DOCSLIB.ORG

Daniel Drăgulin, Primarul Călărăşean Cu Cele Mai Multe Realizări

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Daniel Drăgulin, Primarul Călărăşean Cu Cele Mai Multe Realizări 8 Anul VII, Nr. 328 0 ...afli ce se-ntâmplã 0 2 3 - 9 iunie 2016 n î preþ: 2 lei t a d n o F Cotidian online S ãptãmânal de analizã, informaþie þi comentarii Daniel Drãgulin, primarul cãlãrãºean cu cele mai n PRIMÃRIA CÃLÃRAªI Verde pentru promovare! multe realizãri Victor Ponta îi susþine pe Dan Cristodor, candidatul n POLITICà PSD la funcþia de Preºedinte al Consiliului Judeþean Cãlãraºi ºi Marius Dulce pentru n ACTUALITATE Primãria Cãlãraºi >> pagina 4 n SPORT Sute de copii la evenimentul organizat de n POLITICà Primãria Cãlãraºi în Parcul Dumbrava >> pagina 2 Comerþul cu produse Copiii în vizitã la ISU alimentare, premergãtor Cãlãraºi, de 1 iunie Sãrbãtorilor Pascale, >> pagina 3 verificat de poliþiºti PROGRAM CINEMA >> pag. 5-8 >> pagina 5 ADEMAR SERVICE SOLUTIONS SRL Mircea Geoanã s-a întâlnit Ing. Olteanu Marius-Nicolae, Tel. 0720.341.442, Str. Dobrogei, nr.46, Jud. Cãlãraºi cu alegãtorii din Olteniþa a începutul acestei sãptãmâni, preºedintele PSRO, Mircea Geoanã, La poposit în muncipiul Olteniþa pentru a se întâlni cu membrii organizaþiei locale ºi judeþene ºi pentru a-l SC ADEMAR SERVICE SOLUTIONS SRL susþine pe candidatul acestei formaþiuni Và OFERÃ: >> pagina 5 la Primãria Olteniþa, Mihai Filimon. n REPARAÞII ªI INLOCUIT PARBRIZE PENTRU TOATE Acesta a fost întâmpinat de deputatul TIPURILE DE AUTOVEHICULE ªI CAMIOANE LA CELE Maria Dragomir, preºedintele PSRO MAI MICI PREÞURI (GARANÞIE 24 LUNI) VINERI SÂMBÃTà DUMINICà LUNI MARÞI MIERCURI JOI Cãlãraºi, Ion ªtefan, propunerea pentru n SERVICE AUTO ªI PIESE PENTRU ORICE TIP DE Consiliul Judeþean Cãlãraºi ºi Mihai AUTOVEHICUL Filimon, candidat la Primãria Olteniþa. n I.T.P LA CEL MAI MIC PREÞ DE PE PIAÞà Împreunã ºi cu ceilalþi membri prezenþi, Mircea Geoanã a fãcut un tur al oraºului 20 C 24 C 29 C 28 C 20 C 26 C 28 C RELAÞII ªI PROGRAMÃRI: 0720.341.442 ° ° ° ° ° ° ° unde s-a întâlnit cu olteniþenii cãrora le-a NE GÃSIÞI PE STRADA DOBROGEI, NR. 46 Parþial noros Însorit Însorit Posibile averse Însorit Parþial noros Parþial noros prezentat proiectele locale Ploi (FOSTA FABRICà DE MOBILà 11 IUNIE) dar ºi naþionale. >> pagina 4 3 - 9 iunie 2016 3 - 9 iunie 2016 2 Local ...afli ce se-ntâmplã ...afli ce se-ntâmplã Comunitate 3 Activitãþi preventive în Sute de copii la evenimentul Elevii de clasa a mediul ºcolar, desfãºurate XII-a terminã de poliþiºtii cãlãrãºeni organizat de Primãria Cãlãraºi cursurile pe 3 iunie oliþiºtii de prevenire a criminalitãþii din Cãlãraºi, în Parcul Dumbrava levii de clasa a XII-a terminã împreunã cu agenþii Postului de Poliþie Dichiseni au cursurile pe 3 iunie. Aceºtia Pdesfãºurat o activitate de pregãtire antiinfracþionalã rimãria Municipiului Cãlãraºi a trebuie sã se pregãteascã organizat, cu ocazia Zilei E pentru prevenirea faptelor antisociale ºi asigurarea unui pentru examenul de Bacalaureat, care climat de siguranþã în zona ºcolilor. PInternaþionale a Copilului, manifestãri cultural-artistice ºi va începe pe 13 iunie, cu proba de În ziua de 25 mai 2016, poliþistii s-au întâlnit cu elevii din evaluare a competenþelor lingvistice clasele I-IV din cadrul ªcolii Gimnaziale Dichiseni unde au educative în Parcul Dumbrava, discutat despre violenþa în ºcoli, siguranþa la domiciliu ºi duminicã, 29 mai, începând cu ora de comunicare oralã în limba românã, prevenirea accidentelor de circulaþie. 09.30. susþinutã pânã pe 15 iunie. Proba de evaluare a competenþelor lingvistice Creºterea gradului de siguranþã în ºcoli, prevenirea ºi Pe scenã, pe platoul din faþa scenei ºi zona adiacentã din Parcul Dumbrava, combarerea delincvenþei juvenile, precum ºi a victimizãrii de comunicare oralã în limba au avut loc, între orele 09.30 ºi 13.30, maternã va avea loc în perioada 15-17 minorilor reprezintã o prioritate a poliþiºtilor cãlãrãºeni. urmãtoarele tipuri de activitãþi: Poliþiºtii le-au recomandat elevilor sã-ºi manifeste iunie. Între 21-24 iunie se va - program artistic, desene pe asfalt, desfãºura proba de evaluare a ataºamentul faþã de familie, ºcoalã, prieteni, cluburi sportive face-painting, animaþie (Minnie ºi etc. În felul acesta cu cât un copil va investi mai mult timp competenþelor digitale, urmatã, între Mickey), modelare baloane, joc 27 iunie - 1 iulie, de proba de evaluare în aceste legãturi, cu atât ºansele ca el sã ajungã delincvent baloon blast, oglinzi de carnaval, Copiii în vizitã la vor fi mai reduse. fotografii la minut, adopþie de cãþei; a competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã. Recomandãri elementare oferite de poliþiºti copiilor: - standuri: Inspectoratul de Poliþie - Când sunt singuri la domiciliu copii nu trebuie sã deschidã Probele scrise ale sesiunii iunie-iulie uºa nimãnui, sã nu anunþe plecarea pãrinþilor ºi când vor începe pe data de 4 iulie, cu ISU Cãlãraºi, de 1 iunie Limba ºi literatura românã (proba rãspund la telefon sã nu informeze faptul cã este singur; - Copii trebuie sã aibã grijã cu persoanele care se dau drept Judeþean Cãlãraºi – Serviciul Rutier E)a) ºi vor continua pe 5 iulie cu cunoºtinþe ale pãrinþilor sau care-i informeazã cã s-a (prezentarea unui laborator proba la Limba ºi literatura maternã întâmplat ceva rãu cu pãrinþii ºi sã anunþe imediat un adult criminalistic mobil), Inspectoratul de e 1 iunie, de Ziua Copilului, mai explicaþiile pompierilor în ceea ce priveºte mai noi autospeciale ale I.S.U. Cãlãraºi, iar (proba E)b), pe 6 iulie cu proba în care are încredere despre aceastã situaþie; Jandarmi Judeþean Cãlãraºi (echipaj mulþi elevi ºi preºcolari din cadrul activitatea de zi cu zi privind pregãtirea ca amintire, desigur, au cerut sã li se dea obligatorie a profilului (proba E)c), - În cazul în care locuieºte la bloc sã nu permitã accesul mobil cu câine dresat), Crucea Roºie, Pmai multor ºcoli ºi grãdiniþe au pentru intervenþie, au prins curaj ºi au voie sã facã ºi fotografii alãturi de iar pe 8 iulie cu proba la alegere a persoanelor necunoscute prin intermediul interfonului; ateliere aero-modelaj ºi modelare în trecut pragul subunitãþilor Inspectoratului urcat în autospeciale, mai bine zis, în toate pompieri, de cãþeluºa Maya, de profilului ºi specializãrii (proba E)d). lut de la Palatul Copiilor Cãlãraºi; pentru Situaþii de Urgenþã Barbu ªtirbei al autospeciale, chiar ºi în bãrcile de salvare autospecialele moderne de intervenþie ºi de - Dacã apar situaþii periculoase (ex. incendiu, miros de gaz, o Afiºarea rezultatelor se va face la ªcoala Gimnazialã Mircea Vodã, judeþului Cãlãraºi, cu scopul de a învãþa ºi în autoºenilatã. celelalte echipamente. persoanã necunoscutã încearcã sã intre prin efracþie) sã data de 12 iulie (pânã în ora 16.00) ºi, reprezentatã de dir.prof.Alina Stanciu cât mai multe despre activitatea sune la numãrul unic pentru situaþii de urgenþã 112; Pompierii militari s-au dovedit a fi gazde ºi dir.adj.Alina Tanase, a participat cu salvatorilor ºi despre întreaga tehnicã de în aceeaºi zi, vor putea fi depuse Ulterior aceºtia au dorit sã se îmbrace cu primitoare ºi cãlduroase pentru copii, le-au contestaþii (între orele 16.00-20.00), - În drumul spre ºcoalã sã se deplaseze întotdeauna pe douã momente artistice, clasa a II -a intervenþie a acestora, dar ºi pentru a se stat la dispoziþie cu tot ce au dorit aceºtia, trotuar, iar dacã acesta lipseºte, pe marginea pãrþii echipamentele de intervenþie ale care urmeazã a fi soluþionate în A-Vals-Coord. bibliotecar Elena juca cu pistoalele de înaltã presiune, cu salvatorilor, cu costumele de protecþie tip iar elevii ºi preºcolarii la rândul lor, s-au carosabile, pe partea stângã, pe direcþia sa de mers; Vasilescu ºi clasa a IV-a C-dans perioada 13 - 15 iulie. Rezultatele câinele lup de serviciu – Maya ºi celelalte „Nomex” ºi cu vestele de salvare, iar în arãtat a fi mai mult decât bucuroºi de tot - Traversarea drumului public sã se realizeze prin locuri popular-coord. prof. Cojocea Mihaela. echipamente ale pompierilor. ceea ce au avut ocazia sã vadã ºi sã finale vor fi fãcute publice în data de semnalizate corespunzãtor, dupã ce se asigurã din ambele cele din urmã au solicitat sã foloseascã ºi Partenerii evenimentului au fost: Copiii au fost încântaþi sã asculte ei pistoalele de înaltã presiune ale celor cunoascã. 16 iulie. sensuri, fiindu-i interzis sã fugã pe partea carosabilã; Inspectoratul ªcolar Judeþean - Sã nu traverseze niciodatã prin locuri cu vizibilitate redusã; Cãlãraºi, Casa Corpului Didactic a - La ºcoalã sã nu foloseascã violenþa verbalã sau fizicã Judeþului Cãlãraºi, Palatul Copiilor pentru a-ºi rezolva conflictele apãrute cu colegii; Cãlãraºi, Crucea Roºie Cãlãraºi ºi Liderii Mileniului Trei Cãlãraºi. - Dacã asistã la o încãierare sã se retragã pentru a nu fi implicat ºi sã anunþe de îndatã despre aceasta un adult; - Sã evite compania persoanelor cunoscute drept violente; - Dacã a fost lovit sã nu încerce sã îºi facã singur dreptate. Activitãþile de acest gen vor fi continuate de poliþiºti pe tot ANUNÞ ANGAJARE parcusul anului, ca mãsurã pentru prevenirea delincvenþelor în rândul elevilor. CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul de auditor public extern. în Bucureºti, str. Lev Tolstoi, nr. 22 - 24, Sector Tematica, bibliografia, precum ºi alte 1, organizeazã concurs în perioada 30 iunie – informaþii legate de organizarea ºi Programul SPCEP Cãlãraºi în zilele de 4 ºi 5 iunie 15 iulie 2016, pentru ocuparea unor posturi desfãºurarea concursului se aflã publicate pe Primãria Municipiului Cãlãraºi anunþã faptul cã, în scopul de auditor public extern – posturi de site-ul Curþii de Conturi a României asigurãrii cadrului necesar desfãºurãrii în condiþii optime a specialitate specifice activitãþii de www.curteadeconturi.ro. procesului electoral din data de 05.06.2016, Serviciul Public Comunitar de Evidenþã a Persoanelor Cãlãraºi va funcþiona control/audit, vacante în structura centralã ºi Pentru relaþii suplimentare vã puteþi adresa la dupã cum urmeazã: teritorialã a Curþii de Conturi. telefon 0242/313.201 sau la sediul Camerei l Sâmbãtã, 04.06.2016: între 08:00-16:00 Pentru Camera de Conturi a judeþului de Conturi Cãlãraºi, situat în Cãlãraºi, strada l Duminicã, 05.06.2016: între 07:00-21:00.
Load more

Recommended publications
  • Rim Nr.3-4-12-NOV-2010.Pmd
    SUMAR • Studii pontice – SERGIU IOSIPESCU – Închiderea Mării Negre sub otomani (II) ............... 1 – MIRCEA SOREANU – Fortificaţii şi porturi otomane la Marea Neagră ...... 12 • Istorie militară şi lingvistică REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-) roman asupra limbii române (I) ................................................................................................ 21 Publicaţia este editată de Ministerul Apărării Naţionale, prin • Originile Europei şi ale naţiunilor ei Institutul pentru Studii Politice – ALEXANDRU MADGEARU – Un efemer regat gepidic în Transilvania ...... 27 de Apărare şi Istorie Militară, – FLORIAN DUMITRU SOPORAN – Solidarităţi etnice în Ungaria medievală: membru al Consorţiului Acade- apărarea patriei şi apărarea creştinătăţii în prima jumătate a secolului al XV-lea ..... 38 miilor de Apărare şi Institutelor pentru Studii de Securitate din • Istorie modernă şi contemporană cadrul Parteneriatului pentru – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, CARMEN RÎJNOVEANU Pace, coordonator naţional al – Arhitectura păcii după un război hegemonic. Congresul de la Viena (1815) Proiectului de Istorie Paralelă: şi căderea Zidului Berlinului (1989): privire comparativă ............................... 58 NATO – Tratatul de la Varşovia – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Interviu cu ambasadorul Ion Diaconu........................................................................................................ 68 COLEGIUL DE REDAC}IE – M. MIHĂILESCU, RALUCA IOSIPESCU
    [Show full text]
  • DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ (INSTITUT) ,,ANDREI LUPAN” DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie Biblioteca Științifică (Institut) Secția editorial-poligrafică Chișinău, 2018 Lucrarea este publicată în cadrul programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” (director: prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU) Recomandată pentru editare la ședinţa Consiliului știinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 14 din 2 octombrie 2018 Bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache Coordonator: dr. Ion Valer Xenofontov Responsabil de ediție: dr. Lidia Prisac Corectori: Elena Pistrui, Vitalie Țurcanu Paginare computerizată: Mariana Rusu Redactare tehnică: Valeriu Oprea Coperta: Vitaliu Pogolșa DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Deportările din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Bibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 168 p. 50 ex. ISBN 978-9975-3283-2-6. 016:94(478) D 32 © Biblioteca Științifică (Institut) ,,Andrei Lupan”, 2018 SUMAR O perspectivă bibliografică asupra deportărilor din RSS Moldovenească (Constantin MANOLACHE, Ion Valer XENOFONTOV) . 4 Documente oficiale . 6 Monografii . 8 Articole din reviste și volume tematice . 37 Publicații în presă . 83 Surse documentare din arhive . 126 Mărturii audio, video . 136 Indice de nume . 150 – 3 – O PERSPECTIVĂ BIBLIOGRAFICĂ ASUPRA DEPORTĂRILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ Prin elaborarea bibliografiei de față se urmărește o acțiune cu triplă semnificație: una științifică, una educațională și alta socioemoțională.
    [Show full text]
  • Revista MILITARA 1 2019
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE „ALEXANDRU CEL BUN” STUDII DE SECURITATE ŞI APĂRARE Nr. 1 (21) / 2019 Ministerul Apărării al Republicii Moldova Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” Revista Militar= Studii de securitate şi apărare Nr. 1 (21) / 2019 Chişinău, 2019 Revista Militar= Studii de securitate şi apărare. Publicaţie ştiinţifică. Nr. 1 (21) /2019 Fondator: Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” Redactor-şef: colonel (r) Constantin Manolache, doctor habilitat în ştiinţe politice, conferenţiar universitar Secretar responsabil: locotenent-colonel (r) Igor Sofronescu, doctor în ştiinţe tehnice, conferenţiar universitar Colegiul de redacţie: maior Marin Butuc, doctor în filologie Svetlana Cebotari, doctor în ştiinţe politice colonel Vitalie Ciobanu, doctor în istorie colonel (r) Valeriu Cuşnir, doctor habilitat în drept, profesor universitar Chen Hui, doctor habilitat în literatură (Republica Populară China) Mikola Jelezneak, doctor în filologie, conferenţiar universitar (Ucraina) Victor Juc, doctor habilitat în politologie, profesor cercetător colonel (r) Constantin Moştoflei, doctor în ştiinţe militare (România) Alexandru Roșca, academician Gheorghe Rusnac, academician Antonio Sandu, doctor habilitat în filosofie, profesor universitar (România) colonel (r) Mircea Tănase, doctor în științe militare (România) Pantelimon Varzari, doctor habilitat în politologie, profesor cercetător Ion Xenofontov, doctor în istorie Liu Zaiqui, doctor habilitat în istorie (Republica
    [Show full text]
  • Anticomunism Si Represiune Comunista 1945-1989, Vol 1, 2016
    SIMPOZION JUDEȚEAN CU PARTICIPARE INTERNAȚIOANALĂ ANTICOMUNISM ȘI REPRESIUNE COMUNISTĂ.1945-1989 Ediția I, Târgu-Neamț, 13 mai 2016 Editura StudIS Iaşi-2016 1 Coordonatori: Karina Indrig Cojocariu Emanuel Bălan Ioan Romeo Roman Marius-Emanuel Sandu Editura StudIS Str. Şoseaua Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 5 700109 Iasi Tel:0745 263 620 http:www.adicenter.eu Tehnoredactare: Emanuel Bălan Coperta:Cosmin Diaconița Descirrea CIP a Bibliotecii Naționale a Romaniei Anticomunism și represiune comunistă.1945-1989/Iași:StudIS 2016 Conține bibliografie VOL.1 ISBN 2 CUPRINS Cuvânt înainte………………………………………….…….……………………………………...4 Prefață……………………………………………………………………………...……………… ..5 ISTORIE NAȚIONALĂ Prof. dr. Roman Ioan Romeo, O ZI DIN VIAȚA UNUI UTC-IST…………...………………..…..8 Conf. univ. dr. Pintescu Florin, prof. dr. Petruța Mirela Pintescu, CÂTEVA CONSIDERAȚII PRIVIND REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ ARMATĂ DIN ROMÂNIA……………………..11 Prof. Cojocariu Karina Ingrid, LITERATURA ASERVITĂ IDEOLOGIEI COMUNISTE…….15 Prof. Sandu Emanuel, BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎN PERIOADA COMUNISTĂ…. 17 Prof. Bălan Emanuel, ÎNCHISORI ȘI LAGĂRE DE MUNCĂ ÎN NEAMȚ ȘI BACĂU ÎN REGIMUL COMUNIST……………...……………………………………………………………19 Prof. Băican Ana Maria, LUCREŢIA JURJ (1928-2004 ) – DESTINUL UNEI EROINE………30 Prof. Filip Oana, DISCURSUL POLITIC ROMANESC IN PERIOADA COMUNISTA………..32 Prof. dr. Nechifor Iulian-Cătălin, RETRAGEREA ARMATEI ROȘII DIN ROMANIA….......... 34 Prof. Anton Traian, COLECTIVIZAREA AGRICULTURII SAU DESPĂRŢIREA DE PĂMẬNT IN SATUL RĂUCEŞTI, NEAMŢ………………………………………………………………….37 Prof. Arsintescu
    [Show full text]
  • Intelectualitatea De La Chişinău a Apropiat Victoriile
    Eveniment “INTELECTUALITATEA să o valorifi ci întru binele fi ecărui cetăţean, să transformi idealurile oamenilor în realitate. Evoluţia DE LA CHIŞINĂU evenimentelor din R. Moldova, pe parcursul acestor A APROPIAT VICTORIILE 20 de ani, când victoriile anilor 1989-1991 au fost deturnate de forţele revanşarde, constituie o ilustrare ANULUI ISTORIC 1989”* în plus a acestei axiome. Pentru alţii – generaţiile de după instaurarea Acad. Gheorghe DUCA, comunismului de tip sovietic, aceste evenimente preşedintele A.Ş.M. istorice au însemnat descoperirea gustului libertăţii, minunea renaşterii naţionale, revenirea la valorile strămoşeşti, independenţă geopolitică şi suveranitate INTELLECTUALITY FROM CHISINAU naţională. APPROACHED THE VICTORIES OF THE HISTORICAL YEAR 1989 Generaţiile de după 1989 trebuie să se pătrundă The year of political miracles 1989, signifi es de adevărul că drepturile şi libertăţile de care ne at the European and global level, the end of the bucurăm în prezent şi pe care le considerăm fi reşti, au Cold War, the beginning of the end of the soviet fost până în 1989 idealuri sfi nte, aproape imposibile, empire, the Fall of the Berlin Wall, reunifi cation of the German nation - events of epochal importance pe care înaintaşii noştri le-au realizat cu preţul vieţii without which the national emancipation of Eastern- şi al suferinţei. E sufi cient să amintim aici mărturia European people and condemning the communism regretatului nostru poet Grigore Vieru: “Unii visau as an ideology against human being, haven’t been să ajungă în cosmos, iar eu visam să trec Prutul…”. possible. Long and hard was the way of Moldovans between Prut and Nistru to the Saint Liberty.
    [Show full text]
  • BASARABIA [Sinteză Livia Dandara]
    TERITORIILE PIERDUTE: BASARABIA [sinteză Livia Dandara] [ LD : Completează cu comentarii şi bibliografie situaţia specială a românilor din Basarabia anexată de sovietici. Pe lângă caracteristici comune represiunii comuniste din toate zonele României, trebuie dovedită şi ilustrată epurarea etnică la care au recurs organele represive ]. [LD:Să-mi fie iertate încercările de a găsi cele mai potrivite cuvinte pentru a sintetiza istoria României în regimul comunist. Pentru început,afirm că, dacă Dumnezeu a creat lumea în 7 zile ; dacă România întregită a fost rezultatul unei evoluţii de peste 2000 de ani,.comuniştii au distrus lumea românească , pe etape , în 50 de ani . Care a fost începutul genocidului ? Care a fost sfârşitul regimului ? Părerile sunt împărţite ( încă ! ) Iată de ce şi sinteza pe care o realizez poartă în ea posibile aproximaţii, destule lacune , numeroase "pete albe", fiind deschisă completărilor. Să încep cu 23 august 1939 - încheierea Pactul Hitler-Stalin - apoi cu 1940 (pierderea Basarabiei şi Bucovinei, a nordului Transilvaniei şi a Cadrilaterului ) pentru a marca preludiile genocidului ? De ce 23 august '44 ar trebui să însemne , pentru România, " începutul" ? 1939-1989 este intervalul în care s-a produs , în etape, distrugerea statului şi societăţii româneşti de către comunism. Iar în cei 20 de ani de "tranziţie post-comunistă " , dosarul genocidului comunist întârzie să fie rezolvat.] - George Damian*, Cominternul şi originile moldovenismului , Editura (? ), 2010. Lozinca "moldovenismului" a fost lansată de Comintern în 1924 şi a fost cultivată peste 80 de ani pentru a falsifica identitatea românească a Basarabiei. După anexarea Basarabiei ( 1940 ) politica "moldovenizatoare " s-a extins în toate domeniile fiind menită să producă această inginerie identitară pseudo-ştiinţifică (istorie, lingvistică , educaţie politică , propagandă artistico-culturală ).
    [Show full text]
  • Academos 3-2014 Ind Color.Indd
    CUPRINS Prelegere academică de Ziua Limbii Române............................................................3 akademos V. Matei, Membru de Onoare al Academiei Române. Un sfert de veac de revenire Revistă de ştiinţă, la normalitate lingvistică în Republica Moldova.......................................................4 Dr. hab. V. Cușnir, dr. D. C. Grama. Limba moldovenească sau limba română: ar- inovare, cultură şi artă gumente istorico-juridice.........................................................................................18 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Dr. hab. Inga Druţă. După 25 de ani: situaţia lingvistică din Republica Moldova..28 25.05.2005, nr. 189. Dr. hab. Irina Condrea. Confl ictul lingvistic în condiții de bilingvism..................31 Categoria B Asocierea la Uniunea Europeană prinde contur.........................................................37 Acord între RM şi UE privind participarea Republicii Moldova la Programul-Cadru al Uniunii pentru cercetare și inovare (2014-2020) ‒ Orizont 2020.........................38 Noi oportunităţi europene pentru cercetare................................................................41 Dr. hab., conf. univ. Aurelia Hanganu, dr. A. Roșca. Șansa cercetătorului pentru dezvoltare personală și integrare în cercetarea europeană – acțiunile Marie Skłodows- ka-Curie...................................................................................................................42 Dr. Alfreda Roşca, dr. Gh. Cuciureanu. Evaluarea ca element indispensabil al sci- entometriei:
    [Show full text]
  • Mişcarea De Eliberare Naţională În Rssm, 1989-1991: Unele Contribuţii
    MIŞCAREA DE ELIBERARE NAŢIONALĂ ÎN RSSM, 1989-1991: UNELE CONTRIBUŢII Igor Caşu La începutul anilor ’80 ai secolului trecut, pentru Biroul Politic de către Mircea Snegur, secretar al numeroşi observatori străini RSS Moldovenească CC pe probleme de agricultură, iar cele ale popu- părea prea liniştită în comparaţie cu alte repu- laţiei rusofone, pro-imperiale, de către Vladislav blici unionale europene. Ceea ce a urmat în anii Semionov, secretar al CC al PCM. Perestroikăi avea să infi rme însă această percep- Care era deci raportul dintre români şi alte etnii ţie. Reformele lansate de Mihail Gorbaciov înce- în PCM în timpul Perestroikăi comparativ cu de- pând cu aprilie 1985 au bulversat în scurt timp şi ceniile anterioare? În 1985, ponderea moldoveni- societatea moldoveană. Înainte de 1989, aproape lor/românilor în rândurile membrilor de partid nimeni nu vorbeşte, în spaţiul public, despre in- era de 45,8%, în creştere la 48,2% în 1990. Prin dependenţă sau reunirea cu România. Una dintre comparaţie, în deceniile precedente cota moldo- explicaţii este că toate discuţiile pe aceste subiecte venilor în Partidul Comunist al Moldovei a fost sunt interzise, iar cei care le exprimau riscau să mult mai mică decât ponderea lor în totalul po- intre imediat în vizorul KGB-ului şi de multe ori pulaţiei republicii. De exemplu, în 1944 alcătuiau erau condamnaţi la ani grei de detenţie. Unul din- vreo 10%, în 1965 – deja 35% şi abia în anii 1978- tre cazurile cele mai cunoscute în acest sens este 1979 fusese trecut pragul de 40%. Între timp, cel al Frontului Naţional Patriotic, ai cărui frun- ponderea ruşilor în PCM scade de la 30% în 1965 taşi – Alexandru Usatiuc, Gheorghe Ghimpu, dar la 25,9% în 1979, apoi la 23,4% în 1985 şi 22% în şi Valeriu Graur – au fost arestaţi în 1971-1972 şi 1990.
    [Show full text]
  • Nicolae Dabija, Cioplitorul De Ferestre
    NICOLAE DABIJA MONOGRAFIE BIBLIOGRAFICĂ Colecția Bibliographica Colecția Bibliographica a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” include cercetări bibliografice fun- damentale ca monografii bibliografice, bibliografii tematice sau selective consacrate unor subiecte de interes comunitar sau cultural; de valorificare a co- lecțiilor BM; de prezență a unui subiect în colecțiile marilor biblioteci din RM; a subiectelor prioritare precum: Chișinăul, dinastia Hasdeu, Biblioteca Mu- nicipală „B.P. Hasdeu” (imagine, prezența în presa scrisă și on-line, inovație, colecții, autografe, dedi- cații) sau biobibliografii despre viața și activitatea unor personalități ale științei, culturii, literaturii și artei bazate pe studii și cercetări realizate de angaja- ții-cercetători ai BM. Pentru o sistematizare a aparițiilor editoriale, Bibli- oteca Municipală „B.P. Hasdeu” a constituit și alte colecții prin care se vor pune la dispoziție elaborări, sinteze, descoperiri inteligente și esențiale pentru bibliotecari, precum: Professional, Chișinăuiana, Exegeze literare, BiblioEseu, Antologii. Lidia Kulikovski • Claudia Tricolici NICOLAE DABIJA, CIOPLITORUL DE FERESTRE Monografie bibliografică Chișinău 2019 MONOGRAFIE BIBLIOGRAFICĂ 5 CUPRINS Claudia TRICOLICI. Către cititor .............................. 7 Lidia KULIKOVSKI.Nicolae Dabija. Un portret vegetal........... 11 I. STUDII INTRODUCTIVE Vlad POHILĂ. „Poate cea mai complexă personalitate culturală din Basarabia” ................................................... 27 Dan PURIC. Omul-mac ........................................
    [Show full text]
  • Limba Română, Oastea Noastră Naţională
    Akademos Ştiu că harul pe care mi l-a dăruit Dumnezeu este atât cât îl am. Dar limba şi literatura română, şi nu cea „moldovenească”, mi-au dat totul. Am răsărit ca poet din frumuseţea, bogăţia şi tainele Limbii Române, căreia îi vor rămâne îndatorat până la capătul vieţii. Crigore Vieru Grigore VIERU (14 februarie 1935, s. Pererâta, fostul judeţ Hotin, România – 18 ianuarie 2009, Chişinău) Poet, cu impact literar şi social deosebit. La sfârşitul anilor ‘80, contribuie, prin poezie, publicistică şi cântec, la deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor basarabeni. Luptător consecvent pentru cauza limbii române în Basarabia. Membru corespondent al Academiei Române (1993), Doctor Honoris Causa (2007), membru titular post-mortem (2011) al AŞM. 36 Prelegeri de Ziua Limbii Române LIMBA ROMÂNĂ, OASTEA NOASTRĂ NAŢIONALĂ – Stimate domnule preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca! Onorat Consiliu suprem pentru ştiinţă! Stimate domnule preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion! Stimaţi colegi academicieni! Iubiţi fraţi! O tulburătoare parabolă biblică, pe care o desprindem din comoara înţelepciunii regelui Solomon, sună astfel: „…atunci au venit două femei desfrânate la rege şi au stat înaintea lui. Şi a zis una dintre femei: „Rogu-mă, domnul meu, noi trăim într-o casă; şi eu am născut la ea, în casa aceea. A treia zi după ce am născut eu, a născut şi această femeie şi eram împreună şi nu era nimeni străin cu noi în casă, afară de amândouă. Însă noaptea a murit fi ul acestei femei, căci a adormit peste el. Şi s-a sculat ea pe la miezul nopţii şi mi-a luat pe fi ul meu de lângă mine, când eu, roaba ta, dormeam, şi l-a pus pe-al ei la pieptul meu.
    [Show full text]
  • MIHAI PREPELIŢĂ Biobibliografie
    Biobibliografie BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA MIHAI PREPELIŢĂ Biobibliografie Chişinău, 2011 1 Mihai Prepeliţă Alcătuitor: Larisa Bulat Responsabil de ediţie: Aliona Tostogan Coperta: Dragoş Popa Miu Mihai Prepeliţă : Biobibliografie / alcăt.: Larisa Bulat ; resp. ed. : Aliona Tostogan. – Ch. : BNRM, 2011. – 144 p. 50 ex. ISBN 978-9975-4177-2-3. 016:[821.135.1(478).09+929] M 68 © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2011 2 Biobibliografie Leonida Lari Schimnicul Fratelui meu, Mihai Prepeliţă Hăituit precum un lup de săgeţile urii, Îngenuncheat în rugi în templul tăcerii, Am luat într-un sfârşit drumul pădurii Şi-al însingurării. M-am lipit cu sufletul de trupul humii, M-am scăldat pe zăpada puhavă, moale, Pe când piţigoii infatuaţi ai lumii Se întreceau la taclale. Am băut din izvoare de munţi, cristaline, Am alunecat printre stânci nevăzute de nime, În timp ce prăpastia între ei şi mine Creştea în adâncime. Animalele, păsările mă priveau cu uimire, Până şi reptilele mă urmăreau uluite, Am vieţuit între ele şi ani de trăire Părut-au clipite. Sub o lună amară, sub un soare cuminte Le-ascultam păsurile, le ofeream ajutorul Şi mă-nţelegeam din priviri, nu din cuvinte, Ochii fiind izvorul. Dar veni şi ziua întoarcerii mele acolo, De unde plecasem cu inima strânsă, Într-o noapte cu cerul spuzit de stele Şi cu iarba plânsă. 3 Mihai Prepeliţă Am luat-o încet, păşind cam agale, Să nu-mi simtă plecarea nicio suflare vie, Dar m-aşteptau păsări şi animale La ieşirea-n câmpie. Şedeau toate tăcute şi, din marea iubire, Unele-mi lingeau mâinile, obrazul, fruntea smerită, Altele trăgeau mereu, în neştire De haina mea zdrenţuită.
    [Show full text]
  • Expoziţia Muzeală „Moldova Sovietică: Între Mituri Şi Gulag”
    EXPOZIŢIA MUZEALĂ „MOLDOVA SOVIETICĂ: ÎNTRE MITURI ŞI GULAG” Elena Postică La 2 iulie 2010 Guvernul Republicii Moldova a „visul sovietic”, crezând cu naivitate în idealurile dat curs unor iniţiative publice de comemora- libertăţii şi dreptăţii, în „viitorul luminos” mode- re a victimelor regimului comunist totalitar şi a lat de propaganda sovietică şi lumea celor care adoptat Hotărârea nr. 605 „Cu privire la crearea aveau să cunoască infernul lagărelor şi închisori- Muzeului victimelor deportărilor şi represiunilor lor comuniste. politice” (MO 2010, 20). Potrivit unor date incomplete, între 1920-1951, în Obiectivul principal al noii instituţii muzeale a RASSM şi RSSM, pentru „crime politice” au fost devenit colectarea, tezaurizarea şi valorifi carea condamnate 31 677 de persoane, dintre care peste ştiinţifi că şi expoziţională a mărturiilor istorice, 5 mii la moarte. Alte 3 mii au decedat în puşcării documentare şi memoriale privind crimele regi- şi izolatoare. mului totalitar comunist în Republica Moldova, Circa 60 mii de persoane au fost deportate în tim- restabilirea adevărului istoric şi recuperarea me- pul celor trei deportări la scară naţională: iunie moriei victimelor nevinovate ale totalitarismului 1941, iulie 1949 şi 1 aprilie 1951. comunist. Despre drama acestor oameni cu destine incre- Prima expoziţie din cadrul acestui muzeu a fost dibile vorbesc cele peste 730 de piese muzeale deschisă la 13 iunie 2012 în incinta Muzeului Na- prezentate în cadrul expoziţiei: fotografi i, docu- ţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Mo-
    [Show full text]