71]; FGM-148 Javelin [24, 25]; MGM-140 ATACMS [18, 72]; SLAM/SLAM-ER [6, 20, 21, 73]

2. THE GUIDANCE TECHNOLOGIES used the Radar and Inertial technologies – USED IN PGMs every of them in 12 PGMs (17,4%). In the Table 2 are described the guid- Follows the Thermal/Infrared technol- ance technologies used in PGMs, such as ogies – in 10 PGMs (14,5%), Laser and Sat- TV, Radio, Wire, Radar, Laser, Satellite, ellite technologies – in 9 PGMs (13,1%) of Inertial, Digital Scene Matching Area Cor- each, TV technologies – in 7 PGMs (10%), relation (DSMAC) and Thermal/Infrared DSMAC technologies – in 5 PGMs (7,3%), technologies. Wire technologies – in 4 PGMs (5,8%) and The analysis of the data shows, that in Radio technologies – in 1 PGM (1,4%). the guidance systems most frequently are \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ 7 8

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista 9. 8. 7. 6. 5. 4. 3. 2. 1.

M TV TV Satellite Laser Infrared Thermal/ Inertial Radar Radio Radio Wire DSMAC technology Guidance Guidance ilitară .

S Total PGMs 34 11,32,34,36 12,18,27,29,35 1,8,11,13,14,20,24 4,9,12,18,22,23,29,31,35 2,6,7,10,16,20,21,24,30 28,29 17,20,24, 2,8,9,10,13, 27,29,31,35 4,9,12,15,18,22,23,25, 27,28,31 19,23,25,26, 3,5,6,13,15, tudii PGM’ nrinTable A1

de

S ecuritate

și

A părare Nr 10 12 12 69 9 1 4 5 7 9 PGMs 17,4 13,1 13,1 14,5 17,4 100 1,4 5,8 7,3 10 % Ovod, 3K-55/3M-55/Kh-61 Yakhont/ 3K-55/3M-55/Kh-61 Ovod, SM Kent, Kh-59/59M/D Raduga Kh-55/55M/ Raduga Burya, Kh-22M 80, 3M-82and Moskit, Kh-41 Raduga tor 3M-54Club/Kalibr, 3M- Raduga Nova83/C-803, Kh-31P/A/MP/MA, YJ-81/C-801, YJ-82/C-802and YJ- HY-4/C-611 Silkworm, CHETA YJ-8/ 114 AGM-84, AGM-88 HARM, AGM- 9K115 Metis M1 Metis M1, 9M113MKonkurs TOW,BGM-71 9K111 and 9K720Iskander SLAM-ER, Kh-55/55M/SM Kent,Raduga SLAM Tomahawk,BGM-109 HN-1/2/3, KD-63, Kornet-EM, Palma/Sosna HY-2/HY-4/C-611 Silkworm, CHETA TOW, BGM-71 series, CHETA HY-1/ AGM-65B/H/J/KMaverick, AGM-142 PJ-10 Brahmos A/S,9K720Iskander Yakhont/ 3K-55/3M-55/Kh-61 ER, 54 Club/Kalibr, SLAM and SLAM- 1/2/3, M-39ATACMS, Novator 3M- JASSM, Tomahawk, BGM-109 HN- AGM-86C CALCM, AGM-158 Palma/ Sosna, APKWS, 114 AGM-65D/F/G Maverick, AGM- SLAM andOvod, SLAM-ER Palma/ Kh-59/59M/D Raduga Sosna, worm, FGM-148Javelin, Kornet-EM, CHETA HY-1/HY-2/HY-4/C-611 Silk AGM-158series, JASSM, APKWS, AGM-65D/F/G Maverick, AGM-142 Brahmos A/S,9K720Iskander Yakhont/PJ-103K-55/3M-55/Kh-61 SM Kent, SLAM and SLAM-ER, Moskit,Kh-41 Kh-55/55M/ Raduga Kalibr, 3M-80,3M-82and Raduga ATACMS, Novator 3M-54Club/ and YJ-83/C-803,HN-1/2/3,M-39 TA YJ-8/YJ-81/C-801,YJ-82/C-802 JASSM, Tomahawk, BGM-109 CHE AGM-86C CALCM, AGM-158 PJ-10 Brahmos A/S Table 2. Hellfire, Hellfire, AGM-123 Skipper II, Cirit, PGMs guidance technologies CHETA HY-1/HY-2/ PGM’ kind Ugroza Kornet-EM,

Fagot, 9K115 LAHAT,

-

- - Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Number of Guidance Technologies only one GT, in 10 PGMs (27,8%) are using (GT) used in one PGM vary from 1 until 2 GT, in 10 PGMs (27,8%) are using 3 GT, 4 (Table 3). In 15 PGMs (41,7%) is using and only in 1 PGM (2,7%) are using 4 GT.

Table 3. Number of guidance technologies used in PGM

Nr of used Total PGM’ nr in guidance PGMs PGM’ kind Table A1 technologies Nr % 1 1, 3, 5, 7, 14, 15 41,7 AGM-65B/H/J/KMaverick, AGM-84, AGM-88 16, 17, 19, HARM, AGM-123 Skipper II, CHETA KD-63, 21, 26, 30, Cirit, FGM-148 Javelin, Kh-31P/A/MP/MA, LA- 32, 33, 34, HAT, Raduga Kh-22M Burya, Ugroza, 9K111 Fag- 36 ot, 9K114 Shturm, 9K115 Metis M1, 9M113M Konkurs 2 2, 4, 6, 8, 10, 10 27,8 AGM-65D/F/G Maverick, AGM-86C CALCM, 11, 15, 22, AGM-114 Hellfire,AGM-142 series, APKWS, 25, 28 BGM-71 TOW, CHETA YJ-8/YJ-81/C-801, YJ- 82/C-802 and YJ-83/C-803, M-39 ATACMS, Ra- duga 3M-80, 3M-82 and Kh-41 Moskit, Raduga Kh-59/59M/D Ovod 3 9, 12, 13, 18, 10 27,8 AGM-158 JASSM, BGM-109 Tomahawk, CHETA 20, 23, 24, HY-1/HY-2/HY-4/C-611 Silkworm, HN-1/2/3, 27, 31, 35 Kornet-EM, Novator 3M-54 Club/Kalibr, Palma/ Sosna, Raduga Kh-55/55M/SM Kent, 3K- 55/3M-55/Kh-61 Yakhont/PJ-10 Brahmos A/S, 9K720 Iskander 4 29 1 2,7 SLAM and SLAM-ER 36 100

3. THE RANGE OF ACTIVITY 100-1000km, and long range - more than OF THE PGMs 1000km (Table 4). From total number of Based on the range of activity, the PGMs, 17 PGMs (47,5%) are of short range, PGMs can be divided in 3 categories: of 16 PGMs (44,5%) – of medium range and 3 short range - until 100km, medium range PGMs (8%) – of long range. \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ

9 10

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista ed in the Table inthe ed 5.As shows from data, this the PGMsdestinationreflects are present submarines and anti-tanks. Thedata which ti-air, anti-ground targets, anti-ships, anti- categorizedbe in followingthe groups: an Medium Short Long Range Regarding destination, the PGMs can 4. THE DESTINATION OF PGM

M ilitară Total 4,12,27 35 25, 26,28,29,31, 15,18,19,22,23, 3,5,9,13,14, 30,32,33,34, 36 16,17,20,21,24, 1,2,6,7,8,10,11, PGM’ nrin Table A1 .

S tudii

de

S ecuritate Total PGMs Nr 36 16 17 3 44,5 47,5 s 100

% și 8

A părare - -

Raduga Kh-55/55M/SM KentRaduga AGM-86C Tomahawk, CALCM, BGM-109 9K720 Iskander Yakhont/PJ-1055/3M-55/Kh-61 Brahmos A/S, 3K- SLAM/SLAM-ER, Ovod, Kh-59/59M/D Moskit, Raduga Kh-41 Burya, Kh-22M Raduga 3M-54 Club/Kalibr, 3M-80,3M-82and Raduga M-39ATACMS,Kh-31P/A/MP/MA, Novator YJ-82/C-802 and YJ-83/C-803,HN-1/2/3, CHETA KD-63,CHETA YJ-8/YJ-81/C-801, CHETA HY-1/HY-2/HY-4/C-611 Silkworm, AGM-84, AGM-88 HARM, AGM-158 JASSM, 9K115MetisM1, 9M113MKonkurs Ugroza,9K111Fagot,9K114Shturm,Sosna, FGM-148 Javelin, Kornet-EM, AGM-142 APKWS, series, TOW, BGM-71 erick, AGM-114 AGM-65B/H/J/KMaverick, AGM-65D/F/GMav tions. are referred to anti-submarines applica to anti-air applications, and 2PGMs(3,6%) to anti-tanks applications, 7PGMs(12,8%)- anti-ships applications, 12 PGMs(21,8%)- to anti-ground targets, 17PGMs(30,9%)-to 17 PGMs(30,9%)applications are referred

Hellfire, AGM-123 Skipper II, PGM’ kind Table 4. PGMs operation range LAHAT , Palma/ Cirit,

- -

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Table 5. PGMs destination

Total PGMs Destination of PGM’ nr in applications PGM’ kind PGM Table A1 Nr % Anti-air 6,16,17,18, 7 12,8 AGM-114 Hellfire, Cirit,FGM-148Javelin, HN-1/2/3, Palma/Sosna, 9K114 Shturm, 24,33,35 9K720 Iskander Anti-ground 1,2,6,9,10,11,12, 17 30,9 AGM-65B/H/J/KMaverick,AGM-65D/F/ targets 14,17,19,22,23,2 GMaverick, AGM-114 Hellfire,AGM-158 9,32,33, 34,35 JASSM, APKWS, BGM-71 TOW, BGM- 109 Tomahawk, CHETA KD-63, FGM-148 Javelin, Kh-31P/A/MP/MA,M-39 ATAC- MS, Novator 3M-54 Club/Kalibr, SLAM and SLAM-R,9K111 Fagot,9K114 Shturm, 9K115MetisM1, 9K720 Iskander Anti-ships 1,2,3,6,7,13, 17 30,9 AGM-65B/H/J/KMaverick, AGM-65D/F/ 14,18,19,23, GMaverick, AGM-84, AGM-114 Hellfire, 24,25,26,28, AGM-123 Skipper II, CHETA HY-1/HY-2/ 29,31,35 HY-4/C-611 Silkworm, CHETA KD-63, HN-1/2/3, Kh-31P/A/MP/MA, Nova- tor3M-54Club/Kalibr, Palma/Sosna, Radu- ga 3M-80, 3M-82 and Kh-41 Moskit, Ra- dugaKh-22M Burya, RadugaKh-59/59M/D Ovod, SLAM/SLAM-ER, 3K-55/3M-55/ Kh-61Yakhont/PJ-10 BrahmosA/S Anti- 18,29 2 3,6 HN-1/2/3, SLAM/SLAM- ER,9K720Iskander submarine Anti-tanks 1,2,6,11, 17,20, 12 21,8 AGM-65B/H/J/KMaverick,AGM-65D/F/ 21,32, 33,34,35, GMaverick, AGM-65A/D, AGM-114 36 Hellfire,BGM-71 TOW, FGM-148 Jav- elin, Kornet-EM, LAHAT, 9K111 Fagot, 9K114 Shturm, 9K115 Metis M1, 9M113M Konkurs 55 100 \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ

11 12

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista launching platforms are presented inthe launched. Thedata regardingthe PGMs’ ched; submarine-launched and surface- from aircrafts and helicopters; ship-laun platforms are determined: air launched – OF THE PGM OF THE Air launch –aircrafts Surface-launched Submarine-launched Ship-launched helicopters Air launch – The mainthelaunchingtypes PGMs of 5. THE LAUNCHING PLATFORMS PGM’ launching

M ilitară platform

s .

S tudii

31,33 12,15,18,23, 29,33 10,11,16,17, 25,26,27,28, 31 9,10,15,19, 1,2,3,4,5,8, 32,33,34, 36 24,27,30,31, 18,20,21,22, 3,11,15, 17, 23,27,1 3,12,15,18,

de PGM’ nrin Table A1

S ecuritate PGMs launching

și Total of kinds Nr 50 16 15

6 6 7 platforms A

părare -

ching platforms. 6 PGMs(12%)-helicopters and ships laun submarine launching platforms, and on launching platforms, 7PGMs(14%)- ched platforms, 15PGMs(30%)-aircrafts that 16 PGMs (32%) using surface-laun Table 6.From table this observed, can be 100 32 14 12 12 30 % Iskander, 9M113M Konkurs 9K114 hont/PJ-10 Brahmos A/S,9K111 Kent, Palma/Sosna, Kh-55/55M/SM Raduga Kornet-EM, 83/C-803, FGM-148Javelin, HN-1/2/3, YJ-81/C-801, YJ-82/C-802and YJ- AGM-84, TOW, BGM-71 CHETA YJ-8/ 10 Brahmos A/S Kent, Yakhont/PJ- 3K-55/3M-55/Kh-61 Club/Kalibr, Kh-55/55M/SM Raduga YJ-83/C-803, HN-1/2/3,Novator 3M-54 YJ-8/YJ-81/C-801, YJ-82/C-802and AGM-84, Tomahawk, BGM-109 CHETA Brahmos A/S, 9K114 Yakhont/PJ-103K-55/3M-55/Kh-61 HN-1/2/3, Novator 3M-54Club/Kalibr, 81/C-801, YJ-82/C-802and YJ-83/C-803, Tomahawk,BGM-109 CHETA YJ-8/YJ- Javelin, 9K114 SLAM/SLAM-ER, APKWS, TOW, BGM-71 PJ-10 Brahmos A/S Yakhont/ 3K-55/3M-55/Kh-61 Ovod, 55/55M/SM Kent, Kh-59/59M/D Raduga Kh- Raduga Burya, Kh-22M Raduga duga 3M-80,3M-82and Moskit, Kh-41 Ra YJ-83/C-803, Kh-31P/A/MP/MA, TA YJ-8/YJ-81/C-801,YJ-82/C-802and AGM-158series, JASSM, APKWS, CHE CALCM, AGM-88 HARM 65D/F/G Maverick, AGM-84, AGM-86C AGM-65B/H/J/K Maverick, AGM- Table 6. Ugroza,

Shturm, 9K115 Metis M1,9K720 LAHAT PGMslaunching platforms 3K-55/3M-55/Kh-61 Yak3K-55/3M-55/Kh-61 PGM’ kind , M-39ATACMS,

Shturm Cirit, , AGM-142 FGM-148

Fagot,

Shturm - - - - -

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

6. THE SPEED OF THE PGMs Subsonic, Transonic and Supersonic speed Based on the data presented in the Table (Table 7). A1, we can divide the PGMs in 3 groups: of Table 8. PGMs delivery speed and range of activity Total Speed of PGM PGM’ nr PGMs Range of Time of the tar- [74] in PGM’ kind activity get’ accessing Table A1 Nr % AGM-84 Har- Subsonic poon, Kh-31P/A/ 103-

The data presented in the Table 7 show The data presented in the Table A1 that 56% of the PGMs are of the Superso- shows that the CEP of the PGMs vary from nic speed level and can access the targets in 0.5 meter for PGM APKWS to 7 meters for 5.4 min on the distance up to 550km, 33% of PGM 9K720 Iskander (Table 8). the PGMs are of the Subsonic speed and can access the targets in 16.5 min on the distan- ce up to 270km and 11% of the PGMs are of the Transonic speed and can access the tar- gets in 20 sec on the distance up to 8km.

7. PRECISION OF THE TARGET HITTING Precision of the target hitting can be characterized by Circular Error Probability or CEP [75]. In tests, a number of weapons are launched at a target and then an imagi- nary circle is draw around the 50% of strikes closest to the aim point (see Figure 1). \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ The radius of that circle becomes the CEP Figure 1. Circular error probability 13 (or accuracy) of that weapon. of weapon 14

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista CEP 1-7meters. The guidance technologies ge ensure precision the of target the hitting on systems. PGMsislaser based these 1.8 meters. The guidance technologies of precisionthe of target the hitting CEP0.5- PGMs of short operational range ensure Nr. 6 5 4 3 2 1 The PGMs of medium operational ran From Table the 8is evident that the

M Iskander 9K720 mos A/S PJ-10 Brah hont/ YakKh-61 55/3M-55/ 3K- Ugroza Cirit APKWS CALCM AGM-86C ilitară PGM Type

.

S - - tudii Country Turkey Russia Russia India USA USA

de

S ecuritate CEP, meters under 5 0.8-1.8 <0.5 5–7 1.5 1

și

A părare - GLONASS DSMAC,GPS Inertial, optical guidance GAGAN GPS ve radar homing guidance by by guidance Mid-course Laser-guided seeker ve laser Laser, Seeker Laser ture Distributed Aper frared guided, and Laser INS/GPS Technology INS, inertial and satelliteinertial systems. of PGMrepresent this combination the of under 5 meters. The guidance technologies sure precisionthe of targetthe hitting CEP MAC systems. radar,of inertial, satellite and optical DS of PGMsrepresent these combination the Guidance Guidance

/ Semi-Active GLONASS semi-acti The PGM of long operational range en Terminal homing Table 8.

satellite satellite in - acti /

- / - , -

The precision targetthe of hitting Range - - Range Short to 14km Range -up Short 1100km range Long 50-500km - Range Medium 450km - Range Medium 1.5–8km - Range Short 8km Range ters Attack helicop Anti-armor infrastructure civilian critical concentration; troopsnodes; in communications mand posts, aircrafts, com aerodrome;ons, missile weap pieces); air and range artillery systems, long- launch rocket Missile, multiple Anti-shipping nel carriers,etc.) person armored fighting vehicles, infantry (tanks, ground targets Defeat of small tegic Subsonic stra Destination ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

CONCLUSION targets, 30,9% of PGMs - to anti-ships ap- 1. There are summarized the general plications, 21,8% of PGMs - to anti-tanks data of 36 types of the precision guided applications, 12,8% of PGMs - to anti-air missiles produced in China, India, Israel, applications, and 3,6% of PGMs are re- Russia, Turkey and USA. The analysis ferred to anti-submarines applications. shows that the PGMs are characterized by 5. The main types of the PGMs launch- different guidance technologies, range of ing platforms are determined: air launched activity, weight-diameter-length param- – from aircrafts and helicopters; ship- eters, destination, platform launch, and launched; submarine-launched and sur- precision of the target hitting. face-launched. 32% of PGMs are using 2. There were determined the guidance surface-launched platforms, 30% of PGMs - technologies (GT) used in PGMs from aircrafts launching platforms, 14% of which are TV, Radio, Wire, Radar, Laser, PGMs - submarine launching platforms, Satellite, Inertial, Digital Scene Matching and 12% of PGMs - helicopters and ships Area Correlation (DSMAC) and Ther- launching platforms. mal/Infrared technologies. The analysis 6. It was determined, that 56% of the shows, that in the guidance systems most PGMs are of the Supersonic speed level frequently are used the Radar and Inertial and can access the targets in 5.4 min on the technologies – every of them in 17,4% of distance up to 550km, 33% of the PGMs PGMs. Follows the Thermal/Infrared tech- are of the Subsonic speed and can access nologies – in 14,5% of PGMs, Laser and the targets in 16.5 min on the distance up Satellite technologies – in 13,1% of PGMs to 270km and 11% of the PGMs are of the each, TV technologies – in 10% of PGMs, Transonic speed and can access the targets DSMAC technologies – in 7,3% of PGMs, in 20 sec on the distance up to 8km. Wire technologies – in 5,8% of PGMs and 7. It is described the PGM’ precision Radio technologies – in 1,4% of PGMs. of the target hitting (PTH). As metric of The number of Guidance Technologies PTH it was used Circular Error Probabili- (GT) used in one PGM vary from 1 until 4. ty (CEP). It was determined that the PGMs In 41,7% of PGMs is using only one GT, in of short operational range ensure the preci- 27,8% of PGMs are using 2 GT, in 27,8% of sion of the target hitting CEP 0.5-1.8 me- PGMs are using 3 GT, and in 2,7% of PGMs are using 4 GT. ters. The guidance technologies of these 3. Based on the range of activity, the PGMs is based on laser systems. PGMs can be divided in 3 categories: of The PGMs of medium operational range short range - until 100km, medium range ensure the precision of the target hitting 100-1000km, and long range - more than CEP 1-7 meters. The guidance technologies 1000km. 47,5% of PGMs are of short range, of these PGMs represent the combination 44,5% of PGMs – of medium range and 8% of inertial, radar, satellite and optical DS- of PGMs – of long range. MAC systems. 4. Regarding the destination, PGMs can The PGM of long operational range en- be categorized in the following groups: an- sure the precision of the target hitting CEP ti-air, anti-ground targets, anti-ships, anti- under 5 meters. The guidance technologies \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ submarines and anti-tanks. 30,9% of PGMs of this PGM represent the combination of applications are referred to anti-ground inertial and satellite systems. 15 16

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista MissileandSpace MBT Missiles Precision GuidedMunitions.aspx https://idsa.in/issuebrief archive/hpw/High_Precision_Wepons_1_2017.pdf Missiles-01-06.pdf on_Kill_Weapon_System %20(9M114).html got/fagot.shtml technical_data_sheet_description_information_ guided_missile_ tank_ uk.htm com/united_ states_us_ army_light_ and_heavy_weapons_uk/fgm-148_javelin_infrared_anti- com/standoff-land-attack-missile-expanded-response-slam-erma/ ka. de/research/PGM_History_M_ Raska_2012.pdf magtest. blogspot.com/2014/04/kd-63yj-63-and-kd-88yj-83k-air-launched.html 37. 36. 35. 34. 33. 32. 31. 30. Shturm.29. 9K114 28. 27. 26. 25. 24. 23. TOW 22. 21. 20. 19. 18. MGM-140. 17. 16. Kh-55. 15. Kh-31. 14. 13. Hongniao. 12. 11. 10. C-801. 9. BrahMos. 8. HARM 7. AGM-88 SLAM-ER. 6. AGM-84H/K Maverick5. AGM-65 4. AGM-142. 3. AGM-123_Skipper_II. Hellfire.2. AGM-114 1.

M Apkws-laser-guided-rocket. https://www.baesystems.com/en/ product/apkws-laser-guided-rocket Advanced Precision Weapon Kill System KD-63/YJ-63 And KD-88/YJ-83K Air LaunchedMissile (ALCM). Cruise Silkworm (missile). Missiles. Cruise PLA 9K720 Iskander-M (SS-26 Stone). 9K720 Iskander. 9K115 Metis anti-tank missile complex. 9K115 Metis. 9K115-2 Metis-M. 9K114 Shturm. Portable anti-tank complex 9K111_Fagot. 9K111 Fagot. FGM-148 Javelinhttps://en.wikipedia.org/wiki/FGM-148_Javelin Javelin Martin Anti-tank infrared Lockheed missile. guided TOW.BGM-71 StandoffLand-Attack ResponseMissile-Expanded (SLAM-ER). Michael.Raska Development The of Precision Guided Munitions. Precision-Guided Munition. LAHAT Homing Laser Attack Missile KapurVivek. Precision Weapons inAerial Warfare. Institute for Defense Studies &Analyses. High-Precision Weapons. Edition Rostec, Special №01,2017. Carlo Kopp. Regional Precision Guided Munitions Survey. ilitară

Anti-tank missile. guided https://en.wikipedia.org/wiki/C-801_anti-ship_missile https://en.wikipedia.org/wiki/Kh-55 https://en.wikipedia.org/wiki/Kh-31 . https://en.wikipedia.org/wiki/BrahMos

http://www.designation-systems.net/dusrm/m-142.html S https://en.wikipedia.org/wiki/Hongniao . tudii https://en.wikipedia.org/wiki/MGM-140_ ATACMS https://en.wikipedia.org/ https://en.wikipedia.org _Metis /wiki/9K115 https://en.wikipedia.org/wiki /9K114 http://weaponsystems.net /weaponsystem https://en.wikipedia.org/wiki/BGM-71_TOW https://en.wikipedia.org/wiki/AGM-88_HARM https://en.wikipedia.org/wiki/9K720 _Iskander. / Precision WeaponsinAerialWarfare_vkapur _080512.

de https://en.wikipedia.org/wiki/AGM-114_Hellfire https://en.wikipedia.org/wiki/AGM-65_ Maverick https://en.wikipedia. org/wiki/ 9K115-2_Metis-M https://en.wikipedia.org/wiki/

S http://www.ausairpower.net/APA-PLA-Cruise-Missiles.html https://en.wikipedia.org/wiki/AGM-123_ Skipper_II ecuritate https://en.wikipedia.org/wiki/AGM-84H/K_SLAM-ER https://En.Wikipedia.Org/Wiki/ Precision-Guided_ https://www. globalsecurity.org/ wmd/world/ russia/ss-26.htm http://www.military-today.com/missiles/tow.htm

și

A http://military-informer.narod.ru/ antitank-metis.html părare wiki/ 9K111_Fagot. wiki/ http://www.iai.co.il/ 2013/34290 https://en.wikipedia.org/ Advanced_Precisi wiki/ http:// rbase.new- . Silkworm_ (missile) _Shturm /HH06%20-%20AT-6%20 Spiral factoria.ru/ missile/ wobb/fa factoria.ru/ https://www.armyrecognition. www.ausairpower.net/SP/DT- http://www.promweekly.ru/ http://www.defensedaily. http://www.michaelras BIBLIOGRAPHY: -37347-en/System http://mega Munition. - - - - - Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

38. YJ-8 (C-80X) SERIES ANTI-SHIP MISSILES. http://www.globalmil.com/military/navy/ china/systems/armament/2017/0204/396.html 39. Hong Niao Series (HN-1/-2/-3). https://missilethreat. csis.org/ missile/hong-niao/ 40. PJ-10BrahMos.https://www.globalsecurity.org/military/ world/india/ brahmos.htm 41. 3M-54 Kalibr. https://en.wikipedia.org/wiki/3M-54_Kalibr 42. LAHAT. https://en.wikipedia.org/wiki/LAHAT 43. LAser Homing Attack Missile (LAHAT). https://www.army-technology.com/projects/laser- homing-attack-missile/ 44. AGMs and Standoff Weapons.https://defence.pk/pdf/threads/agms-and-standoff-weapons. 99878/page-6 45. 9M133M Kornet-M. https://en.wikipedia.org/wiki/9M133M_ Kornet-M 46. PALMA: Air defense missile/gun and gun system. http://kbtochmash.com/press-eng/arti- cles-eng/articles-eng_3.html 47. 9M337 Sosna-R.https://en.wikipedia.org /wiki/9M337_Sosna-R 48. Moskit Kh-41 ALCM SS-N-22 Sunburn.https://www. globalsecurity. org/military/world/ russia/ moskit.htm 49. P-270 Moskit. https://military.org.uk/wiki/P-270_Moskit 50. Kh-22. https://en.wikipedia.org/wiki/Kh-22 51. Soviet/Russian Cruise Missiles. https://www.ausairpower.net/APA-Rus-Cruise-Missiles.html 52. AS-15 Kent (Kh-55 Granat). http://missiledefenseadvocacy.org/ missile-threat-and-prolife- ration/missile-proliferation/russia/as-15-kent-kh-55-granat/ 53. Kh-59 Ovod. https://en.wikipedia.org/wiki/Kh-59 54. Ugroza. https://en.wikipedia.org/wiki/Ugroza 55. . https://en.wikipedia.org/wiki/9M113_Konkurs 56. RoketsanCirit. https://en.wikipedia.org/wiki/Roketsan_Cirit 57. AGM-65 Maverick .https://military.wikia.org/wiki/AGM-65_Maverick 58. Harpoon missile. https://en.wikipedia.org/wiki/Harpoon_(missile) 59. Harpoon. http://weaponsystems.net/weaponsystem/HH10+-+Harpoon.html 60. AGM-86 ALCM. https://en.wikipedia.org/wiki/AGM-86_ALCM 61. AGM-86C CALCM. http://www.military-today.com/missiles/ agm_86c_ calcm.htm 62. Raytheon (Texas Instruments) AGM-88 HARM. http://www.designation- systems.net/ dusrm/m-88.html 63. AGM-114 Hellfire II Missile.https://www.army-technology.com/ projects/hellfire-ii-missile/ 64. Emerson Electric AGM-123 Skipper II. http://www.designation-systems.net/dusrm/m-123.html 65. AGM-142 Raptor. https://fas.org/man/dod-101/sys/smart/agm-142.htm 66. AGM-158 JASSM. https://en.wikipedia.org /wiki/AGM-158_JASSM 67. AGM-158 JASSM: Lockheed’s Family of Stealthy Cruise Missiles. https://www.defensein- dustrydaily.com /agm-158-jassm-lockheeds-family-of-stealthy-cruise-missiles-014343/ 68. APKWS Laser-Guided Rocket. https://www.baesystems.com/en-us/product/ apkws-laser- guided-rocket 69. Advanced Precision Kill Weapon System (APKWS). https://en.wikipedia.org/ wiki/Advan- ced_Precision_Kill_Weapon_System 70. Tomahawk. https://en.wikipedia.org /wiki/Tomahawk_(missile) 71. BGM-109 Tomahawk. https://fas.org/man/dod-101/sys/smart/bgm-109.htm 72. Lockheed Martin (LTV) MGM-140 ATACMS. http://www. designation- systems.info/ dusrm/m-140.html 73. AGM-84K SLAM-ER.https://www.military.com /equipment/agm-84k-standoff-land-at- tack-missile-extended-range-slam-er 74. Mach number. https://en.wikipedia.org/wiki/Mach_number. 75. Cole Chris “Smart Weapons Systems”: Are we being Misguided about “Precision Strikes”?. \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ https://www.globalresearch.ca/smart-weapons-systems-are-we-being-misguided-about-precision- strikes/5493560 17 18

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista 8 9 5 4 3 2 1 7 6 Nr

M JASSM AGM-158 series AGM-142 Skipper II AGM-123 Hellfire AGM-114 HARM AGM-88 CALCM AGM-86C Harpoon AGM-84 Maverick 65D/F/G AGM- Maverick H/J/K AGM-65B/ ANNEX 1 ilitară Kind Table A1. USA USA USA USA USA USA USA USA USA Country .

S tudii Laser-guided Laser-guided seeker homing laser Semi-active terminal phaseterminal frared seekerinthe with imaging in GPS/INS completed 142G) seeker(AGM-CCD 142F,H);daylight (AGM- capable seeker (AGM-142D),zoom imaging/penetrator 142C), thermal penetrator (AGM- (AGM-142B), TV/ imagingthermal (AGM-142A),TV Radar guided Radar INS/GPS homing tive radar altimeterRadar infrared or laser Electro-optical, CCD Electro-optical/TV/

de

Guidance S system

ecuritate radar terminal terminal

/ - ac - meters under 5 Accuracy at target)

probable probable (circular (circular și error

A părare

370km 80km 25km 8km 22km than More 22km than More 150km 1100km 124km Opera- tional range 57kg high- (136kg penetrator or 220-306kg 210-306kg explosive warhead 450kg high-yield etrator warhead; 351kg of I-800pen 450kg -over Speed 1.63m; Length Weight45.4–49kg; Diameter7.8 cm; -over Speed US$ Unit cost 4.1m; Length Weight 355kg; Diameter 254mm; of 1360kg charge 6.3m; high-explosive Speed - Length-3.8m; Weight-691kg; Diameter -34cm; 2.49m explosive warhead), Weight, Diameter, 284000; Length,

Speed Mach

Mach1. Mach2.0 0.71 - 3 PGMs,Kinds and Parameters F-16C aircrafts; B-2A, F-15E, B-52, B-1B, Air launched – F-4E F-111C; B-52H Air launched – F/A-18 A-7 Corsair II A-6E Intruder Air launch -aircrafts Air launch -aircrafts J-22 Orao fighter Typhoon nado IDS 18 15 – Air launched Air launched rine-launched UGM-84A subma launched AGM-84A air- surface-launched; platform:RGM-84A Multi- F-4 , E, EA-18G F-16 G, Platform launch EA-6B /ECR, /ECR, , , F/A- F-35 , Tor , , , - F- Euro , - value targets enemy’s high- Destroy the Anti-shipping vehicles and ground vehicles unmanned air Anti-tank, transmitter launchers ships, missile Against tanks, vehicles armored and launchers ships, missile Against tanks, tenna a and destroy attackdetect, missile anti-radiation Air-to-surface strategic Subsonic Anti-shipping vehicles armored and Destination radar an or . Can , ships -

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

10 APKWS USA Laser and infrared < 0.5 Up to Length- 1.87m, Air launched –UH- Anti-armor guided,Distributed meters 14km Diameter - 70mm, 1Y VenomAH-1W Aperture Semi-Ac- Weight- 15kg, Super CobraAH-1Z tive Laser Seeker Unit cost: $30000 Viper Bell 407GTAH-64 ApacheEuro copter TigerMH-60S/R Sea- hawkAV-8BHarrier II, OV-10 Bronco F-16 Fighting Falcon A-10 Thunderbolt II 11 BGM-71 USA Optically tracked 65– Weight - 18.9kg Ground, vehicle and Anti-tank, TOW wire command link 3750m Length - 1.16m helicopter platforms anti-bunker, guided anti-fortifica- tion and anti- amphibious 12 BGM-109 USA INS TERCOM/GPS 1600 Missile length with Submarine or ship- Land-attack Tomahawk and terminal guid- km booster is 6.25m, launched ance in the target weight 1,587kg area by optical Digi- tal Scene Matching Area Correlation system

13 CHETA China Active radar seeker; 135- 3,000kg (HY-2); Anti-ship, HY-1/ infrared homing 200km 513kg shaped charge coastal defense HY-2/HY- seekers, television warhead and ship- 4/C-611 seekers borne ASM; Silkworm subsonic sea skimmer 14 CHETA China Television/data-link 186km Against land KD-63 terminal guidance and maritime targets 15 CHETA China Inertial navi-gation/ 50 - 815 kg Aerial, naval and YJ-8/YJ- active radar homing 250km land-based Anti- 81/C-801, terminal gui-dance ship and air- YJ- to-surface 82/C-802 and YJ- 83/C-803 16 Cirit Turkey Laser,semi-active 1.5 m 8km 70mm T-129 Attack, AH- Attack heli- laser homing seeker 1P Cobra, AH-1W copters Super Cobra 17 FGM-148 USA automatic infrared 4750m Length - 1.1m Ground, vehicle and Anti-tank, Javelin guidance,fire-and- Diameter - 127mm helicopter platforms anti-armor ve- forget system Weight - 22.3kg hicles, against helicopters and ground- fighting positions 18 HN-1/2/3 China “Map matching” 600-3000 Weight- 1.6 – 2.5 Xian H-6, Xian JH-7, Aerial, subma- + topography km tones, ships, submarines, & rine and ship matching + inertial Speed-Mach 0.7 ground launchers deployment guidance + GPS – 0.9; auxiliary correction + other auxiliary guidance 19 Kh-31P/A/ Russia L-111E seeker (Kh- 25- Speed–Mach4.5 Air launched – To suppress MP/ 31P); 103km at altitude, and Su-30MK Patriot and

MA active radar seeker Mach2.7 at sea level Hawk batteries \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ (Kh-31A/MA) (Kh-31P); anti-ship (Kh-31A/MA) 19 20

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista 27 26 25 24 23 22 21 20

M Kent 55/55M/SM Kh- Raduga 22M Burya RadugaKh- Moskit and Kh-41 3M-82 3M-80, Raduga Sosna Palma/ Club/Kalibr 3M-54 Novator ATACMS MGM-140 LAHAT Kornet-EM ilitară

Russia Russia Russia Russia China India and USA Israel Russia .

S tudii DSMAC technology terrain profiling, radar altimeter for map,with digital Kalman filtering guidance package, Sprut and BSU-55 INS; TERCOM aided tion seekers orRadar anti-radia tive radar seeker INS and Altair ac tracking. acquisition and imaging, target system, thermal guidance, TV Laser guidance lite and inertial and Glonass satel Active radar seeker GPS/INS Terminal guidance homing laser Semi-active imagerthermal TV+IR get tracker; tar automatic with visiontechnical guidance; Laser

de

S ecuritate - - - -

și

A părare 300km 8km 10km 150m – 3000km 550km 270- 200 km 90 - 10km 300km

launch tube launch 1210mm length of launch tube; 33kg weight with 320 m/sflight speed; 520mm diameter; 520mm diameter; diameter 0.33m; length 0.85m, 95kg, Mach4.6 incruise oxidizer are carried; 3tons of and fuel 900kg warhead; Mach2.2; skimmingor sea altitudehigh Mach3, siles; rocket- mis 4.5tons super-sonic airframe Mach2.9 Subsonic cruise - Rocket System M270 Multiple Launch guns Smoothbore double launcher) and 1.7-1.9tons for for single launcher platforms (1-1.2tons capacitybearing vehicle; low load Portable and combat 55/SSC-X-4) 7310) 8x8TEL(RK- MAZ-543M (MAZ- launched from a Sampson); 500A/SS-N-21 submarines (RKV- Type 971Akula Type 945Sierraand Type 671Victor, launched from the 55/AS-15A); Tu-95MSthe (Kh- Air launched from Tu-22M3 Backfires Air launched – fighters;strike 27/30/33 family Air launch, Su- 3.5tons capacity more than Various carrierswith weapons launched submarine (Club S) Ship (Club N)and tank tank sites, AAmis missilesurface surface-to- targets, High payoff Anti-tank Anti-tank Anti-shipping sea-skimmer Supersonic anti-ship Anti-air, land attack Anti-ship and posts rocket artillery even tube and bridges and rear bases, launchers,sile - Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

28 Raduga Russia Optical seeker, 115km 920kg; Air launched – Anti-shipping Kh- thermal imager, Su-27SMK/30MK 59/59M/D radar seeker (Kh- (Kh-59M/MK2); Ovod 59MK2) Su-30MK2 (Kh- 59MK2) 29 SLAM/ USA INS/GPS,infrared 270km Length- 4.4m, Air launched – Attacking land SLAM-ER homing terminal Diameter – 35cm, F/A-18C/D Hornet and sea targets guidance,command Weight- 675.5kg, F/A-18E/F Super guidance data Speed -855km/h Hornet link to control- Mach0.7 F-15E Strike Eagle ling aircraft, Unit cost: $500000 P-3C Orion DSMAC Automatic P-8 Poseidon, S-3 Target Acquisition Viking, A-6 Intruder 30 Ugroza Russia Laser-guided 0.8-1.8m 1.5–8km Length- 1.65m, Multiple rocket Defeat of Diameter – 8cm, launchers small ground Weight- 15kg, targets (tanks, Speed -480 m/sec infantry fight- ing vehicles, armored personnel car- riers, etc.) 31 3K- India Mid-course 1m 450km 3tons at launch; Ship, submarine, Anti-shipping 55/3M-55/ guidance Speed Mach2.0-2.5; air (Su-27/30) and Kh-61 by INS Terminal ground launched Yakhont/ guidance by active variants; PJ-10 Brah- radar homing mos A/S GPS/GLONASS/ GAGAN satellite guidance 32 9K111 Fag- Russia Semi-automatic 70– Length - 1100mm Ground, vehicle Anti-tank ot command to line of 2500m Diameter - 120mm sight (SACLOS) Weight - 12.5kg wire-guided 33 9K114 Russia SACLOS radio 400- Length - 1625mm Ground, vehicles, Anti-tank, he- Shturm guided 6000m Diameter - 130mm helicopters and ships licopters etc. Weight - 31.4kg 34 9K115 Russia Semi-automatic 40– Length - 980mm Ground, combat Anti-tank, Metis M1 wire-guided 1000m Diameter – 130mm vehicles can penetrate Weight - 13.8kg 460mm of armor 35 9K720 Russia Inertial, optical 5–7m 50- Length - 7.3m Mobile TEL Missile, launch Iskander DSMACGPS/ 500km Diameter - 0.92m rocket sys- GLONASS Weight - 3800kg tems, artillery pieces; com- mand posts, communica- tions nodes; 36 9M113M Russia Wire-guided Up to Length- 1150mm, Combat vehicle or Anti-tank Konkurs SACLOS 4km Diameter – 135mm, remote launcher Weight- 14.6kg, \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ

21 22

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista dic al securităţii aeriene. În securităţii dic al acest context, de asupune politico-juri cercetării cadrul biliza statului, securitatea apare necesitatea a ameninţărilor aerospaţiale care pot desta fenomenului asigurării securităţii, inclusiv the national framework oftheairspace security. security. examinesThe theinternational present including political-legalframework, article threats to boththeinternational andregional security, to analyze theairspace itisnecessary Departamentul Relații Internaționale. exandru cel Bun”; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, 2 tea teritoriului şiasupra spaţiului aerian, extinderea drepturilor legate desecurita uneleaerian, cu excepţii, s-arecunoscut aviatice înfazaunor proiecte. în principal din cauza existenţei tehnicii Rusia statelor Anglia, Brazilia,Franţa, ca Mexic, Paris, înanii participarea 1889şi1890,cu feritoare navigaţia la aeriană au avut la loc liber. aerului rian şial Primele re discuţii glementeze regimul spaţiului juridic al ae aeronave, statele au fost preocupate re să de activitate. Încă apariţia dela primelor în vigoare, cereglementează undomeniu litatea legilor şiacelorlalte normative acte spaţiuluijuridic al înţelege aerianse tota spaţiuluial aerian.Astfel, prin regimul merită atenție termenul deregim juridic Operații aMarelui Stat Major al Armatei Naționale, ofițer principal. 1

Svetlana CEBOTARI, doctor habilitat, conferențiar universitar, Republica Moldova, Chișinău, Academia Militară ,,Al SECURITATEA SPAŢIULUI AERIAN ÎN CONTEXTUL Sergiu CHETRARU, Republica Moldova, Chișinău, Miniserul Apărării, Secția Apărare Antiaeriană și Aviație J3,Direcția De la începuturile la De dezvoltării dreptului Pentru omai bună comprehensiune a Keywords: Currently, intheconditions oftheexisting terrorism, organized attacks –the crime, cyber

M şi SUA, anumite fără dea să soluţii, ilitară NOILOR AMENINŢĂRI AEROSPAŢIALE security, airspace, airmanagement, ofMoldova. Republic .

S tudii

THE AIRSPACE SECURYTY IN THE CONTEXT de

S ecuritate OF NEW AEROSPACEOF NEW THREATS

și

A părare ------executării zborurilor internaţionaleexecutării zborurilor şicare elaborat norme şiprincipii care stau baza la ICAO, prin despecialitate, comisiile sale a spaţiului aerian. organism[8], ca european controlul pentru Unite (ONU); tuţie aOrganizaţiei specializată Naţiunilor Internaţionale Civile ţiei (ICAO), insti ca internaţională;civilă unde s-aadoptat Convenţia privind aviaţia problematicii sunt: aeriene securităţii Astfel, etapele importante reglementării ale tocol modificator,semnat la Haga în 1955. Varaerian dela rificarea unor norme relativetransportulla Paris din1929şiînConvenţia privind ve de-adoua1919, decea Conferinţă dela nă din1913,înConvenţia Paris dela din printre altele, înConvenţia franco-germa între state. Acest drept afost recunoscut, principiu ceguvernează înprezent relaţiile De la înfiinţarea la De sa şipână înprezent, • • • 1990 –constituirea EUROCONTROL 1965 –s-ainstituit Organizaţia Avia 1944 –Conferinţa Chicago, dela ş ovia, unpro din1929,cu Svetlana CEBOTARI Sergiu CHETRARU Sergiu - - - - - 2 1 - Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 se referă, în principal, la: delimitarea căilor aeriene militare şi comerciale de produse aeriene şi condiţiile pe care acestea trebuie specifice din domeniile apărării naţionale, să le îndeplinească; procedeele de navigaţie ordinii publice şi siguranţei naţionale. În aeriană şi procedurile de apropiere la ate- opinia specialiştilor, cadrul normativ in- rizare; infrastructura minimă pentru un ternaţional trebuie să se perfecţioneze, în aeroport; regulile de trafic aplicabile dife- direcţia asigurării securităţii naţionale de- ritelor categorii de zboruri. Aceste norme pline a statelor asupra spaţiului aerian, ac- şi principii sunt numai recomandări ale cesului neîngrădit în aerul liber, dezvoltării ICAO, deoarece fiecare stat şî i stabileşte legislaţiei internaţionale privind cosmosul, reglementările sale aeronautice şi regimul integrării spaţiului aerian la nivel subregi- juridic al spaţiului aerian în virtutea drep- onal, ca primă etapă a integrării acestuia la tului şi puterii pe care o are, ca stăpân al scară mai largă. Regimul juridic al spaţiului întregului său teritoriu, inclusiv al spaţiului aerian al Republicii Moldova este inspirat aerian. De aceea, fiecare aeronavă este obli- din regulile unanim admise ale dreptului gată să respecte, deasupra unui teritoriu, internaţional şi răspund interesului apără- regulamentele de utilizare a spaţiului aeri- rii securităţii şi independenţei statului mol- an stabilite de statul peste al cărui teritoriu dovenesc. În mod firesc, actul suprem care zboară. consfinţeşte securitatea deplină a Republi- În virtutea principiului securităţii asu- cii Moldova şi indivizibilitatea acesteia este pra spaţiului aerian, fiecare stat şî i elaborea- Constituţia Republicii Moldova. De aseme- ză legile de utilizare ale acestuia, în funcţie nea, problema securității spațiului aerian de interesele sale. Acestor puncte de reper este relevată în Strategia naţională de apă- li se adaugă reglementările internaţionale rare [3], conform căreia se menţionează că sau regionale pe probleme specifice (unele sistemul naţional de apărare se regăsește ca emise ca urmare a unor acte ilicite), care au unul dintre interesele naţionale fundamen- dus la intensificarea dialogului şi cooperă- tale care se referă la supravegherea, cerce- rii între state, între autorităţile civile şi cele tarea prin radiolocație și controlul spațiului militare, în beneficiul comun, ameliorând aerian. Un alt document care se referă la coordonarea civil-militară până la nivelul apărarea sațiului aerian este Strategia mili- maxim posibil de integrare a facilităţilor tară [11], care stabileşte cadrul general de sistemelor de control al traficului aerian. În prevenire şi apărare a intereselor naţionale ceea ce priveşte avioanele militare, regimul fundamentale prin mijloace militare. lor juridic nu este reglementat în prezent de În acest context se înscrie și Legea nr. 143 nici o convenţie internaţională multilatera- din 21.06.2012 [4] privind modul de acţi- lă, el fiind stabilit de fiecare stat în parte. Cu une împotriva aeronavelor care utilizea- toate acestea, câteva reguli juridice rezultă ză neautorizat spaţiul aerian al Republicii din practica generală a statelor. Problema- Moldova, unde se precizează situaţiile, mă- tica folosirii reciproce a spaţiilor aeriene surile, modul de acţiune şi competenţele naţionale în scopuri militare este reglemen- privind aprobarea executării măsurilor îm- tată, de cele mai multe ori, prin tratate bila- potriva aeronavelor care utilizează neauto- terale. În ultima perioadă de timp, pe fon- rizat spaţiul aerian al Republicii Moldova. dul destinderii relaţiilor internaţionale şi ca Nu mai puțină importanță în procesul de urmare a încetării războiului rece, au fost management al spațiului aerian îi revine Le- \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ iniţiate diferite forme de colaborare pentru gii nr. 1237-XIII din 09.07.1997 [5], care reg- reglementarea, în special, a transporturilor lementează raporturile ce apar în legătură 23 24

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista cele mai notorii, arReglementările cum fi niul aviaţiei civile. Evidențiem unele dintre juridice care efectuează activităţi în dome spre executare decătre persoanele fiziceşi şialtestrucţiuni normative acte obligatorii ter administrativ, aprobă regulamente, in (ACC)lă [6], care adoptă carac cu decizii za instituției Autoritatea Aeronautică Civi ranţa zborilor. personalulcivile; aeronautic şisigu civil aeronavelor civile; regimul aerodromurilor naţional; naţionalitatea şidrepturile asupra administrarea aviaţiei spaţiul civile; aerian aerian naţional referă, şise înprincipal, la ză activitatea aeronautică înspaţiul civilă Republicii Moldova [1],care reglementea va. Tot aerianal aici evidențiem șiCodul aţiei teritoriul pe civile Republicii Moldo Moldova activitatea şicu îndomeniul avi utilizareacu spaţiului Republicii aerianal [11] şiRegulamentele de luptă, care consti mentul Comandamentului Forțe Aeriene trolul spațiului aerianevidențiem militar care supravegherea vizează șicon domeniului deaplicare aviaţiei alegii civile. cabile traficului aerian cadrul în general durile din navigaţia aeriană, care fie să apli ilor şiproce operaţionale privind serviciile stabilireabază regulilor şidispoziţi aerului rare a zborului în spaţiul aerian, care are la 2018 privind regulile generale dedesfă proiect propus spre aprobare 1 august la (RACR aerului –Regulile [10], vile –RA) Moldova și Reglementările aeronautice ci violabilităţii spaţiului Republicii aerianal şi marfă, asigură siguranţa şiin zborurilor transporturilor depasageri, aeriene bagaje rizarea regulate zborurilor şineregulate a (RACzborurilor –AZ)[7] privind auto mentările aeronautice –Autorizarea civile tre care unrol mai important leau Regle normative elaborate decătre ACC, din aeronautice civile (RAC), care sunt actele În contextul analizei juridic cadrului Nu mai puțină atenție omerită șianali

M ilitară

.

S tudii

de

S ecuritate

Regula

și

ş A u părare ------gulamentul efectuării REZ-2006 zborurilor tăţii aeriene. statului răspunderi cu îndomeniul securi ţelegeri încheiate între diferite instituţii ale număr apreciabil deacorduri bilaterale, în enumerate mai sus sunt completate deun tuaţii şiderăzboi. decriză Documentele apărarea timp acesteia pe depace, însi interesului naţionale securităţii şipentru folosirea forţei armate promovarea pentru tuie, rândul la lor, acte normative privind zborurilor militare.zborurilor stabileş rilor RBZ-2006[14],aprobat în 2006, care precum șiRegulamentul zboru al debază asigurarea aeronavelor zborurilor militare, nalul navigant, conducerea, executarea şi [13], aprobat în2006,care stabileş Moldova; suspendarea sau încetarea osti incluzând şiforţele Republicii ale aeriene declararea mobilizării sau totale, parţiale împotrivanii aeriene) Republicii Moldova; respingerea agresiunii (inclusiv aagresiu declarareariene; stării de război pentru spaţiul aerianşiexercitarea ae securităţii de: elaborarea legislaţiei naţionale privind Guvern, răspund, împreună sau înparte, reprezentate deParlament, Preş ducerii politice, deducem acestea că sunt domeniul spaţiului aerian. militare care şicivile au responsabilităţi în niveluri ‒conducerii militare şiautorităţilor ţei şiintegrităţii teritoriale, iar celelalte la domeniul apărării securităţii, independen nivelul cel mai înalt, autorităţilor statului în în domeniul aparţin, aeriene securităţii la tea acestora. Responsabilităţile şiabilităţile prin instituţiile statului aflate sub autorita (Guvernul, Parlamentul şiPreş faceprin organele se ia reprezentative sale aparţinenală poporului, exercitarea aceste dova În ordine aceeași șiRe înscrie deideise Analizând con ale doctrinare aspectele Cu toate în că se specifică faptul specifică se securitatea că naţio te regulile de bază pentru efectuareate pentru regulile debază Constituţia Republicii Mol Republicii Constituţia edinţia) ş i edinţie şi te perso ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 lităţilor militare (inclusiv aeriene); înche- situaţiilor care aduc atingere securităţii ae- ierea şi ratificarea tratatelor internaţionale riene şi înaintarea propunerilor de acţiune în domeniul spaţiului aerian şi al securităţii către organele de conducere politică. aeriene; instituirea stării de urgenţă sau a Continuând analiza aspectelor doctri- stării de asediu, inclusiv în situaţii în care nare ale conducerii militare, reprezentată este afectată securitatea aeriană sau este de Statul Major al Armatei Naţionale şi perturbată grav ordinea în spaţiul aerian structurile de comandă din subordine (Co- naţional; asigurarea realizării politicii in- mandamentul Forţelor Aeriene, ca organ terne şi externe a ţării, inclusiv în dome- central de conducere a puterii aeriene a niul securităţii aeriene; elaborarea Codului ţării), are responsabilităţi şi abilităţi în do- aerian al Republicii Moldova şi Regimului meniile: de zbor în spaţiul aerian naţional; stabilirea • elaborării normelor tehnice privind cadrului legislativ de acţiune în cazul pro- conducerea, dirijarea, coordonarea şi con- ducerii actelor care aduc atingere securită- trolul zborurilor şi navigaţiei aeriene; ţii naţionale; stabilirea limitelor calitative şi • stabilirii concepţiei de organizare şi cantitative în care se dezvoltă puterea arma- desfăşurare a pregătirii strategice şi de lup- tă a ţării (organizarea armatei în general şi tă a tuturor componentelor sistemului na- pe categorii de forţe ale armatei, pregătirea ţional de apărare care participă la apărarea populaţiei, economiei şi a teritoriului pen- securităţii aeriene; tru apărare); exercitarea conducerii directe • elaborării, pe această bază, a dispoziţi- a structurilor politico-militare ale ţării. La ilor, normelor şi planurilor corespunzătoare; acest nivel al conducerii politice se stabilesc • elaborării planurilor strategice şi de liniile generale de promovare şi prezervare operaţii; a securităţii aeriene şi se stabileşte concep- • verificării modului de respectare a re- ţia strategică a Republicii Moldova privind gimului de zbor în spaţiul aerian naţional; participarea la internaţionalizarea şi globa- • evaluării puterii aeriene a ţării; lizarea spaţiului aerian. • identificării riscurilor şi ameninţări- Astfel, conducerea politico-militară, re- lor la adresa securităţii generale şi securi- prezentată de Consiliul Suprem de Apărare tăţii aeriene. a Ţării, Ministerul Apărării şi Ministerul Conducerea militară a structurilor si- Transporturilor şi Infrastructurii Drumu- tuate sub nivelul prezentat mai sus este rilor, exercită următoarele atribuții în sfera constituită dintr-o multitudine de organe asigurării securității spațiului aerian: specializate pe probleme, care au responsa- • aplicarea concepţiei conducerii politi- bilităţi de aplicare a tehnicilor, proceduri- ce în domeniul realizării puterii aeriene a lor şi metodelor de către eşaloanele pe care ţării; stabilirea programelor de dezvoltare le conduc sau pe lângă care funcţionează. care vizează forţele aeriene ale Republicii Responsabilităţile şi abilităţile acestora sunt Moldova şi pregătirea apărării aeriene; diverse şi substanţiale, de cele mai multe • elaborarea reglementărilor privind ori fiind detaliate în regulamente, ordine şi circulaţia aeronavelor (militare şi civile) în instrucţiuni. Autorităţile aviaţiei civile sunt spaţiul aerian al ţării şi exploatarea infras- reprezentate de Ministerul Transporturilor tructurii aferente activităţilor aviatice; şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), atri-

• stabilirea legăturii cu celelalte minis- buţiile acestuia fiind precizate în Codul ae- \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ tere, autorităţi publice şi organizaţii impli- rian al Republicii Moldova şi de o serie de 25 cate în folosirea spaţiului aerian; analiza organe de conducere naţionale şi regionale. 26

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista şinău; turnul decontrol înzona de (TWR) (Dirijarea Traficului Aerian ‒ DTA)Chi – (DDTA) ‒unorgan de dirijare şicontrol Trafic Deservire ră prin Direcţia Aerian aerian înspaţiul aeriannaţional asigu se domeniul aviaţiei civile. fizice şijuridice care efectuează activităţi în gatorii spre executare decătre persoanele te, şialte instrucţiuni normative acte obli caracter administrativ, aprobă regulamen subordonată Guvernului; adoptă cu decizii veghere îndomeniul aviaţiei şieste civile publicăţie decertificare, control şisupra traţia Aviaţiei (AAC) Civile este oinstitu Administraţiei Aviaţiei Civile. Adminis subordonare prin realizează intermediul se rect MTID. Într-o această deaspecte serie Republica Moldova; este subordonată di deaeronavigaţiean, furnizordeservicii în domeniul managementului spaţiului aeri MOLDATSA este autoritatea naţională în cât şimilitare. Măsurile organizatorice se atât îndomeniul autorităţilor civile, aeriene şi prin unele activităţi şiacţiunipractice [15]prinrealizează măsuri organizatorice lurile stării conflictuale. lor adresa la acesteia sau înraport nive cu diferitele dedezvoltare stadii aameninţări stare, eş realizează se boi. aeriană, reprezentând Securitatea o timp depace, însituaţii şiderăz decriză căile derealizare în aeriene asecurităţii spațiuluisecurității aerianmerită atenție co-juridic șinormativ privind asigurarea lângăpe ACC. şi control zborurilor, al care funcţionează meteorologică, decoordonare prin grupa planificare şicoordonare zbor, informaţia Operaţii Aeriene, care preia informaţia de le şimilitare este reprezentată deCentrul toate(Bălţi), îngestiunea MOLDATSA. control de aerodrom (Chi local În timp depace, aeriană securitatea se În contextul analizei politi cadrului Interfaţa între autorităţile civi aeriene

M ilitară .

S tudii alonat şidiferenţiat în

de

Serviciile detrafic Serviciile

S ecuritate şinău) zonal

și

A părare ------şi parteneriatele strategice îndomeniul militar. Aceasta concretizează se în: planpe internaţional, îndomeniul şi civil extinderea cooperării înultimulîn special deceniu, oreprezintă Una dintre căile care punderi înmanagementul spaţiului aerian. tuţiilor asigurareaaerian, la funcţionalităţii insti şi aactelor normative îndomeniul spaţiului referă, înprincipal, elaborarea la legislaţiei ganele care o desfă acestei activităţi este atât demare, încât or realizarea aeriene. Importanţa securităţii spaţiului aeriancontribuie substanţial la de agresiune aeriană. întăreş sprijinul duce păcii încredere la între state, Participarea operaţii la (acţiuni) în aeriene lor aeriene” –sisteme deapărare aeriană apărării sau extinse aeriene „scuturi cel al aeriene, promovândsecurităţii conceptul turat şipolitica menţinerii orice preţ cu a militare. Mai mult, în ultimii ani s-acon dezvoltareascăzut pentru capabilităţilor manifestăta neutralitate militară şiinteres inclusiv a Republicii Moldova, deşi aceas a devenit opreocupare atuturor statelor, sivă care agresiunea descurajeze să aeriană, ocapacitate cu moderne, ofensivă şidefen curităţii aeriene. Crearea deforţe aeriene modul cel mai complex deasigurare ase elementului central acesteia al reprezintă tratatuluicadrul „Cer deschis”. mamentelor; tratatuluicadrul referitor controlul la ar vecine; ţările zbor cu pentru sistemului integrat deapărare aeriană; realizării integrării spaţiului aerianşial Supravegherea sistematică Proiectarea puterii şiasigurarea aeriene • • • • Parteneriatul Pace pentru (PpP) participarea Republicii Moldova în participarea Republicii Moldova în schimbul deinformaţii şidate aeriene te colaborarea actele şidescurajează şi organelor civile ş oară au fost denumite şi-a dovedit eficienţa,

Republicii Moldova şi militare răs cu şi cercetarea

[9] ------. Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 adesea centre de operaţii pentru securitate rea apărării aeriene a obiectivelor amenin- aeriană. În strânsă legătură cu aceasta, prin ţate de starea de criză. activitatea organelor de conducere, dirijare, Pe timp de război, securitatea aeriană coordonare şi control al circulaţiei şi navi- se realizează prin menţinerea unui grad de gaţiei aeriene se previne producerea acte- control asupra spaţiului aerian, care să asi- lor ilicite îndreptate împotriva securităţii gure, parţial sau total, integritatea acestuia. aeriene. În sfârşit, menţinerea unor forţe De cele mai multe ori însă starea de război în stări de alertă rapidă, care să le permită reprezintă pentru una din părţi pierderea trecerea la îndeplinirea misiunilor ordona- temporară a securităţii aeriene, obiectivele te în cazul încălcării securităţii aeriene sau războiului aerian vizând în acest caz resta- ordinii aeriene interne, reprezintă cel mai bilirea ei. credibil instrument de descurajare. Desfă- Supravieţuirea la atacul iniţial, conser- şurarea unor aplicaţii, exerciţii demonstra- varea puterii aeriene, urmată de regenera- tive şi trageri de luptă oferă o altă cale de rea forţei, vor asigura condiţiile de contra- promovare a imaginii puterii aeriene. carare a campaniei aeriene a inamicului şi, În situaţii de criză, căile de acţiune nu ulterior, de atingere a scopurilor războiu- diferă substanţial de cele din timp de pace, lui. Acestea se realizează în cadrul operaţii- ele fiind orientate cu precădere în direcţia lor aeriene ofensive şi defensive desfăşurate disponibilizării şi operaţionalizării puterii pentru: recâştigarea (menţinerea) superi- aeriene necesare răspunsului la criză. O orităţii aeriene; împiedicarea pătrunderii primă cale este identificarea situaţiilor de forţelor inamice în zona de luptă şi zădăr- criză care ar putea să afecteze securitatea nicirea acţiunilor acestora; recunoaşterea şi naţională şi securitatea aeriană, constituirea nimicirea instalaţiilor care sprijină aceste structurilor adecvate pentru managementul forţe; sprijinirea forţelor terestre în lupta crizei (punctul de comandă al conducerii pentru cucerirea (apărarea) obiectivelor militare – PCCM, celula de criză, grupul de lor, prin operaţii întrunite/interaliate [2], decizie, grupa operativă etc.). Cercetarea şi daca sunt disponibile. supravegherea aeriană capătă, în situaţie de Astfel, supunând cercetării problema- criză, o dimensiune nouă, prin cantitatea de tica care vizează aspectul politico-juri- forţe repartizate şi prin diversitatea misiu- dic al reglementării securității și apărării nilor. Dacă pe timp de pace supravegherea spațiului aerian național, putem concluzi- şi cercetarea se execută preponderent cu ra- ona că în condițiile actuale, când Republica diolocaţia sau alţi senzori dispuşi la sol, în Moldova are tendințe de a se integra în co- situaţii de criză se folosesc şi avioanele pilo- munitatea europeană, apare necesitatea de tate sau nepilotate. După formularea opţiu- a racorda legislația națională conform stan- nilor de răspuns la criză se trece la faza de dardelor europene, proces deja în derulare, generare a potenţialului de răspuns. Acest dar care necesită timp și voință politică. potenţial cuprinde, de regulă, capacităţile De asemenea, în scopul lichidării lacu- de luptă ale forţelor desemnate din timp de nelor din legislația națională cu referire la pace, care se află în stare de alertă în diferite asigurarea securității zborurilor, evitării grade, ale forţelor desemnate special pentru atentatelor teroriste, colapsului manage- situaţii de criză sau ale altor forţe, care se mentului aerian, este necesară fortificarea nominalizează după apariţia stării de criză. colaborării instituțiilor statale responsabile \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ Pe măsura creării potenţialului de răspuns de asigurarea securității naționale, inclusiv la criză, se realizează echilibrarea şi integra- securitatea spațiului aerian. 27 28

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista spațiului aerian. legislativecării bazei desecuritatea ceține aeriană astatului, apare necesitatea fortifi unor ilicite acte care amenință securitatea Republicii Moldova, cât și înscopul evitării statului.ale glementat decătre organele responsabile politico-juridic binecadru elaborat șire asigură securitate doar încondițiile unui corelare.să Spațiului statului aerianal ise securitate șispațiu aerianexistă ostrân naționale. între asemenea, De termenii de național este partecomponentă asecurității instabil,bal putem concluziona: de globalizare, amediului desecuritate glo strategice, geopolitice, atendințelor clare aerian încontextul metamorfozelor geo cerințele altor organisme internaționale care la Republica Moldova este parte. comerciale transporturile pentru neregulate aeriene înEuropa, semnat 13aprilie la Paris, 1956la internaționale, semnat 7decembrie la Chicago, 1944la șiAcordul multilateral privind drepturile 7decembriela Chicago, 1944la anexele Acordul aceasta, la privind aeriene tranzitul serviciilor aviațieiLegii civile, înconformitate Convenția cu privind aviația internațională civilă semnată rea, tranzitul șiplecarea aeronavelor teritoriul depe Republicii Moldova șieste elaborata inbaza executare decătre persoanele fiziceşijuridice care efectuează activităţi îndomeniul aviaţiei civile. caracter administrativ,cu aprobă regulamente, şialte instrucţiuni normative acte obligatorii spre supraveghere îndomeniul aviaţiei ş i este civile subordonată Guvernului. Autoritatea adoptă decizii justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312747 view=doc&lang=1&id=377240 Republiciial Oficial rul Moldova, 2012,nr.155-159. http://lex.justice.md/index.php?action=view& ang=1&id=376667 nitorul 03.08.2018,nr. Oficial, 285-294. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&l ang=1&id=377240 Moldova, 2019,nr. 1.http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&l 1pct. 95-104,art. 7. 6. 5. 4. 3. 2. 1. • • Analizând problema spațiului securității

M În procesul de integrare europeană a Asigurarea spațiului securității aerian Notă: Reglementarea RAC-AZ ‒Autorizează conține zborurile, prevederi privind intra Notă: Autoritatea Aeronautică (AAC) Civilă este o instituţie publică de certificare, control RepubliciiLegea Molodva privind aviația nr.1237 civilă 1,http://lex. pct. din 09.07.1997-art.1 RepubliciiLegea Molodva privind controlul spaţiului aeriannr. 143din 21.06.2012.Monito Hotărârea Parlamentului privind Strategia naţională de apărare nr. 134 din 19.07.2018. Mo aeriană aNATO. tactică Doctrina https://apps.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/a212931.pdf Republicii aerianal MoldovaCodul nr. 21.12.2017,MonitorulRepublicii 301din al Oficial ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare - - - - -

menționasem mai sus, deoimportanță ză majoră îndomeniul aviației, cum așa spațiuluirii aeriancare ar duce ocri la încălcărilor grave îndomeniul gestionă zentare naţională. În scopul neadmiterii instituţii impune „reacţia” rapidă aunui Pentru fiecare saugen situaţiese decriză numai atributul unui anume minister. majoreunei crize nu este şinu poate fi este ochestiune naţională. Gestionarea securității aeriene.securității asigurarea naționale, securității inclusiv a MOLDATSACivilă, etc.), responsabile de turii Drumurilor, Autoritatea Aeronautică Ministerul Transporturilor șiInfrastruc Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, rare între instituțiile statale (Ministerul majoră este creșterea gradului de colabo • Problematica gestionării crizelor ,decele mai multe repre ori ,cu REFERINȚE BIBLIOGRAFICE: cumul de şi ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

8. Notă: Întrunind 39 state membre, EUROCONTROL este organizaţia militar civilă menită să asigure împreună cu partenerii săi atât performanţa siguranţei traficului aerian, cât şi realizarea obiectivelor nemijlocit implicate în procesul de luare a deciziilor. Prin urmare, toţi utilizatorii spa- ţiului aerian, aeroporturile şi furnizorii serviciilor de navigaţie aeriană sunt pe deplin implicaţi în crearea Cerului Unic European (Single European Sky). 9. Parteneriatul pentru Pace (PpP) (în engleză: Partnership for Peace; PfP) este un program al NATO care are menirea să creeze încredere reciprocă între NATO şi alte state din Europa şi ale fostei Uniuni Sovietice. În prezent, 22 de state (Republica Moldova este membră PfP din 16 martie 1994) fac parte din acest parteneriat. El a fost propus ca o iniţiativă americană la întrunirea miniş- trilor apărării NATO în Travemünde, Germania, pe 20–21 octombrie 1993, lansat oficial pe 10– 11 ianuarie 1994, la summitul NATO de la Brussels, Belgia. 10. RACR – RA- pct. p.1., Ediţia 01, 2018, http://www.caa.md/rom/consultations/ 11. Regulamentul Comandamentului Forte Aeriene https://www.army.md/?lng=2&action=sho w&cat=191&submenuheader=1 12. Regulamentul efectuării zborurilor, REZ-2006 https://gov.md/sites/default/files/document/ attachments/intr08_163.pdf 13. Regulamentul de bază al zborurilor RBZ http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&v iew=doc&id=345427&lang=1 14. Strategia militară http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id= 377816 15. Zete V., Operaţiile Forţelor Aeriene în perspectiva primului deceniu al mileniului trei, Bucureşti, 2001, p. 35-79. \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ

29 30

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista practic pe totpractic pe parcursul evoluției filosofiei aapărutcă în humanity, ecosophy, antropoecology, socioecology, securitaty, newtechnologies. reality. same setorproblems ofMoldova ofRepublic inthenewregional we can see inthesecurity or not–thequestionsthatto theauthortries answer plausiblyandmore orlessargued. The ornotyet, evolution andwillithave whethertechno-bio hasstarted limits or possiblereality; man. a contemporary Techno-bio-evolution, post-human are techno-human, themetaphors nature of ofbio-psycho-social ofthebodyandpsyche,larly andinsecurity issuesofsecurity e veșnic, decât veșnicia, sau totul înunivers a corpului biologic uman actual. Nimic nu milităm protejarea, pentru cât pe e posibil, uman, nu vamai fi cauză om. Dinaceastă suportului biologic, înlipsa deci corpului canic. Noi considerăm omul că înafara biologic, suport dar șipe fizic, fizico-me filosofi, va putea exista nu numai pe suport uman, înviziunea multora, chiar șiaunor reprezentanților celorlalte științe. Intelectul nuia numai filosofilor, dinpartea dar șia omului, acorporalității șibiologiei acestu aiciDe șioatenție deosebită viitorul pentru umane fie să privită prin prisma acestora. tehnologiilorevoluția șiefirescca speciei prinzează progresul tehnicii al furtunos și temporan. Timpurile noastre caracteri se veni rezultat ca dispariției al omului con „postomul”cu lui F. Fucuiama, care va lucrurilor…” alui Protagoras șiterminând începând „Omul cu este măsura tuturor 1

Ion Ion Problema omului problemă ca filosofi Keywords: isdevoted toThis theissues discussion related article to thehumanevolution, in particu INTRODUCERE

M SÎRBU ilitară NEW NEW TECHNOLOGIES, ANDANTROPOECOLOGIC SECURITY PERSPECTIVE , doctor habilitat, Academia Militară „Alexandru cel Bun”. ȘI PERSPECTIVA ANTROPOECOLOGICĂ tehno-bio-evolution, tehno-human, post-human, ethnichumanity, tehno-human, ecological tehno-bio-evolution, NOILE TEHNOLOGII,SECURITATEA A .

ntichitate șiafost abordată S tudii

de

S ecuritate

și

A părare - - - - -

rile geopolitice.rile Șantajul armamentul cu gata deaofolosi a-șiatinge pentru scopu umanitatea arma termonucleară cu șie strează contrariul. Moscova amenință mului putinist Kremlin dela ne demon Dar… politica agresivă aregi imperială chiarlă șiînlăturarea războaielor locale. viziunicu umaniste credeau eposibi că s-adus apadiale pe sâmbetei. Oamenii mileniu, părea erarăzboaielor că mon șimaiînceputul cu ales XX-lea nouluial 50 deori… a nimici întreagătru Terraviață de pe de vele dearmament termonuclear ajung pen omului, aactivității acestuia. Numai rezer Terra, poate interveni șidincauza însăși a Sfârșitul umane, speciei depe șiavieții ca are început necesitate șicu vaavea șisfârșit. umană,specia oformațiune ca materială, mișcare șischimbare.perpetuă Omul sau nurială, eeternă, eternă eînsăși materia în xiste, am afirmacă nicio formațiune mate am recurge terminologia la filosofiei mar mai universul sau lumea înîntregime. Dacă (megaunivers) este trecător, eterneste nu Începând ultima cu treime a secolului

Ion S Ion ÎRBU ------1

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 de nimicire în masă, agresiunea arma- REZULTATE ȘI DISCUȚII tă în Transnistria, Georgia, Ucraina sunt Încă la începutul anilor șaizeci ai seco- folosite deschis de către Federația Rusă, lului trecut, filosoful francez J. Ellul afirma: care și-a pus scopul de a renaște imperiul „Mediul de trai al omului este acum nu țarist de altădată, de a deveni un nou cen- natura, dar tehnica” [1, p. 394]. Bineînțeles tru de putere mondială. Această nouă rea- că pe atunci afirmația exprima mai mult litate trebuie să pună în gardă Occidentul, o tendință, decât realitatea obiectivă. As- dar și țările amenințate nemijlocit de către tăzi am putea deja serios discuta această Moscova, cum ar fi Polonia, Țările Balti- afirmație a gânditorului francez ca fiind ce, România, Republica Moldova. Dacă aproape de adevăr și nicidecum ca ceva țările membre ale NATO sunt totuși pro- abstract, utopic sau metaforic. Alexeeva I. tejate, Republica Moldova, ca și Ucraina, Iu., Arșinov V. I. și Ceclețov V.V. au perfec- Georgia, Armenia, Azerbaidjan ș.a., de- tă dreptate afirmând: „Astăzi, în al doilea pind de bunul plac al Kremlinului. Repu- deceniu al secolului XXI, putem cu destulă blica Moldova este ținta următoare după siguranță afirma: «Noi trăim în tehnolo- Ucraina. Ce îi rămâne să facă Republicii gii, tehnologiile trăiesc în noi». Urmează a Moldova? Să adere la NATO? Dar cât de aborda cu toată seriozitatea filosofică dis- real este acest lucru, având în vedere po- cutarea problemelor nu numai ale adaptă- litica duplicitară de la Chișinău? Aceeași rii omului la tehnomediul de trai, dar și a politică duplicitară încurcă și reîntoarce- coevoluției omului tot mai mult tehnolo- rii Republicii Moldova în componența fi- gizat cu tehnomediul de trai tot mai mult rească a României, de la care a fost ruptă antropologizat” [2, 12]. violent de către Moscova, și care ar fi cea Evoluția biologică a omului s-a terminat mai rapidă și eficientă soluție. Ce rămâne sau continuă? Astăzi, în privința aceasta, de făcut țărilor mici, cum ar fi și a noastră, există mai multe puncte de vedere. Predo- pentru a se apăra cât de cât de agresiuni- mină însă unul care consideră că evoluția le deschise sau camuflate ale Moscovei? biologică a omului s-a terminat. Academi- Recurgerea cât mai rapidă la realizările cianul N. Moiseev a exprimat cel mai bine cele mai recente ale tehnicii, deci la noile această poziție. Vorba e despre matemati- tehnologii, cum ar fi nanotehnologiile, bi- cianul din Rusia, care, la timpul său, fiind otehnologiile, tehnologiile inofrmaționale în fruntea unei echipe de savanți sovietici, etc. folosite în scopuri de apărare. a ajuns la concluzia, la care a ajuns și sa- vantul american Sagan cu echipa sa, că MATERIALE ȘI METODĂ într-un posibil război termonuclear nu vor exista învingători, or umanitatea și întrea- Insecuritatea omului ca ființă bio-psi- ga viață terestră vor dispărea totalmente. ho-socială în condițiile mediului de trai N. Moiseev, în ultimele decenii ale vieții actual și viitor, insecuritatea țărilor mici și sale, se interesa de problemele social-eco- mijlocii în condițiile agresivității Federației logice și filosofice, fiind considerat fonda- Ruse, posibilitățile noilor tehnologii – iată torul imperativului ecologic. În lucrările materialul ce a servit pentru analiză. Me- sale, el afirma că evoluția biologică a omu- toda generală folosită de autor a fost dia- lui s-a terminat cu 40 mii de ani în urmă. lectica. Printre metodele mai specifice se Umanitatea este abordată de el în calitate \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ regăsesc analiza și sinteza, extrapolarea, de specie biologică ce se află în proces de 31 generalizarea și abstractizarea. evoluție socială supraorganizmică, parte 32

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista stabilite (inclusiv a materialelor și struc loralelor însușiri cu șiastructurii dinainte folosită abrevierea „NBIC”. nologice, marcarea pentru căreia astăzi e nano-, bio-, infotehnologiilor cognito-teh dezvoltarea cu perspective convergentă a evoluției biologice a omului, legând noile bilitatea, dar șiinevitabilitatea continuării tiv nu demult timp, afirmă nu numaiposi activitatea umană șipractica [3]. naturii folosirea și asocietății, acestora în Ultimacunoaștereabazatăpe vafi legilor unei noi civilizații –civilizația noosferică. coevoluției șinaturii, societății aformării ologice a omului și a naturii, a instaurării în problema preîntâmpinării bi degradării considerare transformă se ecologică, criza nicii. Problema viitorului omului, luând în componentă acăreia este dezvoltarea teh începutul anilor 2000aeditat ocarte despre sfârșitul istoriei care este prezent. deja La ai secolului trecut publicațiile cu despre F. Fucuiama, care s-aproslăvit înanii ’90 oamenilor. Drept un exemplu poate servi dezbateri viitorului ale biotehnologic al acestei celeasocierea mai ideicu diferite imaginației antropologice. Nu edemirare mai atrăgătoare șimai temute creații ale lor.rii Ideea de postom este una din cele și presupozițiile perspectivelor dezvoltă și tehnologiilor, combinate prognozele cu marchează realizărileobiective științelor ale menul antropologică” „imaginația [4],care par pur șisimplu fantastice [2,p. 13]. viața omului șiaînsuși omului, care astăzi sunt capabile deaaduce schimbări așa la în „puternic”lectului artificial – toate acestea telor funcționării creierului, crearea inte nivel la logice molecular, dezvăluirea secre temelor naturii vii, dirijarea proceselor bio organice șianorganice), reproducerea sis turilor hibride, care constau din substanțe Antropologul S.S.Horunjii folosește ter- Elaborarea atomo-moleculară amateri Punctul de vedere contrar, apărut rela

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------

tehnologizat?” [2,p. 13].Este oare nece îndezvoltareată acestuia –om rațional schimbul omului rațional, dar este otreap postom? Poate „tehnoomul că nu vine în gizat șinu transformă se întehnoom sau dinceînmaidevine mult om tehnolo încetează deamai fi om? Poate, totuși, el litate, dar înseamnă oare omul că aceasta can? tehnobioevoluția Da, este orea deja formă înpostom [2,p. 13]. sfârșitul iminent omului, al care trans se tone. Cu toate acestea, creșterea populației 341 980 acest an au constituit de4 cifra și apă, iar dedioxid emisiile decarbon în toxicede deșeuri aruncate în aer, pământ Industria a „contribuit” 441 tone 1 193 cu hectare pierdute din cauza deșertificării. 462450 din cauza eroziunii solului, iar 1 853 240hectare deterenuri agricole pierdute 633 766hectare depăduri pierdute, terestră, or, înacest an, s-au înregistrat obeze. persoane 152 supraponderate,persoane iar 534 684 430de (14.II.2015), înlume existau 1 604 052 din cauza alcoolismului. unmoment La dat din cauza fumatului, iar 304 885 de decese 609 380au decedat începutul dela anului decedat într-o zi (14.II.2015) cauza bolilor răspândite prin apă, 14941au riei, 204910dincauza SIDA, 219493din cauza cancerului, 119566dincauza mala 111din cauza bolilor transmisibile, 1 001 552oameni decedat 6 990 1 ianuarie până 14februarie la ora 12:00,au nefavorabil. În lumea întreagă, în2015,dela multe condiționate boli demediul detrai iar organismul uman Au degradează. apărut tate mult cu mai șubredă decât strămoșii lui, realizărilor științei șimedicinei, are osănă omului Și șinu… da, șiasocietății? convergența acestora asupra mediului, a sară sau nu aplicarea noilor tehnologii și Are sau nu dreptate gânditorul ameri O precară „sănătate” o are și natura Omul ceda? De contemporan, înpofida ‒ 1 582 340 din 1 582 ‒ defoamete, ‒ ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 globului în acest an a atins cifra de 9 951 950 resursele naturale, natura terestră, omul se oameni [5]. va nimici și pe sine însuși, fiindcă el este nu Schimbările negative ce au loc în habi- numai o ființă socială, dar și naturală prin tatul omului duc nu numai la boli sau mor- biologia și corporalitatea sa ce nu pot exista biditate și la creșterea numerică a deceselor, și funcționa normal fără de natură sau în dar și la modificarea organismului uman, la afara acesteia. Societatea umană la fel nu evoluția regresivă a acestuia, pe care medi- poate exista și funcționa în afara naturii. cina, știința, tehnica și tehnologiile noi în- Concluzia care se cere aici ar fi utiliza- cearcă a le depăși. Reprezentanții „ecologi- rea tuturor mijloacelor, inclusiv a noilor ei profunde” din anii ’70 ai secolului trecut, tehnologii, pentru întreținerea, restabili- învinuind omul de „îmbolnăvirea” naturii, rea și înnobilarea naturii terestre, inclusiv de dezastrul ecologic terestru, asemănân- a naturii umane, sau a corporalității omu- du-l cu un virus, ajungeau la concluzia că lui. Este oare capabil omul de a utiliza noile omul nu mai e valoarea supremă pentru tehnologii în sensul ocrotirii naturii umane om. Antropocentrismul, afirmau ei, trebu- cu dimensiunile și parametrii actuali? Posi- ie să cedeze locul biocentrismului, or viața bil că nu, și asta trebuie să ne alarmeze. Se- trebuie să fie considerată valoarea supremă, curitatea umană e în pericol, și acest lucru iar omul ‒ o formă de viață de rând cu ce- încă nu e conștientizat. lelalte. Întâlnim și astăzi astfel de viziuni, Conform opiniei filosofului rus P.S. inclusiv la reprezentanții Catedrei filosofie Gurvici [6, p. 43], astăzi pare că apare nece- și bioetică a Universității de Medicină și sitatea unei noi apofatici, preluată de la teo- Farmacie din Chișinău. logie. Apofatica include în sine tradițiile te- Adevărat că omul, sau mai corect ‒ spe- ologice legate de înțelegerea lui Dumnezeu cia umană, activând în natură incontrolabil pe calea negației tuturor atributelor și de- și nerațional, a contribuit incontestabil la semnărilor sale. Observabilă e o „oboseală” apariția crizei ecologice globale, a contri- referitoare la teologia pozitivă, la pretențiile buit la dispariția multor specii de plante și acesteia la cunoașterea definitivă, care se animale, la poluarea nemaipomenită a na- referă nu numai la divinitate, dar și la om. turii terestre, la epuizarea multor resurse, P. Tillich, unul din reprezentanții noii apo- la dereglarea multor procese și circuite din fatici, afirmă că este foarte important de a biosferă, schimbând fața, imaginea planetei da uitării toate reprezentările tradiționale noastre. despre Dumnezeu, posibil chiar și însuși Adevărat însă e și faptul că anume omul acest cuvânt [4]. Pentru a elabora o nouă prin activitatea sa a dus la înnobilarea natu- imagine, un nou tablou al lumii, consideră rii terestre, la modificarea spre perfecțiune Dj. Robinson, necesar este de a nega toate a multor specii de animale, plante și mi- lucrurile sfinte, chiar și morala religioasă [7]. croorganisme. Nici o altă specie de pe Antropologia filosofică contemporană, Terra, în afară de cea umană, nu e capabi- afirmă P.S. Gurvici, deseori se situează pe lă de a restabili multe din cele pierdute și pozițiile afirmării că filosofia nu are drep- perfecționa multe din cele existente. Așa că tul la concluzii irevocabile despre ce nu ar omul trebuie să rămână și în viitor valoarea fi. Reprezentanții de vază ai postmodernis- supremă la fel ca și toate formele de viață, mului, cum ar fi A. Arto, M. Blanshi, J. Ba- natura terestră, natura extraterestră acce- tai, J. Lacan, M. Fuco, J. Delez, J. Derrida, \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ sibilă lui. Or, nimicind diverse forme de consideră că filosofia trebuie să conștien- viață, consumând nerațional și nimicind tizeze incapacitatea sa de a exprima ceea 33 34

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista aproape întreaga anatomie distrugătoare. păcătoase, apucăturilepornirile de călău și aranjament negativ. În om sunt focalizate umane. Investigațiile umanului capătă un rațiune șimorală, exponent ca conștiinței al a tuturor lucrurilor, ființă ca înzestratăcu Acesta nu mai este considerat măsură ca trăsătura fundamentală anoii apofatici. fatic omului. al Dezamăgirea înom este J. aînceput Lacan, forma ase chipul apo Conform opiniei lui grație lui Gurvici, deconcepereace țin a filosofică omului. vorba deînțelegerea tuturor problemelor negare capătă astăzi popularitate când e cugetărilor contrar, dela afirmațiile prin lui – totul e supus îndoielii. Negativitatea umane, evidențierea esenței șiaintegrității țialului propriu lui, fenomenologia naturii de aenumera calitățile pozitive, poten- ale Obișnuința deaproslăvi desecole omul, ce nu poate se de exprimat prin definiție. poran, numai nu că ecorect hiperboli să sunt proprii omului, inclusiv celui contem într-opostmoderniști fii anumită măsură același lucru? mai mici animalele, nu ne confirmăoare omuluidinile față denatură, defrații noștri nistă apofatică aomului? Acțiunile șiatitu cene sugereazăceea postmoder filosofia milioane de oameni, oare nu ne confirmă amiiși șipsihică corporală și schilodirea raelul, etc., talibanii care adus nimicirea la telor agresoare ar cum fi Federația Rusă, Is a totalitarismului comunist șinazist, a sta celorExperiența două mondiale, războaie concrete, înanumite momente istorice. umani, unor popoare înanumite situații nu ecompletamente străin unor indivizi aminte sau asemănător, ceva, așa ceva că Bineînțeles negativ! că Trebuie luăm însă să filosofie această contemporană a omului? spre moarte [6,p. 43]. Esența omului este redusă tendința la lui Negativismele menționate de filoso Cum ar trebui ne comportăm să față de

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------

contemporane este cum transuma cel al sunt negate curent șideunașa filosofiei al depășite. Ultimele,cunoscute, fiind treptat pot fi arecă șitrăsături pozitive, dar șinegative. saută numai optimistă. Omul bineînțeles fie obiectivă, și realistă nu numaipesimis Abordareagiilor sociale. omului trebuie să tehnologiilor, calea pe excepția cu tehnolo dem noi, poate fidepășit. Și nu numaidecât zăm, absolutizăm să acest lucru care, cre din oponenții acestei idei, accentuează fap evoluției corpului uman. V.A. Cutîriov, unul convergențeiale tehnologiilor NBICS, ale solutizează, preamărește anumite tendințe tegice „Rusia 2045”. fundamentatăfilosofică [9]stra a mișcării științifico-teoretico-metodologicăbazei și (redactor)vschi un„prim ca încrearea pas articole, care este prezentată deD.I. Dubro Însia. 2013aapărut chiar șioculegere de Transumaniștilor „Evoluția 2045”dinRu strategică „Rusia 2045”, Partidul Politic al Mondială aTransumaniștilor, Mișcarea transumaniste ne mărturisește Asociația și David Pirs. Despre popularitatea ideilor torului Omului Oxford, dela Nic Bastrom în 1998decătre directorul Institutului Vii mondial transumanismului al a fost fondat cultural Centrul o mișcare social-politică. o resimte transforma astăzi ase tinde într- antropologicădin criza care pe umanitatea curent intelectual, care vedeoieșire ca se centrism. Transumanismul, apărut un ca antropocentrismului bio șimilita pentru secolului trecut, care împotriva ridica se „ecologiei profunde” dinanii șaptezeci ai într-o anumită măsură, continuă tradiția losofia [8, clasică p. 171]. Transumanismul, bită desoluționarea problemei omului înfi înțelegerea omului șiagândirii lui edeose nist postomului al –afirmă E.V. Mareev – nismului. „În proiectului baza transuma Valorile spirituale, morala, umanismul Vorbind general, la transumanismul ab ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 tul că atentatul la corpul nostru din partea nismului uman, încălcarea căruia ar putea transumaniștilor este provocat de cerințele duce la pierderea a ceea ce astăzi ne-am societății de supraconsum. Societatea dată obișnuit a numi „identitatea” umană? După are nevoie de consumatori universali și, e cum menționează E.V. Mareev, creatorii in- de dorit, nemuritori. Astfel nu omului, dar telectului artificial speră să perfecționeze scopurilor producerii servește progresul mașina până la nivelul omului, iar acei tehnic în cazul dat [10]. Înclinarea de a de- care cu ajutorul tehnicii perfecționează moniza transumanismul, afirmă E:V. Mare- corpul nostru, ivers, transformă omul ev [8, p. 172], este tot atât de neproductivă în ceea ce astăzi îl numesc cyborg. Dar ca și tendința acestuia de izbăvire cât mai unde este acea margine, trecând-o pe care rapidă de corpul actual al omului în favoa- mașina devine om, iar omul – mașină? rea superiorității clare, posibilă a corpului [8, p. 173]. anorganic al postomului. La drept vorbind, Conform academicianului V.A. Lec- discuțiile pot fi axate pe transumaniști. torschi [11, p. 3], tehnologiile convergen- Important e ca în acest context să se facă te nu reprezintă o simplă nouă etapă în remarcată deosebirea dintre NBICS-tehno- dezvoltarea tehnicii, dar e și o distrugere logii și transumanism ca ideologie ce apa- a lumii vitale a omului sau, mai precis, a re pe solul acestor realizări. Convergența acelor invariante ale acestei lumi, care îl fac NBICS-tehnologii și a elaborărilor ce țin de pe om om. Anume în legătură cu aceasta domeniile intelectului artificial și al robo- apar noi utopii biotehnologice (transfor- tehnicii nu sunt prea clare la moment. De marea corporalității și a psihicului uman, asemenea, nu sunt prea clare și bine defi- crearea „postomului”, realizarea nemuririi nite și trăsăturile viitoarei societăți. Tran- ș.a.). Acestea pe de o parte, iar pe de alta, sumanismul poate fi privit ca o prognoză răspândirea opiniei conform căreia dez- a dezvoltării NBICS-tehnologii, care, ca și voltarea tehnoștiinței înseamnă sfârșitul toate prognozele îndepărtate, conține ele- științei fundamentale. Vorba e despre cele mente de bune intenții, fantezii și mit. Cu- mai principiale probleme ale interpretării noscut este faptul că, grație dezvoltării teh- cunoașterii, științei, omului, stării lor actu- nicii, omul schimbă lumea înconjurătoare, ale și posibilităților lor de viitor. Bineînțeles nemodificându-și corpul biologic. Omul, că toate acestea prezintă o provocare pen- spre deosebire de alte specii, își amplifi- tru filozofie, or anume problemele date au că forțele, își înmulțește și perfecționează fost dintotdeauna centrale în filosofie. capacitățile sale pe contul altor organis- Apare întrebarea (tot de ordin filosofic), me și forțe ale naturii. Calul și automo- dacă nanotehnologiile și crearea artificială bilul i-au amplificat omului picioarele, a țesutului viu vor face posibilă înlocuirea iar ochelarii, microscopul și telescopul – creierului uman, își va păstra oare omul ochii. Am putea enumera atâtea exemple, individualitatea, personalitatea sa? Or, în câte realizări are civilizația tehnogenă, care fine, la ce-mi trebuie nemurirea corpului, s-a transformat în „corpul neorganic” al dacă acesta nu voi mai fi Eu, se întreabă omului. E.V. Mareev [8, p. 173]. Dacă personalita- De la prelungirea și protejarea organe- tea este derivată de organizarea corporală, lor externe omul civilizat a trecut la cele apoi, modificând și schimbând corpul, noi interne, inclusiv a celui mai important din- o pierdem. Dacă personalitatea este deriva- \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ tre acestea – inima. Apare însă întrebarea – tă de comunicarea cu semenii analogi mie, există oare un hotar al prelungirii orga- nu numai contemporani, dar și istorici, 35 36

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista re ducă să consecințe la imprevizibile. Pot referă fundamentele la fiind vieții, în sta apariției inovațiilor, unele dintre care se martorii tempoului incredibil deînalt al cunoașterii corespunzătoare lor. Suntem nat dedezvoltarea rapidă adomeniilor tehnologiilor în cauză, este determi Efectul cumulativ, creat deconvergența sură, viitorul pentru omului societății. șial concomitent, șiamenințări mă riscuri pe transformarea omului șia societăților, dar, nemaipomenite până înprezent, pentru creează mijloace extrem deputernice, giilor, afirmă DubrovschiD.I. [11, p. 4], Eu-lui meu. „reparat”ierului mijloc, ca dar nu esența și dispoziția căpătate mea, ajutorul cu cre spirituală, dar vafi aceasta autoconștiința ne altă existență că îmivainfluența starea prin lumea culturii, apoi putem presupu tante care demonstrează oproductivitate datăcătre înlume de artificial ființa umană. dar deunnou organism creat prima pentru monstrat nu că evorba deosimplă clonă, viață reconstituiești”. să Prin acestea s-ade căzând te triumfezi, să ridici, dinviață trăi –înseamnă:rătăcești să încăutări,„A și uncitat subînțeles cu lui al Jaems Joise: ului și câteva citate clasice. Printre acestea număr,46 la adresa electronică a website- acodat numeletală, său șiacolaboratorilor, informației necesare activitatea pentru vi cărorabările nu influențeazătransmiterea acele segmenteschim ADN ale artificial, ADN sintetic. Mai mult atât, ca Venter, pe care înmulțește, se fiind controlată deun primaadică celulă valoric funcțională Venter adat naștere primul la organism, în 2011 echipa de savanți Creg înfrunte cu 2009, afost creatiar unADN deja artificial, ganismelor Pentru vii? prima dată, înanul cele negative,ales a creării ale or artificiale oare fi prevăzute toate consecințele, mai Pot fiaduse numeroase inovații impor Dezvoltarea convergentă atehnolo

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------naștere unenorm la număr deamenințări și general-ecologice.gice Situația dată dă antropoecologice,securității social-ecolo șinaturalene, sociale sau diminuarea la gres, dar diminuarea la uma securității Aceasta ceduce nu ecalea numai pro la numărului deprobleme pierdut. edeja ilor probleme. Controlul asupra creșterii astfel deprogresie crește șinumărul no crește înprogresie geometrică, dar tot în a noilor tehnologii. Tumultul inovațiilor nemaipomenită adezvoltării convergente duse nu deja simple interdisciplinare, dar Astfel deobiecte reprezintă prin sine pro biologice, psihologice, tehnice șisociale. includ însine componente fizice, chimice, cipial noi cunoașterii șiactivității, ale care partimentele eiclasice. Apar obiecte prin științifice ce depășește hotarele dintre com o nifică nouă etapă aintegrăriicunoașterii consideră D.I. Dubrovschi [11,p. 5],sem info-cognito-socio-tehnologiei (NBICS), caracter socioumanistic, înprimul rând. blemele juridice problemele șietice, deci cu acestora, efective, pro metodele expertizei zentelor rezultate sau realizări șicriteriile rea sistemică, aprecierea posibilelor și pre controlul șisocial-ecologică, gică șidirija cum fice ar fi prognozarea antropo-ecolo apar aici șicarefiloso necesită șireflectări civilizație. Vorba eșidespre problemele ce dar, concomitent, și de a nimici această problemele civilizației ale actuale, globale lor detransformare, capabile dearezolva rapidă aforțelor șicolosală șimijloace noilor tehnologii includ însine creșterea instituționale, popoarelor, umanității. trebarea eadresată persoanelor, subiectelor activitățiiale noastre transformatoare? În ce?”,tru înceconstau adevărate sensurile p. principală 4-5], în una globală cuprinse,pot fi considerăDubrovschi [11, adresala civilizației. Toate aceste probleme Dezvoltarea convergentă anano-bio- Obiectivele dezvoltării convergente ale ― „Pen ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 integrații transdisciplinare, care necesită și oamenii au schimbat eforturile lor fizice abordări filosofice. Odată cu convergența cu mașinile, apoi le-au transmis acestora noilor tehnologii, cu integrarea științelor, funcțiile dirijării unor astfel de sisteme lu- această necesitate nu va dispărea nici în vii- crătoare. Acum, la ordinea de zi e coopera- torul previzibil. Se cere însă o nouă filosofie, rea cu mașinile în crearea noului, adică co- mai apropiată de practica umană actuală. operarea în creație. Posibil e oare ca în final O astfel de filosofie există deja, și unul din mașina „deșteaptă” să-l înrobească pe om, primele modele ale acesteia a fost elaborat se întreabă E.V. Mareev [8, p.173]. Tot el de noi cu denumirea de Ecosofie [vezi 12]. răspunde: „Războiul oamenilor cu roboții Ecosofia, în viziunea noastră actuală, este o și înrobirea în viitor a primilor de secunzi filosofie a securității, supraviețuirii și dez- bineînțeles că e un mit, dar nicidecum nu voltării durabile a omului, societății și na- e mit posibilitatea înrobirii unor oameni turii terestre. de către alții cu ajutorul robotehnicii [8, Problema perspectivei antropoecologi- p. 176]. ce, deci problema viitorului uman în con- Pentru a „integra” societatea în natură, textul crizei ecologice este considerată ca pentru a asigura securitatea, supraviețuirea problema preîntâmpinării degradării biolo- și dezvoltarea durabilă a omului, societății gice a omului și naturii, a realizării coevo- și naturii terestre, umanitatea are nevoie luției societății și naturii, a formării noii nu numai de știință, tehnică și tehnologii, civilizații noosferice [2, p. 13]. Dacă F. Fu- dar și de o moralitate globală, care poa- cuiama, care s-a proslăvit la sfârșitul seco- te fi creată de implementarea în practica lului trecut prin ideile sale despre sfârșitul umană a Eticii ecologice globale, bazată pe istoriei, iar la începutul anilor 2000 con- umanism, inclusiv cel ecologic și cel etnic, sidera că omul contemporan va dispărea, despre care am reflectat în alte publicații cedându-i locul postomului [13], apoi noi, ale mele. împreună cu alți filosofi [2, p. 13], consi- Dacă e să vorbim la concret, am putea derăm că tehnobioevoluția este o realitate. afirma că una din cele mai importante pro- Însă omul în procesul ei nu încetează de bleme ale antropoecologiei sau a ecologiei a fi om, dar devine tot mai mult o ființă umane, conform profesorului medic Gri- umană tehnologizată. Când vorbim despre gore Friptuleac [14, p. 281], este securita- tehnoom ca rezultat al acestei evoluții, noi tea ecologică, care prezintă un complex nicidecum nu-l identificăm nici cu posto- de condiții, prin care se asigură limitarea mul, nici cu biorobotul. Tehnoomul nu științific argumentată și excluderea prac- vine să schimbe omul rațional, dar prezin- tică a influenței nocive a activității vitale a tă o treaptă în dezvoltarea acestuia – omul populației și calității mediului înconjură- rațional tehnologizat. tor. Securitatea ecologică, afirmă el în con- Progresul în „reparația” corpului uman tinuare, poate fi realizată printr-un sistem este un eveniment al vieții noastre și acest de măsuri (de pronosticare, planificare, progres se va prelungi, în pofida oricărui pregătirea anticipată, implementarea mă- protest. Numai așa putem asigura secu- surilor profilactice), care asigură nivelul ritatea omului. Or, nu putem să nu apli- minim al influenței nefavorabile a naturii și căm noile tehnologii în interesul sănătății proceselor tehnologice de utilizare a ei asu-

și funcționalității organismului uman. pra activității vitale și sănătății oamenilor, \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ Îndoielnic e și moratoriul pentru dezvol- păstrând concomitent ritmurile suficiente tarea robotehnicii. Pe parcursul istoriei, ale dezvoltării economice. 37 38

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista or omul este șivarămâne valoarea supremă vedere, este securitatea antropoecologică, te, prioritară însă, dinpunctul de nostru te aceste tipuri de securitate sunt importan demografică, ș.a. psihologică genetică, Toa intelectuală, medicală, că, informațională, politică, militară, ecologi nomică, socială, multeeco ar tipuri cum ficea desecurități interdependente șicare include însine mai concept universal, care are componente p. omenirii 281-282].Securitatea este un a tuturor persoanelor juridice șifizice[14, statuluipartea șiîncurajarea permanentă planuri necesită susținerea materială din a catastrofelor ecologice. Realizarea acestor gurare ecologice, deprevenire asecurității combatere a factorilor nefavorabili, de asi Friptuleac, trebuie elaboreze să planuri de care țară, regiune, comunitate, afirmă G. rată nivel la regional global, Fie șilocal. și decoordonare conținuturile cu multi ambiant, necesitând omuncă desinteză în și relațiaecologic social lor mediul cu tele tehnic, economic, financiar, monetar, și activitățiletrateazăiectele se sub aspec cii șipracticiitehnologice, prin care prio nără șiîntr-o dinamică apreciabilă atehni Valentin Așevschi, este oștiință relativ tâ 290]. presinguldicală; migrațional [14, p. 282- tară; alimentară; securitatea me securitatea catastrofele antropogene; mili securitatea calamităților încazul securității naturale; sunt:ritatea problemele social-ecologică) (înterminologiaecologice noastră, secu cele mai importante probleme securității ale și calitativ. maiperfecționează rapidse și modifică se chiar și naturii, care prin autocunoaște, el se nu-și mai au nici un rost. Omul valoare dă celelalte, înafară poate denatura terestră, ompentru omul șidacă vadispărea, toate Securitatea ecologică, afirmă ecologică, Securitatea biologul Profesorul G. Friptuleac consideră că trebuie ecologică Securitatea asigu

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------

care nu să agreseze mediul încojurător în tehnologiilor sau averigilor tehnologice populației elaborarea șiacalitășii vieții; lor de mediu ce asigură păstrarea sănătății sitate, sănătate umană); protecția factori factorilor demediu (sol, apă, aer, biodiver normative, privind instrucțiuni) calitatea rarea reglementrăilor tehnice (standarde, a mediului șiacomponentelor elabo sale; supravegherea (monitoringul) înansamblu Așevschi, abordează următoarele probleme: disciplinare. afirmă ecologică, Securitatea Cercetările curenteCercetările din Austria au demon nu există date care ar demonstra contrariul. dificatepentru om, nu suntor periculoase demonstrase organismele că genetic mo când nu eraacademician, obroșură încare apublicatM. Duca (în colaborare), încă pe dar ar trebui oare? Doamna academician tem folosi bucate asemănătoare carnea, cu populației Ne sale. bucurăm pu înpost că folosește cese seama dă înalimentația iar Republica Moldova nici nu-și deseori tate sunt mai precaute privință, înaceastă mânia Țările ourmează. europene dezvol folosește înmasăaceste organisme, iar Ro lui aorganismelor genetic modificate. SUA nințată șidefolosirea înalimentația omu ansamblu. ritatea umană prezentă șiviitoare luată în om și tru natura, esența lui, secu pentru aprevedeapentru consecințelepen finale fi aplicatela nivel mondial, regional, local, de aprecieri a filosofice șireflectări pentru pund științei șipracticii, dar au nevoie și G. Friptuleac și biologul V. Așevschi, cores [15,p.gice 8]. reglementarea asigurăriiecolo securității legate bazei brului perfectarea ecologic; de diminuarea unor stări nefavorabile echili deelor șitehnicilor eliminarea pentru sau a produselor; elaborarea metodelor, proce timpul proceselor tehnologice deobținere Securitatea antropoecologicăSecuritatea este ame- Problemele șisoluțiile, date demedicul ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 strat că anume trupurile oamenilor care au această logică ar trebui și pedofililor să li se consumat în viață organisme de acest gen permită de a face ceea ce fac, dar ceea ce nu se descompun, dar se mumifică. Se mu- astăzi le este interzis de lege. mifica încă fiind în viață… Cu vreo zece Întotdeauna, începând cu societățile ani sau ceva mai mult în urmă, în Germa- antice, exista un număr anumit de oameni nia s-a observat acest lucru. Dacă înainte în cu orientări sexuale netradiționale. Astăzi orașele mari se permitea ca decedații să fie însă numărul pare a fi prea mare și este în îngropați pe locul altor morminte, la care creștere. La o anumită cotă dintre aceștia le expira 17 ani, dându-se într-o parte ose- există, probabil, și o bază biologică. Sa- mintele „vechi”, apoi de la un anumit timp vantul american Le Vai, încă la sfârșitul nu se mai putea face așa ceva, fiindcă ca- anilor ’80 ai secolului trecut, a constatat că davrele nu erau descompuse chiar și după la bărbații homosexuali un sector al hipo- un termen de șaptezeci de ani. Explicațiile talamusului nu e dezvoltat, dar a rămas ca acestui fenomen erau bazate pe faptul că la femei. Posibil că și la o parte din femeile omul contemporan folosește alimente cu lesbiene ceva nu s-a dezvoltat normal, fie mulți conservanți. Iată însă că motivul e al- că în creier sau în altă parte a organismu- tul ‒ folosirea în alimentație a produselor lui. Mulți oameni de o asemenea orienta- din organisme genetic modificate. re, cred eu, nu au nicio bază biologică, dar Societatea are strictă nevoie de produ- din diferite motive de ordin psihologic și se alimentare și nu poate să se dezică ime- de educație o capătă pe parcursul vieții, fie diat de produsele genetic modificate, ca că în copilărie sau mai târziu. Științele me- și de alimentele produse pe cale chimică. dico-psiho-biologice sunt chemate a efec- Securitatea umană, securitatea biologică tua cercetări în acest domeniu și posibil că impune de a găsi alte tehnologii pentru a mulți indivizi umani, începând din copilă- combate malnutriția, dar și pentru a înlă- rie, vor putea fi protejați de aceste înclinații tura consecințele negative ale folosirii în netradiționale anormale. alimentare a organismelor genetic modi- Cert este că toți oamenii sunt egali în ficate. Noi încă nu știm toate consecințele fața legii, au aceleași drepturi, independent nefaste ce ne așteaptă în viitor, deci vorba de orientarea sexuală. Aceasta însă nu în- e și despre securitatea antropoecologică și seamnă că ei nu au și anumite obligațiuni, social-ecologică. Noile tehnologii pot duce că ei pot face orice. Nu pot fi egalați în la progresul, dar și la regresul antropoeco- drepturi cetățenii normali cu criminalii și logic, depinde în ce direcție vor fi dirijate cu oamenii psihic bolnavi. Oamenii cu ori- ele de către savanți și politicieni. entare sexuală netradițională, cu excepția Un pericol pentru securitatea antropo- pedofililor, trebuie să posede aceleași ecologică și socioecologică îl prezintă și drepturi cu toții, dar oare în toate? După creșterea numărului de oameni (bărbați și cum nu fiecare poate fi președinte de țară, femei) cu orientare sexuală netradițională. ministru, artist, profesor etc., dacă nu are În multe țări sunt admise căsătoriile în- studii, nu e ales sau numit într-o funcție tre homosexuali, între lesbiene și, cel mai sau alta, cu toate că formal are aceste drep- grav, în unele țări li s-au dat și drepturile de turi, tot așa și oamenii cu orientări sexuale adopții, de a avea copii în „familie”. Pare că netradiționale nu ar trebui să creeze căsăto- acest lucru este normal, or fiecare individ rii între ei, înregistrate de stat, nu ar trebui \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ are dreptul de a-și crea o familie și de a avea să aibă dreptul la adopții și să educe copii copii. Aceasta e la prima vedere. Însă după străini în „familiile” lor. Doi homosexuali 39 40

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista entare netradițională între sexuală ei, chiar „dreptul” căsătorie la oamenilor al ori cu nostru.Cuzul chiu, vai, cu aș recunoaște vedere Același psihic? fenomen eșiîn ca oamenilor ale cu normalitice dinpunct de el drepturi, dar pot ele oare fi absolut iden netradiționale? lie” încopilărie, oameni orientări cu devin normali, care, fiind adoptați„fami deo așa năm noi oare dreptul oamenilor potențial putea oastfel da de„familie”? Nu submi fel deeducație,Ce inclusiv ar șisexuală, arsocietatea, mai putea oare progresa? ea le netradiționale. Ar mai putea oare exista toți oamenii ar orientări devenicu sexua o familie anormală? Săne închipuim că și decear trebuie statul ca recunoască să Aceasta e problema doi la și nu a societății, milie, dar deceanume înregistrate oficial? sau două lesbiene pot trăi împreună fa ca nu vom avea probleme energia electri cu Uniunea Euro-Asiatică, Rusia, la adică și neutră sau adere să Uniunea la Vamală, la trebuie rămână să șiîncontinuare oțară enii care consideră Republica că Moldova există. Ruse? Un punct devedere comun aici nu saudirectă Federației indirectă din partea procedeze statul șiarmata deagresie încaz de dorit. trebuie trebuie Ce cum facă, să să darmilitară,că, șicea care foarte lasă mult ritatea economică, informațională, ecologi vizate mai sus, dar mai întâi detoate secu sunt importante toate tipurile desecuritate și provocările actuale. Pentru statul nostru curitatea Republicii Moldova încondițiile netradiționale.ale aplicate depășirea pentru orientărilor sexu netradiționale. Noile tehnologii ar putea fi familiilor tradiționale șinu celor șial acestora trebuie fie dreptul să numaial și înregistrată oficial,dar copiii, adopția Un punct devedere exprimă îl politici O problemă foarte importantă eșise omulDa, bolnav psihic tot e om șiare și

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------altor nu țări numai foste republici uniona dute Republicii Moldova mai scump decât fost rezolvate? niciuna! Practic ajuns Republica Moldova, ce probleme au afost aceasta urmată’90, calea șiunde a ei adevărată. începutul dela Practic, anilor viitor Moldova, pentru dezvoltarea pentru este unpunct devedere care practicnu are zolvată și problema transnistreană. Acesta a produselor moldovenești va și fi că re gazelecă, naturale, piețele cu dedesfacere Ucrainei afost obținută deRusia înschim sud-estul țării. Să nu uităm neutralitatea că invadeze șisă soldați cu Crimeea mercenari i-a încurcat Federației Ruse acesteia ia să-i rată denimeni! Neutralitatea Ucrainei nu nostru. Neutralitatea noastră nu este asigu bul, opartedin darteritoriul șiastăzi ocupă în 1999,conform înțelegerilor Istan dela ei? Armata aXIV-a trebuia retrasă deRusia utră, conform Constituției, și fără învoiala teritoriulpe Republicii Moldova, țară ne de transnistreni? Cine are șimuniții oștiri plătimne să șigazele naturale consumate o”? Nu Cine ne rușii? impunea șine impu Problema transnistreană cine ne-a „făcut- în final aruncate? Muncă pierdută învan. teau hotarele la stricându-se șifiind rusești, sute și mii de tone și legume stă de fructe sau îngeneral nu erau remunerați. Câte producătorii erau remunerați peste unan vândute înRusia foarte șideseori ieftin Tot timpul produsele moldovenești erau merele cu vin, șialte frunte moldovenești. răfuiau”dozerele „se rusești sticlele cu de ouă, etc.multe vin De carne, fructe, ori bul Rusieidin partea nu erau oraritate,la că fie ropa. Embargourile produsele la moldave teritoriulde pe ceduc nostru gazespre Eu vândut, înprețul gazelor, chiar șiconductele Moldovei. Guvernanții comuniștinoștri au zele naturale vindeau ise mai decât ieftin componența URSS.Chiar șiUcrainei ga le, dar chiar șieuropene, cenu au fost în Gazele naturale au fost tot timpul vân ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 bul cedării armamentului termonuclear, tă mentalității ei retrograde, o mare parte care se afla pe teritoriul ei, fiind asigurată a populației nu e pregătită pentru așa ceva. de Rusia (?!), SUA și Marea Britanie. Așa Putem afirma că și în 1918 nu era o situație că neutralitatea nu a salvat Ucraina de in- mai bună, dar asemănătoare și Unirea a vazia rusească, care nu se știe până unde va avut loc. Poate factorul fricii de dezastrul merge și cu ce se va sfârși, inclusiv pentru adus de unitățile militare ruse în retrage- Republica Moldova. Or proiectul putinist re și-a jucat rolul. Același factor poate să al Novorusiei este încă în proces de înfăp- se manifeste și astăzi ‒ frica de pierdere a tuire și Republica Moldova poate fi inclusă vectorului european, frica de sărăcia și de în ea prin partea transnistreană sau poate mizeria pe care o poate aduce agresia ru- chiar în întregime… Depinde mult și de sească. guvernanții noștri. Într-un anumit context, am putea afir- Unii politicieni și intelectuali din Repu- ma împreună cu Natalia Albu că securi- blica Moldova consideră că statul nostru tatea națională reprezintă condiția fun- trebuie să-și continue calea europeană și damentală a existenței națiunii și statului, să adereze la NATO. Chiar și președintele care are drept scop apărarea și promovarea Republicii Moldova, care e și președinte al intereselor și obiectivelor naționale, con- Consiliului de Securitate, la ultima ședință tracararea riscurilor și amenințărilor care a acestuia a înaintat propunerea ca să fie și determină orientarea politicii externe și schimbată Constituția Republicii Moldova interne a statului în contextul securității pentru a înlătura articolul cu neutralitatea. regionale și globale [16, p. 22]. Oare este Putem noi revedea Constituția și adera la capabil statul nostru să înfăptuiască ceea ce NATO ca salvare de posibila invazie a Ru- am menționat mai sus împreună cu docto- siei? Dacă Constituția ipotetic încă ar mai rul în științe politice Natalia Albu? La etapa putea fi revăzută cu concursul comuniștilor actuală sunt convins că nu. în parlament, apoi intrarea în Blocul Nord- Admitem că Republica Moldova rămâ- Atlantic nu e atât de simplă. Pe de o par- ne în afara României, UE, NATO în fața te, armata națională încă pe departe este agresiunii Federației Ruse. Are ea oare sorți de a corespunde cerințelor înaintate față de izbândă? Majoritatea vor spune că nu. de membrii acestuia, iar pe de altă parte, Ar trebui oare să nu se împotrivească agre- guvernanții noștri au o politică duplicitară siei? Eu aș spune că da!, să se împotrivească și nici nu vor să audă de așa ceva. Așa că cu orice preț. Dacă e să mori, apoi în pi- și acest punct de vedere pentru securitatea cioare și nu în genunchi. statului nostru practic e de neînfăptuit. Poate că ar trebui ca statele mari, cum O altă cale a Republicii Moldova ar sunt cele europene (UE), SUA, Canada etc., consta în apropierea de România, Polonia, să permită țărilor mici, care nu sunt apă- Ucraina și, posibil, Turcia, pentru o securi- rate de blocuri militare, care au tupeul de tate regională colectivă. Guvernanții noștri a nu se alătura țărilor apropiate cum, spre sunt capabili la așa ceva? Îndoielnic e… exemplu, este Republica Moldova, de a Mai este o cale ‒ reunirea cu România, avea armament neutronic (care ucide nu- care este calea adecvată și care ar rezolva mai ființe vii, deci posibil soldați inamici), rapid principalele noastre probleme ‒ inte- armament pe bază de laser, arme cu glonț grarea în NATO și în UE, lupta eficientă cu nestandard (care dacă nimerește în corpul \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ corupția și injustiția, cu nedezvoltarea eco- uman îl distruge) și altele de tipul acesta. nomică etc. Dar știm că, în privință datori- Prin convenție aceste state nici nu ar avea 41 42

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista mul răspândit asupra naturii șiumanismul umanismul pe deci dintre oameni, umanis umanismulpe șiumanismul ecologic etnic, umanism,rânduri, pe inclusiv bazează se după amglobală, cum afirmat în repetate torul căreia suntem [17].Etica ecologică principiile promo globale, ecologice eticii lor științifico-practice înconcordanțăcu și litigiilor dintre state, atuturor probleme rezolvareatăm pentru tuturor problemelor nu spre război. Noi, normal, înmod mili rea totul că merge spre Pacea Mondială și efectuată în mileniul trei,rusească când pă reprezintă. Ofantezie trezită deagresiunea a luiorganizației șinicidecum care pe o nereușită șistrașnicăaautorului șinumai le atace? agresoare, nu detipul ar rusesc, îndrăzni să numai apărare. la Poate atunci că statele dreptul (chiar ar dacă dori) agresie, la dar reflectă reflectă realitateacare în omul dinceîn corpului. Conceptul de biotehnoevoluție nu numai intelectului, în aspectul dar și al tural, dezvoltării șifuncționării societății. corpului uman, șipsihicului mediului na buie depună să eforturi anu pentru dăuna tehnologiile. Utilizându-le,losească el tre nu înseamnă omul însă că nu trebuie fo să ele pot duce altele la șimai grave. Aceasta umanității. Rezolvând unele dinacestea, a rezolva multe dinproblemele ale globale Astăzi aceste tehnologii par capabilea fi de viața șiactivitatea radical difică umană. meni, poporații, națiuni. aplicat –comunități etnii la istorice deoa Evoluția omului continuă șivacontinua Noile tehnologii șiconvergența lor mo Bineînțeles este aceasta că o fantezie CONCLUZII

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------convergența creatoare; lor devină să prac venit timpul mașina, ca noile tehnologii și chiar și organe interne a astăzi artificiale, re aleschimba, fortifica, pentru folosind maica apoi organele treacă la să interioa lelor, își prelungea organele exterioare, sale sirea uneltelor, a forțelor naturale, a anima începuturile la Dacă omul, sale prin folo șimai departeomuluiservi tehnologizat. înseamnă postomul. inteligenți Roboții vor din ceînmai umanizat. Tehnoomul nu mai tehnologizat într-un activează mediu considerabile apopulației. naționale acestora, poluarea biosferei, iar asecurității anoilorrectă tehnologii șiconvergența biologia omului pare afi utilizarea inco sau mondială. vom ajunge internațională securitatea la națională îngenere poate fi atuncicând rea România. cu Mai trainică securitatea maicea rapidă șimai este firească reuni poate fi ruse pe mai atinsă multecăi, dar Moldova încondițiile agresiunii ale actuale naționalăSecuritatea astatului Republica umane, darnu ea poate continua etern. esteal-ecologică unobiectiv activității al scopbuie fieun al însine să omului. vor Nemurirea avea soartă. aceeași nu tre altordând locul ființe,care, la rândul lor, punzător, omul a apărut și va dispărea, ce materiale au început șiau sfârșit. Cores decât numai veșnicia. Toate formațiunile fi tehnologizat. Nimic în lume nu e veșnic, fi umanizate,iar omulpână la cenivel va faptul până cenivel la mașina, mediul pot fi propriu și mașinii. Problema constă în șiprocesultic decreație înbună parteva Cauza mai cea principală care amenință antropoecologicăSecuritatea șisoci ‒ mentalitatea veche aunei părți ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. Ellul J. The Technological Order. Ed. C.F. Stovar. Detroit: Wayne State Univ. Press, 1963. 2. Алексеева И.Ю., Аршинов В.И., Чеклецов В.В. „Технолюди” против „Постлюдей”: НБИКС-революция и будущее человека// Вопросы философии №3, М., 2013. 3. Моисеев Н.Н. Современный антропогенез: цивилизационные разломы. Эколого-по- литический анализ// Вопросы философии, №1, М., 1995. 4. Хорунжий С.С. Проблема постчеловека или трансформативная антропология глазами синергийной антропологии// Философские науки, №2, М., 2008. 5. http://www.worldometers.info 6. Гуревич П.С. Апофатический проект человека// Вопросы философии №8, М., 2013. 7. Робинсон Дж. Быть честным перед Богом. – М., 1993. 8. Мареева Е.В. От искусственного интеллекта к искусственной душе// Вопросы фило- софии №1, М., 2014. 9. Глобальное будущее 2045. Конвергентные технолюди [НБИКС] и трансгуманистиче- ская революция. Общ. ред. Д.И. Дубровский, -М., 2013. 10. Кутырёв В.А. Время Mortido// Вопросы философии №7, М., 2011. 11. Конвергенция биологических, информационных, нано и когнитивных технологий: вызов философии (материалы «круглого стола») // Вопросы философии, №12, М., 2012. 12. Sîrbu Ion. Ecosofia sau filosofia ecologică. Iași, 2000. 13. Фукуяма Ф. Наше постчеловеческое будущее. Последствия биотехнологической ре- волюции. Пер. с англ., М., 2004. 14. Friptuleac Grigore. Ecologia umană. – Chișinău, 2006. 15. Așevschi Valentin. Securitatea ecologică. Manual. Chișinău, 2011. 16. Albu Natalia. Securitatea națională: aspecte teoretice și practice. – Chișinău: Academia Mi- litară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, 2014. 17. Sîrbu Ion. Etica ecologică globală: probleme și realizări// Materialele simpozionului științific internațional „Ecologia, Etica, Morala”. – Chișinău, 2001, p. 14-44. \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ

43 44

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista rele șimașinile mo ora transmisiile actuală me Bostan. reseach andinnovation withgreat perspectives. sions, engines, devices, will representrobots and the molecular size machinery a new area of andfinemechanicsfields.chemistry Thescientific research related tothe mechanic transmis foundations ofanewera inmachinologydueto theresearch ofthemolecular at thejunction University) for thework „Design andsynthesis ofthemolecularmachinery”. This event laidthe the USA(North-Western University) andBernard L.FERINGAfrom (Groningen theNetherlands searchers Jean-Pierre SAUVAGE from France (Strasbourg University), J. Fraser STODDART from Swedish Academy 5 ofScienceson October „molecular transmissions”, nominated for theNobelPrize in2016,we conclude that theRoyal molecular. În 1999,B. FERINGA apropus care rotește se sau de se cinematic compus dintr-un axmolecular, pe F. STODDART apropus crearea unui cuplu în legăturile co indu-le legătura mecanică mai liberă decât două molecule inelare într-un lanț, atribu În 1983, J.-P. SAUVAGE a propus unirea a și sinteza mașinilor la scară moleculară. damentali pentru a face posibilă proiectarea Premiului Nobel au întreprins trei pași fun domeniul ma construcţiei profesor universitar, doctor habilitat în demicianul Ion directorul CNTS, Bostan, dar afost acordat Premiul No misiei, apare oîntrebare retorică: ce pentru lucreze.să În acestei urma constatări aCo foarte greu, dar șimai este dificil săle forțezi aplicații reale, deoarece construiesc ele se umane, acestea încă nu au putut avea mare parterămân afi ale imaginațieijucării 1

Ion VÂRŢANU, cercetător științific, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”. După cum acomentatDupă cum noutatea aca Înalta ComisieNobel aconstatat la că Keywords: precession abouttheevolution transmissionsReflecing oftheplanetary related to the

M EVOLUŢIA TRANSMISIILOR PRECESIONALE ilitară precession transmissions, NobelPrize, ofMoldova, Republic academicianIon .

­valente obișnuite. În 1991, S tudii EVOLUTION OF THE PRECESSION TRANSMISSIONS OF THE EVOLUTION leculare funcționale în ­leculare funcționale ­plasează axial un inel

de

S şinilor, ecuritate ­canice, motoa bel?! ­bel?! „laureații „laureații

și

A părare - - - - -

th , 2016 has awarded the Nobel Prize to the re să comunicesă mișcare de rotație controlabilă 2009, primul înlume, și-adat sea and Engineering din Singapore. Acesta, în invitat Institute la of Materials Research voltat deChris în 1999, un motor molecular a fost dez moleculare. Procesul aînceput deja. re bazate proiectarea pe șisinteza mașinilor oex­ va urma susţine savantul moldovean, certitudine cu niul mașinologiei moleculară. scară la debut strălucit unei îndome noi al epoci mici decât unui diametrul păr firde –un sau deomieoride unmilimetru mai nanomașini deunmilion deori mai mici rulmenților ajunsmetrul până 8metri la la dimensională macromașinide la dia cu funcționalitatea mașinilor, gama extindă să au reușit revoluționeze să ­ structu continuă în aceeași direcție”. tr-un rotor molecular cumișcare de rotație crea După trei pasul propus deB. FERINGA Aidoma exploziei tehnologiilor laser, Astfel, prin aceste invenții, laureații ­rea unui motor molecular compus din plozie atehnologiilor molecula ­tian JOACHIM, profesor Ion VÂRŢANU

ma cum ­ma cum ra și ------1 Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 unei roți dintr-o transmisie mecanică mo- meniul mașinilor moleculare produ­se pe leculară cu diametrul de 1,2 nm. picior industrial. Fără îndoială, aplicațiile mașinilor mo- Domeniului dezvoltării transmisiilor leculare vor revoluționa medicina prin: moleculare au fost consacrate o serie de trans­portul cu vehicule moleculare a medi- lucrări, la unele dintre care s-au referit și camentelor către celulele can­ceroase; inter- autorii monografiei „Antologia invențiilor: venții chirurgicale cu aplicarea roboților mo- acad. Ion BOSTAN ș.a.: Transmisii planeta- leculari; pătrunderea nanoroboților și a dis- re precesionale cinematice; mini- și nano- pozitivelor moleculare în interiorul celu­lelor transmisii moleculare precesionale”,­ vol. 4, umane pentru a le „repara” fără să le afecteze; 2011, Chișinău. elaborarea unor noi metode de administrare Să urmărim în continuare evoluţia trans­ a medicamentelor etc. În baza transmisii- misiilor precesionale moleculare (TPM) lor, motoarelor și dispozitivelor moleculare și a motoarelor precesionale moleculare se vor dezvolta noi concepte de calculatoa- (MPM) elaborate în cadrul UTM și expuse re și tehnologii de comunicare, iar în baza în monografia menționată. mașinilor mo­leculare dirijate de calculatoare Ce transmisii pot fi create cu dimensi- moleculare „chimia stocastică” actu­ală va pu- uni nano? Ce principii noi vor fi elaborate tea fi substituită cu „chimia algoritmică”. pentru crearea lor? Italianul Vincenzo BAL- Laserul, urmat de mașinile moleculare, ZANI a venit cu o idee provocatoare: de a sunt cele mai reprezentative inovații pentru se ajunge de la transmisiile lui Leonardo da mașinologie, desemnate cu Premiul Nobel, Vinci fabricate în lemn la cele moleculare. care vor continua să revoluționeze progre- Ideea a fost continuată de americanul Eric sul tehnico-științific în majoritatea domeni- DREXLER, care, începând cu anul 1995, ilor de activitate umană. Aceste două mari a construit prin modelări computerizate invenții au parcurs același traseu evolutiv două transmisii cu roți cilindrice în una și în de la imaginația fantastică la aplicații reale. două trepte, după care a urmat o transmisie În cazul laserului, perioada de transpunere planetară cu nouă sateliți și un diferențial. a imaginației în realitate a de­marat în 1916 În anul 2010 a venit rândul elaborării pro- și a finalizat cu decernarea Premiului Nobel totipurilor la nivel molecular și a TP. pen­tru dispozitivul laser în 1964. NanoTPM și MPM 2K-H elaborate la În cazul mașinilor moleculare, primele UTM. Proiectarea și sinte­za mașinilor mo- lucrări științifice au apărut la începutul ani- leculare, a transmisiilor, motoarelor și dis- lor 1980, acestea fiind catalogate de către pozitivelor moleculare constă în modela- constructorii de maşini ai tim­pului drept rea (construirea) computerizată a piese­lor „imaginații fantasmagorice”, iar 1983 poate acestora după principiul aditiv, aranjând fi considerat anul de start al cercetărilor de conglomerații de atomi/molecule într-un transpunere a fantasticului în realitate. anumit mod și consecutivitate. În 2010 a Laserul și mașinile moleculare au avut fost elaborat conceptul primei TPM, iar în nevoie de 34-37 de ani pentru a se dezvolta 2011 – a primului MPM cu un nou princi­piu până la invenții demne de Premiul Nobel. de funcționare bazat pe conversia energiei Astăzi, peste 52 de ani de la decernarea externe (de alimentare) în energie meca- Premiului Nobel, constatăm că tehnologiile­ nică, care asigură funcționarea motorului. laser au avut un impact revoluționar asupra Sub conducerea acad. I. Bostan, modelarea progresului tehnico-științific la scară mon- computerizată a TPM a fost realizată cu su- \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ dială. În următorii 40-50 de ani ne putem portul dr. A. SOCHIREA­NU, iar a MPM – 45 aștepta la tehnologii revoluționare și în do- cu suportul dr. M. VACULENCO. 46

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista din transmisia precesională obișnuită. vex-concave congruente profi cu atomică formeze să suprafeţe imaginare con cât înfă stituite dinatomi amplasaţi înspaţiu astfel în transmisia precesională obi cele coroanelor ale cu metric satelitului din de cerc, similar dinpunct devedere geo ză suprafeţe înfășurătoare profil cu în arc câmpuri­ pe roane 2şi3compuse dinatomi, căror ale figura 1,conținesatelit un cu două 1, co invențiilor, vol. 73-74),prezentată 4,pag. în (TPM) 2K-H de peste 10 000 000. Evoluând dependența de peste 10 000 un raport dereducere derotație amișcării 2K-H complexă doi cu sateliți poate avea modelată conform cinematice structurii îndiapazonulriază ±10–±3600,iar înTPM ducere în transmisia un satelit 2K-H cu va Z5 /(Z3Z4–Z2Z5).Astfel, raportul de re raportul aces Z5, acoroanelor satelitului Z2șiZ3deco de numărul dedinți ai roților centrale Z4și coroanele roților centrale 4 și 5. În funcție deprecesie,trului amplasat echidistant între efectua mișcare sfero-spațială cen în jurul rotirea arborelui de intrare 6, satelitul 1 va misiei este ma cel­ al similar cu Principiul defuncționare ananotrans Danturile roţilor centrale 4şi5sunt con Transmisia precesională moleculară

M Fig. 1. ilitară ş urătoarea câmpurilor deinteracţiune riferice deinteracţiuneriferice formea Nanotransmisia precesională ­tora, reducerea mișcării moleculară 2K-H (publicată în2011,Antologia .

S tudii

de

S ecuritate şnuită. cro-TP. La ­lul dinților i =

și

A Z2 Z2 părare ------care pot ficonstruite din na doar 4elemente cu structivă structurale, mișcarea spinului atomilor; simplitate con­ sfero-spațială asatelitului este similară cu de reducere derotație; amișcării mișcarea le considerente: posibilități excepționale mai mari decât masaproprie. obiecte masade250ori deplaseze cu să i =250, raportul molecularăcu detransmisieidală tice, putem menționa otransmisie că elico capacității portante deposibilitățile cinema or, spre exem con ionizaţi amplasați înspaţiul trunchiului de 1 fixăm imobil o conglomerație de atomi prezentatăDe corpulsatelitului înfigura1. angrenajelor si­ două coroane dedinţi geometria Z2șiZ3,cu conceput dintr-un satelit 1(fi­ frecvenţă derotaţie. externă deenergie rotativă oanumită cu fix expunereaprin satelitului la o sursă într-o mi constă înantrenarea satelitului precesional invenţiilor”a fost în„Antologia descris şi lucreze”„să în calitate de motor molecular ne transmisiile precesionale mo inovatorul JOACHIM. Ch. inovaţiilor) sau decât cel realizat în2009de (identificatcătre de laureați treipasul ca al decât cel propus în1999deB. FERIN moleculare, bazându-ne unalt principiu pe facilitează sinteza motoarelor precesionale tului unpunct cu fix. alTP Acest specific anume ami de transformare ami siilor prece­ mai76). Cel important avantaj transmi al cular cinematice elaborate UTM la înanii 1980. misii într-o gamă depeste 20destructuri bon. În TPpot ficonstruite baza nanotrans TPM prezintă interes dinurmătoare În acest scop nanomotoreductorul este Principiul nou propus aimpu pentru Nanomotoreductor precesional mole abcd (Antologia invențiilor, vol. 74- 2,pag. conform creatorilor ei, este capabilă , receptivi dinexteri acţiunea la ş care sfero-spaţială unpunct cu sionale reprezintă îl specificul ş ­plu, aunui câmp electrostatic cării sfero-spaţiale asateli milară celei dintransmisia ş cării şisarcinii, şi ­notuburi decar gura 2) cu gura 2)cu ­leculare ­GA ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 rotativ, a unui câmp electromagnetic sau de radiaţie etc. Acţiunea sursei energetice exterioare rotative asupra atomilor ionizaţi cu viteza unghiulară ω0=ωs antrenează sa- telitul în mişcare sfero-spaţială, rotindu-l în jurul propriei axe O’O’ cu viteza unghiu- lară: ω1= ωs·(Z4-Z2)/Z2.

Fig. 2. Cinematica satelitului nanomo- Fig. 3. Nanomotoreductorul precesional toreductorului precesional 2K-H (a) şi în variantă des­făşurată (b)

Așadar, principiul de funcționare a na- Un alt avantaj deosebit al TP care faci- nomotoreductorului precesional 2K-H, litează sinteza TPM cu mișcări controla- prezentat în figura 3, se bazează pe acțiunea bile constă în amplasarea laterală a angre- sursei de energie externă rotativă asu- najelor precesionale, astfel încât profilul pra conglomeratului de atomi ionizați înfășurătoarei câmpurilor grupurilor de amplasați în trunchiul de con 6, comuni- atomi (mo­lecule) ce formează dinții sa- cându-i acestuia mişcare rotativă diurnă telitului să descrie arcuri de cercuri, iar cu unghiul de nutaţie θ, iar satelitului 1 – înfășurătoarea dinților roților centrale – mişcare sfero-spaţială cu un punct fix. curbe convex-concave congruente­ cu profi- Unghiul de nutaţie θ (figura 2) a mişcă- lurile dinților din macrotransmisiile prece- rii sfero-spaţiale a satelitului 1 poate varia sionale. Danturi­le roților sau ale sateliților 1o<θ<(15÷20o) şi se selectează în funcţie cu bolțuri din TPM sunt înlocuite cu dinți de aceiaşi parame­tri geometrici (δ, β, θ, cu profil continuu în formă de arc de cerc, Z4, (Z5), Z2(3) = Z4(5)±1) ai angrenajelor simplitate datorată faptului că în angrena- precesionale obişnuite. Deci, particulari- jele precesionale moleculare lipsesc forțele tăţile constructiv-cinematice şi principiul de frecare. Schim­bând numărul dinților specific de transformare a mişcării în TP (grupurilor de atomi), putem schimba asigură comasarea funcţiilor de motor şi de substanțial raportul de transmitere, inclu- reductor într-o singură construcţie – nano- siv direcția mișcării de rotație controlabilă. motoreductorul precesional, considerat ca În comparație cu alte transmisii clasice, un avantaj excepțional al TP. TP posedă o varietate extinsă de structuri Acest specific al TP facilitează sintetiza- cinematice, care pot să răspundă diferitelor rea motoarelor precesionale mo­leculare cu solicitări ale cercetătorilor-proiectanți de mișcări controlabile, bazate pe un alt prin- mașini moleculare. De exemplu, struc­turile \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ cipiu decât cel propus în 1999 de FERIN- cinematice K-H-V sunt construite dintr-un 47 GA sau cel realizat în 2009 de JOACHIM. satelit precesional angrenat cu o roată centrală 48

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista motor molecularalimentat „combus cu cilor demiirot./sec. unghiulară intrare la poate fide ordinea ze intrarea înTPM.Totodată, înTPM,viteza milioane deori mai mari ieșire la decât la re­ foarte mari demilioane) (până și, zeci la litatea dearealiza raporturi detransmisie în alte transmisii clasice, constă în posibi tura cinematică 2K-Hcomplexă, neîntâlnit nu afectacelulele sănătoase. rarea spațiilor vacuumate ermetice a pentru către ce transportarea pentru cular medicamentelor fi utilizatela elaborarea vehiculului mole de rotație. cinematice structuri Există cepot de reducere, cât șidemultiplicare amișcării bilă. Aceste transmisii lucrează atât înregim și transmitere derotație amișcării controla și suplimentat unmecanism cu deprelu „transmisiilor moleculare”, desemnate cu Premiul Nobel-2016 2016, p. 33-43. „transmisiilor moleculare”, desemnate Premiul cu Nobel-2016. „Akademos”, Revista nr. 4(43), 2 –542p.; volumul 3–458p.; volumul 4–636p. Chișinău, BonsOffices,2011. academicianulîn frunte cu Ion con Bostan șiînmaca ­ abordaremolecular aceeași arandamentului Aplicândsec. motorul pentru precesional re, deregulă, are 3000rot./min. sau 314rot./ nată de unmotor arborele electric deintra comparație, într-o macrotransmisie antre n1=12000rot./sec. cu Pentruegală arborele de intrare o frecvență de rotație un motor molecularcapabil dezvolte să la torului molecular, iar în2014 ade­ 10 000deori mai mare decât însăși masamo transportesă untub masade dinsticlă cu dezvoltat unmoment detorsiune capabil tibil” înforma unei razedelumină, care a nr. 10(190),p.1-3. spectiv, momente detorsiune de dezeci 3. 2. 1. Astfel, în1999FERINGA a elaborat un Un alt avantaj TPrealizat al prin struc

M Bostan, I. Bostan, I. AvantajeleBostan, excepţionale transmisiilor ale precesionale încontextul dezvoltării V. I., Dulgheru Bostan ș.a.Antologia invențiilor în4volume: volumul 1–593p., volumul ilitară ­lulele cancerigene, asigurând sepa cromecanisme, cercetătorii UTM .

S Avantajele excepționale ale Transmisiilor Precesionale în contextul dezvoltării tudii

de

S ecuritate monstrat

și

A ­are părare ------

TPM cu unraportTPM cu detransmisie depână te fi realizatcuplarea prin moto tre mașina moleculară. Acest obiectiv poa substanțial viteza unghiulară transmisă că tat în2014,apa arborelui motorului molecular experimen privind foarte valorile înalte rotațiilor ale molecular) direct înenergie mecanică. solare care (cu alimentează se nanomotorul acestuiaal sau eficiența conversiei energiei mare puterea aplicată arborele la condus poatesideră că fiestimatăcu mare aproxi industriei moleculare plan pe mondial. molecula lă”, vom fi martorii dezvoltării ma „atom atom” cu molecu cu sau „moleculă relor șitransmisiilor mecanice moleculare blorilor sinteza pentru mașinilor, motoa când invenția odată cu șifabricarea asam moleculare mașinilor ai structori mole asamblorii fabrica actuală constă în neputința de aelabora și a dezvoltarea tehnologiilor moleculare la ora „ acad. I. Bostan, re precisionale a UTM, după susţine cum ş realizare depionierat. o –deasemenea energia electrică via nică, torului molecular direct în energie meca energiei solare care alimentează mo lucrul mari. Totodată, arposibilă convertirea fi arborelela condus valori incredibil cu de fel, s-ar putea obține momente detorsiune milioanela deori re coala de cercetarecoala a transmisiilor planeta Pornind afirmațiile dela lui FERINGA Cu certitudine, nu este departe timpul Generalizând rezultatele obţinute de ­re, care vor stimula dezvoltarea . –Mesager universitar, UTM, 1916, ­re necesitatea deareduce principalul impediment în în impediment principalul ­ducere amișcării. Ast culari – viitorii con viitorii – ­culari BIBLIOGRAFIE: .”. rului cu o cu ­rului şinilor ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

INGINERIA MOLDAVĂ ŞI TEHNOLOGIILE SPAŢIALE

Ion VÂRŢANU1

MOLDOVAN ENGINEERING AND SPACIAL TECHNOLOGIES Following the proclaiming of the state independence of the Republic of Moldova, after the about 20-years break, academician Ion Bostan has decided to restart, in the frames of the Tech- nical University of Moldova (TUM), the research in the field of the satellite technologies, but on another level. To this end, in 2009, the State Program entitled „Elaboration and manufacturing of Moldovan microsatellite” was launched. During the years 2009 – 2011 four distinct projects have been implemented concerning the research and development of the first satellite in the Republic of Moldova. Keywords: engineering, spacial technologies, Technical Universitaty of Moldova, academi- cian Ion Bostan.

Crearea spre anul 1964 a unui anumit studentul Facultăţii de Mecanică Leonid potenţial profesoral şi ingineresc autohton, Şacun. Laboratorul a fost lansat pe orbită dar şi dezvoltarea furtunoasă a industriei pe 18 decembrie 1973, la bordul navei cos- au fost doi factori decisivi, care au condus mice «Союз 13». la fondarea Institutului Politehnic din Chi- Pe parcursul următoarelor două dece- şinău (IPC), punându-se astfel şi stavilă nii, ingineria moldavă a înregistrat realizări aducerii premeditate în RSSM a cadrelor excepţionale în domeniul tehnicii electro- inginereşti din republicile unionale. Iar nice, utilizată pentru înzestrarea aparatelor peste cinci ani primii ingineri – absolvenţi de zbor, staţiilor cosmice şi unor obiecte ai IPC – s-au încadrat în ramurile econo- militare. miei, conform specialităţilor însuşite. În baza cercetărilor ştiinţifice şi a acti- Este binevenit să menţionăm că unii vităţilor experimental-constructive efec- din ei au fost atraşi în munca de cercetare tuate în cadrul Centrului Știinţific de Cer- şi producție în întreprinderile din indus- cetare a Tehnicii Electronice de Calcul din tria de apărare, aeronautică şi cosmonau- Сhişinău (НИЦЭВТ), unde erau angajaţi tică. Astfel, prima elaborare în domeniul peste 1200 de ingineri şi сercetători ştiinţi- tehnicii cosmice, care şi-a luat zborul de fici, majoritatea absolvenţi ai IPC, în cola- pe plaiul nostru, a fost microlaboratorul borare cu uzina «Счетмаш» din Chişinău, cosmic «Оазис 2» pentru creșterea micro- a fost proiectată şi fabricată o gamă largă de organismelor în condiţii de imponderabili- maşini de calcul analogice şi analogico-di- tate drept hrană pentru cosmonauţi, elabo- gitale. Unele dintre cele mai reprezentative rat și fabricat în cadrul clusterului ştiinţific erau maşinile de calcul de bord de tipul «A- coordonat de Institutul de Microbiologie al 15», «A-15A», «A-15K», implementate în Academiei de Ştiinţe a RSSM, cu partici- peste 50 de sisteme, preponderent cu des- parea unei echipe de cercetători, ingineri- tinaţie militară (Conform Legii cu privire proiectanţi şi studenţi ai IPC, în frunte cu la secretul de stat, nr. 245 din 27.11.2008. \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ 49 1 Ion VÂRŢANU, cercetător științific, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”. 50

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista rea automatizată azboruluinavei orbitale controlul,pentru dirijarea şimonitoriza sistemele electronice debord inteligente în 1976-1988au fost elaborate şifabricate Tot «C-300»şi«Coюз». «CC-18», tice aici, dirijareapentru zboruluirachetelor balis şi«Прогресс»; «Coюз» mice dinseriile «Меч-К», navele «Алмаз», cos «Салют», naţională «Mир»,staţiile cosmiceorbitale staţia«Коршун» inter cosmică şi«Сова», complexurile deapărare antisubmarin «ТУ-160», «ТУ-154ЛЛ», «ИЛ-76МД»; «Миг-33», «Миг-35»,«СУ-27», «ТУ-142», avioanele deluptă «Миг-29»,«Миг-31», «Бук-2М», «Куб», «Тунгуска»; pentru ce «Oкa»,«Точка-У», «Волга», «Заслон», te dincomplexurile mobile operativ-tacti trolul şidirijarea zborului rachetelor lansa itul public dinsecretdestat), con pentru 27.02.2009, ele pot fi menţionate încircu În: Monitorul nr. Oficial 45-46din nitorizarea lansării rachetelor cu balistice sisteme hidroacustice, inclusiv mo pentru rat șiau fabricat peste 50deprototipuri de cooperare Uzina cu „Răut”, au Bălţi, elabo Ş Cercetări și absolvenţii IPCangajaţi înInstitutul de nicii șidispozitivelor electronice l-au avut «Ротатор»«Сурами-Б», şi«Квант». litare «Потоп», «Потоп-М», «Сурами», electronice decomunicaţii satelitare mi fabricat componente complexurile pentru Chi na «Сигнал», absolvenţi ai UTM, încolaborare Uzi cu peste 500 de ingineri, în doctori Ş Cercetări matizat, înzona terestră prestabilită. două ori şiaaterizat reu minute aefectuat ocolul Pământului de 1988, nava timp orbitală de206 «Буран», 200 detestări depoligon, 15noiembrie la După URSS«Энергия-Буран». cosmic al realizat programului încadrul «Буран», Un aport deosebit în dezvoltarea teh Institutului colectivul asemenea, De de

M ilitară tiinţifice «Квант», unde activautiinţifice «Квант», tiinţifice «НИИРИФ»,care, în .

S tudii şinău, au proiectat şiau

de şit înregim auto

S ecuritate ş tiinţe –

și

A părare ------decis să reia în cadrul Universităţii reia să decis încadrul Tehnice aproximativ 20deani, acad. Ion a Bostan stat aRepublicii Moldova, după opauză de nelor aparatelor dezbor cosmic. bord sateliţilor ale geostaţionari şiaante onale acţionarea pentru subsistemelor de 1988; modulele electromecanice precesi cosmic interplanetar «ВЕГА-6», lansată în platformei descanare astaţiei dezbor modulul precesional acţionarea pentru inclusiv: «Микропровод» şi«Сигнал», bricate Chi la de zbor cosmic.Aceste module au fost fa entării subsistemelor debord tehnicii ale acţionarea şicontrolul poziţionării șiori mecanice, dotate motoare cu solare pentru precesionale au fost create module electro dezvoltarea tehnicii dezbor cosmic. prin proiecte economice, au contribuit la litară dinKrasnoiarsk Г-4805), poștal (cod industrialsorţiul «КОМЕТА» şiUzina Mi dinor. Cosmice Cercetări Moscova, Con Ion încooperare Institutul Bostan, cu de dus detânăruldoctor înş cercetători IPC,con şiingineri dincadrul tinescu. decătrecă savantul român Constan Gogu sonicităţii, dezvoltată interbeli înperioada nucleare,focoase bazate efectele teoriei pe Figura 1. Figura După proclamarea independenţei de Astfel, transmisiilor înbaza planetare Tot de şiungrup perioadă, înaceastă montată portavionul pe ТУ-154 ЛЛ, cu computerecu debord elaborate la НИЦЭВТ șifabricateНИЦЭВТ Uzina la «Счётмаш», Chi Nava orbitală cosmică „Буран”, şinău, uzinele la «Счётмаш», şinău tiinţe tehnice

------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Figura 2. Module precesionale: a) pentru acţionarea platformei de scanare a staţiei de zbor cosmic interplanetar ВЕГА-6; b) pentru acţionarea subsistemelor de bord ale sateliţilor geostaţionari a Moldovei (UTM) cercetările în domeniul echipei de cercetători în frunte cu condu- tehnologiilor satelitare, dar la alt nivel. Ast- cătorul de proiect dr., conf. univ. Nicolae fel, în anul 2009 a demarat Programul de Secrieru şi colegii dumnealui dr. șt. tehn., stat „Elaborarea şi fabricarea microsateli- prof. E. Guţuleac; doctoranzii și studenţii: tului moldovenesc”. În anii 2009 – 2011 au R. Nucu, S. Gangan, V. Popa, I. Zarea, A. fost implementate patru proiecte distincte Nicoară, O. Bârlădean, N. Cocoș, R. Crudu, privind activităţi de cercetare-dezvoltare a L. Rotaru, O. Ghincul, E. Suman, C. Mâr- primului satelit al Republicii Moldova. zac, A. Cârţica. Conducătorul de proiect, acad. Ion De proiectul „Cercetarea și elaborarea Bostan, coordonatorul Programului de stat subsistemelor electronice de scanare pen- „Elaborarea şi fabricarea microsatelitu- tru exploatare în spaţiul cosmic” s-a ocupat lui moldovenesc”, împreună cu echipa sa: echipa acad. Valeriu Canţer, conducător de dr. șt. tehn., prof. V. Dulgheru; conf. univ. proiect, şi cercetătorii dr. șt. tehn. E. Zasa- A. Sochireanu; dr., conf. univ. V. Bostan; viţchi, dr. șt. tehn. D. Dobrov, L. Roller, A. dr., conf. univ. M. Vaculenco; dr., lector su- Penin, I. Beloţercovschi, I. Sainsus, A. Co- perior I. Bodnariuc; doctoranzii I. Dicusa- nev, I. Ruseev, P. Grosul, V. Hvalin, S. Za- ră, O. Ciobanu, R. Ciobanu, N. Trifan, Iuli- vrajnîi, V. Dumitru. an Malcoci, R. Crudu, M. Guţu; şi studenţii Conducătorul proiectului „Sistemul de V. Gladâș, I. Zarea, A. Nicoară, au cercetat alimentare cu energie a microsatelitului”, și au elaborat sistemul de control, orientare dr., conf. univ. Valeriu Blaja şi echipa forma- și stabilizare a poziţiei microsatelitului. tă dr. șt. tehn., conf. univ. V. Brânzari; dr. șt. Proiectul „Elaborarea metodelor de ac- tehn., conf. univ. N. Secrieru; doctoranzii și

ţionare asupra poziţiei microsatelitului în studenţii S. Gherţescu, S. Gangan, S. Tinco- \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ timpul scanării suprafeţei terestre, proce- van, O. Bârladean, au elaborat aproviziona- 51 sării și transmiterii informaţiei” a revenit rea cu surse energetice a aparatului de zbor. 52

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista captarea imaginilor suprafeţei terestre ate ordin știinţificsocio-economic, și inclusiv și realizarea spaţiale de diverselor servicii suprafeţeiledetecţia terestre distanţă la cii Moldova; înzonatră teritoriul vizibilă depe Republi sol când la acesta in infrastructura zbor cu descendente durata MSpe ale timpului de cât fie asigurate să legăturile ascendente și terestre interconectate între ele, astfel în oreţea Spaţialelogii cu destaţii (CNTS) obiectivelor știinţificeale misiunii acestuia; tului (MS)raportate realizarea la scopului și componentelor microsateli ale funcţionale direc tare-dezvoltare desfășurate s-aaxat trei pe Moldova, asemnat Memorandumul trila rectorul UniversitățiiBostan, Tehnice din le. Pe 16mai 2019, prof. univ., dr. hab. V. bordulpe Staţiei Spaţiale Internaţiona satelit moldovenesc ,,TUM NanoSAT” de ţiul cosmicînseptembrie 2020aprimului susţin să unilor Unite afaceri spaţiale pentru adecis câştigător internaţionale, areu CNTS După mai multe încercări concursuri la • • • Ulterior, tematica activităţilor decerce

Figura 3. Figura M ţ cercetările desfășurate dete ceţin crearea Naţional Centrului Tehno cercetarea, proiectarea, fabricarea ii distincte: ilitară ă . La 15aprilie. La 2019,Oficiul Naţi lansarea titlu cu gratuit înspa Microsatelitul a)șinanosatelitul b),elaboraţi UTM șifabricaţi CNTS, încadrul .

S

tudii

de

S ecuritate şit să devină devină să

și

A părare ------a MS”; „Platforma proiectare-fabricare-si experimentare asubsistemelor debord şi date şiimagini”, „Laboratorul asamblare şi şi microsateliţi”, „Laboratorul procesare boratorul subsisteme debord nano pentru Tehnologii Spaţiale, subdiviziunile: cu „La 31.01.2012 afost creat Naţional Centrul de terenurilor agricole. apădurilor,gică plantaţiilor multianuale și inundaţiilor,nitoriza riscurile starea ecolo ritoriului Republicii Moldova amo pentru slava UTM şiaRepublicii Moldova. cosmic, aparate dezbor inedite şinoi, întru îndelungată a,,TUM NanoSAT” înspaţiul lansare CNTS lectivului reu urăm academicianului istoria primului satelit moldovenesc, îi satelitului. Spaţială Japoneză, care vaefectua lansarea versitatea Tehnică aMoldovei teral între Oficiul Naţiunilor Unite, Uni Agenţia Spaţială Europeană. aRomânieiţială (ROSA) și, mai departe, la staţii terestre, conexiune cu Agenţia la Spa a fost proiectată şiconstituită reţeaua de moldovenesc şiunnanosatelit (Figura3), blate şiverificatela simulator primulsatelit e”. r a l u m Prin Hotărârea Senatului UTM nr. 6din Încheind notă această optimistă pe Până înprezent au fost elaborate, asam Ion şico Bostan şită, exploatare ş i Agenţia ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

BIBLIOGRAFIE:

1. Bostan I., Dulgheru V. ș.a. Antologia invențiilor în 4 volume: volumul 1 – 593 p., volumul 2 – 542 p.; volumul 3 – 458 p.; volumul 4 – 636 p. Chișinău, Bons Offices, 2011. 2. Bostan I. Evoluția științelor inginerești, infrastructura instituțională și cooperarea cu industria (perioada 1946–2016) (Partea I), revista „Akademos”, 2016, nr. 3 (42), p. 40-50. 3. Bostan, I. Ştiinţele inginereşti şi cooperarea cu industria în Republica Moldova (unele realizări trecute în circuitul public din Secret de stat). – Bucureşti: Ed. AGIR, 2016. 4. Bostan, I. Aportul ingineriei Republicii Moldova în dezvoltarea tehnicii și tehnologiilor mo- derne (Partea a doua), revista „Akademos”, 1(44). 2017, p. 29-41. 5. Bostan, I. Aportul ingineriei moldave la dezvoltarea tehnologiilor spațiale. – Mesager universi- tar, UTM, 1917, nr. 6 (196), p. 2-3. 6. Bostan, I. Aportul ingineriei moldave în dezvoltarea tehnologiilor spaţiale. revista „Meridian ingineresc”, 1(68) 2018, p. 15-20. \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ

53 54

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista ei publice printr-un ansamblu demijloace terpretată figurat la ca influențare a opini Conform DEX-ului, manipularea este in manipulare însensnegativ sau distructiv. conceptul cu cunoscută sau noțiunea de osophical manipulation. manipulation,icy, manipulation in medicine, military theological-religious manipulation, phil the manipulation isstillahumanphenomenon,socialphenomenon. generally negative, butitalsohassomepositive Having aspects. roots intheanimals’ behavior, philosophy,medical art, religion, theology, andinallhumanrelationships. is Manipulation în activitatea profesională. aici De și ne nuta înseamnă altceva decât perfecțiunea inclusivorice specialist, de militari. Aceas saulă dorită șinecesar tiv sau pozitiv, manipularea este dezirabi tehnice etc. [1-2]. În acest sens construc mânuiește aparate, mecanisme, sisteme nipulantul care persoana este ca descris mânui, amanevra șirezultatele ei, iar ma rea acesteia și acțiunea capacitatea ca de a limbiiale române, constă în interpreta DEX, dar șiînalte dicționare explicative nipulării, care pe întâlnim îl nu numai în negativă. Aceasta șieste unei sau persoane al unei colectivități. al amoduluiloace deagândi și dea acționa mai șiinfluența semnifică prin diverse mij comportamente. Tot figurat la manipularea constrângeri,la impun se acesteia anumite (presă, radioetc.) prin care, fără apela ase 1

Ion Ion Sensul pozitivSensul sau constructiv ma al Opinia publică de astăzi este sigur la Keywords: education, is a phenomenonmanifestedManipulation art, inthepolicy, media, military PRELIMINARII

M SÎRBU ilitară , dr. hab., prof. univ., Academia Militară „Alexandru cel Bun”. MANIPULAREA – UN FENOMEN SOCIAL manipulation, socialphenomenon,humanmanipulation inpol . manipularea distructivă

S tudii

MANIPULATION –ASOCIALPHENOMENON de ă deafiînsușită de

S ecuritate

și sau sau

A părare ------lării șiacelei comparativist-analitice. toricului șialogicului, ametodei extrapo general, la aunitățiimetodei dialectice is publicistică.că, Le-am studiat prin prisma studierii șiliteratura ca științifică,filosofi lui, inclusiv celui contemporan. prin sine unfenomen inerent social omu demonstrând manipularea că reprezintă Despre acestea vom încontinuare, cugeta dragoste, religie, filosofie,știință, artă etc. practic întoate relațiile umane, chiar șiîn rele șidomeniile deactivitate omului, ale pului prezent șiviitor. reprezintădistructive unimperativ tim al șidemascarearului tuturor manipulărilor inclusiv umane. aspeciei Triumful adevă a naturiiglobale, terestre atare, ca și a vieții umane, naționale, regionale, dar și a celei nu numaiservesc amenințarea la securității suntactuală, distructive. Anume acestea a ficonstructive. Majoritatea însă,laetapa Unele dintre acestea au fost șimai continuă internațională sau mondială. în ultimă instanță, regională, șicea șicea s lă mat cesitatea înmilitari profesioniști șiînar Realitatea ne-a servit dematerialRealitatea supus ne-a servit Manipularea manifestă se întoate sfe diverseExistă tipuri demanipulare. ă ă asigure națională, securitatea contractuală, profesionistă, capabi Ion SÎRBU deci, ------1 Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

MANIPULAREA ÎN ACTIVITATEA Automanipularea și manipularea în SOCIALĂ filosofie. Am putea vorbi și de automani- pulare, ceea ce este specific numai omului Manipularea constructivă – baza pro- și nici măcar rudimentar animalului, na- gresului. Manipularea constructivă sau turii în general. Omul este o ființă creati- pozitivă ține de măiestria profesională a vă, dar și una care mereu se îndoiește. Mai specialiștilor din toate domeniile activității ales în procesul de creație și de modificare și practicii umane. Anume acest tip de ma- a mediului ambiant, a lumii în întregime. nipulare pare că își aibă începuturile încă Filosoful francez Rene Descartes consideră în lumea naturală. Florile care, prin culori că îndoiala este unul din indicii existenței aprinse, mirosuri excitante, atrag insecte- umane. În toate te poți îndoi, numai nu în le pentru a fi polenizate, animalele care-și aceea că te îndoiești. „Cuget, deci exist” este schimbă culoarea blănii în funcție de ano- teza lui principală. Mă îndoiesc, deci gân- timpuri și terenuri, de mediul ambiant na- tural pentru a se masca mai bine în scopul desc sau cuget și atunci știu precis că exist. de apărare și de vânătoare mai abilă, tacti- „Mă îndoiesc, deci cuget. Cuget, deci exist”, ca variată a fiarelor și a animalelor pentru idei care au bulversat gândirea timpurilor dobândirea hranei, pentru a captura și a sale și nu numai. Că rațiunea este primordi- se apăra mai cu succes, nu sunt oare înce- ală, anume aceasta afirmă filosoful francez, puturi de manipulare sau ceva asemănător este o manipulare, care se bazează pe mai cu aceasta? Discutabil este acest lucru, or multe manipulări cu care se încearcă de a manipularea este, totuși, un fenomen so- fi demonstrată. Concepțiile filosofice, filo- cial, propriu omului, cu mâna îndrepta- sofia în general, sunt în abundență pătrun- tă și condusă de rațiune. Mâna umană se se de manipulări. Manipulări ale gândirii deosebește radical de organele asemănă- atât constructive, cât și distructive. Anume toare ei (labă, trompă, tentacule etc.) ale acestea duc la progresul filosofic, la progre- animalelor. Deosebirea constă în dibăcia sul filosofiei ca una din formele conștiinței sau operaționalitatea și universalitatea sociale sau ale culturii. Ea, într-un anumit mâinii umane față de organele similare ale sens, este conștiința de sine a umanității, animalelor. Mâna omului, calitățile ei unice deci și o automanipulare a acesteia. sunt un rezultat al activității de muncă (în Manipularea în religie și teologie. aspect istoric), al educației, instruirii și an- O altă formă a culturii sau a conștiinței soci- trenamentelor, care au adus-o și o aduc la ale este religia, care, în esență, îl deosebește perfecțiune și universalitate. pe om de animal și este o modalitate de a Uneltele, instrumentele și tehnica din interpreta lumea. Religia semnifică și legă- toate timpurile, chiar și cele contemporane tura dintre oameni de aceeași confesiune, și actuale, sunt un rezultat și un fortificator dintre om și divinitate, dintre corp și suflet, al mâinii și manipulărilor cu ele ale aceste- dintre cer și pământ. Ea apare în bază ma- ia. Am putea afirmă că toate cele enume- nipulatoare și este pătrunsă de manipulări. rate (uneltele, instrumentele, tehnica) sunt Teologia caută a demonstra veridicitatea, nu altceva decât o prelungire a mâinii, iar adevărul religios, dar tot pe bază manipu- manipularea vine de la conceptul de mână. latoare. Pentru a demonstra că o religie este Fiind prezentă practic în toate domeniile mai bună, superioară, adevărată compara- activității umane, manipularea constructi- tiv cu celelalte, teologia și reprezentanții \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ vă stă la baza progresului umanității, a evo- acesteia recurg la manipulare. Dacă mani- luării ascendente ale acesteia. pulările teologico-religioase îl duc pe om 55 56

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista în ceea ce priveșteîn ceea omul și viața lui intimă înpropriile aceasta losi pe manipulări sale tangențiale caută cele dinartă, cu deaofo religia, având multe manipulatorii aspecte găsește apogeul anume Nu înartă. înzadar menii. Manipularea constructivă pare își că natura alții, iubească să pe mească șioa fericit, sufere să sufletește,să compăti înnobilează om, fie îl artistice facsă pe îl întruchiparea manipulării. Manipulările este pătrunsă de acestea, poate e însășică înlipsafuncționa șievalua manipulării. Ea ompe deanimal, nu poate apărea, exista, formă aculturii, care fel la deosebește îl chestiuni intime persoanei. ale de aleîmpărtăși sau respinge. Acestea sunt și au dreptul existență. la Omul este liber atunciamarurile vieții, ele sunt dezirabile liniștesc, șiîl îialină alții, calmează cu îl spre fericire, facmai îl bun înrelațiile sale mul, curent treilea al încreștinism, alături todoxe șiabisericii catolice. Protestantis formală sau pretextul apariției bisericii or toare sau asfintei atriadei treimi a fostbaza cism și ortodoxie. Interpretarea manipula divizareala religiei unicecreștine încatoli pretarea manipulatoare încreștinism adus și duce apariția la denoi confesiuni. Inter (urât). desprena filosofică sublim și monstruos care înmulte coincide estetica, discipli cu Putemgioasă. vorbi șidespreartei, filosofia numai materialistă sau dar șireli idealistă, poate losofice.asemenea de Filosofia, fi nu anumită măsură, chiar deideifi pătrunse etc.)rasă sunt bazate filosofie și, pe într-o ra orice om, independent denaționalitate, mondiale sau universale ele (la poate ade și concepțiile dezvoltate acesteia. Religiile între ele și, înplus, cuideile filosofia, șicu auarta, numai decâștigat interacționând subiecteză cu religioase. Ambele, religia și sau lăuntrică. rândul la Arta, ei, manipulea Manipularea înreligie. Manipularea și arta.

M ilitară .

S tudii

de

S Arta ca oaltă ca Arta ecuritate Aceasta adus

și

A părare ------islamul (șiiți șisunniți etc.), nicibudismul dinIerusalimcea etc. Nu facexcepție nici patriarhie georgiană, ‒armenească, greacă, re, care are anumite de înfuncție deosebiri vechi (lipoveni), ortodoxă biserica ata ca Ortodoxia s-a divizat în creștini șiea de rit adventiștilor, iehoviștilor, mormonilor etc. uni protestante,baptiștilor, ar a cum ficea au dus apariția la aosumedenie deconfesi catolicismul. Manipulările înprotestantism tot manipulatorie înbază încontroversă cu de ortodoxie șicatolicism, aapărut formal productive. are Se în vedere, îndeosebi, șiconsecințelesexuale eimedico-re gender, mai problemele ales deconstrucției sfera medicinei este fenomenului șicel al ma demoarte [3,p. 27]. a ajungepentru mai cea la mare spai frică: poate controla prin intermediul medicinei teama totul că frica, este pierdut, nu că se paralizant,în mod mai spiritual, ales este ce însoțește Și ceea sociale. fizice, și psihice amenințareaun pericol: propriei identități Gavrilovici, suferința, sunt boala, trăite ca ve. Mai după că, ales afirmă Cristina cum din sfera medicinei manipulările distructi p. 27].Binecât arpe posibil fi e deexclus sensibilă,care instabilă” fragilă, devine [3, profundtim, conștiința umane, persoanei afirmă cum Aramini Michele, ating in suferința, maiincurabile, bolile ales după dauneși la evidente bolnavilor. „Boala, ducedeseori numeroase la fatale cazuri dicamentelor” medicinei netradiționale tizarea metodelor detratament șia„me copiilor, contra antibioticelor etc. Absolu lor înafara maternității, contra vaccinării Aceștia militează nașterea pentru copii care vogă” astăzi este „în mulți la cetățeni. cerea viață la amedicinei netradiționale, le șineajunsurile deaici au dus readu la nici confucianismul șialtele. (lamaismul șișintoismul), nicihinduismul, Un domeniu manipulărilor al de cețin Manipulările însfera medicinei oficia------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 transsexualitatea și atitudinea față de ho- O altă sferă de manifestare a manipulă- mosexualitate [4, p. 10]. Asociația ame- rii este cea ce ține de politica în domeniul ricană a psihiatrilor în anul 1973 a exclus social ‒ al pensiilor, indemnizațiilor și aju- homosexualitatea din lista bolilor. Cu toate toarelor materiale ale populației în funcție acestea, conform teoriei neuroendocrino- de vârstă. Astăzi în majoritatea țărilor dez- logice, homosexualitatea este determinată voltate, afirmă V.E. Fedotova și N.N. Fedo- de anomaliile procesului de diferențiere a tova, este proclamată ideea egalității cohor- genelor de către creier din perioada prena- telor de vârstă, care cer stimă și exprimarea tală. Masculinizarea parțială a creierului la acesteia în echivalenți materiali și psiho- femei duce la lesbianism sau homosexua- logici pentru toți, inclusiv copii, tineri și litate feminină. E de accentuat că aceste oameni vârstnici. Lor li se dau drepturi în anomalii, chiar dacă nu formează atracții plus și garanții sociale în ocrotirea sănătății, homosexuale, reprezintă o premisă pentru a studiilor, asigurării materiale cu ajutorul schimbarea autoconșiinței și comporta- politicii sociale, inclusiv și cerințele de ex- mentului de gen. În funcție de predeter- cludere a discriminării anumitor grupuri minarea homosexualității, atenționează de vârstă [5, p. 43]. Teodor Țîrdea, sunt evidențiate următoa- Acestea sunt în țările dezvoltate, pe rele categorii de homosexualitate. Prima când în Rusia „vârsta este o parte de diviza- categorie este cea de pseudohomosexua- re socială a oamenilor, asemănătoare clasei, litate. Actele homosexuale nu se realizea- genderului. Bătrânii și tineretul ‒ cele mai ză după motive homosexuale, dar în baza discriminate material și social grupe de oa- altor temeiuri, de exemplu, din cauza unor meni. Alocările de pensii, indemnizații sunt beneficii materiale. Categoria a doua o re- determinate de nivelul ajutorului bătrâni- prezintă homosexualitatea perioadei dez- lor. Apare sărăcia unei însemnate pături a voltării, caracterizată de reținerea, nematu- populației. Alături de feminizația sărăciei, rizarea atracției sexuale în etapa copilăriei. baza ei o alcătuiește sărăcia generațiilor oa- Categoria a treia este reprezentată de ho- menilor vârstnici și tineri” [5, p. 50]. mosexualitate determinată de reținerea în Guvernanții noștri ca și cei ruși trâm- dezvoltarea psihică, nevroze sau nematuri- bițează „succesele” în economie și în „ridi- zarea personalității, care se manifestă prin carea” nivelului de trai, al salariilor, indem- frica față de heterosexualitate. Categoria nizațiilor, burselor și pensiilor. În realita- a patra sau homosexualitatea „adevărată”, te ‒ minciuna, falsul și manipularea crasă, determinată de tendințe homosexuale, care nerușinată. Pe toate căile posibile. „Hârtia se manifestă în reprezentări homosexuale de turnesol” a „beneficiilor” date populației și în vise, în concentrarea atenției asupra de către guvernanți ‒ plecarea în masă sinelui, în comportamentul homosexual peste hotare a tinerilor și nu numai, lipsa [4, p. 13-14]. locurilor de muncă, salariile, pensiile și E de menționat faptul că un răspuns cu toate celelalte „ajutoare” ‒ mizerabile. Vor- autoritate la întrebarea: ce este homosexu- ba este deci nu de succese reale, pe care le alitatea – boală, pervers, viciu, anomalie vor cetățenii, dar de manipularea ipocrită a înnăscută, calitate a personalității – până maselor de către guvernanți. acum nu s-a găsit. Nicio teorie nu expli- Manipularea crasă din partea guver- că toate datele și mecanismele apariției nanților o vedem acum și în unele țări ale \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ atracției homosexuale [4, p. 15] și de aici UE, cum ar fi Ungaria, Marea Britanie, Po- numeroase speculații și manipulări. lonia și, în ultimul timp, România, privind 57 58

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista participanții referendum la în vârstă de adâncăpastie între generații: 73%din va șiN.N.Fedotova, aevidențiat opră după părerea lor, nu oștiu tinerii. carelegau pe libertatea, cu astăzi, aceasta viața de până intrarea la Britaniei în UE și 65 deani –90%.Vârstnicii țineau minte ani... aalcătuit 64%,iar ceimai învârstă de Cantitatea votanților învârstă de18-24 Britaniei dinUEcontra voinței tinerilor. (bătrânii) votarea cu lor au obținut ieșirea ces șis-aajuns Brexit. la Oamenii vârstnici care neașteptate pe s-a „încununat” de suc UE, arecurs declararea la unui referendum, obținăsă mai multe avantaje dinpartea curge manipulări. la Marea Britanie, vrând anticomunitară îndreptăți ase șipentru re duceria opolitică prorusă chiar șideseori le, de conducătorii Bruxelles. de la Unga problema suveranității, încălcată, chipuri veran și nu are nevoie de indicațiile celora lări degenul România că este unstat su arecurgeevită diverse la șimanipu falsuri în politică, inclusiv internațională, cea nu noi).pentru Pentru a-și îndreptăți eșecurile avotat ne-a ales, (poporul înmajoritate lamentară permanent recurg manipulări la și ai acelora care intră în majoritatea par- alcătuiește tineretul. acestui Liderii partid mentale, unde majoritatea participanților o ni-l demonstrează protestele antiguverna- luat PSD, credem afost că fel. la Acest lucru România, când majoritatea voturilor le-a prezidențiale. Votarea în parlamentare în și înUngaria șiînPolonia alegerile la fost hotărâtoare înBritania [5,p. 48]. în hotărârease problemelor politice, nu au din cauza numărului micșiaactivității joa populației. Voturile tinerilor, înminoritate permanentdevin oparteîndiminuare a de 65ani au votat analogic. Oamenii tineri și numai 40%dintre oamenii mai învârstă 18-24 ani au votat arămâne pentru înUE, Poate același că lucru s-aîntâmplat Referendumul, conform V.E. Fedoto

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------

parteneriat [6,p. 16].Nu aprocedat așa neîncrederede la și teamă cooperare la și externă trebuieUE, înpolitica sa treacă să toți pe membriiegalează comunității. suveranității înfolosul tuturor. Aceasta-i anumită mărginire sau limitare ahotarelor anumite „contracte” care prevedeau șio și alte state membre acesteia, ale asemnat naționale. Odată intrată înUE, România ca suveranitateaceastă șicompaniile ca multi- Bruxelles,de la care, chipurile, știrbesc darea unui suport după decurs, aproape manipulări. crase deci estul Ucrainei sunt șineadevăruri, falsuri tului șiaintervenției Crimeii militare în toatecă argumentele înfavoarea ruse rap [8, p. 33].Autorul încauză demonstrează aumeea acționat soldați fără ruși însemne clare opusul, exact recunoscând înCri că de să urma ulterior rus Crimeea, liderul șiinstalațiilorinfrastructurii militare din nu armata preluase rusă controlul asupra ne, deautoapărare” întimp ce„grupuri și conform tratatelor bilaterale ruso-ucraine rolul deaproteja activele militare rusești aveauclara dinCrimeea trupele că doar Putin,rus afirmă Nicolae Țâbrigan, de început la bruarie 2014.Dacă președintele Ruse înUcraina aînceput 24fe pe defacto [7, p. 13].Intervenția armată aFederației tendințele prooccidentale ucrainenilor ale suveranității naționale a Ucrainei și cu cele accesibile lupta pentru păstrarea cu achitase șiprin folosirea atoate mijloa eurasiatică,tică Kremlinul a hotărât de a transforma într-o mai largă uniune poli Glison, o alianță care pregătește se de a se nii Economice Răsăritene, afirmă Gregori reuși deaînclina Ucraina Uniu departea vingerilor, alingușirii șiapresiunii, va se țele Moscovei ajutorul cu că, aceea la con Federația Rusă Ucraina. cu România, șialte ca state, inclusiv cele ale Cel maiCel oribil lucru însă este recoman Când Euromaidanul aspulberat speran------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 două luni de la anexarea Crimeii de către C. Marshall” din Republica Moldova, Ministerul Educației al Federației Ruse, ”Kremlinul trișează. Să recunoască faptul pentru desfășurarea „orelor” în urma cărora că cizmele soldaților săi au călcat pământul elevii ruși vor avea ocazia să se familiarize- ucrainean, iar din localitatea Gujovo, peste ze cu „argumentele” anexării Crimeii. Sco- frontieră, „Katiușele” moderne atacau Gar- pul acelui „curs” special era de a demonstra da Națională. Voluntari și civili ucraineni, existența unui imbold „umanist și pacifist” pentru Putin, acest „enfanterrible” al Euro- în intervenția militară a Rusiei în peninsulă. pei, ar echivala cu declarația: „Da, eu sunt Profesorilor li se recomandase să justifi- de vină!” [10, p. 53]. ce intervenția Rusiei în Crimeea prin faptul Rusia și nu numai, manipulează și cu că în Ucraina puterea ar fi fost acaparată de așa-zisele interese geopolitice într-o zonă „elemente rusofobe și extremiste susținute sau alta a lumii. Cine confirmă juridic sau de statele membre NATO” [8, p. 33]. În moral astfel de interese ‒ ONU, UNESCO, Rusia, deci, sunt manipulați nu numai oa- NATO? Nimeni. Acest lucru este ceva arbi- menii maturi, dar și copiii, elevii în cazul trar, manipulator, mai ales astăzi, în seco- de față. Adevărul nu e la suprafață, dar în lul al XXI-lea. Svetlana Cebotari a susținut profunzime pentru ce Rusia a ocupat Cri- teza de doctor habilitat și a publicat o volu- meea. Parlamentul European „remarcă cu minoasă monografie despre interesele ge- îngrijorare că anexarea ilegală a Crimeii a opolitice ale Federației Ruse în Republica determinat o schimbare semnificativă a pe- Moldova, în regiunea sud-estică a Europei isajului strategic din bazinul Mării Negre și în general [11]. din zona adiacentă; consideră că acțiunile Rusia, în politica sa externă, este foar- agresive ale Rusiei reprezintă revenirea te agresivă și lașă. Se amestecă în trebu- acesteia la abordarea ostilă bazată pe con- rile interne nu numai în fostele republici trapunerea celor două „blocuri”; atrage unionale, dar practic în toate țările mari atenția că, prin ocuparea întregii peninsu- și mici. Printre acestea se numără și SUA, le, Rusia a câștigat o platformă de lansare Franța, Marea Britanie, Ungaria, Polonia foarte importantă atât către vest (Balcanii, și multe altele, negând nerușinat acest lu- Transnistria și gurile Dunării), cât și către cru. Rusia are credibilitate numai în țările sud (regiunea estică a Mediteranei), unde cu regimuri dictatoriale, antidemocratice Rusia și-a stabilit un grup operativ-naval și agresoare pe care ea, pe toate căile, le permanent, precum și că anexarea ilegală susține și le ajută, manipulând și cu faptele a Crimeii oferă Rusiei un „Kaliningrad de că cică liderii acestora au fost aleși legitim. sud”, un alt avanpost în vecinătatea imedia- Un rol deosebit în aceste manipulații ale tă a NATO” [9, p. 89]. Iată pentru ce i-a tre- rușilor îl dețin statele UE și cele vestice cu buit Rusiei Crimeea. Restul este camuflarea tradiții vechi democratice. Scopul lideru- acestui adevăr, pseudo- și falsuri depline, lui de la Kremlin, în primul rând, este de manipularea din partea Rusiei și acelora ce a semăna neîncrederea între statele comu- îi țin partea, sau naiv îi dau crezare. Sunt nitare, slăbind astfel Uniunea Europeană. de acord cu sloganul „Rusia se pregătește să Discreditarea democrației ca atare, în toată ocupe Marea Neagră”. lumea, dar mai ales în statele dezvoltate și Manipularea este o unealtă, o armă cu adevărat democratice, demonstrând ce- permanentă a președintelui rus V. Putin. lora care vor să se dezvolte democratic că \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ După cum afirmă Andrei Covrig, colo- aceasta nu e cea mai bună cale. Acestea în nel (rez.), președintele Asociației „George al doilea rând. 59 60

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista stare puterea creeze înplan politică să social vernată decâtă societatea, este satisfacție în în mare măsură, este șidemodul cum gu afirmă în continuare Amititeloaie, depinde, mai interesantă. Darobiectiv, unasemenea mai bună, mai maiplină șichiar frumoasă, sau este artistică menit viața facă omului să decreație actul că aceea științifică,culturală de domeniul politic, guvernării. depractica creatoare,turile au fost șisunt preocupați a științei afirmăsau se canalizează eforîși spirite omenirii, ale indiferent înceramură însă demonstrează majoritatea că marilor numai politicienii profesioniști. Realitatea chipurile, ar aceasta cu trebui ocupe se să lii îngeneral nu să amestece se înpolitică; pedagogii, filosofii, nii deartă, intelectua guvernanțiiDeseori insistent oame cerca mai înpolitica externă, darinternă. șiîncea implicarea întrebuirile statului român. toric Nicolae Iorga chiar aplătit viața cu sa funcționării instituțiilor statului. Marele is problematica guvernării, aorganizării și rat concepte ce privește înceea doctrinare mitat versuri”, doar ascrie la dar așielabo nu numai Acesta Eminescu. pe „nu s-ali Aici, înacest context, am putea evocăm să-l opera lor,cu mesajul cu lor [12,p. 375-376]. cearcă influențeze să-l personalitateacu lor, le inerente unor astfel deacțiuni,că în fie deguvernare,în actul asumându-și riscuri cârmuită implică se Fiecă societatea. direct întâmplă țara lor, cu față este demodul cum nu pot rămâne indiferenți față cese deceea spirit, omenii defactură umanistă mai ales, națiuni, accentuează autorul dat, omenii de prezentul pentru vitale niile șiviitorul unei dovedește incapabilă gestioneze să dome șiinstituțională,că când administrația se largi decetățeni [12,p. 375]. pinarea orizontului deașteptări maselor ale și încemăsură reușește vinăînîntâm să ea În momente deinstabilitate politi Explicația, afirmă Amititeloaie, constă în Manipulările au distructive nu loc nu

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------de reprezentanți ai unor puteri străine, pre lismul față denoile autorități șichiar față de accedere în spațiultactică public servi de radioșiteleviziune care au adoptat ca autorităților statului român, aposturilor „țigan”, obiectiv realizat complicitatea cu a lexemului „rom”, cel de pe înlocuindu-l în romi”. Generalizarea, începând din1990, teloaie, și„diversiunea rebotezării țiganilor ternă și externă, este, conform lui A. Amiti influențat și influențeazăviața politică in ral, cu careral, cu mândresc, eucred eise că nu străin lor. Obiceiurile, cultura lor în gene identitate –dințigani au devenit romi, ceva țigani, etnici careși pe s-au pomenit fără necorespondențe grave. Eu i-ași compătimi în cauză nu este legitimă deloc șiproduce prezent. termenilor Clar este înlocuirea că șiîncareîn urmă află șiîn șiactivează se geografic,care în el a cu milenii apărut latine apoporului român șia specificului [12, pp. 319-320]șicontestarea originii ce privește existența războiului axiologic de drept AlexandruAmititeloaie înceea no-pontic [12,pp. 319-323]. înspațiulsale geograficcarpato-danubia porului român, a întâietății și continuității teloaie, decontestarea originii latine apo grave șiacestea. Este vorba, afirmă Amiti țintește dincolo de aceste aspecte, desigur confuzie,tă este deconstatat diversiunea că felul deinsulte șiofense, generate deaceas toresc înstrăinătate, care sunt supuși tot la români, deosebit înmod acelor care călă de „român”. Pe lângă dezonorarea etnicilor denumirea majoritare, etniei cea respectiv tidian, provocând oconfuzie inevitabilă cu ajuns înspațiul public, precum șiîncel co centuează A. Amititeloaie, acest cuvânt a care faceparte. întâmplăfață cese deceea neamul cu din șiaaceluicum public ignorant șinepăsător O manipulare care crasă, distructivă a Nu aș fi atâtcategoric de ca profesorul Fără existe să vreoștiințifică, bază ac ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 s-a schimbat odată cu schimbarea numelui. luați de către „extratereștri” și supuși expe- Talentatul artist Nicolae Botgros din Repu- rimentelor ce aveau loc în aceste OZN-uri. blica Moldova, spre exemplu, rămâne tot Au oare o anumită bază speculațiile cu atât de stimat, venerat și iubit, independent aceste obiecte? Un răspuns ferm știința de de faptul că este țigan sau, cum se spune „li- astăzi nu-l poate da încă. terar” acum – rom. Acele obiceiuri sau apu- Manipularea în sfera militară există cături negative (hoția, înșelătoria, cerșitul practic din antichitate și va exista până atunci etc.) nu au dispărut odată cu schimbarea când războiul, ca formă de soluționare a termenului de „țigan” cu cel de „rom”. Te- problemelor sociale, va dispărea. Este posi- merile juristului român despre „războiul bil acest lucru? Să sperăm că da. axiologic” au un anumit suport în faptul că O formă actuală, contemporană a răz- nu numai țiganii din România, dar și din boiului o prezintă războiul hibrid. În opi- alte țări europene au început a fi numiți nia specialiștilor occidentali în securitate, „romi”. Așa cum în unele limbi romul și ro- consideră generalul Victor Strîmbeanu, mânul sună aproape la fel, de aici și insulta războiul hibrid constă într-o gamă largă adusă românilor cărora nu le este rușine de de acțiuni (ambigue) ce se încadrează în identitatea lor, pe care ei nu vor să o împar- patru mari categorii (așa-numita paradig- tă cu un popor nomad cândva, cu origini mă „DIME”): diplomatic, informațional, indiene. militar, economic. O sintagmă mai corectă „Sărmanii” țigani, de ei se „ferește” și și completă ar fi, consideră V. Strîmbeanu, țara lor de baștină – India. Acest lucru s-a cea ce include obligatoriu, înaintea celor pa- văzut în a doua jumătate a secolului al tru categorii, componenta politică. Aceasta XX-lea, când un savant scandinav, suedez, este cea care determină scopurile, anvergu- dacă nu mă înșel, în bază lingvistică, a de- ra, amplitudinea și intensitatea războiului monstrat că țiganii sunt originari din In- hibrid. „PDIME” este forma completă a dia. Reprezentanții Indiei negau acest lu- complexului de acțiuni politice, diploma- cru. Țiganii în masă trebuie să-și schimbe tice, informaționale, militare și economice comportamentul lor arhaic, pentru a cuceri pe care le vedem astăzi în plină desfășurare stima altor popoare și nu numele. Țiganul, împotriva Ucrainei, fără ca Rusia să poată fi cum nu l-ai numi, tot țigan rămâne. acuzată explicit de agresiune, deși concluzi- Speculații, deci și manipulări, provoacă ile sunt mai mult decât evidente. Forțele se- și dezastrele naturale, fenomenele neeluci- paratiste din estul Ucrainei, accentuează în date până la capăt, dar și cele practic ne- continuare V. Strîmbeanu, au fost instigate, cunoscute. Printre acestea se evidențiază organizate, înzestrate, sprijinite logistic și cel fenomenele cosmice cu potențial de risc, mai probabil, și operațional direct cu trupe cum ar fi cometele, asteroizii [13], dar și de către o entitate „necunoscută” ori au rea- așa-zisele găuri negre. Totuși, acestea nu lizat toate acestea singure, au „găsit” armele pot concura cu speculațiile și manipulări- undeva și au pornit la război [14, p. 75]. le ce țin de așa-zisele OZN – obiecte zbu- Războiul hibrid, afirmă același autor, rătoare neidentificate. Unii oameni „le-au este preponderent ofensiv, pornind de la văzut”, alții nu cred că acestea există ca însuși sensul și scopul acestuia de a-și atin- produs al civilizațiilor extraterestre. Multe ge obiectivele prin folosirea unor metode dintre aceste OZN-uri au fost și poate că și acțiuni camuflate, disimulate, ambigue, \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ sunt construcții tehnice fie că americane, pentru a evita acuzația de agresiune. Răz- fie ruse. Există „martori” care, cică, au fost boiul hibrid este prin definiție ilegitim și 61 62

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista trebuie fie neapărat să verbală. Mesajele nanciar implicit. Comunicarea dată nu capabilităților defensive, suportul cu fi convinși asupra necesității șidezvoltării zionali care, conform generalului, trebuie propria populație și factorii politici deci comunicării strategice este îndreptată spre curajate, contracarate. internă Direcția a acestuia trebuie anticipate, prevenite, des îndreptată exclusiv spre adversar. Acțiunile puțin denivel strategic. STRATCOM este adecvate politico-militare, efecte cel cu samblul mesajelor transmise eșaloane dela afirmă gică, V. Strîmbeanu, constă în an Communication).gic Comunicarea strate nicare strategică sau STRATCOM (Strate maiși speculații reduse sau mai înguste. rândul ei, își găsește expresia înmanipulări iul hibrid este omanipulare majoră care, la [14, p.ilegal 76]. Am putea afirmacă războ acestea își dinurmă doresc o mass-media senzație, inclusiv din armată), în timp ce (vânătoarealocale decorupți, povești de pria clasăpolitică șiautoritățile centrale și publicul dorește agresivă omedia pro cu mass-media trebuie înconsiderare ia să că în slujba oamenilor. Gestionarea relației cu și forțeleși media, că pentru armate sunt actor „neutru” șiînniciun „adversar”, caz zută și tratată „amic” ca mai decâtdegrabă corectă, promptă. Mass-media trebuie vă înlimiteledeschisă cerințelor desecuritate, totul considerăcu specială, V. Stîrmbeanu, Relația mass-media cu trebuie fieuna să este necesară „alianța” mass-media. cu ie câștigat suportul public. Pentru aceasta influențapoliticul îninteriorul trebuțării demonstrații deforță [14,p. 77]. exerciții șiaplicații, sau detrupe dislocări complexe, măsuri de asigurare, adaptare, presă, deimagini, unset până activități la osimplăla declarație, uncomunicat de pot îmbrăca omultitudine deforme, de Mass-media și armata.Mass-media Manipularea comu șideașa-zisa ține

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate Pentru a

și

A părare ------

efective sau chiar completamente neefecti boi) [14,p. 81-82]. împreună acestea (corespondent cu derăz sprijinul comandanților care disloce se să trebuie formate în demedia echipe speciale operații, atenționează generalul încauză, înteatre dislocării iar aceștia, încazul cu de mai aproape gestioneze șisă corect relația formatorii țină să deopinie cât și media eșaloanele reprezentative trebuie orientați favorabilă. Comandanții militari toate dela media sau,media mai corect, estestructive șitrebuie fie să presa, mass- principal depropagare aacestor ideicon armată, militari șimass-media. Vectorul când cugetăm despre interacțiunile dintre nu, expusă denoi mai sus, este preferabilă de cepoziția generalului Victor Strîmbea nipularea aopiniei distructivă publice. Iată șinutea adevărului sunt interesați înma trebuiealiații fie să celoracare suntpar de opiniei publice. cauză Din această aceștia mai șirezultativi iscusiți manipulatori ai și mass-media in corpore, cred eu, sunt cei ve, fără mass-media. decele ale Jurnaliștii trecut și viitor NițuCostinel în lucrarea despre înștiințe mascare doctorul scrie istoric înaspect Detaliat, șicontemporan, câttă, propria și pentru populație pașnică. necesar desecuritate atât ceicelup pentru a-șiasigura sau pentru sari crește nivelul re sau unul război cu sau mai mulți adver tuturor celora află înconflicte cese milita carea defapt este omanipulare necesară turor armatelor moderne” [15, p. 5].Mas științificăpermanentă, aflată în atenția tu constituiemascării decercetare odirecție organizăriitica șipregătirii îndomeniul Nițu, Costinel rului afirmă„Problemacă Chețe, în Profesorul universitar, doctor Emil-Victor iscusința militarăși înarta, demascare. pularea în sfera militară mai se manifestă Manipulările guvernanților ar fi puțin Cuvânt-înainte [15]. crossmedia la lucrarea la docto Mascarea între între Mascarea . Mani ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Domeniul militar, ca și toate celelalte CONCLUZII menționate de noi, nu este, după cum am văzut, „neutru”, indiferent de manipulare, Manipularea poate fi constructivă și di- fie aceasta manipulare constructivă sau structivă. În funcție de sfera sau domeniul negativă. În privința ambelor noi ne-am manifestării dezirabile, pot fi și manipulări creat o proprie opinie și le-am dat propriile distructive. definiții. Manipularea poate fi dezirabilă, Manipularea este inerentă omului din chiar și cea distructivă și nu numai cea con- toate timpurile. Reprezintă prin sine un structivă? Depinde de domeniu sau sfera de fenomen uman și social. Rudimentar, ceva manifestare a acestora. Ambele sunt dezira- asemănător cu ea, găsim și în lumea natu- bile în sfera militară, or militarii trebuie să rală, unde aceasta poate fi o formă de mai fie la curent nu numai cu manipulările con- bună acomodare la condițiile mediului structive, dar și cu cele distructive. Pentru natural, în primul rând. Posibilitatea de ce? Pentru a le putea combate și pentru a le dispariție a manipulărilor distructive sau folosi în interesul populației și al propriilor negative depinde de gradul de avansare, forțe armate. Ambele sunt necesare filoso- pe calea umanismului și a democrației, a fiei și artei, parțial și în domeniul ocrotirii omului și a societății umane. sănătății și al medicinei, ca și în alte sfere. Cele expuse mai sus se încadrea- Toate cele afirmate mai sus se înscriu în ză pe deplin în noua filosofie – ecosofia limitele ecosofiei sau înțelepciunii ecologi- sau înțelepciunea ecologică, ca filosofie a ce ca filosofie a supraviețuirii și securității supraviețuirii, securității și dezvoltării du- omului, a societății și a naturii terestre [16], rabile a omului, societății și a mediului am- deci a noii filosofii contemporane. biant terestru.

REFRINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. DEX. Editura Univers Enciclopedic, Academia Română, București, 2009, 1230 p. 2. Breban Vasile. Dicționar general al limbii române. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, 1156 p. 3. Popescu Leontin. Suferința între practica medicală și actul moral // Sănătatea, Medicina și Bioetica în societatea contemporană: Studii inter și pluridisciplinare. Materialele Conferinței Științifice Internaționale. 16-17 noiembrie 2018. Centrul Editorial-Poligrafic Medicina. Chișinău, 2018, pp. 27-37. 4. Țîrdea Teodor N. Fenomenul „gender” în vizorul bioeticii sociale: analiză teoretico-metodo- logică. // Sănătatea, Medicina și Bioetica în societatea contemporană: studii inter și pluridiscipli- nare. Materialele Conferinței Științifice Internaționale. 16-17 noiembrie 2018. Centrul Editorial- Poligrafic Medicina. Chișinău, 2018, p. 8-16. 5. Федотова В.Г. Федотова Н.Н. Возраст.// Вопросы философии, №12, Москва, 2016, с. 42-52. 6. Cioculescu Șerban Filip. De la neîncredere și teamă la cooperare și parteneriat. România și Ucraina după Euromaidan și anexarea Crimeii de către Rusia. // Monitor Strategic. Revistă de studii de securitate și apărare, №1-2, București, 2015, p. 16-28. 7. Глисон Грегори. Ревизионистское вмешательство Москвы на Украине разрушило сложившийся мировой порядок.// Securitate prin cooperare. Revista Asociației „George C. Marshall” din Republica Moldova, №9, Chișinău, 2015, p. 9-19. 8. Țîbrigan Nicolae. Un an de la anexarea Crimeii. Justificările și argumentele Kremlinului // \ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ Securitate prin cooperare. Revista Asociației „George C. Marshall” din Republica Moldova, №9, 63 Chișinău, 2015, p. 32-40. 64

\ SECURITATE ȘI GEOPOLITICĂ R evista „Carol 1”, București, 2013,p. 186. versitară, București, 2008,p.149. Iași, 2018,p. 390. grafie. Academia Militară a Forțelor„Alexandru cel ArmateBun”. Chișinău, 2016, p. 263. „George C.Marshall” dinRepublica Moldova, №9,Chișinău, 2015,p. 53-57. ne. //Monitor strategic. destudii Revistă desecuritate șiapărare №1-2,București, 2015,p. 87-94. anexăriiîn urma decătre aCrimeii ilegale Rusia afaceri exter pentru (2015/2036(INI))Comisia 16. 15. 14. 13. 12. 11. 10. 9.

M Parlamentul European. referitor Raport situația la militară strategică dinbazinul Mării Negre Sîrbu Ion. Nouasecuritatea.RevistaMilitară // filosofie și Chișinău, №1(19), 2018, p.52-61. Nițu Mascarea Costinel. între trecut șiviitor. Editura Universității Naționale deApărare Strîmbeanu Victor. Strategie viitorul pentru României. Editura Militară, București 2015,p. 239. Roceanu Ion (coordonator). Dezastrele naturale șiefectele asupra populației. Editura Uni Amititeloaie Alexandru. Studii nonconformiste de drept constituțional. Editura Denaster, Svetlana.Cebotari Interesele geopolitice Federației ale Ruse în spațiul est-european. Mono Andrei Roata morții înUcraina.// Covrig. prin cooperare. Securitatea Asociației Revista ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare - - - Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

EVOLUȚIA BUGETELOR MILITARE ALE STATELOR UNIUNII EUROPENE DIN ULTIMII ANI

Veaceslav BÂRDAN1

MILITARY BUDGETS EVOLUTION OF THE EUROPEAN UNION’S STATES IN THE LAST YEARS The policies and concrete stimulation measures of European Union’s common activities in the field of security and defence are examined in this paper, as well as the financial coverage of these common actions. Also, the way of the defence-related national budgets adjustment was analysed, especially after the year 2014. A set of the instruments are exposed in this work regarding the cooperation between the EU and NATO. Certain ideas concerning the creation of a common army of the EU member states are also presented. Keywords: security, defence, military budgets, military cooperation, unique army.

Scurt istoric. În 1950 prim-ministrul Scopul planului era integrarea trupelor francez René Pleven, ca răspuns la cererea germane într-o armată europeană, subordo- SUA de reînarmare a Germaniei Federale nată unui minister de apărare european, fără cu scopul de a întări apărarea Europei de să fie necesară o aderare a Germaniei Fede- Vest împotriva unui eventual atac sovietic, rale la NATO. Prin aceasta se evita și crearea a propus crearea Comunității Europene unui minister de apărare german. Germania pentru Apărare (CEA). Planul Pleven, care era vizibil discriminată, nefiindu-i permisă stătea la baza înființării CEA, prevedea cre- existența unor unități militare mari sub co- area unei armate europene unice. mandă germană, fiind astfel un partener cu Planul Pleven s-a născut având la bază 2 drepturi limitate. SUA, Marea Britanie și Italia ideea lansată de Winston Churchill și vedeau în acest plan o manevră a francezilor inițiativa lui Jean Monnet3. Pe 24 octom- de a întârzia reînarmarea Germaniei și îl con- brie 1950 a fost făcut public în fața Adună- siderau ineficient din punct de vedere militar. rii Naționale Franceze. Principalele puncte ale planului erau: Planul a fost subiect de negociere în- • crearea unei armate europene; cepând cu anul 1950 până în 1952 și a • ministerul de apărare european avea rolul condus la semnarea Tratatului de creare a de a pune în aplicare directivele date de un Comunității Europene a Apărării. În spa- concil alcătuit din miniștrii țărilor membre; tele acestui proiect stătea și speranța într-o • integrarea trupelor germane în arma- uniune politică a Europei. Pe parcursul ta europeană avea să aibă loc după princi- negocierilor, poziția Germaniei în cadrul piul cea mai mică unitate posibilă; armatei europene se îmbunătățise conside- • țările membre pot să păstreze puterea rabil și ca urmare forma finală a planului de decizie asupra trupelor pe care nu le nu mai corespundea cu planul propus de introduc în armata europeană. Pleven, implicit de Franța în 1950.

1 Veaceslav BÂRDAN, Universitatea Tehnică a Moldovei, Departamentul Teorie Economică și Marketing. 2 Sir Winston Leonard Spencer-Churchill (1874–1965) – om politic britanic, prim-ministrul Marii Britanii în perio- ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ȘTIINȚA MILITARĂ adele 1940–1945 şi 1951–1955. A fost membru al parlamentului din 1900; ministru în diferite guverne între 1908–1929; \ lord al amiralității între 1911–1915. 65 3 Jean Omer Marie Gabriel Monnet (1888–1979) este considerat arhitectul Uniunii Europene, primul preşedinte al CECO. 66

\ ȘTIINȚA MILITARĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATEA R evista membre, UEare dejucat unrol crucial, turor cetățenilor află în se mâinile statelor menite îmbunătățească să tu securitatea multedacă dintre pârghiile de acțiune nonimă întregii securitatea cu UE.Chiar unuiSecuritatea stat membru adevenit si interiorul, cât șiînafara frontierelor UE. reprezintă provocări semnificative atât în tatea Europei șinoile forme deterorism tate și apărare. europeni.deri armată comună și-ar cum fidorit mulți li respingereaceastă UEnu și-amai creat o și tratarea partener ca egal. Germaniei Prin cizie militară unei autorități supranaționale ficarea transmiterea prin drepturilor de Naționale în fost retras ordinea depe deziaAdunării mania cheltuielile militare au crescut 2,6%,iar cu 29 aprilie nivel 2019,la în2018, global, Stockholmla (SIPRI), dat publicității pe lui Internațional deCercetare aPăcii de atât înspațiulcât fizic, [1]. șiîncelvirtual face față amenințărilor existente șiviitoare, unei politici de apărare comune a pentru aplicare aStrategiei șiînelaborarea globale l-ar putea juca, printre altele, înpunerea în securitate șijustiție șicare este rolul care pe privește construirea spațiului delibertate, ce asusținepentru UEînceea acțiunile rolul care pe l-ar putea juca bugetul UE Statele membre trebuie care decidă să este instabilității sporite învecinătatea UE. ce priveșteîn ceea soluționarea problemei sprijinului acordat decătre agenți, cât și unor rețele deinformații solide, sporirea trolului frontierele la externe, consolidarea atât ceprivește înceea îmbunătățirea con dolari, înschimb, Canadaacheltuit aproape cu 11%mai puţin apărare pentru în2018. 4

Statele Unite, înanul 2018,şi-au majorat bugetul militar faţă deanul precedent 4,6%,cheltuind cu 649miliarde de Potrivit Potrivit Cooperarea UEînmaterie securi de Cooperarea Proiectul afost ratificat în

M , ilitară Luxemburg ultimului raport august .

S Instabilitatea dinvecină tudii

și 1954

Olanda de , justificând nerati

S ecuritate al Institutu al . În Belgia Franța ,

și Ger

A a părare ------nul zintă 60%dinbugetul Washingto global. combinate, cheltuielile lor militare repre na, Arabia Saudită, India, Franța șiRusia – rare sunt: Statele Unite Americii, ale Chi cele mai cu țările mari bugete apă pentru de respectarea angajamentului dealocare tele dinUE,s-au majorat şis-au apropiat cheltuielile deapărare sta în2018,pentru dinclasamentul7 locuri realizat deSIPRI. decâttă totalul statelor următoarele de pe tar nivel55mild. euro, la cu global fiind având cel mai șaselea mare al buget mili Rusia le-a redus 3,5%între cu 2017și2018, 18%, Polonia aproape cu 9%,întimp ce mărit cheltuielile militare circa în 2018 cu garia, România, Letonia șiLituania ‒ și-au Creșteri similare s-au înregistrat înBul 21%,ajungândcu 4,75mild. euro. la PIB, întimp ceItalia adepă şi-au menţinut bugetele militare sub 1%din cele 3,39%alocate deSUA. şiSpania Belgia state dinNATO acest la capitol, mult sub mare economie din UE, printre ultimele Acesta mai cea ţara cu Germania, plasează nemulțumirea mai multor aliați dinNATO. din PIB a rămas nivelul la de 1,23%, spre tit circa 1,5mild. euro înplus, procentul ainvesşi în2018Germania 1,7% [4].De au crescut 12%,înEuropa cu deVest ‒cu anul trecut. şi Marea Britanie au atins pragul de 2% Estonia, Grecia, Polonia, Letonia, Lituania tiv 20%în2018comparativ 2017,doar cu şiOlandeiBaltice au crescut aproxima cu mai ridicat dinultimii cinci ani. înregistrând unprocent mediu de1,5%, cel a 2% dinPIB apărare pentru în fiecare an, Conform raportului publicat deNATO, Ucraina și-amărit cheltuielile militare În Europa cheltuielile Centrală, militare În timp cecheltuielile Bulgariei, Ţărilor 4 investeş te sume mai mari arma pentru şit puţin cu 1%. ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 depășite de Franța ‒ cu 57,2 mild. euro. 2009‒2013) le-au înregistrat Franța (+43%) Alte țări care și-au mărit, în procente, bu- și Germania (+13%). getele militare în ultimul an sunt Armenia Cea mai puternică armată a Uniunii (33%), Bosnia și Herțegovina (26%) și Ka- Europene, în anul 2019, conform indice- zahstanul (16%). lui Power Index5, o are Franța, cu o valoare Totodată, ținem să menționăm că cele a indicelui de 0,1584, Franța fiind între- mai spectaculoase creșteri ale volumelor cută de așa state ca: SUA (0,0615), Rusia de export de armament (2014‒2018 față de (0,0639), China (0,0673) și India (0,1065).

Fig. 1. Cheltuielile totale ale guvernelor statelor UE pentru apărare în anul 2017

Sursă: Eurostat În total, statele din NATO au cheltuit destinate apărării, având în vedere tentati- pentru apărare în 2018 aproape 1 000 de vele de des curajare a Rusiei şi cea mai mare miliarde de dolari, aproape 70% reprezen- modernizare de echipamente întreprinsă tând cheltuielile SUA, deşi nu toate acestea de Alianţă în ultimele decenii. sunt destinate apărării aliaţilor europeni. Potrivit Alianţei, între 2016 şi 2020, sta- Secretarul general al NATO, Jens Stol- tele NATO din Europa, inclusiv Turcia, şi tenberg a declarat că este în curs o modi- Canada vor realiza o creştere cumulată a ficare semnificativă în privinţa bugetelor cheltuielilor de apărare de 100 mild. euro. ȘTIINȚA MILITARĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ȘTIINȚA MILITARĂ 5

Ratingul Glogal Firepower include peste 55 de diverși indicatori. În afară de numărul de militari, numărul de tancuri, \ nave, avioane și alte tipuri de tehnică militară, mai ține cont de nivelul de finanțare a sferei militare, infrastructura de transport a țării, accesul la produsele petroliere și alți factori care pot influența capacitatea de luptă a armatei. Această 67 evaluare nu ține cont de armele nucleare. Din 2019, în acest top, din 137 state face parte și Republica Moldova. 68

\ ȘTIINȚA MILITARĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATEA R evista dova sunt printre cele mai micidinîntreaga etc.personal din buget, cap pe delocuitor, ounitate la de în valori absolute, cât procent șica dinPIB, cele vecine sau comparabile mărime, ca atât cel mai micîncomparație neutre, țările cu printre cele mai micidinlume, regiune, și bugetul militar Republicii al Moldova este 1,465mild. lei.la Astfel, putem constata că 1,3 mild. leişicătre ajungă să 2025urmează mild. lei, 2023–1,150mild. lei, în2024– către 2021–895mil. lei, în2022–1,015 corespunzător:că, în2020–790mil. lei, următori aceste creas sume să urmează 2018, ajungând 736mil. lei. la Pentru anii acrescut 102mil. lei faţării în2019cu de mil. dolari. Bugetul Ministerului Apără au crescut circa cu 13%șiau trecut de34 în Republica Moldova cheltuielile militare an consecutiv încare s-aînregistrat această lul de1822mild. dolari. Afost doilea al întreaga lume au crescutnive 2,6%,la cu Rusia. Anul trecut, cheltuielile militare în România şide50ori mai micidecât în mai de30 ori în Georgia, în micica ‒ca Moldova sunt dedoar 8dolari, de10ori de locuitor, militare alocaţiile Republicii ale mai multalocă cap pe de2-3%.Calculate deceniu. Asta întimp cestatele dinregiune 0,3-0,5% dinPIB demai deja mult deun apărarepentru rămâne constant a în jurul altfel, bugetul alocat deRepublica Moldova care fel la au făcut partedinfosta URSS.De comparabilețări teritoriu ca șipopulație și 18 ori mai puțin comparativ Armenia, cu aproape 10ori mai puțin şide Georgia ca Republica Moldova a alocat anul trecut de aproape două ori mai mult apărare. pentru bugetloc militar. Până şi Kosovo de alocă excepţie făcând Islanda, care nu are de lume şi, practic, cele mai micidinEuropa, 6

În lumii, alte ale părți unele state considerabil depășesc deex.Oman cifră, (16%),Arabia această Saudită (11%)ș.a. Cheltuielile militare Republicii ale Mol SIPRIRaportul arată înanul că 2018

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare - - - - -

din PIB, 17007,3mil. ron. adică Mai mult, 2017, acestea au ajuns anul trecut 1,79% la de cele din2017.Concret, 1,81%în de la prag, chiar, ba procentual, au scăzut faţă le militare României ale nu au atins acest anevoioase achiziţii. la 2 ani nu s-areu până 2%dinPIB, la fapt care în angajat sporească să cheltuielile militare iar totalul este cel mai ridicat după 1988. tendinţă (în2017,creş voltarea politicii UEdesecuritate șiapărare. aplicare stabilește deurmat dez calea pentru șiapărareasecuritatea aprobat În decembrie 2016, Consiliul European a îndomeniul ş rării securităţii (puțin peste 20%)[6]. Marea Britanie (câte 23%),Italia șiSlovacia Bulgaria (30%),Franța (25%),Polonia și Luxemburg (câte 34%),Lituania (31%), normăde această s-au ținut România și de noi modele de armament. În anul 2017, toate cheltuielile apărare pentru achiziției standard începrivește a20%din alocarea tele membre NATO mai să aplice un nou (Marea Britanie) sta ca din2016,s-adecis alocate apărării, la până 4%dinPIB la măreascăsă cheltuielile securitate pentru Trump, a îndemnat statele membre NATO lie 2018),preş summitului NATO Bruxelles de la (11 iu în contextul încare anul trecut, întimpul 18 125mil. ron, 1,77%dinPIB. adică Asta acestpentru capitolalocată fiind suma de României rămân trendul pe descendent, ron, procentual, cheltuielile militare ale 2019, raportat PIB-ulde1022,5mild. la conform proiectului debuget anul pentru Măsuri concrete stimulare de acoope În afară decele 2%dinPIB cetrebuiesc În vecinilor cazul noştri, România s-a planul depunere înaplicare privind edintele american, Donald şit dincauza procedurilor 6 . summitul dinWales . Planul depunere în terea afost de1,1%), În 2018 , cheltuieli i apărării. i apărării. ultimii - - - - -

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Pe baza Strategiei globale a UE, pla- niul tehnologiilor cu dublă utilizare. Prin nul de punere în aplicare se axează pe trei acest program, începând cu 2014, Uniunea priorități strategice: Europeană atrage colaboratori din 131 de • răspunsul la conflictele și crizele ex- țări din întreaga lume și a finanțat 13 000 terne; de proiecte de înaltă calitate, alocând peste • consolidarea capacităților partene- 74,8 mlrd. euro. rilor; Atunci când statele membre decid îm- • protecția UE și a cetățenilor acesteia. preună să-şi unească eforturile, de exemplu Printre măsurile concrete care vizează împreună să cumpere elicoptere en gross îndeplinirea acestor obiective se numără: pentru a reduce cheltuielile, Comisia le • lansarea unui proces anual coordo- poate acorda, la cerere, sprijin prin oferirea nat de revizuire privind apărarea (CARD) de soluții practice, ajutându-le să semneze pentru consolidarea cooperării în dome- acorduri cât mai avantajoase prin reducerea niul apărării între statele membre; costurilor financiare cu furnizarea, oferirea • stabilirea unei cooperări structurate diferitor instrumente, cum ar fi mostre pen- permanente (PESCO) pentru a consolida tru acorduri-cadru și termeni, consultanță cooperarea în domeniul apărării între sta- privind structurile de proprietate. tele membre care doresc să meargă mai de- Conform fişei de informare a Fondului parte în această cooperare; European de Apărare pentru activităţile de • instituirea unei capabilități militare cercetare, care sunt finanţate complet şi di- de planificare și conducere (MPCC) pen- rect de către UE, până în anul 2020 se ofe- tru îmbunătățirea structurilor de gestiona- ră anual 90 mil. euro, iar după 2020 – câte re a crizelor; 500 mil. euro. Petru activităţile de dezvol- • consolidarea setului de instrumente tare, finanţate în proporţie de cel puţin 80% de răspuns rapid al UE, inclusiv a grupuri- de bugetele statelor membre, până în anul lor tactice de luptă ale UE și a capabilităților 2020 se cheltuie anual 2 mild. euro, iar după civile [2]. 2020 – se vor cheltui câte 4 mild. euro anu- Începând cu anul 2017, UE oferă pentru al. Cofinanţarea din partea UE, adică până prima dată granturi pentru cercetarea de la 20%, până în anul 2020, sumele anua- colaborare în domeniul apărării inovatoa- le alocate reprezintă 500 de mil. euro, iar re tehnologii și produse, finanțate integral după 2020 ele vor ajunge la câte 1 mild. de și direct din bugetul UE. Fondul creează euro pe an. stimulente pentru ca statele membre să co- Cooperarea UE‒NATO. Cooperarea opereze în vederea dezvoltării în comun a dintre UE și NATO a fost instituită în urmă prototipurilor prin cofinanțare din partea cu peste 15 ani. Aceasta a dus la dezvoltarea bugetului UE pentru a mobiliza finanțarea unei game largi de instrumente care oferă o națională. Proiectele finanțate în faza de securitate sporită cetățenilor din Europa și cercetare și în faza de dezvoltare nu trebuie nu numai. neapărat să coincidă. La 10 iulie 2018, UE și NATO au semnat Programul de cercetare în domeniul o nouă declarație comună. Aceasta stabi- securității Orizont 2020 oferă posibilități lește o viziune comună a felului în care UE

considerabile pentru dezvoltarea capacită- și NATO vor acționa împreună împotriva ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ȘTIINȚA MILITARĂ

ților în această privință. Statele membre amenințărilor comune la adresa securității. \ și Comisia sprijină misiunile de cercetare, Cooperarea dintre UE și NATO se va inclusiv dezvoltarea tehnologică în dome- concentra asupra unor domenii precum: 69 70

\ ȘTIINȚA MILITARĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATEA R evista tiunile maritime; în consolidarea dintre cooperării UEșiNATO 2016. Aceasta are dinurmă drept obiectiv declarației comune precedente din iulie transatlantică. consolidează securității șial securitatea rii tensificare îndomeniul acooperării apără faptul că fi mobilizat sub egida NATOsau UE[6]. mentului European. Astăzi Eurocorps poate reconcilierii dedupă Parla război al șisediu fiind stabilitla Strasbourg – oraș simbolal adevenitpean) orealitate, general cartierul Europa”. În 1992,Eurocorps Euro (Corpul multinațional, pentru „forță care fieo să unuitur ideea corp dearmată european meniul forțelor armate. Astfel, a prins con MondialRăzboi afost cooperarea îndo franco-germane dedupă Doilea cel de-al europene. concrete îndomenii precum: NATO au aprobat noi propuneri de acțiuni neri, iar îndecembrie 2017,Consiliul și aprobat au șapte domenii strategice Drept urmare apriorităților prieteniei Perspectivele creării unei armate unice • • • În decembrie 2016,Consiliul șiNATO • • • • • • • obiectivele pe Declarația bazează se Noua declarație comună evidențiază • • • • •

M mobilitatea militară [2]. femeile, șisecuritatea; pacea combaterea terorismului; consolidarea capacităților. exercițiile coordonate; industria șicercetarea; capabilitățile deapărare; cibernetică; securitatea cooperarea operațională, inclusiv ches- amenințările hibride; femeile șisecuritatea. combaterea terorismului; amenințările hibride; cibernetică; securitatea mobilitatea militară; ilitară eforturile recente UE ale un set comunun set de42propu .

S tudii

de

S , șianume: ecuritate de in

și

A părare ------

situaţii decriză. declan dela de60zile interval terestre,trupe capabile într-un intervină să deintervenţieo trupă 60000demilitari, cu un număr limitat militar depersonal [6]. Polonia,tria, Turcia, Grecia) contribuie cu militară. Alțiinfrastructura membri (Aus Luxemburg), care asigură comandanții și (Franța,cadru și Spania, Germania, Belgia mondial. Consiliul aidentificatpen acțiuni roluljoacă de furnizor de securitate nivel la important prin intermediul UE își căruia le. PSAC reprezintă civilă uninstrument securitate șiapărare comune (PSAC) civi concluzii privind consolidarea politicii de carepunerile pe lepublică astăzi. ei i s-a acordat mandatul de a prezenta pro decembrie 2017, iar 2016șimartie Comisi reuniunilordrul Consiliului European din Inițiativa afost salutată UEînca deliderii industrială competitivăbază șiinovatoare. tatea cetățenilor europeni stimuleze șisă o de apărare comune, consolideze să securi bre aresurselor destinate unei capacități lizarea mai eficientăcătre de statele mem acest fond șialte sprijine acțiunipot să uti meniul apărării, specificândcare în modul zentat Planul deacțiune european îndo săucursul privind starea Uniunii din2016. crearea unui fond european deapărare îndis ritățile Președintele sale. Juncker aanunțat cetățenilor europeni facepartedintre prio- Claude Juncker, aafirmatsecuritatea că 2014, președintele ComisieiEuropene, Jean Orientul Mijlociu. uni/operații militare în Europa, și Africa de desfășurare 10 misiuni civile și 6 misi re comune (PSAC). În prezent sunt încurs politicii desecuritate șiapărauni încadrul Din 2003,UEalansat peste 30demisi nivelulLa Uniunii Europene, există deja Eurocorps este format din cinci națiuni La 28 mai 2018,ConsiliulLa aadoptat 30 noiembrieLa a pre 2016, Comisia În orientările politice, sale îniunie ş area unei ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 tru a spori eficiența PSAC civile la fața lo- utilă și afectează capacitatea de desfășurare cului. De asemenea, a identificat modalități a forțelor de apărare. În UE există 178 de prin care misiunile civile ar putea contribui sisteme diferite de arme, în comparație cu la abordarea provocărilor în materie de se- 30 în SUA. Există 17 tipuri diferite de tan- curitate. curi de luptă în UE și doar unul din SUA. În În iunie 2018, miniştrii apărării din ceea ce privește anumite programe pentru Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, elicoptere, în Europa există mai mulți pro- Danemarca, Olanda, Estonia, Spania şi Por- ducători de elicoptere decât guverne care să tugalia au semnat, la Luxemburg, o scrisoa- le poată cumpăra. re de intenţie privind crearea forţei militare În cadrul UE, din cauza suprapuneri- europene ce va avea rolul mobilizării rapide lor, a capacităţilor depăşite şi a barierelor în pentru gestionarea crizelor în întreaga lume. cazul achiziţiilor militare, se irosesc anual Există argumente economice solide peste 26,4 mild. euro. UE ar putea economi- pentru o mai bună cooperare între țările si 500 de mil. euro dacă ar exista un sistem UE în privința cheltuielilor pentru apăra- colectiv de certificare a muniţiilor, iar dacă re. Se estimează că lipsa cooperării dintre s-ar folosi în comun vehicule de infanterie, statele membre în domeniul apărării și al UE ar putea economisi 600 de mil. euro [3]. securității costă anual între 25 și 100 de Este evident că în acest articol n-a fost mild. euro. 80% din procedurile de achiziții posibil de cuprins și de analizat încă mul- publice și peste 90% din activitățile de cer- te aspecte ce țin de domeniul apărării și, în cetare și tehnologie sunt gestionate la nivel special, finanțarea acestui domeniu impor- național. S-ar putea economisi până la 30% tant într-o perioadă plină de provocări la din cheltuielile de apărare în fiecare an prin scară globală. Tema finanțării cât mai efici- punerea în comun a achizițiilor publice. ente a armatei rămâne a fi deschisă pentru Abordarea fragmentată în domeniul apă- multe state ale lumii și urmează a fi subiec- rării duce, de asemenea, la suprapunerea in- tul multor cercetări în domeniu.

BIBLIOGRAFIE:

1. Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE, Bruxelles 28.06.2017,https:// eur-lex.europa.eu/ (accesat: 09.05.2019). 2. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/defence-security/ (accesat: 09.05.2019). 3. http://www.europarl.europa.eu/ (accesat: 09.05.2019). 4. Kersten Knipp, SIPRI: Bugete militare ridicate la nivel mondial, https://www.dw.com/ ro/sipri-bugete-militare-ridicate-la-nivel-mondial/a-43615585 (accesat: 09.05.2019). 5. Оборонные расходы стран - членов НАТО, https://tass.ru/info/5368737 (acce- sat: 28.05.2019). 6. http://www.europarl.europa.eu (accesat: 04.06.2019). ȘTIINȚA MILITARĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ȘTIINȚA MILITARĂ \

71 72

\ ȘTIINȚA MILITARĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATEA R evista acset capitolacset şiaconcordanţei acesteia cu notă istorică, starea legislaţiei naţionale la te înconflictele armate şicuprinde oscurtă analăză afenomenului persoanelor dispăru Textul prezentat este oîncercare succintă de nuo singură victimă ar fiexistat niciodată. șicând ca omie‒așa, O mieșiuna devine law, aswelland tools. astheissuesofimplementation efficiency tion framework withthissenseanditsconcordance withthestipulations oftheinternational historical note, ofnational legislaIt contains thestate theshort conflicts.the armed ofart vin victime în conflicte victime vin interne care oamenii dispar interne. Indiferent decircumstanțele în părute înconflictele armate și tulburările nu au vești despre rudelor lor dis soarta protocoalele adiționale din1977. convențiipatru din 1949șila Geneva dela tul internațional umanitar, inclusiv cele la instrumentelor juridice referitoare drep la lelor noastre. Statul aaderat majoritatea la în concordanță spiritul cu șicerinţele zi legislativcadru care, înliniigenerale, este democratic. Republica Moldova a creat un plan poate ficonsideratăca stat dedrept și o țară care pune acest principiu prim pe omuluibertăților este un imperativ. Doar strumentarilui deimplementare şirealizare. nal, precum şisporirea randamentului in prevederile normelor dreptului internaţio Absolvenților din Moldova aCentrului Marshall. 1

Andrei COVRIG, colonel (r), fost adjunct șef al şefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale, președintele Asociației Sute demiifamilii dinîntreaga lume Protecția eficientă adrepturilor șili- Istoria rotunjeş Keywords: This represents text attempt abrief to analyse thephenomenonofpersonsdisappeared in

M ARMATE: UNELE ASPECTE PRACTICO-LEGALE ilitară PERSOANELE DISPĂRUTE ÎN CONFLICTELE disappeared persons, identification, armed conflicts, international law. .

S tudii PERSONS DISAPPEAREDIN THE ARMEDCONFLICTS: te numărul devictime. ‒ în războaie sau înrăzboaie de

de

S ecuritate SOME PRACTIC-LEGAL ASPECTS ‒ , rudele au, rudele

și

A părare ------

de oameni dinîntreaga lume, îndecembrie 2003.„Sute Geneva la demii organizată Roșii șiSemilunii Roșii Crucii Conferinței internaționale aXXVIII-a a unui mediator neutru șiindependent. în orice altă situație încare cer serviciile se în situații deviolențe şitulburări înțară sau tul armat internațional sau neinternațional, dibile, au fost raportate dispărute înconflic lor și(sau) care, unor înbaza informații cre aflăriicărora locul nu estecunoscut familii apropiaţilor. despredreptul adevărul cunoască soarta să ta multorta conaţionali dispariți în timpul relevantă Republica pentru Moldova. Soar violență”. multpersistă după termină situația cese de nerează mari suferințe care șifurie, adesea titudinea, care pe trebuie o suporte, să ge cei dragi, care acestora. este soarta Incer nesiguranței dureroase afle șisă unde sunt fiicele, fiiiși rudealte săvor pună capăt sau violență. Mamele, părinții, soții, soțiile, dispărute rezultat ca unui al conflict armat nimic despre membrilor soarta familiei în Declarațiată finală, Chestiunea persoanele dispărute cu este Fenomenul afost abordat încadrul Dispărute sunt considerate persoanele ‒ suferă, fără știe să

Andrei COVRIG ‒ se consta se ------1 Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 celui de-al Doilea Război Mondial, agresi- • înştiinţare despre spitalizare, luarea unii militare sovietice din anii 1979‒1989 în captivitate sau arestare; în Afghanistan și conflictului armat de la • transmiterea unei fișe poştale privind Nistru din 1992 este încă neclară. prizonieratul sau internarea; Dreptul internațional umanitar conține • punerea în aplicare a dreptului de prevederi care vizează limitarea consecin- corespondenţă; țelor conflictelor armate și prevenirea dispa- • faptul că autorităţile care au persoane riției de persoane, iar familiile au dreptul captive sunt obligate să dea răspuns. de a fi informate cu privire la soarta ru- În cazul în care persoana dispărută fără delor dispărute. Autoritățile sunt obliga- veste a murit, este mai dificil de a informa te să întreprindă măsuri pentru a preveni familia. Nu exista o obligație pentru partţi dispariția oamenilor și, dacă acest lucru de a fi identificat fiecare cadavru găsit. Ne- totuși se întâmplă, să ia toate măsurile co- cesară este colectarea de informații care vor respunzătoare pentru căutarea și întoarce- ajuta în stabilirea identității persoanelor rea acestora. decedate. Acest lucru ar include un acord Principiul de bază este expus în patru privind crearea echipelor de investigații. convenții de la Geneva din 1949 și proto- Dreptul umanitar nu prevede drepturile coalele adiționale la acestea din 1977, care familiei de a obține rămășițele celor dragi se referă la „dreptul familiilor de a fi in- pentru înmormântare sau identificare. Cu formate despre soarta rudelor”. Conform toate acestea, este necesar ca morții să fie acestor acte, fiecare parte la conflict este trataţi uman, înhumaţi, iar mormintele obligată să comunice despre dispariţia per- acestora marcate. Rudele trebuie să aibă soanelor. acces la locurile de înmormântare, iar ose- Persoanele dispărute fie sunt moarte, fie mintele pot fi returnate acestora printr-un sunt în viață. În cazul în care sunt ținute în acord între părțile interesate, de obicei, detenție de inamic, au dreptul la protecția după încheierea conflictului. oferită de dreptul internațional umanitar Măsurile de căutare și identificare a vic- acestor categorii de persoane din care fac timelor ar include: parte (civili, prizonieri, răniți și bolnavi). În • stabilirea clară a structurilor de co- plus, dreptul internațional umanitar con- mandă în forţele armate și grupările milita- tribuie ca cele mai multe dintre persoane re în scopul asigurării unui control eficient; să nu fie considerate ca dispărute fără veste. • asigurarea obținerii fără restricţii a În conflictului armat, când persoana actelor de identitate; este lipsită de legături poștale, telefonice și • înregistrarea tuturor persoanelor ex- deplasări private, relațiile de familie rebuite puse la risc; să fie recuperate. Aceast lucru este posibil • înregistrarea deceselor și eliberarea în cazul în care părțile în conflict respectă certificatelor respective; angajamentul de a promova schimbul de • adoptarea normelor administrative și informaţii și reîntregirea familiilor. prevederilor în conformitate cu standarde- Dacă o persoană este dispărută în le- le internaționale recunoscute referitor la gătură cu faptul că partea adversă o are arestare, reținere, detenţie şi prizonierat;

în captivitate sau este spitalizată, dreptul • asigurarea efectivului forțelor armate ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ȘTIINȚA MILITARĂ internațional umanitar prevede că acest cu jetoane distinctive; \ lucru trebuie să fie comunicat familiei • instituirea Agenţiei Centrale de Infor- prin: maţii (GIII, art. 123) pentru prizonierii de 73 74

\ ȘTIINȚA MILITARĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATEA R evista autorităților șidiferitor organizații. Măsu multe ori acestea au nevoie deajutorul juridice în familiile rudelor dispărute. De materiale,ciale financiare, psihologice și mășițele celor morți. private delibertate; ostilități, la participa inclusiv apersoanelor ror celor care nu sau participă a încetat de a cel puțin odată lună; pe forțelor armate (formațiuni) lor, șifamiliile întresaje scrise persoane, dincomponența 120și122;GIV,(G III,art. 136); art. Agenţia deCercetări; Centrală aprizonierilor.gine nume Din 1960, se ş oficială şialetransmite cale pe deori ţării misiunea informaţiirăzboi cu deacolecta tor numărul la pierderilor umane, inclusiv URSS au existat mai multe statistici referi armate șiaaltor organe destat. puterii legislative, ajudecătoriilor, forțelor unulşi locale, sau mai multe ministere, a referăse competența la autorităţilor central În de circumstanțe, funcție aceste măsuri realizarea angajamentelor internaționale. obligația deaefectua anumite măsuri în juridică afamiliilor acestora. Statul are lor declarate dispărute, precum şipoziția definitivarea statutuluipersoane al juridic materiale familiilor ale sunt anticipate prin deurgențările satisfacerea pentru nevoilor Grigori Krivosheev aefectuat unstudiu statistic referitor pierderile la umane sovietive secolului înrăzboaiele XX. 2 colectare. 5 4 inamicului sau dinspatele frontului inamicului. militari morți este definitca o sumă a pierderilor iremediabile,cu deducerea rănițilorgrav și returnaţicaptivitatea din ieri. Soldații răniți ușor (ceicare vor putea continua fie să funcțiune)puşi în aparțin pierderilorsanitare. de Numărul 3

Având în vedere 180demiisoldați care au emigrat în alte sau țări s-au întors înpatrialor, ocolind punctele de Având învedere cei220demiicetățeni sovieticicare au luat celui război partela dinpartea Treilea de-al Reich. Militarii care nu ostilități: maila participe pot morți, să răniți grav dizabilități), (cu dispărute, persoane luați prizon În desecretizarea 1993,la mai multor documente dinarhive, decercetatori ungrup condus decătre generalul rus Al Doilea Război Mondial. Război Al Doilea Un important aspect sunt nevoile spe • • • •

M manipularea corespunzătoare ră- cu șiintegritateasecuritatea a fizică tutu asigurarea schimbului șime deștiri instituirea de Morminte Serviciului ilitară .

S tudii

de

S ecuritate În fosta

și

A te părare ------

dut viaţa. O ultimă versiune oficală lioane decetăţeni sovieticicare şi-au pier fiind stipulatepână cifrelela 7 de la 26,6mi- persoanele dispărute înconflictele armate, datele expuse reiese dinlagărele că sovie sovietici și437300soldați germani). Din aproape deprizonieri egal (4 559 000soldați sunt mai aproape derealitate, şinumărul ca şi-au pierdut viaţa irevocabile, dintre care 8668400militari pierderi ca 11 444100persoane militare Apărăriinisterului al rus relatează de cifra merit înlagărele NKVD-iste [2]. care s-au compromis încaptivitate, au ni 339000deprizonieri, Cca батальоны». oanele demuncă” –a în tran eliberaţi din lagăre au fost din nou trimiși guros, aproximativ un milion de prizonieri 1 783300demilitari. După uncontrol ri vosheev, din captivitate nu s-au reîntors ocupat deinamic. Potrivit generalului Kri uci ximativ 450000‒500sunt militarii militare. Dinceidispătruţi fără veste apro fost capturați chiar îndrumul către unitățile 500 000demilitari şirecruți sovieticiau le luni derăzboi după 22iunie 1941,circa erau 3350639depersonae [1].În prime 20 decembrie 1942înprizonieratul german restre germane, încare menționează se la că Jurnalul acțiunilor deluptă trupelor te al lor concordează sovieticise datele cu din (2016 000sovietici germani s-autice întors 86,5%(3 787 000prizonieri şi sau răniţi răma ş ee, 600 000 au nimerit în „batali 4 ), iar din cele germane 3 . Se vedeaceste că cifre. Se 5 ). Numărul prizonieri ş i pe câmpulşi pe de luptă a-numitele «рабочие ‒ 44,2% 2 a Mi a ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Conform datelor statistice, pe front 37 475 de persoane spânzurate, morţi în 53 900 de basarabeni şi-au pierdut viaţa [3], închisori și lagăre, precum şi 2 603 prizoni- iar fiecare al patrulea din aceştia este dat ca erii morţi ca urmare a condițiilor inumane. dispărut fără veste. Impunător este procen- Există şi o altă faţetă a problemei pe care tul de 0,621 de băştinaşi căzuţi în lupte din fostele autorităţi sovietice, inclusiv chişină- numărul total de morţi. Din rudele mele, uiene, o abordau cu ostilitate… Vorba e de doi unchi, fiind recrutaţi în toamna anului compatrioții noștri, adică foştii compatri- 1944, şi-au pirdut viaţa în luptele pentru oţi, combatanţi în armata română, mulți oraşul filosofului german Kant ‒ Koenigs- dintre care morţi, răniţi şi luaţi prizonieri berg, actualmente Kaliningrad, un centru pe Frontul de Est şi în Crimeea. Mulţi din- regional din Federaşia Rusă. Din circa pa- tre aceştia ani în şir au „înfundant” lagă- truzeci de naţionalităţi din fosta URSS care rele gulagului. Situația și estimările nu pot au avut pierderi umane, foști cetățeni ai fi egale cu cele care sunt puse în Rusia sau RSSM sunt în „topul 15” al „clasamentului în alte țări CSI, unde cei care au luptat de morţii”. 47 242 locuitori din RSS Moldove- partea germană au fost considerați în mod nescă au fost forţaţi să plece la muncă silni- clar trădători. Realitatea însă este că peste că în Germania. 1,8 mil. de sovietici, în majoritate de naţio- Cca 20 000 de moldoveni au luptat în nalitate ruşi, au luptat în unitățile auxiliare armata română împotriva Uniunii Sovieti- și de poliție germane, iar armata de elbe- ce, dintre care 5 000 au murit, iar 14 129 rare rusă – РОА – în frunte cu generalul au fost luaţi prizonieri. După operația Iaşi‒ Vlasov avea cca două sute de mii de soldați. Chișinău şi „eliberarea de ocupaţia germa- Uniunea Sovietică nu a fost parte la no-româna”, 256 800 de persoane au fost Convenția de la Geneva din 27 iulie 1929 mobilizate în Armata Roşie, iar 40 592 de privind tratamentul prizonierilor de război. basarabeni şi-au pierdut viaţa pe front în La 12 octombrie 1939, la cererea CICR de a perioada 1944‒1945 [4]. restabili contactele cu Uniunea Societăților După august 1944, când teritoriul de Crucii Roșii și Semilunii Roșii din URSS, pe malul drept al râului Nistru este con- ambasadorul sovietic la Paris a răspuns trolat de administrația sovietică, sunt efec- că „URSS nu a semnat Convenția privind tuate măsuri pentru a „potrivi” datele cu prizonierii de război din 1929, ceea ce în- atrocitățile naziștilor. În iunie 1945, Con- seamnă că condițiile ei nu sunt obligatorii siliul Comisarilor Poporului din RSSM pentru ea”. Misiunile Crucii Roşii în Uniu- emite o hotărăre „Cu privire la rezultate- nea Sovietică au fost interzise. Foarte bine le contabilității daunelor și investigarea sunt cunoscute consecinţele: prizonierii pe atrocităților ocupanților germano-români ambele părţi ale frontului sovieto-german în RSS Moldovenească”. Pentru finalizarea au fost privați de ce este mai necesar, sute cu întârziere a lucrărilor privind contabi- de mii nu au suportat condițiile inumane lizarea daunelor, au fost sancţionaţi cinci și au murit de foame, de frig, de pierderea președinți ai comitetelor executive raiona- puterii sau lipsa îngrijirii medicale. le şi doi comisari ai poporului. În afară de Istoricii, care au obținut acces la docu- ilucidarea pierderilor materiale, rezultate- mentele sovietice declasificate, au ajuns la

le acestei „revizii” mai aveau ca scop şi o concluzia că „însuși Stalin a dorit ca soarta ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ȘTIINȚA MILITARĂ

încărcătură propagandistică şi ar fi trebuit prizonierilor sovietici să fie cât mai teribilă, \ să demonstreze duritatea regimului Anto- astfel încât soldații și ofițerii Armatei Roșii nescu pe pământul Basarabiei. Vorba e de nici măcar să nu se gândească de a nimeri 75 76

\ ȘTIINȚA MILITARĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATEA R evista noş trar, vom rămâne poziţia precum la eroii că desprerul evenimentele trecute. În con caz europeanăea este deaş faţăgrija deele este dedatoria noastră. Ide vastate Restabilirea şidistruse. acestora şi militare germane şiromânești au fost de tar, după război cimitirele şimormintele în lagărele staliniste. mâni au avut nefericirea ani rănd la stea să eliberați sau supuși unui schimb, miidero ostilităților prizonierii artrebuit fi să fie internaționale imediat după încheierea cat denazi nentul-major Yakov Dzhugashvili, împu Stalin nu l-acruțat fiulsău, nicipe locote victorie sau moarte” știe, se [5].După cum suflare, deoarece aveau osingurăalegere ‒ în prizonierat lupte şisă până ultima la tinţă ocolim să despre personele dispărute este nepu cu mi florila cu mormintelevin acestora.o Este diferiți, opinii, cu religii șipolitici diferite, torului Mussolini, însă înfiecare oameni an, Rezistenței antifasciste, cât șiînarmata dicta combatanţilor care au luptat atât în​​ în mai multe localităţi, sunt morminte ale neidentificaţi. Oribil!!! În deexemplu,Italia, litari români, două sute dintre fiind aceștia anului 1941au fost înmormîntaţi 1020mi tul Ţiganca. marginea localităţii, La învara au devastat eroilor cimitirul români dinsa va ani când în urmă, neidentificate persoane volume, dedicată bă borare și publicare memoriei” aCărții [6]. „Cu privire reluarea la activităților deela publicii Molodva nr. 696din20iulie 2001 ganizată Hotărârii baza pe Guvernului Re mondială. Activitatea decercetare afost or câmpurilepe deluptă înultima conflagraţie ş În contextul raționamentului nostru Un ieşit caz dincomun aavut câţi cu loc Contrar prevederilor dreptului umani În pofidafaptuluipotrivitcă convențiilor tri pentru voi pentru tri sunt derăzboi! criminali care

M ilitară şi retrăiri profund umane şi creş ş ti într-unti lagăr deconcentrare. .

Cartea memoriei,Cartea S tudii ş tina

de ti şiaspuneti adevă şilor care au rămas

S ecuritate rândurile rândurile înş

și tine. tine. apte

A ş părare ------originar dinraionul Cimișlia, care 4oc pe a altor 417combatanţi sovietici. dovenească daţi dispăruţi este neclară, și ca atrei militari recrutaţiSoarta dinRSSMol pierdut viaţa 304compatrioţi de-ai noștri. 1979‒1989. În ţară asiatică această şi-au conflictul armat din Afghanistan din anii miișijumătatezece care au participat la compatrioții înnumăr noștri dedouăspre nu mai puțin este acutală problema cu Sper, timpul cu vacunoaște. se în mișcarea talibană. Poate ceva? fi așa prizonierilor, fiind etichetatcu implicarea ţe invocă implicarea lui Vîlcu în asasinarea zat fielichidat să urma fizic”. Unele referin cândzul acest lucru eraimposibil dereali trădătorcapturat, și „urmafie să iar ca în de contraspionaj,serviciilor era considerat de controverse [7].În unele documente ale publică, istoria lui VîlcuLeonid este plină șiapoipoca aplecat înOccident. În opinia a fost student Universitatea la dinCluj-Na în viaţă. După revenire, înanii 1993–1994 1989 reușește transmită să rudelor este că ţăranilor șicopiilor în sirieni.DinBelgia, sană. În lipsa deprofesori, apredat algebra unapartamentla înChișinău. Creangă. i-aînmânat Demnitarul cheia de întâlnire fostul cu apărării al ministru Pavel intenţie?această Nu știe. Vîlcuse a avut o nedrept”.acel „război Areușit realizeze să notiţe în speranţa o carte despre scrie să nouă ani depribegie. În captivitate, făcea Republica Moldova, Vîlcu s-areîntors după și manifesta ireverenţă faţă deCoran”. În familiarităţi permitea oarece „își exagerate Unul dincamarazii săi afost omorât, de oșansă cica deasupraviețui”. personală, ţie islamul nu încalitate deprofundă concep un nume musulman acceptat –Azizola și„a rit în prizonierat. soldatul știecă Se a primit tombrie 1984,înprovincia Parvan, anime Concludent este lui cazul dinAfghanistan. Războiul Un timp, atrăit știelimba înSiria, per Leonid Vîlcu Oarecum ------, Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Viaţa ne oferă diferite ciudățenii. Solda- erii de război și persoanele dispărute. Vor- tul Nikolai Bystrov, trimis după marijuană, ba e şi de prizonierii de război din „grupul rănit și capturat, a avut să se întâlnească Ilașcu”. Cazul a primit o evaluare juridică chiar cu legendarul Ahmad Shah Massoud, internațională după „procesul Ilaşcu” la un lider al rezistenţei antisovietice. Bystrov Curtea Europeană a Drepturilor Omului. a fost convertit în islam și a devenit bodygu- Ca parte a Comisiei Unificate de Con- ardul acestui „comandat de câmp”. În 1999 trol a fost creat din partea Chişinăului şi se întoarce împreună cu soția sa afghană și Tiraspolului un grup de investigatori opera- fiica la baștină în regiunea Krasnodar a Fe- ționali pentru a fi precizată soarta persoa- deraţiei Ruse. nelor dispărute. Informațiile despre activi- Conflictul armat din 1991‒1992 de pe tatea grupului şi rezultate sunt parţiale şi Nistru. Încetarea focului a avut loc după insuficiente. Mult timp în componența Acordul privind principiile soluționării paș- acestui grup nu a fost nici un reprezentant nice a conflictului armat în regiunea trans- al Chișinăului. În vara anului 2008 a fost nistreană a Republicii Moldova, semnat la numit un reprezentant de rang înalt din ca- 21 iulie 1992 la Moscova de către preșe- drul procuraturii. dintele Federației Ruse, Boris Elțin, și Mircea Reprezentantul grupului de lucru din Snegur, președintele Republicii Moldova. cadru Comisiei Unificate de Control, An- Regretabil este însă cu exactitate numă- drei Ciriac, în cadrul unei mese rotunde rul persoanelor decedate şi dispărute nu a desfăşurate de Asociaţia de Drept Umani- fost stabilit. În Cartea memoriei celor care tar la 9 iune 2009, a comunicat că persoa- au căzut în luptele pentru independența și nelor dispărute în conflictul de la Nistru, la integritatea teritorială a Republicii Mol- moment erau găsite 63 de persoane, identi- dova există fotografii și date despre 208 de ficate 58 cadavre, efectuate 234 exhumări, persoane [8]. Departamentul militar ope- fiind descrise 131 cadavre, inclusiv la cimi- rează cu o cifră de cca trei sute de morți. tirul chişinăuian „Doina” [8]. Procurorul Motivele acestei incertitudini au atât ră- a relatat că în căutare rămân 41 persoane: dăcini subiective, cât și obiective. Fostul 28 din zona separatistă, 10 din Republica combatant și voluntar de pe malul stâng, Moldova, două din Federaţia Rusă și o per- din Dubăsari, Vlad Grecu, susține că, în soană din Letonia. perioada martie-septembrie 1992, zeci de Chiar dacă numărul celor morți și cadavre neidentificate au fost descoperite dispăruți pe malurile Nistrului în 1991‒ de locuitorii satelor de pe Nistru. Potrivit 1992 este cu mult mai mic decât al celor din lui Grecu, aceste descoperiri îngrozitoare conflictele din ​​Georgica şi Azebaidjean, „sunt dovadă că separatiștii au ucis patrioți acest fapt nici pe departe nu face problema și intelectuali de pe malul stâng al Nistru- mai puţin importantă. Ca şi în cazul con- lui, suspectați de colaborare cu autoritățile flictului armat din estul Ucrainei, unde la de la Chișinău”. moment avem cca 13 000 de morţi, zeci de În comparație cu conflictele armate din mii de persoane dispărute şi sute de mii de Caucaz, numărul pierdererilor umane şi al persoane intern strămutate. persoanelor dispărute în Republica Mol- În acest context, importantă este cre- dova este mai mic, însă aceasta nu face ca area unui sistem de gestionare a datelor problema să fie mai puțin acută decât în​​ care să țină cont de interesele familiilor și ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ȘTIINȚA MILITARĂ alte regiuni în sângerate? Conflictul armat de normele recunoscute privind protecția \ de pe Nistru oferă multe lecții instructive informațiilor personale și respectarea mor- 77 în contextul problemelor legate de prizoni- ților; stabilirea unor mecanisme care să 78

\ ȘTIINȚA MILITARĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATEA R evista este fun parte(articolul 1).Legea 8alin. conforma tratatelor internaționale care la vede [9]obligația statului dease nostru și protocoalele adiționale din10iulie 1977. venţiilor din12august Geneva dela 1949 ţional umanitar, inclusiv prevederile con de realizare anormelor dreptului interna tante aconsolida pentru instrumentarul independenței efectuează măsuri impor conflictelor armate şidupă proclamarea tive internaţionale în domeniul dreptului blica Moldova este actele partela norma identitatea persoanelor dispărute. care ar putea fi necesarepentru a stabili sit confiscareasau distrugerea informațiilor dreptpedep recunoască afi ceurmează act deinițiere rii se șidetratare să acazurilor; eforturi comune angajaților, ale aprocedu interesate în acest proces; stabilirea, prin asigure participarea acât mai multor părți mentează numeroase legate aspecte decap în Armata Națională”. Regulamentul regle normelor dedrept conflictelor al armate mentarea Regulamentului privind aplicarea din 5decembrie 2006„Cu privire imple la prin ordinul ministruluiapărării nr. 275 țională aRepublicii Moldova sunt definite normelor de drept umanitar în Armata Na- șiagresivitatea.ții mele de război, crimele împotriva umanită- internaționale:infracțiuni genocidul, cri- carevizor cazurile implică cele mai grave tența Curţii Penale Internaționale are în te întimpul conflictelor armate.Compe- venirea disparţiilor persoanelor proteja- internaționalănală este ogaranţie înpre ticiparea importantă această la instanță pe Curții Penale Internaționale din 1998. Par damentale omului ale (articolul 4). tele internaționale privind drepturile fun dreptului internațional numai trata pentru damentală prevede supremația normelor Direcțiile principaleDirecțiile privind aplicarea Republica Moldova aaderat Statutul la Constituția Republicii Moldova pre Unele concluzii și recomandări.

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate Repu

și

A părare ------

Guvernului Republicii Moldova nr. 520„Cu 5 august 1992afost adoptată Hotărârea trebuie din1991‒1992 flictul remarcatla că familiilor celor dispăruţi şimorţi încon prevderile convenţiilor Geneva. dela ne consilier juridic [10],fiind astfel realizate conflictului armat. persoană devi Această activitatea juridică (ofițer-jurist) cadrul în îndatoririle comandantului adjunct pentru de război şiinternare. Ordinul defineş tivitate, modul dedetenție aprizonierilor publicii Moldova privind participarea în în conformitate Re articolul Legii cu 7al elaborat. Activitatea unităţii desfă se unui baza pe desfășoară programse special de menținere apăcii. Instruirea efectivului o unitate așa-numitul specială, Batalion 22 corespundere a legislativului, odecizie cu militarii armatei. acumuare necesară deexperienţă pentru prevederilor dreptului umanitar, dar documentare şiimplementare a practică reprezintă nu doar oposibiltate inedită de militar înoperațiunile internaționale, care vedera participareatrecută cu personalului tematicapractice cu Nu respectivă. poate fi aplicaţiilordrul sunt desfă studiate dreptului bazele umanitar. În ca cel Bun”dru aMinisterului Apărării sunt ”. t a m r a noțiunea „persoane dispărute în conflictul osebire dealte juridice, acte operează cu celorfamiliile morți șidispăruţi şi, spre de lege oferă pentru protecție șisocială legală 2003. Potrivit mai multor această experți, privind veteranii nr. 190-XV din8mai miliilor afectate deconflictul militar”. darea asistenței necesare cetățenilor șifa independenței Republicii Moldova șiacor ostilități protejarea pentru integrității și a persoanelor caresocială au participat la privire măsurileprioritare la deprotecție În ceprivește ceea a protecția socială În cadrul ArmateiÎn cadrul Naţionale există, în AcademieiÎn cadrul Militare „Alexan Pe parcurs, legilsativul a adoptat Legea ş urate exerciţii ş şi de oară te ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 operațiunile internațiunile de menținere a În satul Ţiganca, raionul Cantemir, din păcii. Programul prevede o serie de sesiuni 2006 a fost reamenajat Cimitirul memori- în materia convenţiilor de la Geneva. Mili- al al eroilor români căzuţiîn în luptele din tarii studiază, pe lângă problemele genera- vara anului în 1941. Acesta a fost reconstru- le, aspecte care ţin de tratamentul uman al it la inițiativa Biroului Național pentru Co- populației civile. memorarea Eroilor al guvernului român. Potrivit experților străini, militarii mol- Poarta monumentală şi tripticul, aduse din doveni se descurcă bine cu sarcinile lor. diferite județe din România, sunt realizate Acest lucru este evidențiat prin participa- în stil naţional. În preajma cimitirului este rea unităților moldovenești în reglementa- o mică biserică a Mitropoliei Basarabiei. rea post-conflict în Irak şi Kosovo, precum Se cer eforturi pentru îmbunătățirea şi operaţiunile ONU în unele sate africane. suportului material şi pregătirea specialiş- Acordurile interguvernamentale joacă tilor pentru identificarea rămăşiţelor uma- un rol important în ceea ce privește îngri- ne neidentificate, precum şi echipament jirea mormintelor de război și în căutarea adecvat, inclusiv pentru o analiză genetică, persoanelor dispărute. Astfel de acorduri ceea ce este greu de realizat. sunt încheiate cu România, Germania și Important este ca personalul militar să Ungaria. Din 20 mai 2006, pe strada Doina, aibă jetoane de identificare. Necesară este la marginea Chișinăului a fost amenajat un revenirea la practica emiterii în armată a cimitir cu osemintele militarilor germani actelor normative anuale care ar determi- căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. na procedeele de studiu și introducere în Teritoriul de aproximativ trei hectare a fost trupe a prevederilor actelor juridice inter- repartizat de guvern. Secțiunile cimitirului naționale. Vorba este de ordinele anuale, sunt desemnate simbolic prin grupuri de recomandări metodico-organizatorice, in- cruci de granit. Pe plăci sunt scrise numele cluderea tematicii respective în proramele și prenumele foştilor combatanţi. de pregătire de luptă.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. http://www.historia.ru/1999/01/krivosheyev01.htm 2. Кривошеев Г. Ф. и др. Россия и СССР в войнах XX века. Потери вооружённых сил: Статистическое исследование / Под общ. ред. Г. Ф. Кривошеева. — М.: Олма-Пресс, 2001. — 608 с. — ISBN 5-224-01515-4. 3. Филимошин М. В. Людские потери вооружённых сил СССР. — 4. — Мир России, 1999. — С. 92—101. 4. Istoria Republicii Moldova: din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre / Ассоциация учёных Молдовы им. Н. Милеску-Спэтару: Elan Poligraf, 2002. 5. Yuri Teplyakov, Pe cealaltă parte a frontului, Moscova News, 13 mai 1990. 6. Cartea Memoriei celor căzuţi în luptele pentru independenţa şi integritatea Republicii Moldova (Книгa Памяти павших в боях за независимость и территориальную целостность Республики Молдова). Концепция, селекция и подготовка материалов Ольги Кэпэцинэ, Ассоциация «Солдатские матери». Кишинев, 2000. Концерн «Presa». 7. Ion Xenofontov, Războiul din Afghanistan în memoria participanților din Republica Moldova (1979– 1989). Realitate istorică și imaginar social / Red. șt. C. Manolache. Iași, Editura Lumen, 2010, 544 p. 8. http://www.newsmoldova.ru/news.html?nws_id=227116&date=2004-02-04 9. Конституция была принята 29 июля 1994 года и вступила в силу 27 августа 1994 г. ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ȘTIINȚA MILITARĂ 10. Обязанности юридических советников в мирное и военное время основываются на \ требованиях статьи 82 Дополнительного протокола I к Женевским конвенциям 1949 года о защите жертв войны от 8 июня 1977 года и других нормативно-правовых актов. 79 80

\ ISTORIE R evista put organizarea administrației teritoriului Russian law beganto beimplemented. domestic law have andrespected. beenpreserved At thesametime, however, of therigors by general governor, and civilian governors. the field of law, military In the provisions of the ofRussianauthorities,tion ofcentralizing represented elements undertheclosesupervision system. For sometime, theregion was given therightofautonomy, withthegradual introduc haveimplementing authorities theentirethe Russianimperial started complex Russianlaw culegere apărută delegi în Grecia șiutili „Exabiblul lui Constantin Armenopol” – IX, păstrate în vigoare XIX-lea; al până în sec. VIII – juridice –coduri dinsec. Basilicalele care referă se înprincipal dreptul la civil; gere denormeVIII-lea, al juridice dinsec. Printre ele putem menționa Ecloga –cule fiind adaptate cerințelor [1, epocii p. 80]. dindreptulde asemenea romano-bizantin, lui regulilor inspirate scris, juridice scrise, o importanță tot mai mare revenea dreptu lui”, dreptul cutumiar, sau tau toate Pe domeniile sociale. vieții lângă complex denorme juridice care reglemen întreg teritoriul Țării Moldovei, exista un nii. Până anexare, la înBasarabia, șipe ca șiaguvernatorilornerali militari ai regiu supravegherea atentă aguvernatorilor ge treptată aelementelor centralizatoare sub care autonomie regiunii, introducerea cu țarismul acorde s-a inițial să decis o oare nou-încorporat. Din considerente tactice, 1

Artur LEȘCU, doctor în istorie, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport. SEC. AL XVIII-LEA – ÎNCEPUTUL SEC. AL XIX-LEA. Odată cu anexareaOdată cu Basarabiei așiînce Keywords: material, shows basedon documentary The that article, withtheannexation ofBessarabia

inspirat din dreptul romano-bizantin, M ORGANELE DE DREPT ÎN ȚARA MOLDOVEI ÎN ilitară LAW ENTITIESINMOLDOVA IN THE XVIII Moldova, appeal, Bessarabia, prison, arrest, law, governance. .

S tudii INTRODUCEREA DREPTULUI INTRODUCTION OFRUSSIAN LAWINTRODUCTION INBESSARABIA

de „obiceiul pământu RUSESC ÎN BASARABIA

S ecuritate

și

A părare ------

editat Iași la înanul 1814[Ibidem, p. 94]. nualul lui juridic al Andronache Donici, în Moldova șiînBasarabia, prezenta Ma p. 93].Un adevărat civil, foarte cod popular inadmisibil Imperiul pentru Rus [Ibidem, ate fapt francez, Civil dinCodul considerat Basarabia, conținând unele prevederi prelu 1817, dar care șiutilizată eracunoscută șiîn Țivilădica a Moldovei), apărută Iași la în importanță erași„Codul Calimachi” (Con judecătorești [Ibidem, p. omare 92].De acompetențelorexactă diferitelor instanțe regulilor precise deprocedură șidelimitare activitatea instanțelor dejudecată înbaza lanti), apărută în1775,care reglementa Condică”ca (manualul lui al delegi Ipsi afostrusă influențată„Pravilniceas de vei, precum șidinBasarabia sub ocupație p. juridică dinȚara 76].Practica Moldo drept șideprocedură civil, penal [Ibidem, Vasile Lupu, care de conținea scrise legile editată Iași în1646la decătre domnul de învățătură pravilele dela împărătești”, [2,p. XIX-lea al 75];„Carte Românească zată înMoldova șiînBasarabia până însec. th -EARLY XIX th CENTURY.

Artur LEȘCU

------1

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Toate aceste codice și coduri alcătuiau un Divanul judecătoresc era compus din adevărat sistem de drept, adaptat timpului 4 logofeți, 4 vornici, un vornic al obștilor, și societății românești de la sfârșitul seco- marele spătar și vornicul de aprozi. În lului al XVIII-lea – începutul secolului al atribuțiile Divanul intrau examinarea și ju- XIX-lea, puternic influențat de teoriile mo- decarea tuturor litigiilor civile privitoare la derne ale jurisprudenței europene. mari sume de bani și averi, el fiind totoda- În baza legislației existente în Țara Mol- tă și instanța superioară de apel. Departa- dovei în perioada premergătoare anexării mentul al doilea judecătoresc, compus din 4 Basarabiei funcționa și o structură comple- membri, judeca litigiile civile de o mai mică xă de instituții judecătorești, modernizată importanță și pentru sume bănești mai în perioada domniei lui Constantin Ma- mici. Departamentul afacerilor criminale, vrocordat în spiritul teoriilor iluminiștilor compus tot din 4 membri, judeca procesele europeni. Dregătoriile administrative au criminale. Departamentul afacerilor străine fost separate de cele judecătorești, au apă- la fel era compus din 4 persoane și cerceta rut judecători profesioniști, salarizați din litigiile dintre cetățenii Moldovei și supușii partea statului pentru serviciile prestate. străini [4, p. 77]. Toate departamentele erau Procesul de judecată a devenit unul pu- compuse din boieri – judecători, care întoc- blic și egal pentru toți, stăpânii de moșii meau pentru domnul Moldovei anaforale pierzând în cea mai mare parte dreptul de sau rapoarte scrise în vederea pronunțării a judeca locuitorii. Domnul și Divanul au sentinței de către domn. La nivel local, rămas în continuare organul judecătoresc în ținuturi, ispravnicii au obținut puteri suprem și instanță superioară de apel [3, judecătorești, soluționând cazuri civile și p. 46]. În cadrul sistemului judecătoresc au penale minore. În paralel, în cadrul isprăv- fost înființate 4 instituții responsabile de niciilor au apărut judecători profesioniști, soluționarea litigiilor: Divanul judecăto- cu dreptul de judecată în cazul lipsei ispra- resc, Departamentul al doilea judecătoresc, vnicilor. Schematic, structura instituțiilor Departamentul afacerilor criminale, De- judecătorești din Moldova poate fi prezen- partamentul afacerilor străine. tată în după cum urmează:

Fig. 1. Schema sistemului judecătoresc din Principatul Moldovei2 ISTORIE \

2 Schema a fost alcătuită de către autor în baza lucrării lui A. Agachi. Țara Moldovei și Țara Românească sub ocupația 81 militară rusă (1806‒1812). Chișinău: Pontos, 2008, p. 86. 82

\ ISTORIE R evista răufăcătorii [Ibidem, p. 87]; laua Feredeielor dinIași toți șiprindea pe care mențineau ordinea publică înmaha rele hatman avea însubordinea pe: sa tuturor dințară criminalilor [5,p. 86].Ma Iașului, precum șide prinderea șireținerea Galați, Focșani ale șiîn unele mahalale de menținerea ordinii publice înorașele lângă îndatoriri militare, eraresponsabilă ce revenea Hătmăniei, instituție care, pe lul principal în menținerea ordinii publi obligațiuni concrete și bine definite.Ro niciei, fiecare dintre ele fiind învestită cu va Hătmăniei, Agiei, Armășiei șiIsprăv Asigurarea ordinii publice eraprerogati era unul bine gândit, închegat șieficient. vedere, greoi șimultieșalonat, acest sistem menținerea ordinii publice; deși, prima la de unsistem deinstituții responsabile de cu ispravnicul.cu îndeplinite decătre isprăvnicie, în frunte p. 68].În ținuturi, polițienești erau funcțiile zapcii șialte categorii deslujbași [Ibidem, armașul, care avea însubordinea armășei, sa prezenta Armășiei vel- înfrunte cu funcția lor capitale, aplicarea corporale pedepselor vel-agate cu [Ibidem, p. 67]. intra înariaderăspundere aAgiei, înfrun lelor, care erau supravegheate de Hătmănie, Moldovei, orașul Iași, excepția cu mahala [Ibidem, p. 88]. publicădinea înmahalaua Broșteni dinIași nele dinIași; gura ordinea publică înmahalaua Munte contrabandiști, vagabonzi etc.; hotarele și prindeau țării hoți, fugari, Tătărășeiua dinIași; răspundeau deordinea publică înmahala Paza închisorilor, executarea pedepse Asigurarea ordinii publice încapitala • • • • • Organele judecătorești erau secundate

M baș-bulucbașul, care supraveghea or 22decălărași, cu careporușnicul asi căpitanii demargine, care păzeau marele căpitan 29decălărași, cu care căpitanul 26deslujbași, delefegii cu ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------

tre ele nu eraamplasată înBasarabia. Toți închisori [Ibidem, p. 494], însă niciuna din tau 2temnițe Târgu (la Iași) șila Ocna și13 putul secolului înMoldova XIX-lea, al exis temnițele și ocnele [6, p. 487]. Către înce boierești,beciurile grosurile (închisorile), Totodată, detenție pentru puteau fi utilizate Bisericani șiPângărați înținutul Neamț. arcum Dobrovăț ficele din în Vaslui, din erau utilizate mănăstirile regim cu special, înȚara astfelpentru deservicii Moldovei melor. stituiau doar 11%dinnumărul total cri al este faptul crimele grave că (omorul) con țiunea nu a fost identificată. Important 17 deținuți1 (1,6%),la (27,4%) infrac- tăi (3%),tentativă –2persoane deomor – 7 deținuți (11%).În continuare urmau: bă dejaf –7deținuțicazuri (11%)șideomor – lelor domestice. situau se Pe secund locul cailor –28%)șianimafurtul (17persoane arestați. În numărul predomina furturilor reprezenta 46%dinnumărul total celor al 28 erau condamnați ce ceea furt, pentru aflațila ziua de13 august 1808în temniță, ne [Ibidem, f. 38].Dintre cei61dedeținuți verso], 1septembrie la 1810 –106persoa februarie-aprilie 1810–58[Ibidem, f. 6 [1,d.79 persoane 1392, f. 4], în perioada ne [Ibidem, f. 52verso], 1ianuarie la 1810– f. 28noiembrie 44],la 1808–60depersoa tombrie [Ibidem, 1808–59depersoane [Ibidem,63 depersoane f. 22 oc 40],la idem, f. 38verso], 1octombrie la 1808– erau ținute sub arest [Ib 61depersoane ziua de13august 1808,întemnița dinIași cilând a60depersoane. Astfel, înjurul la Numărul deținuților eradestul demic, os iului șitransferați Iași la [7,d. 121,f. 37]. prinși învara anului 1808înținutul Orhe Pașcan, Murgul Cujba și Parfenie Galațan, din Iași, ar cum cazul fi lui IonDercop, Ion temnița în pedeapsa aduși ispășească să-și delincvenții prinși est la de râul Prut erau Ceea ce ține de locurile dedetenție, delocurile ceține Ceea ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Dreptul penal românesc, legiferat în a gate de probleme juridice și de drept erau doua jumătate a secolului al XVII-lea în concentrate în cadrul Primului departa- Pravilele lui Vasile Lupu și Matei Basarab, ment. Inițial, litigiile apărute între locuitori, prevedea următoarele pedepse: scoaterea chiar și cele penale, urmau să fie rezolvate ochilor, tăierea mâinilor, tăierea în bucăți, în baza dreptului autohton. Structural, Pri- însemnarea pe nas, arderea de viu, arde- mul departament, care reprezenta sistemul rea cadavrelor, plimbarea cu pielea goală judecătoresc, era divizat în trei colegii – ju- și bătaia publică, legarea de cozile cailor, decătoria civilă, judecătoria penală, poliția. spânzurătoarea, decapitarea, munca în De menționat este faptul că majoritatea mine, surghiunul, bătaia, cazna, rușinarea, absolută a funcționarilor acestor colegii amenda, confiscarea averii, despăgubirea, o alcătuiau moldovenii. Așadar, în cadrul azilul în biserică, dezmoștenirea copiilor, colegiului judecătoresc, alcătuit din 4 per- tăierea limbii, moartea prin sabie, tăierea soane, toți erau moldoveni. Colegiul penal, organului sexual, raderea părului, tragerea alcătuit și el din 4 persoane, avea în rându- în țeapă, legarea de stâlp, înecarea, jugul, rile sale numai un ofițer superior rus, restul înțelegerea între părți (compoziția) [6, p. fiind tot moldoveni. Și numai colegiul exe- 490]. Ținem totuși să menționăm că ma- cutiv (poliția), având în componență doar joritatea pedepselor enumerate mai sus nu o singura persoană, era prezidat de către au rezistat timpului, dispărând din prac- un ofițer superior rus [9, p. 114]. Organele tica judecătorească spre sfârșitul secolului de poliție înființate în Chișinău și în cele 5 al XVIII-lea. Caracterul uman al dreptului cetăți – Hotin, Bender, Akkerman, Ismail românesc poate fi observat din numărul și Chilia – activau numai în raza acestor celor condamnați la ocne – 16 persoane și localități și se bazau exclusiv pe legislația la pedeapsa capitală – 6 persoane, ceea ce rusă [Ibidem, p. 121]. constituia 21% din numărul total al celor Pasul următor în ce privește limitarea încarcerați în vara anului 1810 (106) [7, prevederilor dreptului național și impu- d. 1392, f. 12]. nerea dreptului rusesc a fost întreprins la Imediat după anexare, guvernul rus a 29 aprilie 1818, când, cu prilejul vizitei lui început implementarea sistemului de drept Alexandru I la Chișinău, a fost promulgată specific acestei țări. Inițial, din dreptul rus legea „Așezământul obrazovaniei oblastei a fost introdus în Basarabia dreptul penal Basarabia”. Organul suprem de conducere și legislația privind organele de poliție. al Basarabiei era Consiliul Suprem, care avea Conform prevederilor Regulamentului din prerogative administrative și judecătorești, 2 august 1812 „Înființarea administrației fiind o instanță supremă executivă, admi- provizorii în regiunea Basarabiei” [8, p. 325] nistrativă și judecătorească. Conducerea și „Așezământului organizării oblastei Ba- efectivă a regiunii era divizată în două părți sarabiei” din 1812, precum și instrucțiunilor componente – executivă (guvernul) și jude- pentru îndeplinire elaborate de către ami- cătorească. Instituții supreme judecătorești ralul Pavel Ciceagov și adresate guvernato- în Basarabia erau Tribunalul penal regio- rului civil Scarlat Sturza, regiunea a primit nal, alcătuit din președinte, trei consilieri și un sistem de guvernământ prost gândit, un asesor, și Tribunalul regional civil, com-

elaborat în grabă și cu multe deficiențe. O pus, la rândul său, din președinte și 4 consi- ISTORIE atenție sporită era acordată menținerii or- lieri. Președinții ambelor tribunale, împreu- \ dinii de drept și a legislației, prin înființarea nă cu câte un consilier, erau numiți nemijlo- sistemului judecătoresc. Toate aspectele le- cit din partea statului, iar ceilalți membri ai 83 84

\ ISTORIE R evista blasfemie, incendiere, viol, tâlhărie, defurt concret stabilite, șianume deomor, –încaz tul inculpaților efectua numai se încazuri rate prin cauțiune sau ținut înarest. Ares lui, putealăsat fi înlibertate,lăsat înlibe finale, inculpatul, hotărâreaprin tribunalu dosarului, până pronunțarea la sentinței Penobilimea locală. parcursul examinării cător șidoi membri [11,p. decătre 78]aleși Judecătoriile erau alcătuite dintr-un jude 2)deanchetă,1) penale, [10, p. 3)civile 133]. Toate erau litigiile divizate întrei categorii: turor delictelor șilitigiilor, șipenale. civile care erau responsabile desoluționarea tu reprezentată decătre judecătoriile ținutale, legislațiape rusă. le șiobiceiurile moldovenești, – iar cel penal [8, p. 329].Dreptul drepturi pe baza se civil aprobarea cu locală, guvernatorului general tribunalelor erau decătre aleși nobilimea introdus dreptul iar au rus, rușii penal fost început înanul 1813,când în regiune a fost întrebuințării „obiceiului pământului” s-a guvernării înregiune. imperiale Limitarea început, practic, simultan instaurarea cu limitarea treptată alegislației autohtone a tonomie imperiului, Basarabiei al încadrul oficialmod a fost instituit un de regim au Moldovei. Totuși, înpofidafaptuluică în elemente similare cele învigoare cu înȚara schimbări păstrându-se radicale, multiple temul administrativ nu local au survenit Imperuluiacesteia încadrul Rus, însis regimuluiei, înperioada cvasiautonom al a procurorilor ținutali. era pusă procurorului înseama regional și vegherea funcționării corecte alegislației ținutale, șiînunele centrele ținutale. Supra cetățile, care, în general, erau și reședințe înființatăva șipoliția locală, Chișinău, în de ruble [Ibidem, p. 79]. bunuriloral materiale însumă depeste 100 În primii ani după anexarea Basarabi În strânsă legătură tribunalele acti cu Instanța judecătorească inferioară era

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------

țariste, locuitorii Basarabiei, bănuiți depar armateide dezertare aostașilor dincadrul 20 februarie 1820, conform în caz căruia, AurmatAlbă). emis la imperial ucazul în ținuturile Ismail șiAkkerman (Cetatea zarea dreptului el fiind interzis local, civil dreptul public șitreptat rus, limitată utili 1818, când înBasarabia afost introdus p. 90].Procesul acontinuat înanii 1816– fost organizate potrivit [12, legislației ruse Totlocale. atunci organele polițienești au organelor desubscoși jurisdicția judiciare Petersburg, sugestia la secretarului de stat, în apel,mise 1822, 16 în martie Sanktla judicioasă și profesională a dosarelor tri În dorința deafacilita examinarea cât mai revizuireapentru respectivelor sentințe. adoptate, apela instanțele la superioare nefiindsatisfăcută de locală, hotărârile mult înfoarte că, multe populația cazuri, tivitatea tribunalelor regionale, atât cu mai legislației șiobiceiurilor locale. din Basarabia, erau soluționate întemeiul între reprezentanții populației autohtone de ordin administrativ apărute șipenal, majoritatea litigiilor juridice șicazurilor senat [15,p. 257].Totuși, șiîncontinuare aprobareaimperiale, cu deciziilor decătre sub cădea incidența penale, zuri legislației dinimperiucea 15aprilie la 1824,înca egalată îndrepturilocală, șiprivilegiicu prezenta sprijinul țarismului. Nobilimea tonă – categorie privilegiată care socială tărâre nu aocolit nicinobilimea autoh [14,p. rusă cea 1017]. conformitate legislația cu centrală, cu adică de moștenire trebuiausoluționate fie să în rabia legate deproblemele patrimoniale și stipula toate că judiciare litigiile dinBasa în anul 1823,afost legea prin emisă care se [13, p.periale 56]. După doi ani, mai exact răspundere la trași conform legislației im ticipare pregătirea la urmau dezertării, afi Un număr mare dedosare îngreuna ac Prezintă interes faptul ho această că ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 contele A. Capodistria, un vechi amic al lui care această practică s-a extins și asupra Alexandru Sturdza, a fost instituit Comite- țăranilor moldoveni [20, p. 191]. La 19 fe- tul provizoriu pentru revizuirea plângerilor bruarie 1832 a fost promulgată, pentru Ba- expediate pe adresa administrației regiona- sarabia, legea imperială privind prinderea le a Basarabiei. Peste 3 ani, în anul 1825, vagabonzilor cu vârstă între 17 și 25 de ani acest comitet a fost desființat, iar toate do- [21, p. 69]. La 24 aprilie 1856 legea a fost sarele de apel au fost transmise celui de-al înlocuită cu una nouă, care se referea la doilea departament al senatului, abilitat cu toți vagabonzii, fără deosebire de vârstă și examinarea dosarelor traduse în prealabil gen. Conform acestei legi, toți vagabonzii din limba română în cea rusă și ținându-se reținuți în Basarabia erau expulzați la lo- cont de legislația autohtonă [16, p. 132]. curile lor de baștină sau trimiși în armată. Procesul de substituire a prevederilor Excepția era făcută numai pentru cei care dreptului autohton cu cel imperial s-a in- se declarau originari din Principatele Ro- tensificat odată cu abolirea autonomiei mâne. Aceștia erau ținuți sub arest până la Basarabiei. Din aria dreptului autohton au clarificarea cazului, deoarece foarte mulți fost excluse, în primul rând, toate cazurile ruși, fugind din Rusia pentru a se salva care vizau problemele financiare, imobi- de iobăgie și de pedepse, afirmau că sunt liare, ipotecare, creanțe, moștenire, cazuri băștinași din Principatele Române [22, p. de faliment etc. În felul acesta, la legislația 242]. Insistând asupra carențelor legilor rusă au fost ajustate, începând cu 11 oc- pământene referitoare la soluționarea di- tombrie 1828, toate cazurile de creanță, din verselor litigii, autoritățile centrale au in- 8 mai 1830 – de faliment [17, p. 672], din trodus, începând cu 30 noiembrie 1832, 12 septembrie 1832 – cele privind litigiile examinarea tuturor litigiilor dintre mazili referitoare la aplicarea ratei dobânzii [18, de către senat [23, p. 882]. Drastic a fost p. 593], din 10 iunie 1836 – de vindere- redusă aria întrebuințării dreptului pămân- cumpărare a moșiilor [19, p. 681]. Ultima tului după aprobarea legii despre țărani ordonanță anula prevederile obiceiului pă- din 24 ianuarie 1834. În localitățile rurale mântului privind tranzacțiile imobiliare, au fost înființate judecătoriile sătești, su- ajustând practica la legislația rusească, sub pravegheate de către un avocat. Activitatea pretextul lipsei unor asemenea tradiții în acestor judecătorii se limita la soluționarea dreptul autohton. unor conflicte minore în baza dreptului pă- Dacă reducerea drastică a aplicării mântului. Sub jurisdicția lor căzuseră con- dreptului autohton în domeniul comercial flictele interpersonale, bătăile, excluzând și penal încă putea fi explicată, atunci prin omuciderile și mutilările grave, furturile și eliminarea acestuia din domeniul dreptu- escrocheriile cu valoare de până la 10 ruble lui civil se urmărea un singur scop – de a asignate, litigiile imobiliare și de moștenire reduce Basarabia și din punctul de vedere cu valoare de până la 50 de ruble asigna- al legislației la nivelul de simplă provincie te [24, p. 79]. Celelalte cazuri intrau sub rusească. Începutul a fost pus prin aplica- incidența jurisdicției imperiale. Prin astfel rea în Basarabia a unui set de legi privind de procedee, autoritățile centrale au încor- contracararea desfrâului și vagabondajului. porat dreptul pământului în legislația ru-

Așadar, la 9 noiembrie 1831, în regiune au sească. Într-o manieră similară, autoritățile ISTORIE fost impuse prevederile ucazului țarului ruse au procedat și în cazul completării \ din 5 noiembrie 1829 privind exilarea legislației autohtone privind litigiile, des- în a persoanelor desfrânate, prin tul de frecvente, legate de zestre. În actul 85 86

\ ISTORIE R evista 45-49. va șiValahia până unirea la Principatelor. În: Națională Revista deDrept, Chișinău, nr. 10,2016,p. porat, autoritățile au ruse instituit camere închisorilor teritoriul pe proaspăt încor dedetenție.curi Pentru început, înlipsa it dintr-o întreagă rețea deînchisori șilo instituire asistemului penitenciar, alcătu [25, p. 902]. 1785, atunci varecurge se legislația la rusă și Hrisovului domnesc din 28 decembrie lui lui Armenopulo, lucrărilor lui Donici soluționate prevederilor înbaza Codu din acest punct devedere nu vor putea fi pulat încare în cazul că, apărute litigiile legislativ din15decembrie 1847erasti лярии, 1830,405 с. Канце Императорского Его Величества отделение Второе собственной Санкт-Петербург: лярии, 1830,1354с. Канце Императорского Его Величества отделение Второе собственной Санкт-Петербург: лярии, 1830,983с. Канце Императорского Его Величества отделение Второе собственной Санкт-Петербург: 2017, p. 71-93. sarabiei (1812‒1813). În: deistorie Revista aMoldovei, nr. 1(109),ianuarie-martie 2017,Chișinău, deștiință,Akademos. Revista inovare, cultură nr. șiartă, 3(34),Chișinău, 2014,p. 127-137. Том комитета. скаго Кишинев: Типография третий. Областного ,1868,c.105-154. правления nouă, anul XVII, București, nr. 5-6,2006,p. 485-512. Chișinău: Pontos, 2008,388p. 2017, p. 71-93. sarabiei (1812‒1813).În: deistorie Revista aMoldovei, nr. 1(109),ianuarie-martie 2017,Chișinău, 15. 14. 13. 12. 11. 10. 9. 8. 7. 6. 5. 4. 3. 2. 1. Concomitent, demarase șiprocesul de

M Материалы для новейшей истории Бессарабии. În: Записки Бессрабскаго статистиче Материалы În: Бессрабскаго Записки дляновейшей истории Бессарабии. Al.Boldur Istoria Basarabiei. București: Editura Victor Frunze, 1992,544p. ANRM, F. 1,d. 121,f. 37. Ștefan B. Istoria șireforma închisorilor românești. În: Română serie Revista deSociologie, Agachi A.Țara Moldovei șiȚara Românească sub (1806 ocupația militară rusă Agachi A.Participarea guvernatorului Scarlat civil Sturdza organizarea la administrației Ba Chisari-Lungu O. Unele considerațiuni privind procesul de modernizare a justiției în Moldo Negru I.Istoria dreptului românesc. Lugoj: Nagord, 2014,p. 172p. Curpăn V.-S. Istoria dreptului românesc. Iași: StudIS, 2014,263 p. Полное Собрание законовПолное Российской Собрание империи с1649г., nr. 29869,Том XXXIX. законовПолное Российской Собрание империи с1649г., nr. 29486,Том XXXVIII. законовПолное Российской собрание империи с1649г., nr. 28151,Том XXXVII. Agachi A.Participarea guvernatorului Scarlat civil Sturdza organizarea la administrației Ba 1818г. области Устав Бессарабской Кишинев, 1818,216с. образования Agachi A.Așezământul deorganizare administrativă aBasarabiei din29 aprilie 1818.În: ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare - - - - - carlâc șiEdinburno. reparația Construcția, treifortificatecu popase dinEnichioi, Sa Leova, întotal fiindla 8 număr, completate 1831 afost organizată șiînchisoarea din (Akkerman), șiIsmail, Reni iar înanul Albă Cetatea Tighina Bălți, tin, (Bender), 7 închisori Chișinău, înlocalitățile Ho orășenești.sori În anul 1818existau deja orașe dinregiune au fost înființate închi civile.persoane Cu timpul, înprincipalele erau ținuți sub arest nu numai militari, ciși de arest încele 5 cetăți din regiune, încare bugetul regional. și întreținerea închisorilor era finanțată din REFERINȚE BIBLIOGRAFICE: ‒ 1812). ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

16. Leșcu A. Evoluția legislației punitive în Basarabia sub ocupația imperială rusă în prima jumătate a sec. XIX. În: Buletin științific al tinerilor istorici. Materialul Conferinței științifice internaționale anuale a tinerilor cercetători. Seria nouă, I (VI). Chișinău: Tipografia ”Bons Offices”, 2012, p. 131-133. 17. Полное собрание законов Российской империи. Собрание второе, отделение 1, том VI, закон nr. 4691. Санкт-Петербург: Второе отделение Собственной Его Императорского Величества Канцелярии,1832, 844 с. 18. Полное собрание законов Российской империи. Собрание второе, отделение 1, том VII, закон nr. 5598. Санкт-Петербург: Второе отделение Собственной Его Императорского Величества Канцелярии, 1833, 1409 с. 19. Полное собрание законов Российской империи. Собрание второе, отделение 1, том XI, закон nr. 9289. Санкт-Петербург: Второе отделение Собственной Его Императорского Величества Канцелярии, 1837, 895 с. 20. Полное собрание законов Российской империи. Собрание второе, отделение 2, том VI, закон nr. 4929. Санкт-Петербург: Второе отделение Собственной Его Императорского Величества Канцелярии, 1832, 703 с. 21. Полное собрание законов Российской империи. Собрание второе, отделение 1, том VII, закон nr. 5148. Санкт-Петербург: Второе отделение Собственной Его Императорского Величества Канцелярии, 1833, 1409 с. 22. Полное собрание законов Российской империи. Собрание второе, отделение1, том XXXI, закон nr. 30426. Санкт-Петербург: Второе отделение Собственной Его Императорско- го Величества Канцелярии, 1857, 1110 с. 23. Полное собрание законов Российской империи. Собрание второе, отделение 1, том VII, закон nr. 5793. Санкт-Петербург: Второе отделение Собственной Его Императорского Величества Канцелярии, 1833, 1409 с. 24. Полное собрание законов Российской империи. Собрание второе, отделение 1, том IX, закон nr. 6739. Санкт-Петербург: Второе отделение Собственной Его Императорского Величества Канцелярии, 1835, 891 с. 25. Полное собрание законов Российской империи. Собрание второе, отделение 1, том XXII, закон nr. 21794. Санкт-Петербург: Второе отделение Собственной Его Императорско- го Величества Канцелярии, 1848, 950 с. ISTORIE \

87 88

\ ISTORIE R evista tament opozițional moldoveni, la popor cu dividual, formă decompor caracteristică era manifestată preponderent in înmod pulației față de regim și brațul său armat opposition was Caucasus. themigration to theNorth nians with the abuses of Russian administration is shown. One of the forms of the population’s Chișinău, Hâncești,localitățile Logănești, mânt [1].Inițial, mișcarea acuprins ținutul Caucaz, unde eivor fiîndestulațipă cu transferebia se să și traiul cu înCrimeea tuturora permis celor dornici din Basara aemis oînaltă hotărâre țarul că prin care Basarabia aprins unzvon rădăcini precum asecolului în XIX-lea, al așasea decadei a căpătat forme organizate. începutul La migrarea populației peste hotarele regiunii unpronunțatcu caracter individual, atunci Basarabieiteriorul eraomișcare spontană, locuințelor șimutarea dinin înalte locuri regiuni imperiului. ale abandonarea Dacă tareaaltepe lor fie (fuga) moșii, fieîn alte rea decătre asatelor localnici șistrămu individuale sau colective. contra abuzurilor au reprezentat plângerile maicea răspândită șipopulară deprotest un pronunțat individualizat. psihic Forma Armate „Alexandru cel Bun”, Republica Moldova. 1

Anatolie LEȘCU, lt.col. (r), conf. univ., dr., Catedra de științe umanistice și limbi moderne, Academia Militară a Forțelor O altă formă deprotest eraabandona Crimeii, opozițiaDupă Războiul po- Keywords: basedontheoriginal archive thisarticle, In documents, thestruggleofBessarabian Roma

M ADMINISTRAȚIEI RUSE ÎN A DOUA JUMĂTATE CA FORMĂ DE PROTEST FAȚĂ DE ABUZURILE MIȘCAREA MIGRAȚIONISTĂ DIN BASARABIA ilitară Bessarabia, North Caucasus, migration, Bessarabia, North abuse, Russianadministration, village. MIGRATION MOVEMENT FROM BESSARABIA AS A PROTEST AGAINST THE ABUSES OF THE RUSSIAN ADMINISTRATION .

S tudii IN THE SECOND HALF OF THE XIX

de

S ecuritate A SEC. AL XIX-LEA

și

A părare ------

emisă la 11ianuarie la emisă 1861circulara specială după cedecătre autoritățile regionale afost din Tohatin [Ibidem, f. 9verso-10]. Numai die Mălai, Ion Mălai III, Sava Bulgar, toți Grigorie Mihailov, Spiridon Sârbu, Dior Iacovlev, Pavel Mihailov, Vasilie Cotoman, Mihailov, Nichita Mălai, Ion Isai Repede, Leontielea, Pascari, Ion Andrei Bărbăcaru, Dvorian, AlexandruTănase, Maxim Pâr Mihai Domentie Cazac, Cazac, Carp lea, III, Ștefan Iacovlev, Ion Efrem Pâr Cazac, Mălai II,Gheorghe Mălai II,Vasilie Mălai Mălai, Gheorghe Mălai, Ion Mălai, Vasilie Nanii Mălai, Isai Mălai, Isai Palii, Vasilie rian, Gheorghe Dvorian, Luca Perciuleac, luiși familiile Andrei Iacovlev, Ion Dvo exprimat dorința deacoloniza Crimeea împreunămeea ceidinCimișeni. Au cu plaiul natal oviața șiaîncepe nouă înCri 30 defamilii au căzut deacord deapărăsi spre [Ibidem, Țânțăreni, Crimeea f. 1]. La de familii, erau gata purceadă să drum la derev, Tudor Strotilă, însoțiți IlieCalinin, satului Cimișeni, Pavel Pânzari, Vasilie Bo Tânțăreni. 9 decembrie 1860, La locuitorii Stolniceni, Pulbereni, Cimișeni, Tohatin, th CENTURY Anatolie LEȘCU

------1

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

în care se explica populației că guvernul Lăpușna au exprimat dorința de a coloniza țarist nu numai că nu planifică, ci strict pământurile noi următoarele persoane: interzice migrarea populației din Basara- 1. Egor Maximov cu soția sa Zenovia și bia în Crimeea și Caucaz, mișcarea a fost copiii Dimitrie, Carp, Nicolae, Maria, Ana; oprită fără urmări grave pentru populație 2. Vasilie Maximov cu soția sa Maria și și situația demografică din regiune. fiul Ion; Cu un avânt nou mișcarea imigraționistă 3. Constantin Gosoțev cu soția Maria și a renăscut în anul 1868, când 37 de fami- fiii Vasilie, Ilie și Marta; lii din satul Boșcana și 7 familii din loca- 4. Dumitru Croitor cu copiii Vasilie și litatea Ciolacu au exprimat dorința de a Eustatie; se muta definitiv cu traiul în Caucazul 5. Ștefan Croitor cu soția sa Prascovia; de Nord [2]. Prin intermediul cetățenilor 6. Nicolae Bogdan cu soția Elisaveta și Macarie Morari și Dimitrie Cotici ei s-au copiii Ion și Vasilisa; adresat autorităților din regiunea Cerno- 7. Ion Pridov cu fratele său Vasilie și morsk, care la 24 martie 1871 le-au oferit sora Alexandra; pământ pentru 100 de familii de coloniști 8. Tudor Ceban cu soția sa Zenovia; din Basarabia [3]. Vestea s-a răspândit ca 9. Afanasie Pirin cu soția Maria și fiul un fulger prin Basarabia, mai multe familii Vasilie; exprimând dorința de a se alătura mișcării 10. Daniil Pirin cu soția sa Teodosia și și a trece cu traiul în Caucaz. Ca rezultat, fiul Ion; în luna ianuarie 1871 s-au înscris în lis- 11. Egor Lupu Pridon cu soția Ecaterina tele de plecare 141 de persoane din satul și fiica Teodora; Tașlâc pentru o viață mai bună în Caucaz 12. Egor Glavas cu soția Ecaterina și co- [4]. Semnificativ este faptul că printre cei piii Constantin, Vasilie, Nicolae; Ion, Afa- dornici de a se stabili pe pământuri noi era nasie. și Adam Sabanschi în vârste de 100 de ani Din satul Șișcani s-au pornit la drum: [Ibidem, f. 15]. Din mai multe motive de 1. Ion Redohlorolov cu soția sa Maria și ordin organizațional, în acel an ei nu au copiii Egor, Vasilie, Ștefan, Teodora, Vasilisa; putut părăsi Basarabia, rămânând în pa- 2. Gavriil Redohlorolov cu soția sa Ecate- trie. În lipsa știrilor exacte de la basarabeni, rina și copiii Tudor, Vasilie, Dimitrie, Maria. autoritățile din regiunea Cernomorsk au În satul Cărpineni în lista coloniștilor distribuit pământurile rezervate moldove- s-au înscris: nilor altor coloniști. Abia după ce toți cei 1. Nicolae Rodion; care au exprimat dorința de a se strămuta 2. Egor Ponomarev cu soția Vasilisa și în Caucaz s-au achitat cu toate îndatoririle copiii Tudor și Maria; obștești față de stat, inclusiv cu cele legate 3. Vasilie Ponovitov cu soția sa Aculina de Ministerul de Război și întreținerea ar- și fiul Dimitrie; matei, în vara anului 1876 lor li se permis 4. Ion Cudreasov (Cudrea) cu soția să părăsească Basarabia cu destinația Cau- Prascovia; cazul de Nord, unde autoritățile locale i-au 5. Constantin Cudreasov (Cudrea) cu asigurat cu 4 000 desetine de pământ în fiul său Egor;

cursul superior al râului Șapira [5]. În con- 6. Vasilie Cudreasov (Cudrea) cu soția ISTORIE tinuare, redăm lista completă a persoane- sa Maria; \ lor care au stat la baza inițierii colonizării 7. Ștefan Pireanov cu soția sa Stepanida moldovenești a Caucazului de Nord. Din și copiii Grigorie, Nicolae, Maria, Chira [6]; 89 90

\ ISTORIE R evista lui Bercov Daniil [8],dinBăxani: каза и ее результаты, St. иее Petersburg,каза 1885,p. 11. 11. 10. 9. 8. 7. 6. 5. 4. 3. 2. 1. 6. Vasilie, Florea, Ștefan Aramescu; 5. Vasilie, Grigorie, Ștefan Bârliba; 4. AlexandrușiAndrei Grosu; 3. Nicolae, Tudor, Panait Pucaleu; 2. Vasilie șiIon Bulancea; 1. Simion Pascal; Din Hâncești s-au înlistă familia înscris Cărpinean [7]. 25. Chiriac 24. Mihai Pungă; 23. Vasilie Perlin; 22. Dimitrie Moroi; 21. Ion Copcean; 20. Vasilie șiVasile Constantin Bârdan; 19. Ion Mititelu; 18. Simion Gavul; 17. Nicolae Livița; 16. Ștefan, Radu,Ștefan Andrei Dicusară; 15. Gheorghe Bubuiec; 14. Iacob Moroșan; 13. Dimitrie Bârnea; 12. Gheorghe șiȘtefan Ceban; 11. Vasilie Macari; 10. Grigorie Istrati; 9. Frații Teodosie șiVasilie Storbet; 8. Ion Bârdan;

M ANRM, F. 2,1,8388,f. 3. ANRM, F. 2,1,8332,f. 3v. ANRM, F. 2,1,8334,f. 1-2v. ANRM, F. 2,1,8332,f. 1-3v. ANRM, F. 2,1,8388,f. 21. ANRM, F. 2,1,8148,f. 1-16. ANRM. F. 2,1,8332,f. 6. ANRM. F. 2,1,8388,f. 5. Arhiva Națională aRepublicii Moldova ANRM). F.2, (infra 1,7142,f. 12. Кубанский на 1914год, календарь Екатеринодар, 1914. колонизации Исторический Черноморского обзор А. В. Верещагин, Кав побережья ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare simțământul înCaucaz deapleca țăranii oameni [11]. regiuneaceasta aatins de3522 cifra boi Mondial numărul moldovenilor din începutul [10]. La persoane Primului Răz opopulațielocalități cu totală de895 veni au înființatCaucazul în de Nord 5 1875 acuprins 138depersoane. ron [Ibidem, f. 24]. În total, valul din anul Ionmitrie Zama, Crăciun, Gheorghe Mi țăranii Ion Bânzari, Spiridon Bânzari, Di s-autea Ciolacu înlista coloniștilor înscris Vasilie Tăuraș [Ibidem, f. 4].Dinlocalita Filip Lungu, Petru Dorița, Tudor Prodan și Din localitatea Chișcăreni și-au dat con- 16. Grigorie Țurcanu [9]. 15. Ion Curlac; 14. Vasilie Pricopciuc; 13. Toma Bolocean; 12. Eugen Chiriac; 11. MafteiCojocari; 10. Andrei Calfa; 9. Leontie șiVasilie Dreglea; 8. Ion Căprari; 7. Axinte Bugan; Către anul 1881coloniștii moldo REFERINȚE BIBLIOGRAFICE: ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

MOMENTUL ISTORIC 1989 ÎN RELAȚIILE ROMÂNO- MAGHIARE ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR DIN CADRUL PACTULUI DE LA VARȘOVIA

István BANDI1

Motto: „Deşi intelectul nostru doreşte claritatea şi certitudinea, natura noastră găseşte de multe ori că incertitudinea este fascinantă.” Karl von Klausewitz

THE 1989 HISTORICAL MOMENT IN THE ROMANIAN-HUNGARIAN RELATIONSHIP IN THE LIGHT OF THE CHANGES IN THE WARSAW TREATY This article examines the well-known myth of Hungarian military intervention in the Roma- nian revolutionary events in 1989. The topic of the military intervention danger is treated using the Romanian and Hungarian historiographic and archival sources. Based on these, it turned out that in the shadow of the Ceausescu's anachronistic decisions, political, military and professional interested groups used the disinformation strategy to conceal their real ac- tivities. Although the political anachronism promoted by Ceausescu disappeared in December 1989, following the violent events, those political, military and intelligence actors who have composed and conducted the bloody historical score of Romania in 1989 have not disap- peared. One of the misinformations suggested by them (and still repeated) was the interven- tion launched by the Hungarian armed forces in the events in Romania. Keywords: Hungarian military intervention, disinformation, Romanian-Hungarian rela- tionship.

Începând cu anii ’80, relaţiile regimului pusă demolarea mai multor sate locuite de Ceaușescu cu Occidentul s-au deteriorat, maghiarii din Transilvania. după ce, sub pretextul sistematizării terito- După ce în statele occidentale și în SUA riului, au fost declanşate distrugeri masive s-a aflat despre acest nou val de „sistemati- ale monumentelor istorice din România. zare”, au fost formulate o serie de critici la Drept răspuns, s-a declanşat în mai multe adresa cuplului dictatorial şi s-au luat câ- state ale Europei de Vest o acţiune de sal- teva măsuri politice palpabile. Spre exem- vare a localităţilor şi a moştenirii culturale plu, retragerea clauzei națiunii celei mai multietnice, denumită operaţiunea „Village favorizate, acordată până atunci României Roumains”. de către SUA, a fost resimţită de întreaga Tot atunci s-a tensionat şi relația dintre populaţie a ţării. guvernele României şi Ungariei, din cauza Se pare că întârzierile survenite în exe- impasului în care au ajuns discuţiile poli- cutarea unor planuri operative ale Securi- tice referitoare la problemele minorităţii tăţii, cauzate de ezitările de la nivel decizio- maghiare din România. În 1988 a fost dis- nal, au dus la o cascadă de evenimente, care ISTORIE \

1 István BANDI, istoric şi sociolog, cercetător, Departamentul de Cercetări Ştiintifice, Arhiva Istorică a Serviciilor Secrete 91 din Ungaria‒ÁBTL, Budapesta, Ungaria. 92

\ ISTORIE R evista era condusă decătre liniedepartid pe Tu tului aparat destat Aceasta eraSecuritatea. maitrecut, cea partea eficientă aînchista maghiare. dată, îmbunătăţirea şila relațiilor româno- poate aduce clarificări, contribuind, toto decembrie 1989,dintr-o altă perspectivă, prezentarea unor întâmplări petrecute în torică afost una aschimbărilor. aceea, De punct devedere militar, is perioadă acea cembrie 1989şiintervenţiile externe. Din tura dintreevenimentelor fluxul dinde privire cu câteva legă la lacune,înspecial largpe momentul 1989[1],dar au rămas Ceaușescu. au avut rezultat ca cădereacuplului final i reacţiile sale strategicecât sale schimbările la şireacţiile viziteultimei sale (4decembrie 1989) [4], afi semnatelegerile de ceidoi [3]. lideri Bush şiMihail Gorbaciov, înţe respectiv la re conţinutul la discuţiilor dintre George analizele şisintezele referitoa Securităţii 2-3decembrieMalta, 1989,din înperioada despre întâlnirea care aavut insula pe loc conducerea aputut departid afla detalii telor internaţionale [2,pp. 207-208].Astfel, informat înlegătură evoluţia cu evenimen standardele Ceau epocii, orânduiriitriva În conformitatesociale. cu contracararea acţiunilor îndreptate împo său,din jurul erau legate dedepistarea şi de Securitate, nomenclaturii şicele ca ale deinterne.trului lui, iar ulterior, minis din1988,şiîncel al de ş Ceau dor Postelnicu, un om deîncredere lui al SERVICIILOR SECRETE ş ANUL 1989 ŞI ACTIVITATEA Cu toate acestea, atât comportamentul Expectanţele lui Nicolae Ceau În optulea cel deal deceniu secolului al Istoriografia ambelorțări a analizat deja at de Ceau

ef al Departamentuluief al Statu Securităţii M ş escu, careescu, aajuns mai întâi înfotoliul ilitară ş .

escu la Moscova la escu ocazia cu S tudii

de ş

S escu afost zilnic escu ecuritate ş

escu faţă escu

și

A părare ------s-au împotrivit formal înmod şi/sau orga [5, p. instituţie, ca 411],niciSecuritatea nu cerea politică, Comitetul PCR al Central [6,p.Iliescu 16]. privirecu potenţialul la lui succesor, Ion tului său derealitate” „rupt şis-au informat analizat posibilele comportamen efecte ale americane despecialitate au 400]. Serviciile pot ficonsiderate anacronistice [5, pp. 385- deadoua încea jumătatevia aanilor ’80, petrecute înstatele Tratatului Var dela adoptat decătre poliţia politică ceau inactivitatea că sa a fost comportamentul p. 165].A strategiaa ales deanu interveni violent [10, aceste situaţiitru conducerea de criză, DSS cesului) dictatorului [9, pp. 246-282]. Pen protestatari, (de precum aînlocuirii ş i cea unor dintre ciocniri forţele deordine şi anticeau unor revolte ciului erau în aflămcă, dinacel moment,cadrele servi apropiat ţării. Spicuind al dindocument, lor dinteritoriu oinformare despre viitorul în noiembrie 1989,afost transmisă unităţi probabil, şiconducerea DSS,atunci când, Din acest instinct deconservare aacţionat, reflexele de autoapărare foarte dezvoltate. lor” [8,p. 209]. asigura stabilitatea şilini ţării colaborau şiSecuritatea „Armata a pentru orele1989, la unei emisiuni 5,încadrul îndata de23decembriedifuzat deTVR În conformitate comunicatul cu CFSN, manda lor, [8,p. USLA şiCTS trupele 209]. cele mai performante unităţi desub co apărării,al Nicolae Militaru, împreună cu formal s-au pus înslujba noului ministru tăţii, cât şigeneralul Iulian Vlad personal, 118]. Atunci însă, atât conducerea Securi acestuia dindata de22decembrie [7,p. nizat acţiunilor dictatorului până fuga la Trebuie remarcat faptul nicicondu că Serviciile secrete, prin natura lor,Serviciile au şiste. Erainvocată şiposibilitatea ş adar, putem premi dela pleca şi posibile schimbări politice ş tiinţaţi despre posibilitatea ş tea cetăţeni şistă în ş o ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 timpul evenimentelor din decembrie. De nu s-au dat nici dispoziţii, nici ordine, sunt fapt, ei nu s-au poziţionat frontal împotriva cunoscute situaţii individuale în care unii dictatorului [11, p. 150], dar au încercat să ofiţeri au acţionat în vederea autoconservă- conserve, practic, întregul aparat (sub devi- rii [7, p. 56]. Această poziţie aruncă o altă za: la vremuri noi tot noi). lumină asupra evenimentelor revoluţiona- Dintr-un raport păstrat în arhivele re din 1989, punând în evidenţă lipsa unui STASI, referitor la evaluarea cadrelor Secu- plan coerent din partea conducerii centra- rităţii şi realizată de agenţi ai NATO în sep- le, atât cu referire la soluţionarea probleme- tembrie 1988, aflăm că ofiţerii români de lor întâmpinate, cât şi la atitudinea faţă de intelligence au fost categorisiţi astfel: grupa noile centre ale puterii politice. celor care au ajuns în funcţii de conducere Raporturile de subordonare stabilite în propulsaţi la ordinul („îndrumarea”) dicta- timpul evenimentelor revoluţionare între torului şi a căror loialitate era evidentă, o a Ministerul Apărării Naţionale şi cadrele doua grupă, a cadrelor care alcătuiau majo- fostei Securităţi nu au reuşit să ofere con- ritatea structurilor şi erau mai puţin expuşi diţii armonizate de îndeplinire a sarcinilor influenţelor politice, ei privindu-şi meseria între trupele Armatei Române şi Coman- prin prisma unor exigenţe profesionale şi damentul Trupelor de Securitate (CTS). De fiind apţi pentru a-şi desfăşura activitatea aceea au izbucnit conflicte şi neînţelegeri, în orice fel de orânduire socială, şi, o ulti- care s-au soldat cu victime [13, p. 621]. mă grupă alcătuită din profesioniştii tineri Lipsa transparenţei şi dezinformările care, preocupaţi fiind de avansarea în grad, au produs numeroase victime umane în de o dezvoltare rapidă a carierelor perso- rândurile ambelor tabere. Un regretabil nale, nu îndrăzneau să formuleze critici la caz concret a fost masacrarea şi expunerea adresa conducerii de partid şi de stat [12, oprobiului public a cadavrelor unor co- p. 400]. mandanţi din cadrul trupelor USLA [14]. Generalul Iulian Vlad, şef al Securită- Acţiunea a avut loc în noaptea dintre zilele ţii în timpul evenimentelor din 1989, ca şi de 23 şi 24 decembrie şi ilustrează raportu- alţi lideri ai instituţiei, care şi-au împărtăşit rile de forţă dintre armată şi Securitate. memoriile (uneori edulcorate din motive Prima structură politică a noii puteri subiective), consideră că au slujit în cadrul CFSN-ul – Consiliul Frontului Salvarii unui serviciu competitiv al cărui conducere Naționale – condus de Ion Iliescu prin a identificat o modalitate posibilă de auto- ordinul nr. 4/ 26 decembrie 1989, a decis conservare prin inactivitate. Ascunzându- mutarea Securităţii în subordinea Ministe- se în spatele unor prevederi legale, aceşti rului Apărării [15]. Prin această decizie, s-a lideri ai Securităţii consideră că ei au infor- încheiat istoria Securităţii şi a constituit un mat conducerea de partid despre ceea ce se prim pas în direcţia organizării unor servi- întâmpla, dar nu au participat la represiu- cii de informaţii noi, democratice. Desfiin- ne. În viziunea lor, Securitatea a contribuit ţarea definitivă a fost consfiinţită prin de- la victoria revoluţiei [10, p. 230]. cretul 33/ 30 decembrie 1989. În acel mo- O cu totul altă imagine este conturată ment, reorganizarea a vizat 15 322 persoane, însă de primul şef al serviciului, numit în dintre care 10 114 ofiţeri, 3 179 subofiţeri şi

funcţie de Ion Iliescu, şi anume, Virgil Mă- 1 288 angajaţi civili. Aceste cifre asigurau ISTORIE gureanu. În memoriile pe care le-a publicat, atât activitatea din teritoriu, cât şi cea de \ domnia sa afirmă că, deşi în mod organizat la nivelul structurilor decizionale centrale. Securitatea nu a întreprins nimic concret, Generalul-maior Iulian Vlad a rămas la 93 94

\ ISTORIE R evista prin Legea 14/1972 privindprin Legea organizarea „Primăvara Praga”, dela definită doctrină militară aplicată doctrina pe baza se după relor deconducere represive dinstructurile termendar lung pe nu s-agândit nimeni. păreau care,tice termen scurt, pe optime, din România au şi, deaceea, soluţii ales tac complexitatea fenomenului revoluţionar de informaţii nu au evaluat adecvat în mod lui, apreluat prerogativele ş Voiculescu, guvernu al viceprim-ministru brie, când afost arestat. Atunci, Gelu Voican- [12, pp. 436-437],până data la de31decem rang cu desecretarcârma destat serviciului, decembrie Timişoara 1989dela [18]. externă îndesfăşurarea evenimentelor din oferea indicii privind oanumită implicare şi Ungaria), a căror activitate informativă unornea forţe externe (Uniunea Sovietică iminente, prin asta înţelegându-se acţiu te care proiectau imaginea unei agresiuni provenite dinsurse oficiale de specialita puncte devedere factrimitere informaţii la Măgureanu, Aceste Codrescu. Costache represiv ar [17],cum fi Iulian Vlad, Virgil ac, precum şidefoşti ofiţeri ai sistemului Watts, Larry nescu, Remus Ioan Ştefure promovat deistorici Mihai Alex ca Stoe forţelor străine teritoriul pe României este membre Tratatului ale Varşovia). dela căutaţirii printre aliaţi (URSSșistatele referă,se printre rânduri, inamicii la ţă lupt În deabordare, acest cadru conceptul de mului naţionalist impus deN.Ceaușescu. România şiconcepută înspiritul comunis apărării naţionale aRepublicii Socialiste ROMÂNEASCĂ ŞI PĂRERI ÎN ISTORIOGRAFIA ÎNTRE MIT ŞI REALITATE, SURSE IMINENTA INTERVENŢIE MILITARĂ: Laitmotivul istoriografical intervenţiei Modelul decomportament oferit cad În ansamblu, pare se ş că

ă pe teritoriul ocupat de inamic M ilitară .

S tudii

de

S efului Securităţii. ecuritate efii serviciilor serviciilor efii

și [16]

A părare ------nescu, le-apublicatnescu, învolumul lucrării 4al Publice Armatei, al col. Mihai Alex Stoe carele pe fostul deRelaţii Direcţiei al şef istoric.rului unau (cel puţin pânăaflarea acum) adevă alate gafe (intenţionate sau nu) care îngre înţelegerii. În opinia astfelmea, vor fi devo metodologic şiun filtru necesar oculari ri resurse arhivistice, relatări unor ale marto lic anumite acţiunişievenimente, folosind dintre acestea pot fi regăsitepe site-ul aso alţii, au fost prezentate declaraţii. Unele fost inculpaţi Ion şi Coman, Bălan Radu de revoluţia Timişoara, dela încare au sau dealtă respectivei acţiunideprotest la asociaţii şinimeni nutrimis aparticipat dinpartea schimb confirmă faptulcă nimeni nu a fost celela afirmate dedomnul Stoenescu, nuta conţine mai nicicea vagă trimitere liza notei citate poate se constata aces că Timişoarala [19,pp. 403-404].Prin ana organizaţieaceastă acţioneze să i-atrimis aţia Maghiarilor Ardeleni dinElveţia, iar care au acceptat lucreze să Asoci pentru sursa citată desfăşurarea evenimentelor din’89.Din a justicfica intervenţia forţelor străine în a prezentat şionotă pentru aSecurităţii, nu existat consulat sovietic[20]. formaţii, evidenţiind faptul Timişoara la că asupra caracterului nerelevant acestei al in Istoricul Marius însă Mioc aatras atenţia consideră agresiunea că ar fidemonstrată. care domnia vede „un sa argument decisiv”, p. acestei baza 246],şi, informaţii, pe în ar fi lucratla Iaşi îndecembre 1989[19, Timişoara,de la autorul sugerând acesta că prezenţa pe bazează se consulului sovietic nia”, volum consacrat revoluţiei din1989, „Istoriasale loviturilor destat înRomâ Iată unprim exemplu: (re)interpretări Prin lucrarea defaţă voi încerca exp să În procesul În volumul amintit, domnul Stoenescu natură teritoriul pe României. reiese ar că fi fost români „celor 25”, undosar legat în ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 ciaţiei „21 Decembrie” din Bucureşti [21] fost în scădere faţă de luna noiembrie. Ace- şi au fost prelucrate de istoricul american eaşi tendinţă de diminuare apare şi în sta- Richard Andrew Hall [22]. Aici găsim o tisticile Securităţii referitoare la persoanele imagine total diferită despre acea presu- cu intenţii de trecere frauduloasă a fron- pusă intervenţie externă. tierei de stat. Acest fenomen social a fost Spre exemplu, generalul Emil Macri denumit în termenii epocii „evazionism” [23] chemat în instanţă ca ofiter superior al şi a fost intens prelucrat operativ de către Securităţii, în depoziţia sa datată 2 ianuarie analiştii Securităţii. 1990 a concluzionat, afirmând urmatoarele: Notele privind persoanele predate de „Rezumând sintetic informaţiile obţinute, autorităţile statelor vecine sau reţinute ele nu au pus în evidenţă nici lideri şi nici după intrarea frauduloasă în România au amestecul vreunei puteri străine în produ- fost raportate săptămânal atât conducerii cerea evenimentelor de la Timişoara. Ra- forţelor represive, cât şi conducerii centrale portarea acestor date la eşalonul superior de partid. Din aceste statistici aflăm că în respectiv generalului I. Vlad a produs iritare a doua săptămână a lunii decembrie „din şi chiar supărare” [24]. Republica Ungară au revenit în ţară 96 per- În ciuda unor astfel de poziţii, unii cer- soane (87 predate de autorităţile maghiare cetători continuă să prezinte ipoteza unei şi 9 intrate fraudulos). Dintre cei predaţi, intervenţii externe, citând date prin care ei 53 au stat pe teritoriul statului vecin mai sugerează concluzia că în decembrie 1989 puţin de 24 ore, 34 dintre ei au petrecut prezenţa unor structuri informative pe te- acolo o perioadă cuprinsă între două şi ritoriul României a fost consistentă, iar ac- 30 de zile, iar cei veniţi fraudulos‒până la tivitatea acestora dirijată din exterior. Spre 25 de zile” [27]. exemplu, într-o lucrare a sa cercetătorul Persoanele preluate sau prinse de către american Larry Watts se referă la revolu- grăniceri şi Securitate au fost prelucrate şi ţie, descriind prezenţa unor „musafiri” în în cadrul programului „Alfa”. Structurile felul următor: „Este sugestiv faptul că peste româneşti de contraspionaj au investigat 25 000 din cei 37 000 de turişti sovietici care şi analizat măsurile pe care le-au luat in- au considerat România locul preferat pentru stituţiile maghiare, concentrându-se asu- vizite sau tranzit, în cele două săptămâni pra măsurilor operative de racolare şi în- anterioare revoluţiei din decembrie 1989, au toarcere a „fugarilor” în România. Aceste ales să nu mai plece timp de aproape un an, cercetări au fost de o importanţă majoră până în octombrie 1990, după ce guvernul pentru conducerea Securităţii şi, totuşi, re- român le-a cerut oficial şi insistent să pără- zultatele nu au fost cele scontate. Acest lu- sească ţara” [25, p. 55]. cru reiese din instrucţiunea dată personal Cercetările istoricului Marius Mioc cu colonelului Raţiu de către Iulian Vlad la în- privire la turiştii străini care au vizitat Ti- ceputul lunii decembrie. Şeful de atunci al mişoara în decembrie 1989 au fost făcute Securităţii şi-a exprimat indignarea faţă de publice în 1991. Despre stadiul cercetări- ineficienţa celor care lucrau în cadrul pro- lor sale ne putem informa direct de pe un gramului „Alfa” şi a cerut „să se revadă tot site pe care-l administrează chiar domnia ce s-a raportat până la data de 06.12.1989, sa [26]. Din acesată cercetare reiese că în să se compare datele privind „elementele

perioada revoluţiei, în hotelurile timişore- de fond ale situaţiei operative” cu ordine- ISTORIE ne, în cursul lunii decembrie au fost cazaţi le date şi cu sarcinile executate pe această \ 1 525 turişti, dintre care 789 veneau din linie. După aceea să se evalueze dacă s-a diferite ţări socialiste. Numărul turiştilor a realizat ceea ce s-a decis, iar dacă nu, să 95 96

\ ISTORIE R evista 22 decembrie, înorganigrama DSS,UM velul anului 1989,mai pâna data exact la de a depistat însă vreo astfel ni deacţiune. La străine teritoriul pe României, UM 0110,nu crete încombaterea acţiunilor serviciilor re” [29,p. 185]. ve desfă „acţiunile domniaoperati consideră sa afi o largă documentare privire cu ce ceea la profesionirici Wats sunt folosite surse ca ş i citate deisto ve teritoriul României, lucrările lui Larry tranzitau eventuale cu intenţii operati interes operativ. poi înRomânia celor care fraudulos trecuseră frontiera îna soanelor predate de statele vecine aflămcă cercetările efectuate asupraper nilor” [28]. Decriptând limbajul operativ, stabileascămotivulse neîndeplinirii sarci răspunde întrebarea la s-au dacă desfă prietenesocialiste aavut competenţa dea contracararea unor ţărilor ale acţiuniostile operative, Unitatea Militară creată pentru activau teritoriu pe RSR şiprin alte metode ficarea agenturilorcare unor socialiste ţări zatiei Tratatului Var dela tatea încontradicţie principiile cu Organi şi până desfiinţare, la şi-adesfă decontrainformaţii,structură apariţie dela până sfâr la ficat şiadesfă Varla ţărilor membrecadrul Organizaţiei ale de dealtfel structură, în unica „această ră că: de măsuri „ALFA” spaţiile pe decompetenţă. 0110 acţiona eficient Programului şiîncadrul tiv 17angajaţi [12,pp. civili 436-437].UM ţeri, 23mai 304 persoane, după 264ofi urmeaza: cum 0544 şiUM 0195aveau încomponenţa lor 0110 afiguratca unitate independentă. UM Trebuie subliniat faptul această că Istoricul Remus Ioan Ş Structura sarcini desecuritate cu con În legatură prezenţa cu cetăţenilor care

M ş ilitară ovia, aacţionat cali unpersonal cu ş urate de serviciile secrete maghia urate deserviciile ş itul epocii deaur”şitul epocii [30]. tri militari şisubofiţeri,tri respec ş ş urat oactivitate consecventă . ti. Autorul amintit prezintă

S nu au de rezultat aspecte tudii

de

tefureac conside S ş ecuritate ovia. Prin veri ş urat activi şi asupra

și ş urat

A părare ------

contrainformative. Acolo unde apăreau si o atenţie deosebită verificării lor care plecau în străinatate s-a acordat soane, dintre care 418îninteres deserviciu. torit spre peste 7000deper socialiste ţările judeţului Dâmboviţa, înanul 1988,au călă tor”, având învedere faptul numai că, raza pe aflămcă „volumul de cuprinzămuncă era decembrie teritoriul 1989pe Romaniei. acţiuni clandestine Ungariei dinpartea în toare o eventuală la intervenţie armată neral a fost verificarea informaţiilor referi evoluează.cum faţa la care vadă să locului este situaţăa şi multor generali şiconducători ca departid, depalasat Timisoara, la încompania mai primit Ceau dela vest spre est” [32,p. 239].În ordinului baza ni maţie deInformaţii Direcţia dela aArmatei: a primit unmoment la dat următoarea infor despre orice intervenţie militară. Domnia sa trebuianea, fi să fost informat îndeaproape Stat Major, datorită care pe odeţi funcţiei solidarea noii puteri. apoi Bucure la ş care au avut mai loc întâi Timi la şi unmartor implicat înevenimentele activ Stat Major Armatei al RSR afost în1989.El fi un generalul dere politico-militar, cât şiprofesional, ar nei astfel deacţiunicătre UM 0110. am studiat nu confirmă se depistareavreu temă, nicidinsursele arhivistice care pe le- din lucrările ş formative suplimentar [31,p. 115-116]. judeţean, obţinerea pentru demateriale in legatura compartimentului 0110 nivelde la tuaţii excepţionale erau surse din trimise ş te redislocări masive dinspre de trupe, Pentru prevenirea recrutării persoane Din datele oferite dedomnul Mircea Stan Printre primele măsuri luate decătre ge „În ultimii doi ani, vecini la s-au facut esteDupă ş cum cunoscut, O sursă abilitată, atât dinpunct deve Mi-a permite să subliniezş permite să faptul nici că tiinţifice elaborate pe această ti înainteti de apariţia Ş tefan Gu ş escu, generalulescu, Gu ş ă, ş eful Mareluieful eful Mareluieful şi pregătirii ş oara, iar şi con ş ă s-a din ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 vest. În faţa comisiei senatoriale constituite mentelor din decembrie, când Stănculescu, în vederea elucidării evenimentelor din de- deja ministru al apărării, l-a contactat pe cembrie 1989 generalul. Guşă a declarat că omologul său maghiar şi a refuzat oferta avea cunoştinţă de schimbările radicale ce maghiară de ajutor medical. Stănculescu a au avut loc în ţările socialiste, şi de faptul răspuns tranşant: „N-avem nevoie de sân- că acest fenomen va atinge şi România. Tot ge, staţi cuminţi acolo” [33, pp. 38-41]. cu acea ocazie generalul a mărturisit că ar- mata a fost dezinformată în privinţa unei „AUDIATOR ET ALTERA PARS” agresiuni îndreptate împotriva Români- INTERVENŢIA MILITARĂ IMINENTĂ: ei şi a afirmat cu toată răspunderea că i-a MIT SI REALITATE, SURSE ŞI PĂRERI fost teamă de ruşi [32, p. 391]. Guşă nu se ÎN ISTORIOGRAFIA MAGHIARĂ temea de manevra militară a vecinilor un- Configuraţia geopolitică şi o destructu- guri, ci de unităţile sovietice staţionate pe rare a sistemului global de puteri, și totoda- teritoriul Ungariei [32, p. 239]. tă diminuarea influenţei sovietice în Euro- În legatură cu o intervenţie dinspre vest pa de Est şi în Ţările Baltice are ca punct de la graniţa RSR cu Ungaria, avem la dispozi- plecare anul 1987, când la Berlin, în cadrul ţie şi memoriile unui personaj istoric con- reuniunii Comitetului Politic Consultativ troversat, generalul Victor Atanasie Stăn- al țărilor Pactului de la Varșovia, s-a sem- culescu, care a fost şi el fost prezent la Ti- nat un document important despre noua mişoara. Sosind împreună cu şeful Marelui doctrină militară, care stipula foarte clar Stat Major, generalul Stănculescu (ulterior poziția defensivă a țărilor blocului socialist ministru al apărării) a avut şi el cunoştin- [34, p. 295]. Acest document stipula prin- ţă despre reformele globale şi regionale în cipiul defensiv al Pactului de la Varșovia și curs şi avea o idee despre posibilele evoluţii exprima foarte explicit că statele partici- postceauşiste din România. pante nu vor iniția primii acțiuni militare Pentru a-şi păstra credibilitatea atât în faţa împotriva altor țări. În paralel cu acest do- cuplului dictatorial, cât şi în faţa celor care se cument, Nicolae Ceauşescu a insistat să se pregăteau să preia puterea, el a fost nevoit să constituie o comisie specială pentru solu- culeagă informaţii şi să se implice într-o co- ţionarea problemelor legate de dezarmare municare diplomatică militară secretă. [35, p. 183]. În acest sens amintim acţiunea lui Vic- Ca urmare a ameliorării treptate a re- tor Atanasie Stănculescu din vara anului laţiilor sovieto-americane, iminenţa raz- 1989, când a avut o întrevedere pe malul la- boiului a dispărut odată cu cea a imaginii cului Balaton cu ministrul apărării din Un- inamicului caracteristic blocului sovietic garia, generalul Ferenc Kárpáti, seful M.St.- stalinist. Intervenţiile şi reformele iniţiate M. al armatei ungare, şi şeful KGB-ului pe de N. Ceauşescu au fost încercări anacro- zona de est a Europei. Cu această ocazie s-a nistice ale unui dictator care nu a reuşt să-şi dialogat despre reformarea gorbaciovistă dea seama de situaţia geostrategică, de a comunismului în cele două ţări [33, pp. schimbările care au avut loc, el rămânând 38-41]. Relaţia care a fost stabilită chiar în un stegar al stalinismului românesc. cadrul întâlnirilor Pactului de la Varşovia Începând cu vara anului 1988, în con-

a ajuns să fie una cordială, facilitând dia- cordanţă cu noua doctrină militară a Pac- ISTORIE logul dintre cunducătorii forţelor armate tului de la Varşovia, în cadrul Direcţiei \ din Ungaria şi România. Această relaţie a Operaţii din cadrul Marelui Stat Major 97 rămas o punte sigură în vâltoarea eveni- maghiar au fost redefinite toate planurile 98

\ ISTORIE R evista valul septembrie –octombrie 1989. Muncitoreş dinUngariarii afost dezarmarea Gărzilor fost rezolvată discret deMinisterul Apără cetăţeni străini. Oaltă sarcinăcare dificilă a asiguresă cazarea şiaprovizionarea acestor Austria prin Ungaria. Armata afost nevoită Cehoslovacia, intenţiacu cu deatrece în germani. Mase deoameni treceau graniţa fost cererile deemigrare cetăţenilor ale est- ţionat şievenimente neasteptate, au cum unităţi, armata maghiară aavut desolu Major sovietic,mare ş Ungariei, al ministru deş jor Uniunii al şisemnate Sovietice deprimul directivei baza deMarelete emise pe Stat Ma maghiare [34,p. 295]. caracterde acţiune ofensiv cu armatei ale în acest sens vizita primului-ministru Gyu laţiile au devenit foarte bune, dovadă fiind Stat Major român. După 22decembrie, re afostghiară încontatct Marele cu zilnic jor, generalul Borsits, ma partea László Marelui Stat Major. S-a creat decoordonare ogrupă încadrul matei, începand data cu de16decembrie. operativ nivelul la comandamentului ar Acestenia. evenimente au fost prelucrate şi una neplanificată: revoluţiaRomâ din de soluţionat multe probleme, printre care atins nivelul operativ maxim1990. înmartie matei Poporului. Noul comandament şi-a denumireapurta deComandamentul Ar armatei decizionale din cadrul structuri ce rea Ministerului Apărării şiapariţia unei noi începând 1decembrie cu 1989,prin diviza Ministerului Apărării afost pusă înaplicare nare decomandă astructurilor nivelul de la barea organizatoric cadrului şidefuncţio forţelor armate Ungariei, ale schim adică Din afirmaţiile ş Concomitent, Marele Stat Major a avut Punctul decotitură înrestructurarea În aceste paralel cu mi Planurile de restructurare au fost întocmi

M ilitară ti (Gărzile Patriotice)ti îninter .

S tudii efului Marelui Stat Ma alul Serghei Ahromeev.alul Serghei

de

S eful Mareluieful Stat ş ecuritate cări masive de

și

A părare ------lui Gorbaciov demararea pentru reforme externe bulgar, căuta acceptul primeasca să lui Var dela dizolvarea simultană aNATO şiaTratatu reformatoareexpunea sale ideile despre bre Tratatul la Var dela tetului Politic Consultativ statelor al mem avânt Bucure la ş teritoriulsovietice depe Ungariei au luat parteşigeneralul făcea ghiară Borsits [36]. Horn.la Dindelegaţia guvernamentală ma tive reprezentate prin nivel întâlniri la de apropiere a celor informa două structuri lor secrete românești șimaghiare, chiar o brie 1989.Relațiile operative servicii ale fost începută unilateral data la de1noiem sovietice [39,pp. 5-6. pp. 3-10]. teritoriulde pe Ungariei atomice focoasele Totkm. acelui încursul an au fost scoase de frontieră Austria, cu înadincime de100 anului date autorităţilor maghiare. Până învara parte aanului 1989. 10cazărmiau fost pre autovehicule au părăsit Ungaria înprima 200 detunuri şimortare, 2900de respectiv 11300depersoane, 470unităţital blindate, vestică aUnagrieipartea (Dunántúl). În to acestoraîn locul au fost dirijate unităţi din (Debreţin,rii Sárbogárd, Kiskunhalas), iar au părăsit aţă cazarmele estică dinpartea toriul Ungariei înprimul retragerilor al val lului Pactului al sovieticrigid [38,p. 607]. ar fi fost un susţinătoral reformării mode tor maghiar înainte de1989,dar Ceau ş militarestructurilor Pactului ale Var de la a arătat informaţia că despre desfiinţarea în lucrarea sa tură aceste L.Watts, cu evenimente, Larry trupelor sovieticedinUngaria [37].În legă maghiară tratative purta despre retragerea lor [35,p. 528]şi, înacela ovia nu afost deţinută deniciun conducă Reforma forţelor armate maghiare a Forţele sovieticecare staţionau teri pe Dezbaterile despreDezbaterile retragearea trupelor ʻ 89 sovieticiis-au retras dinzona ş ovia. Mladenov, de ministrul Cei dintâiCei vor fi cei din urmă ti, cu ocazia sesiunii Comi ocazia ti, cu ş şi timp, delegaţia ovia. Ceau ş ş escu escu escu escu ------, Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 conducere de minister în anii ’60-’70 pot Au fost adunate date din teritoriu şi din fi documentate în baza surselor arhivistice surse provenind din terţe ţări [42]. din Arhiva Istorica a Fostelor Servicii Se- Tot în această nouă abordare se înscriu crete din Ungaria [40]. De la colaborarea în acţiunile relatate de Tibor Hodicska, fos- munca informativ-operativă şi schimburile tul ataşat de presă al Ungariei la Bucureşti. de experiență a delegatiilor MAI din RSR și În toiul evenimentelor din decembrie, RPU în cele două decenii de după revolu- domnia sa a fost contactat de conducerea ţia din 1956 s-a ajuns în anii ’80 la o relaţie Oficiului Militar de Informatii (Katonai formală, fără fond şi chiar la o îngheţare a Felderítő Hivatal) şi, începând cu data de relaţiilor pe anumite chestiuni. Despre re- 19 decembrie, a fost invitat să traducă ma- latiile bilaterale au prezentat lucrări de bază teriale culese prin interceptarea unor trans- câţiva istorici precum Csongor Jánosi şi misiuni de pe teritorul României. Din ma- Stefano Bottoni [41]. terialele prelucrate de domnul Hodicska Pornind de la aceste lucrări şi de la sur- reiese că Securitatea a fost activă până la sele arhivistice disponibile, putem afirma moartea cuplului Ceauşescu [43, p. 266]. că serviciile de informaţii maghiare pâna Coroborând aceste informaţii cu cele publi- în 1989 lucrau după metoda obişnuită a cate de grupul de cerecetători români care anilor ’70, adică cu acceptul conducerii de a prezentat informaţii legate de „războiul partid se culegeau informații din centrele radio-electronic din decembrie”, primim o de informații ale ţărilor vest-europene, şi pe confirmare a faptului că a existat o colabo- baza acestor materiale se trimitea o anali- rare profesională între armatele celor două ză centralizată conducerii de partid despre ţări. În acelasi timp, înţelegem că structurile situația minorităţii maghiare din România, armatei române aveau cunoştinţă de activi- respectiv despre situaţia politică a RSR. tatea radio-electronică a Securităţii [44]. Acest mecanism de prelevare şi prelucrare a Dezinformarea şi folosirea informaţii- datelor s-a schimbat după căderea lui János lor neverificate au persistat în relaţiile ro- Kádár, prim-secretarul PMSU (mai 1988). mâno-maghiare atât în plan militar, cât şi Conducerea direcţiei de informaţii a propus în cel informational. În cursul anului 1989, atunci metode noi pentru a putea face faţă direcţia III/II contrainformaţii din cadrul schimbărilor geopolitice. Acest proiect de serviciilor secrete maghiare a primit sem- restructurare ar fi trebuit promulgat de că- nale de la structurile judeţene specializate tre PMSU în vara anului 1989, dar istoria a „despre posibile acţiuni militare orientate schimbat cursul evenimentelor şi această re- impotriva Ungariei ce ar putea avea loc în structurare a fost efectuată abia în anul 1990. lunile octombrie – noiembrie”. Din aceeaşi Un moment crucial pentru istoria servi- sursă aflăm că partea română, mai exact ciilor maghiare a fost data de 20 octombrie conducerea militară a RSR a avut convin- 1989, când Parlamentul Ungariei a adoptat gerea că participarea unităţilor desmnate legea referitoare la forma de guvernământ. pentru aceste acţiuni vor fi încununate de Ca urmare, începand cu data de 23 octom- succes, partea română cunoscând atât loca- brie, Ungaria nu mai era republică populară. ţia unităţilor militare maghiare, cât şi tim- Fără autorizaţia expresă a conducerii pul de reacţie al acestora [45]. politice, dar în speranţa unui viitor demo- Semnalele ameninţătoare persistau şi

cratic, s-a început schimbarea metodologi- la nivelul structurilor centrale de informa- ISTORIE ei defensive a ţării într-una activă. În baza ţii. Acestea treceau rapid pe la centrul de \ acesteia a început culegerea de informaţii prelucrare şi analiză, ajungând în final pe despre minoritatea maghiară din România. mesele cunducătorilor de partid. 99 100

\ ISTORIE R evista al apărăriial naţionale, şiomologul său ma generelul Vasile român ministrul Milea, convorbiri telefonice care au avut între loc Drept dovadă am putea menţiona acele cordate au produs efecte şiînplan militar. datoratexicările relaţiilor interstatale în amintim important: şiunalt aspect into le celor două forţe armate, mai trebuie să maghiare decontrainformaţii [47]. secrete româneserviciilor ş te [46].Au fost detectate şiinformări ale re desfă intensifice să decis activitatea de informa formaţii, Ministerul deInterne maghiar a Arad. urmare Ca acestor acolectării in în zona deforntieră: Timi tare româneş produseţările demi 4 septembrie punea în evidenţă amenin tul România că a fost singura ţară membră s-abazat înplanCeauşescu militar fap pe apărare [48,pp. 169-170]. pid cele întâmplate, alua pentru măsuri de a fost nevoită ra evalueze analizeze şisă să tor măsuri, conducerea militară maghiară în adâncime afrontierelor”. În aces urma au fost implementate ordine de„securizare închis punctele detrecere frontierei ale şi 18 decembrie, autorităţile că româneş au fost date începând semnale, data cu de damentul Forţelor al General deGrăniceri ministrului KárpátiComan aflămla că de de către generalul Kárpáti. Din mărturiile Acestetă. zvonuri au fost imediat infirmate Timila rea unor voluntari scopul cu dea-itrimite teritoriulpe Ungariei, ar fiînceput recruta jorată deactivitatea unor organizaţii care, rezultă românădiscuţii partea că era îngri ghiar, generalul Ferenc Kárpáti. Dinaceste CONCLUZII Modelul de Nicolae ales de socialism În legatură relaţia cu dinre conduceri Nota ministrului de interne dindata de

M ilitară ş oara pentru aajutaoara pentru revolta izbucni ş urată specializa prin structurile ti înorati .

S tudii ş ş carea unităţilor mili

ele mai mari situate de

S ti de structurile destructurile ti ecuritate ş oara, Oradea, oara, Oradea,

și ti auti

A părare ------

pria industrie deapărare, şi-ainstruit efec dereferinţă.oadei România şi-acreat pro fiind adoptată abiaultimii în ani peri ai lui Varsovia,de la o tentativă de integrare tat anumite diferenţe faţă aTratatu decea state. altor teritoriul pe intervenţii la activ trupe cu sistematic dat solicitărilor deaparticipa 1958 şis-acaracterizat printr-un refuz teritoriul sovietice pe trupe naţional din a Tratatului Varşovia dela care n-aavut evenimentelor dinRomânia. a forţelor armate maghiare în desfăşurarea astăzi) faptul ar că fi avut ointervenţie loc re dezinformările acesteia sugerează (şi gerată a anului ’89dinRomânia. Una dint compus şi dirijat partitura istorică însân politici, militari şide mente violente, nu au dispărut aceiactori în decembrie1989, unor înurma eveni politic promovat adispărut de Ceauşescu mului său „reformat”. anacronismul Deşi dezavuarea şila lui N.Ceauşescu stalinis înEuropaloc şideRăsărit. Centrală schimbările revoluţionareşi la care au avut M. Gorbaciov, unificarea la Germaniei, cât refer influenţa la reformelor introduse de survenite.schimbările politice Mă globale regimului a fost de pecetluită Ceauşescu omului. dentale privind respectarea drepturilor dealtă parte, prinpe condiţionările occi rea unei reforme asistemului, serioase iar barea unor planuri economice şidemara recomandările sovieticecare vizau schim uni, venite, deoparte, prinşi pe semnalele Bucureşti afost supus unor puternice presi Moscova.la proprii, refuzând asistenţa inspectorilor de tivele militare după reguli şi regulamente Doctrina naţională deapărareDoctrina aprezen Toate acestea au contribuit izolarea la În deadoua cea parteaanilor ’80,soarta anilor mijlocul la ’80,regimulDe dela intelligence care au ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. Lucrări din istoriografia românească: Marius Oprea, Banalitatea răului, O istorie a securităţii în documente: 1949–1989.Iaşi, Polirom, 2002; Dennis Deletant, Teroarea comunistă în România, Iaşi, Editura Polirom, 2001; Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceaușescu 1965–1989, Geniul Carpaţilor; București, Polirom, 2016, Alesandru Duţu, Revoluţia din Decembrie 1989. Cronologie, Editura Sitech, Craiova, 2010; Șerban Săndulescu, Decembrie’89. Lovitura de stat a confiscat Re- voluţia Română, Editura Omega Ziua Press, București, 1996; Cezar-Vladimir Rogoz, Povestirile teroriștilor, Editura Alma Print, Galați, 2007, 2008; Marius Mioc, Revoluția română, explicată pen- tru toți, Editura Artpress, 2014; lucrări editate de IRRD și mulţi alţii. Lucrări din istoriografia ma- ghiară: Béla Révész: Titkosszolgálati és diplomáciai információk Bukarestből Budapestre 1989 végén. [Informații diplomatice şi de intelligence din Bucureşti la Budapesta la sfârşitul anului 1989]. În: ActaUniversitatis Szegediensis: acta juridica et politica nr. 77. 2014, pp. 445-455, Ferenc Kárpáti: A román forradalom és Magyarország, 1989. Egy volt miniszteremlékezése, [Revoluția română şi Un- garia, 1989. Memoriile unui fost ministru]În Historia 2000, nr. 4. pp. 26-29, Gergely Illyés-Zoltán Kántor, Románia 1989 után [România după 1989], În Külügyi Szemle nr. 4. 2012, pp. 79-98., Gábor Vincze, Lefelé a lejtőn. Magyar–román kapcsolatok 1989 első felében amagyar diplomáciai iratok tükrében, [Relațiile maghiaro-române în prima parte a anului 1989 în baza documenteler dipolma- tice maghiare] vezi www. emlekpont.hu/publikaciok/dokumentumok/vg/lefele_a_lejton.pdf, Bot- toni Stefno, Volt? És hogyan történt? (Gondolatok az 1989-es romániai forradalom értelmezéséről!) [A fost? Si ce s-a întâmplat? (Idei despre interpretările Revoluției Române din 1989] In: Hitel, 2015 nr. 3. pp. 32-46. epa.oszk.hu/01343/00158/pdf/EPA01343_hitel_2015_03_08-bottoni.pdf și alţii. 2. Cristian Troncotă, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informatii şi Securitate ale regimului comunist din România, Editura Elion, 2003, pp. 207-208. În nota secretă nr. 0075/989 din 1 decem- brie 1989, conducerea DSS raporta lui Ceausescu faptul că pe agenda acestei întruniri va figura şi redefinirea sferelor de influenţă. 3. Transcrierea exactă poate fi accesată pe: usaarchive.gwu.edu/NSAEBB/NSAEBB298/Docu- ment10.pdf 4. Vasile Buga, Sub lupa Moscovei politica externă a Romaniei 1965‒1989, I.N.S.T. Bucureşti, 2015. 5. Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceaușescu 1965‒1989, Geniul Carpatilor, Iaşi, Poli- rom, 2016, pp. 385-400 descrie amănunţit căderea lui Ceauşescu. 6. CIA a lansat ideea, chiar la începutul anilor ’80, ca Ion Iliescu ar putea fi un rival potenţial al dictatorului. www.cia.gov./library/readingroom/docs/CIA-RDP83B00228R0001000700004-7.pdf expresia concretă arată astfel: „would be an important figure in a post-Ceausescu leadership”, p. 16. 7. Virgil Măgureanu, Alex Mihai Stoenescu, De la regimul comunist la regimul Iliescu, Editura RAO, Bucuresti, 2008, p. 118. 8. Alexandru Duţu, Revoluţia din Decembrie 1989. Cronologie, Editura Sitech, Craiova, 2010, p. 209. 9. Vezi confesiunea colonelului Dumitru Răşină referitoare la o întrunire a unităţii la care se vor- bea deschis despre dispariţia dictatorului în termen de 3 luni în Şerban Săndulescu, Decembrie’89. Lo- vitura de stat a confiscat Revoluţia Română, Editura Omega Ziua Press, Bucureşti, 1996, pp. 246-282. 10. Cristian Troncotă, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informaţii şi Securitate ale regimului comunist din România, Editura Elion, 2003, p. 165. 11. Ionel Gal, Raţiune şi represiune în Ministerul de Interne.1965‒1989, vol. I. Editura Domino, Iasi, 2001, p. 150 susţine că toate acestea s-au întâmplat din cauza slugărniciei şi incompetenţei. 12. Georg Herbstritt, Stejărel Olaru, STASI şi Securitatea, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005, p. 400.

13. Florica Dobre, Florian Banu, Camelia Duică, Silviu B. Moldovan, Liviu Ţăranu, Trupele de ISTORIE Securitate, 1949-1989, CNSAS, Nemira, 2004, p. 621. Nota generală din aprilie 1990 asupra acţiu- \ nilor de intimidare executate de armata a 4-a împotriva cazărmilor CTS (Comndamentul Trupelor 101 de Securitate – actual Jandarmeria). 102

\ ISTORIE R evista mata-secreta-a-partidului/ pressone.ro/istoricul-madalin-hodor-in-1989-a-avut-loc-o-diversiune-militara-executata-de-ar crarea „În 1989aavut odiversiune loc militară executată dearmata apartidului.” secretă 1989 tras în noi după Studiu 22?” asupra vinovaților pentru victimele Revoluției Române din decembrie Studii de unității decontraspionaj invățate, anti-țările Experiențe socialiste. șilecții Romană înRevista de 50 de ani de realităţi, mituri ş secrete maghiare.active executate deserviciile româno-maghiare, Ștefureac folosește acest material edificator ca înexplicațiasa despre măsuri Româniablocului cu sovietic Watts, Larry sursăca pe care înlucrarea sa 50 de ani de realităti, mituri si incertitudini. 1964‒2014 cesare 08.05.2019. rastalmacirile-lui-larry-watts-si-rastalmacirile-altora-despre-larry-watts/#more-14849 nia Timișoara la activ îndecembrie 1989. Rao, 2004,p. 246. ’89. Accesat 2mai la 2019.www. ceausescu.org/ceausescu_texts/revolutia/raportul-sri11.htm nia incertitudini Stefureac, mata română înrevoluția dindecembrie 1989,Editura Militară, București, 1994,p. 22.Remus Ioan Stoenescu, Grupul Editorial RAO, București, 2018,pp. coordinator: Codrescu 14-16;Costache Ar pp. 182-185, pul Editoril RAO, București, 2009.pp. 38-41. tura RAO, 2004,p. 239. invățate, Română înRevista deStudii deIntelligente, SRI București, pp. 115-116. accesare 08.04.2019, ACNSAS Fond FCXdespre activitatea UM 0110. , Editura RAO, București, 2012,p. 55. 33. În sfâr 32. Daniela Veronica deDrăgan: 31. Mircea Stan: 30. Remus Ioan Ş 29. Remus Ioan Ștefureac încartea 28. ACNSAS Fond Documentar D013783,6. 27. ACNSAS Fond Documentar D013783,2. 26. Statistica deMarius făcută vezi Mioc pe: Watts:25. Larry 24. Vezi Macri23. Emil ‒ 22. Vezi 21. Vezi 20. Mihai19. Alex Stoenescu: preliminar18. Raportul SRI al despre evenimentle din decembrie Episodul I(1/2)Timișoara 17. Aurel I. Rogojan: 16. Această expresie este dezvoltată mai minuțios decătre cercetătorul Mădălin Hodor înlu 15. Apărut înMonitorulRomânieial Oficial 1,nr. din27decembrieseria 1989. 5. 14. Unităţi deLuptă Speciale Antiteroristă. ș

i sfâr i M , www.revistadrepturileomului.ro/assests/docs/2018¬_4/NRDO-4-2018-studiu.pdf Ultima http://mariusmioc.wordpress.com/?s=consulul+sovietic+de+la ilitară ș Intelligent Conflictulsecret din spatelescenei România versus Rusia. 50 de ani de realităti, mituri itul războiului rece https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/04/ https://romanianrevolutionofdecember1989.com/2013/04/ www.dosarelerevolutiei.ro , Editura RAO, Watts: București, 2015,185;Larry De la regimulDe comunist la regimul Iliescu şit Victor adevărul… Atanasie Miahai Alex cu Stoenescu, Gru îndialog Stănculescu .

S tudii e, SRI București, Andrei Ursu, Mădălin Hodor, Fereste-mă doamne de prieteni, războiul clandestin al blocului sovietic cuRomâ ş Activitatea unităActivitatea tefureac încartea eful Direcţiei a II-a a Securităţii – Contrainformaţii a II-a a Securităţii Direcţiei eful economice și participant Iulian N.Vlad ‒confesiuni pentru istorie

de ultima accesare 28.04.2019.

, pe pagina 551expune pagina , pe ointerpretare eronată arealităților diplomatice i incertitudini. 1964‒2014 S , București, Editura RAO, 2013,pp. 639-647. „Istoriei loviturilor de stat în România” stat în de loviturilor „Istoriei ecuritate Condamnat la adevăr, Generalul Ștefan Gușă ții decontraspionajții anti-țările Experiențe socialiste. și lecții Conflictulsecret din spatelescenei. Romania versus Rusia, Conflictulsecret din spatelescenei. România versus Rusia,

și

A Fere părare ș te-mă Doamne de prieteni, războiul clandestin al https://mariusmioc.wordpress.com/2013/01/21/ . Editura RAO, 2015;Mircea Stan: Activitatea , Virgil Măgureanu Mihai Alex cu îndialog . Editura RAO, 185citează pagina 2015,la Cei dint Cei , Editura Proema, Mare, Baia 2017, Roland O. Thomasson, „Cine a volumul 4/,București, Editura + Ultima accesare 03.05.2019. â i vor fi cei din urmă. Româ , București, Edi Ultima ac https:// ș ------i

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

34. Dr. Helgert Imre, Dr. Mészáros Gyula, A magyar honvédség a rendszerváltás sodrában. [Ar- mata ungară în vâltoarea schimbării de regim]II. kötet., Antológia Kiadó, Lakitelek, 2017, p. 295. 35. Constatnin Olteanu, Alexandru Duțu, România 36 de ani în Tratatul de la Varșovia, București, Editura Niculescu, 2014, p. 183. 36. Directed (Guided) interviu with general (ret) László Borsits supported by the János Bolyai scholarship of Hungarian Academy if Sciencies, in Hadtudományi Szemle 2014 2. szám, http://real. mtak.hu/16669/1/2014_2_f_nemethj.pdf Sursa accesată la 09. 04.2019. 37. Political Transition in Hungary, 1989–1990. A Compendium of Declassified Documents and Chronology of Events. Co-eds.: Csaba Békés, Malcolm Byrne, Zoltán Ripp, Miklós Vörös. Na- tional Security Archive, Cold War History Research Center, 1956 Institute, 1999. Nyers Rezső és Grósz Károly megbeszélései Mihail Gorbacsovval, Jelentés az MSZMP PIB részére, 1989. július 30. 84. dokumentum. 38. Larry L. Watts: Cei dintâi vor fi cei din urmă, România si sfârsitul războiului rece, București, Editura RAO, 2013, p. 607. 39. Burucs Kornélia, A szovjet csapatok kivonása Közép-Kelet Európából. Kronológia 1986‒1992 [Retragerea trupelor sovietice din Europa Central-Estică], în Historia 2009 5-6- sz. 3-10 și Sz. Bíró Zoltán Szovjet csapatok kivonása Magyarországról [Retragerea trupelor sovietice din Ungaria] ibi- dem. 40. ÁBTL 1.6. 7/4-18/1957 Jelentés a BM nemzetközi referensének feladatköreiről. [Notă asupra referenţilor internaţionali din Ministerul de Interne], din această notă aflăm despre o relaţie inci- pientă dintre instituţiile omoloage, ÁBTL 1.11.2. NKO egyezmények [Secţia Relaţii Internaţionale, convenţii] În acest fond sunt depuse acele acte de colaborare care au fost semnate de către condu- cerile ministerelor omoloage în perioada anilor ’60-’70. 41. JÁNOSI Csongor, A magyar–román belügyi és állambiztonsági kapcsolatok 1955–1965 között [Relațiile maghiaro-române la nivelul ministerelor de interne și al organelor de securitate între 1955‒1965], Pro Minoritate, Vara 2017, pp. 86-125; Jánosi Csongor, Magyar–román belügyi és állambiztonsági kapcsolatok 1975-1989 között. Az erdélyi magyar kisebbség ügye a Vasfüggönyön innen és túl, [Relaţiile serviciilor secrete române şi maghiare în perioada 1975‒1989. Problematica minorităţi maghiare din Transilvania, privit din interiorul şi din afara Cortinei de Fier], manus- cris. Mulţumesc pe această cale autorului. BOTTONI, Stefano: „Baráti együttműködés”: a magyar- román állambiztonsági kapcsolatok (1945–1982) [„Colaborare prietenească”: relaţiile organelor de securitate româno-maghiare (1945–1982)], Történelmi Szemle, 2012/2, pp. 235-257; BOTTONI, Stefano: Vonakodó kémek. A magyar állambiztonság és Románia,1975-1989 [Spioni indecişi. Ser- viciile secrete maghiare şi România 1975–1989], Történelmi Szemle, 2013/1, pp. 79-117. 42. ÁBTL 4.2. 45-1/3/89 34. cutie, BM III. Csoportfőnökség. Körlevél 1989. július 1. [Directia a III-a, Circulara din 1 iulie 1989]. 43. Tibor Hodicska: Négyszemközt Ceausescu. [Între patru ochi cu Ceauşescu], Editura Pont, Budapest, 2014, p. 266. 44. https://romanianrevolutionofdecember1989.files.wordpress.com/2012/01/image06.jpg - accesat la 08.04.2019. 45. ÁBTL 2. 7. 2. NOIJ Békés megye, 32-1989. 06. 19. [Note operative zilnice la nivelul judeţului Békés]. 46. ÁBTL 2..7. 2. BM Tájékoztató jelentések 65-9-172/1989 [Note informative la nivel MAI]. 47. ÁBTL 2.7.1. NOIJ Békés, 39-1989 08.10; 40-1989.08.21.; 43-198909.18.; 44-1989.09.20; ju-

detul Csongrád 115, 1989. 09. 26. şi judeţul Szabolcs-Szatmár, sz. n. 1989 08.15. [Note operative ISTORIE zilnice la nivelul judeţelor Békés, Csongrád şi Szabolcs-Szatmár]. \ 48. Kárpáti Ferenc, Puskalövés nélkül…, [Fără foc de armă] Editura Duna International, Buda- pest, 2011, pp. 169-170. 103 104

\ LECȚII DE ISTORIE R evista cult in Romania, 1965–1989. cult inRomania, private activity. Ceaușescu.Nicolae The complex transformations inallthefieldsofpublicand were performed assessments, are ofRomania associated theyears withthenameof 1965–1989inthehistory withouttheterrorneo-Stalinism intheyears Deletant).Regardless 1970–1989(Dennis ofthe segment of1956–1969wasauthonomy theperiod andinternal detente, followed by the sincedual crisis 1978(DinuC.Giurescu). The otherresearchers suggestthat thechronologic historians consider that1964–1977was theperiod recreation timefollowed by thegra ofthisrespective istreatedracteristics period inadifferent way by thespecialliterature.Some the official propaganda the Nicolae „Epoqueof Ceaușescu” or„Belle Epoque”. Thegeneral cha vu Stoica (viitorul președinte Consiliu al inclusiv Gheorghe cu Gheorghiu-Dej, Chi marcanțiliderii ai Partidului Comunist, închisori din (făcândsori partedingrupul Mondial afost deținut înmai multe închi Pe parcursul celui Război Doilea de-al multe ori dincauza convingerilor politice. a fost arestat N. Ceaușescu legii), de mai formațiunea politică înafara afost scoasă eraconsideratătui partid (în1924 ilegală nist. În contextul încare activitatea aces adolescență înrândurile Partidului Comu țărani săraci dinOltenia, aderăîncă din numeroasă copii) dinzece treilea (al de cembrie 1989).Originar dintr-o familie (26ianuarie Ceaușescu lae 1918–25de- citoresc Român (PMR)afost numit Nico de prim-secretar Partidului al funcția Mun 1965),în 19martie la (survenită ghiu-Dej Ceaușescu 1

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova. CULTUL PERSONALITĂȚII După lui moartea Gheorghe Gheor Ascensiunea politică alui Nicolae Keywords: The years was whenRomania governed by Ceaușescu, Nicolae 1965–1989,were calledby

M ROMÂNIA ÎN „EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU” ilitară ROMANIA DURING THE „NICOLAE CEAUSESCU EPOQUE” (1965–1989) ), unde a făcut cunoștință cu Nicolae Ceaușeascu, Nicolae Ceaușescu”,„Epoque ofNicolae Epoque”,„Belle personal .

S tudii

de

S ecuritate comuniștilor comuniștilor (1965–1989)

și

A părare ------

rice și de cadre. La 22 martie 1965,Nicolae șidecadre. 22martie rice La a fost responsabil de probleme organizato calitate Comitetului desecretar al Central, și titular Biroului (1955)al Politic [3]. În (1952),membruCentral supleant (1954) în calitate demembru plin înComitetul lui Gh. Gheorghiu-Dej, promovat fiind văzut chiar plângând [2].Intră îngrațiile mormântarea ,,părintelui popoarelor”, fiind luial Iosif Stalin, participând chiar în la eraunadmiratorservatori, N.Ceaușescu consolida pozițiile înstat. Potrivit unor ob i-afostexperiență ulterior a-și pentru utilă sau stagiu instrucție la tă militar). Această pofida faptuluică participatnu a nicioda deînființarenia, a Armatei Populare (în de colectivizare dinRomâ aagriculturii ministrative, aparticipat procesul la activ ierarhică. Activând îndiferite ad funcții tat a parcurs o carieră fulminantă în scara 1944 afost eliberat dinînchisoare șitrep mareșalului Ion Antonescu din august [1].Dupăprim-ministru) răsturnarearul l ui deStat), Ion Gheorghe Maurer (viito Ion Valer XENOFONTOV

------1 Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Ceaușescu a fost propus în funcția de prim- tot mai evidentele elemente ale cultului secretar al Comitetului Central al PMR de personalității. N. Ceaușescu ia itinerarul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consi- unui stalinism național, autarhic. Factorul liului de Miniștri (1961–1974) [4]. Ulterior, politic a invadat tot mai intens spațiul pu- Maurer și-a argumentat opțiunea deoarece blic și cultural. îl considera pe Ceaușescu apt pentru a se În iulie 1965 a fost înlocuită denumi- confrunta cu URSS. Totodată, Maurer a dat rea PMR (această denumire o avea din de înțeles că pe parcurs a regretat această anul 1948 și reflecta alianța politică dintre alegere. Mai există și opinia că, de fapt, a comuniști și socialiști) în Partidul Comu- fost o înțelegere între liderii români pentru nist Român (PCR), ceea ce era esențial a se susține reciproc în funcții. deoarece evidenția caracterul național al Tot în 1965, în decembrie, lui Nicolae și partidului comunist [7]. Începând cu dece- Elena Ceaușescu li s-a înmânat Diploma de niul șapte, se constată un proces de lărgire Bacalaureat, cadou de la liceul bucureștean a bazei sociale a PMR. În anii 1962–1965, cu mare tradiție, numit atunci Școala Me- partidul a acceptat în componența sa circa die nr. 10, ulterior „Zoia Kosmodemians- 600 000 de noi membri, cifră record în kaia”. Documentul le-a fost înmânat de istoria României. Această tendință s-a ministrul învățământului Ștefan Bălan, un menținut până în anul 1989, atunci când intelectual modest [5]. PCR, va deveni, cu excepția celui sovietic, În primii ani de la preluarea puterii, cel mai mare partid comunist din Europa N. Ceaușescu a continuat politica națională [8]. Conform Statutului PCR, această struc- comunistă a predecesorului său, Gh. Ghe- tură constituia „detașamentul de avangar- orghiu-Dej, conveniență exprimată în „ju- dă al clasei muncitoare, conducătorul tu- rământul de fidelitate,” expus în discursul turor oamenilor muncii din patria noastră succint funebru din 24 martie 1965 [6]. În în lupta pentru construirea socialismului și plan intern a pledat pentru industrializarea comunismului, forța politică conducătoare accelerată, iar în plan extern a vizat direcția în Republica Socialistă România... scopul autonomă. Acest fapt a creat aparențele final al partidului este construirea societății unei breșe în blocul comunist, element per- fără clase – societatea comunistă” [9]. ceput favorabil de Occident. În locul funcției de prim-secretar al Co- mitetului Central al PMR s-a instituit cea Consolidarea autorității de secretar general [10]. Ceaușescu a fost Ultimii ani de viață ai liderului comu- confirmat în noua funcție supremă a par- nist român Gh. Gheorghiu-Dej și primii ani tidului. Se prezenta imaginea unei funcții de administrare ai lui Nicolae Ceaușescu administrative care nu era superioară altor sunt considerați cei mai „liberali” din is- secretari ai partidului, ci erau doar generale toria comunismului românesc. Ceaușescu [11]. În realitate, N. Ceaușescu etala noua era considerat un comunist reformator, funcție și nu admitea replici la ședințele de marxist luminat, opus dogmatismului ide- partid și de stat: „Când mă refer la indicații, ologic, imagine creată, în mod special, în numai de la secretarul general al partidului urma poziției ferme vizavi de intervenția le primiți. Nimeni nu poate să se adreseze din Cehoslovacia (1968). După o perioadă și să dea vreo indicație. Oricine ar încerca, de elan reformator, relativa liberalizare a să nu luați în seamă. Asta este disciplina de \ LECȚII DE ISTORIE regimului totalitar atât în plan intern, cât partid și este lege pentru toți comuniștii, și în cel extern la sfârșitul anilor 1960, apar oriunde sunt puși să lucreze” [12]. 105 106

\ LECȚII DE ISTORIE R evista mâniei afost sistată dincauza Nicolae că Române. Editarea unei enciclopedii a Ro Eroul unică distincția Republicii Socialiste luivieții, Nicolae is-aacordat Ceaușescu aniversării ocazia cu semicentenarului stituirea unei dictaturi personale. În 1968, cumularea cevagenera ceea in defuncții, peste unan –Consiliul Apărării. Începe în subordonare și Consiliul Economic, iar ne președinte Consiliului al deStat, având lui lider. În anul devi 1967,N.Ceaușescu dre” șiîndepărtarea celor indezirabili nou anunța Se N. Ceaușescu. o„rotație deca alta nouă, eicu agreatăși înlocuirea de PCR avechii echipe alui Gheorghiu-Dej eliminarea treptată conducerea dela declanșează 24iulie la 1965,se survenită Afacerilor Interneal (1952–1965),acțiune Consiliului al tru de Miniștri și ministru deviceprim-minis dinfuncțiile Drăghici orghe Maurer este înlăturat de dinfuncția atins 1974,atunci înmartie când Ion Ghe partiduluiale șistatului [15]. problemele și decidea cinci funcții majore În deja deținea același an, 1971,Ceaușescu tului tot a principiile de conducere l-a impresionat care cu secvenţa Mao Zedong ma vizită sa din 1964ş barea care s-apetrecut Ceau de hotar dezvoltarea pentru ulterioară alui din Asia: acestui turneu oficial în statele socialiste cată lui Ceau german Thomas sa dedi Kunze, cartea în stat efectuate 1–15 iunie la 1971. Istoricul deNord înCoreea Sen vizitelor înurma de lui Mao lui șial ZedongdinChina Kim Ir impresionatfund destilul deconducere al biografieromânLiderul [13]. a rămas pro nu-și deplin revedeapropria pe Ceaușescu Apogeul comasării puterii înstat este Odată cu eliberareaOdată cu lui Alexandru

M ş ş a demult şicultul ca pentru şi escu. Acestaescu. afost fascinat deschim ilitară Partidului Comunist Chinez” [14].

„Vizita ş escu, evidențiazăimportanțaescu, .

S tudii în China adevenit

i de cea din1971.Con cea în China între pri

S ecuritate ş i-a impus ş eful piatra

și sta

A părare ------

patriei. nuator personalităților al celebre dinistoria poporului”fiual era apreciatca unconti pictură șiînopere „Cel deartă. mai iubit [16]. referință un atribut la monahal și religios Prinnia. acordarea făcea unui se sceptru rigoare, reprezenta nou ceva Româ pentru prezidențiale,irea funcției atribute cu de președinte Institu N.Ceaușescu. țării al șiesteprim-ministru „ales” încalitate de onoare Academiei. al Potrivit unor autori, semnat membru ca titular șipreședinte de 10 iulie 1985,Nicolae afost de Ceaușescu lor”, iar muncitorii – „tovarășul” [20].La bitului conducător” –,,luminătorul mase internațional”, adresau agricultorii se „iu mician” sau ,,om deștiință derenume ,,tovarășa Ceaușescu Elena acade pe multe formule: intelectualii o numeau moral șietic” [19]. chipeze înimaginația celor mulți unetalon aajunsmondial, Ceaușescu Elena întru să iubitoare,soție om deștiință derenume în motive de sărbătoare națională. Mamă, politice șiștiințificesale s-autransformat bicefală. „Momente importante carierei ale comunistă, formându-se, astfel, o dictatură adevenit figuranr.Ceaușescu 2înierahia înaltului for științific. În anulElena 1980, membruiar devine în1974 aceasta plin al instituții [18], politice, Ceaușeascu Elenei RomâniaSocialiste afost subordonată, prin [17].Academia Republicii Ceaușescu Elena președintelecu acestuia, soția țării, cișicu puterea cu dialogul eraîntreținut nu doar liului Național Știință pentru șiTehnologie, PCRșiaBiroului al CC ExecutivConsi al doamnă aRomâniei adevenit membră a tătorilor, după 1972, atunci când prima Potrivit Ceaușescu. Elena sa, soția cerce promovat clanul de familie, inclusiv pe Are reprezentarea loc în lui Ceaușescu Cuplul eraadulat mai Ceaușescu cu Ajuns a cârma la țării, N.Ceaușescu ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 cuplul Ceaușescu a fost „cel mai temut și preşedintelui cu soţia sa. Vizavi de tribu- detestat din țară. Aveau drept de viață și de na oficială avea loc spectacolul oamenilor moarte asupra a 23 de milioane de români. muncii, care aveau lozinci și imagini cu li- Conduceau cel mai brutal stat polițienesc derul României [25]. din Europa” [21]. Cultul personalității lui Ceaușescu în Anturajul intim (așa-numitul „socia- România s-a menținut datorită promovării lism de cumetrie”, format din frați, nepoți, comunismului de esență națională. Potrivit nepoate, cumnați, nurori, care dețineau unor autori, național-comunismul promo- posturi înalte de stat și de partid) a con- vat de Nicolae Ceaușescu a fost realizat cu tribuit la instituirea cultului personalității ajutorul discret al unor foști ideologi legio- „marelui conducător”. În esență, cultul nari scoși din penitenciare [26]. personalității reprezintă o particularitate a sistemelor totalitare existente atât în regi- AUTONOMIE. LEGITIMITATE murile de extrema dreapta, cât și în cele din ISTORICĂ. POLITICĂ EXTERNĂ interiorul lumii comuniste [22]. Un aliat disident Deși premise ale instituirii cultului personalității în România s-au conturat Poziția deosebită a României în perime- încă din „epoca Gheorghe Gheorghiu-Dej”, trul blocului comunist a început în anii 1962– totuși în „epoca Nicolae Ceușescu” acestea 1963 prin opunerea României planului sovie- aveau „să cunoască forme mai exarcerbate tic de specializare a țării în cadrul „lagărului în comparație cu acelea ale predecesoru- socialist” pentru anumite ramuri economice. lui său” [23]. Propaganda oficială, lucră- Disputa a luat amploare după „Declarația cu rile apologetice, organizarea fastuoasă a privire la poziția PMR în problemele mișcării evenimentelor „epocale” urmau să glori- comuniste și muncitorești internaționale”, fice acțiunile „geniului Carpaților” (așa adoptată de Plenara lărgită a CC al PMR era numit, ironic, Ceaușescu în Polonia) din 17–22 aprilie 1964 [27], care cerea ca la [24] sau „celui mai iubit fiu al poporului”. baza relațiilor dintre PMR să se afle „princi- Ceaușescu nu-i lecturase pe clasici, însă îi piile independenței și suveranității naționale, plăcea să îl citeze pe împăratul roman Ca- egalității în drepturi” [28]. Distanțarea a fost ligula: „Mai bine să fii temut, decât iubit”. continuată și de Nicolae Ceaușescu. Politica Organele securității vegheau asupra imagi- Bucureștiului în vederea asigurării unei au- nii „imaculate” a lui Nicolae Ceaușescu. La tonomii crescânde este catalogată drept cea filmări, înălțimea medie (circa 1,60 m) a lui de aliat disident al Uniunii Sovietice [29]. Ceaușescu nu trebuia scoasă în evidență. Istoricul englez Eric Hobsbawm conside- Ziarele aveau câte un redactor ce tebuia să ră că această distanțare a fost promovată de urmărească ortografierea corectă a nume- N. Ceaușescu pe baza naționalismului [30]. lui Ceaușeascu. Potrivit unor autori, distanțarea de URSS nu Au fost utilizate în exces sărbătorile a fost totuși una radicală. În anii 1965–1966, naționale (Ziua Națională – 23 august, Ziua România a achitat suma de 500 000 USD Republicii – 30 decembrie) și internaționale Moscovei pentru întreținerea partidelor co- (Ziua Muncii – 1 mai) pentru promovarea muniste mondiale [31]. cultului personalității. De exemplu, în anii Totodată, se constată acțiuni provo-

1985–1988, manifestările de Ziua Naţiona- catoare la adresa URSS cu rezultate spec- \ LECȚII DE ISTORIE lă erau organizate pe Stadionul „23 August” taculoase. În exclusivitate pentru blocul din capitală. Tribuna oficială era rezervată răsăritean, România a fost prima țară care 107 108

\ LECȚII DE ISTORIE R evista pelor Tratatului Varșovia dela înCehoslo deosebite aRomâniei invaziei încazul tru sovietice afost atins încontextul poziției Paroxismulsocialistă. relațiilor româno- vizită aunui președinte SUA al într-o țară can Richard Nixon (23august 1969),prima Gaulle (mai 1968),depreședintele ameri președintele Franței, generalul Charles de În premieră, România a fost vizitată de încetarea războiului din Vietnam [33]. cureștiul adus campanii pacifistepentru plomatice Israelul cu după conflict. Bu- 10 iunie 1967)șiamenținut relațiile di rael întimpul zile” „Războiului deșase (5– comunist,blocului drept agresor statul Is celelalte ca fuzat recunoască, să state ale avea astfel derelații) [32];România are excepția cu Uniuniisocialist, Sovietice,nu (în contextul încare nicioțară dinblocul Federală (RFG)înianuarie Germania 1967 a stabilit relații diplomatice Republica cu munism mentul național ( zând dinAfghanistanţia [35]. internaţionale, inclusiv referitoare situa la ziţia deosebită aRomâniei înproblemele Moldova au sovietică supus discuţiilor po Chi 1980, la [34]. sintagmei URSS,drept tan (decembrie 1979),considerată, potrivit intervenției militare aURSSînAfghanis aBucureștiuluică afost reiterată șiîncazul (vezivacia mai Atitudinea jos). antisovieti maghiare etc. [36]. soluționeze se s-a tins să situația minorității mutuală, semnat între ambele state înanul tatului de prietenie, colaborare şiasistenţă giversarea reînnoirii înfebruarie 1968aTra Tensiunea româno-sovietică adus ter șila drept puterile „cochetărie cu imperialiste”. onid I.Brejnev, general PCUS, al secretarul Aceste acțiuni au fost catalogate deLe Pe amplificării fundalul antipatieivi

M

patronajul sovietic Din acest considerent, 30iunie la ilitară ), s-aabordat şinău, comuni liderii .

S tudii calea naționalăcalea spre co problema Basarabiei

de ajutor internaţional ajutor internaţional s-acultivat senti

S ecuritate ş ti din ti

și

A părare ------,

avantaj reciproc” [37]. și suveranității naționale, întrajutorare și treburile interne, respectul independenței letar, egalitate îndrepturi șineamestec în internaționalismmarxism-leninism, pro tip nou dintre statele bazate socialiste, pe sunt stabilite „principiile pe raporturilor de document prevedea relațiile că bilaterale urer. Spre deosebire devechiul tratat, noul Kosîghinde Aleksei şiIon Gheorghe Ma nivellie 1970 la de prim-mini 1948. Documentul afost semnat abia îniu se se acțiuni ceîmbrăcau forma unor a extinderea influențeiglobale, a promovat pul apărării propriilor interese şipentru Cehoslovacia (1968–1969).URSS, în sco secretar general Partidului al Comunist din inițiate de Alexander (1921–1992), Dubček cioeconomice „Primăverii ale Praga” dela deziderat politic înlăturarea reformelor so de tă Cehoslovacia. Uniunea marca Sovietică, de Est, UngariaGermania și Polonia) în Republicilor Bulgaria, Socialiste, Sovietice trupelor Pactului Varșoviade la (Uniunea numelecu codificat operația„Dunărea”, a impactde o acțiune cu major internațional, Varșoviade la în Cehoslovacia. Este vorba dinaugustvazia 1968atrupelor Tratatului tre România și Uniunea a fost Sovietică in în Cehoslovacia (1968) sovietică nuarie și august 1968,nu a avut nicio loc parcursulpe Potrivit istoricului italian Francesco Guida, sfereiservarea sovieticedeinfluență [38]. reacționare”. În realitate, eravorba de con altor state amenințate socialiste de,,forțe statele urmau vinăînajutor socialiste să vorba de în politica mondială; defață încazul este stat,pentru legitimarea pentru acțiunilor Momentul culminant tensiunilor al din Poziția intervenția de României vizavi ajutoare internaționale sindromul puterilor mari sindromul puterilor doctrina Brejnev doctrina crizei cehoslovace crizei , potrivit căreia, , interese vitale ş tri, respectiv tri, , avea drept , între ia ş a-zi ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 reuniune a Comitetului Politic Consultativ imixtiune. Astfel s-a conturat doctrina al Pactului de la Varșovia. Acest fapt s-ar fi „luptei întregului popor” pentru apărarea datorat poziției deosebite a României [39]. suveranității [45]. Anatoli Dobrînin, ambasadorul Uniunii Kremlinul era iritat că liderul României Sovietice în Statele Unite ale Americii, în Nicolae Ceauşescu nu susținuse ingerința memoriile sale In Confidence( Confidenţial), în Cehoslovacia. Drept reacție, trupele afirmă că imixtiunea sovietică în Cehoslova- sovietice au fost angajate în manevre tac- cia a fost „ilizibilă” la Casa Albă. Mai mult tice demonstrative în apropierea frontierei ca atât, președintele american (1963–1969) româneşti. Liderii SUA erau îngrijorați de Lyndon Johnson (1908–1973) a rămas in- activizarea trupelor sovietice la hotar cu diferent față de eveniment, considerând că România. Diplomatul sovietic Anatoli Do- această zonă este sub influența sovieticilor, brînin menționează că „Pe 28 august (1968 – solicitând, totodată, o vizită la Moscova [40]. n.n.) Rusk [46] m-a convocat urgent ca să- Drumul sovieticilor spre Cehoslovacia mi spună că a aflat despre mişcări de trupe trebuia să treacă prin România, însă trase- sovietice neobișnuite de-a lungul graniţelor ul a fost modificat în urma deciziei istori- româneşti în ultimele 24 de ore. Fuseseră deja ce a lui Nicolae Ceaușescu de a nu susține speculații în Occident despre posibilitatea unei țările din blocul Pactului de la Varșovia invazii sovietice în România, bazate în general implicate în ingerința din Cehoslovacia. pe refuzul acesteia de a lua parte la acţiunea Prin discursul de la 21 august 1968 al lide- comună cu celelalte state ale Tratatului de la rului comunist român, public și vehement Varşovia, contra Cehoslovaciei” [47]. Mosco- au fost condamnate acțiunile agresive ale va însă nu a intenționat să intervină în Româ- „trupelor celor cinci țări” [41]. Acest dis- nia, deoarece nu s-a îndoit niciodată de sta- curs l-a propulsat ca pe un erou pacifist, -fi bilitatea regimului comunist din această țară. ind acceptat cu entuziasm de unii disidenți. În mod oficial, participarea cetățenilor În ochii cetățenilor, Nicolae Ceaușescu era din RSS Moldovenească la acest conflict nu echivalentul lui Ștefan cel Mare, Mihai Vi- este recunoscută [48]. În realitate, au fost și teazul sau Vlad Țepeș, urmaș demn al lui participanți din Moldova sovietică la aceas- Decebal și Traian [42]. Drept urmare a ati- tă ingerință militară [49]. tudinii pe care a luat-o, Ceaușescu a primit In grosso modo, acțiuni militare active 1 372 de telegrame și scrisori personale în Cehoslovacia nu s-au desfășurat. Potrivit [43]. Ulterior, ziua de 21 august a devenit unor informații, 108 cetățeni şi-au pierdut Ziua Constituției, înglobând importanța viața, iar cca 500 de persoane au fost rănite. acestui eveniment. La 24 august 1968, N. Pe parcursul a 36 de ore a fost stabilit con- Ceaușescu a discutat cu I. B. Tito, că, în caz trolul deplin asupra teritoriului cehoslovac, de atac al URSS, să se permită o eventua- iar conducerea de la Praga a fost înlocuită lă retragere a militarilor români în Iugos- cu una prosovietică. În decembrie 1989, lavia. Liderul iugoslav a fost de acord, cu Guvernul Uniunii Sovietice a recunoscut condiția dezarmării trupelor române [44]. faptul că „decizia de a trimite trupele aliate La 4 septembrie a fost aprobat decretul în Cehoslovacia a fost una nejustificată, s-a de constituire, organizare și funcționare produs o imixtiune greșită în afacerile in- a gărzilor patriotice românești. Era vorba terne ale unui stat suveran” [50]. de niște detașamente înarmate ale munci- URSS a încercat să pedepsească Româ- \ LECȚII DE ISTORIE torilor, țăranilor și intelectualilor ce aveau nia pentru poziția luată în cazul Cehoslo- drept scop sprijinirea armatei în caz de vaciei. Potrivit istoricului american Larry 109 110

\ LECȚII DE ISTORIE R evista nat, marcat de distanțarea româno-sovieti anul 1964.Erauncontext geopolitic tensio problemalică, Basarabiei afost abordată în suprem. a puterii șideformare acultului liderului S-au conturat premisele demonopolizare românești partidului liderului. înjurul șial statat omobilizare fără precedent asocietății prestigiu internațional. Totodată, s-acon (antisovietismul) aasigurat României un vizavi cehoslovacă decriza N. Ceaușescu NATO [51]. Varde la Albania) înrândul adversarilor Tratatului deviaţionistesocialiste erau (cum şi China transfere România dincategoria țărilor L.Watts, în 1969, Kremlinul să a decis stitutului deIstorie Partidului al referitoare aflatșescu, la oconsfătuire cadrul In din vechi, într-adevăr istorice” [55]. gată de lucrare referea „se atât lucruri la de subiect,de la că specificând problema le ghezi” [54].Nicolae s-aeschivat Ceaușescu sunt dinlucrările „extrase unor autori bur i-areplicat1965, acesta manuscrisele că sovietic Ilici Leonid Brejnev în septembrie aavut-o careva pe N.Ceaușescu liderul cu Kremlin.la În timpul întâlnirii Moscode la Rus aprodus în 1812.Cartea nemulțumiri românească și a fost anexată Imperiul la despre faptul Basarabia că are opopulație mâni” [53].„Părintele comunismului” scria nuscrise alui K.Marx „Însemnări despre ro fost publicată București la culegerea dema ritoriilor românești ocupate deURSS[52],a Ion Gh. Maurer, care areiterat problema te delegațiacu oficială românăfrunte cu în Mao întimpul Zedong, Beijing întâlnirii la româno-chineză. Pe declarației fundalul lui rivalitateacă, sovieto-chineză șiapropierea La 27 octombrieLa 1965, Nicolae Ceau- Pentru postbe prima dată înperioada Basarabiei Problema Poziția fermă adoptată român deliderul

M ilitară ş ovia, alături destate membre ale .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------

riografiei comunismului național comunismului riografiei elaborareala istoriei a dat PCR, curs riei naționaleriei sunt perceputeevenimen afi istorie, iar coordonatele isto ale esențiale națiuneacă română este una oprimată în eracentrat Ceaușescu conceptul pe epoca lui Kenneth Jowitt, național discursul din alipirea lor alte la state. Potrivit politologu Basarabia, până separarea la de alte state și vinciilor românești, precum Transilvania și nistă referitoare autodeterminarea la pro criticate postulatele desorginte kominter Patriotic, omișcare națională să cetindea Graur) dorea formeze să Frontul Național Ghimpu, AlexandruȘoltoianu, Valeriu Usatiuc” (Alexandru Usatiuc, Gheorghe lor destat securității sovietice. „Grupului român,de liderul ciafost extrădat organe Nicolaela Însă Ceaușescu. n-afost primit Stat RSSRomânia, al solicitând oaudiență în Chișinău, s-aprezentat Consiliul la de Usatiuc, deprofesie merceolog, domiciliat Bucureștiului. 12iunie 1970,Alexandru La movată deMoscova căuta șise susținerea rezistență națională față depolitica pro [59]. special înmod venească, fațănia deURSSîngeneral, șiRSSMoldo basarabean”tiva „grupului poziția Româ perspec 470 dedocumente din cereflectă Recent, cercetătorul Vadim Guzun a editat politică românească înanii 1965–1979. „gestionat”biei, fiind cu atențiepoliția de Acest fel la grup aborda problema Basara nistreni, foști membri ai Sfatului Țării ș.a. format dinrefugiați basarabenișitrans [58]. Anturajul basarabean liderului era președinte legislativului al dinBasarabia bean” condus de Pantelimon Halippa, fost „pozițiala marxistă” [57]. istoriografiasovietică„abatere” drept o de chestiunea Basarabiei afost considerat de sul istoriograficRomânia din referitorla tele mărețe șicontinuitățile [56].Demer În RSS Moldovenească fel la exista o basara București „grupul activa La . Au fost isto ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 informeze comunitatea internațională des- calificată drept „burgheză”, „revizionistă” și pre încălcările comise de sovietici în Mol- „naționalistă”, „antirusească şi antisovieti- dova sovietică, iar drept deziderat final se că” [65]. Abordările istoricilor români erau tindea spre unirea spațiului de la est de Prut considerate „pretenții teritoriale față de cu România. În urma unor procese din vara URSS” [66]. În voluminoasa sinteză „Sta- anului 1972, membrii acestui grup, acuzați talitatea sovietică moldovenească și proble- de „propagandă și agitație antisovietică”, au ma basarabeană” [67] (1974), omul de stat fost condamnați [60]. și de partid Artiom Lazarev a promovat un În zilele de 2–3 august 1976, Nicolae antiromânism militant. Ceaușescu a vizitat Republica Sovietică So- Toate acestea derulau într-o intensifica- cialistă Moldovenească, unde a expus un re a traficului de frontieră între România și principiu călăuzitor, care a direcționat isto- RSS Moldovenească sau RSS Ucraineană. riografia română. Liderul român specifica Autoritățile din Moldova sovietică erau faptul că ,,România nu are revendicări teri- alarmate că după 1973 numărul vizitatori- toriale față de vecinii săi, dar adevărul isto- lor români era mai mare decât cel al bulga- ric trebuie prezentat așa cum a fost” [61]. În rilor, iar în 1978 constituia circa 22 000. La aceeași dimensiune, discuțiile referitoare la fel, numărul turiștilor moldoveni s-a majo- „chestiunile legate de divergențele noastre rat de la 249 în 1971 la circa 1000 în 1978. privind tratarea unor probleme ruso-ro- Timorat de aceste realități, Biroul Politic mâne, sovieto-române și moldo-române” al PC al Moldovei a solicitat autorităților au fost examinate la întâlnirea și tratative- centrale de la Moscova bararea contacte- le purtate de L.I. Brejnev și N. Ceaușescu lor dintre RSS Moldovenească și România. în Crimeea la 5 august 1977 [62]. Cu alți Totodată, îl ruga pe Iuri An- termeni, Basarabia a fost considerată spațiu dropov să majoreze numărul statelor de românesc, însă nu se formulau pretenții te- personal al KGB din RSS Moldovenească ritoriale. pentru a lupta împotriva adversarului, in- Formulările vor deveni mai radicale în clusiv România, ale cărei „organe oficia- noiembrie 1988, atunci când Ceaușescu, le s-au angajat pe calea negării existenței reales în fruntea partidului și aflat într-o națiunii și statalității moldovenești (pre- situație tot mai șubredă de imagine, a fă- sovietice), sublinierii nedreptății istorice a cut apel la sentimentele naționale, solicitând reunirii Basarabiei cu RSR” [68]. „eliminarea consecințelor Pactului Ribben- In grosso modo, pentru sovietici proble- trop-Molotov, ceea ce echivala cu o cerere de ma Basarabiei, problemă pendinte dintre restituire a Basarabiei de către URSS” [63]. România și URSS, a reprezentat o formă de Acțiunile Bucureștiului vizavi de pro- a verifica atitudinea liderilor români și de a blema basarabeană erau contracarate in- contracara eventualele pretenții teritoriale tens de liderii sovietici. Războiul ideologic ale Bucureștiului. și propagandistic a fost susținut la Chișinău de Ivan Bodiul, prim-secretar al CC al PCM Intensificarea relațiilor [64]. Aceste tensiuni au intensificat curen- cu Lumea a Treia tul antiromânesc şi s-a consolidat grupa- În contextul crizei petrolului, al scum- rea „statalității moldovenești”, au generat pirii hidrocarburilor de către Uniunea So- abordări istoriografice „corecte” privind vietică, al resurselor energetice vitale pen- \ LECȚII DE ISTORIE istoria Basarabiei și relațiile ruso- și so- tru procesul de industrializare, al izolării 111 vieto-române; istoriografia din RSR a fost pe arena internațională, România a tins să 112

\ LECȚII DE ISTORIE R evista mărului destudenți străini. răsfrânt însă negativ asupra dinamicii nu autorităților asupra cetățenilor străin s-a nivelului deviață dinRomânia șipresiunile astfelce pentru studioși. detineri Scăderea academi primelor deservicii 15furnizori studenți străini, incluzându-se astfel în lista nia. atargereape studenților străini înRomâ tatea produselor românești. S-amizat și eramai puținAfrica pretențioasă cali la industriale,furi burse studenți pentru etc. recurgându-seglobală, chiar măr troc, la prețurila mai mici decât piața cele de pe putea oferi statului român hidrocarburi entul Mijlociu șiÎndepărtat). Acest spațiu rea relațiilor Lumea cu aTreia Ori (Africa, remedieze situație această prin intensifica constituție afost modificată de 10 ori. Prin în treburile interne”. Până în 1989,această turi șiavantajului reciproc, neamestecului independenței naționale, egalității îndrep principiile pe bazează se suveranității și Republiciiexterne România ale Socialiste mult atât, ca 14 art. statuează: „Relațiile narea Bucureștiului față de Moscova. Mai din 1965nu facenicioreferire subordo la adresa la URSS, legea fundamentalăgioase Constituția referințe din1952,cefăcea elo re aîntregii societăți”. În comparație cu PCR a fost considerat conducătoa „forța marca noul caracter, național, statului. al pendent șiunitar”. Denumirea actualizată muncii orașede la și sate, suveran, inde România oamenilor „stat ca al Socialistă Republica Populară Română înRepublica A fost modificată denumirea statului, din legea fundamentalăind înlocuită din1952. Națională a adoptat onouă constituție, fi SIMBOLISTICĂ STAT. ADMINISTRARE. IDEOLOGIE. La 21 augustLa 1965, Marea Adunare Constituția din 1965

M În În ilitară anul 1981, România avea 16 962 de .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------

lui Aurel Baranga, iar muzica lui Matei So cătușe bite trei din cele imnuripatru comuniste: România.cii Socialiste ajustată –Academia ațării cea cu Republi miei Republicii Populare Române afost exemplu,De denumirea juridică aAcade îndenumirilebări unor instituții destat. adoptarea Constituției s-au adus șischim o perioadă scurtă (1975–1977),imnul scurtă o perioadă procesul deideologizare comunistă; pentru tei Socor, eraunul elaborat îndoctrinat, în Dan Deșliu, iar muzica aparținând lui Ma 1975), autorii versurilor Eugen Frunză și revoluționar; cor), dorea se a cântecfi un cu mesaj profund tă și generatoaretă de dezvoltarede decalaje al-administrativă afost apreciată ineficien 2 562decomune. Vechea formulă teritori 236 deorașe, 144decomune suburbane și stituit doar 40(41începând anul cu 1980), interbelicăjudețe s-au dinperioada con tradițională, județul. celor În 58de locul ite printr-o singură unitate administrativă, te prin Constituția din1965,au fost înlocu înființate dupăsovietic modelul șilegifera nistrativ-teritoriale regiunea șiraionul, modo so a teritoriului României, valabilă, mai semnificativă reglementare juridică Rural. Urban. Sistematizarea „modernă”cea [69]. tins deacombina viziunea tradițională cu lui Ciprian Porumbescu XIX;s-a dinsec. acreației marxistă ideologia la patriotice a culori nit, între timp, imnul Albaniei; imnul Porumbescu, afost imnul României, deve nostru steag unire e scris În Ceaușescu” s-au „epoca interpretat Imnul stat de În februarie 1968afost efectuată cea Reglementarea juridică ateritoriului. (1977–1989) a reprezentat o adaptare , până înprezent. Unitățile admi (1948–1953) (versurile îiaparțin Te slăvim, Românie , compus deCiprian (1953– in gros in Zdro Pe-al Trei Trei ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 dintre regiuni. Județele urmau să preia pre- Urbanizarea avea drept deziderat eco- rogativele de la centru și să intensifice dez- nomic industrializarea masivă. Potrivit pro- voltarea de la nivel local, nu doar la nivel gramului de partid, sistematizarea urma să național, cum se procedase anterior [70]. asigure condiții identice de viață pentru toți La 29 octombrie 1974 a fost adoptată le- cetățenii țării, indiferent de naționalitate; se gea referitoare la sistematizarea teritoriilor miza pe ridicarea nivelului de dezvoltare a și localităților urbane și rurale. Planurile satului la cel al orașului. Drept urmare se de sistematizare promovate de regim s-au tindea de a valorifica deplin resursele, de a intensificat, în mod special după cutremu- îmbina producția industrială, agricolă și alte rul din 4 martie 1977, care a avut o mag- activități socioeconomice, cooperarea între nitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o localități etc. Aceste acțiuni, care urmau să durată de 55 de secunde, cataclism utilizat afecteze 46,4% din cetățeni, aveau și un su- de autorități ca pretext pentru a pune în port politico-ideologic. Se miza pe accen- aplicare proiectul. La 2 martie 1978 a fost tuarea „rolului clasei muncitoare ca forță instituită Comisia centrală de partid și stat principală în întreaga viață a țării” [71]. pentru sistematizare, cu ramuri locale. O În scopul evitării aglomerării populației în comisie specială similară a fost înființată și mediul rural, se acorda în mod preferențial pentru municipiul București, prin sistema- dreptul la locuire și la reședințe în aparta- tizarea centrului istoric după modelul unui mente din blocurile care se construiau cu oraș coreean. Drept urmare, în anii 1984– ritmuri mai mari după 1970. 1987, în București au fost demolate 29 de Prin proiectul de sistematizare [72] se biserici, pentru construcția de noi clădiri. contura crearea omului nou și a națiunii În acest context a fost edificată Casa Popo- socialiste, prin înlăturarea caracteristicilor rului (actualul Palat al Parlamentului), care individuale. Proiectul de sistematizare a vi- este a doua clădire din lume, ca mărime, zat încălcarea Cartei Națiunilor Unite și a după Pentagon. Pentru acest proiect au fost Convenției ONU privind drepturile omu- distruse cu buldozerele două cartiere vechi lui. La 9 martie 1989, Comisia ONU pri- ale capitalei, fiind vandalizată circa o șesime din oraș. Costurile pentru Casa Poporului vind drepturile omului, cu sediul la Gene- au crescut de 12 ori, fiind estimate la circa va, a condamnat România, iar la 21 februa- șase miliarde de lei, în contextul unei pau- rie 1989, Comisia Europeană a condamnat perizări a societăți fără precedent în istoria abuzurile regimului. României. Potrivit sloganurilor epocii, se Planurile de sistematizare teritorială au prevedea „ștergerea diferențelor dintre sat și fost condamnate atât în interiorul țării, cât oraș”. Urmau să fie demolate 3 500 de sate. și în exterior. Ungaria, de altfel, a considerat Localitățile rurale trebuiau supuse unui in- politica de sistematizare drept un stadiu fi- tens proces de urbanizare, cu locuințe mo- nal ,,al unei românizări” [73]. Românii din del după un tipar. Era vorba de blocuri cu exterior au protestat vehement împotriva două până la trei etaje. A avut loc transferul acestei politici, considerând-o drept un populației de la locuințe private în aparta- atac acerb la memoria spațialo-identitară. mente la blocuri, în calitate de chiriași. Fără „Tezele din iulie 1971” a respecta vreo etică de urbanism, prin acest proiect s-au distrus multe construcții urba- Primii ani de administrare a lui Nicolae ne tradiționale, lăcașuri sfinte, monumente Ceaușescu sunt considerați ca fiind favora- \ LECȚII DE ISTORIE de artă, arhitectură și istorie, fiind înlocuite bili libertății de exprimare și orientați des- 113 cu blocuri de apartamente. chiderii spre Occident. La mijlocul anilor 114

\ LECȚII DE ISTORIE R evista la nivella înalt referitoare „îmbunătățirea la Ulterior, au mai fost adoptate opt hotărâri ideologizare cultural-artistice etc. avieții intensificarea propagandei șiacenzurii,o ideologizare agresivă cotidiene, avieții paganda ateistă”. În esență, s-aprodus o fără muncă” a tinerilor, intensifica se „pro „tendințele deparazitism, deviață ușoară, a mentalității retrograde”, combăteau se împotriva „influenței ideologiei burgheze, educative. „Revoluția culturală” lupta viza lui întoate domeniile activității politico- prevedeaSe ridicarea prestigiului partidu de măsuri” îndomeniul politico-ideologic. aprezentatCeaușescu de„propuneri unset în „tezele diniulie 1971”. întrevădlimitările se deesență ideologică [74]. Premisele schimbării macazului spre logice, arbitrarul, excesele deinterpretare întrevăd1970 se însă constrângeri ideo perspectiva autorităților,perspectiva erau necesare ca domeniul uman în raport cel real.cu Din odublareloc anumărului destudenți în în ultimii ani detehnocrații Are dinpartid. cere înprim-plan aactiviștilor, secundați [77]. Pe constată se acest fundal oreadu civilizații spirituale apoporului români” asigurareade a acționa pentru unei înalte Educației care Socialiste, avea „menirea PCR). Afost instituit Consiliul Culturii și 7 mai prilejul semicentenarului 1971cu (slogan repetat exces cu dezel șilansat la carea multilateral societății dezvoltate” [76] și bine remunerat „edifi mizape [75].Se cuvinte, secret” tot cefăceau ceea era„strict Cucedii, deplasări, alte mașini deserviciu. prime șirecompense, ajutoare bănești, con cele mai numeroase financiare, beneficii prinde călătorii peste hotarele țării, aveau privilegiată: puteauo meserie aceștia între plu, de presăcenzorul s-atransformat într- de stat. Afost instituită exem cenzura.De nr. 23din1971privind apărarea secretului activității ideologice”. Afost elaborată Legea În de6și9iulie zilele 1971,Nicolae

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------al-Politice „Ștefan Gheorghiu” lângă pe CC 3iuniela 1966înAcademia deȘtiințe Soci Superioară dePartid,Școala transformată doctorate fără acoperire științifică, a fost darde partid, șideacordare anumeroase de pregătire acadrelor politico-ideologice decât ceidinsfera umanului. Opepinieră meniul științelor reale erau mai numeroși situația inversează: se studenții dindo sfârșitul anilor 1970,iar între 1984și1989 distice. Această tendință adurat până la dre implicații cu șipropagan ideologice factorului politico-ideologic s-ar vingerea lui Nicolae în eficiența Ceaușescu român: aliderului socioeducațională ,,Con C. Giurescu menționează și dimensiunea na deNord șiCoreea [81].Istoricul Dinu interescu înChi deosebit deCeaușescu ce deadulare apersonalității, vizualizate elementemasă, grandioase, cu coregrafi augic fost impresionantele de spectacole român pună să în aplicare ideolo factorul din motivele cel-adeterminat liderul pe re [80].Unii cercetători consideră unul că unor schimbări majoera în perimetrul textul încare sistemul european socialist înstat înconlui șiînpartid N.Ceaușescu în România. Totodată, consolida se poziția prin reafirmarea rolul comuniste ideologiei asigurarea unei garanții de fidelitate URSS rovici, „tezele din iulie” au avut drept scop sistemului” [79]. curate, cărți scrie nu era un gest împotriva a te eschiva. Un gest personal, onest, dea cultură autentică tură (2009),dearezista prin laureată a Premiului Nobel Litera pentru limbă română șigermană, Herta Muller, este ce reliefa ceea scriitoarea germană de autocenzurăla și paraliteratură [78]. Sau aregimului,direcție trecând cenzură dela telectualii români și-au asumat tacit noua desființată PCR, al în1990. Potrivit cercetătorului Felician Velimi Pe politico-ideologic, in acest fundal : ,,Cărțile erau de și ocale : ,,Cărțile producere de putea ex ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 plica și prin absența aproape totală a pregă- 183 de restaurante, prăvălii și pensiuni pri- tirii sale școlare, nu absolvise – după cum se vate, construirea de locuințe în proprietate știe – nici măcar cele patru clase primare. În privată a fost curând barată. Se considera lipsa școlii, ideologia marxist-leninistă prin că este o abatere de la teza leninistă potrivit principiile ei de bază i-a slujit drept îndrep- căreia proprietatea privată este de esență tar și călăuză și în practica politică” [82]. capitalistă. De la mijlocul anilor 1960 s-au Una din primele acțiuni de punere în majorat salariile, s-au diversificat gusturile aplicare a „tezelor din iulie” a fost oprirea consumatorilor români, s-a înregistrat o filmului „Incoruptibilii” despre gangsterii majorare spectaculoasă în comercializarea din Chicago din anii prohibiției. Această bunurilor de consum. Astfel, în comparație „minirevoluție culturală” a afectat și religia. cu 1959, în 1965 România înregistra o După un respiro de două decenii de propa- creștere cu 88%, peste media din blocul gandă ateistă, în 1968, au început să se vân- socialist. Pentru comparație, în Bulgaria se dă de Paști cărți poștale cu imagini de ouă înregistraseră majorări cu 7,1%, în Ceho- roșii. Acum însă se revenea la propaganda slovacia – 2,8%, în Polonia – 5,8%, în Un- ateistă militantă. Pe coperțile literaturii re- garia – 5,9% [86]. La sfârșitul anilor 1960, ligioase nu mai apăreau simboluri creștine economia românească se moderniza grație și nici ale instituțiilor sale, cu excepția tehnologiilor occidentale. publicațiilor proprii ale Bisericii [83]. S-au constituit instituții speciale ce Potrivit cercetătoarei Mioara Anton, care aveau ca scop coordonarea politicilor eco- a studiat corespondența adresată lui Nicolae nomice. În 1977 a fost instituit Consiliul Su- Ceaușescu, „programul ideologic din iulie prem al Dezvoltării Economice și Sociale a 1971 a fost primit de unii cu entuziasm, de României, ce avea drept deziderat trasarea alții cu o nedisimulată iritare” [84]. În anii direcțiilor de dezvoltare ale statului cu aju- 1980 a avut loc o escaladare a ofensivei ideo- torul unor „planuri naționale unice”, incluse logice inițiate în luna iulie 1971. în baza „Programului partidului, a directive- lor și hotărârilor congreselor, conferințelor ECONOMIA. SOCIETATEA naționale și plenarelor Comitetului Central În cuvântarea de deschidere a Congre- al partidului”. Era un fel de organ legislativ și sului al IX-lea al PCR din iulie 1965, Nico- executiv al partidului. Iniția proiecte de legi lae Ceaușescu a specificat că obiectivul pe în ramurile sale de activitate pe care ulterior termen lung al României era „construirea le propunea Marii Adunări Naționale. Toto- comunismului”. Or aceasta însemna in- dată, deciziile adoptate de această instituție tensificarea industrializării, modernizării erau obligatorii pentru toate structurile de agriculturii, utilizarea resurselor energeti- stat [87]. O altă structură, Consiliul Central ce și finalizarea procesului de electrificare de Control Muncitoresc al Activității Econo- [85]. Din această perspectivă, economia mice și Sociale avea în vizor ,,perfecționarea românească, în perioada vizată, a fost una conducerii planificate a dezvoltării econo- planificată și puternic centralizată. Princi- mico-sociale, ridicarea pe o treaptă calita- palele domenii productive ale economiei tiv superioară a fundamentării și elaboră- au fost industria și agricultura. Industria a rii opțiunilor cu caracter strategic privind fost însă favorizată. Încercarea de a descen- evoluția țării” [88]. traliza economia, în exclusivitate pentru În vederea intensificării vieții econo- \ LECȚII DE ISTORIE blocul socialist, prin încurajarea, în 1967, mice se miza pe „patriotismul socialist”. 115 a inițiativei particulare, prin deschiderea a Datoria morală a cetățenilor era de a iubi 116

\ LECȚII DE ISTORIE R evista în versiune românească): brigadieriidin și eroi naționali (oformă destahanoviști munciial înfolosul Patriei, au fost fabricați fiecărui al om. trol social Pe acestfundal, viața dar departid, șiunmecanism decon un instrument deimplicare în asocietății ilor muncii. Munca patriotică aconstituit folclor, consacrate muncii patriotice șiero Aumedia. existat imnuri, poezii, strigături, munca mass- ofăcea patriotică, cum așa maci”, nu transpuneau mesaje clare despre re lui ale Nicolae „Marele Ceaușescu, Câr limbajul plictisitoa de lemn și discursurile torului Valeriu Antonovici, de multe ori, de șantiere șitabere” [89].Potrivit cercetă mătorul plan cincinal „s-au organizat 3000 otică „peste 2,5milioane detineri”. În ur 1975–1980, anual au prestat muncă patri otică”, neremunerată. exemplu, De în anii miei naționale”. apela „munca patri la Se realizarea planului dedezvoltare aecono p aliste, accent cu industria pe grea. Industria xiste s-adat prioritate industrializării soci dictaturii comuniste. îndeceniulal terminal lația, special înmod România înSUA [91]. Comăneci aplecat clandestin înmod din ne mondiale. Înainte deanul 1989,Nadia o premieră înistoria gimnasticii femini atunci când aobținut nota maximă –10, OlimpiceJocurile Montréal dela (1976), superior deaur medaliei obținute la deea (1976), acordat deNicolae este Ceaușescu, titlul ea pentru de Erou Muncii al Socialiste unei emisiunicadrul televizate aafirmatcă sportiveicazul Nadia Comăneci, care în a taberelor demuncă [90].Este cunoscut noilordeschiderii șantiere naționale sau evocate publice îndiscursuri încontextul Salva-Vișeu, căror ale nume șifapte erau Bumbești, Livezeni, Angita-Botorca sau atria forțe și„de cu aparticipa sporite la În profiluleconomice ideologiei mar Industria economicăCriza aafectat acerbpopu-

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------

de țări maride țări producătoare deoțel. Producea 17dincele 30 1979, România locul ocupa 1100”,modelele „Dacia 1300”. „Dacia În „Renault” dela francezi au fost produse Colibași-Pitești. Cu sprijinul specialiștilor 1968 aUzinei deAutoturisme „Dacia” din Occident prin inaugurarea 20august la destinderii, România afost încurajată de putere Uniunii al Sovietice”. Pe fundalul lismul” și„șovinismul occidental demare independenței României față de„imperia era considerată un barometru material al funciare (irigație) (30–36%înanii 1971– aîmbunătățiriicinalul cea 1961–1965) la canizarea producției vegetale (55,4%încin investițiilor înagricultură avariat me dela anul 1950șidoar 10,9%în1989.Ponderea unprocescunoscut deinvoluție: 18,6%în parcursulpe agricultura a decenii apatru din cele mai terenuri fertile dinEuropa, disfuncționalități înindustrie. de producție nerealiști, ceagenerat ceea fixarea la raportări false unor indicatori piața Totodată, occidentală. consemnau se atractivitate aproduselor industriale pe hidrocarburi la constataal șise olipsă de contextul în care majora se prețul mondi industrializare eratot mai irațională în produselor agricole furnizate deagricultori. erauagriculturii mai mari decât prețurile a prețurilor produsele la industriale livrate prețurilor celui (1979) [93]. fost omologat 50dedefecțiuni majore cu acestor autovehicule. Tractorul „A-1800” a O problemă majoră o constituia și calitatea de tractoare constituia 46%dinproducție. iarURSS –566kg, SUA –563kg[92]. 585 kg de oțel cap pe de locuitor, în timp ce În pofida faptuluiRomâniacă avea unul Agricultura Pe parcursul anilor 1980,politica de A fost larg pe aplicat fenomenul În anii 1970–1989,ponderea exportului , adică ritmurile, adică demajorare foarfe - - - - - Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

1985) și în edificarea complexurilor de la 12,2 ha, în Franța – la 20,8 ha, în Portu- creștere industrială a animalelor (28,0% în galia – la 58,8 ha etc. Producția de tractoare perioada 1981–1985) [94]. O mare parte a (pivotul nr. 1 în mecanizarea agriculturii) produselor agriculturii erau exportate. Re- din România era orientată spre export, ca munerarea în domeniul agricol era una pre- element necesar în vederea obținerii de va- cară. Salariații erau plătiți nu în funcție de lută pentru coloșii industriali [97]. În anii munca prestată, ci de producția planificată 1976–1980, România era a opta țară ex- realizată la ha sau pe cap de animal. Aceas- portatoare de vinuri în Europa (2,79%) și a ta în condițiile în care producția planifica- noua în lume (2,79%) [98]. De la mijlocul tă se majora de la an la an. Se considera că anilor 1980, viticultura și producția vitivi- țăranii aveau suficiente resurse suplimenta- nicolă au urmat un declin similar tuturor re din comercializarea produselor pe care celorlalte sectoare ale agriculturii. le obțineau pe loturile personale. Pensiile Deși nu acoperea necesitățile de con- țăranilor colectivizați, introduse în 1971 și sum ale populației, producția agricolă era ale celor necolectivizați, incluse din 1977, orientată spre export. erau mai mici decât pensiile unui muncitor din mediul urban. La fel și alocațiile pentru Comerțul copiii din mediul rural – constituiau 2/3 A fost în monopolul statului. A fost din alocațiile copiilor din mediul urban. sprijinit, în mod special, comerțul exteri- În aceste condiții, țăranii au pus în aplicare or, deoarece asigura economia româneas- mecanisme de apărare împotriva presiuni- că cu surse de devize liber convertibile. În lor cuantificate propagandistic. comparație cu anul 1959, România a înre- La 19 februarie 1981, la Congresul al gistrat în 1965 o majorare cu 88% a vân- II-lea în domeniul agriculturii (Congresul zărilor bunurilor de larg consum, peste I a fost convocat în aprilie 1962 cu ocazia media statelor socialiste. La 2 aprilie 1975, finalizării procesului de cooperativizare a prin semnarea acordului privind relațiile agriculturii), în fața unui public de 11 000 comerciale între România și SUA, Româ- de participanți, Nicolae Ceaușescu a lan- niei i s-a acordat clauza națiunii celei mai sat conceptul Noii Revoluții Agrare [95]. favorizate. Începând cu 3 iulie 1988, Gu- Se vorbea despre acordarea unei atenții vernul SUA a retras acest privilegiu, din mai mari agriculturii în raport cu indus- considerentul deselor încălcări ale dreptu- tria. Au fost stabilite obiective de majorare rilor și libertăților cetățenești. Procentul în a producției agricole cu 24,5–27,5%: anu- PIB al fluxurilor comerciale s-a micșorat de al 27–28 mil. tone de cereale; 1,2–1,3 mil. la 64%, în anii 1980–1981, la 37% în anii tone de floarea-soarelui etc. În realitate, 1988–1989 [99]. Produsele românești nu producția agricolă nu s-a majorat „decât în erau atractive pentru piețele internaționale. telegramele adresate personal tovarășului Acest fapt dezechilibra balanța economică. Nicolae Ceaușescu… Dimpotrivă, în ulti- mii ani, declinul producției agricole era atât Finanțe de evident încât nu mai putea fi mascat nici La 7 decembrie 1972, România a ade- măcar de rapoartele din ce în ce mai um- rat la Fondul Monetar Internațional (FMI) flate” [96]. De exemplu, producția maximă și la Acordul privind Banca Internațională de cereale (19,9 mil. tone) a fost obținută pentru Reconstrucții și Dezvoltare (BIRD). \ LECȚII DE ISTORIE în 1984. În 1989, în România un trac- Dacă facem abstracție de Iugoslavia, Ro- 117 tor revenea la 100 ha, pe când în Belgia – mânia constituia o exclusivitate pentru 118

\ LECȚII DE ISTORIE R evista intensificatcursul sprepauperizare. nu aredresat însă situația economică, cia șapte1989, cu luni înainte dedata stabilită, anunțată de Nicolae 12 aprilie la Ceaușescu Achitarea întotalitate adatoriei externe, siv FMI–BIRD dela șipiața privată [100]. interzicereadecis oricărui credit, inclu 13 mild. dolari SUA în1982),România a externe imense 1,2 mild. în (de la 1971 la drept urmare aacumulării unei datorii dolari SUA (exclusiv dobânzile). În 1982, BIRD în valoare de 2 182 8 milioane de România abeneficiat de33creditela de și rapide învalută. În 1974–1982, intervalul Bucureștiul credite accesla mizape ieftine de Organizația Națiunilor Unite (ONU). rării invocând faptul FMI și că BIRD țin Comuniștii români argumentau cauza ade turate instituțiile la financiarecapitaliste. dinsferațările deinfluențăsovieticăală 31,7 locuitori/km densitatemică fiind în județul – Tulcea înregistrause 90,0locuitori/km 95,7 locuitori/km 1985, densitatea apopulației medie erade 33,3 locuitori/km Dobrogea (fără litoral șiorașul Constanța) – –143,1locuitori/kmla înregiuneagistra București, inclusiv capita maicea mare adensității populației înre se în România erade81,5locuitori/km pacitate de500000operații secundă. pe calculator românesc, „Felix C-8010”, oca cu iuz-40”. alături deechipajul navei sovietice„So Prunariu, acțiune întreprinsă înmai 1981 în spațiul unui cosmical român, Dumitru inovaționale afost primul zbor șisingurul În 1965, densitatea apopulației medie Procese sociodemografice 18aprilieLa 1983afost realizat primul Una dintre cele mai mari realizări tehnico-științificeRealizări

M ilitară .

S tudii 2 [ 2 2 . Peste două decenii, în . În județul Constanța 101].

de 2 , la polul, la opus fiind

S ecuritate 2 , cea mai, cea 2 . Cifra . Cifra

și

A părare ------

rurale înRomânia mairurale eracea ridicată. clusiv ponderea socialiste, țări cu populației fapt, comparativ alte cu state europene, in circa 9mil. deoameni. În pofidaacestui români locuiauînorașe, acestea însumând puțini oameni (27,6%).În 1974,43%din plecau, înacel an, aproape detrei ori mai 67,3%.Dinmediulla urban spre cel rural dinspre spre mediul rural cel urban aajuns tiv, 46,8%. În76,6% la de la 1973, migrația aRomânieilă s-aredus pondere, ca respec avortul a fost dinnou interzis pedep și se 1octombrie câtevaLa 1966, cu excepții, înregistrat 7521100 avorturi [103]. legale tice, între 1958și1966,înRomânia s-au capitolulla nașteri. Potrivit datelor statis unulpe dintre din Europa ultimele locuri dicilor demografici,România plasându-se galizat în1957,generând oscădere ain sovietice, avortul afost interzis. Afost le lui. În 1948,implementându-se normele legată depolitica demografică a regimu unele [102]. occidentale țări ani în statele est-europene 4-6 ani și cu de acest capitollavia. La eraîntrecută 1-2 cu avea rezultate mai bune doar decât Iugos peste 72 de ani. În femeilor, cazul România marca, Marea Britanie, care aveau de medii redusă decât speranța deviață înDane dintre statele est-europene, totodată, mai Bulgaria, Republica Democrată Germană, lonia, Portugalia, dar mai decât mică în decât în Iugoslavia, Uniunea Po Sovietică, bărbaților, speranța deviață eramai mare ani și72,18ani femei. pentru În cazul de viață bărbați pentru constituia 67,42 sfârșitul anilor 1970,înRomânia speranța le cauzate destres, maternale boli etc. La organelor genito-urinare, profesiona boli respirator, aparatului ale digestiv, ale boli România țineau aparatului de ale boli afecțiunile desănătate salariaților ale din În 1950–1989,populația intervalul rura Evoluția numerică a populației a fost În a doua jumătate a anilor 1960, ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 sea cu închisoarea. Se acordau și anumite tar de stat în Ministerul Afacerilor Inter- înlesniri socio-economice de sprijinire a ne, care a fugit în SUA în iulie 1978 [108], familiilor cu mai mulți copii. După mode- șeful statului român afirma: ,,Petrolul, lul sovietic, a fost instituit titlul de onoare evreii și germanii sunt cele mai importante „Mamă Eroină” și Ordinul „Mamă Eroină”. exporturi ale noastre” [109]. Într-adevăr, Drept urmare a politicii pronataliste și a drept urmare a tranzacțiilor realizate cu restricțiilor la divorțuri (acestea erau posi- minoritățile naționale, în bugetul statului bile doar în cazuri de probleme de sănătate s-au încasat 6 mil. de dolari SUA, o sumă mintală sau emigrare) [104], se constată o importantă pentru acea perioadă. creștere demografică între 1968 și 1974. În Între 1970 și 1973, Securitatea – poliția primii cinci ani de la interzicerea avortului, secretă – a declanșat operațiunea „Peregri- România avea unul dintre cele mai mari nii” [110], ce viza cetățenii români de ori- sporuri demografice din Europa – 11,6‰, gine germană sau ebraică, cu scopul „adu- fiind întrecută doar de Albania (27‰) și cerii în țară a fondurilor valutare și bunu- secundată de Spania (11,3‰). În 1983, rilor mobile – în special automobile – de la sporul natural s-a micșorat la 3,9‰. Potri- rudele unor cetățeni care solicitau să plece vit propagandei de epocă, „fiecare familie definitiv din România”. Între 1975 și 1988, are răspunderea și datoria față de viitorul circa 170 000 de etnici germani au emigrat patriei noastre, să crească cel puțin 3-4 co- în Republica Federală Germania ca urmare pii” [105]. Sensul vieții private a cetățenilor a unui târg. Bucureștiul s-a angajat să per- era ,,de a oferi țării cât mai mulți copii care mită anual plecarea a 11 000 de germani, să contribuie la împlinirea viitorului socia- iar Bonnul urma să acorde credite list” [106]. În 1986 a fost emisă o nouă lege (garant de stat), într-un volum de 700 mil. prin care era interzis avortul pentru femeile mărci. În cazul în care plecau 11 000 de sub 45 de ani. Prohibiția a atins și mijloa- germani pe an, se achita o sumă de 4 000 de cele contraceptive, educația sexuală era in- mărci, iar dacă plecau 13 500 de oameni – terzisă în școli, a fost redusă vârsta minimă 5 000 de mărci. Se consideră că aceste de căsătorie la fete la 15 ani. Se organizau acțiuni de „vânzare” a propriilor cetățeni, controale medicale pentru femei din trei la care au participat și liderii minorităților în trei luni. În cartierele în care scădea rata naționale, au adus prejudicii de imagine natalității, doctorii erau pedepsiți financi- enorme României în plan extern. În 1989, ar. A crescut numărul de avorturi ilegale, numărul etnicilor germani în România ceea ce punea sub pericol sănătatea și viața se cifra la 250 000 de persoane. Populația femeilor. Doar în București, anual mureau era în mare măsură îmbătrânită și cu o peste 1 000 de femei din cauza întreruperii dispoziție defetistă [111]. sarcinii [107]. În 1989, drept urmare a politicii de- Deceniul crizelor mografice promovate de regim, numărul La sfârșitul anilor 1970 se constată populației s-a majorat de la 19,1 mil. locui- schimbări economice și politice majore tori (1966) la peste 23 mil. locuitori. în contextul internațional. Șocul petrolu- lui din 1979 a afectat profund economia Emigrarea etnicilor germani și evrei RSR. SUA au renunțat la oferta de credite

Într-o discuție pe care Ceaușescu a avut- pe termen lung și cu dobânzi mici. Oc- \ LECȚII DE ISTORIE o cu generalul Ion Mihai Pacepa, adjunct al cidentul se opune față de încălcările fla- 119 șefului Direcției Informații Externe, secre- grante ale drepturilor omului. Totodată, se 120

\ LECȚII DE ISTORIE R evista va genera alimentare crizele șienergetice, integral datoria acțiune externă, această investiții. Alături deobiectivul deaachita șirenunțareaelectrice noi la credite pentru lor aobiectivelor deconstrucție nuclearo- realizarea libere necesare dedevize lucrări de decis a intensificapentru exporturile o adapteze se meni să integreze se șisă într- sărbătoare. Acest fapt i-adirecționat oa pe obligați lucreze să șiduminica, de șiînzile instituit un sistem de consum. fel înFranța ca La ante 1789,s-a lipsuri confrunta cu se debunuri delarg traiuluidificultățile [112]. zilnic Populația declin, marcat,la nivelul la cetățeanului, de Încă din1978,economia României semna cât mai rapidă adatoriei internaționale. Polonia, deexemplu, solicita achitarea se adresa României. Comparativ alte cu state, intensifică presiunileale la BIRD FMIși constituia 100,8g față de 110,4 g în Polonia Disponibilitatea419 calorii). în proteină fiind mare comparativ din cu cea India (1 din Japonia 2847calorii, distanța calorifică Luxemburg avea zi, cel pe 3565decalorii Pentru comparație, un locuitor de Belgia– mareo cifră raportată mondială. media la gurate considera zi. Se 3pe 368 de calorii 1975–1977, uncetățean român avea asi de trai. Potrivit datelor statistice, înanii gura, înainte de1980,unanumit nivel dar ațăranilor șicea necolectivizați, asi loturile personală, de pe dingospodăria de hrană, nu erau îndestulați. Producția atât, nicițăranii, categoria producătoare hranăcu cetățenii României. Mai mult ca n-afostcultura înstare socialistă asigure să află într-ose profundă criză. 1980 sunt ceiîncare românească societatea celei de-adoua conflagrații mondiale. Anii considerate mai grave decât cele dintimpul cultură apenuriei Potrivit îndomeniu, specialiștilor agri alimentară Criza

M ilitară .

S tudii . La 9aprilie. La 1982s-a corvée.

de

S ecuritate Românii erau

și

A părare ------tată spre măsură export, a necesară pentru piața depe [113]. Carnea internă eraorien acest produs înproporție an de22–24kgpe Europa deVest, putea opersoană consuma an. pe Pentruo persoană comparație, în constituiapește oceanic doar 4kgpentru producție de500-600kg/ha. Cantitatea de săracului teina mai fi nevoiecarne, de pâine. Fasolea, putease decalorii, fără asigura necesarul a princă consumul și zarzavaturi de fructe sau 106,2gînSUA. considera Ceaușescu pește oceanic… compotpește oceanic… șimurături” [118]. afară de soia” [116], „…niciun produs alimentar în comercializa cu mălai șinicisalam se „nici alimente.pentru În alimentarele sătești nu Mondial, Război lea au fost aplicate cartele fel înanii ca [115]. La dedupă Doi cel de-al asiaticecile Uniunii ale Sovietice,eraieftin o săptămână. Ceaiul, importat dinrepubli contrabandă plătea se unsalariu mediu pe Pentru ocutiede100gcafea NESSde lul import. Cafeaua cu era înlocuită prețurila de4–5ori mai mari decât cel de Citricele erau deficitarese comercializau și formată dinmălai, cartofi, leguminoase. de calorii. Ponderea în meniu calorică era zi, iar pe calorii unpensionar doar 2200 un muncitor trebuia consume să 3 175 de categoriile socioprofesionale. exemplu, De prevedeaSe consumul lunar de înfuncție duse agroalimentare limita la subzistenței. nomisire. Populația a fost asigurată pro cu urmărea necesitatea deraționalizare șieco lul deaîmbunătăți calitativ alimentația, ci populațieia borat în termeni „științifici”. În 1981a fost ela și altele deacest gen, eraînsă codificată fost exportată [114]. Această acțiune, ca sferturi dinproducția alimentară a ațării datoria aacoperi pentru externă. Peste trei plăti importul deproduse industriale, apoi , ovăz prăjit șimăcinat, deculoare maro. Programul de alimentație științifică eugenii . Acest program nu aavut ro , erarară deoarece asigura o [117]

și dincând încând nechezo pro ------Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Pentru a asigura populația cu hrană s-au PECO, ulterior a fost raționalizată strict reintrodus cotele de lapte (1 200 litri de la (20 de litri/lună). A fost restricționată și o vacă) și de carne pe baza unor contrac- circulația automobilelor – cele cu nume- te obligatorii. Ca urmare a acestor acțiuni re de înmatriculare impare circulau într- acerbe, sătenii își țineau animalele ascun- o duminică, iar cele cu numere pare în se și își sacrificau vițeii nou fătați pentru a altă duminică. În primăvara anului 1986, nu fi impuși la contractarea de lapte. După Ceaușescu a inițiat un program de creștere 1984, produsele de lapte și carne au fost în- a cabalinelor, măsură ce urma să înlocuias- locuite cu cele de soia [119]. că transportul pe bază de benzină. Această penurie generalizată de alimen- La 17 ianuarie 1987 a fost publicat te a creat un sistem de „pile, cunoștințe și Decretul privind unele măsuri pentru rațio- relații”. Corupția, economia subterană, tra- nalizarea consumului de gaze naturale și ficul de influență, furturile, specula, bișnița energie electrică. Drept urmare s-a prevăzut erau o constantă a vieții cotidiene [120]. o diferență de consum între mediul rural și În paralel, funcționau magazine cu circuit cel urban. Erau aplicate taxe suplimentare închis, speciale, pentru „reprezentanții po- pentru combustiile ce depășeau cotele nor- porului”. Evident, pe fundalul lipsei de ali- mate. Primul punct pe ordinea de zi a con- mente a explodat piața neagă. Unii membri siliilor județene conduse de prim-secretari de partid au patronat rețelele economice era repartizarea cotelor de energie electrică subterane și au susținut specula, traficul la nivel de unitate administrativă. În organul de influență etc. Potrivit unor interpretări de presă al PCR, „Scânteia” (17.01.1987), se de epocă, acronimul PCR semnifica „Pile, publică adresări către toți cetățenii ca să re- Cunoștințe și Relații”. ducă și chiar să evite consumul de energie În societate se considera că Ceaușescu la orele de vârf 17:00–23:00, iar la ora 23:00 nu cunoștea starea precară a condițiilor curentul electric era întrerupt. Programele economice din România. În realitate, el TV funcționau doar câte două ore pe seară, era bine informat, însă n-a avut intenția să în zilele lucrătoare, o oră era destinată regi- sprijine solicitările cetățenilor cu care etala mului Ceaușescu (de aici și porecla Televi- că se consultă [121]. ziunea „Telenicu”). În București, supranu- mit cândva Micul Paris, cu o viață agitată, Raționalizarea consumului de energie bulevardele mari deveniseră, în perioada În programul de raționalizare a fost in- raționalizării, pustii, ultima proiecție la cine- clusă și energia. Aceasta trebuia să asigure matograf rula la ora 17:00. În rețeaua comer- necesitățile industriei și urma să fie vându- cială se vindeau becuri de doar 40 W. A fost tă în Germania de Vest și Italia. inițiat, fără succes, un program energetic ce În 1980 s-a decis de a construi Centrala viza autonomia energetică a unor localități Nuclearo-Electrică de la Cernavodă, gândi- prin executarea unor microhidrocentrale, tă de a fi alt tip decât cel sovietic. În pofida mori de vânt, panouri solare, instalații de bi- unor măsuri de a organiza munca, inclusiv ogaz, instalații eoliene etc. În unele localități, în trei schimburi, lucrurile au înaintat lent. livrarea de curent electric era oprită de câ- Regimul comunist nu a reușit să pună în teva ori pe zi, fără niciun program, fără funcțiune niciun reactor. Ulterior s-au pus anunțarea consumatorilor casnici. Printr-un

în funcțiune două reactoare din cinci. decret din 1988 se stabilea ca în spații, cu \ LECȚII DE ISTORIE Dacă, până la începutul anilor 1980, excepția grădinițelor și școlilor, temperatura 121 benzina putea fi cumpărată ieftin de le orice să nu depășească 16°C pe timp de iarnă. 122

\ LECȚII DE ISTORIE R evista din Cluj-Napoca afirma într-oscrisoare Universitatea2018) dela „Babeș-Bolyai” O altă personalitate, (1929– Doina Cornea împotriva statului șiau fost condamnați. acestei au mișcări fost acuzați decomplot și Libertate Dreptate Membriitru Socială. condus Iuga, deDumitru Mișcarea pen 1984 afost grupul descoperitdeSecuritate ând deaici activitatea dedisidență [122].În exil, înnoiembrie Paris, 1977,la continu Pleșiță,lae drogat) afost obligat plece în să bătut Nico deînsuși securității ministrul deopoziție.grup (arestat, După persecuții n-areușit formeze însă să un manifest politic disidenților al cehoslovaci. lor omului, solidarizându-se’77, Charta cu carebeană, revendica respectarea drepturi de Paul Goma, scriitor deorigine basara de opoziție a fost inițiată în ianuarie 1977 regimului instituit Mișcarea deCeaușescu. critici dininteriorul partidului, lichida [124],absențapaganda de partid oricărei regim șicare au activat înilegalitate. foștiloral membri marginalizați departid, de Grigore Răceanu șiSilviu Brucan), unprotest Corneliu Mănescu, Constantin Pârvulescu, (Gheorghe Apostol, AlexandruBârlădeanu, ropa Liberă” celor adifuzat 6” „Scrisoarea nau conducătorii regimului lor. șiacțiunile rare evenimentele dinRomânia șicondam limba română. Aceștia urmăreau îngrijo cu tea în cele peste 70 de publicații în periodice mil. deromâni, care își mențineau identita (Australia, Canada,SUA) locuiaucirca 1 liu [123]. În României 1988,în exteriorul maipetrecut mulți ani înarest domici la aomului”.rioară Pentru poziție această a Liberă”,pa ființa regimul că inte „zdrobea „Euro Radio în1982,la trimisă, deschisă, DECEMBRIE 1989 Cultul personalității stimulat depro „Eu 1989,postul deRadio 14martie La Au existat șipersonalități care s-au opus Opoziția față regimul de ceaușist CĂDEREA REGIMULUI CEAUȘESCU.

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare ------se afla într-ose izolarevizavi evenimen de turbulențe însocietate. Regimul Ceaușescu zie a sistemului comunist din România și destatsecurității etc. au generat oimplo controlultal, populației decătre organele stoparea investițiilor sprijin cu occiden creștereaenergie electrică, datoriei externe, produselor delarg consum, întreruperi de peste hotare, alimentară criza lipsa acută, lor omului, limitarea drasticăacirculației național, încălcarea sistematică adrepturi rea opozanților, blocajul internațional și festărilor afost atins București însă la în iova, Cluj-Napoca ș.a.Paroxismul mani localități dinRomânia: Sibiu, Brașov, Cra [127] au fost treptat susținute și de alte din 15–21 decembrie 1989 din Timișoara „Ceasul judecății de apoi” [126]. Revoltele șandramaua”, „Minciuna aajuns ceruri”, la dărâmăromânească titra: „Se se dinexil În noiembrie–decembrie 1989,înpresa dictatura!”, „Jos „Libertate!”. Ceaușescu!” din Brașov s-ascandat, întâia oară, „Jos Uzinala deAutocamioane „Steagul Roșu” noiembrie revolta 1987,la muncitorilor de revendica,se amuncitorilor. adică 15 La dintre regim și categoria carede la socială protestat, dintâi fiind aceasta cea ruptură august dinValea 1977,minerii Jiului au multe tensiuni În de1–3 zilele sociale. din societate eraunul evident. colaps economic. Contextul turbulențelor avea, practic,datorie externă, însă eraîntr-un proliferării armelor nucleare” (13 mai) [125]. împotriva(8 mai) lui șiacțiunile Ceaușescu „aniversării a65deani crearea dela PCR” Europeni (7mai); festivitățile pe consacrate „Steaua”bal înfinala CampionilorCupei era concentrată succesul echipei pe defot glijat șiînRomânia. Atenția propagandei 26 aprilie fel 1986,la în URSS, ca a fost ne Nucleară din Centrala Cernobîl Electrică exemplu,tele De globale. accidentul dela Pe parcursul anilor mai acumulase se În decembrie 1989,România nu mai ------

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 zilele de 20–22 decembrie, după întoar- subminarea puterii de stat, a economiei cerea lui Ceaușescu din Iran. Încercările naționale. Nicu Teodorescu, „avocatul” autorităților de a organiza în piața centrală cuplului Ceaușescu, a avut la dispoziție a capitalei un miting proceaușist au dera- doar 10 minute pentru a discuta cu clienții. iat în sens opus. În zilele de 22–31 decem- „Spre deosebire de soț, Elena Ceaușescu brie 1989, toată România era în „fierbere”. a fost rezervată la „proces”, excepție fiind S-au înregistrat 1 290 de victime (905 ci- intervenția procurorului, care a afirmat:Am vili și 385 militari). La 22 decembrie 1989 văzut la televizor vila fiicei dumitale, avea s-a instituit un organ provizoriu al puterii un cântar de aur pe care își cântărea carnea – Consiliul Frontului Salvării Naționale adusă din străinătate. Elena Ceaușescu a – alcătuit din 36 de membri, foști lideri exclamat: Extraordinar, extraordinar, de comuniști înlăturați de Ceaușescu, militari unde scoateți atâtea scorneli?... Nicolae și disidenți conduși de Ion Iliescu, anterior Ceaușescu avea să afirme: Marea Adunare exilat de regim în provincie în funcții mi- Națională va afla adevărul și nu (ei care au nore, apoi revenit la București și repartizat organizat) lovitura de stat… „Judecata” a la o editură. Consiliul Frontului a fost recu- durat 55 de minute și a fost filmată de un noscut imediat de Uniunea Sovietică ca fi- ofițer de rang inferor, căruia i s-a ordonat ind un guvern legitim al României. Minis- să-și îndrepte camera doar către inculpați. trul apării naționale al României, generalul Cei care au executat procesul – cinci jude- Vasile Milea, s-a sinucis. Soții Ceaușescu, cători militari, un general în uniformă, doi împreună cu doi dintre cei mai apropiați procurori militari și apărarea – nu apar de- aliați – Manea Mănescu și Emil Bobu – și loc în înregistrare [129]. două gărzi de corp au părăsit sediul Comi- Nicolae și Elena Ceaușescu au fost exe- tetului Central al Partidului Comunist Ro- cutați în ziua de Crăciun, 25 decembrie mân. După un periplu, cuplul prezidențial 1989, ora 14:45, în incinta Unității Milita- a ajuns la Târgoviște. O oră mai târziu, TVR re 01417 din Târgoviște. Locul de execuție, a difuzat mesaje anticeaușiste. În ritm acce- un zid al poligonului, a fost ales de genera- lerat, instituțiile statului au trecut în mâi- lul Victor Stănculescu înainte de începe- nile manifestanților. La 23 decembrie 1989, rea procedurii legale. În conformitate cu în România au continuat acțiunile împotri- legislația română, pedeapsa cu moartea va unor luptători numiți generic „teroriști” trebuia executată nu mai devreme de zece [128]. În rândurile civililor și militarilor zile de la pronunțarea sentinței. Execuția au fost anunțate victime. La 24 decembrie cuplului Ceaușescu a fost televizată pe 1989 au avut loc atacuri asupra mai multor parcursul serii, iar o informație selectivă a unități militare, inclusiv asupra celei din procesului a fost difuzată în aceeași noap- Târgoviște, unde se afla cuplul Ceaușescu. te [130]. Ion Iliescu a semnat hotărârea de institu- A doua zi, la 26 decembrie 1989, în ire a Tribunalului Militar Excepțional în ședința extraordinară a Adunării Generale scopul de judecare a lui Nicolae și Elena a Academiei Republicii Socialiste Româ- Ceaușescu. ne s-a decis excluderea din componența La 25 decembrie 1989, Tribunalul Mi- membrilor forului științific suprem a lui litar Excepțional a dispus condamnarea Nicolae și Elena Ceaușescu, „vinovați de cuplului Ceaușescu. Drept capete de acu- trădarea poporului român” [131], și „radi- \ LECȚII DE ISTORIE zare au fost menționate: genocid (60 000 erea lor definitivă și irevocabilă din analele de victime), distrugerea de bunuri obștești, instituției” [132]. 123 124

\ LECȚII DE ISTORIE R evista te încăsfârșitul la anilor întâlnirea 1960. La structurarea baciovistă, susținând înRomânia că român arespins sugestiile dereformă gor de 25–27mai București. 1987la Liderul tenie efectuate sovietic în zilele deliderul viziteitată oficiale încă încadrul de prie român”rul [134],atitudine manifes ostilă numindu-l Ceaușescu, detestaîl pe „führe ciov, adept al Europa Răsăriteană [133]. Mihail Gorba nului” asupra „regimurilor reacționare” din derulat sub „presiunea expresă a Kremli consideră evenimentele că dinRomânia au moarte aconducătorilor destat. Unii autori caresocialist arecurs condamnarea la la lui, s-asinucis încondiții misterioase. lonelul Gică Popa, președintele Tribunalu luni procesul dela cuplului co Ceaușescu, Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2018,p. 318. comunism în ce Securității, Chișinevschi 1956–1961 p. 104;Dan Cătănuș, p. 161. Cluj-Napoca, Editura Mega, 2014,p. 243. continuu. prezentului asupra profundă „Epoca Nicolae osocietate jalonează „care Ceaușescu” oamprentă alăsat atrecut”, însă Parlamentul României, este interzică și sancționată promovarea cultului lui Ceaușescu. nostalgică după „Epoca Nicolaeadoptate Conform unei legi Ceaușescu”. în anul 2015de populației din România, profund marcată dificultățile de majore tranziției,ale careeste ca fiindtea istoricilor unulcu impact negativ. Putem vorbisegment deal și un însă . În: Historia, 26aprilie 2012, 7. 6. Deletant, 3. Dennis Lavinia Betea, Betea, 5. Lavinia Banu, 4. Florian Sebastyen, 2. Victor 1. In modo, grosso rolulRomâniei în istoria lui este Ceaușescu apreciat majorita de România este singura țară din blocul mai 1990,la 1martie puținLa detrei

M Scânteia Radu ȘtefanRadu Vergatti, Vezi Lucian Nastasă, ilitară București, Editura Nemira, 2006,p. 184-190. / Coord.: Florentin Olteanu, Daniela Sorea, Ana-Maria Helerea, Elena Bolborici, Cluj- și , 25.03.1965,p. 1. restructurării restructurării . transparența

S tudii Moartea, succesiunea și „eternizarea” lui Gheorghe Gheorghiu-Dej Cum aobținut Ceaușescu diplomele de bacalaureat și licență în științe economi Destalinizarea în versiunea românească. Cazul Miron Constantinescu–Iosif Rom . În: 1989. Prăbușirea imperiului sovietic

de Anul 1965în memoria și în istoria românilor

â Intelectualii din România. Configurații culturale. Studii și documente Arhivele TotalitarismuluiArhivele S nia sub regimul comunist regimul sub nia și ecuritate au fost realiza www.historia.ro/exclusiv_web transparenței

și

A re părare ------, *** ment care suscită încă destule controverse, Alexandru Zub –„decembrie 1989,mo ră, lovitură destat [136].Potrivit istoricului tens: revoluție, revoltă (insurecție) popula din decembrie 1989este una discutată in României [135]. turării conducerea dela lui N.Ceaușescu unor istorici, s-aabordat șisubiectul înlă sovieticMihail S.Gorbaciov,derul potrivit președintele SUA George H.W. Busch șili Maltade la din2–3decembrie 1989dintre vorbește deRomânia deja postdecembristă. a stat noilor baza la realități românești. Se pus capăt regimului Nicolae și Ceaușescu a României. Jalonează oetapă nouă, care a tre momentele înistoria recentă cruciale din decembrie 1989constituie unul din impus între timp”. în pofida limpezirilor, nu puține, ce s-au , anul VII,nr. 3-4,1999,p. 104. , București, Fundația Academia Civică, 1997, Aprecierea sintetică aevenimentelor Indiferent deaprecieri, evenimentele , București, Litera Internațional, 2009, (accesat: 20 aprilie 2018). REFERINȚE BIBLIOGRAFICE: . În: Opoziție și solidaritate solidaritate și Opoziție . În: Arhivele ------, Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

8. Felician Velimirovici, Istorie și istorici în România comunistă (1948–1989), Cluj-Napoca, Edi- tura Mega, 2015, p. 164. 9. Statutul Partidului Comunist Român, București, Editura Politică, 1974, pp. 7-10. 10. Lavinia Betea (coord.), Viața lui Ceaușescu. Vol. II: Fiul Poporului, București, Editura Ade- vărul Holding, 2013, p. 152. 11. Mary Ellen Fisher, Nicolae Ceaușescu. A study in political leadership, Boulder& London, LynneRienerPublishers, 1989, p. 77. 12. Alina Pavelescu, Laura Dumitriu, PCR și intelectualii în primii ani ai regimului Ceaușescu (1965–1972), București, Arhivele Naționale ale României, 2007, p. 314. 13. Interviu audio realizat de Ion Valer Xenofontov cu Horia C. Matei la 15 februarie 2018 la București. 14. Thomas Kunze, Nicolae Ceauşescu. O biografie. Traducerea: Alexandru Teodorescu, Bucu- reşti, Editura Vremea, 2002, p. 239. 15. Lavinia Betea, Artur Lakatos, Frați vitregi în lagărul socialist. Percepțiile comuniștilor ma- ghiari despre primii ani ai regimului Ceaușescu. În: Transilvania, nr. 7, 2016, p. 64. 16. Traian Sandu, Istoria Gărzii de Fier. Un fascism românesc, Chișinău, Cartier, 2019, p. 436. 17. Diana-Ioana Manolache, Primul deceniu ceaușist, între contestare și legitimare. În: Opoziție și solidaritate…, p. 257. 18. Ştefan Pascu, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1991, p. 290. 19. Mioara Anton, „Ceaușescu și poporul!”. Scrisori către „iubitul conducător” (1965–1989), Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2016, p. 27. 20. Dana-Ioana Manolache, Primul deceniu ceaușist…, p. 263. 21. Victor Sebastyen, op. cit., p. 22. 22. Elis Pleșa, Gheorghe Gheorghiu-Dej: cultul personalității (1945–1965), Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2015, p. 11. 23. Ibidem, p. 12. 24. Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceauşescu, 1965–1989. Geniul Carpaţilor, Iaşi, Edi- tura Polirom, 2016. 25. Cristian Culiciu, Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu reflectat în marcarea unor sărbă- tori naționale și internaționale. În: Plural, vol. 4, nr. 2, 2016, pp. 145-146. 26. Traian Sandu, op. cit., p. 448. 27. Declarație cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Român în problema mișcării comuniste și muncitorești internaționale adoptate de Plenara lărgită a CC al PMR din aprilie 1964, București, Editura Politică, 1964, 61 p. 28. Stan Stoica, Istoriografia românească între imperativele ideologice și rigorile profesionale 1953–1965, București, Editura Meronia, 2012, pp. 130-134. 29. Sintagmă utilizată în titlul cărții lui D. Floyd, Romania: Russia’s Dissident Ally, London-New York, 1965. 30. Eric Hobsbawm, Secolul extremelor, București, Editura Lider, 1994, p. 461. 31. Petre Opriș, Colaborarea militară româno-vietnameză la sfârșitul anilor ’60. În: Revista Age- ro, www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE (accesat: 23.02.2019). 32. Vezi Alexandru Popescu, Istoria relațiilor culturale româno-germane. Între est și vest. Cronolo- gie, antologie de texte și bibliografie, București, Romania Pres, 1998, pp. 44-50; România–Republica Fe- derală Germania. Începutul relațiilor diplomatice. 1966–1967, București, Editura Enciclopedică, 2009. 33. Vezi Mioara Anton, Ioan Chiper, Instaurarea regimului Ceaușescu. Continuitate și ruptură în relațiile româno-sovietice, București, INST, IRSI, 2003, p. 94. \ LECȚII DE ISTORIE 34. Vezi Ion Xenofontov, Războiul din Afghanistan în memoria participanților din Republica 125 Moldova (1979–1989). Realitate istorică și imaginar social, Iași, Editura Lumen, 2010, p. 80. 126

\ LECȚII DE ISTORIE R evista Spring, 1968–72 Oficial, tăţenii Republicii Moldov. Legea nr. 190 din 8mai 2003cuprivire la veterani (2003 militarătică românească 2018 /Editor: Aurel Program. Zanoci. Rezumatele comunicărilor, Chișinău, CEPUSM, 2018,p. 67. științificăDepartamentului a Istoria Românilor, Universală și Arheologie. cu România. ry_spravki/20101122/299452886.html Annual Kurultai of then Endangered Cultural Heritage communist Romania communist (98), 2014,pp. 100-112;Mariana Bagrin, 1944–1965 București, Editura Academiei deȘtiințe aRepublicii Populare Române, 1964. pp. 368-369. Press, 2018,pp. 100-113. nofontov, the Prague Spring and Warsaw Pact Invasion 2015,p.nia, 277. României Istoria 1965–1979 În: „50deanigenericul înființarea dela Casa Muzeului Mureșenilor” și „CentenarulRomâniei Mari”. Sesiunea Revista Țara Bârsei 59. 58. 57. VasileBuga, Jowitt, 56. K. 55. 54. Marx, 53. K. 52. Watts, 51. Larry 50. 49. 48. 47. 46. 45. 44. 43. 42. 41. 40. 39. 38. 37. 36. 35.

M

nr. 84-86,16.04.2003. „Prajskaia vesna” 1968ivîvod voisk SSSR izCehoslvakii. Spravka românilor.Istoria cronologică sinteză O Vadim Guzun, Vezi Ion Valer Xenofontov, Vtalie Țurcanu, Mioara Anton, Ioan Chiper, Stan Stoica, Vezi I. Cașu, Rusk,Dean secretar destat îndomeniul politicii externe (1961–1969) I. Bulei, Mioara Anton, Vezi Mihai Retegan, A. Dobrînin, I. Bulei, Vezi I.V. Xenofontov, Mihai Deletant, Denis Bărbulescu, Keith Hitchins, Papacostea, Șerban Pompiliu Teodor, Arhiva Organizațiilor Social-Politice din Republica Moldova Ibidem statelor,Lista ora Ibidem românilor.Istoria cronologică sinteză O Ibidem ilitară ş Intervenția sovietică în Cehoslovacia (1968). Din memoriile unui medic militar tiinţifică de comunicări „ŢaraBârsei” ediția – a XVII-a, desfășurată în 24–25 maicu 2018, , Los Angeles,, Los University of Press, California 1971,p. 286. , Cluj-Napoca, Argonaut, 2018,880p. Traducere dinlimba Camelia engleză: Diaconescu, Bucureş , p. 158. , p. 182. , p. 66. op. cit. românilor, a istorie O . În: Kevin McDermott, Matthew Stibbe, eds., . , București, Editura Enciclopedică, 1999,pp. 528-531.

Însemnări despre români (Manuscrise inedite) S Revolutionary Breakthroughs and national Development: The Case of Romania, tudii op. cit. Dispute istoriografice româno-sovietice istoriografice Dispute . În: In Confidence, Fere Down withDown Revisionism and Irredentism’: Soviet Moldavia and the Prague , p. 201. . Serie nouă, nr.. Serie 17, Brașov, 2018,p. 276-285. Pantelimon Halippa și problema Basarabiei în dosarele securității: documente, „Ceaușescu și poporul!”… , București, Editura Rao, 2014.

ş Revista de Istorie a Moldovei a Istorie de Revista de i perioadele acţiunilor de luptă la care au participat ce participat care au la luptă de acţiunilor perioadele şi elor, teritoriilor ş , pp. 154-159. te-mă, Doamne, de prieteni… Războiul clandestin al blocului sovietic

1968. Din primăvară până în toamnă. Schiță de politică externă și poli S Intervenția Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia (1968) ecuritate New York, Random House, 1995,pp. 181-182. op. cit., București, Editura Meronia, 2012,p. 201. (accesat: 2018). 02martie

și Bessarabian question in the historiographical discourse of of discourse historiographical the in question Bessarabian p. 163.

, Palgrave-Macmillan, 2018,pp. 279-298;Ion Valer Xe A părare /Coord.: Valentina București, Bilcea, Editura Mero …, p. 276. , p. 60. Pantelemon (Pan) Halippa și Unirea Basarabiei , nr. 1(113), 2018,pp. 110-123. . AKECH 2018 5-8 July, Constanța, Anticus . În: Eastern Europe in 1968.Responses to Revista de Istorie a Moldovei a Istorie de Revista , ed. acad. A.Oțetea, S.Schwann, , Fond 51,inv. 52,dos.13,ff. 40-42. Ediția V, Ediția vineri, 28aprilie . În: ti, Editura RAO, 2011, . https://ria.ru/histo ). În: . În: . În: Monitorul Monitorul Sesiunea Sesiunea The 1 The , nr. 2 st st - - - - - .

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

60. Valeriu Graur, De te voi uita, Basarabie..., f.a.l.e, p. 12; Anatol Petrencu, Un scurt popas nece- sar drumului, Chișinău, s.n., 2014, p. 111. 61. Simion Gheorghiu, Unirea Basarabiei cu România în 1989: interpretări istoriografice în peri- oada comunistă. În: Centenar Sfatul Țării, 1917–2017, Chișinău, Lexon Prim, 2017, pp. 683-684. 62. Gheorghe Negru, Disputa dintre URSS și RSR privind tratarea istoriei relațiilor ruso- și sovie- to-române, În: Destin românesc, nr. 3-4, 2010, pp. 171-207. 63. Istoria românilor. O sinteză cronologică…, p. 291. 64. Vezi: Elena Negru, Gheorghe Negru, „Cursul deosebit” al României și supărarea Moscovei. Dis- puta sovieto-română și campaniile propagandistice ale PCM împotriva României (1965–1989). Studiu și documente, vol. 1, 1965–1975, Chișinău, Centrul Editorial Poligrafic USM, 2013, doc. 1, p. 61. 65. Ion Valer Xenofontov, Anul 1918 în Basarabia reflectat în istoriografia din R.S.S. Moldo- venească. În: Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, tom LVII, 2018, pp. 215-223. 66. Elena Negru, Gheorghe Negru, „Cursul deosebit” al României și supărarea Moscovei…, p. 596. 67. Артем Маркович Лазарев, Молдавская советская государственность и бессарабский вопрос (Statalitatea sovietică moldovenească și problema basarabeană), Chișinău, Cartea Moldo- venească, 1974, 909 p. 68. Larry L. Watts, Războiul clandestin al blocului sovietic împotriva României. În: Destin româ- nesc, nr. 4 (74), 2011, pp. 30-31. 69. Emilia Tomescu, Imnurile României – evoluție și simbol. În: Acta Tirrae Fogarasiensis. VII, Făgăraș, Editura Negru Vodă, 2018, pp. 420-422. 70. Per Ronnas, Urbanization in Romania. A Geography of Social and Economic Changesince Independence, Stockholm, The Economic Reasearch Institute, 1984, pp. 61-62. 71. Mihai T. Oroveanu, Organizarea administrativă și sistematizarea teritoriului Republicii Soci- aliste România, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986, pp. 37-38. 72. Referitor la procesul de sistematizare a se vedea Mihai Marian Olteanu, Legislație și sistema- tizare urbană în România socialistă (1965–1989). În: Politică și societate în epoca Ceaușescu (coord. Florin Soare), Iași, Polirom, 2013, pp. 17-34. 73. Nicoleta Șerban, Manifestații organizate de românii din exil împotriva proiectului de sistema- tizare a satelor (1988–1989). În: Opoziție și solidaritate…, p. 285. 74. Stan Stoica, op. cit., p. 164. 75. Carmen Ungur-Brehoi, Cenzorul de presă – meserie privilegiată în comunism. În: Revista română de istorie a presei, Cluj-Napoca, Anul VIII, nr. 1 (15), 2014, pp. 105-118. 76. România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate, mai 1971 – februa- rie 1972, București, Editura Politică, 1972, pp. 21, 249. 77. Cezar Stanciu, Documente fundamentale ale regimului comunist (1948–1989), Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2012, p. 216. 78. Flori Bălănescu, Solidarizări și desolidarizări cu Mișcarea pentru Drepturile Omului din Ro- mânia (iarna–vara anului 1977). În: Opoziție și solidaritate…, p. 168. 79. Carmen Mușat, Herta Muller și colecționarul de porțelanuri, În: Observator cultural, nr. 551, 18–24 noiembrie 2010. 80. Felician Velimirovici, op. cit., p. 181. 81. Jean Marie le Breton, Europa Centrală şi Orientală între 1917 şi 1990. Traducere de Micaela Slăvescu, Bucureşti, Editura Cavallioti, 1996, p. 222; Dinu C. Giurescu, De la Sovromconstrucții nr. 6 la Academia Română. Amintiri. Mărturii, București, Editura Meronia, 2008, pp. 313, 323. 82. Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 324. 83. Ibidem, p. 315-316. 84. Mioara Anton, „Ceaușescu și poporul!”…, p. 276. \ LECȚII DE ISTORIE 85. Cuvântare de deschidere a Congresului rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu. În: Congresul 127 al IX-lea al Partidului Comunist Român. 19–24 iulie 1965, București, Editura Politică, 1965, pp. 7-8. 128

\ LECȚII DE ISTORIE R evista Cluj-Napoca, Ardeleană, Editura 2015,pp. Școala 13,130-131,187,247-251. 18 mai 1985 Târgoviște, Editura deScaun, Cetatea 2017,p. 83-84. Scaun, 2016,pp. 191-193, 210. diu de caz: județele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală hotar de pp. 369-385. deancă, Florentin Olteanu (ed.), Țăranu, colae Ceaușescu”. Drept urmare, au avut mari reorganizări loc în instituția Vezi respectivă. Liviu Fundația Academia Civică, 2003,pp. 341-345. comunismului. Memorie culturală și abordări istoriografice tivele” familie de și proiectele oficiale Polirom, 2010–2011. Antonovici, Editura Oradea, etRevelatio, Ratio 2016,p. 114. reintegrare nismul șiDezvoltareReconstrucție 2000, p. 127. pp. 44-45. to, 2014,p. 354. Artă şi Cultură Xenofontov,82; Ion /Responsabil deediție Ion Xenofontov, Chi 111. 110. 109. 108. 107. 106. 105. 104. Vezi 103. 102. 101. 100. 99. 98. 97. 96. 95. 94. 93. Ibidem 92. 91. Antonovici,90. Valeriu 89. 88. Copilaș, 87. Emanuel 86.

M

Ibidem Ibidem Ibidem , Iași, Editura Polirom, 2017,pp. 101-118. Congresul al XII-lea al Uniunii Tineretului Comunist din Republica Socialistă România, 16– D. Daniela Giurca Gavrilescu, (coord.), Aurel Lup, N. Constantinescu, Aurel Lup, Nicolai Ambrosi, Pavel Brădescu, Emanuel Copilaș, Mioara Anton, ilitară

, Vol. Tipo 6,Oradea, MC, 2007,pp. 221-229. Câteva considerații pe marginea defecțiunii generalului Ion Mihai Pacepa Istoria românilor.Istoria cronologică sinteză O Cosmin Budeancă, Cosmin Vezi Liviu Țăranu, Victor Sebastyen, defecțiunePrin această s-adat mai cea mare Ni din„Epoca lovitură speciale serviciilor Mioara Anton, Alexandru Zub, Dana-Ioana Manolache, V. Predescu, A. Nițurad, Aurel Lup, Ilarion Țin, . În: , București, Editura Politică, 1985,pp. 197-198. , pp. 476,480. , pp. 353-354. , pp. 236-237. , pp. 354-355. Politica pronatalistă aregimului Ceaușescu. Operspectivă comparativ Sănătatea mintală în lumea contemporană mintalălumea Sănătatea în , nr. 4(43),2016,p. 181. .

S Agricultura socialistă aRomâniei 1949–1989.Mit și realitate op. cit. tudii Munca patriotică între mit și realitate op. cit. Împrumuturile României comuniste Banca Internațională dela pentru „Ceaușescu și poporul!”…

„Ceaușescu și poporul!”… , p. 23. de op. cit. Cetățenii și Revoluția. Contradicții între partid și stat în Epoca de Aur Familia în ultima fază a regimului comunist din România între „obiec între România din comunist regimului a fază ultima în Familia , p. 239. op. cit., .

Afacerea „Peregrinii” Munca patriotică: radiografia unui ideal falsificat S Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918.Stu În: Noua Revoluție Agrară în România ecuritate , p. 84. După 25de ani. Evaluări ş Stat și viață privată în regimurile comuniste regimurile în privată viață Stat și Prezența politicului în sfera vieții de familie în RSR Vârsta înaintată și sănătatea psihică. Șocul retragerii. Măsuri de p. 162. . În: Sport: mică enciclopedieSport:

Anii 1973 și

şinău, Institutul deStudii Enciclopedice, 2015,pp. 81- A părare , p. 167,inclusiv Nota 220. …, p. 273. . În: Constantin Moșincat, Dan Poinar (ed.), Economie agroalimentară Economie , p. 75. – 1989: cronica unui sfârșit de sistem , București, Editura Medicală, 1986, p. 103. . În: /Ed. Claudia-Florentina Dobre, Valeriu i reevaluări istoriografice privind comu

Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, , Ediția adoua, Ediția revăzută șiadăugită , București, Editura Politică, 1982, , Târgoviște, Editura de Cetatea , București, Ed. Expert, , București, Ed. Expert, , Iași, Polirom, 2009, , Constanța, Pon Ex , București, Eikon; . În: Bu Cosmin ă, vol. 1-2,Iași, . În: , București, Prezentul Pietre Pietre ------,

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

112. Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, Univers Enciclopedic, 1997, p. 524. 113. Aurel Lup, op. cit., pp. 292-293. 114. Victor Sebastyen, op. cit., p. 160. 115. Aurel Lup, op. cit., p. 295. 116. Ibidem, p. 556. 117. Biscuiți cu puține ingrediente. 118. Aurel Lup, op. cit., pp. 23, 556. 119. Lămâița Anii-Șerban, Strategii de supraviețuire în anii ’80 în Focșani. În: Trecutul de lângă noi. Istoria orală a comunităților locale /Ed. Lavinia S. Stan și Iulia Pop, Cluj-Napoca, 2013, p. 176. 120. Vezi Zoltan Rostas, Antonio Momoc, Bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori, București, Editura Curtea Veche, 2013. 121. Mioara Anton, „Ceaușescu și poporul!”…, p. 21. 122. Paul Goma, Culoarea curcubeul ’77 (cutremurul oamenilor), Chișinău, Tipografia PRAG-3, 2003, 272 p. 123. Doina Cornea, Puterea fragilităţii, Ediția a II-a revăzut, București, Humanitas, 2019, 360 p. 124. În anii 1980, cultul personalității ajunsese la cele mai înalte și ilariante forme. De exemplu, potrivit propagandei oficiale, cele 20 de titluri olimpice obţinute de sportivii români la Jocurile Olimpice de la Los Angeles (1984) ar fi fost exclusiv o consecinţă fericită a faptului că la conducerea României se afla însuși Nicolae Ceauşescu. „Zecile de titluri şi medalii olimpice dobândite de reprezentanţii noştri constituie o reflectare strălucitoare a propăşirii sportului în perioada cea mai fertilă de dezvoltare multilaterală a României: EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU”. Vezi Scânteia, 14.08.1984, p. 5. 125. Ion Xenofontov, „Societatea post-Cernobîl” sau „Gulagul atomic”. În: Prezentul comunis- mului. Memorie culturală și abordări istoriografice /Ed. Claudia-Florentina Dobre, Valeriu Antono- vici, Oradea, Editura Ratio et Revelatio, 2016, p. 213. 126. Nicoleta Șerban, op. cit., p. 296. 127. Vezi Miodrag Milin, Timișoara, 15–21 decembrie ’89, Ediția a II-a, Timișoara, Editura SAOL, 2009, 159 p. 128. Vezi Revoluţia română din decembrie 1989 şi percepţia ei în mentalul colectiv: obiectivitate şi subiectivitate, neutralitate şi părtinire: studii /Constantin Hlihor (coord.), Marin Badea, Gavriil Preda, Alexandru Purcăruş, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2014, p. 255. 129. Victor Sebastyen, op. cit., pp. 22-25. 130. Vezi Ion Valer Xenofontov, Execuția cuplului Ceaușescu. În: Revista Militară. Studii de securitate și apărare, nr. 2 (18), 2017, pp. 148-151. 131. Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române (1866–2010). Dicționar. Ediția a IV-a revă- zută și adăugită, București, Editura Enciclopedică, 2010, p. XXVIII. 132. Analele Academiei RSR, anul 123 (1989), seria XXXIX, București, 2001, p. 127. 133. Vladimir Bukovski, Judecată la Moscova. Un disident în arhivele Kremlinului, București, Editura Albatros, 1998. pp. 393, 417. 134. Victor Sebastyen, op. cit., p. 190. 135. Alex Mihai Stoenescu, Virgil Măgureanu, De la regimul comunist la regimul Iliescu. Alex Mihai Stoenescu în dialog cu Virgil Măgureanu, București, Editura RAO, 2009, p. 129; Anatol Pe- trencu, Istoria contemporană: studii, materiale, atutudini, Chișinău, „Cartdidact” SRL, 2011, p. 27. 136. Vezi Gheorghe Buzatu, Paradigme ale tragediei Basarabiei, Bacău, Editura Vicovia: Ba- bel, 2011, p. 185; Adrian Kali, Revoluționar, caut revoluție, Timișoara, Excelsior Art, 2014, p. 7;

Revoluția română din decembrie 1989 și percepția ei în mentalul colectiv: obiectivitate și subiectivita- \ LECȚII DE ISTORIE te, neutralitate și părtinire, studii, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2014, 284 p.; Anatol Petrencu, Un scurt popas…, p. 182. 129 130

\ LECȚII DE ISTORIE R evista Sursă:

Întâlnirea M ilitară https://www.academycologne. org/en/article/1446_ naval dinShanghai, 1971. muncitorii șantierul dela lui Nicolae cu Ceaușescu ANEXĂ. „EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU” NICOLAE „EPOCA ANEXĂ. ÎNIMAGINI .

S tudii

de 17.03.2019)

S ecuritate (accesat:

și

A părare (accesat: 23.07.2018) Sursă: înplină amploare,Ceaușescu 1986. Cultul personalității cuplului Elena (dreapta),Elena 1968. părinții sa, (centru) șisoția Nicolae (stânga), Ceaușescu (accesat: 02.03.2018) com/2018/08/21/elena-ceausescu/ Sursă: https://www.thevintagenews. fototeca.iiccr.ro

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

O scenă din piesa „A fost odată în România”, care face referință la „Epoca Nicolae Ceaușescu”. Regia: Dragoș Huluba. Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Foto: IVX, 14 aprilie 2019

Dumitru Dorin Prunariu, primul și singurul român care a zburat în cosmos (14 mai 1981), la Academia de Științe a Moldovei: „Din cosmos Pământul se vede fără granițe”. Foto: IVX, 27 septembrie 2018

La 22 decembrie 1989, ora 12:30, la Catedrala Armeană „Sfinții Gavril și Mihail”, pentru prima dată într-un lăcaș sfânt din București, arhiman-

dritul Zareh Baronian a tras clopotele după fuga \ LECȚII DE ISTORIE cuplului Ceaușescu. Foto: Ara Ghemigian. Din 131 colecția foto a arhimandritului Zareh Baronian. 132

\ LECȚII DE ISTORIE R evista Foto: IVX,22octombrie 2016 25decembriela 1989aavut procesul loc lui șial Elenei Nicolae Ceaușescu. În clădirea care șiUnitatea deCavalerie aadăpostit Școala Militară 01417,

M Sala în careSala ultimele și-apetrecut cupluldinviață, zile patru până punerea la Ceaușescu ilitară .

S tudii

de în aplicare a sentinței din 25decembrie 1989.

S ecuritate Foto: IVX,22octombrie 2016

și

A părare

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Biroul colonelului Andrei Kemenci, Masa unde au stat soții Ceaușeascu la judecata Tribunalului Militar Excepțional. comandantul Unității Militare 01417, Foto: IVX, 22 octombrie 2016 în dimineața zilei de 25 decembrie a servit drept loc pentru vizita medicală obligatorie, anterioară procedurilor judiciare care aveau să aibă loc în aceeași zi. Foto: IVX, 22 octombrie 2016

Locul execuției cuplului Ceaușescu este un spațiu al topofobiei. Este indicată porțiunea unde au fost condamnați la moarte Elena și

Nicolae Ceaușescu, iar zidul este „marcat” \ LECȚII DE ISTORIE de urmele a peste 100 de gloanțe. 133 Foto: IVX, 22 octombrie 2016 134

\ FOTO ENCICLOPEDIA R evista plăti unbănuţ, aobţinut profesia dealtoitor (Foto 2).În vârsta 1925,la de14ani, fără a a absolvit ş Basarabiei Patria cu mamă. Astfel, în1924 (Foto 1).Dar destinul il-aschimbat unirea iau sută 90la cca printre populaţia bă mânilor analfabeţi dinţinut, care constitu completeze să riste îisortise rândurile ro satul Ursoaia, jud. Tighina, autorităţile ţa Vasile Vârţan. Născut 1911în 24martie la mic crochiu despre tatăl meu,al Efim lui defamilie, amscrise hotărât creionez să un stepele Donului. l-aimortalizat Opoză pe participat Armatei acţiunile la Române din Nadejda (Foto ROGAI 7). 7 noiembrie cununiei cu ocazia 1943, cu terizat unbun ca şiexemplar creş bună purtare (Foto 6). gradul desergent cu că şiuncertificat de ciului militar s-aîntors vatra la părinteas mata română (Foto încheierea5). La servi fost unbun soldat termen redus cu înar premiat Caracul. derasa unberbec cu Manzâr,de iarnă dinloc. jud. Tighina, fiind vit ş ca Regatuluial România (Foto 4). faţa unei desetine. altoită soiuri cu europene supra demasăpe viţei-de-vieal (Foto 3).Ulterior, asădit ovie 1

Ion VÂRŢANU, cercetător științific, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”. Ca adevăratCa patriot român, în1942 a Ş În anii 1932–1933,timp de12luni, a După doi ani destudii, în1932aabsol În 1927aobținut certificatul decetăţean Răsfoind documentele fotografice şi FILE DIN DESTINUL ROMÂNULUI BASARABEAN

M i biserica dinsatuli biserica Ursoaia l-acarac ef depromoţie deAgricultură Școala ilitară FILES FROM THE DESTINY OFEFIM VÎRŢAN, ROMANIAN BASARABEAN coala primarăcoala înlimba maternă .

S tudii

de

S ecuritate EFIM VÎRŢAN ş tin, la la tin,

tina și

A ş părare ă ă ------

Donului. Donului. luptă din din dreapta) decamarazi ungrup cu de sergentul basarabean Efim doileaVârţan (al pe aliniamentulpe ş Boto cântărețul Grigore biserică la Cebanu, Vorkuta, la tic 25 de ani); pentru Siberia, (ulterior, în1940,exilat deregimul sovie Domnului preot paroh bisericuţei al nim aimortalizat consiliul deconstrucție: localităţii Macarie Rogai. Fotograful ano din dreapta dinrândul întâi este primarul temelie 13iunie la 1938(Foto 8). doilea Al nătari, jud. Tighina, șipunerea pietrei de ni şi-a plătit datoria deobş copii, iar 26iulie la toţi 1982,ca muritorii, familie, Nadejda acrescut soţia tru cu șase română, atrăit şiamuncit încolhoz pen participantsovietic, ca derăzboi înarmata șiromână.nească dovean”, cunoscător limbilor al moldove fără întrebe, să-l l-au botezat „mol de etnie şi faptul afost că rănit înluptă. Ş Mondial desânge Război Doilea jertfă cu gradul desergent, participarea cel la deal livretului militar, i-au ş din Solikamsk, „eliberatorii”, perfectarea la înfundulcă Rusiei, Combinatul la Chimic fost grav rănit. După 4ani demuncă silni ş te memorabile poze deepocă. Sfinţireasatul din locului bisericii Tă Prin albumul familiei, am mai depistat În îndurate pofida umilirilor timpulpe Iar în1944s-aaflat în armata română dinlocalitate Gh. Mihalache V echiul R egat front, pe cotul la ani te faţă deDomnul. ters dinbiografie Adormirea Maicii ‒ Ion VÂRŢANU Ia şi, unde aşi i, culmea, i, culmea, ------1

Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019 părintele consilier eparhial Burjacovschi, inte de plecarea pe frontul românesc în anul Lupu Trocin, Gheorghe Râncău, Ion A. Ba- 1915 (Foto 9). Ei au avut noroc şi s-au întors lan, Constantin Aftenii, Vasile Petru Ber- de la război, iar în 1922 au fost împroprietă- linschi, Gheorghe Eftodii, Petru Moisei, riţi de statul român cu câte 6 destine de pă- Iosif Afteni, Andrei Luca, Miahil Osadcii, mânt din contul moşiilor marilor proprietari. Vasile I. Aftenii. Locuitorul s. Ursoaia, jud. Tighina, Ni- Basarabenii participanţi la Primul Război chifor Vârţan, fratele lui Efim Vârţan, che- Mondial: (de la stânga la dreapta) fraţii ser- mat la datorie ca soldat în Regimentul de gentul de artilerie Macarie Rogai şi locote- Vânători de Munte din Bacău, la 12 decem- nentul inferior la cavalerie Andrei Rogai, îna- brie anul 1939 (Foto 10).

Foto 1 FOTO ENCICLOPEDIA FOTO ENCICLOPEDIA \

Foto 2 135 136

\ FOTO ENCICLOPEDIA R evista

Foto 3 Foto M ilitară .

S tudii Foto 4 Foto

de

S ecuritate

și

A părare Foto 5 Foto Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

Foto 6 Foto 7

Foto 8 FOTO ENCICLOPEDIA \

137 138

\ FOTO ENCICLOPEDIA R evista

M ilitară .

S tudii Foto 9 Foto

de

S ecuritate

și

A părare Foto 10 Revista Militară. nr. 1 (21) / 2019

„TUDOR CASAPU – ETERNUL CAMPION”

Cristian BOLOTNICOV1

„TUDOR CASAPU – ETERNAL CHAMPION”

Lucrarea „Tudor Casapu – eternul cam- pion” face parte din colecția Legendele spor- tului moldovenesc editată de Centrul de Cercetări Enciclopedice în colaborare cu Federația de Haltere din Republica Moldo- va, având două ediții. Realizarea acestei lucrări a fost coor- donată de dr. Elena Baban, responsabil de ediție fiind dr. Ion Valer Xenofontov. În cadrul acestei lucrări au fost utilizate surse din mass-media dar și din arhivele perso- nale ale lui Tudor Casapu, Boris Harcenco, Alina Bivol, Eugenia Tofan ș.a. Volumul include repere biografice și o bibliografie ca fiind „o persoană stabilă și rezistentă la selectivă despre protagonist. schimbare, dar cu o nevoie de mândrie și Primul capitol al lucrării este dedicat apreciere din partea altora (...) (fapt – n.n.) primei părți din viața lui Tudor Casapu, ce îl orientează spre o exactitate minuțioasă denumirea acestuia fiind și ea sugestivă – în realizarea faptelor, manifestând în anu- „De acasă spre acasă”. Este realizată o isto- mite cazuri o impulsivitate”. Un articol rie a neamului și comunei în care s-a născut despre simbolurile naționale ale Republicii (satul Mingir, în prezent raionul Hâncești), Moldova la Olimpiada de la Barcelona din sunt publicate mărturii ale profesorilor 1992 este elaborat de cercetătorii Ion Valer săi, Rodion Țopa și Suzana Petru Boro- Xenofontov și Silviu Andrieș-Tabac. dac, care îl descriu pe viitorul campion Tot aici găsim și articole semnate de aca- ca fiind un împătimit al sportului și unul demicianul Mihai Cimpoi, de jurnalistul dintre cei mai buni elevi care, după dirigin- Efim Josanu ș.a. Efim Josanu menționează tele lui, „avea darul de a gândi înainte de că „practic halterele l-au tratat defini- a spune ceva”. Doamna Borodac nu ezită tiv, antrenamentul regulat s-a dovedit cel să menționeze faptul că în clasa a VII-a a mai bun medicament”, preluând afirmația strâns 6 kg de semințe când se cereau doar lui Oleg Poleakov, primul antrenor al lui 50 g. Capitolul II al lucrării este unul cu T. Casapu. Un episod interesant ce ilustrea- caracter științific, axându-se pe o abordare ză personalitatea campionului olimpic, rela- psihologică și simbolistică a personalității tat de Josanu, este cel în care Casapu a fost și activității campionului olimpic. În acest scos din echipa URSS pentru Jocurile Olim-

capitol găsim un profil de personalitate re- pice din Seul, iar acesta nu a fost afectat ‒ „a NOTE DE LECTURĂ APARIȚII EDITORIALE.

alizat de dr. Angela Potâng, care îl descrie doua zi intră din nou în sala de haltere”. \

139 1 Cristian BOLOTNICOV, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova. 140

\ APARIȚII EDITORIALE. NOTE DE LECTURĂ R evista lui Tudor Casapu, fiind analizat dindiferi alizată multilaterală odescriere aactivității V. Golcov. acestui În capitol cadrul este re naru, Victor și Lăcătuș, Rodicenko Serghei Timuș, Ion Valer Xenofontov, Grădi Boris articole dinpresă, articole semnate deAsea opinia despre prezent șiviitor. viață, depănând amintiri șiafirmându-și principalele convingeri sale șiprincipii de interviurilor Casapuîn cadrul relevând o imagine interioară a eternului campion, Acest Benedicoscaia. și capitolLidia relevă VeronicaBrădescu, Gorincioi, Lora Rucan tov, Ilona Spătaru, Iulian Bogatu șiPavel care au fost realizate de Ion Valer Xenofon Tudor cu de interviuri Casapu, interviuri Capitolul IVreprezintă oculegere de capitol treilea Al reprezintă oculegere

M ilitară .

S tudii

de

S ecuritate

și

A părare - - - - pe mapamond”;pe consemnări, și dedicații. evocări Ecouri de „internațional” numește șise mărturii/percepții despre propria activitate sportiv Casapu prin el însuși”, șiconține informații Tudor Casapu, numindu-se acesta „Tudor unul mai fiind special, realizat deînsuși Tudor Casapu”. Capitolul următor este considerente campionul pentru olimpic arte cum fi perspective, articolului „ ceză. rezumat lucrării al înlimbile șifran rusă Tudor Casapu, șiun sale unalbum vieții al încheie o„Bibliografie cu selectivă” despre diverse personalități dinlume. Lucrarea se lui Casapu trimise cări șiscrisori decătre Al șaselea capitol șaselea Al are mai unaspect

cuprinde . o serie deevo o serie ă șidiverse „ Mărturii, « 11 » - -

Revista Militar= Studii de securitate şi apărare. Publicaţie ştiinţifică. Nr. 1 (21) /2019 Fondator: Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”

Lectori: Vitalie ȚURCANU, Elena PISTRUI Redactor tehnic: Nicoleta BOGDAN Coperta, design, procesare computerizată și pre-press: Valeriu OPREA, Nicoleta BOGDAN