CUPRINS Prelegere academică de Ziua Limbii Române...... 3 akademos V. Matei, Membru de Onoare al Academiei Române. Un sfert de veac de revenire Revistă de ştiinţă, la normalitate lingvistică în Republica ...... 4 Dr. hab. V. Cușnir, dr. D. C. Grama. Limba moldovenească sau limba română: ar- inovare, cultură şi artă gumente istorico-juridice...... 18 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Dr. hab. Inga Druţă. După 25 de ani: situaţia lingvistică din Republica Moldova..28 25.05.2005, nr. 189. Dr. hab. Irina Condrea. Confl ictul lingvistic în condiții de bilingvism...... 31 Categoria B Asocierea la Uniunea Europeană prinde contur...... 37 Acord între RM şi UE privind participarea Republicii Moldova la Programul-Cadru al Uniunii pentru cercetare și inovare (2014-2020) ‒ Orizont 2020...... 38 Noi oportunităţi europene pentru cercetare...... 41 Dr. hab., conf. univ. Aurelia Hanganu, dr. A. Roșca. Șansa cercetătorului pentru dezvoltare personală și integrare în cercetarea europeană – acțiunile Marie Skłodows- ka-Curie...... 42 Dr. Alfreda Roşca, dr. Gh. Cuciureanu. Evaluarea ca element indispensabil al sci- entometriei: repere teoretice...... 45 Dr. C. Ciubotaru. Expertiza proiectelor de cercetare fundamentală și aplicativă. Studiu de caz...... 51 Dr., conf. univ. Victoria Ganea, dr., cerc. superior O. Bujor. Politica inovaţională şi factorii actuali de creştere economică: interacţiune şi integrare...... 56 Calitatea produselor agroalimentare autohtone discutată la nivel ştiinţifi c...... 63 Acad. Gh. Cimpoieş. Asigurarea calităţii produselor pomicole...... 64 Fondator: Dr. hab. L. Voloşciuc. Protecția integrată a plantelor și calitatea produselor Academia de Ştiinţe a Moldovei agricole...... 67 Dr. E. Iorga, drd. R. Golubi, cercet. șt. Tatiana Achimova. Calitatea produselor Colegiu de redacţie: agroalimentare procesate...... 73 Acad. Gheorghe Duca, preşedinte V. Mîrzenco, director executiv FNFM. Încă o dată despre calitate...... 76 Acad. Grigore Belostecinic S. Croitoru, director General SGS Moldova, drd. Olga Gorobivscaia. Standardul Acad. Valeriu Canţer GlobalG.A.P. – calea spre noi piețe și comerț stabil...... 77 Acad. Mihai Cimpoi Dr. hab. N. Opopol. Siguranța alimentelor și sănătatea populației...... 79 Acad. Teodor Furdui Recomandări privind asigurarea calităţii şi competitivităţii produselor agroali- Acad. Boris Gaina mentare...... 85 Acad. Stanislav Groppa Dr. I. Prida, A. Ialovaia, A. Krajevskaia, Dr. hab. R. Sturza, Acad. B. Gaina. Acad. Aurelian Gulea Bazele teoretice și analitice de fabricare și păstrare a mustului de struguri sulfi tat- Acad. Ion Tighineanu acidifi at...... 86 M. c. Ion Guceac Dr. P. Pîrvan, dr., conf. cercet. Silvia Mistreţ. Sistemul de creare, testare şi pro- Dr. hab. Aurelian Dănilă movare a hibrizilor noi în Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”...... 93 Dr. hab. Victor Moraru Acad. S. Andrieş, dr., conf. V. Filipciuc. Efi cacitatea irigaţiei în condiţiile Republi- Dr. hab. Aurelia Hanganu cii Moldova...... 96 PhD. José Manuel Ramos Sánchez (Spania). A case study of debate about genetic Redactor-şef: modifi ed seeds: a comparative analysis of and Republic of Moldova (I)..103 Viorica Cucereanu Dr. hab. Maria Nedealcov, T. Castraveţ, Dr. Tatiana Adamenko. Regionarea Fotografi i: agroclimatică a bazinului Nistru cu suportul SIG...... 110 Eugenia Tofan Dr. D. Dvornikov, dr. A. Tărâță, dr. R. Lozan, dr. T. Dațko, dr. V. Zelențov. Re- Mihai Potârniche ţea internaţională pentru monitorizarea mediului și minimizarea consecinţelor eco- *** logice în bazinul Mării Negre...... 114 Acest număr este ilustrat cu imagini Dr. Constantin Manolache. Organismul militar al statului: aspecte cognitiv- ale scoarței basarabene, din colecțiile metodologice...... 118 Muzeului Național de Etnografi e și PhD. Mladen Mladenov (Bulgaria). The promptness as a legal cosmopolitism.....123 Istorie Naturală Dr. hab. A. Agachi. Aşezământul de organizare administrativă a Basarabiei din 29 aprilie 1818...... 127 Adresa Redacţiei: Dr. I. Duminica. Romii/Țiganii din Republica Moldova: o comunitate etno-culturală MD 2001 inedită în spațiul tradițional istoric carpato-danubiano-pontic...... 138 mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 1 Dr. hab. Gh. Bobînă, drd. Mihaela Rusu. Aspecte conceptuale ale culturii muzicale et. 4, birou 432 contemporane...... 147 Tel.: (+373 22) 212381 Acad. M. Cimpoi. Barocul cantemirian și barocul postmodernist...... 150 Dr. hab. I. Ciocanu. Romanele poetului...... 156 www.akademos.asm.md e-mail: [email protected] Dr. hab. V. Ursachi. Nicolae Donici: dialectica vieții și a creației...... 159 [email protected] Dr., conf. univ. Varvara Buzilă. Dimensiunile axiologice naţionale şi mondiale ale scoarţei basarabene...... 167 ISSN 1857-0461 Dr., conf. Silvia Corlăteanu-Granciuc. La 75 de ani de la semnarea pactului Editat la Tipografi a AŞM Ribbentrop-Molotov (23 august 1939)...... 173 Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru Dr. hab. N. Enciu. Comunismul ca sinonim al anticreştinismului...... 177 opiniile exprimate de autori Dr. M. Tărîță. Efectele „dezghețului” lui Hrușciov asupra Basarabiei...... 180 Distribuire gratuită Dr. Tatiana Butnaru. O lucrare de importanţă enciclopedică...... 183 nr. 3 (34), septembrie 2014 - 1 Akademos

25 DE ANI DE LA ADOPTAREA LEGISLAȚIEI LINGVISTICE

Sesiunea a III-a a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, 31 august 1989

Marea Adunare Națională, 27 august 1989

Foto: Mihai Potârniche

2 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice

PRELEGERE ACADEMICĂ care o lansase anul trecut și care s-a soldat cu orga- nizarea, în premieră, a unui Concurs internațional și DE ZIUA selectarea proiectului câștigător. Autorii proiectului, LIMBII ROMÂNE sculptorii români Vlad Basarab și Andrei Ciubotaru, au conceput Monumentul Limbii Române în formă de carte deschisă în plan circular, alcătuită din 20 de Zece ani la rând, la 31 August, tribuna Academi- plăci din cupru în formă de fi le, pe care vor fi gra- ei este oferită unor personalități marcante ale vieții vate fragmente din capodoperele literaturii române. publice. Forumul academic se întruneşte într-o şe- Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae dinţă festivă a Asambleei pentru a audia o conferin- Timofti, a menţionat în discursul său că decreta- ţă publică prilejuită de Sărbătoarea Națională „Lim- rea limbii române ca limbă ofi cială constituie unul ba noastră”. În anul curent, aceasta a fost susţinută din cele mai semnifi cative evenimente din istoria de Valeriu Matei, Membru de Onoare al Academiei Repub licii Moldova. „Omagiul nostru se îndreaptă Române, director al Institutului Cultural Român către sutele de mii de cetăţeni care au adus prin vo- „Mihai Eminescu” din Chişinău. tul lor la loc de cinste limba română.” Întitulată Un sfert de veac de revenire la nor- El a specifi cat că, fără îndoială, legislaţia ling- malitate lingvistică în Republica Moldova, prelege- vistică a avut, la începuturi, o importanţă enormă rea academică a evocat nu doar evoluțiile din anii pentru procesul de afi rmare socială a limbii române 1987-1989, care au precedat evenimentul istoric de în condițiile Republicii Moldova. Cu trecerea ani- la 31 August 1989 – legiferarea limbii române și re- lor însă caracterul defectuos și ambiguu al legisla- introducerea alfabetului latin, ci şi, printr-un amplu ției lingvistice a paralizat aplicarea ei în practica material factologic, întreaga mişcare de rezisten- socială și a blocat inițierea unui dialog echitabil în- ţă anticomunistă din perioada ocupaţiei sovietice. tre etniile conlocuitoare. În cei 25 de ani de funcți- „Revendicările mișcării democratice de eliberare onare a limbii române pe teritoriul Republicii Mol- de sub jugul sovietic pot fi mai lesne înțelese doar dova în calitate de limbă ofi cială, legea în cauză raportându-le la politica diabolică de asimilare nați- nu și-a realizat pe deplin scopul urmărit: cea mai onală promovată de regimul comunist sovietic.” ‒ a mare parte a concetățenilor noștri alolingvi nu cu- spus oratorul. În opinia sa, astăzi, trebuie reglemen- nosc limba curentului etnic majoritar. Actele emise tate, prin voință politică și act legislativ, măsuri de de administrația publică centrală și locală continuă protecție a limbii ofi ciale a statului de poluare și de- să fi e elaborate în română și rusă. Multe instituții de naturare, precum și de utilizare a ei în toate sferele relații cu publicul recunosc drept limbă de comuni- vieții publice. care numai limba rusă. O situație similară se atestă În discursul inaugural al evenimentului, preșe- și în mass-media. dintele AȘM, acad. Gheorghe Duca, a menționat În opinia președintelui republicii, pentru a solu- dubla semnifi cație a sărbătorii din anul curent: un ționa problemele legate de funcționarea limbii ro- sfert de veac de la revenirea la grafi a fi rească a limbii mâne în Republica Moldova, se impune realizarea, române – alfabetul latin și două decenii de la expu- în regim de urgență, a unui ansamblu de reforme nerea indubitabilă, univocă și fără drept de apel a co- structurale consistente. El consideră că discuțiile munității științifi ce privind denumirea corectă a lim- superfi ciale și adeseori inutile ar putea să dispară bii de stat (ofi ciale) a Republicii Moldova – limba odată și pentru totdeauna, dacă problemele legate română. El a propus ca documentele în original: Ho- de denumirea limbii, de lingvistică, de literatură, de tărârea Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei istorie și de cultură ar fi delegate Academiei de Ști- din 9 septembrie 1994, Declarația Adunării Generale ințe (așa cum se procedează, de exemplu, în Franța a Academiei de Științe a Moldovei din 28 februarie sau în România). În cei 25 de ani de la adoptarea 1996, precum și Opiniile specialiștilor-fi lologi să fi e legislației lingvistice, Academia de Științe, în re- transmise și să constituie o expoziție permanentă la petate rânduri, și-a expus opinia atât în chestiunea Muzeul Național de Istorie a Moldovei. denumirii corecte a limbi noastre, cât și în problema Președintele AȘM a mai spus, că întreg cor- elaborării unei legislații noi, a unei politici lingvis- pul academic trebuie să-și asume responsabilitatea tice de stat bine articulate și a unui program concret pentru elaborarea și promovarea actelor normative de implementare a acesteia în viață. ce vizează reabilitarea Comisiei Naționale pentru Funcționarea Limbilor. Totodată, el a pledat pentru Eugenia Tofan fi nalizarea Monumentului Limbii Române, idee pe Centrul Media al AȘM

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 3 Akademos UN SFERT DE VEAC DE REVENIRE LA NORMALITATE LINGVISTICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Membru de Onoare al Academiei Române Valeriu MATEI Director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău diabolică de asimilare națională promovată de regi- – Excelenţă, domnule Preşedinte al Republicii mul comunist sovietic. Totodată, vă voi îndemna să Moldova, ne îndreptăm gândurile spre viitorul imediat, când Stimate domnule Preşedinte al Academiei de complexitatea problemelor ce îşi așteaptă soluţiona- Ştiinţe a Moldovei, re în spațiul de la răsărit de Prut implică şi factorul Onoraţi membri ai Academiei, de conştiinţă civică şi naţională, ce are drept temelie Doamnelor şi domnilor parlamentari, miniştri, dragostea faţă de limba română, ataşamentul sincer Excelenţe, doamnelor şi domnilor reprezentanţi la valorile culturii naţionale. ai corpului diplomatic, Vicisitudinile istoriei au făcut ca teritoriul nos- Dragi prieteni! tru naţional (fl ancat la vest de valea Tisei şi la est de Permiteți-mi, în primul rând, să vă adresez tu- cea a Nistrului, de frontierele Maramureşului istoric turor felicitări cu prilejul Zilei Limbii Române şi la nord şi de Marea Neagră la sud) să fi e încorsetat, împlinirii unui sfert de veac de la legiferarea limbii începând cu fi nele veacului al XVIII-lea, de trei im- române ca limbă ofi cială în Republica Moldova şi perii în expansiune, ceea ce s-a soldat cu ocuparea de la revenirea acesteia la alfabetul latin. În al doi- şi scindarea statelor româneşti. lea rând, să-mi exprim gratitudinea pentru ocazia ce Deosebit de crunt a fost regimul pe care Mol- mi s-a oferit să vorbesc despre un eveniment care dova de la răsărit de Prut a trebuit sa-l suporte după a marcat profund istoria şi spiritualitatea naţională fatidicul an 1812, când acest teritoriu a fost ocupat din ultimele decenii şi a pus începutul unei perioade şi anexat de imperiul rus. Nu mă voi referi la acea a revenirii la normalitate lingvistică şi culturală în perioadă de 106 ani de ocupaţie rusească ţaristă, fi - acest spaţiu vitregit de istorie. indcă acum doi ani, în cadrul uneia dintre cele mai Căutând modalitatea adecvată de abordare a reprezentative conferinţe ştiinţifi ce consacrate anu- acestui subiect şi de omagiere a celor ce au con- lui 1812 şi efectelor ocupaţiei ţariste a Basarabiei, tribuit la succesul Mişcării de eliberare naţională eveniment la organizarea căruia au contribuit Aca- declanşată în Basarabia la fi nele anilor ʼ80 ai se- demia de Ştiinţe a Moldovei, Academia Română şi colului trecut, mi-a revenit în memorie un gând al ICR Mihai Eminescu la Chișinău, fenomenul a fost fi losofului Martin Heidegger: „Abia când ne întoar- examinat pe multiple planuri. cem gândind asupra deja gânditului, suntem folosi- Remarc doar faptul ca în perioada ocupaţiei ţa- tori pentru ceea ce este încă de gândit”, idee ce ne riste persecutarea limbii române, scoaterea ei din reaminteşte și de versurile din nemuritoarea Glossă uzul public, din instituţiile de cultură şi învăţământ, eminesciană: „Viitorul şi trecutul/ Sunt a fi lei două din lăcaşele de cult, interzicerea valorilor literatu- feţe./ Vede-n capăt începutul /Cine ştie să le-nveţe”. rii și culturii române, au fost elementele de bază Voi încerca, aşadar, să rememorez nu doar evo- ale politicii de rusifi care şi neantizare a românilor luțiile din anii 1987-1989, care au precedat eveni- moldoveni. Atunci conaţionalii noştri de la răsărit mentul de la 31 August 1989 – legiferarea limbii ro- de Prut au trecut cea dintâi probă de foc a trăiniciei mâne și reintroducerea alfabetului latin, ci şi întrea- naţionale. Au rezistat şi au ştiut să-şi urmeze elitele ga mişcare de rezistenţă anticomunistă din perioada în anul de graţie 1918. ocupaţiei sovietice, fi indcă revendicările mișcării Revenirii la normalitatea unei vieţi economice, democratice de eliberare de sub jugul sovietic pot sociale și naţionale în cei 22 de ani ai perioadei in- fi mai lesne înțelese doar raportându-le la politica terbelice, le-au urmat cumplitele evenimente înce- 4 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice pute odată cu ocupaţia sovietică din 28 iunie 1940. regimului comunist de import. Aceste cohorte de Pentru a defi ni cu exactitate tabloul îngrozitor al slugi ale partidului comunist trebuiau să impună prin nimicirii populaţiei Basarabiei şi politica diabolică, toate mijloacele concepţia moldovenismului sovietic, specifi că în materie de deznaţionalizare şi asimi- bazată pe falsifi carea istoriei românești, condamna- lare, pe care autorităţile sovietice de ocupaţie le-au rea trecutului „burghez”, transformarea graiului mol- desfăşurat faţă de populaţia românească majoritară, dovenesc în „limbă moldovenească”, fabricarea unor termenul genocid, utilizat în raport cu asemenea fe- dicţionare („cuvântelnice”) artifi ciale şi impunerea nomene, trebuie completat cu un altul – etnocid, cu acestora ca normă lingvistică, scoaterea din circuit sensul de nimicire fi zică şi morală a populaţiei şi, în sau falsifi carea operelor clasicilor literaturii române, primul rând, a intelectualităţii ca purtătoare a conşti- distrugerea tradiţiilor populare autentice şi înlocuirea inţei civice şi naţionale, cultivarea urii faţă de prop- acestora cu „tradiţiile omului nou”, hommo sovieti- ria naţiune, interzicerea istoriei şi culturii naţionale, cus, impunerea prin şcoală, biserică, acţiuni de pro- promovarea politicii aberante de creare a unei noi pagandă a miturilor istorice şi etnoculturale ale Im- naţiuni şi a unei noi limbi. Realizând acest proiect periului Rus şi ale celui sovietic referitoare la români diabolic, regimul comunist de ocupaţie a ţinut cont de şi la România, la rolul mesianic al imperiului de la aşa-zisele greşeli ale ţarismului în materie de asimila- răsărit în „salvarea” popoarelor balcanice şi europe- re şi deznaţionalizare în Basarabia, proporţiile geno- ne de „jugul” otoman în perioada modernă, şi de cel cidului şi ale etnocidului fi ind dezastruoase în raport fascist, în perioada contemporană. Lupta politică a cu numărul total al populaţiei: peste 850 de mii de oa- românilor moldoveni de la răsărit de Prut cu autorită- meni supuşi represaliilor directe şi alte peste 500 de ţile sovietice de ocupaţie trebuia transformată treptat mii de oameni trimişi la munci forţate în diverse re- într-un confl ict identitar dintre „români” şi „moldo- giuni ale imperiului sovietic, dintr-un total de 2,4-2,5 veni”, unirea Basarabiei cu Patria-mamă România mil. de locuitori câţi rămăseseră în Basarabia, nordul la 27 martie 1918 trebuia prezentată ca „ocupaţie ro- Bucovinei și ținutul Herța, la 28 iunie 1940 sau la cea mână”, iar actele de ocupaţie sovietică din 1940 şi de-a doua ocupație – la fi nele lui august 1944. 1944 – ca „eliberare”. Despre cârdăşia sovieto- Acţiunile de substituire a identităţii românilor ba- nazistă din 1939-1940 şi conlucrarea dintre Hitler sarabeni au fost permanente şi deosebit de dure. Sco- şi Stalin la distrugerea Poloniei, ocuparea Estoniei, pul era distrugerea limbii, literaturii, spiritualităţii şi Letoniei şi Lituaniei şi la dezmembrarea Finlandei şi a credinţei, afectarea însăși a „axelor creşterii organi- României nu trebuia să se amintească vreodată. ce” a culturii românilor basarabeni, regimul de ocu- Preceptele moldovenismului sovietic nu admi- paţie urmărind „planul conştient” al înlocuirii cultu- teau existenţa în teritoriile ocupate a unei intelec- rii naționale cu amalgamul unor construcţii pe cât de tualităţi de formaţie românească purtătoare a con- artifi ciale, pe atât de nocive, antiumane. Se urmărea ştiinţei civice şi naţionale. Iată de ce acţiunea cea distrugerea unităţii stilistice în cultură, sau cum men- mai urgentă, în viziunea ocupanţilor sovietici, era ţiona Lucian Blaga, impunerea unui „amestec haotic lichidarea tuturor celor care se puteau opune acestor de stiluri” străine fi rii culturii noastre, în care rolul planuri diabolice. de ax defi nitoriu îl aveau preceptele ideologice, atât Schimbarea structurii etnice a teritoriilor ocu- cele generale comuniste, cât şi cele menite să justifi ce pate, diminuarea elementului românesc era scopul implementarea unui „proiect” diabolic unic în chiar urmărit de conducerea imperială prin aplicarea cuprinsul imperiului sovietic – crearea artifi cială a acestor metode diabolice: execuţii fi zice, foamete „unui întreg din parte”, a unui nou „etnos”, denumit organizată, deportări în masă, deznaţionalizare for- naţiune sovietică moldovenească. Noua „comunita- ţată, colonizare, distrugerea instituţiilor de cultură te istorică” trebuia încropită prin colonizarea masivă şi a celor de învăţământ, a bibliotecilor publice şi a acestui ţinut cu „cetăţeni sovietici” aduşi în locul private, a structurilor societăţii civile. Sovieticii ur- sutelor de mii de ţărani şi intelectuali basarabeni de- măreau continuarea politicii naţionale, lingvistice şi portaţi în , masacraţi în beciurile NKVD-ului culturale impuse, la sfârşitul anilor ʼ30 ai secolului sau în lagărele staliniste, prin interzicerea valorilor XX, în Transnistria, în RASS Moldovenească. În culturale şi spirituale proprii, impunerea unei alte acest scop din RASSM au fost transferate în RSSM conştiinţe naţionale şi civice, crearea şi propulsarea toate instituţiile şi cadrele care aveau experienţa unor pseudovalori în ceea ce se voia a fi artă, literatu- organizării represaliilor din anii ʼ30, a depistării ră, sau, în general, cultură, acţiune în care s-au încad- duşmanilor poporului şi a reprimării acestora. Lor rat „plenar” atât noua clasă a „intelighenţiei” creată li s-au alăturat, în 1940-1941, militanți ai Kominter- de regim, cât şi unii intelectuali afi rmaţi în perioada nului, trimiși să se antreneze în sfera aplicării măsu- interbelică şi convertiţi la preceptele ideologice ale rilor represive.

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 5 Akademos

Vorbind de represaliile comuniste, trebuie să aşteptau sentinţa 2 624 persoane, iar în iunie 1941 amintim dintru-nceput faptul că acestea nu au înce- numărul întemniţaţilor era de 3 951 persoane. tat vreodată în cei 51 de ani de ocupație sovietică. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, călăii so- Au fost desigur deportări în masă precum la 13-14 vietici arestează fără niciun temei 5 479 persoane şi iunie 1941, 5-6 iulie 1949 sau aprilie 1951, dar a deportează în Siberia alţi 24 360 oameni nevinovaţi, vorbi de represalii doar cu referire la aceste zile dintre care majoritatea o formau femeile şi copiii. negre în istoria românilor de la răsărit de Prut, nu ar Spre exemplu, din 5 787 persoane deportate în regi- fi nici sufi cient și nici corect. unea Novosibirsk, 2 532 erau femei şi 1 958 – copii. Cea dintâi a fost lichidată intelectualitatea: în- Doinele de jale se înalţă şi azi peste câmpiile şi văţătorii şi profesorii, preoţii şi medicii, scriitorii, colinele de la Fântâna Albă, ţinutul Herţa, unde la ziariştii, studenţii şi liceenii, artiştii, savanţii care în 1 aprilie 1941 sovieticii au săvârşit una din cele mai perioada interbelică au întreţinut tumultoasa viaţă odioase crime dintre cele comise în teritoriile româ- culturală, ştiinţifi că şi literară a Basarabiei şi care nu neşti ocupate. Ştiind de dorinţa românilor din mai s-au conformat cerinţelor ideologice ale regimului de multe localităţi din nordul Bucovinei, nordul Basa- ocupaţie. Sunt represați membrii partidelor democ- rabiei şi Ţinutul Herţa de a se refugia în România, ratice, foștii deputați în Sfatul Țării, care n-au reuşit autorităţile sovietice de ocupaţie au anunţat că vor să se refugieze peste Prut. În primele zile ale ocupa- permite trecerea frontierei pentru toţi doritorii de a ției sovietice dispar fără urmă Panteleimon Sinadino pleca în România la 1 aprilie 1941 în preajma satu- şi Teodor Uncu, foşti deputaţi în Sfatul Ţării, iar în lui Fântâna Albă. Peste 15 mii de români, maturi şi primele două luni de ocupaţie, iulie-august 1940, copii, de pe valea Siretului, au pornit în zorii zilei sunt arestaţi, torturaţi şi apoi exterminaţi în GULAG spre graniţă, cu odoare bisericeşti în mâini. Călă- alţi unsprezece foşti deputaţi în Sfatul Ţării. ii sovietici i-au mitraliat în câmp deschis. Aproape În beciurile sediului NKVD din Chişinău, str. 7 000 de oameni au fost ucişi, cei răniţi au fost hă- Livezilor, au fost torturați şi ucişi peste 500 de in- cuiţi cu baionetele, apoi au fost aruncaţi în 35 de telectuali, alți peste cinci sute de oameni sunt lichi- gropi comune, unii încă vii, pământul asupra gropi- dați în barăcile de la marginea oraşului (actuala str. lor mişcându-se timp de două zile. Mioriţa). Cadavrele acestora au fost descoperite în O altă metodă, camufl ată, de efectuare a repre- iulie 1941. saliilor a fost recrutarea forţată la muncă, prezentată În prima zi a ocupaţiei, 28 iunie 1940, dispa- opiniei publice drept „înrolări benevole”. Acest as- re fără urmă Elena Dobroşinschi-Malai, secretar al pect tragic al istoriei noastre încă nu e sufi cient stu- Societăţii Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni, diat, dar din datele incomplete ce le deţinem, numă- autoare a patru cărţi de versuri şi a unui volum de rul celor care au avut de suferit de pe urma acestor nuvele, poetă care de la debutul ei în chiar anul Uni- campanii care s-au ţinut lanţ în perioada de ocupație rii – 1918, s-a bucurat de o bună receptare critică, sovietică, depăşeşte cifra de 500 mii de oameni. fi ind considerată o „Elena Farago a Basarabiei”. Prima acţiune de acest fel a avut loc la 9 august În 1941 este exterminat de securitatea sovietică 1940, când din localităţile rurale ale Basarabiei au talentatul poet şi prozator de numai 33 de ani, Ioan fost duşi cu forţa 20 000 muncitori, majoritatea ti- Sulacov, autor a trei romane – Însemnările unui fl ă- neri. La 28 august 1940 Moscova îi cere din nou mând (1937), Studentul din Bugeac (1938) şi Fiul conducerii de la Chişinău să facă „recrutări supli- poporului (1939). mentare în judeţele RSS Moldoveneşti”. Şi de aceas- În cumplitul an 1940-1941 sunt arestaţi şi exilaţi tă dată executarea n-a întârziat: în total în această în Siberia poetul Nicolae Costenco, redactor al re- a doua campanie au fost duşi la munci forţate încă vistei Viaţa Basarabiei, poetul şi dramaturgul Ghe- 40 500 tineri şi tinere din satele basarabene. La orghe A. Rusu, prozatorul Mihail Curicheru, criticul 4 noiembrie 1940, conform hotărârii guvernului şi istoricul literar Emil Gane, poetul şi traducătorul RSS Moldoveneşti încă 3 000 de tineri au fost duşi Alexandru Terziman, poetul Al. Cezar Stoica. Doar forţat la şantierele de construcţii din Rusia. doi dintre aceştia – Nicolae Costenco şi Emil Gane În total, în primul an de ocupaţie sovietică (28 au supravieţuit, revenind în Basarabia după mulţi iunie 1940-9 iulie 1941), potrivit unor date prelimi- ani de GULAG. nare, au fost supuse represaliilor circa 300 mii de Doar în prima săptămână de ocupație, între 28 oameni din Basarabia şi nordul Bucovinei, iar nu- iunie şi 4 iulie 1940, în câteva localităţi – Chişinău, mărul celor condamnați la moarte doar în Basara- Cernăuţi, Bălţi, Cetatea Albă – sunt arestate 1 122 bia, de tribunalele militare sovietice, în perioada 28 persoane, alte câteva sute dispar fără urmă. Spre iunie 1940-iulie 1941, conform unor date de arhivă sfârşitul anului 1940, în închisorile Basarabiei îşi încă incomplete, a fost de 5485 persoane.

6 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice

În iunie-august 1944, odată cu reinstaurarea lingrad, Voroşilovgrad, Kirovograd şi Rostov tinerii ocupației sovietice, represaliile împotriva popu- născuţi în anul 1928. În 1949-1950 sunt recrutate lației civile reîncep cu o nouă forță: în perioada forţat la muncă şi duse în cuprinsul imperiului so- 1944-1949 vor avea de suferit circa 250 mii de oa- vietic alte 96 000 de persoane din satele basarabene. meni. În august 1944 sunt reînfi inţate structurile rep- O nouă noapte a Sfântului Bartolomeu are loc la resive ale regimului totalitar bolşevic şi de la Mos- 5-6 iulie 1949, când autorităţile represive realizează cova i se ordonă NKVD-ului să identifi ce „elemen- hotărârea conducerii partidului comunist bolşevic tele chiabureşti cu stare de spirit antisovietic”, iar din URSS privind deportarea „chiaburilor” din RSS serviciilor de să întocmească de urgenţă Moldovenească. Era sinistra operaţiune numită con- listele „chiaburilor, trădătorilor şi complicilor ocu- spirativ de autorităţile sovietice Sud, în cadrul căreia panţilor”. În 1946 au fost condamnate de tribunalele au fost deportate 11 342 familii de ţărani basarabeni sovietice 15 500 persoane, în 1947 – 21 707, iar în în număr de 35 786 persoane (9 864 bărbaţi, 14 033 prima jumătate a anului 1948 – 6 903 persoane. femei, 11 889 copii). Frica şi teroarea s-au instalat din nou în toate lo- În aprilie 1951 urmează o altă operaţiune a au- calităţile Basarabiei, iar cântăreţii de serviciu ai par- torităţilor comuniste sovietice, numită conspirativ tidului scriau doar ode ale înfl oririi şi articole des- Nord, când au fost deportate în Siberia 723 familii, pre permanenta înăsprire a luptei de clasă, despre 2 617 persoane „martori ai lui Iehova”. „apropierea artistului de popor, până la contopirea În primul deceniu postbelic continuă și drama ce- lui totală cu soarta acestuia”. „Contopirea totală” în lor care au apărat limba şi cultura naţională. În chiar realitate nu însemna nimic altceva decât minciuna prima zi a noii ocupaţii, 23 august 1944, dispare fără totală. Astfel, nu semnalăm în presa vremii niciun urmă scriitoarea Iulia Dicescu-Siminel, preşedin- ecou al foametei organizate de autorităţile sovietice ta Societăţii Ortodoxe Naţionale a femeilor române în iarna anului 1946-1947, când în RSSM au murit din Chişinău şi judeţul Lăpuşna şi autoare a studiu- peste 226 mii de oameni. lui Cântecele moldoveneşti din Basarabia (1933), Recrutările forţate la muncă iau o amploare şi volum dedicat „marilor patrioţi moldoveni, iubitului mai mare după război și, mai ales, în timpul şi după meu tată Pavel Dicescu şi amicului lui, Gheorghe infernul foametei organizate, astfel că anul 1947 a Gore”, şi prefaţat de Nicolae Iorga, care remarca „în- fost unul dintre cei mai tragici. În toiul foametei, ceputul bun, datorit unei Românce inimoase”. la 14 februarie 1947, guvernul URSS emite o ho- Majoritatea poeţilor şi scriitorilor români din tărâre privind „recrutarea organizată a muncitori- Basarabia ţin cont de experienţa anului 1940 şi se lor în RSS Moldovenească” şi 51 000 de tineri din refugiază peste Prut, dar în scurt timp regimul co- satele basarabene sunt trimişi la muncă forţată. La munist e adus pe vârful baionetelor sovietice şi in- 21 mai 1947, când Basarabia abia ieşea din gheare- stalat cu forţa şi în România, astfel că mulţi dintre le foametei, Moscova emite o altă hotărâre privind ei (, Petru Stati, Boris Baidan, Dimitrie recrutarea de muncitori din Basarabia pentru indus- Iov, Sergiu Matei Nica, Al. Tambur, Andrei Ciu- tria carboniferă şi de combustibil, iar Biroul CC al runga, Vasile Ţepordei s.a.) sunt arestaţi, aruncaţi PC(b) din RSSM le cerea ultimativ autorităţilor lo- în temniţe sau daţi pe mâna sovieticilor şi deportaţi cale „îndeplinirea planului de angajare a muncitori- în Siberia. Marea majoritate a condeierilor au fost lor până la 21 decembrie 1947”. Fiindcă satele din nevoiţi să renunţe la scris, manuscrisele unora au Basarabia erau practic lipsite de tineri, autorităţile fost confi scate şi arse sau au fost pierdute. Perdeaua comuniste încep recrutarea adolescenţilor, folosind de plumb a neantului s-a aşternut peste mulţi dintre o nouă metodă de recrutare forţată – mobilizarea ei. Doar câţiva dintre scriitorii români din Basarabia premilitarilor (14-18 ani) prin comisariatele militare au reuşit să ia calea amară a exilului şi să se realize- şi trimiterea lor la şcolile profesionale din fabrici şi ze în Occident (Eugen Coşeriu, Sergiu Grosu, Ale- uzine (aşa-numitele FZO). În septembrie-octombrie xandru Lungu, Eugen Holban, Eugen Lozovan ş.a.). 1947 sunt astfel recrutaţi 8 536 premilitari pentru a Publicistul, poetul şi tribunul Pan Halippa, unul fi duşi în regiunea Doneţk. Mulţi adolescenţi reuşesc dintre artizanii Unirii cu Ţara la 27 martie 1918, li- să fugă, astfel din cele 8 536 persoane înrolate forţat derul grupării literare de la revista Viaţa Basarabiei, spre a fi duşi la Doneţk, doar 3 000 ajung la desti- deputat în Parlamentul României şi ministru în mai naţie. Autorităţile represive sovietice adoptă măsuri multe guverne, este arestat la Bucureşti în 1950 şi dure de pedepsire a fugarilor. În bazinul Doneţk au întemniţat la Sighet, iar doi ani mai târziu este dat fost retrimise 1 012 persoane, iar ca o măsură de pe mâna sovieticilor care îl condamnă la 25 de ani pedeapsă suplimentară, în a doua jumătate a anului de muncă silnică în Siberia. În 1955, la doi ani după 1948 au fost mobilizaţi şi trimişi în regiunile Sta- moartea lui Stalin, e readus în România şi închis la

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 7 Akademos

Gherla până în 1957. Anii de refugiu şi de temniţă nu zbuciumat şi spectaculos, capăt de acuzare la proces l-au frânt, autorul Florilor de pârloagă şi al Testa- fi ind volumele sale ce demascau regimul comunist mentului pentru urmaşi fi ind, până la sfârşitul vieţii, sovietic pe care îl cunoscuse în tinereţe – nuvelele în avangarda luptei pentru dezrobirea Basarabiei. Alb şi roşu, Bandiţii, Osândiţii la moarte, Povol- Suportă ani grei de temniţă poetul, eseistul, cri- janca, publicate în 1938 la Bălţi, sub genericul Po- ticul literar şi traducătorul Petru Stati, animatorul vestiri din viaţa sovietică şi reunite apoi în volumul vieţii literare şi culturale a Bălţiului interbelic, au- Spre Golgota (Bălţi, 1939). tor care impunea un „moment aparte în poezia ba- Pentru poemul Salutarea noastră, este arestat la sarabeană şi în cea română” (M. Cimpoi). Arestat 27 iunie 1944 şi condamnat la ani grei de detenţie la Bucureşti în 1952, el este predat sovieticilor şi poetul transnistrean Nicolae Ţurcanu, prozatorul revine în ţară după 12 ani de tortură, chinuri şi mun- din Transnistria Alexei Marinat e condamnat pen- că silnică în Siberia, în 1964. Un destin tragic l-a tru colaborare cu autoritățile române, iar scriitorul avut poetul, traducătorul şi publicistul Boris Bai- şi preotul Vasile Ţepordei e arestat în 1949, la Bu- dan, realizatorul primei traduceri în limba română a cureşti, la comanda NKVD-iştilor, pentru articolele Cântecului despre oastea lui Igor, monumentul cel sale ce demascau bolşevismul şi teroarea ţaristă în mai important al literaturii ruse vechi – o transpune- Basarabia în anii 1812-1918. re excelentă, apreciată de Lucian Blaga, Constantin Marele poet al rezistenţei anticomuniste şi anti- Daicoviciu şi Romulus Vuia. Arestat la Bucureşti la sovietice Andrei Ciurunga, care până în 1946 semna fi nele anului 1947 de autorităţile sovietice, el este Robert Cahuleanu, fondatorul revistei Cahulul lite- condamnat „pentru trădare de patrie” la 10 ani de rar, este arestat în 1950 pentru volumele sale de ver- puşcărie, 5 ani de exil şi 3 ani lipsire de drepturi suri dedicate Basarabiei şi este trimis la muncă for- cetăţeneşti. Nu i se permite reîntoarcerea în Româ- ţată la Canalul Dunăre-Marea Neagră (1950-1954). nia, în 1968 se stabileşte la Chişinău, dar nu mai Regimul bolşevic nu-i putea ierta poeme precum poate reveni şi la preocupările literare şi ştiinţifi ce În ţara lui Roş Împărat: „În ţara lui Roş Împărat/ de altădată, şi după câţiva ani de muncă în calitate Durerea se culcă cu trupul în pat,/ Durerea se suie cu de muzeograf şi corector la ziare, se sinucide la 8 sufl etu-n cer.// Demult, un copil de dulgher/ A spus: mai 1984. „Talentatul zugrav al vieţii simple mol- – Să fugiţi de păcat/ Şi de ţara lui Roş Împărat!..”, doveneşti” şi „bunul cunoscător al sufl etului şi lim- sau patriotismul ardent din Cântec: „Stăm în tranşee bii române” – după aprecierea lui Mircea Străinul – tupilaţi, mărunţi,/ Şi gând întreg ne miruie pe frunţi:/ poetul Dimitrie Iov, cel care alături de Gheorghe A. – Nu-i vis la care jertfa să nu suie,/ Cum Românie Rusu, Paul Vataman şi Elena Dobroşinschi Malai fără Nistru nu e!”. Având interdicţie de semnătură, menţinuse la cotele cele mai înalte viaţa literară şi el continuă să scrie şi în 1958 este identifi cat ca autor culturală interbelică a ţinutului Soroca, este arestat al versurilor De la Canal, afl ate în circulaţie orală, e în 1945, la Craiova. După 14 ani de detenţie, autorul arestat şi condamnat la 18 ani de muncă silnică. Va tulburătorului volum de versuri Covor basarabean, continua să scrie până la sfârşitul vieţii, dar, din pă- poetul „adâncurilor vulcanice ale fi inţei” (M. Cim- cate, mare parte din arhiva sa a fost pierdută. poi) se stinge din viaţă la 22 august 1959 în puşcăria Genocidul spiritual ia amploare în perioada de la Aiud. postbelică, ideologii regimului impunând în prim- În 1951 este arestat şi încarcerat la Jilava şi la planul vieţii culturale și literare din RSSM dogmele Aiud cel mai personal dintre tinerii poeţi basara- proletcultiste, staliniste despre „construcţia socialis- beni, Sergiu Matei Nica, trimis apoi la muncă sil- tă”, „ascuţirea luptei de clasă”, „lipsa de confl ict în nică la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Cel a cărui societatea sovietică”, „construcţia naţiunii sovieti- poezie are, după aprecierea lui Nichifor Crainuc, ce moldoveneşti”, ateismul militant. Devin cronice „un caracter de clocot turbure şi de spontaneitate de aprigele campanii de demascare a „naţionaliştilor”, improvizaţie şi trecere repede”, nu mai este acceptat a adepţilor „mărginirii naţionale”, idealizării trecu- în viaţa literară, şi, după eliberare, în 1955, lucrea- tului, a „spionilor imperialismului”, a „româniza- ză doar ca muncitor necalifi cat. Moare, cu trei zile torilor limbii moldoveneşti” făurite în Transnistria. înainte de a împlini vârsta de 56 ani, la 17 august O dată în doi ani, CC al PC (b) din Moldova, urmând 1973, lăsând mai multe creații în manuscris: poezii, exemplul PCUS, ţine plenare sau adunări consacrate romanul Ţara lui Dragobete, volumul de nuvele limbii şi literaturii, culturii, luptei împotriva religiei Degetele moarte şi o carte de reportaje cu titlul Pă- și bisericii. Deşi obedienţa debutanţilor în literatu- mânt de graniţă. ră în perioada interbelică, convertiţi la comunism – În 1952 este arestat şi întemniţat în Siberia scri- E. Bucov, A. Lupan, G. Meniuc, B. Istru ș.a., era de itorul Alexandru Tambur, personalitate cu un destin netăgăduit, aceştia nu se puteau nicicum adapta la

8 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice

„normele” impuse de „cuvântelnicele” și gramatice- mului socialist, a făcut ca unii dintre ei să deţină, în le transnistrene ale așa-zisei „limbi moldovenești”, primul deceniu postbelic, importante funcţii politice devenite obligatorii pentru presă şi literatură. Cu tot şi administrative, participând la acţiunile de „con- trecutul „ilegalist-comunist”, suspiciunile colegi- struire a socialismului”, a „omului nou” şi a „naţiu- lor transnistreni şi ale conducerii comuniste planau nii sovietice moldoveneşti” nu doar cu condeiul. asup ra lor pentru simplul fapt că studiaseră în şcoli Încercările ofi cialităţilor de a impune, în primii şi universităţi româneşti. Astfel, deja în toamna anu- ani postbelici, ca normă literară „limbajul” proletcul- lui 1944, Biroul CC al PC(b) din Moldova adoptă tist fi xat în „cuvântelnicele” transnistrene din anii ʼ30 hotărârea Despre activitatea Uniunii scriitorilor so- au trezit dezbateri aprinse încă în 1948-1951, discuții vietici din Moldova, iar în octombrie 1946, „inspirat care s-au încheiat abia în anii 1987-1989. În acea pe- de hotărârea CC al PCUS cu privire la revistele Zve- rioadă însă, impactul unor asemenea decizii, politica zda (Steaua) şi Leningrad, CC al PC (b) din Mol- cenzurii atotputernice de „arestare” a cuvintelor, care dova convoacă la Chişinău o adunare a scriitorilor în opinia acestei instituţii erau româneşti şi nu mol- şi oamenilor de artă cu genericul Pentru calitatea doveneşti, a fost dezastruos pentru literatura de limbă ideinico-artistică a literaturii, în cadrul căreia liderii română din Basarabia, afectându-i chiar şi pe autorii de partid şi colegii de breaslă blamează „înrâurirea şcoliţi în perioada interbelică la universităţile româ- burgheză încă nedezrădăcinată” în creaţia lui Geor- neşti. Cele mai aprigi dezbateri privind dezvoltarea ge Meniuc, Liviu Deleanu, Emilian Bucov şi David „limbii moldoveneşti” s-au dat în cadrul a două sesi- Vetrov, precum şi tendinţele formaliste, „abstracţio- uni ştiinţifi ce organizate de Institutul de istorie, limbă niste”, decadente şi cele de „idealizare a trecutului”. şi literatură al Filialei Moldoveneşti a Academiei de În 1948, înainte de convocarea unei noi reuniuni Ştiinţe a U.R.S.S. în decembrie 1951 şi în mai 1953. de partid în problemele literaturii, o nouă campanie Nu s-a ajuns la o soluţie defi nitivă, – varianta trans- e declanşată de transnistrenii Ion Canna, I. D. Ce- nistreană a fost respinsă, dar nici normele limbii ro- ban şi V. Egorov printr-un articol apărut în ofi cio- mâne literare n-au fost acceptate. sul CC al PC (b) din Moldova Sovetskaia Profi tând de această aparentă liberalizare a vie- (Moldova Sovietică). Ţinta atacurilor sunt „naţiona- ţii politice şi culturale, un grup de scriitori – criticii liştii”: „În zilele aestea naţionaliştii româno-moldo- şi istoricii literari Vasile Coroban, Ion Vasilenco, veni îndeosebi înaintează activ pe frontul ideologic, Gheorghe Bogaci, Nicolae Romanencu, Eugen răspândindu-şi înrâurirea lor vătămătoare în literatu- Rusev, M. Ianover, sprijiniţi, periodic, de poeţii şi ra moldovenească şi în limba literară”. prozatorii George Meniuc, Petru Zadnipru, Andrei Nu e trecută cu vederea nici problema limbii li- Lupan, dar mai ales de tinerii care debutau în lite- terare: „Bucov susţinea, că „exemplu pentru sintaxa ratură în acea vreme – încep o curajoasă acţiune de moldovenească – este moldovanul, care n-a resim- introducere în circuitul cultural şi în programele de ţit infl uenţa altor limbi”. Se ştie, că metodologia studiu din şcoli şi universităţi a operelor clasicilor marxistă respinge teoria reacţionară despre puritatea literaturii române, a marilor compozitori români, o limbii. ...Em. Bucov... stă pe poziţii duşmănoase, campanie publicistică de revenire la principiile au- străine ştiinţei literare şi lingvisticii marxiste şi în tonomiei esteticului. Ei reuşesc să substituie aberan- creaţia lui refl ectă ideologia burgheză”. tele teorii proletcultiste-transnistrene privind istoria A urmat o nouă hotărâre a biroului CC al PC (b) literaturii naţionale, revenind, timid şi precaut, la din Moldova Despre starea literaturii artistice mol- principiile interbelice de studiere a literaturii româ- doveneşti şi despre măsurile pentru îmbunătăţirea ne. Sesiunea științifi că din 1953, după moartea lui ei, prin care soldaţilor literari ai partidului li se cerea Stalin, ia în discuţie problema valorifi cării moşte- o mai mare „pătrundere în esenţa construcţiei socia- nirii artistice şi cea a editării operelor unor scriitori liste”, „oglindirea rolului partidului, al lui Stalin, al clasici români. Inițial au fost acceptați și I. Slavici, poporului rus în eliberarea şi refacerea economiei I. L. Caragiale, G. Coșbuc ș.a., treptat însă autorită- Moldovei”, a „luptei de clasă” ş.a., urmată în 1952 țile comuniste au impus editarea unor opere doar ale de o altă hotărâre a aceluiaşi birou al CC-ului – Cu clasicilor literaturii române originari din Moldova. privire la activitatea Uniunii Scriitorilor Sovietici Editarea, în anii 1954-1959, a operelor clasicilor din Moldova, în care sunt reluate aceleaşi indicaţii literaturii române (chiar dacă unele scrieri erau trun- pentru breasla obedientă. Cu toate criticile şi atacuri- chiate, epurate de tot ce putea deranja regimul so- le la care au fost supuşi, niciunul dintre protagoniştii vietic din RSSM), a avut o importanţă deosebită nu acestor campanii n-a fost exilat sau deportat. Servi- doar pentru iniţiatorii acestui proces, cât, mai ales, lismul lor faţă de regim, fi delitatea cu care au aplicat pentru generaţia tânără, pentru debutanţii ce vor în operele lor schemele ideologice rigide ale realis- constitui generaţia şaizecistă, care aveau la îndemâ-

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 9 Akademos nă veritabile modele de limbă literară şi de măiestrie aşa-zisului dezgheţ hruşciovist, pregăteau acţiunile artistică. Pentru prima dată în Basarabia postbelică, de contraatac. Nu încetează nici recrutările forțate la apar volume din operele lui Grigore Ureche, Mi- muncă, camufl ate în anii ʼ50 cu lozinca acțiunii eroi- ron Costin, Ion Neculce, Spătarul Nicolae Milescu, ce de desțelenire a stepelor Kazahstanului, unde sunt Dimitrie Cantemir, Gheorghe Asachi, Constantin trimiși aproape 100 mii de tineri basarabeni. Abor- Stamati, Costache Negruzzi, Alecu Russo, Mihail darea de către Vasile Coroban a problemei specifi - Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Do- cului naţional în literatură în articolul Noţiuni despre nici, Ion Creangă, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, specifi cul naţional în literatură şi măiestria artistică Constantin Stamati-Ciurea, George Coşbuc, Alexei (revista Nistrul, 1959, nr.2) a trezit reacţia violentă a Mateevici, Victor Crăsescu, Mihail Sadoveanu ş.a., autorităţilor comuniste care interveneau prompt prin în sălile de spectacole se interpretează opere muzi- porta-vocea fi delă a staliniştilor, poetul „ilegalist-co- cale ale lui Ciprian Porumbescu şi George Enescu, munist”, Emilian Bucov, atacurile fi ind apoi ampli- se pun în scenă la teatrele din Chişinău piese de fi cate în ofi ciosul Comunistul Moldovei într-un arti- I. L. Caragiale, V. Alecsandri, M. Sebastian ş. a., la col semnat de trei autori de încredere ai partidului, Chişinău se deschide o librărie de literatură română aceştia aruncând acuzaţii şi sentinţe şi în adresa altor în care sunt aduse ediţii de peste Prut, se inaugurea- autori ai unor studii şi articole despre literatura ro- ză în grădina publică din centrul Chişinăului Aleea mână veche: E. Russev, N. Romanenco ş.a. Crezând Clasicilor (în capul aleii însă e adus din altă zonă a că a sosit timpul unor polemici în spiritul democra- parcului şi instalat bustul lui Puşkin), apar primele ţiei, revista Nistrul, în nr. 6 din acelaşi an, răspunde studii şi monografi i despre literatura română veche acestor atacuri prin două articole semnate de Nicolae şi cea clasică, sunt lansate publicaţii literar-culturale Romanenco şi N. Munteanu (pseudonim). (în 1954 revista Cultura Moldovei, în 1957 revista Această luare de atitudine a revistei i-a scos din de satiră şi umor Chipăruş), altele îşi schimbă nu- minţi pe ofi cialii de partid de la Chişinău, care se aş- mele şi, parţial, orientarea şi calitatea (de la 1 ianua- teptau ca cel puţin articolul celor trei autori publicat rie 1957 revista Octombrie devine revista Nistrul) şi de Comunistul Moldovei să fi e luat drept călăuză de în paginile acestor reviste îşi fac debutul majoritatea către „obştimea ştiinţifi că din republică” care urma scriitorilor care vor alcătui primul val al generaţiei să organizeze, în colaborare cu „catedrele de fi lo- şaizeciste: , Emil Loteanu, Petru Că- sofi e de la şcolile superioare şi cu Filiala Moldove- rare, Vasile Vasilache, Victor Teleucă, Vladimir nească a Academiei de Ştiinţe a URSS”, o „discuţie Beşleagă, Mihai Cimpoi, Ion Vatamanu, Liviu creatoare asupra problemelor evocate”. După nici o Damian ş.a., dar şi cei din al doilea val al aceleiaşi lună de zile, la 22 septembrie 1959, este convoca- generaţii: Mihail Ion Ciubotaru, Gheorghe Cutase- tă o plenară specială a CC al PCM, în cadrul căreia vici, Nicolae Esinencu ş.a. Pentru prima dată apar primul secretar al partidului de atunci Z. Serdiuc a în Basarabia postbelică, în 1957-1959, articole sem- atacat redacţiile revistelor Nistrul şi Chipăruş şi o nate de scriitori din Bucureşti, Iaşi sau Cluj (Mihail seamă de autori: prozatorul V. Beşleagă pentru un Sadoveanu, Mihai Beniuc, Aurel Baranga ş.a.) in- „pamfl et naţionalist” publicat în revista Chipăruş, terviuri cu personalităţi ale vieţii culturale şi literare criticul V. Coroban pentru păcate de tot felul faţă de din România, studii despre literatura, pictura, teatrul partid şi de ideologia comunistă, criticul R. Portnoi şi cinematografi a românească, articole de omagiere pentru că neagă „rolul revoluţionarilor democraţi a lui , Mihail Kogălniceanu, Geor- ruşi asupra dezvoltării literaturii moldoveneşti”, po- ge Enescu, Nicolae Grigorescu, Mihail Andriescu, etul P. Cărare, versurile căruia conţin „atacuri asupra Ioan Slavici, Nicolae Gane, Alexandru Odobescu, sistemului sovietic” ș.a.m.d. Erau stigmatizați scrii- Barbu Delavrancea, Nicolae Zubcu-Codreanu, Jean torii şi pentru „discuţiile fără temei, inutile şi peri- Bart, Gala Galaction, Alexandru Vlahuţă, Alexan- culoase privind trecerea la alfabetul latin”, partidul dru Sahia ş.a. Apar primele manuale de literatură considerând că „ideologia naţionalismului burghez română şi primele schiţe de istorie a literaturii. îşi face drum mai ales în sfera construcţiei cultura- Toate aceste „cuceriri” au fost obţinute în urma le şi în cea a politicii de cadre”. Drept dovadă erau unor bătălii date atât în interiorul breslei scriito- aduse afi rmaţii naţionaliste ale unor tineri absolvenţi riceşti – Uniunea Scriitorilor Sovietici din RSSM ai universităţii, ucenici ai lui V. Coroban, – Andro- – cât şi în publicaţiile literare şi culturale şi în cad- nachi, Bătrânu, Badiu, Ababii, Tecuci ş.a. rul diverselor întruniri, simpozioane, conferinţe, cu Scriitorii Petru Zadnipru şi George Meniuc au forurile superioare de partid şi cu instituţiile lor de fost daţi afară din funcţiile de redactori şefi ai revis- supraveghere, intimidare şi reprimare. Aceste in- telor Chipăruş şi Nistrul. Partidul reinstituie vechea stituţii vegheau continuu şi din chiar primul an al practică a convocării frecvente a unor plenare, con-

10 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice ferinţe de partid în problemele literaturii şi artei, aşa D. Cornovan, care a afi rmat că „Loteanu a dat do- cum a fost în perioada proletcultismului, pentru a vadă de miopie”. Nu putea să nu atragă asupra sa reacţiona prompt şi a „strânge şuruburile”, cum spu- focul atacurilor de partid curajosul lingvist şi isto- neau scriitorii. De fapt, reacţiile agresive ale partidu- ric literar Ion Vasilenco, unul din artizanii reveni- lui şi ale organelor sale represive au existat totdeauna. rii la clasicii literaturii române şi la normele limbii A fost de ajuns ca tânărul poet Petru Cărare, an- literare. E singurul care a îndrăznit să pună, într-un gajat de mai vârstnicul său coleg Petru Zadnipru la articol publicat în ianuarie 1963 în revista Cultura redacţia revistei Chipăruş, să prezinte în 1956 revis- Moldovei, problema reeditării operei lui Constantin telor şi editurii câteva poeme ironice vizând realităţi- Stere, fapt care a fost atacat în termeni duri de CC al le din RSSM, care – după respingerea lor – s-au răs- PCM. I.Vasilenco e dat afară din serviciu, terorizat pândit în rândurile tinerilor scriitori şi ai tineretului de KGB până ce moare în urma unui acces cardiac. studenţesc, ca cerberii regimului să intervină în forţă. În condiţiile terorii permanente, rezistenţa faţă De o largă popularitate s-a bucurat mai ales poemul de regimul sovietic a fost o reacţie fi rească a popu- Scrisoare mamei (Poem subiectiv), în care tânărul de laţiei din teritoriile ocupate, această stare de spirit 21 ani, într-un răvaş imaginar trimis mamei, făcea o fi ind refl ectată şi în unele cântece de jale apărute veritabilă radiografi e a societăţii totalitare din colo- încă în 1940-1941: „Foicică foi de mure,/ Hai, as- nia sovietică. Iată care era starea presei ţinută-n frâu cunde-mă, pădure,/ Că sânt tânăr şi fugar/ De când de cenzura comunistă: „Mi-i sărac serviciu-n fapte, / rusu’ iar îi ţar/ Şi cu foc şi sabie/ Dă prin Basarabie./ Ce să-ţi spun? Mă port modern:/ Vin la nouă, plec Ne ia pâinea de la gură/ Şi calu’ din arătură,/ Ne la şapte/ Şi-s cu grad de subaltern.// N-am să caut ia fraţii şi ni-i duce/ În Siberii fără cruce./ Foicică pete-n soare,/ Dar spun drept – ca jurnalist, / Nu că foi de mure,/ Fă-mi o casă tu, pădure,/ Că-n a mea, n-am nici o valoare, / Pur şi simplu nu exist.// Nu am la mine-n sat/ Întră rusu’ nechemat/ Cu Stalin şi cu drept să scocior tină/ Şi să nasc idee nouă,/ Pot să satana,/ Vai de viaţa mea, sărmana.” critic o găină, / Când aceasta nu se ouă.” Mişcarea anticomunistă de rezistenţă a continu- Despre aberanta politică lingvistică, axată pe im- at pe toată perioada de ocupaţie, luând forme din- punerea „cuvântelnicelor” transnistrene, promovată tre cele mai diferite: organizaţii clandestine, ce au de autorităţile imperiale, tânărul poet relatează laco- cuprins în primul an de ocupaţie şi în anii postbe- nic: „Tipi destui în capitală / Ne tot strâmbă vechiul lici zeci de localităţi ale Basarabiei: Majadahonda grai;/ De prin hăuri dau năvală/ Straturi verzi de mu- (1940-1941); Organizaţia Naţională din Basarabia cegai...” Pentru aceste poeme tânărul Petru Cărare a „Arcaşii lui Ştefan” (1945-1947); Organizaţia re- fost blamat la fel de fel de întruniri, conferinţe, con- voluţionarilor din Basarabia (1945-1949); Partidul grese timp de șapte ani de zile. Tânărul Cărare nu s-a Libertăţii (1949-1950); organizaţia Sabia dreptăţii lăsat intimidat, și, în luna august 1959, era printre (1949-1950); Armata Neagră (1946-1950); Parti- iniţiatorii sărbătoririi a 600 ani de la întemeierea Ţă- dul Democrat Agrar (1950-1953); Uniunea Demo- rii Moldovei şi împreună cu alţi colegi depun fl ori cratică a Libertăţii (1951-1952); grupări ţărăneşti la monumentul lui Ştefan cel Mare. Această ultimă de rezistenţă în anii 1946-1950, conform unor date acţiune se soldează cu darea afară de la serviciu (era preliminare peste 250; organizaţii şi grupări clandes- foiletonist la revista de satiră şi umor Chipăruş) şi tine ale intelectualităţii (Frontul Naţional Patriotic, lipsirea de dreptul de a mai locui la Chișinău (e silit 1968-1970; gruparea istoricilor naţionalişti din anii să se stabilească cu traiul la Teleneşti). 1982-1983 ş.a.); rezistenţa prin cultură (lupta pentru Începutul anilor ’60, timp în care majoritatea limba română 1951-1957, lupta pentru pub licarea şi protagoniştilor primului val al şaizeciştilor debu- editarea operelor clasicilor literaturii române în anii taseră deja în volum, e marcat profund de aceste 1952-1960, lupta pentru revenirea la alfabetul latin – frecvente şedinţe şi întruniri de partid cu atacuri în congresul scriitorilor moldoveni din 1965 ), acţiuni adresa oricărei opinii ce nu cadra cu linia ofi cială de protest contra reamplasării statuii lui Ştefan cel trasată în discursurile lui Hruşciov pe marginea li- Mare (1964), a invadării Cehoslovaciei (1968); ma- teraturii şi artei. Astfel, atunci când liderul comu- nifestările tineretului din iulie-august 1970; acţiuni nist a detractat cartea lui I. Erenburg Oameni, ani, individuale contra regimului de ocupaţie – Gheor- viaţă, tânărul poet şi regizor de fi lm Emil Loteanu, ghe Muruziuc (28 iunie 1966), Lilia Neagu şi Asea „la plenara Uniunii Scriitorilor din Moldova, în luna Andruh (1 octombrie 1970); opoziţia unor grupuri decembrie a anului trecut (1962 – n.n.), a numit de studenţi si profesori din anii ’70- ’80; revolta noua creaţie a lui Erenburg a treia tinereţe a acestui scriitorilor faţă de conducerea comunistă a RSSM în scriitor şi chiar tinereţea întregii literaturi sovieti- perioada martie 1987-aprilie 1990 ş.a. ce”, fapt care l-a revoltat pe secretarul CC al PCM Documentele din arhivele deschise recent atestă

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 11 Akademos faptul că între 1945 şi 1950 în Basarabia au acţionat În aceste vremi cumplite, limba română îi ajuta peste 250 de grupuri ţărăneşti de rezistenţă, cele mai pe cei cu demnitatea neştirbită să-şi exprime revolta cunoscute fi ind cele conduse de Vasile Verejan şi şi durerea. S-au păstrat texte, ce confi rmă amploarea Grigore Oprea (în raionul Edineţ), Mihail Şestaco- rezistenţei ţărăneşti la colectivizarea forţată: „Hai, vschi (raionul Baimaclia), Mihail Bordeianu (raio- măi frate, în pădure,/ Ştiu că nu-i timpu’ de mure,/ nul Cimişlia), Alexandru Jalbă (în Drochia), Afa- Da e vremea de secure./ Că de când ne fac colhoz/ nasie Magari (în Străşeni) ş.a. Cea mai bine organi- Îi plin tot satu’ de boz,/ Şi de foame, şi de jăle,/ De zată a fost gruparea antisovietică ţărănească a lui străini şi de lichele...// Hai, măi frate, în pădure,/ Filimon Bodiu, care a activat în raioanele centrale Pune mâna pe secure,/ Să scăpăm de zile grele,/ De ale Basarabiei – Chişcăreni, Sângerei, Teleneşti, străini şi de lichele.” Călăraşi, organizaţie care-şi propunea apărarea ţă- Anton Romaşcan, unul dintre liderii Organiza- ranilor contra acţiunilor sovietice de colectivizare, ţiei Naţionale din Basarabia „Arcaşii lui Ştefan”, e lipsire de proprietate şi înfometare, organizaţie ce şi autorul unui poem păstrat în dosarul de condam- s-a bucurat de un larg sprijin în rândul populaţiei. nare – Zile rele, fără soare – tânărul descriind ast- În acţiunile de rezistenţă faţă de regimul sovietic fel realitatea din satele Basarabiei, de nerecunoscut abordarea chestiunilor identitare, apărarea şi cultiva- ca urmare a terorii, jafurilor şi foametei declanşate rea limbii române, promovarea valorilor culturii şi de sovietici: „Zile rele, fără soare,/ În Moldova azi istoriei naţionale, a tradiţiilor şi obiceiurilor strămo- trăim./ Viaţa noastră-i jale mare/ Şi de ea cu toţi şeşti au avut o importanţă deosebită, aceste dezidera- murim...// Stalin ne-a-nsemnat o cale/ Să fugim prin te fi ind prezente la toate etapele mişcării. bălării.../ / Numai cum răsare ziua/ Mii pornesc în- În primul an de ocupaţie sovietică – 1940-1941, spre tufi ş./ Vine lumea ca în mare,/ Toată fuge pe acţiunea de rezistenţă cea mai răsunătoare le-a apar- furiş.” Scopul urmărit de sovietici în alegerile din ţinut unor elevi din Orhei, de la Școala Pedagogică şi 1946 e evident: „Iată cum e scris în lege/ (Şi vă rog de la Şcoala nr. 2, care au întemeiat organizaţia Ma- să nu uitaţi):/ Cei mai răi noi să-i alegem/ Şi să-i jadahonda, scopul căreia era boicotarea şi răsturna- facem deputaţi.”; lăudata constituţie sovietică nu e rea puterii sovietice de ocupaţie şi reunirea Basarabi- decât un paravan al fărdelegilor şi al foametei or- ei cu România. 40 de elevi au fost arestaţi de organele ganizate de autorităţi: „Constituţia nebună/ Multe NKVD, fi ind supuşi timp de patru luni interogatori- drepturi ne-a mai dat,/ Căci acum privim la lună/ ilor şi torturilor bestiale, 25 fi ind duşi în Siberia, alţi Şi ne facem c-am mâncat...// La mormânt se duce 15 fi ind împuşcaţi în ziua de 27 iunie 1941. fi ica,/ O trimit la odihnit,/ Căci aceasta e hodina,/ Reluarea represaliilor în 1944, foametea organi- Când munceşti ca om cinstit”... Poezia se încheie zată de autoritățile sovietice în 1946-1947 au ecou în cu un blestem în adresa „tătucului popoarelor”: „Să folclorul rezistenţei basarabene: „Arde-ai, Doamne, plesneşti, tovarăş Stalin,/ Ce bun drum ne-ai arătat/ arde-ai zău/ Puşcărie-n Chişinău./ Acolo-am stat sub Şi cu sfatul dumitale/ Viaţa noastră s-a scurtat”. zăbrele/ Şi-am îndurat zile grele/ Făr’ de pat, făr’ de Mişcarea de rezistenţă nu încetează nici după lumină/ Două luni ş-o săptămână,/ Flămând, bolnav dezavuarea cultului lui Stalin în iulie 1956. Ia însă am zăcut/ Şi nici soare n-am văzut,/ Iar bucăţica de alte forme, prioritare fi ind apărarea lăcaşelor de pâine/ Mi-o zvârleau ca la un câine./ De trei ori era cult, a limbii române, a valorilor culturii şi ale isto- să mor/ Şi doar n-am făcut omor,/ Şi nici n-am făcut riei naţionale. păcat/ Doar postavcă nu le-am dat/ Că n-am pâine şi Se cuvine să menţionez meritele generaţiei litera- nici carne/ Mor copiii mei de foame”. re a anilor ʼ60, cea care într-o mare măsură restabileş- În memoria colectivă a celor care au cunoscut te legăturile cu tradiţiile literaturii române interbeli- infernul puşcăriilor comuniste şi al deportărilor ce, „repune limbajul în albia naturală a românescului, în Siberia s-au păstrat texte ce fi xează momentele poeticul în cea a fi rescului, realul în tabloul obiectiv tragice ale istoriei Basarabiei din primul deceniu al diversităţii lui polimorfe, sensibilitatea în matricea postbelic: „Pune-mă, Doamne, sub cruce/ Zori de dialecticului, a dramatismului..„ (M. Cimpoi). Apar zi să nu m-apuce,/ Că-i mai bine în ţărână/ Decât şi cazuri sporadice de rezistenţă făţişă (Vasile Va- sub cizmă străină,/ Că mai bine sub pământ/ De- silache, Ion Druţă, Petru Cărare), precum şi prime- cât aici suferind./ Trupul tot îmi sângerează/ Şi le cărţi sau manuscrise interzise de cenzură. Lirica sufl etul lăcrămează.”; sau: „De-aş fi ştiut, mamă, subversivă şi cea evazionistă sunt tot mai frecvente, eu/ Că oi duce atâta greu,/ Mi-aş fi făcut moarte incifrarea, parabola, alegoria sunt menite să camufl e- bună,/ Moarte grea cu a mea mână./ Decât, mamă, ze gesturile de sfi dare a preceptelor ideologiei comu- să îndur/ Iadul greu jur-împrejur,/ Decât, mamă, în niste (Grigore Vieru, Liviu Damian, Victor Teleucă, taiga / Să-mi îngheţe inima.” Mihail Ion Ciubotaru, Ion Vatamanu ş.a.).

12 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice

În deceniul şase au loc acţiunile de protest ale telea fi ind compus din primele rânduri ale poemelor tineretului împotriva înlăturării din centrul Chişină- precedente şi din ultimul rând: Asta-i Patria, etern ului a statuii lui Ştefan cel Mare (1964), urmate de cuvânt, în acrostih se citea cuvântul România. „Di- arestarea şi condamnarea liderului acestei mişcări, versiunea” descoperită de un „cititor vigilent” a bul- Mihai Moroşanu. În cadrul congresului scriitorilor versat autorităţile comuniste. Gheorghe Cutasevici a moldoveni din 1965 se abordează problema reveni- fost eliberat din serviciu fără a mai fi angajat undeva, rii la alfabetul latin, acţiune ce pune pe jar autorită- a fost exclus din partid şi din Uniunea ziariştilor, i ţile comuniste. În anul următor, 1966, în chiar ziua s-a interzis să mai publice şi să editeze, iar redactorul ocupării în 1940 a Basarabiei – 28 iunie, muncitorul cărţii, care l-a obligat să scrie la temele „majore”, a Gheorghe Muruziuc înalţă tricolorul românesc pe fost trecut la un alt serviciu mai prost plătit. coşul înalt al fabricii de zahăr de la Cupcini şi îl apă- Campania de recrutare la muncă forțată a tine- ră timp de două zile. Sfârşitul deceniului șase e mar- rilor e camufl ată în acest deceniu de mitul măreței cat de măsurile restrictive drastice şi de intensifi ca- magistrale Baikal-Amur, unde sunt trimiși circa 150 rea propagandei antiromâneşti după evenimentele mii de tineri, mulți dintre care au populat „orașul din august 1968. E lichidată singura librărie unde moldovenesc” Alonka. se vindeau şi cărţi româneşti, sunt scoase din bibli- E indiscutabil că rezistenţa prin cultură în pe- oteci toate cărţile şi revistele editate în România so- rioada postbelică a contribuit la menţinerea şi per- cialistă. În pofi da acestei intensifi cări a propagandei petuarea conştiinţei civice şi naţionale a românilor antinaţionale şi a înăspririi persecuţiilor din motive de la răsărit de Prut şi la declanşarea resurecţiei na- politice, deceniul şapte al secolului trecut debuta în ţionale şi artistice de la sfârşitul deceniului opt al Basarabia cu manifestările curajoase, anticomuniste secolului trecut. şi antisovietice ale tineretului din iulie-august 1970 Amploarea mişcării declanşate în primăvara şi cu două procese politice de răsunet, unul asupra anului 1987, dezideratele şi revendicările formula- Liliei Neagu şi Asei Andruh, care la 1 octombrie te au fost ample, cu un ecou social şi naţional larg. 1970 au scris pe unele edifi cii centrale din Chişinău Această mişcare a fost, desigur, şi o reacţie la poli- lozinci împotriva ocupaţiei sovietice şi, altul, asupra tica aberantă a autorităţilor comuniste de la Chişnău liderilor Frontului Naţional-Patriotic (Gheorghe promovată după evenimentele din 1968-1970, poli- Ghimpu, Alexandru Usatiuc, , Ale- tică ce nu admitea niciun fel de schimbări, chiar şi xandru Şoltoianu), care-şi propuneau consolidarea după demararea de către Mihail Gorbaciov a „Peres- intelectualităţii în jurul ideii de eliberare a Basara- troikăi”. Conducerea comunistă locală, cu mentalita- biei de sub jugul sovietic. te vetustă, era depaşită de evenimente, presa era obe- Un alt act de curaj are loc la15 aprilie 1975, când dientă, menţinându-se în limitele impuse de regim, studentul Alecu Reniţă dă jos, în semn de protest, ierarhiile valorice comuniste păreau de nec lintit. placa pe care autorităţile comuniste o instalaseră pe De la chiar declanşarea acestei mişcări, rolul edifi ciul Academiei de Ştiinţe pentru a aniversa 35 scriitorilor şi, în special, al poeţilor a fost unul de- de ani de la aşa-zisa „eliberare” a Basarabiei, acțiune osebit. Autorităţile comuniste reuşiseră, prin ame- pentru care a fost condamnat la trei ani de detenţie. ninţări şi tertipuri, să menţină sub control breasla Deceniul şapte, al apariţiei unei noi promoţii scriitoricească la congresul din 1986, impunând literare (L. Lari, N. Vieru, V. Romanciuc, I. Filip, alegerea unui consiliu de conducere docil, aşa cum M. Benea, L. Tuchilatu, I. Hadârcă, N. Dabija, reuşiseră şi la întrunirile altor uniuni profesionale S. Belicov, N. Josu, A.Suceveanu, V. Grosu ş.a), care de creaţie. Dar în danemarca literaturii ofi ciale la va continua linia şaizeciştilor, se încheia în literatura fi nele anului 1986 aproape totul era putred. Se cuvi- română din Basarabia cu un eveniment ce a pus pe ne să amintesc aici actele de curaj ale celor care la jar autorităţile sovietice, făcându-le să înăsprească, în fi nele anului 1986 - începutul anului ʼ87 au publicat anii ʼ80, vigilenţa organelor represive şi acribia cen- în Literaturnaya gazeta, publicație a Uniunii Scrii- zurii comuniste. În 1980 a fost nimicit întregul tiraj al torilor din URSS, primele articole critice privind re- cărţii Hora luminii, al treilea volum al unui poet din alităţile din fosta RSS Moldovenească: S. Saca, D. cel de-al doilea val al generaţiei şaizeciste, Gheorghe Matcovschi și Capitolina Kojevnikova (ziaristă care Cutasevici. Placheta, care urma să apară în 1978, a locuise anterior la Chişinău), articole ce au stârnit fost amânată din cauza absenţei unor poeme patrio- agresiunea autorităţilor comuniste, dar şi a conduce- tice, cerute insistent de redactorul cărţii, criticul Ion rii Uniunii Scriitorilor de la Chișinău aleasă la con- Ciocanu. La cererea redactorului, autorul a inclus, gresul din 1986. Reacţiile inadecvate ale acestora, conştient şi subversiv, şapte poeme despre patrie cu scrisorile de sorginte stalinistă trimise la Moscova titlul generic Patria în freamăt verde, cel de-al şap- de secretarii Uniunii Scriitorilor din RSSM și redac-

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 13 Akademos torii-șefi ai publicațiilor USM au provocat revolta literare, în special poeme, interzise de regim: Ce-ţi unui grup de scriitori – S. Saka, L. Lari, A. Marinat doresc eu ţie, dulce Românie şi lui M. Emi- ș.a., care, în feb ruarie 1987, au început acţiunile în nescu (în nr. 1 din 1988 revista Nistru inserează vederea schimbării conducerii breslei scriitoriceşti, toate versiunile Doinei eminesciene), poeziile lui formulând şi primele revendicări ale mişcării de Octavian Goga, George Coşbuc, Aron Cotruş, po- eliberare naţională – statutul limbii române, reveni- eziile din închisori ale lui Nichifor Crainic, Radu rea la alfabetul latin, repunerea în drepturi a istoriei Gyr, Andrei Ciurunga ş.a. noastre naţionale, protejarea mediului ambiant. CC al PCM procedează la crearea de comitete La aceştia au aderat, treptat, alţi peste o sută de muncitoreşti de grevă în Transnistria, punând baze- scriitori, semnând petiţia celor 108, care a şi stat la le mişcării separatiste. temelia convocării Adunării Generale a Scriitorilor În cadrul acestor manifestări de protest împotri- din noaptea de 19 spre 20 mai 1987, în cadrul căreia va nomenclaturii comuniste Grigore Vieru lansează a fost schimbată conducerea Uniunii Scriitorilor şi au poemul Treisprezece strofe despre mancurţi: „Ei ne fost formulate primele revendicări democratice – tre- hăcuiră graiul./ Și doina, şi harta!/ Ei, care astăzi cerea la alfabetul latin, ofi cializarea limbii române, vânează/ Literatura şi arta!/ Ei datina o spurcară./ revenirea la istoria naţională în procesul educaţional, Barbar şi sinistru!/ Ei, care astăzi adulmecă/ Revista restaurarea şi redeschiderea bisericilor şi mănăsti- Nistru!/ Ei gâtuiră prădalnici/ Biserici frumoase!/ Ei rilor, încetarea nesăbuitelor procese de chimizare a ne răstigniră pe cruce/ În 46..../ Ei linguşesc străi- agriculturii şi protecţia mediului ambiant în Basara- nul/ Cu struguri şi glume!/ Ei spun zdrasti/ Propriei bia, revelarea adevărului despre represaliile staliniste mume!/...Ei şi prin lacrimă graniţă/ Trag şi-n două şi comuniste, abolirea dictaturii nomenclaturii co- o taie!/ Ei, înnodaţii neruşinării!/ Huideo, potaie!”. muniste. Era începutul confruntării făţişe între Uni- Pentru a-i convinge pe semeni să sprijine re- unea Scriitorilor din Moldova şi Comitetul Central vendicările scriitorilor privind revenirea la alfabetul al PCM care va dura până în aprilie 1990, când din latin, la istoria autentică a neamului, Ion Vatamanu Constituţia RSSM vor fi eliminate articolele despre lansează poezia Ce vor scriitorii: „Pe-aceste câmpii rolul conducător şi diriguitor al partidului comunist. ale noastre, latine,/ Arde veşmântul rupt al istori- La o săptămână de la eveniment, pe 27 mai ei,/ Fratele meu, ne cheamă părinţii –/ Iată ce vor 1987, în articolul de fond al ofi ciosului CC al PCM scriitorii...// Ne-am săturat de momeli şi minciuni,/ Sovietskaia Moldavia scriitorii sunt etichetaţi ca Astăzi ţara îşi spulberă norii,/ Fratele meu, adevărul „reziduuri nestrivite până la capăt ale ţărăniştilor şi nu iartă –/ Iată ce vor scriitorii...”. liberalilor burghezi”, „legionari şi cuzişti”, „cămi- E o perioadă a efervescenţei creatoare, dezide- le care se uită peste Prut”. Scriitorii îi dau vot de ratele mişcării sunt sprijinite de compozitori, pic- blam Comitetului Central al PCM şi se adresează lui tori, actori şi regizori, corpul profesoral. Apar ce- Gorbaciov să schimbe nomenclatura stalinistă de la nacluri literar-artistice în majoritatea localităţilor Chişinău. Se dezlănțuie manifestările stradale, se or- Basarabiei, care adună la întrunirile lor zeci de mii ganizează cenaclul Alexie Mateevici, iar CC al PCM de oameni. Fără să mai aştepte acordul autorităţilor dă cu regularitate indicaţii procurorului general să-i comuniste oamenii încep restabilirea lăcaşelor de pedepsească pe liderii mişcării. Cei mai importanţi cult. Scriitorii sunt oaspeţi aşteptaţi la întrunirile în scriitori ai momentului se implică plenar în această care oamenii discută dezideratele mişcării, poezia şi mişcare, plasându-se în fruntea mulţimilor pe care cântecul, imaginile lui Eminescu şi Ştefan cel Mare, le organizează întru obţinerea revendicărilor formu- alături de icoane însoţesc aceste manifestări. late la adunările scriitoriceşti din primăvara anului Confruntările cu autorităţile au continuat pe tot 1987. Confruntările iau amploare, la mişcare aderă parcursul anului 1988. În iunie 1988 se constituie tineretul studenţesc, unii savanţi lingvişti şi istorici, Mişcarea Democratică, sub egida căreia se orga- cercuri tot mai largi ale intelectualităţii tehnice şi de nizează, la 28 iunie, prima acţiune de protest de creaţie, învăţătorii, profesorii şi medicii de la ţară, şi amploare legată de actul de ocupaţie al Basarabiei în fi ne, ţăranii noştri care în condiţiile cele mai grele de la 28 iunie 1940. La mitingul de doliu din piaţa şi-au păstrat ataşamentul la tradiţie şi obiceiuri, la centrală a Chişinăului, la care au participat câteva valorile creştine şi la cele ale limbii române. zeci de mii de oameni din toate colţurile Basarabiei Recuperarea trecutului se face rapid, cu setea şi din nordul Bucovinei, se pun problemele refl ec- celui exilat timp îndelungat în deşert de unde nu tării veridice a represaliilor comuniste, a ocupaţiei se întrevedea nicio speranţă. Presa literară şi unele sovietice, se cere lichidarea consecinţelor pactului publicaţii nou apărute (revistele Literatura şi arta, Ribbentrop-Molotov. La indicaţia CC-ului presa Nistru, Glasul, Deşteptarea) inserează masiv opere comunistă declanşează o campanie dură de falsi-

14 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice

fi care a istoriei şi de denigrare a liderilor mişcării, în RSS Moldova, apoi în Republica Moldova. La de organizare a unor contramanifestări la Tiraspol, 30 mai 1990 Parlamentul Republicii Moldova re- Bălţi şi în alte oraşe. cunoaște independența Republicii Lituania, iar la Manifestările stradale de protest vor spori la 23 iunie 1990 Parlamentul adoptă Declarația pri- fi nele anului 1988, mai ales după publicarea aşa- vind suveranitatea și Avizul privind aprecierea ziselor teze ale CC al PCM în problema limbii şi a politico-juridică a Pactului Ribbentrop-Molotov. În alfabetului, semnifi cativă fi ind blocarea sediului CC replică, Moscova stimulează pe toate căile mișcarea al PCM la 12 martie 1989, ampla manifestare de la separatistă de la Comrat și din Transnistria. Repub- 28 iunie 1989, acţiuni ce au pregătit terenul pentru lica Moldova respinge la 17 martie 1991 referendu- convocarea primei Mari Adunări Naţionale la 27 mul anunțat de Moscova privind păstrarea URSS, August 1989, la care au participat reprezentanţi ai iar la 27 august 1991 își proclamă independența majorităţii localităţilor româneşti de la răsărit de față de imperiul sovietic. Persistă însă și însem- Prut. Voinţa sutelor de mii de oameni, concretizată nele revanșei forțelor trecutului comunist: în toiul în Documentul fi nal Despre suveranitate şi despre campaniei pentru alegerile prezidențiale din octom- dreptul nostru la viitor, a stat la temelia acţiunilor brie-decembrie 1991, Mircea Snegur resuscitează celor care la 31 August 1989 au legiferat ofi cializa- elementele antiromânești din societate, iar la 21 de- rea limbii române şi revenirea la alfabetul latin. cembrie 1991 el semnează hazardat, la Alma-Atâ, *** actele de constituire a așa-zisei Comunități a Sta- A trecut de atunci un sfert de veac – o perioadă telor Indepndente, motivând gestul cu necesitatea s-ar părea scurtă, dar plină de evenimente dramatice: soluționării problemei separatismului transnistrean. probleme de ordin economic, social şi spiritual, po- Cu toate acestea, la 2 martie 1992, când Republica litic şi geopolitic, agresiune militară fățișă din partea Moldova e acceptată ca membru în ONU, separatiș- Rusiei, embargouri comerciale, cărora nu totdeauna tii de la Tiraspol și Armata a 14-a a Federației Ruse liderii mișcării au ştiut, din păcate, să le facă faţă. dezlănțuie războiul de agresiune. La 21 iulie 1992 Dacă ar fi fost altfel, destinul nostru era demult în- președintele M. Snegur semnează la Moscova cu scris pe coordonatele europene şi euroatlantice. liderul separatist I. Smirnov și președintele Rusiei Pe de o parte, e evidentă relativa revenire la nor- B. Elțin un act de încetare a ostilităților, echivalent malitate în sfera spirituală; au fost recuperate mul- cu o capitulare și o permanentizare a regimului se- te valori ale culturii şi istoriei românești, a crescut paratist creat de Moscova în stânga Nistrului. La 24 nivelul de cunoaştere a limbii române, s-au imple- decembrie 1992 e reactivată Mitropolia Basarabiei mentat treptat unele norme democratice de drept. Pe în cadrul Patriarhiei Române și, în aceeași zi, M. de altă parte, degringolada economică provocată de Snegur, în discursul său ținut în Parlamentul de la dezmembrarea celui mai mare imperiu din istorie, Chișinău, lansează acuzații grave la adresa Români- ezitarea şi întârzierea în realizarea unor reforme de ei și a Bisericii Ortodoxe Române. Democrații din structură în economie şi în sfera socială, ambigui- Parlamentul de la Chișinău reușesc să stăvilească, tatea în politica internă şi în cea externă, au dus la până în 1994, ratifi carea actelor de constituire a CSI aprofundarea sărăciei şi la dezorientarea unei bune semnate de M. Snegur în decembrie 1991. părţi a societăţii. Ca rezultat, nivelul scăzut de trai, Acțiunile antidemocratice din 1991-1992 pre- emigrarea masivă a cetăţenilor, mai ales a intelectu- gătesc terenul pentru revenirea la putere a forțelor alităţii – garantul conştiinţei civice şi naţionale. revanșarde ale trecutului totalitar în martie 1994. Acest sfert de veac a cunoscut perioade de fl ux Alegerile parlamentare sunt precedate de con- şi refl ux democratic, o obositoare alternare a unor gresul de tristă faimă Casa noastră – Republica perioade de promovare a valorilor naţionale şi eu- Moldova, organizat de cei trei lideri ai coaliției ropene (1990-1993), (1998-2001), (2010-2014), cu agro-socialiste de atunci – M. Snegur, P. Lucinschi altele de revanşă a forţelor vechiului regim totalitar și A. Sangheli, acțiune nesăbuită, antinațională și puse pe revizuirea şi anihilarea cuceririlor democra- antidemocratică, ce amintea de campania isterică tice, incluzându-le şi pe cele privind statutul limbii antiromânească din 1968. Pe post de oratori, ală- române (1994-1997), (2001-2004). turi de liderii coaliției, se produc ideologii de ser- Perioada 1990-1993 este marcată de evenimen- viciu din perioada comunistă, adversarii legiferării tele care au dus la ieșirea din captivitatea sovieti- limbii române și ai revenirii la alfabetul latin. că: în aprilie 1990 noul parlament de la Chișinău Devenind majoritari în Parlamentul de la Chiși- abolește dictatura partidului comunist, cenzura, nău, aceștia resping proiectul de Constituție elaborat adoptă noile programe de învățământ, legiferează în anii 1991-1993, unde Declarația de Independen- tricolorul, schimbă denumirea RSS Moldovenești ță era preambul constituțional, și adoptă în grabă o

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 15 Akademos

Constituție cu prevederi contradictorii cât privește mânilor basarabeni, în special. Ideologi ai regimu- separația puterilor în stat, delimitarea prerogativelor lui Voronin devin, alături de mai vechiul plastograf autorităților centrale și ale celor locale, precum și V. Stati, nou încropiții doctori în istorie V. Stepa- formulări ce nu corespund adevărului științifi c – se niuc și M. Tcaciuk. Aceștia repun în circulație noi introduc noțiunile staliniste popor moldovenesc și teorii migraționiste, aberante și jignitoare, privind limbă moldovenească, se legiferează unele encla- proveniența poporului moldovenesc în Evul Mediu ve separatiste. Guvernul format de această coaliție din popoarele nomade care au trecut prin spațiul adoptă decizii privind înlocuirea istoriei românilor dintre Prut și Nistru, afi rmând că „limba (acestuia cu un curs integrat de istorie, făcut după calapod – n.n.) – un dialect latin răsăritean – a fost impusă sovietic, și preconizează revizuirea statutului limbii de circumstanțele politice ca mijloc de comunicare române. după retragerea mongolilor”. În primăvara anului 1995, în piața centrală a Guvernarea comunistă nu putea avea un alt Chișinăului, încep acțiunile de protest ale studen- sfârșit decât cel din aprilie 2009 – să cadă în urma ților, elevilor și profesorilor, susținute și de forțele revoltei tinerilor, care n-au mai putut suporta umi- de opoziție. Acestora li se alătură intelectualitatea, lințele și batjocura. părinții elevilor. Academia de Științe a Moldovei În anul 2010 noua coaliție democratică a relu- se pronunță pentru limba română. Coaliția neoco- at programul de integrare europeană, întrerupt în munistă se vede nevoită să cedeze. La scurt timp 1999, și a reușit, în noile condiții, să avanseze în izbucnesc confl ictele din interiorul coaliției între promovarea reformelor democratice, fapt soldat cu M. Snegur și adepții săi, pe de o parte, și P. Lucin- semnarea în 2014 a Acordului de Asociere a Re- schi și A. Sangheli, pe de alta, ceea ce le permite publicii Moldova la UE. Dacă evoluția Republicii forțelor democratice să apere cu mai mult succes Moldova în ultimul sfert de veac nu ar fi fost mar- cuceririle democratice. În alegerile prezidențiale cată de aceste fl uxuri și refl uxuri ale democrației și din 1996 confruntarea atinge cotele cele mai înalte. reformelor, de lupte sterile și inutile, de mișcări se- În urma alegerilor generale din aprilie 1998 se paratiste stimulate de forțele proimperiale din est, constituie o coaliție democratică de guvernământ – puteam astăzi vorbi cu certitudine de realizarea de- Alianța pentru Democrație și Reforme. Se adoptă zideratelor noastre naționale fundamentale. primele programe de guvernare având drept scop in- Ca o comparaţie: în perioada interbelică, de doar tegrarea în Uniunea Europeană, la 1 iulie 1998 intră 22 de ani, Basarabia reuşea o deplină revenire la nor- în vigoare Acordul de Parteneriat și Cooperare între malitatea unei vieţi economice, culturale şi naţionale, Republica Moldova și UE, peste 250 de acte legis- graţie stabilităţii interne, menţinerii unui regim de- lative ale Republica Moldova sunt supuse exerci- mocratic, cu toate fl uctuaţiile cunoscute ale vremii. țiului de compatibilizare cu normele UE. În primă- Cauzele instabilităţii şi nesiguranţei care mai vara anului 1999 președintele P. Lucinschi începe stăruie încă în societatea din Republica Moldova o luptă acerbă contra coaliției democratice de gu- rezidă în absenţa, pe parcursul acestui sfert de veac, vernare, avându-i ca aliați pe comuniștii conduși de a unui ataşament sigur al majorităţii populaţiei la o Voronin și pe așa-zișii creștin-democrați conduși de orientare strategică de durată, oscilaţiile clasei poli- Iu. Roșca. În toamna anului 1999 ei destituie guver- tice între poli diametral opuşi. nul democratic, compromițând șansele Republica Sunt convins însă, că semnarea la 27 iunie a.c. a Moldova de a avansa pe calea integrării europene. Acordului de Asociere la UE poate fi acel punct de Confruntarea se extinde pe mai bine de un an și ju- sprijin pentru consolidarea orientării strategice de mătate. Alegerile parlamentare anticipate devin ine- bază a societăţii din Republica Moldova, vectorul vitabile. În degringolada creată, în primăvara anului coagulant şi numitorul comun al acţiunilor majo- 2001 învinge în alegeri partidul comuniștilor. rităţii cetăţenilor acestui stat şi al forţelor politice Vor urma opt ani de regres democratic și bloca- democratice. Cu atât mai mult că implementarea re a procesului de apropiere de UE. Regimul lui Vo- Aquis-ului comunitar, racordarea la sistemul de ronin repetă tentativele agrarienilor de a elimina din reglementări ale UE poate demara mult mai rapid, programele școlare istoria românilor, de a revizui acestea fi ind puse la dispoziţie gata traduse în limba statutul limbii române, ceea ce duce la izbucnirea română. Menționăm și faptul că România e în mod revoltelor, folosite de aliatul ascuns al lui Voronin, fi resc avocatul de încredere al Republicii Moldova Iu. Roșca, drept paravan pentru a ataca forțele de la UE, iar ţările membre ale UE tratează Republica opoziție față de regimul comunist. Regimul reani- Moldova cu simpatie şi respect. mează toate aberantele teorii din perioada sovietică Integrarea pe multiple planuri a Republicii Mol- privind identitatea românilor, în general, și cea a ro- dova în UE e o necesitate vitală pentru societatea

16 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice moldovenească, și, totodată, singura cale de evolu- că doar în Republica Moldova autoturismele nu sunt ție spre normalitatea unei vieți economice și sociale „de vânzare” ci se vând pe ele însele, magazinele demne, la standardele modernității europene. Și în poartă pe frontispiciu anunţuri de felul „Ne-am des- domeniul cultural şi spiritual efectele nu pot fi decât chis”, iar băncile comerciale vociferează cu glasul benefi ce, normele UE de protejare a patrimoniului unor actori ambulanţi: „Puterea stă în noi!”). Se im- material şi imaterial fi ind exacte şi stricte. Dar mai pun, totodată, şi reglementări privind utilizarea lim- întâi e necesar să fi e reevaluat şi refăcut întregul bii ofi ciale în toate sferele vieţii publice. Republica spectru de valori naționale (repunerea în circulaţie Moldova e singura ţară din spaţiul ex-sovietic unde a operelor scriitorilor români din Basarabia interbe- reprezentanţii aleşi în organul reprezentativ suprem – lică poate fi un exemplu), cunoaşterea adecvată a Parlamentul – nu cunosc limba ofi cială a statului şi, trecutului și trecerea la un climat de stabilitate în chiar şi după un sfert de veac de la stabilirea prin lege sfera identităţii naţionale. Poate că e timpul ca, după a limbii ofi ciale, au nevoie de traducere simultană. un sfert de veac de discuţii inutile, clasa politică din Limba maternă e caracteristica fundamentală a Basarabia să lase în pace electorală problemele lim- fi inţei, a fi ecăruia în parte, dar şi a colectivităţii, a bii române, ale lingvisticii, literaturii şi istoriei, să le entităţii, ea e chiar o entitate de putere făcătoare de lase cu încredere în seama savanţilor lingvişti, a is- fi inţă. Pierderea ei echivalează cu pierderea sinelui, toricilor, a forurilor ştiinţifi ce şi culturale (a Acade- cu neantizarea propriului eu şi a entităţii, etnosului, miei Române și a Academia de Ştiinţe a Moldovei, naţiunii din care facem parte. Să avem grijă de lim- a universităţilor, uniunilor profesionale de creaţie). ba română şi să o protejăm. De azi înainte şi tot- Ceea ce trebuie reglementat, prin voinţă politică deauna! Aşa să ne ajute Dumnezeu! şi act legislativ, sunt măsurile de protecţie a limbii ofi ciale a statului, protecţie de poluare şi denaturare Prelegere publică ținută cu prilejul (de când a dispărut din cadrul Guvernului Departa- Sărbătorii Naționale Limba Noastră. mentul limbilor, străzile Chişinăului şi ale altor ora- Academia de Științe a Moldovei, şe, spaţiul public e invadat de texte agramate, astfel 31 august 2014

Scoarţă (fragment), începutul sec. al XIX-lea, motivul Pomul vieții. Nr. 414

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 17 Akademos

LIMBA MOLDOVENEASCĂ S-au împlinit 25 de ani din ziua când Sovietul Sup rem al RSS Moldovenești, la cererea sutelor de SAU LIMBA ROMÂNĂ: mii de participanți la mișcarea pentru salvarea limbii ARGUMENTE materne a populației autohtone de la dispariția imi- nentă din viața social-economică și politico-juridică ISTORICO-JURIDICE a republicii, prin legea Cu privire la statutul limbii de stat a RSS Moldovenești din 31 august 1989, în scopul Dr. hab. Valeriu CUȘNIR lichidării deformărilor survenite în construcția ling- Dr. Dumitru C. GRAMA vistică din republică a conferit limbii moldovenești statutul de limbă de stat [1]. Această normă juridică Institutul de Cercetări Juridice a fost introdusă în calitate de amendament în Consti- și Politice al AȘM tuția RSS Moldovenești din 1978, atunci în vigoare, prin art. 701. Grație acestei noi prevederi constituțio- MOLDOVAN OR ROMANIAN LANGUAGE: nale, băștinașii au obținut nu doar declarativ-formal, HISTORICO-JURIDICAL ARGUMENTS ca pe timpul puterii sovietice, (constituțiile URSS din Summary. Currently, there is no country with its 1936 și 1977, constituțiile RSS Moldovenești din anii entire population to be homogenous by the criteria of race, color, ethnicity, language, culture, religion. The 1941 și 1978), ci chiar dreptul real de a utiliza limba rights on the people who belong to some minorities be- maternă în viața politică, socială, economică, juridică gin, of course, with equality of rights and nondiscrim- și culturală a republicii noastre [2]. ination continuing with the right to ethnic, linguistic, Deși denumirea corectă a limbii materne a băști- cultural and religious identity; these people enjoy all nașilor, în aspect științifi c, era cea de limbă română, rights and fundamental human freedoms, just like any totuși în 1989, în virtutea gradului avansat de defor- other person. The present study highlights certain as- mare a conștiinței naționale a locuitorilor, cauzat de pects of the controversies that have been ongoing for politica de deznaționalizare promovată timp de circa years in regards to the name of the mother tongue of două secole de către autocrația țaristă și de regimul the native population of the Republic of Moldova but also about the followed linguistic policies. Taking into totalitar sovietic, s-a acceptat în calitate de compro- account the actuality of the issue we come with some mis provizoriu denumirea de limbă moldovenească, historical and juridical arguments that, in our opinion, care realmente era doar denumirea graiului vorbit în would allow the citizens to fully understand the sci- republică, dar nu și denumirea limbii literare. entifi c truth concerning the correct name of the state În pofi da greutăților menționate, în cadrul dis- language of the Republic of Moldova. putelor controversate dintre deputații Sovietului Keywords: Romanian language, Moldovan lan- Suprem s-a reușit indirect refl ectarea realității is- guage, Moldovan speech, state language, linguistic torico-științifi ce. Legea Cu privire la funcționarea identity. limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, Rezumat: Actualmente, în lume, practic nu exis- adoptată la 1 septembrie 1989, în Preambulul său tă vreo ţară în care toată populaţia să fi e omogenă a constatat existența reală a identității lingvistice după criteriul rasei, culorii, etniei, limbii, culturii, moldo-române [3]. religiei. Drepturile persoanelor care aparţin unor minorităţi încep, desigur, cu egalitatea în drepturi După adoptarea Declarației cu privire la suve- şi nediscriminarea şi continuă cu dreptul la identi- ranitatea RSS Moldovenești din 23 iunie 1990, a tate etnică, lingvistică, culturală şi religioasă; aceste Declara ției de Independență a Republicii Moldova persoane se bucură de toate drepturile şi libertăţile din 27 august 1991, odată cu aprofundarea procesu- fundamentale ale omului, ca şi oricare altele. Studiul lui de democratizare a societății, marea majoritate a prezent refl ectă unele aspecte ale disputelor contro- intelectualității naționale și o parte considerabilă a versate care s-au derulat pe parcursul anilor vis-à-vis de denumirea glotonimului limbii materne a popula- populației autohtone s-a dezis de dogma existenței ției autohtone din Moldova, dar și privind politicile a două limbi est-romanice. Doar un grup restrâns de lingvistice urmate. Cum ele nu contenesc şi având intelectuali autohtoni, susținuți pe toate căile: mo- în vedere actualitatea problemei examinate, venim ral, politic și fi nanciar de către forțele proimperia- cu unele argumente istorico-juridice care, în opinia le interne și externe, inclusiv de elitele politice ale noastră, ar permite cetățenilor să conștientizeze ade- partidelor de stânga și de cele ale grupurilor etnice vărul științifi c privind denumirea corectă a limbii de ale alolingvilor, continuă să propage ideea eronată stat a Republicii Moldova. Cuvinte-cheie: limba română, limba moldove- că graiul moldovenesc vorbit de oamenii simpli de la nească, grai moldovenesc, limba de stat, identitate orașe și sate din republică ar fi o limbă distinctă, iar lingvistică. nu o (ramifi cație) parte componentă a limbii române. Dispute publice controversate privind denumi-

18 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice rea limbii de stat au avut loc în anii 1992-1994 în ră), s-a decis din considerente politice ca denumi- timpul elaborării și discutării proiectului noii Con- rea limbii de stat să fi e stipulată în articolele 13 și stituții a Republicii Moldova. Grupurile de deputați 118 ale Constituției Republicii Moldova din 1994 Conciliere (Soglasie) și Viața Satului au insistat ca prin glotonimul limba moldovenească. limba de stat să poarte denumirea de limbă moldo- Sintagma limba moldovenească, potrivit opi- venească, invocându-se faptul că locuitorii Țării niei savantului fi lolog Raimond Piotrowski de Moldovei s-au numit moldoveni, iar părinții și bu- la Universitatea Pedagogică „A. I. Herțen” din neii ar fi vorbit limba, denumirea căreia ar fi deri- Sankt Petersburg, a fost utilizată în permanență atât vat, în opinia lor, de la denumirea statului în care în calitate de „instrument al politicii imperiale țaris- locuiau. Grupul de deputați ai Frontului Popular te, cât și al politicii imperiale staliniste-bolșevice”. Creștin-Democrat a militat ca denumirea limbii de În ședința Conferinței științifi ce Limba română este stat să fi e limba română, argumentând că doar astfel numele corect al limbii noastre din iulie 1995, sa- va fi respectat principiul istorico-științifi c al situați- vantul rus a constatat fără echivoc: „Menirea acestui ei lingvistice din republică [4]. instrument era de a izola Basarabia, iar mai târziu – Chestiunea denumirii limbii de stat a fost una Republica Moldova de arealul românesc” [5]. dintre cele mai controverse probleme în timpul Și după adoptarea Constituției din 29 iulie 1994, examinării și adoptării Constituției Republicii unde în articolele 13 și 118 era stipulat glotonimul Moldova în cadrul ședințelor Parlamentului din limba moldovenească, disputele acerbe dintre opo- vara anului 1994. Fracțiunea blocului Partidului nenți nu au luat sfârșit. Ele continuă cu aceeași in- Socialist și a Mișcării Unitatea-Edinstvo, împre- tensitate și în prezent. Având în vedere actualitatea ună cu cea a Partidului Democrat Agrar, în baza problemei examinate, venim cu unele argumente argumentelor menționate în alineatul precedent, istorico-juridice, care, în opinia noastră, ar permi- au militat pentru glotonimul limba moldoveneas- te cetățenilor onești să conștientizeze adevărul ști- că. Fracțiunea Alianței Frontului Popular Creștin- ințifi c privind denumirea corectă a limbii de stat a Democrat, împreună cu cea a Blocului Țăranilor și Republicii Moldova. Intelectualilor, au pledat pentru glotonimul limba Cercetările ştiinţifi ce atestă că limba vorbită de română. În consecință, prin voturile a 28 de de- populația majoritară a republicii este limba româ- putați ai fracțiunii blocului Partidului Socialist și nă. Amintim, că deja în primul Cod de legi al Țării ai Mișcării Unitatea-Edinstvo (mulți dintre care, Moldovei, promulgat de domnitorul Vasile Lupu în fi ind alolingvi, nu posedau nici graiul moldove- 1646 și editat la Iași, chiar pe copertă era menționat nesc, nemaivorbind de limba literară), și a 56 de că acest monument de drept al Principatului a fost voturi ale deputaților fracțiunii Partidului Agrar elaborat în limba românească cu titlul: Carte româ- Democrat (majoritatea cărora nu dispunea de cu- nească de învățătură de la Pravilele împărătești și de noștințele necesare pentru a face o distincție clară la alte giudeațe cu dzisa și cu toată cheltuiala lui Va- între noțiunile științifi ce grai, dialect, limbă litera- silie Voievodul și Domnul Țării Moldovei di în multe

Foto 1. Carte românească de învățătură, foaia de titlu Foto 2. Carte românească de învățătură, a ediției din 1646 în grafi e chirilică ediția anului 1961 în grafi e latină nr. 3 (34), septembrie 2014 - 19 Akademos scripturi tălmăcite di în limba ilenească pre limba tură din 1646 pentru cultura juridică a populației românească, editată la Iași în 1646 [6; foto 1,2]. din arealul Carpato-Danubiano-Nistrean, pravilistul Cartea românească de învățătură din 1646 prin scria: „Aceastea înțelepciuni și aceastea învățături unele fragmente incluse în Prefață a limpezit în ne-au dat și ne-au lăsat noo tuturor rodului româ- mare măsură conceptul că locuitorii Moldovei erau nesc ca să ne fi e noo de pururea izvor de viiația în români în aspect etnic și că vorbeau limba română. veaci nescădzut și nesfârșit” [11]. Ne referim la acele pasaje, în care logofătul Eus- Nu este vorba de o inovație a logofătului Eus- tratie preciza că a tălmăcit pravilele „den scrisoare tratie. Ea dezvolta și aprofunda conceptul de con- grecească pre limba românească ca să poată înțelege știință multiseculară a identității etnice a popu- toți” [7]. Prin aceste rânduri cărturarul jurist, refl ec- lației Principatelor Române. Conform atestărilor tând realitatea obiectivă, constata că în anii ’40 ai din Letopisețul Țării Moldovei al cronicarului secolului al XVII-lea locuitorii Principatului Mol- Grigore Ureche (cca 1590-1647), călugărul grec dova vorbeau în limba românească. Maximian l-a convins în 1506 pe domnul Moldovei Autoritățile publice și cele ecleziastice ale Sta- Bogdan-Vodă (1504-1517) să încheie pace cu dom- tului Moldova de asemenea considerau limba ro- nul Valahiei Radul-Vodă (1495-1508), spunându-i mână drept limbă a populației Principatului. Acest că „sintu creștini și o seminție” [12]. lucru e demonstrat de faptul că pe foaia de titlu a Prin termenii rodul românesc, seminția, semin- Cărții românești de învățătură este menționat că ția românească cărturarii din Evul Mediu subînțe- traducerea s-a făcut di în limba ilenească pre limba legeau poporul român. Anume poporul român era românească. Constatarea dată reprezintă nu numai amintit la 1643 de către domnitorul Moldovei Vasile poziția grupului de cărturari ce au alcătuit Codul de Lupu în predislovia la Cazania lui Varlaam, când legi din 1646, dar și viziunea ofi cială în problemă a scria: „Dar și milă și pace și spăsenie a toată semin- domnitorului Principatului, adică a puterii supreme ția românească pretutinderea ce se afl ă” [13]. de stat în Țara Moldovei. Doar Cartea românească Un rol important în cristalizarea conștiinței po- de învățătură a fost elaborată și publicată sub con- pulației autohtone din arealul Carpato-Danubiano- trolul direct al domnitorului Vasile Lupu, cu supor- Nistrean, a sentimentului de apartenență etnică la po- tul material și fi nanciar al acestuia. porul român l-a avut întrebuințarea în lucrările unor Monarhul avea o poziție consecventă privitor cărturari a termenului neam și a sintagmei neam ro- la faptul că locuitorii țării erau români în aspectul mânesc. Cel mai înalt demnitar al puterii ecleziastice apartenenței lor etnice și că ei vorbeau limba româ- din Statul Moldova, mitropolitul Varlaam, îi conside- nă. Cu trei ani mai înainte, în Cuvânt cătră toată ra pe locuitorii autohtoni ai Transilvaniei de un neam seminția romenească, prefață la opera mitropolitu- cu băștinașii Țării Moldova. În lucrarea Răspunsul lui Varlaam (Carte românească de învățătură du- împotriva catehismului calvinesc el scria transilvăne- menicile preste an și la praznice împărătești și la nilor că sunt „cu noi de un neam român” [14]. Într-un svinți mari) din 1643, domnitorul Statului Moldova alt fragment al operei menționate, Varlaam conchi- Vasile Lupu scria că dăruia „limbii românești carte dea că și locuitorii Moldovei și cei ai Valahiei erau pre limba românească” [8]. de asemenea români. Referindu-se la răspândirea Poziția ofi cială a puterii supreme ecleziastice a Catehismului calvinesc, mitropolitul scria: „Această Moldovei referitor la glotonimul limbii vorbite în cărțulie a ajuns și la noi, la românii din Țara Moldo- Principat și-a găsit refl ectarea în Cazania editată la vei și din Țara Românească” [15]. Iași în 1643. Chiar pe foaia de titlu a operei lui Var- Dar la determinarea corectă a glotonimului și laam (?-1657), menționată în alineatul precedent, a etnonimului locuitorilor din Țara Moldovei au era indicat nemijlocit că s-a tălmăcit „din limba întâmpinat difi cultăți nu doar oamenii simpli, ci și slovenească pre limba romenească” [9]. În Cuvânt unele personalități ale culturii naționale. cătră cetitoriu mitropolitul Țării Moldovei scria Astfel, Grigore Ureche (c. 1590-1647), mare despre „limba noastră românească” [10], consta- vornic al Principatului, un compartiment din Le- tând, în acest mod, că anume această limbă era vor- topisețul Țării Moldovei l-a intitulat Pentru limba bită de populația Statului Moldova. noastră moldovenească, iar în text n-a utilizat sin- Anume Cartea românească de învățătură a lui tagma limba moldovenească, ci pe cea de graiul Vasile Lupu a contribuit și la cristalizarea conști- nostru [16]. Prin urmare, cronicarul nu făcea dis- inței etnice a populației Principatului. În prefața tincție între noțiunile limbă și grai, considerându-le acestei legiuiri logofătul Eustratie îi numea în mod probabil ca identice. direct pe locuitorii Statului Moldova români. Astfel, Eminentul savant Dimitrie Cantemir (1673- apreciind însemnătatea Cărții românești de învăță- 1723), membru al Academiei din Berlin din 1714,

20 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice privitor la glotonimul utilizat de locuitorii Țării Mol- dreaptă și adevărată roadă de slavă și cinstea și viteji- dovei și la etnonimul lor a avut inițial unele opinii, iia româniască” [18]. pe care ulterior le-a modifi cat vizibil. În tratatul său Autorul Hronicului și-a expus opinia conclu- enciclopedic Descrierea Moldovei, capitolul IV din dent vis-à-vis de glotonimul limbii locuitorilor partea a III-a este intitulat Despre limba moldoveni- Moldovei. Chiar și pe foaia de titlu a tratatului este lor. Autorul, în opinia noastră, menționa că moldo- stabilit expres că lucrarea a fost elaborată pre lim- venii, ca locuitori ai Principatului, aveau o limbă pro- ba Românească. Și în Precuvântarea tratatului său prie. Dar fi ind savant de talie europeană și cunoscând D. Cantemir menționa, că după fi nalizarea Hronicu- realitatea lingvistică din celelalte două țări românești, lui în limba latinească a considerat necesar ca „de D. Cantemir a specifi cat că „locuitorii Valahiei și ai iznoavă din limba latinească iarăși pre cea a noastră Transilvaniei aveau aceeași limbă cu Moldovenii” românească” să o prefacă (scrie) [19]. [17]. Prin urmare, marele savant a făcut o preciza- Cercetările efectuate denotă că sub presiunea re judicioasă, constatând că autohtonii din Moldova, țarismului rus graiul moldovenesc a fost inoculat în Valahia și Transilvania vorbeau una și aceeași lim- conștiința populației de la est de Prut în calitate de bă. El era la curent cu existența graiurilor în limba limbă moldovenească. Cu această denumire inadec- moldovenilor și, într-o anumită măsură, a reușit să vată în aspect științifi c, limba maternă a populației caracterizeze specifi cul celor mai importante graiuri, autohtone de la est de Prut a fost utilizată în docu- inclusiv a celui vorbit de locuitorii Valahiei. mentele Imperiului Rus din 1773 și până în 1917. Investigând tratatul Descrierea Moldovei, am Subsegmentul etnic românesc de la est de Prut a reușit să scoatem în evidență că D. Cantemir n-a fost lipsit după 1812 de instituțiile naționale de stat, concretizat care era etnonimul și glotonimul utilizat de care a benefi ciat în cadrul Principatului Moldo- de locuitorii Moldovei. Practic în lucrare nu este evi- va, limitându-se sfera de utilizare a limbii materne dențiat faptul că locuitorii după apartenență etnică și a izvoarelor dreptului național în activitatea insti- erau români și vorbeau limba română. Nici termenul tuțiilor de stat, administrative și judecătorești în Ba- român și nici sintagma limba română n-au fost utili- sarabia, iar mai târziu a fost lipsit aproape comple- zate în Descrierea Moldovei. Prin urmare, folosirea tamente de aceste drepturi. Ca urmare, subsegmen- termenului moldovean/moldoveni creează impresia tul etniei românești de la est de Prut, la fel ca și cele că D. Cantemir ar fi avut în vedere că acesta era et- circa 200 de popoare neruse, a fost impus să trăiască nonimul caracteristic pentru locuitorii Principatului. până în 1917 în cadrul unui imperiu cu regim de gu- Dar termenii moldovean/moldoveni în aspect vernare a monarhiei autocrate, în care etniile neruse politico-juridic însemnau și apartenența statală a erau lipsite completamente de drepturile și libertă- locuitorilor Țării Moldovei. Din textul lucrării Des- țile necesare dezvoltării fi rești a popoarelor lumii, crierea Moldovei nu putem stabili cu precizie care supuse unui proces intens de deznaționalizare și de a fost semnifi cația termenilor moldovean/moldoveni rusifi care. Nu întâmplător academicianul sovietic în concepția științifi că a cugetătorului D. Cantemir. M. N. Pokrovski și alți autori au caracterizat Impe- Mai târziu, în procesul elaborării Hronicului ve- riul Rus ca închisoare a popoarelor [20]. chimei a romano-moldo-vlahilor D. Cantemir supli- Pentru a urgenta procesul de deznaționalizare mentar a studiat 150 de lucrări ale cronicarilor și is- și de rusifi care a membrilor subsegmentului etnic toricilor precedenți din diverse state europene. Infor- românesc din teritoriile de la est de Prut, autocrația mațiile noi acumulate i-au permis să clarifi ce diferite țaristă în actele normative și în alte documente ofi - aspecte ale evoluției istorice a populației autohtone ciale a falsifi cat etnonimul și glotonimul acestora, din arealul Carpato-Danubiano-Nistrean, inclusiv as- sperând astfel să deformeze mai ușor conștiința lor pectele referitoare la etnonimul și glotonimul băști- națională și să-i facă să uite cine sunt de fapt. Glo- nașilor. Ca rezultat, în capitolul XII din cartea a II-a tonimul limba română, vis-à-vis de limba maternă a a Prolegomenei Hronicului cugetătorul a refl ectat autohtonilor din Basarabia și din Transnistria, și et- atât originea istorică a populației din Moldova, Va- nonimul român ce reprezenta apartenența națională lahia și Transilvania, cât a și concretizat cine erau la (etnică) a locuitorilor băștinași din regiunile mențio- începutul secolului al XVIII-lea băștinașii în aspect nate, n-au fost întrebuințate în perioada 1792/1812- etnic: „De aicea dară și dintr-aceștea romani s-au în- 1917 nici într-un document ofi cial și nici în vreun ceput neamul nostru a românilor. Și Traian, marele act legislativ, promulgat de guvernul Imperiului Rus împărat, iaste săditoriul și răsăditoriul nostru; roma- sau de administrația colonială din regiune. Prin ase- nii sint buciumii viii Dachiii noastre și noi vlăstarile menea procedee fariseice, românilor moldoveni din lor, de atunce pănă acmu, pentr-atâtea clătiri și mutări teritoriile de la est de Prut li se inocula treptat ideea de vremi, nestârpiți și nedezrădăcinați înverdzind și că ei ar fi vorbit o altă limbă decât cea utilizată de

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 21 Akademos consângenii lor de la vest de Prut și că s-ar fi deose- prin §19 din Regulamentul anului 1812 cu sintagma bit de dânșii și în aspect etnic. limba moldovenească, care realmente reprezenta Regulamentul privind instituirea administra- denumirea graiului moldovenesc vorbit în spațiul ției provizorii în Basarabia din 1812 în §10 stabi- Carpato-Nistrean, adică prin denumirea unui grai lea că în calitate de ispravnici puteau fi aleși doar (unei ramifi cații) a limbii române literare [21]. moldovenii. Prin urmare, termenul român, care Denumirile etnonimului și ale glotonimului lo- potrivit investigațiilor științifi ce ale cărturarilor cuitorilor autohtoni din Basarabia de asemenea au autohtoni: Coresi, Eustratie logofătul, domnitoru- fost denaturate și în alte acte normative și în docu- lui Vasile Lupu, mitropoliților Varlaam și Dosoftei, mente ofi ciale ale autocrației țariste, care au regle- cronicarului Miron Costin, savantului enciclopedist mentat statutul juridic al regiunii: Dimitrie Cantemir etc., era etnonimul real și corect 1. Instrucțiunile date de P. V. Ciceagov lui Scar- al băștinașilor, dar nu era pe placul rușilor, a fost lat Sturdza; substituit cu termenul moldovean/moldoveni, care 2. Cu privire la instituirea în 1813 a două depar- reprezenta în aspect politico-juridic apartenența sta- tamente și a Adunării generale; tală a locuitorilor Principatului Moldova. Din mo- 3. Așăzământul obrazovaniei oblastei Bassara- mentul anexării interfl uviului Pruto-Nistrean mem- biei din 1818; brii subsegmentului etnic românesc din Basarabia 4. Așezământul pentru ocârmuirea oblastei încetaseră a mai fi supuși ai domnitorului Moldovei Bessarabiei din 1828 [22]. și, prin urmare, în ceea ce privește apartenența sta- Un exemplu elocvent de impunere forțată de tală – ei nu mai erau moldoveni. După 1812 mem- către autocrația țaristă în calitate de glotonim a sin- brii subsegmentului etnic românesc din Basarabia tagmei limba moldovenească nu doar locuitorilor din punct de vedere al apartenenței politico-juridi- Basarabiei, dar și populației Principatului Moldo- ce după depunerea jurământului față de împăratul va, a avut loc în 1833. Rezidentul împăratului Niko- rus Alexandr I, deveniseră supuși ai acestuia și în lai I în Principatele Române în perioada ocupațiunii aspectul apartenenței statale deveniseră ruși. Doar militare de către Imperiul Rus a Valahiei și a Mol- atunci când vreun boier din Basarabia călătorea în dovei din anii 1829-1834, generalul P. D. Kiselev, în afara hotarelor Imperiului Rus, în pașaportul primit legătură cu traducerea Codului Calimach din greacă de la guvernatorul civil al regiunii era indicat că el în română, a ordonat ca pe foaia de titlu a legiuirii era supus al monarhului rus. Însă din punct de ve- traduse să fi e imprimat următorul text: Code Civil dere al apartenenței etnice majoritatea băștinașilor a de Moldavie. Publié pour la première fois en langue continuat să se considere români. Moldave sous la Présidence de S. E. Monsieur de Glotonimul limba română, confi rmat ofi cial în Kisseleff, Président plénipotentiaire des Divans de aspect juridic în Principatul Moldova încă în secolul Moldavie et de Valaquie, Lientenant Général, Aide al XVII-lea prin Pravila lui Vasile Lupu din 1646 și de camp Général de S.M. L’Empereur de toutes les utilizat frecvent de cărturarii țării, a fost substituit Russies, Chevalier grand croix de plusieurs ordres. Iassy, Imprimerie de l’Abeille, 1833 [23; foto 3]. Demnitarii de stat și oamenii de cultură din Moldova n-au acceptat includerea sintagmei limba moldovenească în titlul colecției de legi, deoarece n-au dorit să înșele populația Principatului în ceea ce privește adevăratul glotonim al limbii naționale a locuitorilor țării – cel de limbă română. Ordinul generalului rus n-a fost îndeplinit. Doar pe un sin- gur exemplar, pregătit special pentru a fi prezentat contelui Kiselev, în scopul de a-i măguli orgoliul și de a induce în eroare administrația de ocupațiune țaristă, se conținea o pagină cu titlul propus de ge- neralul rus [24]. Administrația colonială țaristă din Basarabia de- naturase nu doar glotonimul și etnonimul băștinași- lor, dar și pe cel al membrilor unor grupuri naționale (etnice), constituite în baza migranților și urmașilor Foto 3. Codul Civil al Moldovei, foaie de titlu acestora. De exemplu, în tabelele recensământului a exemplarului înmânat generalului P. D. Kiselev populației din Imperiul Rus din 1897, efectuat de

22 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice către demnitarii autocrației țariste, băștinașii din Datoriile presbiterilor de popor (Chișinău, 1823), Basarabia erau menționați incorect ca vorbitori ai Tedeum în ziua Crăciunului (Chișinău, 1826) [27]. limbii moldovenești, rușii – ca vorbitori ai limbii Ștefan Marțela (1783-1850), autor de lucrări me- velikoruse, ucrainenii – ca vorbitori ai limbii malo- todice și didactice pentru școlile lancasteriene din rosiene, găgăuzii – ca vorbitori ai limbii turce. Basarabia, în 1827 a editat în tipografi a Departamen- Această metodă fariseică era utilizată cu suc- tului învățământului public din Sankt Petersburg ma- ces de către cercurile imperiale ale țarismului rus în nualul Gramatică rusască și românească. În Prefața activitatea lor multiseculară de mancurtizare a po- manualului se specifi ca că în Basarabia, la fel ca și poarelor neruse. Să ne amintim că în actele juridice în teritoriile de la vest de Prut, locuiau români care ale Rusiei țariste au fost falsifi cate timp de secole vorbeau limba română [28]. Cărturarul, prin urma- atât etnonimele reale ale multor popoare neruse, cât re, a utilizat glotonimul limba română și etnonimul și glotonimele limbilor pe care le vorbeau membrii român, care refl ectau realitatea obiectivă din regiu- acestor etnii. Ucrainenilor li se spunea malorosieni, ne, ignorându-le pe cele false, inoculate populației de udmurților – votiaci, tuvinilor – ureanhoieni, kaza- către adepții politicii de deznaționalizare și de rusifi - hilor – kirghizi, kirghizilor – kara kirghizi, hakași- care a popoarelor anexate de către țarismul rus. lor – tătari din Minisinsk și Abakan, marienilor – Iacob Hâncu (cunoscut în istoriografi a rusă cu ceremiși, hanților – osteaci, mansilor – voguli etc. numele Iacob Ghinculov, 1800-1870), originar din Limba ucraineană era prezentată în documente sub or. Ovidiopol din stânga Nistrului, a fost pedagog la denumirea de limbă malorosiană, limba udmurtă Seminarul Teologic din Chișinău, la școala lancaste- – ca limbă votiacă, limba kazahă – drept kirghiză, riană, din 1839 – lector, iar din 1854 – profesor sup- mansiana – drept vogulă etc. linitor la Catedra de limbă valaho-moldovenească Dar unele personalități ale culturii autohtone din a Universității din Sankt Petersburg. În creația sa Basarabia n-au acceptat substituirea glotonimului științifi că el a refl ectat obiectiv situația lingvistică și limbii materne cu sintagma limba moldovenească și pe cea etnică, existente către deceniul al IV-lea din nici pe cea a etnonimului prin termenul moldoveni, secolul al XIX-lea în arealul Carpato-Danubiano- stabilite în actele normative și în alte documente ale Nistrean, inclusiv în teritoriile de la est de Prut. administrației coloniale țariste. Ei, la fel ca și căr- Profesorul transnistrean, lingvist distins, a evi- turarii și savanții autohtoni predecesori, menționați dențiat existența limbii române unice atât pentru anterior, în lucrările lor publicate fi e la Chișinău, fi e locuitorii din Moldova, cât și pentru cei din Va- la Sankt Petersburg au specifi cat și au utilizat corect lahia. În Prefață la tratatul său științifi c (de circa pentru eventualii cititori că denumirea adecvată a 600 de pagini) Descrierea regulilor gramaticei limbii băștinașilor din Basarabia era limba română, valaho-moldave, editat în 1840 în tipografi a Acade- iar etnonimul – român. miei imperiale de Științe din Sankt Petersburg, el a Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746-1821), Exarh scos în evidență în cadrul limbii române existența a al Mitropoliei Chișinăului și Hotinului, în Precu- două graiuri: 1) moldovenesc – vorbit de locuitorii vântare la Liturghierul din 1815, editat în tipogra- spațiului geografi c de la est de Carpați, inclusiv de fi a Mitropoliei din Chișinău, a menționat necesita- cei din Basarabia și Transnistria; 2) valah – vorbit tea publicării cărților de rugăciuni (cărților sfi nte) de locuitorii spațiului geografi c de la sud de Carpați în limba maternă a populației Basarabiei, utilizând [29]. Autorul, reieșind din denumirile acestor două tocmai de 9 ori în text sintagma limba Rumâneas- graiuri, de rând cu glotonimul limba română, a uti- că. Termenul Rumânească, de regulă, începea cu lizat în paralel și denumirea limba valaho-moldavă, majuscula R [25]. Bibliograful Alexandru David considerate de dânsul ca identice. (1910-1935), în baza investigațiilor efectuate, pre- Savantul de asemenea a menționat că popu- ciza în 1934 că Precuvântarea Exarhului Gavriil lația autohtonă din arealul Carpato-Danubiano- Bănulescu-Bodoni a fost trimisă tuturor bisericilor Nistrean utilizează și etnonimul român. Iacob Hân- din Basarabia și din Transnistria ca circulară sepa- cu, în acest context, în Prefață scria: „Chiar numirea rată pentru informarea preoților și a mirenilor [26]. (corect – numele) Românilor nu este întâmplătoare. Glotonimul limba română a fost menționat și în Până la întemeierea voievodatului Moldovei, locui- alte cărți de rit creștin ortodox, editate în acele tim- torii ambelor principate erau cunoscuți sub numele puri pentru necesitățile bisericilor din Basarabia și comun de Români” [30]. din Transnistria: Molebnic (Chișinău, 1815), Tedeum Și Ioan Doncev (1821-1885), pedagog și autor de în ziua Crăciunului (Chișinău, 1816), Ceaslov (Chi- manuale pentru școlile din Basarabia, prin activitatea șinău, 1817), Rânduiala Panihidei (Chișinău, 1817), sa didactică și științifi că a dezavuat afi rmațiile nefon- Biblia (Spb., 1819), Noul Testament (Spb., 1819), date ale demnitarilor administrației țariste că sintag-

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 23 Akademos ma limba moldovenească ar fi denumirea glotonimu- bii utilizate în documentele istorico-juridice și ling- lui și termenul moldoveni ar fi etnonimul locuitorilor vistice. Astfel, în revista Octombrie (Октябрь) din autohtoni din regiunea anexată de Imperiul Rus în 1956 a fost publicat articolul Pravila lui Vasile Lupu 1812. Atât în Prefața la manualul Cursulu primitivu – un monument al dreptului moldovenesc și al lim- de limba rumână, compusu pentru sholile elementare bii moldovenești (p. 77-82). La p. 82 era scris negru și IV clase gimnaziale, cât și în Prefața la Abeceda pe alb că limba Pravilei lui Vasile Lupu este limba Rumână, ambele cărți editate la Chișinău în 1865, a moldovenească atotnorodnică [32]. În anul 1967, în utilizat doar glotonimul limba română și etnonimul vol. I al tratatului academic Istoria RSS Moldovenești român [31]. Ambele manuale au fost interzise spre se menționa că Pravila lui V. Lupu „prezintă un deo- utilizare la instruirea copiilor din școlile din Basara- sebit interes ca izvor pentru studierea etapelor inițiale bia, deoarece ele, prin conținutul lor, erau contrare de formare și dezvoltare a limbii literare moldove- politicii țarismului rus, care urmărea deformarea con- nești” [33]. Aceeași afi rmație o întâlnim la p. 310- științei naționale a românilor moldoveni din Basara- 311 ale vol. 5 al Enciclopediei sovietice moldovenești bia, deznaționalizarea și rusifi carea lor. [34], la p. 151 a vol. I al Enciclopediei Literatura și Contra deznaționalizării și denaturării adevăru- arta Moldovei [35], la p. 634 a lucrării Краткая lui științifi c s-au ridicat și alți oameni instruiți din энциклопедия: Советская Молдавия [36] etc. sânul altor etnii. Bunăoară, personalități remar- Asemenea lucrări și îndreptare au fost editate în cabile ale culturii ucrainene, ca Taras Șevcenko, tiraje de mii și zeci de mii de exemplare. Cu această Ivan Franko, Lesea Ukrainka ș.a., încă în secolul al literatură au fost completate abundent bibliotecile tu- XIX-lea au caracterizat etnonimul de malorosian și turor instituțiilor de învățământ, bibliotecile publice glotonimul limbă malorosiană ca umilitoare pentru de la orașe și sate. În consecință, când cineva se inte- poporul ucrainean. Prin eforturile oamenilor de cul- resa în ce limbă a fost scrisă și editată Pravila lui Va- tură și ale activiștilor mișcării de eliberare naționa- sile Lupu, el era informat de numeroasele publicații lă din Ucraina către începutul secolului al XX-lea sovietice că primul cod de legi al Țării Moldovei ar fi autohtonii din țara vecină au conștientizat că sunt văzut lumina tiparului în limba moldovenească. ucraineni și vorbesc limba ucraineană. Prin asemenea manipulări ideologice și falsifi - Un proces similar s-a derulat anevoios în seco- cări ale adevărului istorico-științifi c privind refl ec- lul XX și în RASS Moldovenească, ulterior în RSS tarea documentelor politico-juridice și lingvistice Moldovenească. Din cauza represiunilor regimului a fost deformată conștiința buneilor și a părinților totalitar sovietic însă, conștientizarea identității na- locuitorilor Republicii Moldova. ționale începe a se dezvolta mai amplu și mai liber Deși nu mai există URSS și nici cenzura sovieti- doar începând cu anul 1989. că, totuși unii demnitari, lideri de partide, savanți, din Nici regimului totalitar sovietic nu i-a conve- considerente politice mai continuă să ignoreze cazu- nit realitatea istorico-științifi că a culturii juridice și rile de întrebuințare a glotonimului limba română în lingvistice a Țării Moldovei. Investigațiile efectu- documentele ofi ciale ale Principatului și în operele ate arată că nici într-un manual de istorie, nici în- cărturarilor Țării Moldovei, prefăcându-se uneori a tr-un tratat științifi c, nici într-o ediție enciclopedică nu le observa, iar alteori, denaturând viziunile au- editate în RSS Moldovenească n-au fost reproduse torilor care le-au elaborat, le prezintă în formularea integral titlurile cărților mitropolitului Varlaam din convenabilă scopurilor urmărite, afi rmând eronat că 1643 și ale domnitorului Vasile Lupu din 1646, pre- ar fi fost scrise în așa-numita limbă moldovenească. zentate de noi mai sus, ci doar denumirile lor suc- De exemplu, doctorul habilitat în istorie Vasile Stati cinte: Cazania lui Varlaam, Pravila lui Vasile Lupu. în cartea Istoria Moldovei în date induce în eroare Cauza principală a fost determinată nu de faptul că cititorii, afi rmând că Pravila aleasă a lui Eustratie titlul lucrării era desfășurat, după cum era specifi c și logofătul din 1632, Carte românească de învățătură altor cărți din epoca medievală, ci de aceea că titlu- <…> (Cazania) a mitropolitului Varlaam din 1643, rile respective informau cititorii că ele erau scrise în Carte românească de învățătură <…>(Pravila) limba românească. Conducerea partidului comunist domnitorului Vasile Lupu din 1646 ar fi fost, chipuri- nu dorea ca locuitorii RSS Moldovenești, mai cu le, scrise în limba moldovenească [37]. seamă elevii, studenții, cadrele didactice, intelectu- Lipsită de orice argument științifi c este afi rmația alitatea să afl e că deja în anii 1643-1646 limba ofi ci- vehiculată de unii până astăzi, că limba autohtonilor ală a Statului Moldova era limba română. din Republica Moldova este limba moldovenească, În perioada dictaturii comuniste unii autori bene- întrucât corespunde politonimului Moldova. Or, vol, alții din cauza constrângerilor impuse de regimul există zeci de țări în care denumirea limbii ofi ciale politic, au comis falsifi carea directă a denumirii lim- nu corespunde cu denumirea statelor respective.

24 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice

De exemplu, potrivit art.13 din Constituția Bra- prin art.17 al Constituției din 1925, în Iordania – prin ziliei, limba ofi cială a locuitorilor statului este limba art. 2 al Constituției din 1952, în Egipt – prin art. 3 portugheză. În toate celelalte state latinoamericane al Constituției din 1956 și art. 5 al Constituției din limba ofi cială este limba spaniolă. În circa 18 țări 1964, în Tunisia – prin art. 1 al Constituției din 1961, din Orientul Apropiat și din Africa de Nord nu exis- în Algeria – prin art. 5 al Constituției din 1963 și art. tă asemenea denumiri de limbi inventate ca: siriana, 3 al Constituției din 1976. Și nu se întâmplă nicio libaniana, irakiana, egipteana, tunisiana, algeriana catastrofă din cauza că locuitorii țărilor enumerate în etc. În constituțiile statelor menționate este stipulat constituțiile lor au legiferat limba arabă în calitate de că locuitorii celor circa 18 state folosesc în calitate limbă ofi cială a celor 18 state din Orientul Apropiat de limbă ofi cială limba arabă. Constituția Siriei din și din Africa de Nord (vezi tabelul). 1950 prin art. 4 decretă limba ofi cială a statului limba Din cele menționate se conturează formula uni- arabă. Aceasta a fost legiferată drept limbă ofi cială versală a jurisprudenței: populația statelor legate în Liban prin art.11 al Constituției din 1926, în Irak – prin comunitatea provenienței și dezvoltării is- Corelația dintre denumirea unor state, apartenența politico-juridică a locuitorilor, glotonimul și etnonimul lor Apartenența politico- Denumirea statului juridică (supușenia, Glotonimul Etnonimul cetățenia) Epoca antică Atena atenieni elenă eleni Corint corinteni elenă eleni Siracuza siracuzeni elenă eleni Sparta spartani elenă eleni Epoca medievală Republica Novgorod novgorodeni rusă ruși Republica Pskov pskoviteni rusă ruși Principatul Iaroslav iaroslaveni rusă ruși Principatul Moscova moscoviți rusă ruși Principatul Vladimir vladimireni rusă ruși Imperiul Otoman otomani turcă turci Republica Genova genovezi italiană italieni Republica Veneția venețieni italiană italieni Principatul Moldova moldoveni română români Principatul Valahia (Muntenia, valahi (munteni, română români Țara Românească) români) Epoca modernă Bavaria bavarezi germană germani Prusia prusaci germană germani Saxonia saxoni germană germani Regatul Sardiniei (Piemont) sardinieni (piemontani) italiană italieni Regatul Napolitan napolitani italiană italieni Epoca contemporană valonă (franceză), fl amandă valoni, fl amanzi, Belgia belgieni (olandeză), germană germani germani, francezi, Elveția elvețieni germană, franceză, italiană italieni Cipru ciprioți greacă, turcă greci, turci Algeria algerieni arabă arabi Egipt egipteni arabă arabi Libia libieni arabă arabi Siria sirieni arabă arabi Sudan sudanezi arabă arabi Singapore singaporeni malaeză, chineză malaezi, chinezi Republica Moldova moldoveni română români

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 25 Akademos torice, prin multiple relații frățești spirituale, re Ralli, din secolul al XIX-lea, cât și în secolul al culturale, economice, politico-juridice seculare XX-lea a lui Constantin Stere, Alexei Mateevici, vorbește una și aceeași limbă. Ion Dic Dicescu, membrilor Uniunii Scriitorilor și Pornind de la faptul că în sec. XVI-XVIII ace- ai altor asociații culturale; a militanților mișcării de eași terminologie creștin-ortodoxă, elaborată de eliberare națională din anii 1940-1991; a unor pro- către diaconul Coresi în cărțile Întrebarea crești- fesori din diverse școli și instituții din învățământul nească (Brașov, 1560-1561), Psaltirea românească mediu-special și superior, elevi și studenți, în pofi da (1570), Psaltirea slavo-română (1571) era utiliza- presiunilor la care erau supuși, s-a reușit păstrarea și tă și în textele rugăciunilor către Sfântul Împărat transmiterea din generație în generație a adevărului Ceresc, predicate și în bisericile și mănăstirile din cele istorico-științifi c, potrivit căruia graiul moldovenesc, trei țări românești; că aceeași terminologie juridică la fel ca și graiurile muntenesc, bănățean, crișan și stătea la baza normelor de drept ale actelor legislative maramureșean au fost și continuă să fi e părți com- din Moldova și Valahia; că domnitorul Vasile Lupu ponente ale limbii literare române. Graiurile men- în calitate de monarh al țării și de deținător suprem ționate, în aspect științifi c nu dispun bunăoară de al puterii legislative, executive și judecătorești, prin forme proprii de conjugare a verbelor, de declinare codul de legi, adoptat la Iași în 1646, juridic a stabi- a substantivelor. De asemenea, ele nu dispun nici de lit că limba ofi cială a Statutului Moldova era limba numerale, nici de pronume distincte față de cele ale română; că mitropolitul Varlaam – deținător suprem limbii literare române. Toate graiurile se ghidează de al puterii ecleziastice din Țara Moldovei – în Cartea una și aceeași gramatică științifi că comună – grama- româneasca de învățătură din 1643 (numită deseori tica limbii literare române. succint Cazania lui Varlaam) scria negru pe alb că Luând în considerație faptul că Declarația de In- limba locuitorilor Principatului era limba română; că dependență a Republicii Moldova din 27 august 1991 domnitorul savant, membrul titular al Academiei din în calitate de document de importanță istorică epo- Berlin Dimitrie Cantemir, deși în Descrierea Moldo- cală, elaborat și adoptat de către deputații primului vei a scris despre limba moldovenilor, care, potrivit Parlament al țării noastre, fără a fi dirijați de guver- deducțiilor cugetătorului, era comună și locuitorilor nanții de la Kremlin, conținutul căruia a fost aprobat Valahiei și Transilvaniei, totuși în Hronicul vechimei și prin votul sutelor de mii de participanți la Marea a romano-moldo-vlahilor el a demonstrat că locuito- Adunare Națională, întruniți în centrul Chișinăului, rii celor trei țări surori vorbeau una și aceeași limbă, ofi cial a statuat că limba maternă a locuitorilor au- adică limba română, toate aceste precizări și dovezi tohtoni din republică este limba română; că savanții istorico-juridice incontestabile ne dau posibilitatea specialiști-fi lologi Silviu Berejan, Nicolae Bilețchi, să menționăm că demnitarii instituțiilor laice de stat Anatol Ciobanu, Haralambie Corbu, Nicolae Corlă- și ale celor ecleziastice, cărturarii și lumea cultă din teanu ș.a., prin conceptul prezentat la Ședința lărgită Moldova, Valahia și Transilvania conștientizau pe a Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei din 9 deplin că limba literară utilizată în editarea cărților septembrie 1994 și remis ca răspuns Parlamentului din cele trei țări era limba română. Republicii Moldova privind istoria utilizării glotoni- Să nu uităm că prin eforturile constante ale auto- mului limba moldovenească, au demonstrat cu argu- rităților Imperiului Rus și ale regimului totalitar co- mente concludente adevărul istoric și științifi c că lim- munist din URSS timp de peste două secole (1768- ba de stat (ofi cială) a Republicii Moldova este limba 1991) populației autohtone din teritoriile Moldovei română; că președintele Republicii Moldova Mircea de la est de Prut, prin intermediul actelor legislative, Snegur, prin inițiativa legislativă din 27 aprilie1995, formularelor administrativ-politice, școlilor, biseri- a propus Parlamentului de a modifi ca articolele 13 și cii, ziarelor, revistelor, manualelor școlare, artico- 118 din Constituție în scopul fi xării denumirii corecte lelor cvasiștiințifi ce, monografi ilor, enciclopediilor, a limbii de stat prin glotonimul limba română; că în emisiunilor radiofonice și televizate, i s-a inoculat cadrul ședințelor Conferinței științifi ce Limba româ- ostentativ ideea falsă că graiul moldovenesc ar fi nă este numele corect al limbii noastre, organizată la chiar limba ei literară, și această idee aberantă a solicitarea unor deputați din Parlament în zilele 20-21 condus la deformarea conștiinței naționale a sute de iulie 1995, savanți fi lologi cu renume din Moldova, mii de bunei și străbunei ai băștinașilor; totuși gra- Ucraina și din Federația Rusă: Haralambie Corbu, ție activității unor personalități marcante ale culturii Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Anatol Cioba- române din Basarabia ca: mitropolitul Gavriil Bănu- nu, Alexandru Dârul, Ion Ețcu, Raimond Piotrowski, lescu Bodoni, Alexandru Sturza, Alexandru Donici, Stanislav Semcinski, Vitalie Marin, Maria Cosni- Alecu Russo, Ștefan Marțela, Iacob Ghinculov, Ioan ceanu, Vasile Pavel, Anatol Eremia, Arcadie Evdo- Doncev, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Zamfi r Arbo- șenco, Nicolae Raevschi, Anton Borș, susținuți de ju-

26 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice ristul Dumitru C. Grama în textul rezoluției adoptate 14. Ibidem, p. 480. au evidențiat din nou că denumirea corectă a limbii 15. Ibidem, p. 486. de stat a republicii este glotonimul limba română; că 16. Ureche Grigore ș.a. Op.cit., p. 25-26. prin Hotărârea Curții Constituționale a republicii din 17. Cantemir Dimitrie. Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei. Vol. II. București: Institutul Cul- 5 decembrie 2013 s-a stabilit că decizia din Decla- tural Român, 2007, p. 335. rația de Independență referitoare la limba română 18. Cantemir Dimitrie. Hronicul vechimei a ro- ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează mano-moldo-vlahilor. Ediție îngrijită de Stela Toma. Vol. asupra articolului 13 din Constituție ce stipulează că I. Partea I. București: Minerva. 1999, p. 89. limba moldovenească ar fi limba de stat; putem afi r- 19. Ibidem, p.157. ma că forurile științifi ce naționale în baza mai multor 20. Покровский М. Н. Избранные произведения argumente concludente au demonstrat necesitatea re- в четырех книгах. Книга 4. Лекции, статьи, речи. parării erorilor comise în textele articolelor 13 și 118 Москва: Мысль, 1967, с. 129-135. din Constituția anului 1994 prin înlocuirea sintagmei 21. Poștarencu D. O istorie a Basarabiei în date și do- cumente (1812-1940). Chișinău: Cartier, 1998, p. 64-66. limba moldovenească, care realmente este doar de- 22. Ibidem, p. 66-70. numirea graiului vorbit, și fi xarea glotonimului limba 23. Codul Calimach: Ediția critică. București: Editu- română, care este denumirea corectă a limbii literare ra Academiei R. P. Române, 1958, p. 56-57, 860. a populației autohtone din republică. 24. Ibidem, p. 860-867. 25. David A. Tipăriturile românești în Basarabia sub Bibliografi e stăpânirea rusă (1812-1918). Ch.: Universitas, 1993, p. 1. Acte legislative ale RSS Moldovenești cu privire la 25-28. decretarea limbii moldovenești limbă de stat și revenirea 26. Ibidem, p. 28-30. ei la grafi a latină. Ch.: Cartea Moldovenească, 1990, p. 3. 27. Ibidem, p. 31-69. 2. Ibidem. 28. Ibidem, p. 70-72. 3. Ibidem, p. 5. 29. Ibidem, p. 83-101. 4. Grama D. ș.a. Aviz la proiectul Constituției Repub- 30. Ibidem, p. 84, 93. licii Moldova. În: Moldova Suverană, 2 iunie 1993, p.3. 31. Ibidem, p. 144-163. 5. Piotrowski R. O limbă cu două denumiri? În: Revis- 32. Советов П. Уложение Василе Лупу – памятник tă de lingvistică și știință literară, 1995, nr. 5, p. 47. молдавского права и языка. В: Октябрь, 1956, №.5, 6. Carte românească de învățătură. Ediție critică. Bu- c.82. curești: Editura Academiei R. P. Române, 1961, p. 32-33. 33. История РСС Молдовенешть. Вол I. Кишинэу: 7. Ibidem, p. 38. Картя Молдовеняскэ, 1967, p. 295. 8. Apud: Varlaam. Opere. Ch.: Hyperion, 1991, p. 20. 34. Енчиклопедия советикэ молдовеняскэ. Вол. 5. 9. Ibidem, p. 18. Кишинэу: Едитура ЕСМ, 1975, п. 310-311. 10. Ibidem, p. 22. 35. Литература ши Арта Молдовей. Енчиклопе- 11. Carte românească de învățătură…, p. 38. дие. Вол. 2. Кишинэу: Едитура ЕСМ, 1986, p.151. 12. Ureche Grigore, Costin Miron, Neculce Ion. Le- 36. Советская Молдавия: Краткая Энциклопедия. topisețul Țării Moldovei… Cronici. Ch.: Hyperion, 1990, Кишинев: Изд-во МСЭ, 1982, п. 634. p. 67. 37. Stati V. Istoria Moldovei în date. Ch.: Tipogr. 13. Apud: Varlaam. Opere…, p. 20. Academiei de Științe, 1998, p. 120, 124, 125, 144.

Păretar, motivul Prescure, începutul sec. al XIX-lea. Nr. 425

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 27 Akademos

DUPĂ 25 DE ANI: În реriоаdа postbelică, în instituţiilе dе învăţă- mânt preuniversitar şi universitar se utiliza în exclu- SITUAŢIA LINGVISTICĂ sivitate terminologia tehnică şi ştiinţifi că rusă. De DIN REPUBLICA MOLDOVA cea românească, aparent, nici nu era nevoie, întrucât comunicarea profesională se realiza în limba rusă. Documentaţia ofi cială din administraţia publică era Dr. hab. Inga DRUŢĂ redactată, de asemenea, doar în ruseşte. Unii dem- Centrul de Terminologie nitari de stat considerau chiar că o terminologie teh- Institutul de Filologie al AŞM nică şi ştiinţifi că în limba română (numită pe atunci „moldovenească”) nici nu ar exista! Ca prim pas, în anii ʼ70 a fost constituită o co- 25 YEARS ON: THE LINGUISTIC SITUATION misie terminologică pe lângă Academia de Ştiinţe a FROM THE REPUBLIC OF MOLDOVA Moldovei, care şi-a propus să introducă terminolo- Summary. The present contribution is revealing gia tehnică şi ştiinţifi că în manualele elaborate pen- in terms of 25-year period covered in Moldova since tru instituţiilе de învăţământ superior. 1989, from adoption of language laws, till today. Linguistic realities past and present are analyzed Factorul decisiv pentru declanşarea procesului in terms of the identity crisis that grinds Moldovan de dezvoltare a limbii române și a limbajelor specia- society faces two fi elds antagonistic forces: on the lizate românești în Republica Moldova a fost adop- one hand, the Soviet legacy, one that pulls in the past, tarea Legii cu privire la statutul limbii de stat a RSS on the other hand, the demands of modernization, Moldoveneşti şi a Legii cu privire la funcţionarea adaptation to Western civilized world standards. limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti din Keywords: Romanian language, standard 3l august l989. language, offi cial language, linguistic legislation, În calitate de limbă de stat, româna – ca și ori- terminology, linguistic consciousness. care alta – presupune prezența, între numeroasele Rezumat. Articolul de față este edifi cator în ipostaze prin care se manifestă în uz, a unei varian- ceea ce privește perioada de 25 de ani parcursă de te frecvent desemnate prin termenul limbă literară, societatea din Republica Moldova din 1989, de la variantă care se deosebește, ca realitate a comuni- adoptarea legislației lingvistice, până în prezent. cării sociale, prin caracterul ei unitar și unic, de va- Realitățile lingvistice de ieri și de azi sunt rietatea utilizărilor dialectale. Limba literară unică analizate prin prisma crizei identitare care macină – asociată cu învățământul și cultura și identifi cată societatea moldovenească, confruntată cu două cu limba ofi cială – are o situație privilegiată, atât ca câmpuri de forțe antagonice: pe de o parte, moștenirea sovietică, cea care o trage în trecut, pe de altă parte, extindere, cât și sub aspectul funcțiilor sociale, în exigențele modernizării, adaptarea la standardele raport cu variantele locale. lumii civilizate occidentale. Rezultat al unui proces istoric complicat, puter- Cuvinte-cheie: limba română, limba literară, nic marcat de condițiile specifi ce oferite de evoluția limbă ofi cială, legislație lingvistică, terminologie, socială și culturală a poporului care o utilizează, va- conștiință lingvistică. rianta literară (cu care se identifi că limba ofi cială) reprezintă în societatea actuală o instituție și benefi - Limba ofi cială a statului face parte din patrimo- ciază de atenția specială a autorităților, fi ind propa- niul statalităţii. Pe lângă imn şi drapel, limba ofi cială gată prin școală, codifi cată prin lucrări academice, a statului este un atribut extrem de important. Toto- apărată sub diverse forme în integritatea normelor dată, „limba este un aspect al culturii, cu o com- stabilite. Ca limbă de stat, limba română literară ponentă spirituală și cu vizarea reperelor valorice, constituie o preocupare culturală majoră în Repub- reprezentând (…) fundamentul creației culturale, lica Moldova, ca și în România. Dar problemele cu atât la nivel popular, cât și la nivelul erudiției…” [3, care se confruntă limba română literară (în special) p. 11] și „cea mai de seamă tradiție a unei comuni- dincolo de Prut nu coincid cu cele pe care le cunoaș- tăți etnice” [ibid., p. 374]. te uzul ei între hotarele României [2]. De-a lungul deceniilor, limba română în spațiul În România, activitatea de „cultivare a limbii”, basarabean nu s-a mаnifestat plenar са mijloc dе expresie a grijii pentru buna cunoaștere și întrebu- comunicare şi dе exprimare а rеlаţiilоr dintre pu- ințare a variantei literare, a limbii ofi ciale, urmă- terea de stat şi societate. În această corelaţie limba reşte apărarea şi protecția ei și își găsește expresia română а fost mai mult decât marginalizată, rolul în lucrări de precizare și explicitare a normelor, de dominant jucându-l limba rusă. cele mai multe ori în legătură cu semnalarea și com- 28 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice baterea greșelilor, a încălcării, sub diverse forme, a principal al relației spirituale a românilor cu lumea normelor, lucrări cu atât mai numeroase astăzi, când europeană și principala poartă pentru pătrunderea sentimentul „stricării limbii” este larg răspândit în valorilor europene, în măsura în care sunt asumate opinia publică. În Republica Moldova, grija pentru de către ei” [3, p. 14]. În acest sens, în cei 25 de ani limba română literară presupune, în primul rând, ac- de limbă română în Republica Moldova, se constată țiunea de „regăsire”, de consolidare și răspândire a importante modifi cări pozitive: româna are o pozi- normelor ei. ție superioară în învățământ, în administrație și își Basarabia participă, alături de toate celelalte face loc tot mai insistent în spațiul public, inclusiv regiuni ale țării, la acest amplu proces de unifi care în relațiile social-economice din țară. Funcționează lingvistică prin răspândirea variantei literare până mai multe posturi de radio și de televiziune de lim- la evenimentele din 1940, 1944, când, ca urmare a ba română, care, pe lângă școală, depun eforturi în ocupaţiei sovietice, se desprinde din procesul dez- ceea ce privește formarea competenței comunicati- voltării comune a limbii române. În noile condiții ve a vorbitorilor în limba română literară (standard istorice, limba română, declarată „moldovenească”, sau exemplară). este agresată, în primul rând, la nivelul variantei li- Trebuie remarcată și activitatea susținută a spe- terare prin extinderea limbii ruse în toate domeniile cialiștilor de la Centrul Național de Terminologie, de activitate, prin tot felul de teorii și măsuri având instituție creată în octombrie l989 în conformitate ca fi nalitate explicită îndepărtarea de limba română cu programul complex de stat pentru asigurarea (literară), declarată creație „burgheză” și „instru- funcţionării limbilor vorbite pe teritoriul Republicii ment al capitalismului”. Moldova. Benefi ciarii СNT sunt autoritățile publice Ca urmare, uzul limbii române s-a redus sub- centrale și locale, instituțiile de stat și companiile stanțial, aceasta fi ind utilizată preponderent în me- private, cuprinzând atât vorbitorii nativi de română, diul rural, acolo unde predomină (în toate regiuni- сât şi vorbitorii alogloți. În cei 25 de ani de funcţi- le) graiul local – aproape exclusiv în comunicarea onare a CNT, au fost elaborate sau adaptate mii de cotidiană, familiară, pe când comunicarea în dome- modele de acte ofi ciale şi de formulare, zeci de stan- niile superioare, culturale și științifi ce, asociate fi - darde terminologice etc. în limba română, au fost resc variantei literare, a recurs tot mai sistematic la editate îndrumare, ABC-uri pentru primării şi servi- limba rusă. Marginalizată și supusă deliberat unor ciile de personal, lexicoane terminologice speciali- distorsiuni care vizau păstrarea și exacerbarea ca- zate bilingve (Ghidul funcţionarului public; ABC-ul racteristicilor regionale, varianta cultă a limbii ro- funcţionarului serviciului de personal; Denumiri de mâne din Basarabia s-a îndepărtat de varianta lite- profesii şi осuраţii; Mic dicţiоnаr automobilistic; rară comună, folosită ca limbă ofi cială pe teritoriul Dicţiоnаrul feroviarului; Dicţionarul textilistului; României. Scopul ideologic subiacent acestui pro- Mic dicţionar de confecţii; Mic dicţionar de con- ces l-a reprezentat șubrezirea temeiului lingvistic strucţii; Dicţionar de termeni fi nanciar-bancari; al sentimentului etnic și al conștiinței apartenenței Dicţiоnаrul silvicultorului; Ghidul taximetristului; naționale a populației românești din ținuturile de Denumiri de mărfuri nealimentare; Dicţionarul dincolo de Prut [2], obiective urmărite și astăzi de coaforului ș.a.). anumite forțe politice, care, prin promovarea exa- Pentru toți utilizatorii interesaţi, pe site-ul CNT cerbată a unui „moldovenism” deșănțat, seamănă (cnt.md) este accesibilă în mod gratuit banca de date derută identitară și cultivă o falsă conștiință ling- terminologice GesTe în patru limbi de largă circula- vistică [v. 1]. ție: română, franceză, engleză și rusă. Consultaţiile Involuția limbii a fost întreruptă de cursul isto- lingvistice, onomastice şi terminologice acordate de ric declanșat de evenimentele politice de după 1989. CNT persoanelor fi zice şi juridice contribuie la di- Afi rmarea statutului de limbă ofi cială a Repub licii fuzarea terminologiilor speciale și а normelor limbii Moldova s-a asociat cu modifi carea atitudinii ling- române literare în mediul (încă!) bilingv al statului vistice a autorităților din Basarabia. Trecerea la nostru. grafi a latină, consolidarea poziției limbii române în În cei 25 de ani care s-au scurs de la adopta- școală, în administrație și în comunicarea ofi cială au rea legislaţiei lingvistice, au fost înregistrate unele impus-o atenției forurilor științifi ce și didactice, de- realizări în funcţionalitatea terminologiei ştiinţifi - terminând elaborarea a numeroase lucrări destinate, ce naţionale în Republica Moldova. Însă practica în primul rând, recuperării și regenerării variantei de elaborare în limba rusă а unor acte normative, literare, desfi gurate de evoluția anterioară. а standardelor, instrucțiunilor etc. şi traducerea lor Se afi rmă că „limba română reprezintă aspectul ulterioară în limba română, de multe ori, de către nr. 3 (34), septembrie 2014 - 29 Akademos persoane incompetente, duce în mod inevitabil la etichetele de mărfuri, a instrucţiunilor referitoare la mutilarea terminologiilor speciale şi la o exprimare mărfurile fabricate în Republica Moldova este obli- aproximativă şi inelegantă. gatorie şi se realizează de către autoritatea publică În соndiţiilе în care dicţionarele de specialitate, competentă în domeniul lingvistic (terminologic) – mai сu seamă cele bilingve ruso-române, sau lexi- Centrul Naţional de Terminologie”, iar articolul 32 coanele terminologice sunt insufi ciente, о traduce- este modifi cat în sensul următor: „Controlul asupra re este însoţită de riscul de a crea termeni în mod respectării legislaţiei cu privire la funcţionarea lim- arbitrar. Astfel, pot арărеа dublete terminologice, bilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova este cum a fost, de exemplu, cazul termenilor iтpozit ре exercitat de către Centrul Naţional de Terminologie, valoarea adăugată şi taxă ре valoarea adăugată, precum şi de către autorităţile administraţiei publice care denumеаu aceeaşi noţiune: о formă de plată la centrale şi locale. Centrul Naţional de Terminolo- buget. În urma unor intеrvеnţii ale CNT, s-a operat gie va elabora formulare-tip, mostre şi alte forme unifi carea şi astăzi este utilizat termenul unic taxă tipizate de publicitate, recomandate spre utilizare cu ре valoarea adăugată (ТVА). respectarea corectitudinii lingvistice”. La articolul 9 Ţinând cont de realitatea lingvistică actuală din din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 pri- Republica Moldova, se insistă mult asupra cunoaş- vind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi terii de către specialişti nu numai а terminologiei a întreprinzătorilor individuali (Monitorul Ofi cial al tehnice şi ştiinţifi ce naţionale, ci şi а limbii române Republicii Moldova, 2007, nr. 184-187), alineatul literare. Pentru а fасе о traducere de calitate а unоr (7) are acum următorul cuprins: „(7) Până la înre- texte tehnico-ştiinţifi ce este necesară cunoaşterea gistrarea persoanei juridice, organul înregistrării de performantă а limbii-sursă, а limbii-ţintă şi, evident, stat verifi că denumirea sub aspectul disponibilităţii а terminologiei domeniului. Problema formării tra- şi al distinctivităţii, iar Centrul Naţional de Termi- ducătorilor şi terminologilor în Republica Moldova nologie, autoritatea publică competentă în domeniul continuă să constituie о problemă stringentă. lingvistic (terminologic), verifi că corectitudinea La ora actuală, în Republica Moldova se con- lingvistică a denumirii”. Modifi cările adoptate rep- stată un evident regres în politica lingvistică. Le- rezintă o mică victorie în ceea ce privește afi rma- gislaţia lingvistică este depăşită în multe privinţe, rea limbii române literare și promovarea normelor însă nici aceasta aproape că nu se respectă. Nu mai limbii române exemplare în Republica Moldova și există un organism naţional de monitorizare a res- vor contribui la combaterea opiniei conform căreia pectării legislaţiei lingvistice, aşa cum a fost De- „românii sunt europeni prin limbă, dar nu sunt eu- partamentul pentru Funcţionarea Limbilor, iar la ropeni de tip modern prin atitudinea față de limbă nivelul administraţiei locale, funcţia de specialist sau, mai degrabă, prin modul de a-și cultiva limba” pentru limba română a fost suprimată în primării şi [3, p. 377]. preturi. Funcţionarii publici, deputaţii, conducătorii În concluzie, susținem că se impune în mod de instituţii nu sunt atestaţi în problema cunoaşterii stringent elaborarea unei politici lingvistice adec- limbii române. vate, fundamentate pe o nouă legislație lingvistică, În această ordine de idei, este îmbucurătoare modernă și armonioasă, care ar conţine şi acţiuni dе adoptarea recentă a Legii nr. 153, prin care se mo- promovare а actelor legislative ce ţin de funcţiona- difi că și se augmentează unele articole din legisla- rea corectă şi nestingherită а limbii ofi ciale în toate ția lingvistică și din Legea nr. 160 din 22.07.2011 dоmеniilе vieţii sociale din Republica Moldova. privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător (15.08.2014, Monitorul Ofi cial nr. Вibliografi e 238-246). Noua lege prevede completarea Legii nr. 1. Bojoga, Eugenia. Limba română – „între 3465-XI din 1 septembrie 1989 cu privire la func- paranteze”? Despre statutul actual al limbii române în Republica Moldova. Chișinău: ARC, 2013. ţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii 1 2. Guțu Romalo, Valeria. Româna de dincolo de Moldova cu articolul 29 : „Verifi carea corectitudi- hotare. În: România literară, nr. 14, 11 aprilie 2001. nii lingvistice a textelor de publicitate exterioară, 3. Oprea, Ioan. Comunicare culturală și comunicare a denumirilor de mărfuri şi de produse alimentare, lingvistică în spațiul european. Iași: Institutul European, a informaţiei cu privire la produsul certifi cat de pe 2008.

30 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice

CONFLICTUL Bilingvismul reprezintă o formă a contactului dintre limbi, care se manifestă prin faptul că o per- LINGVISTIC ÎN CONDIȚII soană, un grup de persoane sau întreaga societate DE BILINGVISM utilizează în mod curent două limbi, care, de regulă, în procesul comunicării, au funcţii diferite şi gradul de cunoaştere al acestora este diferit. Cei care în- Dr. hab. Irina CONDREA cearcă să elaboreze o tipologie a bilingvismului se Universitatea de Stat din Moldova confruntă cu problema complexității fenomenului, care se regăsește în „listele” tot mai vaste de varie- tăți, cum ar fi aceasta: LINGUISTIC CONFLICT IN THE CONDITIONS - bilingvismul vorbitorilor culţi; OF BILINGUALISM - bilingvismul vorbitorilor obişnuiţi; Summary. Bilingualism is a spread phenomena, - bilingvismul colectiv sau de masă; which generates an increased interest for specialists from - bilingvismul superstrat germanic şi limbile ro- different fi elds, like linguistics, psychology, didactics, politology, sociolinguistics. The bilingualism typology manice occidentale; is various and it is in a continuous modifi cation. From - bilingvismul superstrat slav şi limba română; the psycho-pedagogical, political and cultural points of - bilingvismul colectiv ofi cial; view the most important processes are connected with - bilingvismul enclavelor lingvistice; the individual bilingualism and with the collective - bilingvismul individual; bilingualism. The individual bilingualism refers to - bilingvismul natural; pedagogical and cultural problems, but the collective - bilingvismul voluntar; bilingualism is connected with aspects that refer to - bilingvismul decretat [1]. the complicated and social processes, that can due to Cei care studiază fenomenul vor completa the tensions or confl icts which are based on linguistic această listă cu noi și noi forme și denumiri, în func- confl icts. In the Republic of Moldova the bilingualism is generated by Romanian and Russian languages, ție de aspectul studiat și de situația concretă. which compete for a long time and this competition Bilingvismul, în linii mari, se manifestă mai represents permanent focus of linguistic confl icts. pregnant pe două planuri: cel individual şi cel so- Keywords: linguistic contact, linguistic confl ict, cial. Bilingvismul individual de multe ori apare în individual bilingualism, collective bilingualism, cadrul familiei (căsătorii mixte, contacte perma- semilingualism, linguistic diversity, multilingualism. nente cu persoane care vorbesc o altă limbă etc.) sau este o alegere conștientă, generată de anumite Rezumat. Bilingvismul este un fenomen necesităţi/preferinţe, când persoana respectivă achi- răspândit, care în perioada actuală generează un ziţionează a doua limbă în mod benevol, de multe interes sporit din partea mai multor specialiști din ori printr-o formă sau alta de învăţare. domenii diferite, cum ar fi lingvistica, psihologia, didactica, sociologia, politologia, sociolingvistica Se poate observa că bilingvismul individual/ ș.a. Tipologia bilingvismului este foarte vastă și se benevol/ pragmatic/ este cel care stimulează prog- modifi că în permanență, însă cele mai importante resul, pune în funcţiune capacităţile intelectuale şi procese de ordin psihopedagogic, social-politic și contribuie la dezvoltarea spirituală şi culturală a cultural sunt legate de bilingvismul individual și persoanei. Şi asta, în primul rând, pentru că învă- de bilingvismul colectiv. În timp ce bilingvismul ţarea (conştientă) limbilor cere nu doar efort, ci şi individual pune probleme mai mult de ordin capacităţi, înclinaţii, talent, dorinţă, calităţi pe care pedagogic și cultural, bilingvismul colectiv are multe nu toţi oamenii le posedă în aceeaşi măsură: unul aspecte legate de anumite procese politice și sociale învaţă limbile mai uşor, din zbor, altul – cu multă complicate, ce pot conduce la tensiuni și ciocniri, difi cultate. Persoanele care ştiu două sau mai multe care au la bază confl ictul lingvistic. În Republica Moldova situația de bilingvism este dată de limbile limbi, la nivel de performanţă, nu doar ca o compe- română și rusă, care concurează timp îndelungat și tenţă elementară, au fost întotdeauna înalt apreciate, această concurență reprezintă un focar permanent de cunoaşterea limbilor numărându-se printre calităţile confl icte lingvistice. intelectuale cele mai căutate. Cuvinte-cheie: contact lingvistic, confl ict Bilingvismul este forma primară şi cea mai lingvistic, bilingvism individual, bilingvism colectiv, răspândită a contactului lingvistic şi este generat semilingvism, diversitate lingvistică, multilingvism. de esenţa dialogală a comunicării, care presupune existenţa emiţătorului şi a receptorului, când aceş- tia pot fi vorbitori de limbi diferite. În orice grup nr. 3 (34), septembrie 2014 - 31 Akademos ne-monolingv dialogul, comunicarea foarte rar de- prejudecăți în ceea ce privește percepția bilingvis- păşeşte numărul de două limbi, care, de exemplu, mului și a efectelor sale. în familiile mixte, sunt cele două limbi native ale Un reputat specialist în materie, François Gros- părinţilor, limba mamei şi limba tatălui. Acest mo- jean, afi rmă că în legătură cu bilingvismul au apă- del bilingv se răspândeşte şi asupra grupurilor mai rut numeroase mituri, cum ar fi că bilingvii vorbesc mari, în care, oricâte limbi ar fi vorbite de membrii fără accent cele două limbi, că limbile sunt învăța- grupului, comunicarea, în general, se desfăşoară te doar în copilărie, că toți bilingvii sunt în mod în nu mai mult de două limbi. Iar în plan social, o obligatoriu biculturali ș.a. [3]. În ceea ce privește comunitate devine bilingvă datorită existenţei mai aspectele psihopedagogice, ce se referă la învăța- multor indivizi ce posedă două limbi. rea limbilor și la condițiile în care se obțin compe- Anume bilingvismul individual a atras iniţial tențele de comunicare în două limbi, de asemenea, atenţia specialiştilor, care au examinat modul în există numeroase cercetări, dar și o vastă „mitolo- care un individ utilizează două sisteme lingvistice gie”, care reiese din practicile individuale și din diferite, astfel că primele şi, de fapt, cele mai mul- percepția personală a celor care s-au confruntat te defi niţii se referă la bilingvismul individual. De cu această problemă. Printre părerile mai mult exemplu, Bloomfeld, încă prin 1935, defi nea bi- sau mai puțin răspândite sunt cele că bilingvismul lingvismul ca posedare de către o persoană a com- echilibrat poate fi achiziționat doar în copilărie, că petenţelor de vorbitor nativ în două limbi, aceasta cei care sunt bilingvi din copilărie vor fi mai târziu presupunând cunoaşterea perfectă a fi ecărui idiom; traducători foarte buni; că o limbă străină poate fi or ideea că bilingv este doar acela care posedă în învățată doar după ce copilul și-a însușit în totali- egală măsură două limbi nu totdeauna este confi r- tate limba maternă sau că bilingvismul este o ex- mată de realitate. De cele mai multe ori, vorbind cepție, regula fi ind monolingvismul ș.a.[4]. despre bilingvism, cercetătorii invocă gradul de În condițiile actuale, când mobilitatea populației cunoaştere a limbii a doua, nematerne (schematic, este deosebit de activă în toate țările, problema în- cele două limbi sunt prezentate ca L1 – limba ma- vățării/predării limbilor a devenit o preocupare con- ternă, L2 – limba străină/nematernă). Felul în care stantă a Consiliului Europei, dar și a altor organisme o persoană achiziționează o limbă străină și pune în internaționale, interesate de comunicarea efi cientă aplicare competențele sale, performanțele obținute și de înlăturarea barierelor lingvistice prin învățarea de bilingvi, vârsta de la care copiii pot începe să limbilor. Conform standardelor promovate de CE, învețe limbile străine etc. etc. sunt probleme care gradul de cunoaștere a limbilor poate fi diferit și se se afl ă de mult timp în atenția mai multor specialiști poate încadra în unul din nivelurile comune de refe- din diverse domenii, cum ar fi lingvistica, psiholo- rință, și anume: gia, sociologia, pedagogia, neurologia ș.a. [A se ve- - A1: Nivelul introductiv sau de descoperire dea 2 ș.a.] Din perspectiva modului de manifestare (Niveau introductif ou découverte; Breakthrough) a competențelor lingvistice, bilingvismul individual - A2: Nivelul intermediar sau de supravieţuire capătă cele mai diverse denumiri și caracteristici, cu (Niveau intermédiaire ou de survie ; Waystage) semnifi cații adeseori disjunctive, printre care ates- - B1: Nivelul-prag (Niveau seuil; Threshold) tăm: bilingvism echilibrat, bilingvism dominant, - B2: Nivelul avansat sau utilizator independent bilingvism precoce, bilingvism tardiv, bilingvism (Niveau avancé ou utilisateur indépendant; Vantage) simultan, bilingvism consecutiv (cu variante de ti- - C1: Nivelul autonom (Niveau autonome; pul bilingvism precoce simultan, bilingvism precoce Effective Operational Profi ciency) consecutiv ș.a.), bilingvism al adolescenților, biling- - C2: Nivelul de măiestrie sau perfecţiune vism al adulților etc. (Maîtrise; Mastery) [5, p.30]. Multitudinea situațiilor în care vorbitorii recurg Bineînțeles că aplicarea acestei grile de cunoaș- la două limbi, felul în care se descurcă cu fi ecare tere are loc în cazul în care persoanele ori învață din ele, particularitățile de gândire, de exprimare, de limbile printr-o formă de școlarizare, ori sunt intere- percepție, de cultură etc., pe care le etalează biling- sate să obțină un certifi cat de competențe lingvistice vii și multe alte aspecte, legate de contactul dintre în anumite limbi. Uniunea Europeană promovează limbi la nivel individual, au generat numeroase cli- și susține învățarea limbilor străine, exprimând de- șee, speculații și idei preconcepute, numite de unii zideratul ca fi ecare cetățean să cunoască, în afară de specialiști „mituri despre bilingvism”. Califi cativul limba maternă, cel puțin încă două limbi. Aceasta ar de „mit” are în vedere faptul că asemenea aserțiuni contribui la o mai bună înțelegere și conlucrare între sunt false, și asta pentru că există destul de multe oameni și între comunități, dar și la instaurarea unui 32 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice nivel mai mare al toleranței față de limba și cultura pe nas; forme argotice: karoce, prikol, tusofkă, pa- celuilalt. țan etc. În unele zone cu vorbitori de română, cum Bilingvismul colectiv sau social, care cuprinde ar fi Transnistria sau regiunea Odesa, fenomenul ia parţial sau total o anumită comunitate, este de cele proporții catastrofale, reprezentând o formă avan- mai multe ori impus, fi ind rezultatul unor contacte sată de asimilare lingvistică [7, p.68-69]. Despre economice sau de altă natură, al unor acţiuni poli- degradarea limbii române vorbite în condițiile bi- tice, promovate de structurile statale. Exemple cla- lingvismului social s-au scris nenumărate articole sice în acest sens reprezintă politicile lingvistice ale [a se vedea, de exemplu, 8 ș.a. ] și această degradare ţărilor metropole în teritoriile colonizate, unde era este una dintre cauzele nemulțumirii față de un ase- impusă limba colonizatorilor, ca limbă a autorită- menea tip de bilingvism, care îi afectează doar pe ţilor, cu funcţii mai largi şi cu un prestigiu social- băștinași, pe când vorbitorii de limbă rusă rămân, în economic mai înalt decât al limbilor băştinaşe. Un mare parte, monolingvi. Situația când rusofonii nu astfel de bilingvism impus este și cel din Republica vorbesc limbile țărilor/republicilor în care locuiesc Moldova, unde limba rusă a fost intens promovată este una generalizată în spațiul ex-sovietic și acest de către autoritățile țariste după anexarea Basarabi- lucru generează tensiuni permanente în societate. ei în 1812, precum și în perioada sovietică, atunci În Lituania, spre exemplu, lucrurile arată astfel: „În când rusa avea un statut privilegiat în toate republi- timpul perioadei sovietice, limba lituaniană a fost, cile fostei URSS. puțin câte puțin, înlocuită de limba rusă. Rusifi carea Bilingvismul social este cu precădere consecin- a fost și mai dură decât în timpul perioadei de gu- ţa contactului dintre limbi la nivelul colectivității, vernare a țarilor ruși. A fost promovată o politică de când oamenii deprind o altă limbă selectiv, ghidați bilingvism, în care era stipulată doar obligativitatea doar de necesitățile curente de comunicare, și își în- pentru lituanieni de a învăța limba rusă, în timp ce sușesc anumite structuri lexicale și gramaticale în rușii nu-și băteau capul să învețe limba lituaniană… mod intuitiv, de la vorbitorii nativi cu care vin în Cunoașterea limbii ruse devenise o necesitate soci- contact. De cele mai multe ori, în asemenea situa- ală, și, pe la sfârșitul anilor 1980, erau deja în jur de ții, are loc însușirea nesistematizată, haotică a limbii 90% de tineri lituanieni, cu vârste cuprinse între 16 dominante, din motivul că aceasta este promovată de și 25 de ani, care vorbeau fl uent rusa. Acest „biling- autorități și are un prestigiu mai mare. Un astfel de vism” a condus la degradarea foneticii, morfologiei, contact lingvistic generează și cele mai multe prob- sintaxei și, mai cu seamă, a vocabularului lituanian” leme de exprimare, atât în limba maternă, cât și în [9]. limba străină, deoarece preluarea stihinică a unor for- Acest „dezechilibru lingvistic” conduce, de me din limba străină se face prin corelarea acestora regulă, la situațiile de confl ict lingvistic, deoare- cu sistemul propriei limbi și din perspectiva acesteia, ce fi ecare parte luptă pentru supremația propriei ajungându-se la forme de exprimare hibride, proveni- limbi și pentru utilizarea acesteia în toate sferele te din amestecul celor două idiomuri. În felul acesta a vieții sociale. Astfel, „conceptul de confl ict ling- apărut fenomenul numit de mulți autori semilingvism, vistic ar putea fi aplicat de fi ecare dată, când două ceea ce este „incapacitatea individului de a vorbi clar, grupuri diferențiate din punct de vedere lingvistic coerent și elaborat în vreuna dintre limbi, înapoierea coabitează în cadrul aceleiași organizări statale, iar culturală și depersonalizarea sa” [6]. unul din cele două grupuri are față de celălalt avan- Anume acest bilingvism necontrolat modifi că taje legale sau de facto” [10, p. 66]. Avantajele sunt confi gurația limbii vorbite, în cazul nostru a româ- pentru limba dominantă, care capătă o răspândire nei infl uențate de rusă, în care apar numeroase aba- mai mare și o utilizare mai largă în toate sferele vie- teri de la normele limbii literare. Printre acestea se ții sociale, precum și un statut juridic preferențial, atestă cel mai des: împrumuturile nejustifi cate, de iar limba dominată are răspândire mai redusă și mai tipul picenie (biscuit), davlenie (tensiune arterială), puține drepturi. culioc (pungă de plastic), malină (zmeură), bancă Confl ictul lingvistic poate fi unul latent sau poa- (borcan), coftă (bluză); calchieri ca necătând, cu te izbucni cu putere în anumite condiții, cum au fost sărbătoarea!, nu se primește; devieri la utilizarea cele din perioada destrămării imperiului sovietic. În prepozițiilor: a plecat la Italia, locuiește sub Odesa, fosta URSS limba rusă era dominantă, ea avea toate este îndrăgostit în muzică; accentuarea incorectă și funcțiile limbii de stat, înlocuind limbile celorlalte pronunția infl uențată de fonetismul limbii ruse: dip- popoare în cele mai multe domenii ale vieții sociale, lómă, țelevízor, dólar; expresii traduse mot-à-mot: de exemplu, în instituțiile statului, în administrație, au jucat nunta, a dat cu fața-n glod, anul școlar e în știință, în învățământ ș.a. nr. 3 (34), septembrie 2014 - 33 Akademos

Or, situația limbii ruse după 1989 s-a schim- începutul anului școlar 2014-2015 circa 60 la sută bat. Cu toate că în societatea noastră, în Republica din absolvenții claselor a IX-a nu s-au mai înscris la Moldova, se vorbește destul de mult în limba rusă, liceu, ci au plecat să-și continue studiile în regiunea aceasta nu mai are privilegiul de a fi limbă domi- transnistreană sau în Rusia [12]. nantă, ca în perioada URSS, deși vorbitorii de lim- Astfel, pentru rusofoni se profi lează o situație bă rusă fac periodic tentative de a-i reda statutul de cu mai multe variante, legate de studierea/cunoaște- limbă ofi cială, pentru a putea rămâne în continuare rea limbii române. monolingvi. Încă din 1989 până în prezent, fap- O tendință pozitivă este cea de a studia limba tul că mulți rusofoni nu cunosc și nu utilizează în română în cadrul cursurilor și al altor forme de ca- comunicare limba de stat este un motiv de disen- lifi care și școlarizare, aceasta fi ind o opțiune conști- siuni, care degenerează, din când în când, în decla- entă, în special a persoanelor califi cate, cu un nivel rații dure din ambele părți și în diverse provocări bun de studii. Există și școli, licee rusești, mai cu cu tentă politică. Mulți rusofoni – fi e că nu vor, nu seamă în mediul urban, în capitală, în care limba pot, nu sunt obligați, nu sunt motivați, nu sunt inte- română este predată la un nivel înalt, iar majoritatea resați etc. să învețe și să utilizeze limba română – absolvenților acestor școli se pot integra în societa- încearcă s ă recapete statutul de limbă dominantă te, pot accede la studii superioare în limba română. pentru rusă, invocând drepturile omului, legislația Mulți profesori și alți specialiști menționează o anu- lingvistică (învechită și anacronică, dar în favoarea mită creștere a interesului pentru învățarea limbii limbii ruse), precum și faptul că ar avea loc o dis- române. Iată opinia unei profesoare de română de criminare pe criterii lingvistice, atunci când pentru la un liceu cu predare în limba rusă din Chișinău: angajarea în anumite funcții se cere cunoașterea „Dacă după ce am terminat studiile la universitate limbii de stat. Însă mulți vorbitori de rusă, inclusiv auzeam în repetate rânduri fi e în clasă, fi e în stra- majoritatea studenților, consideră că învățarea și cu- dă vorbe dureroase, chiar ofensatoare de genul „На noașterea limbii române este un avantaj pentru ei și фига мне ваш цэранский язык? (De ce am nevoie o posibilitate reală de a se încadra în societate. de limba voastră țărănească?, n.red.)”, acum există Autoritățile fac pași concreți, meniți să-i susți- un interes în rândul părinților și elevilor de a învăța nă pe cei care vor să învețe limba română în cadrul limba română, care trebuie menținut neapărat” [13]. unor cursuri pentru diverse categorii de specialiști Altă tendință, situată la polul opus, este cea de din domeniul economiei naționale. Într-o informație abandon și de neglijare a limbii de stat în urma ori- de ultimă oră se arată că „benefi ciarii cursurilor de entării spre școlile și spre piața muncii din Rusia. limbă română spun că au nevoie de aceste cunoștin- Este vorba de opțiunea persoanelor preponderent țe pentru a se descurca mai bine la școală și pentru tinere sau a familiilor acestora. Intensifi carea pro- a se înțelege mai ușor cu vorbitorii de română. Din ceselor migraționiste, precum și un anumit tip de 1 septembrie, vor studia româna și profesorii alo- propagandă politică ar putea amplifi ca acest proces, lingvi din toate raioanele țării. La moment au fost în special în comunitățile cu populație preponderent depuse peste 2000 de cereri”[11]. rusofonă, cum sunt cele din UTA Găgăuzia. Integrarea în societate, în câmpul muncii prin în- În sfârșit, există un număr destul de mare de vățarea limbii de stat este acceptată mai mult de per- persoane în vârstă, vorbitoare de rusă, care, deși soanele cu studii superioare și de specialiști cu studii au trăit toată viața lor în Republica Moldova, nu medii, care vor să-și mențină locul de muncă. Pe de au învățat limba română și nici nu o vor învăța, altă parte, există mulți rusofoni, în special din Gă- pentru că ori sunt pensionari, ori au trecut deja de găuzia, orientați spre piața de muncă din Rusia, iar apogeul carierei lor profesionale, ori pentru că lu- pentru aceștia limba română nu mai prezintă interes crează în domenii în care se pot descurca fără cu- și învățarea acesteia este considerată ca o povară în noașterea limbii române, de exemplu în agricultură plus, chiar și în școală. Ideea că înăsprirea condițiilor sau ca muncitori necalifi cați. Multe persoane din de susținere a examenelor de BAC îi va determina această categorie au cunoștințe elementare de ro- pe toți elevii rusofoni să învețe mai cu sârg limba ro- mână, însă manifestă multă reticență sau chiar ură mână în unele cazuri poate să rămână doar la nivel față de limba română și față de tot ce este românesc, de prezumpție. În ultimul timp, mai multe familii de enclavizându-se în propria limbă și cultură. Acesta rusofoni își transferă copiii la școlile din Transnistria, este grupul nostalgicilor după vremurile apuse, ori- unde, în opinia lor, este mai ușor de învățat, iar cu entați spre trecut; deși acum ei nu mai au putere de- studiile de acolo vor avea mai lesne acces în Rusia. cizională, contingentul lor poate infl uența evoluția De exemplu, în satul Beșalma din UTA Găgăuzia, la unor anumite situații, în special în campaniile elec- 34 - nr. 3 (34), septembrie 2014 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice torale sau la referendumuri, când diverse forțe poli- ruse este, în unele regiuni/comunități una semni- tice pedalează anume pe elementele nostalgice și pe fi cativă. Moldova, spun observatorii, este singurul dorința unora de a rămâne doar în spațiul rusofon. stat ex-sovietic în care minorităţile etnice, numite De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că de altfel impropriu neruse, adică ucrainenii, găgău- situația de bilingvism din Republica Moldova este zii, bulgarii, evreii, parţial romii – sunt supuse unui determinată nu doar de vorbitorii nativi ai limbilor proces de rusifi care prin menţinerea învăţământului română și rusă, adică de moldoveni și de ruși, ci și public pentru acestea doar în limba rusă. Sub aspect de reprezentanții altor etnii, în special, ucrainenii, lingvistic, ucrainenii, găgăuzii şi bulgarii au fost şi găgăuzii și bulgarii, care în mare parte își abando- rămân un fel de anexă a comunităţii etnice ruseşti, nează propriile limbi materne și adoptă limba rusă. mai cred analiştii [15]. De aceea, în Republica Moldova, limbile care con- Uniunea Europeană susține diversitatea lingvis- tează în comunicarea instituțională, la nivelul so- tică și culturală prin mai multe proiecte, care sunt cietății, în ansamblu, sunt româna și rusa, celelalte promovate și în Republica Moldova. Unul dintre limbi, minoritare, au o pondere comunicativă redu- acestea este Language Rich Europe (Bogăția ling- să și reprezintă doar forme de manifestare a culturii vistică a Europei), care își propune să elaboreze spirituale a etniilor respective. Statul susține prin di- strategii prin a căror aplicare diversitatea să nu de- verse mijloace dezvoltarea și promovarea limbilor vină o povară, un impediment în cooperarea și co- minoritare, ca valori spirituale ale întregii societăți. laborarea dintre oameni, ci din contra, să contribuie Anume acest aspect este accentuat de documentele la îmbogățirea spirituală și la îmbunătățirea vieții. de politici lingvistice europene, care acordă atenție Obiectivele generale ale proiectului Language și susținere limbilor minoritare, celor cu puțini vor- Rich Europe. Tendințe în politicile și practicile mul- bitori sau pe cale de dispariție. tilingvismului în Europa sunt: Astfel, conform „Cartei Europene a limbilor - facilitarea schimbului de bune practici în pro- regionale sau minoritare”, prin expresia limbi regio- movarea dialogului intercultural şi incluziunii soci- nale sau minoritare se înțeleg limbile: ale prin intermediul predării şi învăţării limbilor; i. folosite în mod tradițional într-o anumită zonă - promovarea cooperării europene în elaborarea a unui stat de către cetățenii acelui stat, care con- politicilor şi practicilor lingvistice dintr-o serie de stituie un grup numeric inferior restului populației sectoare educaţionale şi din societate pe ansamblu; statului; și - ridicarea gradului de conştientizare în ce pri- ii. diferite de limba (-ile) ofi cială a (ale) acelui veşte recomandările UE şi Consiliului Europei de stat; ea nu include nici dialectele limbii (-ilor) ofi - promovare a învăţării limbilor şi diversităţii lingvis- ciale a (ale) statului, nici limbile migranților [14]. tice în Europa [16, p.6]. În prezent, în Republica Moldova statutul de Diversitatea lingvistică trebuie bine monito- limbi minoritare îl au 8 limbi: bulgară, găgăuză, rizată, este necesar ca europenii să înțeleagă și să germană, idiș, poloneză, romani, rusă, ucraineană. accepte diversitatea, să învețe a fi toleranți, pentru Situația de bilingvism român-rus și rus-român, a găsi punți de înțelegere în orice situație. Uniunea este determinată și de faptul că limba rusă, în vir- Europeană, Consiliul Europei și alte organisme in- tutea tradițiilor moștenite de pe timpul sovietic, are ternaționale acordă o mare atenție acestor proble- încă un rol destul de important în societate. Sta- me, deoarece practica demonstrează că, de cele mai tutul ei, ca limbă de comunicare interetnică, este multe ori, tentativele de instaurare a supremației stipulat de legislația în vigoare și este susținut cu unui grup, a unei comunități etnice, a unei țări etc. multă tenacitate de minoritățile naționale, în spe- sunt însoțite sau precedate de confl icte lingvistice, cial de găgăuzi, ucraineni, bulgari, care utilizează de încercarea de a instaura supremația unor anumite limba rusă în toate domeniile vieții sociale, aceas- limbi în detrimentul altora. ta, de fapt, înlocuindu-le propriile limbi naționale. Actualmente se desfășoară un proces difi cil de Conform Legii cu privire la funcţionarea limbilor amenajare lingvistică, în special în țările postsovie- vorbite pe teritoriul Republicii Moldova (1989), tice, în care supremația limbii ruse, în detrimentul care deși anacronică, rămâne până acuma în vigoa- limbilor naționale, are rădăcini adânci și lucru- re, limba rusă se utilizează pe teritoriul republicii rile se schimbă cu greu, iar focarele de confl icte în paralel cu limba de stat în calitate de limbă de politico-lingvistice mocnesc întotdeauna și izbuc- comunicare între naţiuni. Dacă ar fi să evaluăm rata nesc cu regularitate. bilingvismului rus-național, am putea constata că În funcție de evoluția situației, discursul ofi ci- aceasta este destul de mare și că ponderea limbii alităților europene în privința limbilor este ajustat și nr. 3 (34), septembrie 2014 - 35 Akademos modifi cat, pentru a refl ecta cât mai corect procesele Bibliografi e care au loc. Una dintre ultimele ajustări se referă la 1. http://www.spiruharet.ro/facultati/limbi-straine/ conceptul de multilingvism, promovat sub aspectul asterate/057a15d20a459134ce4490fce4fd67cc.pdf diversității lingvistice și culturale. S-a dovedit că di- 2. Murer Anne-Laure, Long Hélène. Développement versitatea, mozaicul lingvistic și cultural este extrem du langage oral: les particularités de l’enfant bilingue. – Strasbourg, Juin 2004. de interesant și fascinant anume prin polifonia și va- 3. Grosjean François. „La moitié de la rietățile inedite, irepetabile ale diverselor culturi. Or, population mondiale, sinon plus, est bilingue” accentuarea permanentă a diversității, a multiling- http://www.abonneecole.net/Francois-Grosjean-La- vismului și multiculturalismului poate conduce la moitie-de-la-population-mondiale-sinon-plus-est- diferite forme de izolare și enclavizare, însă în con- bilingue_a2011.html [10.05.2013] dițiile de astăzi comunitățile nu mai pot trăi în izola- 4. www.google.md/?gws_rd=cr&ei=38wlUse_ re, țările și oamenii trebuie să coopereze, iar pentru EePC0QXR9oCgCw#q=www.gudee.eu+le+bilinguisme aceasta ei trebuie să-și însușească și valorile celorlalți 5. Cadrul european comun de referinţă pentru limbi: – vecini, compatrioți, colegi etc. Din aceste motive, învăţare, predare, evaluare / Comitetul Director pentru multilingvismul, ca model de „fărâmițare” culturală Educaţie „Studierea limbilor și cetăţenia europeană”; trad. și lingvistică este înlocuit de un alt concept, cel de din lb. fr. de Gheorghe Moldovanu. – Ch.: S. n., 2003. 6. Bojoga Eugenia. Bilingvism, semilingvism și plurilingvism, care presupune un alt nivel de relații planifi care lingvistică. În: Contrafort, Numărul 7-8, și de cooperare între oameni cu diverse limbi și cul- (177-178), iulie-august 2009 http://www.contrafort.md/ turi. Specialiștii consideră că „o societate plurilingvă old/2009/177-178/1728.html este alcătuită din indivizi care sunt în majoritate plu- 7. Kiseolar Polina. Interferențe lingvistice în rilingvi sau multilingvi, spre deosebire de o societate româna din sudul regiunii Odesa. În: Cultivarea limbii multilingvă care poate fi alcătuită din indivizi mono- române în condițiile comunicării actuale. Materiale ale lingvi, dar vorbitori de limbi diferite” [17]. simpozionului științifi co-practic interuniversitar, 25 mai Altfel spus, „prin plurilingvism se înțelege în 2012. – Chișinău: CEP USM, 2013, p. 65-72. mod generic folosirea mai multor limbi de către 8. Berejan S. Degradarea vorbirii orale într-un stat, acelaşi individ, spre deosebire de multilingvism care în care funcționează două limbi ofi ciale. http://www. reprezintă coexistența mai multor limbi în cadrul akademos.asm.md/fi les/Silviu%20Berejan.pdf 9. Žilinskas Ionas. Le probleme du bilingvisme en unui grup social” [18]. Declarația de la Barcelona și Lituanie de nos jours. https://www.oqlf.gouv.qc.ca/ Tratatul de la Lisabona prevăd însușirea a cel puțin ressources/bibliotheque/ouvrages/amenagement_hs/ două limbi străine încă din primii ani de școală, în ral01_charte_zilinkas_vf.pdf afara limbii materne, în scopul integrării europene 10. Kremnitz Georg. Du „bilinguisme” au „confl it și asigurării mobilității profesionale și culturale. linguistique”. Cheminement de termes et de concepts. In: În prezent, în Republica Moldova, conform no- Language, 15e année, no 61, p. 63-74. ului Cod al Educației, „Statul garantează formarea 11. http://www.tv7.md/ro/social/din-1-septembrie- și dezvoltarea competenței de comunicare în limba profesorii-alolingvi-vor-invata-romana/ română, după caz, în limbile minorităților naționale, 12. http://www.publika.md/, 05.09.2014. și cel puțin în două limbi de circulație internaționa- 13. Ziarul Timpul, 01 septembrie 2014. lă, din care una este limba engleză” (Art. 11, p.2). 14. Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare. http://www.infoeuropa.md/fi les/carta- Aceste prevederi reprezintă o modalitate de adaptare europeana-a-limbilor-regionale-sau-minoritare.pdf a politicilor educaționale (implicit lingvistice) la ac- 15.http://www.europalibera.org/content/ tualele cerințe și standarde ale Uniunii Europene. article/1982368.html Autoritățile, dar și societatea civilă, trebuie să 16. Language Rich Europe. Tendințe în politicile trateze cu maximă atenție și discernământ proble- și practicile multilingvismului în Europa. Publicat de mele legate de funcționarea limbilor, avându-se Cambridge University Press, în numele Consiliului în vedere, în primul rând, valoarea culturală și Britanic, noiembrie 2012. social-spirituală a fi ecărei limbi, astfel încât biling- 17. Tremblay Chr. De la multilingvism la vismul și multilingvismul să servească la dezvolta- plurilingvism. http://www.scribd.com/doc/145729829/ rea și consolidarea societății, și nu la dezbinarea ei. De-Le-Multilingvism-La-Plurilingvism În acest sens, este nevoie de un program echilibrat 18. Ardeleanu Sanda Maria. Interculturalitate și plurilingvism. http://www.scribd.com/doc/204053822/ de politici lingvistice, care, deocamdată, lipsește în Interculturalitate-Si-Plurilingvism țara noastră.

36 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Orizont 2020

ASOCIEREA atât pentru țările vizate, cât și pentru Uniunea Eu- ropeană. Cooperarea sporită în domeniul cercetării LA UNIUNEA EUROPEANĂ și inovării va crea noi oportunități pentru creștere, PRINDE CONTUR competitivitate și locuri noi de muncă în toate eco- nomiile noastre. Pe data de 1 iulie 2014, Republica Moldova a „Asocierea la H2020 va facilita mobilitatea semnat, concomitent cu statele din Balcanii de Vest celor mai buni oameni de știință, va consolida sis- (Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia, Alba- temele naționale de cercetare și va permite țărilor nia, Bosnia şi Herţegovina), Acordul de Asociere la semnatare să se integreze în Spațiul European de Programul european pentru cercetare-inovare Ori- Cercetare”, se menționează în Comunicatul de presă zont 2020 (H2020). al Comisiei Europene. Astfel, urmare a semnării în data de 27 iunie Acordul va intra în vigoare retroactiv, începând 2014 a Acordului de Asociere cu Uniunea Europea- cu 1 ianuarie 2014, astfel încât entitățile fi zice și nă, H2020 devine primul program comunitar la care juridice reprezentând țara noastră obțin drepturi se asociază țara noastră, iar Republica Moldova de- similare cu cele din statele membre ale UE, în ca- vine prima țară din cadrul Parteneriatului Estic ce drul apelurilor Programului H2020 (inclusiv cele va deține acest statut. curente – a se vedea pagina http://www.h2020.md/). Comisarul European pentru Cercetare, Inovare La program pot participa instituţii de cercetare şi și știință, dna Máire Gheorgan-Quinn, a constatat universităţi, dar şi sectorul asociativ şi cel de afaceri. cu acest prilej că acordurile semnate sunt benefi ce Centrul Media al AȘM

Acad. Gheoghe Duca, președintele Academiei de Științe a Moldovei, și Robert-Jan Smits, Director-general pentru cercetare și inovare al Comisiei Europene semnează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Orizont 2020. Bruxelles, 1 iulie 2014

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 37 Akademos

ACORD ÎNTRE printr-un acord internațional între Uniune și țara 3 REPUBLICA MOLDOVA asociată . ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ: Articolul 1 PRIVIND PARTICIPAREA Domeniul de aplicare - Programul REPUBLICII MOLDOVA 1. Moldova participă în calitate de ţară asocia- tă la Program, inclusiv programul specifi c şi reguli- LA PROGRAMUL-CADRU le de participare, așa cum este defi nit mai jos: AL UNIUNII PENTRU Regulamentul nr. 1291/2013/UE de instituire CERCETARE ȘI INOVARE a Programului-cadru pentru cercetare şi inovare (2014-2020) - Orizont 20204; (2014-2020) - ORIZONT 2020 Regulamentul nr. 1290/2013/UE al Parlamen- tului European şi al Consiliului din 11 decembrie GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA, în 20135 de stabilire a normelor de participare şi dise- numele Republicii Moldova, denumită în continu- minare pentru Orizont 2020, inclusiv actele delega- are „Moldova”, pe de o parte, şi te şi orice alte norme ulterioare; COMISIA EUROPEANĂ, denumită în continu- Decizia nr. 743/2013/UE a Consiliului de insti- are „Comisia”, în numele Uniunii Europene, pe de tuire a programului specifi c de punere în aplicare a altă parte, împreună denumite în continuare „părţile”. programului Orizont 20206 şi orice alte norme pen- tru implementarea programului Orizont 2020. ÎNTRUCÂT: 2. Regulamentul nr. 294/2008/CE al Parlamen- (1) Protocolul la Acordul de parteneriat şi coo- tului European şi al Consiliului, modifi cat prin Re- perare de instituire a unui parteneriat între Republi- gulamentul (UE) nr. 1292/2013 al Parlamentului ca Moldova, pe de o parte, și Comunităţile Europe- European şi al Consiliului de înfi inţare a Institutului ne şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, European de Inovare şi Tehnologie, se aplică la par- referitor la un acord-cadru între Republica Moldova ticiparea entităţilor din Moldova în comunităţile de și Uniunea Europeană privind principiile generale cunoaştere şi inovație7. de participare a Republicii Moldova la programele Uniunii (denumit în continuare „Protocolul”), pre- Articolul 2 vede la articolul 5 că clauzele şi condiţiile specifi ce, Clauzele şi condiţiile de participare la Pro- inclusiv contribuţia fi nanciară, privind participarea gram la fi ecare program sunt stabilite de autorităţile com- 1. Moldova participă la activităţile din cadrul petente ale Moldovei și de Comisie1. Programului în conformitate cu clauzele şi con- Protocolul a intrat în vigoare începând cu 1 mai diţiile specifi cate în prezentul Acord și anexele la 2011. acesta, în special în conformitate cu actele juridice (2) Parlamentul European şi Consiliul au adop- menţionate în articolul 1. tat la 11/12/2013, Regulamentul nr. 1291/2013/UE 2. Entităţile juridice din Moldova participă la de instituire a noului program al Uniunii pentru cer- acţiuni indirecte în cadrul Programului în aceleași cetare şi inovare „Program-cadru pentru cercetare și 3 În contextul prezentului acord, părțile consideră terme- 2 inovare (2014-2020) - Orizont 2020” (denumit în nul „Acord” însemnând „Memorandum de Înțelegere”, continuare „Program”). prevăzut la articolul 5 din Protocol. (3) Programul își propune să contribuie la r ea- 4 Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliu- lizarea Spațiului European de Cercetare și Uniunea lui de instituire a Programului-cadru pentru cercetare şi Inovării. inovare (2014-20) - Orizont 2020 (JO L347, 20.12.2013, (4) În conformitate cu articolul 7 al Regula- p.104). mentului nr. 1291/2013/UE, clauzele și condițiile 5 Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului specifi ce de participare a unei țări asociate la Prog- de stabilire a normelor de participare și diseminare pen- ram, inclusiv contribuţia fi nanciară, care se bazează tru Orizont 2020 (JO L347, 20/12/2013, p.81). 6 pe produsul intern brut al țării asociate, se stabilesc Decizia Consiliului nr. 743/2013/UE din 3 decem- brie 2013 de instruire a programului specifi c (JO L347, 1 JO L14, 19.01.2011, p. 2. 20.12.2013, p.965). 2 Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliu- 7 Regulamentul (UE) nr. 1292/2013 al Parlamentului lui de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și European şi al Consiliului de înfi inţare a Institutului Eu- inovare (2014-20) - Orizont 2020 (JO L347, 20.12.2013, ropean de Inovare şi Tehnologie (JO L347, 20.12.2013, p.104). p.174). 38 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Orizont 2020 condiții ca acelea aplicabile entităţilor juridice din de primire a informaţiilor şi documentaţiei, ca și statele membre ale Uniunii Europene, în conformi- aceea aplicabilă reprezentanţilor statelor membre tate cu clauzele şi condiţiile stabilite sau menţionate ale Uniunii Europene. în prezentul Acord. 10. Limba engleză, fi ind una din limbile ofi ci- 3. Entităţile juridice din Moldova participă în ale ale Uniunii Europene, se utilizează pentru pro- activităţile comunităţilor de cunoaştere şi inovație. cedurile legate de solicitări, acorduri de fi nanţare şi 4. În cazul în care Uniunea ia măsuri pentru pu- rapoarte, precum şi pentru alte aspecte juridice şi nerea în aplicare a articolelor 185 şi 187 din Tratatul administrative ale Programului. privind funcţionarea Uniunii Europene Moldovei i Articolul 3 se permite să participe la structurile juridice create Contribuţia fi nanciară în cadrul acestor măsuri, conform deciziilor şi regu- 1. Moldova achită pentru fi ecare an de partici- lamentelor, care au fost sau vor fi adoptate pentru pare la Program o contribuţie fi nanciară la bugetul instituirea acestor structuri juridice. general al Uniunii Europene. 5. Entităţile juridice din Moldova participă la Contribuţia fi nanciară a Moldovei se adaugă la activităţile Centrului Comun de Cercetare în cadrul cuantumul alocat anual în bugetul Uniunii Euro- Programului conform aceloraşi condiţii aplicabile pene în vederea îndeplinirii obligaţiilor fi nanciare, entităţilor juridice din statele membre ale Uniunii care rezultă din diferitele tipuri de măsuri necesare Europene. pentru punerea în aplicare, administrarea şi funcțio- 6. Pentru a participa la Program Moldova achită narea Programului. o contribuţie fi nanciară la bugetul general al Uniunii 2. O parte a contribuţiei fi nanciare a Moldovei ar Europene, în conformitate cu articolul 3 de mai jos putea fi fi nanţată prin instrumentele de ajutor extern și anexa II. relevante ale Uniunii, în cazul în care Moldova soli- 7. Reprezentanţilor Moldovei li se permite să cită acest lucru. În acest caz modalităţile de fi nanţare participe, în calitate de observatori, în comitetul vor fi defi nite în deciziile fi nanciare relevante. menţionat în articolul 10.1 din Decizia nr. 743/2013/ 3. Regulile care reglementează contribuţia fi - UE de instituire a programului specifi c de punere în nanciară a Moldovei sunt prevăzute în anexa II a aplicare a programului Orizont 2020, responsabil prezentului Acord. pentru monitorizarea implementării Programului, pentru punctele de interes pentru Moldova. Articolul 4 Acest comitet se întruneşte la vot fără prezenţa Raportare şi evaluare reprezentanţilor Moldovei. Moldova este informată 1. Fără a aduce atingere responsabilităţilor despre rezultatele votului. Comisiei şi Curţii de Conturi a Uniunii Europene Participarea în sensul prezentului alineat are loc în ceea ce privește monitorizarea şi evaluarea Prog- în aceeași formă, inclusiv în privința procedurilor ramului, participarea Moldovei la Program este de primire a informaţiilor şi documentaţiei, ca aceea monitorizată continuu în baza unui parteneriat între aplicabilă reprezentanţilor statelor membre ale Uni- Moldova și Comisie. unii Europene. 2. Normele privind controlul fi nanciar, măsu- 8. Cheltuielile de deplasare şi de şedere supor- rile de recuperare şi alte măsuri antifraudă sunt pre- tate de către reprezentanţii și experții din Moldo- văzute în anexa III a prezentului Acord. va în scopul participării, în calitate de observatori, Articolul 5 la lucrările comitetului menţionat în articolul 10.1 Comitetul Moldova-UE din Decizia nr. 743/2013/UE de instituire a progra- 1. Comitetul de Cercetare şi Inovare Moldo- mului specifi c de punere în aplicare a programului va-Uniunea Europeană (denumit în continuare „Co- Orizont 2020 sau la alte reuniuni legate de imple- mitetul comun”) este instituit în baza prezentului mentarea Programului se rambursează de către Co- Acord. misie pe aceeaşi bază ca pentru reprezentanții state- 2.Funcţiile Comitetului comun includ: lor membre ale Uniunii Europene și în conformitate  Asigurarea examinării şi evaluării implemen- cu procedurile în vigoare pentru cei din urmă. tării prezentului Acord; 9. Reprezentanţii Moldovei participă în Consi-  Examinarea oricăror măsuri pentru îmbună- liul guvernătorilor al Centrului Comun de Cerceta- tăţirea şi dezvoltarea cooperării. re, potrivit Regulilor de procedură ale Consiliului 3. Activitatea Comitetului comun este comple- guvernătorilor al Centrului Comun de Cercetare. mentară şi în concordanţă cu activitatea organelor Participarea în sensul prezentului alineat are loc relevante, instituite în baza Acordului de parteneri- în aceeași formă, inclusiv în privința procedurilor at şi cooperare de instituire a unui parteneriat între

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 39 Akademos

Republica Moldova, pe de o parte, și Comunităţile (a) Orice proiecte sau activităţi în curs de des- Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă fășurare; parte, precum şi în temeiul Acordului de asociere (b) Punerea în aplicare a oricăror aranjamente dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniu- contractuale aplicabile acestor proiecte şi activităţi. nea Europeană şi Comunitatea Europeană a Ener- În caz de denunţare a prezentului Acord, Uni- giei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de unea rambursează Moldovei partea contribuţiei la altă parte. bugetul general al Uniunii Europene, care nu va fi 4. Comitetul comun este constituit din reprezen- cheltuită din cauza denunţării. tanţii Moldovei și Uniunii Europene. 3. Anexele constituie parte integrantă a prezen- 5. Comitetul comun se întruneşte la cererea ori- tului Acord. cărei Părţi. 4. Prezentul Acord poate fi modifi cat doar în 6. Comitetul comun îşi adoptă regulamentul de scris, prin acordul comun al părţilor. procedură. 5. Participarea Moldovei în calitate de ţară aso- ciată la următorul program-cadru al Uniunii pentru Articolul 6 cercetare şi inovare, în cazul în care Moldova cere Intrarea în vigoare şi aplicarea provizorie acest lucru, face obiectul unui nou acord, care ur- Prezentul Acord se aplică provizoriu din momen- mează să fi e încheiat între părți. tul semnării. După semnare Acordul intră în vigoare la data când Moldova notifi că Comisia despre înde- Semnat la Bruxelles, la 1 iulie 2014, în două plinirea procedurilor interne necesare în acest scop. exemplare originale, fi ecare în limbile română şi Articolul 7 engleză, ambele texte fi ind egal autentice. Dispoziţii fi nale 1. Prezentul Acord se aplică începând cu 1 ia- Pentru Guvernul Republicii Moldova, nuarie 2014 şi pe întreaga durată a Programului. în numele Republicii Moldova Gheorghe DUCA 2. Prezentul Acord poate fi denunţat de oricare Președintele Academiei dintre părţi în orice moment pe durata Programului de Științe a Moldovei printr-o notifi care scrisă despre intenţia de a-și înce- ta participarea la Program. Pentru Comisia Europeană, Sub rezerva dispozițiilor de mai jos denunțarea în numele Uniunii Europene produce efecte după trei luni calendaristice de la Robert-Jan SMITS data, la care notifi carea scrisă ajunge la destinatar. Director-general Expirarea şi / sau denunţarea prezentului Acord pentru cercetare și inovare nu afectează: Comisia Europeană

Reprezentanții țărilor-semnatare (Bosnia şi Herţegovina, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Albania, Serbia, Republica Moldova) ale Acordului de Asociere la Programul UE pentru crecetare și inovare Orizont 2020 (În centru: Robert-Jan Smits, Director-general pentru cercetare și inovare a CE)

40 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Orizont 2020

NOI OPORTUNITĂŢI a precizat preşedintele AŞM, cercetătorii au depus peste 300 de propuneri de proiecte, dintre care au EUROPENE fost fi nanţate 58 de proiecte, volumul de fi nanţare PENTRU CERCETARE fi ind de 4,15 milioane euro. În cadrul acestor pro- iecte au fost antrenaţi peste 1000 de cercetători, practic, circa 1/3 din potenţialul ştiinţifi c al ţării. Un Contract privind suportul fi nanciar pentru Subliniind importanţa Programului Orizont participarea Republicii Moldova la Programul Cad- 2020, președintele AȘM l-a defi nit ca fi ind unic ru al Uniunii Europene Orizont 2020 a fost semnat în Europa, un program de suport, de consolidare a la 25 august 2014, în incinta Universităţii Tehnice savanţilor, a cercetătorilor atât din comunitatea eu- a Moldovei, de către Şeful Delegaţiei Uniunii Eu- ropeană, cât şi din ţările asociate. Mai mult, acesta ropene la Chişinău, Pirkka Tapiola şi preşedintele este un program de pace care promovează cercetări Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe civile menite să îmbunătăţească condițiile de viaţă Duca. ale oamenilor, să contribuie la dezvolatrea ţărilor- Contractul prevede oferirea unui suport fi nanciar membre ale Comunităţii Europene şi celor asociate. în valoare de 50 la sută din cotizaţia de aproximativ Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka 890 000 euro plătită de către Republica Moldova la Tapiola, a menționat, la rândul său, că Programul Programul Comunitar, bani ce urmează a fi investiţi Orizont 2020 reprezintă un program de consolida- pentru buna funcţionare a Reţelei Punctelor Naţio- re a relațiilor moldo-europene. „Dacă prin inter- nale de Contact, Academia de Ştiinţe a Moldovei fi - mediul Acordului de Asociere ne-am asumat nişte ind instituţia gazdă a acesteia, dar şi pentru dezvol- angajamente de modernizare pe viitor, atunci ceea tarea capacităţilor de infrastructură cu scopul de a ce ne-am propus să realizăm în cadrul Programului ridica nivelul de participare la programul respectiv. Orizont 2020 este o temelie a relaţiilor noastre ba- Preşedintele AŞM a exprimat sincere mulţumiri zate pe noi oportunităţi şi pe o creştere inovativă”, Excelenţei Sale, Ambasadorului Pirkka Tapiola şi a declarat ofi cialul european. Diplomatul a apreci- echipei Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, at implicarea şi dinamismul echipei din Republica pentru susţinerea şi promovarea comunităţii ştiinţi- Moldova în procesul realizării obiectivelor asuma- fi ce din Republica Moldova la nivel european, pen- te în cadrul Programului Cadru 7 și Programului tru faptul că sunt buni prieteni şi parteneri de încre- Orizont 2020. dere atât ai comunității ştiinţifi ce, cât şi ai întregii Cel mai mare program de cercetare şi inovare al societăți a Republicii Moldova. „Semnarea, astăzi, UE, Orizont 2020, dispune de fonduri fi nanciare de a Contractului de suport fi nanciar pentru participa- aproape 80 miliarde de euro, valabile pentru o peri- rea Republicii Moldova la Programul Orizont 2020 oadă de şapte ani (2014-2020). Scopul principal al dovedește încă o dată susținerea şi generozitatea programului este de a încuraja descoperirile în do- Uniunii Europene faţă de Republica Moldova, iar meniul ştiinţei şi de a transforma ideile din laborator Academia de Ştiinţe a Moldovei, în comun cu in- în produse pe piaţă. stituţiile de cercetare din ţară, va continua eforturile După semnarea Contractului, înaltul demnitar a sale de integrare europeană şi ajustare la standardele vizitat două centre ştiinţifi ce din cadrul Universităţii și exigențele UE. Tehnice a Moldovei – Centrul de Tehnologii Spaţi- Totodată, președintele AȘM a menționat că ale, condus de acad. Ion Bostan, şi Centrul Naţio- Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia au contribuit nal de Studiu şi Testare a Materialelor, condus de esențial la accelerarea procesului de asociere. El a acad. Ion Tighineanu, unde i s-au pus la dispoziție reiterat că suportul fi nanciar oferit prin Contracul informații referitor la participarea cercetărorilor în semnat este un merit şi al comunităţii ştiinţifi ce din proiectele europene. Republica Moldova, care s-a dovedit a fi un parti- cipant activ la Programul precedent – Programul Eugenia Tofan Cadru 7 al UE. Iar în urma asocierii, în anul 2012, Centrul Media al AŞM

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 41 Akademos

ȘANSA CERCETĂTORULUI experimentați, studenți plini de inițiative și idei noi, ori pur și simplu, de dorința arzândă de a lucra în noi PENTRU DEZVOLTARE medii legate de carte sau de diferite utilaje, instru- PERSONALĂ ȘI INTEGRARE mente, aparate puse în slujba cercetării. Mobilita- tea, în condițiile mapamondului actual, este condiția ÎN CERCETAREA sine qua non, mai întâi de toate, de supraviețuire în EUROPEANĂ – ACȚIUNILE mediul științifi c și, apoi, pentru calitate în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării. MARIE SKŁODOWSKA- Oportunitățile pentru mobilitate și dezvoltare CURIE personală nu lipsesc. Poate cele mai importante, în Uniunea Europeană, deocamdată spațiu vecin fi zic Republicii Moldova, dar totodată spațiu comun pen- Dr. hab., conf. univ. Aurelia HANGANU tru societatea academică, sunt posibilitățile pe care Dr. Alexandru ROȘCA le oferă Programul Cadru de Cercetare și Inovare Academia de Științe a Moldovei ORIZONT 2020. Dintre acestea, explicit și aproa- pe exclusiv dedicate cercetătorului în devenire sau revenire sunt acțiunile Marie Skłodowska-Curie THE MARIE SKŁODOWSKA-CURIE ACTI- (MSCA). ONS: A RESEARCHER'S CHANCE OF PERSONAL Acțiuni de mobilitate au existat și în cadrul pri- DEVELOPMENT AND INTEGRATION INTO THE EUROPEAN RESEARCH AREA melor trei programe-cadru ale UE, însă începând cu Summary. The article provides a short survey of PC4 ele au fost grupate în subprogramul MCA (re- the Marie Curie Actions, which, for their part, provi- denumit Marie Skłodowska-Curie odată cu lansarea de research training, career development and mobi- noului program-cadru ORIZONT 2020). Astfel, în lity schemes allowing researchers to be truly mobile 1996, Comisia Europeană a decis să-și numească internationally, intersectorially and, to a lesser extent, programul de mobilitate în onoarea ilustrei savante between fi elds of research. There are opportunities for Marie Skłodowska-Curie, un strălucit exemplu de researchers at any career stage and of any nationality. mobilitate, dublu laureată a Premiului Nobel, prima The Marie Curie actions are open to all domains of femeie care s-a învrednicit de acest premiu dar și sin- research and technological development, with the re- gurul savant care l-a primit în două domenii științi- search fi elds freely chosen by the applicants in a "bo- ttom-up" approach. The article also provides main fi - fi ce diferite (fi zică și chimie). De atunci, programul gures depicting both the Marie Curie Actions-related Marie Skłodowska-Curie își aduce contribuția sub- overall outcomes and, specifi cally, the participation stanțială la consolidarea poziției Uniunii Europene of Moldovan researchers in MCA during FP7. de lider mondial în domeniul științei prin atragerea Keywords: H2020, MSCA, mobility, research și încurajarea celor mai talentați cercetători de a lucra grant, doctoral studies. împreună cu colegii lor din Europa. Acest obiectiv Rezumat. Articolul prezintă o scurtă descriere a este atins prin acordarea de sprijin fi nanciar generos acțiunilor Marie Curie, care la rândul lor, oferă suport pentru tinerii cercetători care doresc să-și extindă ori- pentru cercetare, dezvoltarea carierei și scheme de mo- zonturile grație unei perioade de cercetare într-o altă bilitate internațională reală. Oportunitățile sunt pentru țară europeană, într-un anturaj de colaborare, axat pe toți cercetătorii, indiferent de carieră și naționalitate. valorile diversității culturale și sociale ale Uniunii Acțiunile Marie Curie sunt deschise pentru toate do- Europene. meniile de cercetare și dezvoltare tehnologică. În cei 18 ani trecuți de la lansarea acțiunilor Cuvinte-cheie: H2020, Acțiuni Marie Skło- Marie Curie, acestea au fost o parte componen- dowska-Curie, mobilitate, grant de cercetare, studii tă a patru programe-cadru, acum regăsindu-se în doctorale. Pilonul I, „Excelență științifi căˮ, al programu- lui ORIZONT 2020. În perioada dată, bugetul Lumea științei, în continuă schimbare, totdea- MCA a cunoscut un trend ascendent, crescând de la una a cerut de la persoana care se vrea cetățean al 260 milioane EUR (PC4) la 4,75 milioane EUR ei mobilitate – că e vorba de fl exibilitatea gândirii (FP7). Tipologia burselor s-a diversifi cat, pe parcurs, și a schimbării de perspectivă asupra fenomenelor în tot acest timp, din perspectiva țintei (ca să-i inclu- de diferit gen, că e vorba de deschidere către dome- dă și pe cercetătorii debutanți), mecanismului de re- nii și tărâmuri necunoscute sau disponibilitatea de a alizare (acțiuni instituționale) și scopului (de reinteg- comunica, pentru dezvoltare, cu semeni, cercetători rare, revenire, de schimb intersectorial etc.). Acțiuni- 42 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Orizont 2020 le Marie Curie au fost una dintre cele mai de succes De aceea, MSCA sunt deschise pentru partici- componente ale programelor-cadru din momentul parea cercetătorilor și personalului din domeniul lansării, cifrele demonstrând convingător afi rmația: inovării, precum și universităților, institutelor de aprox. 60 000 de cercetători fi nanțați de la cercetare, întreprinderilor și altor agenți socio- lansarea acțiunilor Marie Curie; economici din toate țările Uniunii Europene, inclu- peste 10 000 de doctorate susținute în PC7; siv din țările terțe. Aceste acțiuni oferă o multitudi- cercetătorii Marie Curie provin din toate păr- ne de oportunități pentru cercetătorii din Europa și țile lumii (aproximativ 130 de naționalități); din întreaga lume, ajutându-i să acceseze un (nou) organizații-gazdă ale acțiunilor Marie Curie nivel al carierei lor. În funcție de necesitatea fi ecă- în peste 70 de țări; rui cercetător, acțiunile Marie Skłodowska-Curie 46% dintre cercetătorii veniți în UE din țările propun fi e instruire prin doctorat, prin intermediul industrializate au ales să rămână în Europa după în- rețelelor de formare inovatoare (ITN), fi e posibili- cheierea bursei; tatea de a avansa în carieră, schimbând țara de re- 38% de participare a femeilor în cadrul MCA ședință sau chiar și sectorul de activitate, prin Bur- PC7, aproape atingând ținta de 40%; sele de cercetare individuală (IF), fi e oportunitatea peste 50% din bugetul MSC PC 7 au fost de- de a colabora și a partaja cunoștințele proprii, prin dicate cercetării provocărilor sociale; Schimburile de personal în domeniul cercetării și MCA au ajutat la reducerea decalajului dintre inovației (RISE), sau, la o scară mai largă, impli- sectorul academic și cel de afaceri, cu peste 6 000 de- carea organizației în gestiunea și fi nanțarea prog- tașări/recrutări în aprox. 350 de proiecte MCA PC7; ramelor de doctorat sau a burselor de cercetare, Un rol sporit acordat participării ÎMM-urilor, prin intermediul acțiunii Programe de cofi nanțare în unele subprograme ale MCA PC7, cota participă- regionale, naționale și internaționale (COFUND). rii acestora atingând peste 50% din toate întreprin- Respectivele posibilități sunt încorporate în derile participante. cele patru direcţii majore ale acțiunilor Marie Având ca obiectiv specifi c consolidarea com- Skłodowska-Curie: petențelor, formarea și dezvoltarea carierei cer- 1. Reţele inovative pentru sprijinirea cerce- cetătorilor, MSCA sunt deschise cercetătorilor tătorilor debutanți (ITN) vizează formarea inițială de orice naționalitate și vârstă, pentru activitățile a cercetătorilor și a candidaților prin studii de doc- de formare și dezvoltare a carierei din toate do- torat în organizații din statele membre și din țările meniile cercetării și inovării, de la cercetarea de asociate ale Uniunii Europene, având ca bază su- bază până la preluarea pe piață și serviciile pen- portul acordat programelor de formare în domeniul tru inovare. Domeniile de cercetare și inovare, cercetării realizate de parteneriate între universități, precum și sectoarele de activitate pot fi alese de institute de cercetare, întreprinderi (inclusiv cele candidații înșiși în funcție de preferințe, compe- mici și mijlocii) și alți agenți socio-economici din tențe, scopuri, posibilități și alte ocurențe. Toate diferite țări atât din Europa, cât și din afara ei. MSCA promovează colaborarea pe termen lung Aceste granturi sunt adresate organizațiilor între instituțiile de învățământ superior, organiza- care urmăresc să găzduiască cercetători afl ați la în- țiile de cercetare și sectorul privat, ținând cont de ceputul carierei, iar fi nanțarea este destinată pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, acțiuni de instruire a tinerilor cercetători astfel în- și astfel, optează pentru un mediu propice dez- cât ei să exceleze în domeniul lor, dar și să dobân- voltării personale, a individului, și instituționale, dească un șir de abilități complementare menite să a organizației din domeniul educației-cercetării- le maximizeze șansele de angajare viitoare: este inovării-dezvoltării. vorba de competențe de antreprenoriat, manage- Mobilitatea este o cerinţă-cheie în acțiunile Ma- ment, brevetare sau comercializare a rezultatelor rie Skłodowska-Curie. Cercetătorii nu numai că au cercetării. posibilitatea de a acumula experienţa semenilor din Este vorba, în esență, de o formare internaționa- diferite instituții de peste hotarele republicii, de a-şi lă și intersectorială de cea mai înaltă calitate prin: completa instruirea cu competenţe sau discipline - rețele europene de formare (ETN) – formare utile pentru propria carieră, ci totodată sunt obligați în domeniul cercetării furnizată în comun de cel pu- să demonstreze fl exibilitate de atitudine și compor- țin trei parteneri din statele membre ale UE sau țări tament, de gândire și activitate, disponibilitate și asociate diferite; curaj de a se încadra în colective cu prestanță și au- - doctorate industriale europene (EID), care toritate în cercetare. presupun implicarea a cel puțin doi parteneri, dintre nr. 3 (34), septembrie 2014 - 43 Akademos care unul ar fi o organizație academică având drep- într-un fi nal, îmbunătățirea condițiilor de angajare tul de a acorda diplome de doctorat, iar alta – o or- a cercetătorului și calitatea procesului de recrutare ganizație non-academică (în special companii), dar și selecție. care ar avea infrastructura și potențialul necesar rea- În altă ordine de idei, este informativ să anali- lizării unei cercetări. Respectivele organizații coor- zăm performanțele cercetătorilor și echipelor de cer- donează în comun activitatea candidatului la diplo- cetare din Republica Moldova în peisajul acțiunilor ma de doctorat, care se afl ă cel puțin o jumătate din Marie Curie din PC7. Statisticile Comisiei Europe- timpul acordat cercetării în sectorul non-academic; ne, la situația din 26.05.2014, indică următoarele: - doctoratele europene comune (EJD) implică  între 2007-2014, 155 de cercetători din Repu- participarea a cel puțin trei organizații cu dreptul de blica Moldova au benefi ciat de acțiunile Marie Curie; a acorda diplome de doctorat, din trei state membre  organizațiile de cercetare din Republica Mol- ale Uniunii Europene sau din țări asociate diferite. dova au primit o fi nanțare în volum de 0,746 mili- 2. Burse individuale pentru sprijinirea cer- oane euro; cetătorilor cu experienţă (IF) au drept scop pri-  15 organizații de cercetare din țară au par- mordial cultivarea excelenței cercetătorilor experi- ticipat la acțiunile MCA PC7 (dintre care 13 – la mentați prin intermediul mobilității transfrontaliere Schema Internațională de Schimb pentru Personal și inter-sectoriale. Este una dintre acțiunile Marie de Cercetare, IRSES). Sklodowska-Curie care oferă cercetătorului de ni- Cei mai mulți (128) dintre cercetătorii moldo- vel postdoctoral sau superior oportunitatea de a-și veni (și personalul implicat în acțiunile de cercetare- dezvolta abilitățile personale, inclusiv revenirea în inovare) au fost antrenați în acțiuni IRSES. Bursieri domeniul cercetării după o pauză în carieră, reinteg- ai programelor MCA COFUND au devenit 4 cerce- rarea în Europa după un timp petrecut altundeva sau tători din țară. Doi cercetători experimentați au de- realizarea de proiecte de cercetare în altă țară din venit bursieri ai IEF – burse pentru cercetători din ță- interiorul sau exteriorul Europei. rile UE sau asociate. Respectiv, acest lucru a devenit 3. Cooperare internaţională şi inter- posibil numai după 11 octombrie 2011, când a fost sectorială prin schimb de personal de cercetare semnat Memorandumul de Înţelegere între Republi- şi inovare (RISE) sunt acțiuni care urmăresc sta- ca Moldova și Uniunea Europeană privind asocierea bilirea sau consolidarea relaţiilor de cooperare pe Republicii Moldova la al Șaptelea Program Cadru. termen lung între organizații de cercetare printr-un Anterior, alți 5 cercetători experimentați au fost fi - program de schimb coordonat pentru personalul lor. nanțați în cadrul burselor de tip IIF, destinate cercetă- Această opțiune se potrivește organizațiilor intere- torilor din țările terțe venind în Europa. În sfârșit, alți sate de mobilitatea pe termen scurt a cercetătorilor, 16 cercetători debutanți au fost antrenați în acțiunile în general 1-12 luni. RISE susține schimbul interna- de formare inițială prin programul ITN. țional și intersectorial atât pentru cercetători, având În concluzie, ne exprimăm convingerea că cer- la bază un proiect comun de cercetare și inovație, cetătorii moldoveni de la toate etapele de carieră cât și pentru personalul administrativ, tehnic sau trebuie să folosească din plin oportunitățile oferite membri ai conducerii organizației. de MSCA, prin care Uniunea Europeană va încerca 4. Cofi nanţarea programelor regionale, naţi- să promoveze conlucrarea și mobilitatea celor mai onale şi internaţionale de doctorat şi postdocto- strălucite și creative minți ale științei internaționa- rat (COFUND) oferă fi nanţare suplimentară pentru le și mai ales europene. Or, bursierii și benefi ciarii programe de burse care au ca obiectiv activităţile programelor de formare MSCA vor fi în avangarda de formare în domeniul cercetării şi de dezvoltare a noii generații de cercetători și antreprenori inovativi carierei. Este vorba de programe doctorale, dar și de ai Ariei Europene de Cercetare. burse de cercetare la nivel postdoctoral. În esență, este vorba despre programe de cercetare regionale, Legături utile naționale sau internaționale care cultivă excelența 1. http://ec.europa.eu/research/mariecurieactions/ – în formarea, mobilitatea și dezvoltarea carierei cer- site-ul ofi cial al MSCA cetătorului. Mobilitatea transfrontalieră constituie o 2. http://ec.europa.eu/research/participants/portal/des- ktop/en/home.html – portalul participantului la programe- condiție obligatorie, de asemenea este încurajată și le Orizont 2020 mobilitatea transsectorială. 3. http://mariecurieactions.blogspot.com – blogul Este un program deosebit, apreciat deopotrivă ofi cial al MSCA de comunitatea academică și de cea non-academică, 4. https://www.facebook.com/Marie.Curie.Actions – or COFUND este acțiunea prin care se urmărește, pagina ofi cială pe Facebook 44 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Evaluare

EVALUAREA CA ELEMENT pentru luarea celor mai bune decizii în domeniul ştiinţei, serveşte ca platformă pentru dezvoltare şi INDISPENSABIL perfecţionare. Scopul cercetărilor scientice este de AL SCIENTOMETRIEI: a conferi o imagine obiectivă evoluţiei ştiinţei, de a o evalua, a stabili actualitatea, posibilităţile, legită- REPERE TEORETICE ţile, dar şi de a propune căi pentru optimizarea siste- mului şi activităţilor de cercetare, metode efi ciente Dr. Alfreda ROŞCA1 de management, modalităţi de preluare a celor mai Dr. Gheorghe CUCIUREANU1,2 bune practici internaţionale. O componentă de bază a scienticii este scien- 1Institutul de Dezvoltare a Societăţii tometria, care include un set de metode cu al căror Informaţionale al AȘM sprijin se poate studia şi estima producţia, valoarea 2Consiliul Naţional pentru Acreditare şi progresele unui savant, ale unui grup de cerce- şi Atestare tători, ale unei instituţii sau ale unei ţări. Primele metode scientometrice de evaluare a cercetării şti- EVALUATION AS AN INDISPENSABLE ELE- inţifi ce au început să fi e implementate prin anii ’60 MENT OF SCIENTOMETRICS: SOME THEORETI- ai secolului trecut în SUA şi apoi prin anii ’70, în CAL MILESTONES diferite ţări europene. Cei care au contribuit la apa- Summary: Today we are witnessing a growing riţia scientometriei au fost Price de Solla (1963) interest for the evaluation of research and develop- în Marea Britanie, Garfi eld (1955) şi Narin (1976) ment. It is determined, on the one hand, by the in- în SUA, Nalimov şi Mulchenko (1969) în Rusia, creasing role of science in social and economic de- Braun şi Bujdoso (1975) în Ungaria [2, p. 27]. velopment of states, and on the other hand, by the În condiţiile secolului XXI, sistemul de cerce- fact that the assessment is a tool for improving re- tare ştiinţifi că, fi ind într-un proces real de transfor- search systems. In this context, the article describes mări în toate ţările lumii, depune eforturi deosebite the multiple components of the assessment activity of research and development as a synthesis of best pentru a face faţă provocărilor economiei şi socie- international practices. tăţii bazate pe cunoaştere. Europa a pus sarcina de Keywords: evaluation, R&D, scientometrics, a exploata efi cient cunoaşterea în scopul creşterii evaluation standards. competitivităţii şi performanţei, pentru ca ştiinţa să fi e cât mai mult conectată la societate, economie; Rezumat: În prezent asistăm la o creştere a inte- resursele umane să se implice tot mai activ în pro- resului pentru evaluarea cercetării-dezvoltării. El este cesul de transfer de cunoştinţe, de produse şi tehno- determinat, pe de o parte, de creşterea rolului ştiinţei în dezvoltarea economică şi socială a statelor, iar pe logii inovative spre mediul economic. Constituirea de altă parte, de faptul că evaluarea reprezintă un in- unei societăţi bazate pe cunoaştere solicită o nouă strument de bază pentru perfecţionarea sistemelor de viziune în ce priveşte formarea, achiziţionarea şi di- cercetare. În acest context în articol se descriu mul- seminarea cunoştinţelor, valoarea şi rolul acestora tiple componente ale activităţii de evaluare a cercetării- în dezvoltarea societăţii. dezvoltării ca o sinteză a bunelor practici internaţio- Un instrument important în elucidarea funcţii- nale. lor multiple pe care trebuie să le îndeplinească şti- Cuvinte-cheie: evaluare, cercetare-dezvoltare, inţa, în stimularea dezvoltării şi perfecţionării s-a scientometrie, standarde de evaluare. dovedit a fi evaluarea, unul din elementele indispen- sabile ale scienticii. O importanţă primordială acest Scientica, sau ştiinţa despre ştiinţă, prezintă un instrument capătă în zilele noastre, când procesele tablou de ansamblu al realităţii din lumea cercetării, de globalizare infl uenţează toate domeniile, inclusiv al dezvoltării tehnologice şi inovării. Această dis- cel al ştiinţei şi inovării. ciplină caracterizează evoluţia ştiinţei pe baza unor În pofi da opiniei larg răspândite precum că şti- date cantitative şi calitative cu privire la generarea, inţa este greu de cuantifi cat, mai cu seamă în ceea diseminarea şi utilizarea activităţilor şi rezultatelor ce priveşte evaluarea calităţii producţiei ştiinţifi ce, ştiinţifi ce cu scopul de a înţelege mai bine mecanis- măsurarea cantitativă nu numai că este un instru- mul funcţionării sistemului şi de a evalua efi cienţa ment decizional extrem de valoros, ci şi unul care lui [1, p. 10]. Bazându-se pe abordări interdiscipli- se utilizează în analiza retrospectivă şi prospectivă nare, pe modele matematice şi fi zice, pe de o parte, (foresight) a ştiinţei la nivel mondial. Criticii me- şi pe metode sociologice şi psihologice, pe de altă todelor cantitative susţin că metodologia cantitativă parte, scientica constituie în sine un sistem suport nu este singurul mod în care poate fi demonstrată nr. 3 (34), septembrie 2014 - 45 Akademos validitatea rezultatelor unei cercetări. Pentru so- mite persoane cu scopul de a reduce nesiguranţele, luţionarea acestei dileme practicile mondiale pro- pentru a spori efi cacitatea şi a lua deciziile oportune pun o abordare multidimensională, o paradigma în legătură cu acestea” [4, p. 54]. multi-metodă pentru obţinerea unor rezultate veridi- Cele mai des utilizate defi niţii ale evaluării sunt: ce în evaluarea cercetării, care pune accent pe com- „Evaluarea este un proces sistemic şi obiec- plementaritatea dintre metodele cantitative şi cele tiv, care elucidează relevanţa, efi cienţa şi efi cacita- calitative. Când e vorba de evaluarea performanţe- tea politicilor, programelor şi proiectelor orientate lor individuale, aceasta la fel trebuie să se bazeze la atingerea obiectivelor trasate. Evaluarea este o atât pe criterii calitative, ce presupun analiza lucră- abordare bazată pe teorie şi practică. Rezultatele rilor ştiinţifi ce, cât şi pe criterii cantitative, prin sta- evaluării servesc la elaborarea politicilor şi faci- bilirea unor indicatori bibliometrici relevanţi pentru litează procesul de învăţare continuă. Acest lucru domeniul în care activează cercetătorul [3, p. 32]. aduce transparenţă şi responsabilitate, ajută la for- O evaluare coerentă presupune luarea în con- mularea şi evaluarea raţionamentelor care stau la sideraţie a domeniului de cercetare, a producţiei baza politicilor” [5, p. 15]. ştiinţifi ce, a componenţei echipelor, nivelului de „Evaluarea este o apreciere sistemică şi obiec- instruire, dotării tehnice, infrastructurale şi infor- tivă dată unui proiect, program sau politici în curs maţionale. Aprecierea performanţelor în cercetarea de desfăşurare sau fi nalizate, a structurii acestora, ştiinţifi că trebuie să se bazeze pe anumite principii modului de implementare şi rezultatelor în vederea de bază care în esenţă caracterizează orice exerciţiu aprecierii relevanţei şi gradului de realizare a obiec- de evaluare şi asigură corectitudinea procesului. tivelor, evoluţia efi cienţei, efi cacităţii, impactului şi În scopul fundamentării ştiinţifi ce a manage- sustenabilităţii acestora. O evaluare trebuie să ofe- mentului cercetării, facilitării gestionării rezultate- re informaţii credibile şi utile, permiţând utilizarea lor, creşterii accesului la resursele informaţionale şi concluziilor în procesul de luare a deciziilor. Evalu- sporirii vizibilităţii comunităţii ştiinţifi ce, în cadrul area se referă şi la procesul de determinare a valorii Institutului de Dezvoltare a Societăţii Informaţio- unei activităţi, program sau politici” [6, p. 21]. nale a fost creat un grup de scientică. O preocupa- „Evaluarea este un proces prin care se încear- re de bază a acestui grup este dezvoltarea suportului că determinarea sistemică și obiectivă a relevanței, metodologic pentru evaluarea sistemului cercetare- efi cienței, efi cacităţii și impactului activităților în lu- dezvoltare-inovare (CDI) din Republica Moldova, mina unor obiective clar specifi cate. Este un instru- concentrarea eforturilor în domeniul studiilor scien- ment de management și un proces organizațional de tometrice în vederea obţinerii unui efect sinergetic în învățare, focusat pe acțiuni, având scopul de îmbu- domeniul managementului sferei ştiinţei şi inovării. nătățire a activităților curente și a proceselor de pla- Grupul încearcă să contribuie la creşterea culturii nifi care, programare și luare a deciziilor” [7, p. 2]. evaluării în Republica Moldova prin elaborarea unui Sintetizând defi niţiile de mai sus, se poate con- cadru metodologic comun de suport pentru factorii cluziona că în esenţă evaluarea presupune o activitate de decizie, fi nanţatorii, evaluatorii, pentru toţi actorii de analiză a unei politici, a unui program sau a unui din arealul CDI. Este important în primul rând ca toţi proiect pentru a determina măsura în care sarcinile actorii sistemului să discute şi să analizeze lucrurile trasate pot fi realizate, rezultativitatea acestora, la fel folosind aceiaşi termeni. Pornind de la aceste consi- cum au fost îndeplinite obiectivele propuse, cum au derente, în articolul de faţă propunem câteva repere fost consumate resursele disponibile, dacă s-a respec- teoretice privind activitatea de evaluare. tat planul de lucru sau sunt necesare anumite modifi - Defi nirea termenului „evaluare” cări ale lui în urma unor circumstanţe speciale. Termenul evaluare este explicat prin mai mul- Deși evaluările pot fi retrospective, acestea sunt te defi niţii, în funcţie de domeniul evaluării (eva- în esență măsuri anticipative în ceea ce privește luarea în sfera CDI, evaluarea pieţei muncii, eva- scopul, aducând contribuție la îmbunătățirea poli- luarea cooperării), metodologia aplicată (evaluarea ticilor, procedurilor, tehnicilor, oferind posibilitatea ex-ante, de progres, ex-post etc.), obiectul evaluării de continuare sau întrerupere a unui proiect, măsu- (evaluarea proiectelor, programelor, a organizaţiei, ră, organizație sau program etc. Datorită evaluării se politicilor). În literatura de specialitate se întâlnesc poate evita risipa de fonduri alocate pentru proiecte- diverse defi niţii ale evaluării. In opinia unuia din- le neperformante [8, p. 8]. tre autorii clasici în acest domeniu, Michael Quinn Scopul şi funcţiile evaluării Patton, „Evaluarea este colectarea sistematică de Publicaţiile ştiinţifi ce aferente domeniului subli- informaţii despre activităţile, caracteristicile şi re- niază faptul că scopul evaluării este de a determina re- zultatele programelor pentru a fi utilizate de anu- levanţa și gradul de realizare a obiectivelor, evoluția 46 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Evaluare efi cienței, efi cacității, impactului și sustenabilității. acestora. Ei trebuie să depună eforturi de judecată Evaluările politicilor, organizaţiilor, portofoliilor de echitabilă, bazate pe comunicarea transparentă a re- programe/proiecte/măsuri sunt extrem de utile pentru zultatelor evaluării cu explicarea corectă a abordări- a asigura ca acestea să-şi atingă obiectivele declarate lor și metodelor utilizate [11, p. 5]. şi să utilizeze efi cient resursele fi nanciare. Evaluările În procesul de evaluare este foarte important să furnizează informaţii factorilor de decizie în domenii fi e respectate principalele standarde, acceptate la ni- unde indicatorii economici nu sunt disponibili, fi ind vel european, şi anume: profesionalism, etică şi inte- deosebit de utile în evaluările de impact. Acest dezi- gritate, claritate, credibilitate şi validitate, confi denţi- derat este valabil în special pentru politicile din sfera alitate, independenţă, utilitate, raportare [12, p. 23]. CDI, atunci când impactul știinţifi c, social, economic Profesionalism – persoanele angajate în elabo- și de mediu se manifestă peste ani de zile și în astfel rarea, derularea şi gestionarea activităţilor de evalua- de sisteme complexe este difi cil de prognozat. Este re trebuie să fi e competente din punct de vedere pro- foarte important ca orice evaluare să fi e adaptată sco- fesional, să dispună de experienţa educaţională co- pului, să se ia în considerație obiectul evaluării şi care respunzătoare, califi cări şi / sau formare relevante în vor fi consecinţele. Rezultatele evaluării trebuie să fi e evaluare, să posede cunoştinţe specifi ce domeniului. credibile şi utile celor ce evaluează şi sunt evaluaţi, Etică şi integritate – evaluarea trebuie organi- fi nanţatorilor, să contribuie la îmbunătăţirea politici- zată astfel încât să asigure transparenţă în activitate, lor, procedurilor sau tehnicilor, precum şi la luarea evaluatorii să fi e cinstiţi, incoruptibili, intacţi, să ac- deciziilor de fi nanţare. tiveze în conformitate cu legile, regulamentele, re- Funcţiile şi scopurile evaluării se deosebesc gulile şi politicile în domeniu, să ofere un tratament semnifi cativ în legătură cu actorii implicaţi în fi - echitabil, complet şi corect. nanţarea şi executarea proiectelor / programelor. Claritate – informaţiile prezentate de către au- întrucât activitățile din sfera CDI implică o varie- toritatea de evaluare trebuie să includă o descriere tate de actori cu diverse interese şi evaluările diferă clară a procesului şi a metodelor utilizate în evalua- semnifi cativ ca funcție și scop. Astfel, pornind de la re. Scopul şi contextul evaluării, resursele necesare condițiile de bază, evaluarea poate îndeplini diverse pentru evaluare (fi nanciare, de personal, tehnice) funcții, principalele din ele fi ind [9, p. 11]: urmează să fi e specifi cate și aduse la cunoştinţă tu- • de legitimizare – justifi că utilizarea bunurilor turor celor implicaţi în procedură. publice; Credibilitate şi validitate – metodologiile de • de furnizare a informației – sensibilizează opi- evaluare trebuie să fi e sufi cient de riguros selecta- nia publică și oferă informații; te pentru a analiza subiectul evaluării şi a asigura o • de control – verifi că dacă sunt respectate regu- apreciere completă, corectă şi nepărtinitoare. Proce- lile; durile de colectare a datelor trebuie alese sau dezvol- • de sporire a responsabilităţii – disciplinează tate şi apoi aplicate într-un mod în care să se asigure executanţii proiectelor; credibilitatea şi validitatea acestora. Sursele de in- • de mediere – interconectează părțile interesate. formaţii utilizate pe parcursul evaluării urmează să Standarde de evaluare fi e analizate astfel încât credibilitatea şi gradul de Procesul de selecţie şi motivare a evaluatorilor adecvare a informaţiei să nu poată fi puse la îndoială. trebuie analizat cu atenţie având în vedere că de ca- Confi denţialitate – evaluarea trebuie să fi e pla- litatea evaluării depinde valoarea proiectelor apro- nifi cată şi realizată astfel încât să fi e respectată con- bate; o evaluare incorectă sau incompletă duce la fi denţialitatea necesară, să fi e protejată demnitatea creşterea riscurilor. Evaluarea trebuie să se bazeze şi drepturile tuturor factorilor interesaţi. pe ghiduri speciale, profesionale şi să fi e efectua- Independenţă – expertul trebuie să fi e indepen- tă cu integritate și onestitate. Evaluatorii trebuie să dent de autorităţile de management / fi nanţatoare / ia în consideraţie domeniul, specifi cul proiectului, de evaluare şi să fi e selectat printr-un proces compe- programului, diferențele de gen, etnie, abilități, vâr- tiţional. Judecăţile de valoare trebuie făcute corect, stă, orientare sexuală, limbă etc. [10, p. 6]. fără implicare emoţională, pe cât de mult posibil. Imparțialitatea și independența unei echipe de Poziţia expertului trebuie să fi e neutră din punct de evaluare este esențială. Se cere ca evaluatorii să nu vedere politic, religios sau de altă natură. aibă confl icte de interese. Ei trebuie să demonstreze Utilitate – evaluarea trebuie iniţiată şi realizată imparțialitate, în scopul de a evita presiuni de mo- în timp util, în aşa fel încât concluziile să ajute la difi care a rezultatelor evaluării. Totodată, evaluato- luarea deciziilor şi la îmbunătăţirea activităţilor ul- rii trebuie să stabilească relații bune cu toate părți- terioare. Evaluarea trebuie să ofere o examinare şi o le interesate de evaluare și să protejeze drepturile descriere corectă a punctelor tari şi celor slabe, ast- nr. 3 (34), septembrie 2014 - 47 Akademos fel ca punctele tari să fi e valorifi cate, iar problemele managementului proiectelor analizate, pot fi pre- evidenţiate – soluţionate. Autorităţile de manage- venite eventualele consecinţe negative. Evaluarea ment şi fi nanţatoare sunt responsabile de asigurarea intermediară poate fi periodică, care se efectuează condiţiilor care să favorizeze utilizarea raţională şi regulat, şi ad-hoc, care nu a fost prevăzută în pla- nepărtinitoare a rezultatelor evaluării. nurile iniţiale, dar este realizată pentru a satisfacere Raportare – raportul de evaluare trebuie să fi e anumite nevoi. logic structurat, să conţină concluzii, lecţii şi reco- Evaluarea fi nală – se efectuează imediat după mandări fundamentate, clare şi cuprinzătoare, fără terminarea punerii în aplicare a unei strategii, prog- informaţii irelevante. Similar întregului proces, ra- ram, proiect sau act legislativ. Ea vizează analiza portul de evaluare trebuie să pună în evidenţă pozi- rezultatelor obţinute, urmăreşte cuantifi carea aces- ţia imparţială a experţilor. Concluziile trebuie să fi e tora, analiza calitativă şi cantitativă a performanţe- justifi cate în mod explicit, astfel încât cei interesaţi lor, însuşirea unor lecţii pentru îmbunătăţirea mana- să le poată analiza și ulterior aplica. gementului. Criterii de evaluare Evaluarea ex-post – este realizată la o anumită Pentru fi ecare tip de evaluare a fost dezvoltată perioadă de timp după sfârșitul punerii în aplicare a o gamă largă de metode de cercetare în conformi- unei strategii, program, proiect sau act legislativ. Ea tate cu scopul evaluării, cu tipurile de întrebări la se concentrează pe aprecierea impactului în urma care evaluarea urmează să răspundă, cu contextul realizării proiectului/programului şi a sustenabilită- organizaţional şi socio-economic, cu bugetul dispo- ţii acestuia. nibil, cu capacitatea de cercetare şi alţi factori sem- Evaluarea periodică – se efectuează în mod re- nifi cativi. Pentru caracteristica acestor activităţi de gulat la anumite perioade pe durata punerii în apli- evaluare Comisia Europeană propune cinci criterii care a unei strategii, program sau proiect, de exem- importante: relevanţă, efi cienţă, efi cacitate, suste- plu, de două ori pe an. nabilitate şi impact. În funcţie de scopul evaluării, Evaluarea ad-hoc – nu a fost prevăzută în tim- proiectul sau programul evaluat, se apelează doar la pul dezvoltării sau punerii în aplicare a unei strate- o parte dintre aceste criterii [13, p. 25]. gii, organizaţii, program sau proiect, dar se realizea- Tipuri de evaluări ză pentru a satisface anumite nevoi care au apărut Evaluarea propriu-zisă diferă în funcţie de mo- între timp. mentul, conţinutul şi scopul principal al evaluării. În funcţie de scopul şi aşteptările procesului de În funcţie de momentul evaluării (conform crite- evaluare se disting [15, p. 12]: riului de timp) se deosebesc următoarele tipuri de Evaluarea formativă se axează pe examinarea evaluări [14, p. 14]: modalităților de îmbunătățire și consolidare a im- Evaluarea ex-ante – se efectuează înainte de plementării și gestionării. Evaluările formative sunt punerea în aplicare a unei strategii, act legislativ, de regulă realizate în benefi ciul managerilor pentru program sau proiect şi are ca obiect de evaluare pro- a facilita activitatea acestora. Evaluarea formativă punerea depusă la concurs. Această evaluare stabi- este de două tipuri: de implementare și de progres. lește gradul de corespundere a propunerii de proiect Obiectivul evaluării de implementare este de a sta- obiectivelor urmărite și capacitatea de a le realiza. bili dacă programul / proiectul decurge conform Evaluarea ex-ante serveşte temei pentru fi nanţarea planului aprobat. Obiectivul evaluării de progres ulterioară. este de a aprecia evoluția în direcția atingerii obiec- Evaluarea intermediară – se desfășoară în tivelor generale. Această evaluare presupune colec- timpul punerii în aplicare a unei strategii, program, tarea de informații pentru a afl a dacă sunt înregistra- proiect sau pe durata activităţii unei organizaţii. te progrese și de a identifi ca problemele intervenite. Urmăreşte preponderent îmbunătățirea procesului Evaluarea sumativă se centrează pe determi- de implementare și gradul de realizare a obiecti- narea efi cienţei programelor / proiectelor. Evaluări- velor până în momentul evaluării, de respectare a le sumative sunt de regulă efectuate în benefi ciul ac- calendarului, încadrarea în buget, gradul de utiliza- torilor externi (grupuri care nu sunt implicate direct re a celorlalte resurse. Evaluarea intermediară uti- în managementul programelor / proiectelor), pentru lizează informaţiile obţinute în urma monitorizării justifi carea sau alocarea resurselor bugetare. şi evaluării ex-ante. Acest tip de evaluare include Conținutul evaluării poate fi diferențiat în [16, analize ale rezultatelor proiectului obţinute până la p. 6]: momentul evaluării şi ale impactului probabil care Evaluarea conceptului: revizuirea misiunii, încă nu a avut timp să se manifeste. În baza conclu- ipotezelor fundamentale și condiţiilor de bază ale ziilor evaluării intermediare are loc îmbunătăţirea programelor (instituţiilor sau proiectelor). Evalua- 48 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Evaluare rea conceptului determină măsura în care este justi- metodei stau în înţelegerea şi acceptarea acesteia de fi cată utilizarea unei anumite politici, program sau către cercetători deoarece furnizează o evaluare ca- proiect pentru soluţionarea problemelor identifi cate litativă. Dezavantajele consistă în faptul că necesită anterior. Evaluările de concept sunt de obicei com- timp, uneori totuşi există îngrijorări legate de obiec- ponente ale evaluării ex-ante. tivitatea şi variabilitatea metodei şi că e posibilă Evaluarea modelului: analizează efi cacita- concentrarea pe calitate cu excluderea relevanţei. tea designului şi structurii organizatorice a unui Analizele bibliometrice includ studierea pub- program / proiect. Se evaluează măsura în care obiec- licaţiilor ştiinţifi ce, citărilor, pot include date pri- tivele operaţionale stabilite sunt adecvate probleme- vind calitatea, cantitatea şi colaborările în dome- lor adresate, dacă instrumentele utilizate corespund niu. Este o metodă cantitativă, utilă pentru analiza obiectivelor stabilite și dacă sunt sau au fost posibile tendinţelor generale şi oferă posibilitatea analizelor să fi e atinse. Evaluarea modelului este de obicei parte repetate. Un dezavantaj este că deseori estimarea componentă a tuturor etapelor evaluării de programe calităţii poate să nu fi e sigură, există difi cultăţi de / proiecte (ex-ante, intermediară, fi nală și ex-post). comparare între domenii ştiinţifi ce, necesită preca- Evaluarea proceselor: estimează calitatea, efi - uţie în interpretări şi există risc de distorsionare în cienţa şi efi cacitatea operaţiunilor din cadrul unui cazul datelor necalitative. program / proiect. Estimarea operaţiunilor se face Rata economică a rentabilităţii evaluează rata de obicei în raport cu cerinţele regulamentare şi sta- rentabilităţii în urma investiţiilor făcute. Este canti- tutare, designul proiectelor şi standardele profesio- tativă, utilă pentru infl uenţarea factorilor de decizie nale sau aşteptările clienţilor. Evaluările de proces şi simplă de înţeles, se concentrează mai degrabă pe sunt, de obicei, părţi componente ale evaluărilor benefi ciile fi nanciare decât pe cele sociale şi necesi- intermediare și se desfăşoară în cadrul programelor, tă multe supoziţii, care pot fi nesigure. proiectelor care necesită eforturi semnifi cative de Studiile de caz presupun o examinare detaliată gestionare, în termeni de promovare, comunicare, a cercetării şi furnizează descrierea procesului şi re- promptitudine, consultanţă și control. zultatului cercetării. Ele asigură o înţelegere depli- Evaluarea rezultatelor (outcome): stabileşte nă, furnizează informaţii pentru acţiuni de reformă, măsura în care au fost atinse obiectivele sub formă ilustrează toate tipurile de benefi cii în urma cercetă- de rezultate. Ea se concentrează pe rezultate şi ieşiri rilor, pot produce istorii de succes pentru relaţiile cu (inclusiv efectele neprevăzute generate) pentru a es- publicul. Nu permit o viziune de ansamblu în cazul tima efi cienţa programului / proiectului, dar poate unor programe mari. evalua, de asemenea, procesele din proiect pentru a Modelarea logică include o schemă a modului înţelege cum au fost obţinute aceste rezultate. de lucru în cadrul programului / proiectului, va- Analizele cost-benefi ciu şi cost-efi cienţă: com- lori în crearea, validarea şi modifi carea modelului pară ieșirile sau rezultatele unui program / proiect şi dezvoltarea unui set de enunţuri de tipul „dacă... cu costurile (resursele consumate) pentru produce- atunci”. Ea este utilă pentru identifi carea legături- rea lor. Analiza cost-efi cacitate estimează valoarea lor între programe şi inovaţii de-a lungul timpului, atingerii unui obiectiv și foloseşte la identifi carea dezvoltă viziuni comune între părţile implicate în alternativă cea mai puțin costisitoare pentru atinge- cercetare. Nu este însă utilă pentru evaluări de scur- rea obiectivelor. Analiza cost-benefi ciu are scopul tă durată, deoarece timpul între cercetare şi rezultat de a aprecia toate costurile și benefi ciile relevante, poate constitui câţiva ani. de obicei, exprimate în unităţi băneşti. Analiza comparativă (benchmarking) face Metode de evaluare comparaţii între diferite programe / proiecte, stabi- Evaluarea cercetării-dezvoltării este difi cilă, lește diferenţe şi permite identifi carea bunelor prac- având în vedere natura nedeterminată, aleatorie a tici. Ea furnizează idei suplimentare, alternative. investigaţiei ştiinţifi ce. Principalele metode utiliza- Poate fi folosită pentru comparaţii doar în cadrul te în acest scop sunt evaluarea colegială, analizele aceluiaşi domeniu al ştiinţei. bibliometrice, rata economică a rentabilităţii, studi- Concluzii ile de caz, modelarea logică şi analiza comparativă În esenţă, evaluarea trebuie să devină un stimu- [17, p. 2]. lent de dezvoltare şi perfecţionare pentru toţi actorii Evaluarea colegială (peer-review) este o meto- sistemului CDI. De o mare importanță în acest sens dă tradiţională care reprezintă o evaluare calitativă este crearea condițiilor necesare pentru o evaluare efectuată de către experţi. Ea este efi cientă atunci corectă şi efi cientă, pentru facilitarea utilizării re- când experţii sunt bine pregătiţi, responsabili şi uti- zultatelor evaluării. Un mediu adecvat pentru pro- lizează criterii universale de evaluare. Avantajele cesul de evaluare se va crea prin:

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 49 Akademos

- includerea evaluării în procesul de manage- ie să devină evaluarea. Rolul ei este de a pregăti atât ment; ecosistemul CDI în ansamblu, cât şi componentele - urmărirea implementării rezultatelor și inter- sale individuale, de a oferi societăţii acea cercetare şi conectarea evaluării cu planifi carea bugetului; inovare de care aceasta are nevoie, ca obiectiv fi nal - luarea în consideraţie a necesităţilor părților fi ind creșterea performanțelor în sfera CDI, sporirea interesate în stabilirea obiectivelor evaluării; responsabilităţii şi a competenţei, facilitatea proce- - asigurarea relevanței rezultatelor în elaborarea sului de management, disciplinarea, îmbunătățirea de politici pentru părțile interesate; efi cienței în gestionarea fondurilor publice. - asigurarea calității evaluării prin respectarea Referinţe standardelor și aplicarea bunelor practici; 1. Derek J. de Solla Little science, big science. New - comunicarea conceptului de evaluare și a re- York: Columbia University Press, 1963, p. 10. zultatelor acesteia într-un mod adecvat; 2. Prof. univ. dr. Silviu Jipa. Elemente de scientometrie, - proces de evaluare transparent pentru toate vol. 2, Târgovişte, 2013, p. 27. 3. Interpreting Qualitative Data: Methods for analy- părțile interesate. nd sing Talk, Text and Interaction, 2 ed. Sage, 2006, p.32. Rezultatele evaluării trebuie să stea la baza 4. Michael Quinn Patton. Utilization-focuse devalu- adoptării deciziilor, condiţionând fi nanţarea / ation, ediţia a doua, Newbury Park, CA, SAGE Publica- nefi nanţarea / încetarea fi nanţării acestora. Cuan- tions, 1986, p. 54. tifi carea rezultatelor, obiectivele clar defi nite din 5. European Commission: RTD Evaluation Toolbox timp și reducerea la minim a factorilor imprevizibili – Assessing the Socio-Economic Impact of RTD Poli- cresc valoarea evaluării. cies, IPTS. Technical Report Series, 2002, p. 15. Actualmente, în toate ţările dezvoltate se susţine 6. OECD: DAC’s Glossary of Key Terms in Evalua- reorientarea politicilor din sfera CDI către acele acti- tion and Results Based Management, 2010, p. 21. vităţi de cercetare care produc rezultate cu relevanţă 7. A UNICEF Guide for Monitoring and Evaluation. Making a Difference, 1991, p. 2. economică. Aceste obiective pot fi realizate doar în 8. OECD, Quality Standards for Development Evalu- baza unor cercetări competitive, performante. Sti- ation, DAC Guidelines and Reference Series, 2010, p. 8. mulentul esențial al acestor procese complexe trebu- 9. Research, Technological Development and Inno- vation Evaluation Standards Published by EVAL-INNO (Fostering evaluation competencies in research, techno- logy and innovation in the SEE region), Publisher and editor EVAL-INNOc/o Centre for Social Innovation Lin- ke Wienzeile 246, A-1150 Wien, 2012, p. 11. 10. OECD, Quality standards for development evalu- ation, DAC Guidelines and Reference Series. 2010, p.6. 11. GEF Evaluation Offi ce Ethical Guidelines, 2007, p. 5. 12. Evaluation Standards in Research and Technolo- gy Policy Platform – Fteval, Vienna, p. 23. 13. OECD Glossary of Evaluation and Results Based Management (RBM) Terms, 2010, p. 25. 14. Research, Technological Development and Inno- vation Evaluation Standards Published by EVAL-INNO (Fostering evaluation competencies in research, techno- logy and innovation in the SEE region), Publisher and editor EVAL-INNOc/o Centre for Social Innovation Lin- ke Wienzeile 246, A-1150 Wien, 2012, p. 14. 15. RTDI Evaluation Standards, Research, Techno- logical Development and Innovation Evaluation Stan- dards, published by EVAL-INNO (Fostering evaluation competencies in research, technology and innovation in the see region), 2012, p.12. 16. Evaluation Standards in Research and Technolo- gy Policy Platform, Fteval, Vienna, 2013, p. 6. 17. How to evaluate, pag. 2, Research Forum Evalu- ation Guidelines, European Foundation Centre, AISBL | 78, avenue de la Toison d’Or | 1060 Brussels, Belgium, Păretar, începutul sec. al XX-lea (fragment). [email protected] | www.efc.be Nr. 29906-16

50 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Evaluare

EXPERTIZA Fișa de evaluare inserează 20 de poziții, care se apreciază cu notele „0” – „5”. Pentru expunerea ce PROIECTELOR urmează va fi util să se includă această fi șă cu notele DE CERCETARE ambilor experți: Expertul 1 (codifi cat cu 14-54) și Expertul 2 (codifi cat cu 15-01). Fișa este copiată de FUNDAMENTALĂ pe EXPERT online, https://expert.idsi.md/ro. ȘI APLICATIVĂ. Oricum ar fi proiectul – mai bun sau mai rău – dacă experții sunt obiectivi, atunci evaluările lor ar STUDIU DE CAZ trebui să fi e comparabile practic pe toate pozițiile, ceea ce nu se întâmplă. De exemplu, pe 10 din cele Dr. Constantin CIUBOTARU 20 de poziții diferența dintre evaluările experților Institutul de Matematică și Informatică este 2 și doar pe 4 poziții experții s-au exprimat al AȘM unanim. Expertul 2 a apreciat cu nota „2” 3 poziții pe care expertul 1 le-a apreciat cu „4”. Cam mare discrepanța. Care ar fi explicația: incompetența ex- Interpretul Pavel Stratan are un cântec în care perților, tendențiozitatea lor, poate că și una, și alta? spune că unii numără câte stele sunt pe cer, iar alții – Ținând cont de această discrepanță, este destul câte nu-s. Cam așa se întâmplă și cu expertiza proiec- de difi cil să se ia o decizie obiectivă pe marginea telor de cercetare în Republica Moldova. Este evident proiectului. Media aritmetică ar da din nou o esti- că experții autohtoni cunosc bine echipele antrenate mare eronată. În pofi da acestor evaluări, CSȘDT al la realizarea proiectelor și ar fi de așteptat să prezinte AȘM a acceptat proiectul spre fi nanțare, invocând o evaluare obiectivă, cu argumentare convingătoare și alte criterii, alte aprecieri. Logic ar fi fost, totuși, pe fi ecare poziție din fi șa de evaluare. Se descurcă să prevaleze decizia experților, ei fi ind selectați din oare experții cu această sarcină difi cilă? Afl ându-ne mediul specialiștilor. la fi nalul realizării proiectelor instituționale 2011- Vom încerca mai jos să expunem unele argu- 2014, dar și în preajma înaintării și evaluării uno- mente, care, sperăm, ar putea explica comportamen- ra noi, ne propunem să efectuăm un studiu de caz, tul experților. având la dispoziție fi șele de evaluare a doi experți la 1.2. Necesitatea şi oportunitatea proiectului; proiectul „Tehnologii avansate de elaborare a siste- 2.1. Corespondenţa rezultatelor preconizate cu ne- melor inteligente pentru Societatea Informațională” cesităţile potenţialilor benefi ciari; 2.3. Impactul (2011-2014), desfășurat la Institutul de Matematică și ştiinţifi c, tehnologic, socio-economic etc. al rezulta- Informatică al AȘM, executanți – laboratoarele „Sis- telor proiectului, inclusiv sub aspectul contribuţiei teme de programare” și „Sisteme informatice”. la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, apre- Iată abstractul acestui proiect: ciate cu nota „2” de către Expertul 2. „Se preconizează cercetări pentru tehnologii de Cum pot fi inoportune activitățile preconizate perspectivă destinate societăţii bazate pe cunoaştere. în cadrul proiectului, în timp ce Consiliul European Se vor elabora metode de achiziționare, reprezenta- şi Parlamentul European au adoptat (în anul 2010) re și stocare a cunoștințelor, tehnici de management Agenda Digitală pentru Europa – una dintre cele al cunoștințelor și se va crea o structură ierarhică șapte priorități ale Strategiei Europa 2020 – Euro- unică (ontologie extinsă) a domeniului examinării pean Action Plan 2011-2015, care trasează politici- ultrasonografi ce. Se vor moderniza și optimiza mo- le și acțiunile statelor europene pentru soluționarea dele noi de calcul biomolecular (variante de sisteme problemelor economice și sociale prin utilizarea membranare, rețele de procesoare evolutive, asam- masivă a TIC, iar Moldova a acceptat Strategia blarea genelor), care se vor aplica la soluționarea Națională de dezvoltare a societății informaționale problemelor intractabile. Se vor elabora: a) medii ,,Moldova digitală 2020” și Planul de acţiuni UE‒ de execuție bazate pe modele formale pentru solu- Republica Moldova?! ționarea unor probleme din lingvistica computați- Oare nu este un argument convingător în favoa- onală; b) tehnologii pentru facilitarea interacțiunii rea impactului științifi c al rezultatelor proiectului adaptabile om-calculator (interfețe inteligente) cu faptul că aceste rezultate sunt publicate în cele mai aplicarea tehnologiei limbajului natural; c) principii prestigioase reviste internaționale de specialitate și la şi tehnologii de organizare a procesului de stocare, edituri renumite? Iar în ceea ce privește contribuția procesare şi vizualizare a informaţiei în sisteme dis- socio-economică a rezultatelor, iată doar un exemplu tribuite de mari dimensiuni”. concludent: Sistemul suport pentru decizii privind di- nr. 3 (34), septembrie 2014 - 51 Akademos agnosticarea medicală SONARES a trecut testările la implementează în cadrul unui proiect de transfer teh- 4 instituții medicale, a obținut Medalia de Aur la Ex- nologic la Centrul medical „ANAMARIA-MED”. poziția „Fabricat în Moldova 2011” și în prezent se Nota „2” merită, de fapt, argumentele expertului.

Fișa de evaluare a proiectelor de cercetări ştiinţifi ce fundamentale şi aplicative 0=lipsa informaţiei; 1=insufi cient; 2=satisfăcător; 3=bine; 4=foarte bine; 5=excelent Punctaj Punctaj Nr. Valoare acordat acordat Criteriu Indicator d/o admisă Expert 1 Expert 2 14-54 15-01 1.1 Nivelul actual al cunoaşterii asupra temei propuse, 0-5 45 pe plan naţional şi internaţional 1.2 Necesitatea şi oportunitatea proiectului 0-5 42 Relevanţa 1.3 Succesiunea logică a etapelor proiectului 0-5 35 ştiinţifi co- 1 1.4 Metode de cercetare şi protocoale experimentale tehnologică 0-5 44 a proiectului prevăzute a fi utilizate 1.5 Rezultatele ştiinţifi ce preconizate, cu evidenţierea 0-5 34 gradului de noutate 1.6 Riscuri previzibile şi modul lor de gestionare 0-5 45 2.1 Corespondenţa rezultatelor preconizate cu 0-5 42 necesităţile potenţialilor benefi ciari 2.2 Măsura în care concepţia proiectului conduce la 0-5 35 obţinerea rezultatelor ştiinţifi ce preconizate 2.3 Impactul ştiinţifi c, tehnologic, socio-economic etc. Importanţa al rezultatelor proiectului, inclusiv sub aspectul 0-5 42 2 şi impactul contribuţiei la dezvoltarea durabilă a Republicii proiectului Moldova 2.4 Perspective de valorifi care a rezultatelor şi de continuare a cercetării prin cooperare naţională 0-5 44 şi internaţională, inclusiv Programul Cadru 7 al Comunităţii Europene 2.5 Activităţi de diseminare a rezultatelor 0-5 44 3.1 Fezabilitatea şi sustenabilitatea proiectului 0-5 35 Calitatea ştiinţifi co- 3.2 Asigurarea bazei tehnico-materiale pentru tehnologică desfăşurarea cercetării (mijloace proprii sau 0-5 34 a proiectului, asigurate prin colaborare cu alte organizaţii) 3 concordanţa 3.3 Dimensionarea cheltuielilor în concordanţă cu 0-5 35 planului schema de încadrare a personalului de realizare 3.4 Respectarea condiţiilor de eligibilitate a costurilor 0-5 35 cu biectivele 3.5 Originalitatea propunerii de proiect, inclusiv sub practice 0-5 44 aspectul evitării suprapunerilor Experienţa directorului de proiect în domeniul Competenţa 4.1 0-5 35 ştiinţifi co- tematicii propuse cu precădere în ultimii 5 ani practică 4.2 Nivelul de competenţă a echipei de cercetare 0-5 45 a echipei 4.3 Gradul de atragere şi încadrare a tinerilor cercetători 4 0-5 35 şi capacitatea în vârstă de până la 35 ani de cercetare 4.4 Perspectivele de colaborare între diferite unităţi de aplicativă cercetare, agenţi economici şi alte instituţii din sfera 0-5 34 a organizaţiei ştiinţei şi inovării Total 100 70 84

52 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Evaluare

Fișa de evaluare a proiectelor de cercetări ştiinţifi ce fundamentale şi aplicative Observaţiile, recomandările şi comentariile evaluatorului1 Expert 1 1 Proiectul propune cercetări într-un domeniu specifi c şi îngust de cercetare, care este din domeniul lingvisticii computaţionale, domeniul care este asigurat cu o multiplicitate de softuri aplicate în reţelele de calculatoare locale şi internaţionale. Actualitatea tehnologică predomină asupra celei ştiinţifi ce (22 din 30), ce domină posibilitatea obţinerii unor rezultate ştiinţifi ce de talie internaţională. Posibilitatea obţinerii unor tehnologii de interacţiune om-calculator vor permite aplicarea tehnologiei limbajului natural şi stocarea, prelucrarea şi vizualizarea informaţiei şi sisteme de dimensiuni mari (19 din 25), fără a obţine un impact impunător asupra dezvoltării ştiinţifi ce, tehnologice, socio-umane al RM. Este un risc în cadrul fi nanţării unui proiect cu rezultate ştiinţifi ce care nu vor avea un impact serios asupra calităţii dezvoltării ştiinţei şi tehnologiilor informaţionale (17 din 25). Echipa de cercetare constă din persoane cu diferită pregătire şi experienţă din domeniul tehnologiilor lingvistice, elaborării softului respectiv şi implementarea lui. Posibil în urma acestor cercetări să fi e cu greu atins nivelul practic de aplicare. Cu toate acestea, proiectul se propune pentru cercetare şi fi nanţare, ca un experiment de obţinere a unor noi tehnologii de prelucrare a informaţiei tehnice, economice şi sociale cu aplicare a limbajului natural. Expert 2 Proiectul prevede un spectru larg de domenii actuale de cercetare de importanţă semnifi cativă, iar în unele cazuri chiar deosebită, în informatică. Echipa proiectului este de o înaltă califi care ştiinţifi că, cu o bogată experienţă şi rezultate remarcabile în domeniile respective – rezultate larg recunoscute atât în republică, cât şi în afara hotarelor acesteia. Totodată, necesitatea şi oportunitatea proiectului este argumentată la nivel foarte general (p. 9.2.1), chiar şi fără a epuiza limita stabilită de 1000 caractere. Deşi este enumerată o listă impresionată de rezultate ştiinţifi ce preconizate, nu este evidenţiat, practic, gradul de noutate ştiinţifi că a acestor rezultate (p. 9.2.4). O bună parte din rezultatele preconizate sunt mai puţin orientate la necesităţile stringente de edifi care a Societăţii informaţionale în Republica Moldova, având o perspectivă foarte îndepărtată de valorifi care efectivă. În proiect există şi unele inexactităţi, inclusiv:1) în p. 16.1 „Volumul fi nanţării bugetare” este specifi cat doar pentru una din cele patru etape, iar în p. 16.2, acesta nu este specifi cat în general. Mai mult ca atât, p. 16.2 este o simplă copie a primei etape a p. 16.1, fără desfăşurarea necesară a lucrărilor de efectuat în primul an de activitate; 2) în p. 3.5 proiectul este referit la „cercetări aplicative”, iar în p. 17 „tipul de cheltuieli …” este referit la „Cercetări fundamentale”. 3) în p. 9.2.1, Hotărîrea Guvernului N 255 din 9.03.2005 este prezentată ca „Hotărîrea Guvernului N 255 din 9.03.2006”. Consider oportună o orientare mai clară, concretă a rezultatelor cercetărilor, în cadrul etapelor intermediare şi a celei fi nale, la aplicarea în economia naţională într-un viitor nu prea îndepărtat. În ansamblu, evident, proiectul se recomandă pentru fi nanţare. 1.3. Succesiunea logică a etapelor proiectului Colectivul de executanți în anul 2011 includea apreciată cu „3” de către Expertul 1 și cu „5” – de 33 de cercetători și ingineri, inclusiv 3 doctori habi- către Expertul 2. litați și 11 doctori (42%). 17 membri ai colectivului Planifi carea etapelor se face în perspectivă pe aveau vârsta sub 35 ani (52%), inclusiv 6 doctoranzi. 4 ani. Este difi cil să se preconizeze exact conținutul Pe parcursul anilor 2006-2010, autorii au publicat lucrărilor pe toate etapele și, mai ales, rezultatele pre- circa 200 de lucrări științifi ce, inclusiv 7 capitole în conizate. Se propune o etapizare logică, schematică, monografi i peste hotare, peste 50 de articole în revis- care nu poate să pretindă la adevăr în ultima instanță. te cu factor de impact (Lecture Notes in Computer De altfel, iată care au fost etapele preconizate: Science, Acta Informatica – Editura Springer, Fun-  Metode de achiziționare a cunoștințelor în damenta Informaticae – Editura IOS Press, Interna- domenii slab structurate. Gestionarea bazelor de cu- tional Journal of Foundations of Computer Science noștințe. – Editura World Scientifi c, Theoretical Computer  Metode de elaborare a aplicațiilor bazate pe Science – Editura Elsevier, International Journal of domenii slab structurate și formalizare a cunoștin- Computer Mathematics – Editura Taylor & Francis). țelor. Autorii au elaborat 8 proiecte internaționale susți-  Metode de procesare efi cientă a informației nute de NATO, STCU, INTAS, Academia Regală a pentru domenii slab structurate (căutare rapidă, pa- Suediei, Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării ralelizare, medii de execuție). (BMBF) al Germaniei.  Tehnologii de elaborare a sistemelor inteli- Fiind aproape de fi nalizarea proiectului, vom gente. prezenta informații care ar demonstra în ce măsură Se pare, totuși, că există succesiune logică. s-au adeverit evaluările experților. În primul rând, 3.1. Fezabilitatea şi sustenabilitatea proiectului pe parcursul anilor 2011-2014 în cadrul colectivului și 4.3. Gradul de atragere şi încadrare a tinerilor au fost susținute 2 teze de doctor și 2 teze de doctor cercetători în vârstă de până la 35 ani apreciate cu habilitat (toți competitorii având vârsta sub 35 ani). nota „3” de către Expertul 1. Se pare că gradul de atragere și încadrare a tinerilor 1 S-a păstrat ortografi a experților putea fi apreciat mai înalt. nr. 3 (34), septembrie 2014 - 53 Akademos

Pe parcursul anilor 2010-2014 autorii au publicat La scrierea proiectului, în special la descrierea peste 200 de lucrări științifi ce, inclusiv o monografi e, și explicarea bugetului, s-a ținut strict cont de faptul 5 capitole în monografi i peste hotare (The Bio-Inspi- că IMI este o instituție bugetară, salarizarea se face red Models for Natural and Formal Languages – 1 conform categoriilor de salarizare și funcțiilor ocu- capitol la Editura Cambridge Scholars Publishing; pate de către executanți în cadrul proiectului. Care Oxford Handbook of Membrane Computing – 2 ca- sunt argumentele expertului? Apropo, Expertul 2 a pitole la Editura Cambridge Scholars Publishing; apreciat aceste poziții cu nota „5”. volumele Mathematics, Computing, Language, and 4.1. Experienţa directorului de proiect în dome- Life: Frontiers in Mathematical Linguistics and niul tematicii propuse cu precădere în ultimii 5 ani, Language Theory. Vol.2: Scientifi c applications of apreciată cu nota „3” de către Expertul 1 (nota „5” language method la Editura Imperial College Press – Expertul 2). – 1 capitol, Biology, Computation and Linguistics: Conducătorul proiectului, doctorul în informa- New Interdisciplinary Paradigms la Editura IOS tică Constantin Ciubotaru, a publicat circa 80 de Press – 1 capitol), peste 40 de articole în reviste cu lucrări științifi ce, a fost conducător la mai multe factor de impact (LNCS, Acta Informatica – Editura proiecte naţionale, la trei proiecte internaţionale Springer, Fundamenta Informaticae – Editura IOS suportate de Fundaţia SOROS, Asociaţia CRDF/ Press, International Journal of Foundations of Com- MRDA, INTAS şi executant în cadrul a altor trei puter Science – Editura World Scientifi c, Theoreti- proiecte internaţionale susținute de PII UNESCO, cal Computer Science – Editura Elsevier). Un argu- NATO şi STCU. Din anul 1987 ocupă funcția de ment în plus al recunoașterii rezultatelor echipei este șef de laborator (secție), participă la pregătirea și organizarea la Chișinău în anul 2013 a celei de-a cadrelor prin doctorat, ține cursuri de specializa- 14-ea ediții a „Conferinței internaționale de Calcul re (licență, masterat) la UnAȘM, USM și UTM. Membranar” (ediția a 12-a a fost organizată la Paris, Apare iarăși întrebarea fi rească: de ce Expertul 1 a 13-a – la Budapesta, iar ediția a 15-a – la Praga). a considerat această experiență insufi cientă? Care Materialele acestei conferințe au fost publicate în: sunt argumentele? Alhazov A., Cojocaru S., Gheorghe M., Rogozhin 4.4. Perspectivele de colaborare între diferite Yu., Rozenberg G., Salomaa A. (Eds). Membrane unităţi de cercetare, agenţi economici şi alte institu- Computing - 14th International Conference, CMC ţii din sfera ştiinţei şi inovării, apreciate cu nota „3” 2013, Chişinău, Lecture Notes in Computer Science, de către Expertul 1. 8340, Springer, p.323, 2014. Pe parcursul anilor 2009-2014 colectivul a cola- În aceeași perioadă autorii au elaborat 6 proiec- borat (colaborează) cu: te naționale și 6 internaționale susținute de STCU, Institutul de Informatică Teoretică, Academia BMBF Germania, România. Română, fi liala Iași – contracte de colaborare și Ar putea expertul sa nominalizeze în țară un co- Proiect bilateral Moldova-România. lectiv mai performant în domeniul informaticii? Rheinisch-Westfälische Technische Hochsc- 3.2. Asigurarea bazei tehnico-materiale pentru hule (RWTH), Institut für Medizinische Informatik, desfăşurarea cercetării, apreciată cu nota „3” de Aachen, Germania – proiect bilateral Moldova-Ger- către Expertul 1. Colectivul dispunea la momentul respectiv de 6 mania MDA08/008. staţii de lucru SUN Microsystems, inclusiv 2 staţii Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de In- performante SUN Blade 2000, 2 staţii SUN Blade formatică, Iași – acord de colaborare, proiect IN- 150, 20 calculatoare PC Pentium, 8 calculatoare no- TAS 05-104-7633, propunere de proiect STCU. tebook, imprimante, scanere, proiector multimedia. Universitatea Sheffi eld, Regatul Unit, proiect IMI este prima instituție din țară în care a fost in- INTAS 05-104-7633. stalată o rețea locală de calculatoare cu conectare West Pomeranian University of Technology, la Internet (proiectul UNESCO, domenul math.md). Faculty of Computer Science and Information Sys- Ce argumente a avut expertul pentru nota „3”? tems, Szczecin, Polonia – acord de colaborare. Din cele relatate mai sus devine explicabilă și Institutul de Cercetări pentru Inteligență Ar- nota „3” a Expertului 1 pentru 2.2. Măsura în care tifi cială, Academia Română, București – acord de concepţia proiectului conduce la obţinerea rezulta- colaborare, schimb de cercetători. telor ştiinţifi ce preconizate. Taurida National V. I. Vernadsky University, 3.3. Dimensionarea cheltuielilor în concordan- Simferopol, Ucraina – Acord de colaborare, Orga- ţă cu schema de încadrare a personalului și 3.4. nizarea conferinței internaționale „RETRO 2012”, Respectarea condiţiilor de eligibilitate a costurilor Partenit, Crimeea, Ucraina, 11-15 iunie 2012. apreciate cu nota „3” de către Expertul 1. Universitatea Milan – Bicocca, Department of 54 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Evaluare

Informatics, Systems and Communications, Italia – Se vede aici analogia cu poziția profesorului, care proiect STCU 5384. afi rmă că nici el nu cunoaște excelent materialul, University of Western Ontario, Department of darămite un student. Computer Science – proiect STCU 5384. Suntem în plină cursă de prezentare a unui lot University of Turku, Department of Mathe- nou de proiecte de cercetare fundamentală și apli- matics - proiect STCU 5384 – schimb de cercetători. cativă pe perioada 2015-2018. Urmează și o difi cilă University of Ottawa, Canada – propunere de etapă de evaluare a proiectelor prezentate la concurs. proiect STCU. Este imposibil ca în condițiile în care practic Bulgarian Academy of Sciences, Cyrillo-Me- toate instituțiile înaintează proiecte de cercetare thodian Research Cetntre – propunere de proiect fundamentală și aplicativă, să se selecteze experți STCU. autohtoni independenți care să nu fi e personal co- Universitatea Johannes Gutenberg, Mainz, interesați în promovarea sau nepromovarea proiec- Germania – proiect bilateral Moldova-Germania. telor evaluate. Această tendință este susținută și de Universitatea Paris-Est Créteil Val de Marne, anonimatul experților. Poate la etapa de evaluare a Franţa – propunere de proiect STCU, schimb de acestor proiecte ar fi bine să fi e nominalizate Comi- cercetători. sii de evaluare, cum se procedează în cazul acredită- În cadrul național echipa colaborează cu Uni- rii instituțiilor de cercetare. Fără îndoială, procesul versitatea de Stat, Universitatea Tehnică, Universi- de evaluare ar fi mult mai obiectiv și mai transpa- tatea Academiei, Universitatea de Stat de Medicină rent. Acesta ar fi în unison cu practica internațională şi Farmacie și alte instituții. de evaluare colegială („peer-review”, http://en.wi- Care sunt argumentele Expertului 1 pentru nota kipedia.org/wiki/Peer_review), care presupune o „3”? conlucrare între experți și autorii proiectului în pro- Să ne referim puțin și la Observaţiile, reco- cesul de evaluare. mandările şi comentariile evaluatorului. Chiar din Indiferent de procedura evaluării, ar fi bine ca start, Expertul 1 scrie: „Proiectul propune cercetări viitorii experți să realizeze marea responsabilita- într-un domeniu specifi c şi îngust de cercetare…”. te pe care și-o asumă, să nu se ascundă în spatele Expertul 2 scrie: „Proiectul prevede un spectru larg anonimatului, să fi e conștienți de faptul că îndără- de domenii actuale de cercetare de importanţă sem- tul acestor proiecte se afl ă echipe concrete. Nu se nifi cativă…”. Pe cine să credem? De ce Expertul 1 vede în cadrul proiectului doar evaluează doar directorul de proiect sau un execu- lingvistică computațională și procesare de limbaj tant în parte. Ar fi oportun ca expertul să cunoască natural? Aceste cercetări sunt incluse, dar constituie (recunoască) starea lucrurilor în domeniu, să poată doar o direcție îngustă în cadrul proiectului. Care efectua și un studiu comparativ al cercetărilor din este atitudinea expertului față de celelalte direcții de domeniu. Materialul expus în proiecte ar putea fi cercetare incluse în proiect? insufi cient pentru o evaluare obiectivă. Aici inter- În cadrul celor 1000, sau 2000 de semne, inclusiv vin și restricțiile impuse de prevederile Apelului de spații, este difi cil, desigur, să se facă o descriere am- participare la concurs, imperfecțiunea sistemului plă a proiectului, a necesității, oportunității, rezulta- EXPERT online, dar și o serie de alți factori. telor preconizate etc. Există însă referințe la lucrările Ar fi binevenite și careva modifi cări în proce- autorilor, poate fi consultat site-ul Institutului. dura de evaluare. Se pare că ar trebui extins diapa- Se poate observa că Expertul 1 n-a notat nicio zonul de evaluare de la „0” – „5” la „0” – „10”. În poziție cu „5”. Alții însă notează. Astfel, proiectele plus, estimările experților mai joase de „4” (sau „7”, evaluate de acest expert devin din start defavorizate. de exemplu) să fi e argumentate în fi șa de evaluare.

Război (fragment din chenar), mijlocul sec. al XIX-lea. Nr. 415

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 55 Akademos

POLITICA INOVAŢIONALĂ Într-o societate care aspiră spre economia cunoaşterii, politicile dedicate cercetării- ŞI FACTORII ACTUALI dezvoltării-inovării sunt considerate a fi priorita- DE CREŞTERE ECONOMICĂ: tea de frunte a statului. Referindu-ne la Republica Moldova, subliniem că statul, în persoana autorită- INTERACŢIUNE ţilor publice, garantează funcţionarea şi dezvolta- ŞI INTEGRARE rea sferei ştiinţei şi inovării prin: fi nanţarea stabilă ascendentă a dezvoltării potenţialului sferei ştiinţei şi inovării şi stimularea creării unei infrastructuri Dr., conf. univ. Victoria GANEA, CNAA moderne a acestei sfere, promovarea unei politici Dr., cerc. superior Oleg BUJOR, INCE fi nanciare, fi scale şi vamale favorabile în sfera şti- inţei şi inovării şi realizarea parteneriatului între şti- inţă, învățământ, sfera producţiei şi sfera fi nanciară. INNOVATIONAL POLICY IN THE CONTEXT OF CURRENT ECONOMIC GROWTH FACTORS: Reformele instituţionale trebuie să fi e direcţio- INTERACTION AND INTEGRATION nate spre schimbarea paradigmei politicii economi- Summary. This article refl ects the authors’ visions ce în republică, iar statul îţi va asuma iniţiativa de a of certain modalities of interaction and integration of crea un mediu favorabil afacerilor. Acestea vor asi- policies, mechanisms and existing factors of econom- gura ocuparea forţei de muncă, creşterea veniturilor, ic growth based on innovation. Institutional reforms exportul produselor cu valoare adăugată ridicată şi should be directed towards changing the paradigm of sporirea veniturilor bugetare. economic policy in the country and the state will take Referindu-ne la modalităţile de interacţiune şi the initiative to create a favourable environment for integrare a politicilor, mecanismelor şi factorilor ac- business activities which will provide employment, tuali de creştere economică bazată pe inovare, con- income growth, the export of products with high add- ed value and increase in budgetary revenues. Imple- statăm că Republica Moldova de curând (conform mentation of innovational policy norms may lead to clasamentului Indicelui Global al Inovațiilor 2012) a number of improvements in the country’s economic a fost remarcată printre puţinele ţări cu indice de efi - activity such as: the creation of new jobs, increasing ciență inovațională supraunitar. Astfel, putem con- the competitiveness and productivity of the country’s sidera că, pe de o parte, economia naţională dispune economy, increase of export potential, the development de potențial pentru producerea rezultatelor inovațio- of innovative SMEs, etc. To do this the policy must be nale satisfăcătoare. Pe de altă parte, cadrul legislativ geared towards solving innovative problems aimed din domeniu slab dezvoltat, insufi cienţa susţinerii at consolidation of innovation capacity at the country drepturilor investitorilor, injectările minuscule de level by stimulating all the ways of innovative activity investiții private în cercetare, centralizarea excesi- including the attraction of foreign and local investors. Keywords: innovation, innovational infrastruc- vă a sistemului național de cercetare-dezvoltare etc. ture, innovational policy, economic growth, competi- poziţionează Republica Moldova ca pe o ţară „care tiveness, innovational SMEs, investments in innova- învață să inoveze”, adică suntem la o etapă incipien- tions. tă în acest domeniu [1]. În contextul respectiv, devi- ne extrem de importantă interacţiunea politicii ino- Rezumat: Acest articol refl ectă anumite vizi- vaţionale cu cele care ar facilita orientarea activităţii uni ale autorilor asupra modalităţilor de interacţiune inovaţionale spre valorifi carea efi cientă a puținelor şi integrare a politicilor, mecanismelor şi factorilor resurse de care dispune Republica Moldova. actuali de creştere economică bazată pe inovare. Re- Actualmente, conform politicii economice a ţă- formele instituţionale, direcţionate spre schimbarea rii şi programului de activităţi în vederea aderării paradigmei politicii economice în republic ă și imple- mentarea ei poate conduce la o serie de îmbunătăţiri la Uniunea Europeană, unul din cei mai importanţi în activitatea economică a ţării, or, pentru aceasta, ea factori de înviorare a creşterii economice este con- trebuie orientată spre soluţionarea problemelor care siderată activitatea inovaţională. Din acest punct vizează consolidarea capacităţii de inovare la nivel de vedere, pentru a da un curs de succes politicii de ţară prin stimularea pe toate căile a activităţii ino- inovaţionale, devine oportună mobilizarea resurse- vaţionale, inclusiv prin atragerea investitorilor străini lor informaționale, umane, fi nanciare, juridice etc. şi locali. E cunoscut faptul că nicio activitate de cercetare- Cuvinte-cheie: inovaţii, infrastructură inovaţio- dezvoltare-inovare nu are sorţi de izbândă în cazul nală, politică inovaţională, creştere economică, com- în care nu există investiții, personal califi cat, o bază petitivitate, ÎMM inovaţionale, investiţii în inovaţii. legislativă adecvată, sprijin din partea statului etc. 56 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Economie

Or, dezvoltarea ştiinţei şi inovaţiilor reprezintă fac- Programul de Activitate al Guvernului „Integra- torul principal în promovarea unei politici industri- rea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare. ale competitive, racordate la standardele europene. 2011-2014”. În vederea susţinerii şi implementării Actele legislative şi normative care reglemen- acestui program, Strategia vizează trei obiective de tează raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi pro- macrogestiune: movarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovă- 1. dezvoltarea tehnologică a întreprinderilor, in- rii, de activitatea de cercetare ştiinţifi că, inovare şi clusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM); transfer tehnologic, precum şi informaţiile privind 2. dezvoltarea infrastructurii de suport pentru fi nanţarea în cercetare sunt: activitatea inovațională; Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Repu- 3. asigurarea condițiilor pentru edifi carea unei blicii Moldova adoptat prin legea 259 legislatura a economii bazate pe cunoaștere. XV din 15.07.2004; Politica de stat în domeniul inovaţiilor defi nită în Acordul de parteneriat între Guvern şi Aca- Strategia inovaţională va contribui la implementarea demia de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012 noii paradigme de dezvoltare economică, care se ba- aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 27 din 22 ia- zează pe atragerea investiţiilor, dezvoltarea industri- nuarie 2009; ilor exportatoare, edifi carea unei societăţi bazate pe Strategia cercetării-dezvoltării Republicii cunoaştere, inclusiv prin fortifi carea activităţilor de Moldova până în 2020; cercetare şi dezvoltare, de inovare şi transfer tehno- Strategia inovaţională a Republicii Moldova logic orientate spre efi cienţă şi competitivitate. pentru perioada 2013-2020 „Inovaţii pentru compe- Esențial pentru procesul de interacţiune a poli- titivitate”. ticii inovaţionale cu alte politici de macrogestiune Inovarea şi difuzarea cunoştinţelor sunt compo- este şi faptul că acestea trebuie să se completeze ar- nentele de bază ale unei economii competitive. Com- monios prin programele și proiectele teritoriale care petitivitatea sectorului industrial depinde, în mare au drept scop implementarea priorităților de dezvol- parte, de gradul în care acesta este capabil să asimi- tare şi inovare a teritoriilor. leze produse şi tehnologii moderne, să diversifi ce În sprijinul acestor activităţi, precum şi în scopul producţia şi exporturile. În acest sens, o preocupare creării unor condiţii favorabile dezvoltării sectorului majoră a Ministerului Economiei în anul 2013 a fost industrial, majorării contribuţiei acestuia la dezvolta- crearea premiselor necesare pentru implementarea cu rea economică durabilă, a fost aprobată Strategia de succes a inovaţiilor şi asigurarea transferului de teh- dezvoltare a industriei pe perioada până în anul 2015 nologii în sectoarele economiei naţionale. [3]. Activităţile prevăzute în Planul de acţiuni pentru În aşa fel, a fost aprobată Strategia inovaţiona- implementarea prevederilor Strategiei vin să contri- lă a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 buie la ajustarea cerinţelor şi priorităţilor de dezvol- „Inovaţii pentru Competitivitate” [2], care constituie tare a sectorului industrial cu obiectivele stipulate un prim pas în accelerarea dezvoltării sistemului ino- în Programul de activitate al Guvernului ce ţine de vaţional al ţării. Scopul Strategiei este de a asigura un schimbarea paradigmei de dezvoltare a ţării de la o cadru consistent de politici orizontale ce vor contribui economie bazată pe consum la o economie bazată pe la sporirea competitivităţii internaţionale a Repub- investiţii, inovaţii şi competitivitate. Direcţiile prio- licii Moldova şi la edifi carea unei economii bazate pe ritare care vor fi dezvoltate până în anul 2015 ţin de: cunoaştere, prin dezvoltarea capitalului uman, prin Perfecţionarea cadrului normativ-legal desti- consolidarea capacităţilor fi rmelor moldoveneşti de nat dezvoltării industriei; a absorbi, genera şi difuza inovaţii şi prin interconec- Optimizarea reformei structurale de gestiona- tarea mai strânsă a acestora cu centrele universitare re a întreprinderilor din sectorul industrial; şi de cercetare. Strategia adoptă o viziune modernă Sporirea competitivităţii întreprinderilor in- şi o abordare care refl ectă plenar realităţile şi nece- dustriale prin stimularea creării parcurilor industria- sităţile actuale ale societăţii moldoveneşti, societate le, dezvoltarea procesului de inovaţii şi transfer teh- care dispune de capacităţi bune de asimilare, copiere, nologic, impulsionarea procesului de implementare reproducere, re-inginerie şi optimizare a inovaţiilor a sistemelor de management al calităţii; consolida- existente, dar are încă puţine capacităţi de generare a rea utilizării tehnologiilor informaţionale şi dezvol- inovaţiilor noi la scară globală. tarea activităţii de antreprenoriat; Astfel, conform Strategiei Inovaționale a Re- Stimularea accesului întreprinderilor industri- publicii Moldova pentru perioada 2013-2020 „Ino- ale pe piaţa externă şi extinderea prezenţei lor pe vații pentru Competitivitate” devine primordial piaţa internă. nr. 3 (34), septembrie 2014 - 57 Akademos

În susţinerea acestor puncte forte ale paradig- în baza semnării unui acord dintre autorităţile locale mei de dezvoltare inovaţională a ţării considerăm şi agenţii economici din regiune. Aceste relaţii ne- oportun a pune accentul pe dezvoltarea sectoarelor cesită să fi e protejate şi prin perfectarea bazei le- economice care dau dovadă de o perspectivă com- gislative din domeniu, fapt ce ar transforma acordul petitivă prin utilizarea resurselor naturale locale, a nominalizat într-o pârghie a reglementării de stat a potenţialului industrial şi uman, îmbunătăţirea situ- activității de inovare la nivelul localităţilor în cauză. aţiei mediului înconjurător în scopul creării inovaţi- Astfel, controlul şi gestionarea implementării ei tehnologice şi de produs. unor asemenea programe de susţinere a activităţii În condiţiile economice actuale, caracterizate inovaţionale în teritoriu ar combina, în persoana prin multitudinea formelor de proprietate şi, cores- autorităţii publice locale, funcţiile de comanditar, punzător, a posibilităţilor de liberă alegere a sferei investitor şi consumator. În condiţiile implemen- de activitate a ÎMM autohtone, facilitarea şi impul- tării Strategiei Inovaționale a Republicii Moldova sionarea procesului de investiţii a acestora în activi- pentru perioada 2013-2020 „Inovații pentru Com- tăţi inovaţionale pot fi motivate şi asigurate, inclusiv petitivitate” este scoasă în evidenţă necesitatea re- prin fi nanţarea de stat (a regiuniilor de Nord, Centru, formării mecanismului de funcţionare a sferei ino- Sud) în care se afl ă agentul economic, precum şi prin vaţionale ca o componentă separată, or e bine ştiut anumite înlesniri ori avantaje de competitivitate. că în scopul perfecţionării politicilor academice în Actualmente, în economia naţională există pa- domeniul ştiinţifi c şi inovaţional, pe parcursul anu- tru potenţiale surse de fi nanţare a inovaţiilor: fon- lui 2013 s-a luat decizia de separare a domeniului de durile bugetare; fondurile extrabugetare; mijloacele cercetare-dezvoltare de domeniul inovaţional şi cel proprii ale agenţilor economici; mijloace obţinute al transferului tehnologic, fapt, pe care noi îl consi- de la investitorii străini şi organizaţiile fi nanciare derăm prematur pentru Republica Moldova. internaţionale. O altă posibilitate de implementare efi cientă a În condiţiile unei capacităţi limitate a statului în politicii inovaționale o vedem în integrarea efortu- vederea fi nanţării activităţii inovaţionale, o impor- rilor tuturor părţilor interesate în elaborarea, comer- tanţă deosebită pentru ÎMM cu activitate inovaţio- cializarea şi difuzarea inovaţiilor: sectorul privat, nală este posibilitatea includerii cheltuielilor de cer- organizații academice și de cercetare, precum şi cetare-inovare în costul de producție. De asemenea, statul. În acest caz este prioritar de a selecta meto- pentru obţinerea fi nanţării activităţii inovaţionale din dele optime de realizare a proiectului inovaţional. contul fondurilor extrabugetare este important să Important pentru acest proces este conştientizarea creăm premisele necesare fi nanţării venture. Dina- anumitor probleme care pot apărea în procesul de mica pozitivă a procesului de creare şi utilizare cu fi nanţare a inovaţiei. succes a fondurilor venture în lume, ne argumentează Astfel, pregătirea insufi cientă a proiectelor clar necesitatea creării unui asemenea fond şi în RM. inovaţionale este cauzată şi de faptul că cercetăto- Conform celor menţionate, o altă posibilitate rii moldoveni nu întotdeauna posedă studiile eco- de interacţiune între politica inovațională şi cea in- nomice necesare pentru elaborarea independentă a vestiţională este ca vectorul de investiții în inovare proiectului şi prezentarea lui investitorilor. Lucru să fi e reorientat de la stat către investitori privați. demonstrat şi de statistica internaţională cu privire Este necesar a se crea premise pentru ca ÎMM să la investiţiile de risc, care atestă că doar unul din investească cât mai mult în inovarea procesului de treizeci din proiectele înaintate au primit fi nanţare. producţie din surse proprii. Acestea trebuie să se Insufi cienţa cunoştinţelor şi a abilităţilor la pregă- focuseze pe creşterea competitivităţii prin mutarea tirea documentației respective, elaborarea planului accentului pe procesul de formare şi utilizare a acti- de afaceri şi lipsa de mijloace pentru a atrage speci- velor nemateriale drept sursa lor primară de compe- aliști califi caţi în elaborarea şi pregătirea dosarelor titivitate. Astfel, activitățile de cercetare și dezvolta- devin cauza principală în tergiversarea ori amânarea re, în care va investi ÎMM, se vor transforma într-un proiectului inovaţional. avantaj competitiv, deoarece va permite acestora să O altă cauză, în acest context, este condiţionată identifi ce surse suplimentare de încasări în numerar de lipsa unei infrastructuri inovaţionale dezvoltate. de pe urma vânzării de licențe. Principala provocare a politicii inovaţionale la etapa Considerăm că aceste priorităţi necesită a fi clar contemporană constă, la părerea noastră, în forma- stipulate prin elaborarea programului de dezvoltare rea infrastructurii inovaţionale care ar face posibilă inovaţională la nivel de raioane sau regiuni econo- difuzarea inovaţiilor în economia naţională. Pentru mice. Crearea unui asemenea document va fi posibil republica noastră este caracteristic faptul că, având 58 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Economie un număr mare de invenţii, cercetătorii nu au po- se, dar şi probleme apărute în procesul de constituire sibilitatea să realizeze şi implementeze inovaţiile a infrastructurii inovaţionale a ţării. Încă mai există în practică pe motivul lipsei de experienţă în do- grave dezechilibre în instituirea şi funcţionarea ele- meniul elaborării documentaţiei necesare realizării mentelor sale integrante. Se impune, prin urmare, proiectului inovaţional, lipsa echipei de realizare a necesitatea determinării clare a unei infrastructuri proiectului etc. Astfel, considerăm oportună crearea inovaţionale care ar asigura ÎMM inovatoare cu re- unui centru de consultanţă şi suport în elaborarea surse fi nanciare. proiectelor investiţionale, fapt care ar fi de un real În acest context propunem o metodă de orga- folos atât pentru cercetătorii – autori ai inovaţiei, cât nizare plurinivelară a infrastructurii inovaţionale şi pentru ÎMM inovaţionale. (fi gura 1). Dacă primul nivel presupune elaborarea Deşi s-au făcut anumite lucruri pe segmentul actelor legislative în vederea intensifi cării activităţii dezvoltării sistemului de atragere a fondurilor pen- inovaţionale în republică şi creării climatului ino- tru cercetare-dezvoltare, pentru fi nanţarea venture vaţional, nivelul tehnologic va include totalitatea avem un mare colaps care impune propunerea unor activităţilor de creare şi perfecţionare a clusterelor, soluţii imediate. Întru susţinerea cercetărilor tehno- parcuri şi centre tehnologice, zone de creare şi im- logice şi inovaţiilor, precum şi a implementării ela- plementare a know-how etc. La nivelul următor de borărilor inovaţionale executate la comanda secto- dezvoltare inovaţională a ţării se va pune un accent rului real al economiei, pe parcursul anului 2013 au deosebit pe susţinerea activităţii ÎMM inovaţiona- fost întreprinse anumite acţiuni destinate dezvoltării le prin acordarea de facilităţi în vederea susţinerii instrumentelor de cofi nanţare a elaborărilor de ino- activităţii inovaţionale prin intermediul corporaţii- vare, care presupun drept instrument de cofi nanţare lor transnaţionale, grupurilor fi nanciar-industriale, crearea capitalului venture. asociaţiilor industrial-inovaţionale, consorţiilor de Astfel, a fost înaintată propunerea de proiect elaborare şi realizare a proiectelor inovaţionale etc. pentru iniţierea procesului de atragere a asistenţei Astfel, politica de stat în domeniul inovaţional tehnice destinate elaborării de către consultanţii în impune soluţionarea problemei cu privire la efi ci- domeniu a analizei impactului de reglementare la entizarea infrastructurii inovaţionale care va face proiectul de Lege privind fondurile cu capital de risc, posibilă realizarea transferului de cunoştinţe şi teh- care ulterior a fost aprobat de către Comisia pentru nologii în economia naţională şi dezvoltarea antre- reglementarea activităţii de întreprinzător. Fondurile prenoriatului inovaţional. Starea actuală a sferei de străine cu capital de risc evită să se implice în sus- cercetare-inovare din republică impune implicarea ţinerea businessului inovaţional din RM pe motivul statului în reglementarea procesului inovaţional lipsei suportului legislativ care ar permite structura- prin intermediul politicii inovaţionale, ca parte rea investiţiilor astfel încât să protejeze investitorul. integrantă a politicii de cercetare-dezvoltare. Acest fapt ne face să constatăm anumite succe- În acest context, considerăm necesar dezvolta-

Figura 1. Metoda organizării plurinivelare a infrastructurii inovaţionale Sursa: elaborat de autori nr. 3 (34), septembrie 2014 - 59 Akademos rea anumitor acţiuni care vor veni în susţinerea acti- teritorii şi centre de comercializare a rezultatelor şti- vităţii inovaţionale în teritoriu: inţifi ce, care ar oferi consultaţii ştiinţifi ce referitoare crearea centrelor informaţionale pentru cer- la: dezvoltarea ideilor de afaceri, elaborarea planului cetare şi inovare în raioanele care dispun de resurse de afaceri, marketing, management, impozitare, re- în vederea dezvoltării acestor activităţi; munerare, stocarea datelor în calculator etc. Tot aici, activizarea insistentă a informaţiei cu privi- ÎMM inovaţionale pot primi suport şi consultanţă ju- re la activitatea inovaţională pe site-urile de speci- ridică în vederea localizării și închirierii de spații și alitate cu includerea informaţiilor relevante despre echipamente, în negocierea cu potențialii investitori, forme de sprijin pentru inovare, proiectele în deru- în completarea cererilor în adresa diverselor fonduri lare, solicitări de ultimă oră, oportunităţi de inves- etc. tiţii pentru cercetare ştiinţifi că în cadrul ÎMM etc.; Politica inovaţională poate fi uşor intercalată şi crearea unei reviste de specialitate care ar cu politica de cadre pe segmentul activităţii inova- refl ecta cele mai relevante realizări din domeniu, ţionale. Analiza situaţiei actuale arată că inovarea informaţii cu privire la comercializarea rezultatelor nu este asigurată cu specialişti califi caţi, or aceas- ştiinţifi ce ale inventatorilor autohtoni etc.; tă problemă nu poate şi nu trebuie tratată doar prin crearea unei baze de date unifi cate cu toate prisma dezvoltării activităţii inovaţionale, ci şi prin proiectele şi programele inovaţionale în curs de des- intermediul politicilor de stat cu privire la populaţie făşurare, precum şi propuneri de proiecte. şi educaţie (vezi tabelul 1). Concomitent, reieşind din cursul Republicii Deşi ţara noastră face eforturi de promovare a Moldova spre integrare în Uniunea Europeană, acestui sector, dovadă fi ind şi faptul că 7,7% din ve- considerăm că realizarea Conceptului dezvoltării nitul național brut se alocă pentru educație, totuşi la clusteriale a industriei Republicii Moldova va im- capitolul „performanțe educaționale” avem o situaţie pulsiona întreprinderile industriale autohtone să se deplorabilă, caracterizată de calitatea insufi cientă a încadreze în reţeaua şi piaţa industrială europeană, studiilor, abandon școlar, remunerarea mizerabilă a să utilizeze tehnologiile moderne, scientointensive, cadrelor didactice etc. Probabil această situaţie con- care să reprezinte centre de cooperare industrială duce ulterior şi la pregătirea insufi cientă a tinerilor (de producere) a întreprinderilor mici şi mijlocii. savanţi pentru mobilitatea academică externă, or O altă posibilitate de implementare a politicii participarea în proiecte europene şi internaționale de inovaţionale poate fi crearea unui centru de mar- cercetare conduce la creşterea calităţii studiilor şi ex- keting unic, care ar face posibil ca dezvoltatorii de perienţei academice. De asemenea, majorarea chel- idei să poată primi consultaţii şi sfaturi cu privire la tuielilor pentru cercetare şi colaborarea cu ţările dez- starea pieței, informaţii cu privire la formele efi ciente voltate se soldează cu creşterea nivelului profesional de marketing şi metodele de desfăşurare a campa- al cercetătorilor, a efi cienţei elaborărilor ştiinţifi ce şi niilor publicitare etc. De asemenea, pot fi create în sporirea atractivității carierei științifi ce pentru tineri. Tabelul 1 Implicarea capitalului uman în activitatea de cercetare-inovare pe anul 2012 Comunitatea Statelor Europa Centrală Republica Indicatori Independente (media) şi de Est Moldova (media) (media) Scor general „Capital uman și cercetarea” 36,0 42,4 39,9 Rata brută de înmatriculare în educația 45,6 55,0 38,1 superioară, % Absolvenți în științe și inginerie, % din total 21,5 18,7 19,9 absolvenți Mobilitatea academică internă, % 2,1 4,1 1,2 Mobilitatea academică externă, %, brut 1,5 5,3 3,7 Scor „Cercetare și dezvoltare” 17,3 28,2 15,7 Cercetători științifi ci / 1 milion populație 1392,6 2516,8 988,4 Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, % PIB 0,5 0,8 0,5 Calitatea instituțiilor de cercetare 34,0 48,0 27,8 Sursa: în baza sursei [2]

60 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Economie

În acest context, considerăm că pentru imple- inovaţional, sunt oportune anumite măsuri care ar mentarea politicii inovaţionale, trebuie, prin inter- reduce povara administrativă și regulatorie în deru- mediul managementului resurselor umane să fi e larea afacerilor, inclusiv prin continuarea reforme- scoase în evidenţă abilităţile de pregătire a cadrelor lor orientate spre reducerea costurilor de lansare a din domeniu, de rând cu susţinerea continuă a dez- businessului și de rezolvare a insolvabilității. Prin voltării domeniului prin elaborarea şi implementa- urmare, se impune necesitatea creşterii atractivităţii rea proiectelor inovaţionale. Pentru aceasta, politi- Republicii Moldova şi promovarea activității de an- ca inovaţională trebuie orientată spre soluţionarea treprenoriat inovaţional, la nivel de ţară, în mediul problemelor care vizează consolidarea capacităţii rural și în orașele mici, în special. Acest fapt con- de inovare la nivel de ţară prin stimularea pe toate diţionează o redistribuire substanţială a investiţiilor căile a activităţii inovaţionale, inclusiv prin atrage- interne, de rând cu realizarea unui complex de mă- rea investitorilor străini şi locali. suri în contextul modernizării structurale a econo- Actualmente, fi nanţarea activităţii inovaţionale miei naţionale, revederea posibilităţii stringente de a devenit o prioritate a programului de guvernare. retehnologizare a ÎMM inovaţionale. Este bine ştiut că pe moment, volumul și structura Experienţa internaţională ne demonstrează eloc- de fi nanțare a domeniului de cercetare-inovare nu vent că investitorii străini cu potenţial de fi nanţare satisfac nevoile de dezvoltare în comparație cu in- a proiectelor inovaţionale sunt interesaţi în rentabi- dicatorii globali la acest compartiment. Deşi apro- litatea înaltă a investiţiilor efectuate, precum şi de barea Codului cu privire la știinţă și inovare în anul asigurarea unor modalităţi transparente de minimiza- 2004 a favorizat fi nanţarea domeniului respectiv, to- re a riscurilor de potenţiale pierderi. Susţinem repetat tuşi ponderea cheltuielilor interne pentru cercetare că, în cazul Republicii Moldova, un rol deosebit tre- în PIB este semnifi cativ mai mică decât în Statele buie să se atribuie atragerii şi încurajării investitorilor Unite, Germania, Franța și alte țări. Finanţarea ac- venture (persoane private sau fonduri de risc) care vor tivităţilor din domeniul ştiinţă-inovare se realizează investi în proiecte de înaltă tehnologie la etapa inci- în sistem competiţional: pe programe de stat, proiec- pientă de dezvoltare, în cazul când ÎMM implicată în te independente (tineret), internaţionale şi proiecte acest proces nu dispune de resurse fi nanciare. ÎMM de transfer tehnologic. Temele de cercetări ştiinţi- acceptă suportul investitorului venture cu condiţia ca fi ce fundamentale şi aplicate, proiectele din cadrul acesta să participe la capitalul social și gestionarea programelor de stat, proiectele de transfer tehno- procesului de implementare a proiectului. logic şi pentru tineret, echipament, precum şi cele Concluzionând, susţinem că investiţiile în acti- fi nanţate sau cofi nanţate de organizaţiile din străi- vitatea inovaţională îmbracă calitatea de factori de- nătate, sunt selectate în exclusivitate prin concurs şi terminanţi ai creşterii economice în orice ţară, întru- aprobate prin hotărârea CSŞDT al AŞM. cât facilitează creşterea economică. Or, pentru Re- O problemă acută, care cere rezolvare urgentă publica Moldova problema fi nanţării acestui sector în cazul imposibilităţii statului de a oferi un suport este mai acută decât oricând şi impune oportunitatea fi nanciar relevant pentru dezvoltarea activităţii ino- unei politici integrate de stat în vederea promovării vaţionale, este atragerea investiţiilor străine. Actu- cursului inovaţional al economiei naţionale. almente, cota investițiilor în cercetare-dezvoltare Bazându-ne pe un sistem inovaţional de fac- fi nanțate din exterior în cazul Moldovei este de tori de creştere, putem realiza cu succes reforma- numai 6,5%, ceea ce este ușor peste standardele rea structurală a economiei naţionale prin utilizarea țărilor CSI (5,5%), dar mult sub nivelul celor din propriilor realizări tehnico-științifi ce combinate cu Europa Centrală şi de Est (9,1%, în mare măsură investiţiile străine şi difuzarea noilor tehnologii. determinate de integrarea acestora în arealul ino- Acest fapt ar optimiza următoarele procese: vațional european). Practic nu există parteneriate  îmbunătățirea climatului investițional la toa- strategice între fi rmele moldovenești și compani- te nivelurile economiei naționale (reducerea biro- ile multinaționale. Volumul investițiilor străine în crației, creșterea transparenței în activitatea agenţi- economia moldovenească, chiar dacă a crescut în lor economici, reducerea monopolului şi a presiunii valoare absolută în ultimul deceniu, rămâne mic grupurilor fi nanciar-industriale etc. ); (raportată la PIB) și în comparație regională. Aces-  atragerea capitalului străin în vederea fi nan- ta atestă o absorbție încă limitată a cunoștințelor și ţării activităţii inovaţionale şi stimularea impor- tehnologiilor produse în exterior prin intermediul turilor de echipamente high-tech, în acest context conexiunilor tehnologice [2]. urmând să ne concentrăm asupra sectoarelor care Pentru a revigora atractivitatea domeniului produc bunuri de folosință cu termen îndelungat; nr. 3 (34), septembrie 2014 - 61 Akademos

 majorarea cheltuielilor pentru activităţi de economisirea rațională a resurselor şi redu- cercetare-inovare și formarea unui personal califi cat; cerea poluării mediului ca urmare a utilizării efi ci-  creşterea productivităţii muncii, inclusiv prin ente a noilor tehnologii în procesul de producţie; majorarea investiţiilor în capitalul uman. reducerea costurilor de producție, inclusiv a În acest context, trebuie să se ia în considerație costurilor de transport, depozitare etc.; nu numai ritmul, dar şi calitatea creşterii economi- crearea de noi locuri de muncă; ce, asigurată prin trecerea la sursele alternative de creşterea competitivităţii şi a productivităţii creştere caracteristice strategiei postindustriale de economiei ţării; dezvoltare. Structurizarea economiei naţionale, ba- creşterea potenţialului de export; zată pe tehnologii performante, utilizarea forţei de dezvoltarea ÎMM inovaţionale. muncă califi cate, organizarea efi cientă a procesului Conchidem că cercetarea, dezvoltarea tehnolo- de producere ar consolida poziţia Republicii Mol- gică şi inovarea sunt importante pentru dezvoltarea dova pe piaţa europeană şi cea globală. armonioasă şi coerentă a politicilor economice în Ritmul intensiv de creştere economică poate fi ţară, deoarece noile cunoştinţe conduc la apariţia realizat prin activizarea următoarelor elemente obli- de noi produse şi procese, care, la rândul lor, sunt gatorii: un determinant cheie al competitivităţii, al creşterii • formarea şi dezvoltarea componentei inovaţi- productivităţii şi al creării de avuţie. onale a economiei naţionale; • creşterea competitivităţii producţiei autohto- Bibliografi e ne, modernizarea şi diversifi carea sectoarelor eco- 1. INSEAD AND WIPO, 2012, http://www. nomice; globalinnovationindex.org/gii/main/fullreport/index. html. • dezvoltarea pieţei fi nanciare; 2. Hotărârea Guvernului RM nr. 952 din 27.11.2013, • impulsionarea creşterii cererii atât pe piaţa Cu privire la aprobarea Strategiei inovaţionale a internă, cât şi pe cea externă; Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 „Inovaţii • acordarea suportului necesar pentru dezvolta- pentru competitivitate” http://lex.justice.md/index. rea întreprinderilor mici şi mijlocii, în primul rând php?action=view&view=doc&lang=1&id=350541 prin perfecţionarea politicii fi scale. 3. Hotărârea Guvernului RM nr. 1149 din 05.10.2006 Implementarea rigorilor politicii inovaţionale Cu privire la Strategia de dezvoltare a industriei pe poate conduce la o serie de îmbunătăţiri în activita- perioada până în anul 2015, http://lex.justice.md/index. tea economică a ţării, cum ar fi : php?action=view&view=doc&lang=1&id=317831

Covor (fragment), începutul sec. al XIX-lea. Nr. 411 73-20698

62 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare

CALITATEA PRODUSELOR pe piaţă – preţul şi calitatea, iar când este vorba de produsele agroalimentare, intervine al treilea pilon – AGROALIMENTARE siguranţa şi impactul produselor asup ra sănătăţii AUTOHTONE DISCUTATĂ omului. De aceea, agricultura are mare nevoie acum de suportul oamenilor de ştiinţă. „Piaţa UE este bună, LA NIVEL ŞTIINŢIFIC dar noi trebuie în comun să vedem care este gradul de concurenţă, care este nivelul de calitate ce se im- Calitatea produselor agroalimentare autohtone a pune”, a menţionat demnitarul, exprimând opinia că constituit subiectul dezbaterilor științifi ce în cadrul Academia de Ştiinţe trebuie să propună producători- Simpozionului organizat sub egida Academiei de Şti- lor agricoli implementarea unor tehnologii moderne inţe a Moldovei în ziua de 1 august 2014, la care au de procesare, de calibrare, de ambalare etc., care ar participat atât cercetători, cât şi reprezentanţi ai mi- asigura calitatea condiționată de standardele europe- nisterelor, agenţiilor de profi l, producătorilor agrico- ne. Deşi fructele moldoveneşti sunt de bună calitate, li, dar şi alte persoane interesate de subiectul anunţat. din cauza lipsei echipamentelor moderne de sortare În debutul evenimentului, prim-vicepreşedin- şi ambalare, doar a cincea parte din acestea pot fi tele AŞM, acad. Ion Tighineanu, a subliniat că sa- exportate în prezent pe piaţa comunitară. vanţii şi-au propus să discute, într-un format repre- Savanţii au abordat un șir de probleme: Soluri- zentativ, încă o dată problema calităţii produselor le Moldovei şi calitatea produselor agricole (acad. agroalimentare, în contextul evenimentelor din ul- S. Andrieş); Potenţialul genetic şi calitatea produse- timele săptămâni, inclusiv al embargoului impus de lor legumicole (dr. hab. V. Botnari); Asigurarea cali- Federaţia Rusă. tăţii produselor pomiviticole (acad. Gh. Cimpoieş); Primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Calitatea produselor agroalimentare procesate (dr. Snegur, Doctor Honoris Causa al AŞM, a menţionat E. Iorga); Sursele acvatice şi impactul asupra cali- că este foarte complicat pentru producători să-şi re- tăţii produselor agroalimentare (m.c. T. Lupașcu); orienteze exportul, acest lucru solicitând mari efor- Protecţia integrată a plantelor şi calitatea produselor turi. Totuşi, el a încercat să-i încurajeze: „Dacă ruşii agricole (dr. hab. L. Voloşciuc); Calitatea producţiei nu vor să ia fructele noastre, nu înseamnă că a sosit agricole şi sănătatea populaţiei (m.c. N. Opopol). apocalipsa în Republica Moldova”, specifi când că Vicedirectorul AGEPI, Svetlana Munteanu, a tocmai e cazul când e nevoie de solidaritate şi sprijin distribuit participanţilor un Ghid introductiv pentru reciproc pentru reprofi larea şi creşterea calităţii pro- producători privind înregistrarea indicaţiilor geog- ducţiei. „Având un vector deja foarte bine conturat, rafi ce şi denumirilor de origine. Ea a sugerat că vectorul integrării europene, trebuie să ne mobilizăm „trebuie identifi cate acele zone geografi ce, de unde pe piaţa din Vest, or, această piaţă are cerinţele ei”, provin fructe deosebite, cu calităţi deosebite şi să a afi rmat Mircea Snegur, exprimând certitudinea că fi e protejate aceste denumiri, iar ulterior utilizate în începutul exportului în Europa va conferi un nou im- promovarea acestor produse”. Preocupaţi de aceeași bold dezvoltării ramurii pomicole şi viticole. problemă s-au arătat academicienii Teodor Furdui şi Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, a Vasile Micu, m.c. Sergiu Chilimari. menţionat că produsele autohtone sunt calitative şi Pe marginea subiectului examinat, s-au pronun- competitive pe pieţele internaţionale, reiterând că țat S. Croitoru, director general al Companiei In- actuala situaţie nu face decât să stimuleze producă- ternaţionale pentru Certifi cări „SGS Moldova”; dr. torii să îmbunătăţească şi mai mult calitatea produ- hab. I. Bâzgu, directorul Î.S. „Avicola – Moldova”; selor. „Moldova a avut chiar de câştigat de pe urma V. Mîrzenco, director executiv al Federaţiei Na- embargoului rus, deoarece acum republica este ne- ţionale a Fermierilor; T. Pavliuc, director al SRL voită să livreze producţia sa spre piaţa europeană”, „Plaiul Bârlădean” şi alţii. a precizat acad. Duca. El a spus că producătorilor nu Participanţii la simpozion au formulat propuneri ar trebui să le fi e frică de noi pieţe de desfacere: aşa şi recomandări privind acţiunile concrete ce urmea- cum îşi comercializau producţia în Rusia, vor putea ză a fi întreprinse în timpul apropiat pentru a asigura comercializa şi în Europa. Bineînţeles, producătorii o dezvoltare durabilă a domeniului, chiar şi în con- au nevoie de ajutor şi un suport substanţial în acest diţiile difi cile cu care se confruntă ţara. Propunerile sens, pe care îl vor acorda savanţii, prin implemen- vor fi trimise autorităţilor centrale care vor decide tarea noilor tehnologii şi proiecte. cum poate fi aplicat suportul ştiinţifi c şi cum pot fi În opinia viceministrului Agriculturii şi Industri- ajutaţi concret producătorii. ei Alimentare, dr. Gheorghe Gaberi, piaţa UE dispu- Eugenia Tofan ne de capacităţi imense. Doi piloni determină şansa Centrul Media al AŞM

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 63 Akademos

ASIGURAREA CALITĂŢII sănătoase, curate, fără materii străine vizibile, fără dăunători şi deteriorări cauzate de dăunători, care PRODUSELOR POMICOLE afectează pulpa, fără forme grave de sticlozitate, fără umezeală externă anormală, fără miros şi/sau gust Acad. Gheorghe CIMPOIEŞ străin. Starea merelor trebuie să le permită să reziste Universitatea Agrară de Stat din Moldova la transport şi manipulare şi să ajungă în stare satis- făcătoare la locul de destinaţie. Se permite circa 10% Calitatea produselor pomicole a devenit un sub- din numărul sau masa merelor să nu îndeplinească iect de dezbatere publică mai cu seamă după ce Fe- cerinţele minime de calitate. În cadrul acestei toleran- derația Rusă a interzis importul de fructe din Repub- ţe, mere alterate pot fi de maximum 2%. lica Moldova. În urma acestui fapt, producătorii de Dacă comparăm cerinţele Regulamentului CE fructe se văd nevoiți să caute noi pieţe de desfacere. cu cele interne din ţara noastră [5], vom constata că Din acest punct de vedere, oportunităţi enorme ele sunt identice. Deci, nu putem vorbi despre ce- oferă Uniunea Europeană (UE). Totuşi, există voci rinţe exagerate ale CE faţă de produsele pomicole. care spun că pieţele UE sunt mai puţin accesibile Ştiind care sunt aceste cerinţe, rămâne să le îndep- producătorilor noştri din cauza unor standarde înal- linim, să asigurăm calitatea corespunzătoare. te de calitate. Se impune îndeplinirea întocmai a tehnologiilor Pentru a vedea cum stau lucrurile în realitate, de înfi inţare şi întreţinere a plantaţiilor pomicole. vom prezenta cerințele Regulamentului Comisiei Dintre cele mai importante verigi agrotehnice, care Europene (CE) faţă de cea mai mare categorie Extra contribuie nemijlocit la asigurarea calităţii produse- pentru mere [6]. lor pomicole, menţionăm următoarele: Merele din categoria Extra trebuie să fi e de cali- • irigarea pomilor, decisivă în vederea obţinerii tate superioară, să prezinte forma, calibrul şi colora- unor recolte de fructe superioare cantitativ şi cali- ţia caracteristică soiului respectiv, să aibă pedunculul tativ. În condiţiile ţării noastre, necesarul de apă intact şi pulpa perfect sănătoasă. Ele nu vor prezenta al speciilor pomicole nu poate fi satisfăcut din pre- defecte, exceptând unele superfi ciale, cu condiţia ca cipitaţiile atmosferice, care mai sunt şi repartiza- acestea să nu afecteze aspectul general, calitatea, păs- te neuniform pe parcursul perioadei de vegetaţie. trarea şi prezentarea în ambalaj, adică uşoare defecte Mai mult decât atât, sunt prezente şi perioade de ale epidermei şi o foarte uşoară rugozitate. secetă. De aceea, pentru a asigura calitatea pro- Merele din această categorie trebuie să aibă 3/4 duselor pomicole, este strict necesar de completat din suprafaţa totală de culoare roşie pentru soiurile defi citul de umiditate prin irigare. În acest context de coloraţie roşie, 1/2 din suprafaţa totală de culoare plantaţiile pomicole trebuie înfi inţate numai pe te- mixtă în cazul soiurilor de diferite nuanţe de roşu şi renuri irigabile. 1/3 din suprafaţa totală de culoare uşor roşie, înro- Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şită sau striată pentru soiurile striate, uşor colorate. (MAIA) încurajează irigarea terenurilor agricole şi Se permite ca în total 5% din mere după număr procurarea sistemelor de irigare noi. Este o susţinere sau masă să nu îndeplinească cerinţele acestei ca- importantă a producătorilor agricoli din partea sta- tegorii, dar să corespundă celor ale categoriei I. În tului. Subvenţionarea irigării trebuie să fi e o chesti- cadrul acestei toleranţe, maximum 0,5% pot fi mere une prioritară, deoarece fără de irigare nu numai că care îndeplinesc cerinţele de calitate ale categoriei II. nu putem asigura calitatea produselor agricole, dar În ceea ce priveşte calibrul merelor, cerinţele şi securitatea alimentară a ţării. sunt următoarele: minimum 60 mm după diametru • soiul are un rol determinant în asigurarea ca- şi 90 g după masă. Se pot accepta fructe cu calibre lităţii produselor pomicole. De aceea alegerea so- mai mici, dacă nivelul Brix este ≥ 10,5o, iar calibrul iurilor pentru înfi inţarea unei plantaţii reprezintă o este minim 50 mm sau 70 g. Diferenţele de calibru lucrare de mare importanţă de care va depinde cali- între fructele din acelaşi ambalaj, ambalate în rân- tatea fructelor şi efi ciența culturii. duri şi straturi suprapuse, nu trebuie să depăşească La alegerea soiurilor trebuie respectate urmă- după diametru 5 mm, iar după masă de la 15 până la toarele criterii de bază: 50 g în funcţie de masa fructului. Se permite ca 10% - factorii de vegetaţie să corespundă exigenţe- din fructe după număr sau masă să nu îndeplinească lor soiurilor. În acest sens, sunt de preferat soiuri- cerinţele privind calibrul. le cosmopolite, care se cultivă cu succes în diferite Suplimentar, merele trebuie să corespundă ur- ţări. Dacă, de exemplu, din peste 10 mii de soiuri mătoarelor cerinţe minime de calitate: să fi e întregi, de măr existente în lume doar 10 asigură 75% din 64 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare producţia de mere (tab.1), acestea trebuie cultivate • reglarea încărcăturii de rod asigură obţine- la noi în primul rând fi indcă sunt cunoscute pe piaţa rea unor recolte de calitate superioară sub aspectul internaţională de fructe [2]. mărimii, culorii, gustului şi aromei. Aceasta se re- - să corespundă cerinţelor pieţii. Fructele trebu- alizează prin normarea mugurilor de rod în timpul ie să aibă aspect deosebit, calitate excepțională şi tăierii de fructifi care a pomilor, prin rărirea fl orilor să-şi păstreze în magazine calitatea o perioadă în- şi a fructelor [1]. Se foloseşte rărirea mecanică a fl o- delungată; rilor cu maşini speciale sau prin stropirea pomilor - să posede o capacitate bună de păstrare; în timpul sau după înfl orire cu produse chimice care - să asigure intrarea precoce a pomilor pe rod şi distrug polenul, fl orile nefecundate ale unor stigma- recolte înalte; te şi embrionul din fructe abia legate. - să fi e rezistente la principalele boli. Rărirea fructelor se realizează prin metoda chi- • apărarea pomilor contra grindinei. În con- mică şi manuală în funcție de numărul de fructe diţiile ţării noastre grindina poate distruge sau de- legate. teriora atât fructele, cât şi pomii. De aceea, pentru Rărirea manuală a fructelor este cea mai sigură a asigura calitatea fructelor este necesar de utilizat şi mai efi cientă metodă. Se asigură o rărire uniformă plasa antigrindină [4]. Totodată, aceasta protejează a fructelor, pe pom se lasă exact numărul optim de fructele şi de arsuri în perioada de caniculă; fructe. Metoda nu este poluantă, dar se dovedeşte, • apărarea pomilor contra îngheţurilor târzii totodată, meticuloasă, necesitând 20-40 zile/an pen- de primăvară. Acestea sunt destul de frecvente în tru un hectar într-o perioadă scurtă de timp; Republica Moldova şi pot compromite recolta. Se • combaterea bolilor şi dăunătorilor este una dovedeşte efi cientă contra fenomenului respectiv din verigile agrotehnice importante care protejează irigarea prin aspersiune. Se folosesc şi alte metode calitatea produselor pomicole; – fumigaţie prin arderea diverselor materiale, utili- • fertirigarea, care consta în aplicarea îngrăşă- zarea lumânărilor fumigene şi a diferitelor mașini ce mintelor solubile cu macro- şi microelemente odată produc ceaţă [1]; cu apa de irigare prin picurare sau microaspersiu- • apărarea plantaţiei de cireş contra ploii în ne, are o contribuţie deosebită la asigurarea calită- perioada coacerii fructelor. Se ştie că la cireş se ţii fructelor. Aceasta oferă posibilitatea de a aplica întâlneşte fenomenul „crăpatul fructelor”, care poa- îngrăşămintele în orizontul răspândirii în sol a ma- te compromite semnifi cativ recolta. Pentru a preveni jorităţii rădăcinilor, soluțiile se pot prepara după o acest fenomen se recomandă de instalat deasupra po- compoziţie mult mai apropiată de cerinţele plantei, milor o plasă specială care-i protejează de ploaie [7]; se sincronizează cerinţele pomului faţă de elemen- tele nutritive în anumite fenofaze cu aplicarea îngră- Tabelul 1 şămintelor etc. [2]; Evoluţia sortimentului de mere în principa- • fertilizarea foliară constă în administra- lele ţări producătoare, cu excepţia Chinei, după rea îngrăşămintelor sub formă de soluţii nutritive World Apple Rewiew, 2007 (%) pe ansamblul vegetativ al pomilor. Deşi se aplică Evoluţia în cantităţi mici, efectul fertilizării foliare asupra Soiurile 2000 2006 2015 2010/2000 creşterii şi fructifi cării pomilor, precum şi a calităţii (%) fructelor este semnifi cativ [2], deoarece nimereşte Golden 19,37 18,83 17,88 -0,54 direct pe suprafețele unde se realizează schimbul Delicious de substanţe; Red Delicious 22,27 19,29 15,84 -5,12 • irigarea de colorare contribuie semnifi cativ Gala 7,45 12,59 14,53 6,03 la ameliorarea calităţii merelor. Aceasta presupune Fuji 4,89 6,68 7,13 2,00 irigarea prin aspersiune deasupra coroanei cu can- Granny Smith 6,45 5,98 5,97 -0,29 tităţi mici de apă de 1 mm de 3-4 ori peste fi ecare Idared 3,10 2,97 3,77 0,95 oră până la ora 11.00. Fructele irigate astfel cresc Jonagold 4,36 3,08 3,64 -0,58 mai mari, sunt colorate pe o suprafaţă mai extinsă Braeburn 2,24 2,71 3,35 0,79 şi culoarea lor este mai intensă [3]. De asemenea, Pink Lady® 0,41 1,48 2,00 1,39 pentru a contribui la colorarea fructelor se așterne în intervale dintre rânduri o peliculă specială care Elstar 1,72 1,70 1,98 0,23 refl ectă în coroană razele solare incidente; Altele 27,74 24,69 23,91 -4,86 • un rol important în asigurarea calităţii fructelor Total 100,00 100,00 100,00 îl are structura plantaţiei şi respectarea parametrilor nr. 3 (34), septembrie 2014 - 65 Akademos optimi ai acesteia prin stabilirea corectă a distanţei de - a folosi fertirigarea şi fertilizarea foliară ală- plantare şi a conducerii şi tăierii pomilor [1]. turi de fertilizarea de bază; Indirect, asupra calităţii fructelor infl uenţează şi - a utiliza irigarea de colorare sau a aşterne în alte verigi agrotehnice. Întreţinerea solului ca ogor intervalele dintre rânduri o peliculă specială, dacă înierbat, de exemplu, permite efectuarea stropirii există pericolul că merele nu vor corespunde cerin- pomilor în vederea combaterii bolilor şi dăunători- ţelor după suprafaţa colorată. lor pe timp ploios. Concluzii Bibliografi e Pentru a asigura calitatea produselor pomicole 1. Babuc V. Pomicultura. Chişinău, 2012. este necesar: 2. Cimpoieş Gh. Cultura mărului. Chişinău: Bons - a înfi ința plantaţiile pomicole numai pe teren Offi ces, 2012. 3. Gonda I. Cultura efi cientă a mărului de calitate su- irigabil şi cu soiuri cosmopolite; perioară. Braşov: Gryphon, 2003. - a acorda prioritate la subvenţionare irigării, 4. Grădinaru G., Istrate M. Pomicultura generală şi deoarece fără aceasta nu numai că nu se poate asi- specială. Iaşi: TipoMoldova, 2009. gura calitatea producţiei, dar şi securitatea alimen- 5. Reglementarea tehnică „Cerinţe de calitate şi co- tară a ţării; mercializare pentru fructe şi legume proaspete”. Monito- - a instala în livadă sisteme de protecţie contra rul Ofi cial al Republicii Moldova, 2010, nr. 5-7. grindinei, îngheţurilor târzii de primăvară şi ploii 6. Regulamentul UE nr. 543/2011 al Comisiei din 7 (plantaţia de cireş); iunie 2011. - a regla încărcătura pomilor cu rod; 7. Sansavini S., Ranalli P. Manuale di Ortofrutticol- - a proteja pomii de boli şi dăunători; tura. Edagricole, Milano, 2012.

Ungherar, motivul Crucea, sfârşitul sec. al XIX-lea. Nr. 21299

66 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare

PROTECȚIA INTEGRATĂ lilor, dăunători şi buruieni), pe parcursul activității vitale în cadrul lanțurilor trofi ce, hrănindu-se cu di- A PLANTELOR ferite părți ale plantelor agricole și din fl ora sponta- ȘI CALITATEA nă, dereglează echilibrul lor funcţional, ceea ce se exprimă prin diminuarea cantităţii și calității recol- PRODUSELOR AGRICOLE telor agricole, reducând considerabil productivita- tea plantelor de cultură și rentabilitatea ramurii, în Dr. hab. Leonid VOLOŞCIUC general [13, 14]. Organismele dăunătoare, atacând toate culturile agricole, provoacă pierderi colosale, Institutul de Genetică, Fiziologie ce constituie 25-30% din recoltă, iar la dezvoltarea și Protecție a Plantelor al AȘM epifi totică a agenţilor patogeni şi invazională a dău- nătorilor, le compromite totalmente (tab.1). Omenirea, dându-şi seama de efectele negative THE INTEGRATED PLANT PROTECTION ale organismelor dăunătoare, a întreprins măsuri AND THE QUALITY OF THE AGRICULTURAL pentru elaborarea mijloacelor de protecţie a plante- PRODUCTS lor. Organismele dăunătoare au apărut, au evoluat, Summary. Quality of agro-food products is determined by the system of pest control. Among s-au dezvoltat şi s-au răspândit împreună cu plan- the great diversity of plant protection systems, tele de cultură. Pe parcursul evoluției îndelungate, the optimum implementation is integrated pest plantele de cultură, fi ind ameliorate în direcția spo- management. The integrated pest management ririi productivității, au devenit mai sensibile și vul- is a control system of biocenosis functionality in nerabile la acțiunea organismelor dăunătoare decât the relations between plant pests, technology and strămoșii lor din fl ora spontană [4, 18]. Dezvoltarea environment, or set of relationships within the triad: comerțului și schimbul de produse vegetale, inclu- biological activity, economic and environmental. siv cu material săditor, au favorizat considerabil răs- Due to scientifi c activity, Republic of Moldova has pândirea organismelor dăunătoare, ceea ce a dus la environmentally safe means of obtaining quality introducerea și extinderea permanentă a arealului de agro-food products, which meet national and răspândire a agenților patogeni ai bolilor, dăunători- international standards. lor și buruienilor [2]. Keywords: organic farming, quality, ecology, Actualmente este greu de conceput obţinerea re- pests, IPM, technology. coltelor înalte fără utilizarea metodelor profi lactice și curative de protecţie a plantelor, care includ măsuri Rezumat. Calitatea produselor agroalimentare este determinată de sistemul de control al organismelor complexe de diminuare a impactului organismelor dăunătoare. Dintre marea diversitate a sistemelor dăunătoare: legislative şi de carantină fi tosanitară, de protecție a plantelor cea mai optimală reprezintă ameliorare şi implementare a soiurilor rezistente; gestionarea integrată a organismelor dăunătoare, care agrotehnice, metode şi mijloace fi zico-mecanice, bi- este un sistem de control determinat de funcționalitatea ologice, chimice, de prognoză şi avertizare [3, 5, 15]. biocenozei în relațiile dintre organismele dăunătoare, Protecția integrată a plantelor – element teh- tehnologiile de producere și mediu în cadrul triadei: nologic fundamental pentru asigurarea cantității activitatea biologică, economică și ecologică. Grație cercetărilor desfășurate, Republica Moldova dispune și calității recoltei de mijloace ecologic inofensive de obținere a În scopul asigurării integrității recoltei și redu- produselor agroalimentare de calitate, care corespund cerii pierderilor cauzate de organismele dăunătore standardelor naționale și internaționale. sunt elaborate și se implementează sisteme de pro- Cuvinte-cheie: agricultură ecologică, calitate, tecție cu aplicarea măsurilor complexe atingând un ecologie, organisme dăunătoare, protecție integrată, număr impunător de tratamente chimice, care în tehnologie. livezile de tip intensiv ajung până la 18-20 într-o perioadă de vegetaţie. Implicaţiile rezultate în urma Introducere aplicării, uneori iraţionale, a pesticidelor, manifes- Calitatea produselor agroalimentare are o im- tarea frecventă a fenomenelor de poluare a mediului portanță hotărâtoare nu numai în alimentația po- înconjurător şi apariţia formelor rezistente de agenţi pulației, determinând valoarea nutritivă, gradul de fi tosanitari au sporit și mai mult impactul organis- digestie și modul de acțiune asupra organismului melor dăunătore. Drept răspuns, specialiștii din uman, dar și orientează activitățile comerciale ale domeniul protecției plantelor au fundamentat ne- țărilor exportatoare [1, 8]. cesitatea elaborării strategiei prietenoase mediului Organismele dăunătoare (agenți patogeni ai bo- de combatere a organismelor dăunătoare, care s-a

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 67 Akademos cristalizat în conceptul de protecție integrată [6, 10]. monitorizarea fi tosanitară pentru depistarea şi lichi- Conform FAO (1968), Protecția integrată a darea focarelor de boli și dăunători; respectarea teh- plantelor reprezintă un „Sistem de reglare a bioti- nologiilor de cultivare a culturilor agricole în scopul purilor şi populaţiilor nocive care, ţinând cont de creării unor condiţii optime pentru dezvoltarea plan- mediul specifi c şi de dinamica acestora, foloseşte telor; determinarea pragului economic de dăunare; toate tehnicile şi metodele, adaptate însă în aşa fel efectuarea tratamentelor chimice în baza prognozei încât să fi e compatibile şi să menţină populaţiile dă- şi avertizării dezvoltării bolilor şi dăunătorilor, dis- unătorilor şi patogenii la niveluri la care acestea să trugerea sau limitarea rezervei de agenți fi tosanitari, nu cauzeze pagube economice”. Analizând defi niția activizarea factorilor naturali de reglare a densităţii prezentată mai sus, putem concluziona că Protec- populaţiilor de organisme dăunătoare; prevenirea ția Integrată a Plantelor este un sistem de reglare a păt runderii şi răspândirii în ţară a unor noi organisme funcționalității biocenozelor în baza relaţiilor dintre dăunătoare; subordonarea tehnologiilor de cultură a plantă, organismele dăunătoare, tehnologie şi mediu plantelor agricole factorului fi tosanitar. ambiant, sau o totalitate de relații din cadrul triadei: De menționat că esența protecţiei integrate a activitate biologică, economică și ecologică. plantelor nu trebuie să fi e redusă doar la o simplă Inovația acestui concept, spre deosebire de alte combinare a diferitelor metode, indiferent de con- viziuni utilizate anterior, nu constă în reducerea com- diţiile concrete de dezvoltare a culturilor, starea și pletă a atacului organismelor dăunătoare, ci se ba- dinamica populaţiilor de dăunători, efi cienţa fac- zează pe integrarea tuturor tehnicilor şi metodelor de torilor naturali de control şi în special a celor bi- control al dezvoltării lor, admițând prezenţa acestora ologici. Ea presupune o gamă largă de mijloace și în culturi până la pragul economic de dăunare [19]. procedee care pot fi utilizate simultan sau succesiv, Protecţia integrată a plantelor urmăreşte obţi- ținând cont de relațiile dintre acestea, cu scopul ma- nerea recoltelor stabile, de calitate superioară, cu ximizării efi cienţei acţiunii limitative a factorilor cheltuieli minime, reducerea riscului de poluare a naturali și în vederea asigurării unor producţii mari mediului ambiant şi a producţiei agricole, limitarea şi de calitate superioară. densităţii populaţiilor de organisme dăunătoare sub Spre deosebire de alte concepte de protecție a pragul economic de dăunare (PED), aplicarea trata- plantelor, pentru protecţia integrată este esenţială mentelor chimice în baza prognozei şi avertizării. schimbarea viziunii de la punctul de vedere al avan- Aceste obiective pot fi atinse dacă sunt respectate tajelor economice la unul ecologic realist, anticipa- următoarele principii esențiale: îndeplinirea strictă a tiv, fără a se pune cu orice preţ accentul pe interese legislaţiei fi tosanitare; creşterea rezistenţei plantelor economice, ci estimând consecinţele viitoare ale la atacul organismelor dăunătoare; înfi inţarea cultu- acțiunilor întreprinse, iar măsurile preconizate nu rilor agricole cu material semincer şi săditor sănătos; trebuie orientate asupra efectelor, ci la evitarea lor. Tabelul 1 Impactul organismelor dăunătoare asupra culturilor agricole Impactul în diferite regiuni Indicii Moldova Pe Terra CSI <1990 >1990

Numărul speciilor de organisme 21 000 1500 600 600 dăunătoare: Insecte 8000 600 130 140 Ciuperci patogene 6000 400 200 200 Bacterii fi topatogene 2000 200 120 120 Virusuri fi topatogene 1600 100 100 100 Buruieni 800 100 50 50

Periodicitatea realizării Local în Regional peste Patogeni – 2-4 ani Patogeni – 2-3 ani riscurilor legate de impact fi ecare an 2-4 ani Dăunători – 5-7 ani Dăunători – 4-5 ani necontrolat Volumul pesticidelor utilizate 15 mil. t 750 mii t 46 mii t 2-3 mii t pentru combatere Pierderi cauzate de organismele $185,0 mld. - - 2,0 mld. lei dăunătoare

68 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare

Implementarea corectă a sistemelor de protecţie Tortricidae) – dăunător de carantină care a obținut integrată a plantelor asigură organizarea sistemelor acest statut în conformitate cu „Lista obiectelor de de prognoză și avertizare, reducerea substanțială a carantină externa a U.R.S.S.”, aprobată de Comisa- numărului de tratamente, obținerea recoltelor boga- riatul pentru agricultură în anul 1935. Pe teritoriul te şi de înaltă calitate, un conținut minim de rezi- Federației Ruse dăunătorul a fost înregistrat de căt- duuri, reducerea densității populațiilor de organisme re Laboratorul central de carantină [21] în Ținutul dăunătoare sub nivelul PED, diminuarea costurilor, Krasnodar. Descrierea Moliei orientale ca dăunător creșterea benefi ciilor, inclusiv ale celor ecologice. periculos de carantină este prezentată în mai multe Organizarea sistemelor de Protecţie Integrată a publicații, inclusiv în culegerile [22, 23]. Plantelor și reducerea impactului organismelor vă- Pornind de la suprafețele imense unde este răs- tămătoare este de neconceput fără aplicarea capaci- pândită Molia orientală pe teritoriul Federației Ruse tăților carantinei fi tosanitare, care reprezintă un sis- și extinderea permanentă a arealului acesteia, precum tem de principii juridice, organizatorice, adminis- și caracterul de carantină al dăunătorului în țările trative, reglementări şi măsuri fi tosanitare adoptate învecinate, deciziile Federației Ruse sunt nu numai de stat vizând prevenirea introducerii şi diseminării lipsite de logică, confuze și contradictorii, dar și în organismelor de carantină, precum şi combaterea afara adevărului științifi c. Cu toate că autorităţile ruse ofi cială a acestora. Drept sarcină fundamentală a refuză să recunoască G.molesta drept un dăunător de carantinei fi tosanitare este prevenirea răspândirii carantină, totuși ei nu au cum să nege faptul că în Fe- unor agenţi fi tosanitari periculoşi dintr-o ţară în alta derația Rusă dăunătorul a fost înregistrat pentru pri- (carantina externă) sau dintr-o zonă în alta a ţării ma dată în 1964 în Аdler [21] pe o suprafață de 46 hа. (carantina internă). Deja în 1965 acesta a fost înregistrat în Аbhazia și pes- te trei аni a atins suprafața de 6 000 hа, extinzându-și Calitatea produselor agroalimentare în lumi- permanent arealul. Și, iarăși: deși conform Serviciu- na deciziilor politice și a adevărului științifi c lui federal de carantină fi tosanitară „Molia orientală În condiţiile evoluţiei societăţii bazate pe eco- este un dăunător de carantină pentru Federația Rusă nomia de piaţă cu expresia acerbă a concurenţei ma- și, ca insectă polifagă, dăunează culturilor pomico- nifestate atât la nivel național, cât și internațional, le sămânțoase și sâmburoase” (Россельхознадзор, devine tot mai oportună elaborarea metodologiilor 2012), iar pe teritoriul Rusiei ofi cial a fost înregis- adecvate de gestionare a produselor agroalimentare trată în 9 regiuni ale Districtului federal de Sud și pe ofertate, care necesită prezența unui sistem funcțio- teritoriul unei regiuni a Districtului federal de nord- nal de siguranţă a calității. Drept consecinţă a ten- vest, demnitarii Serviciului federal de carantină fi to- dințelor integrării economiei noastre în cea a Uni- sanitară nicidecum nu recunosc G.molesta ca obiect unii Europene, unde calitatea în domeniul agroali- de carantină fi tosanitară. Pe de o parte, se consideră mentar are un rol determinant, se impune un studiu că obiectul de carantină lipsește, iar pe de altă parte, al managementului calităţii produselor agroalimen- lucrătorii Россельхознадзор recunosc că pierderi- tare, dar și pregătirea pentru schimbarea treptată a le provocate de Molia orientală constituie 11 mild. piețelor orientale spre cele europene. rub. Informația este confi rmată și de publicațiile Federația Rusă, ca partener comercial principal științifi ce. Conform [20], G.molesta este răspândită în realizarea produselor agroalimentare, începând cu în 9 regiuni sudice și reprezintă pericol potențial în anul 2006, a instituit mai multe embargouri la pro- toate zonele cu izoterma mai mare de 20 °C, deși în ducția agricolă, iar în ultimele 10 luni ale anului 2014 comunicatele ofi ciale se consideră că dăunătorul de – patru embargouri vizând exporturile vinului, cărnii carantină lipsește în Federația Rusă. de porc, fructelor şi conservelor din fructe şi legu- G.molesta își extinde permanent arealul de răs- me. Embargoul „temporar” a fost impus pe motiv că pândire. Insecta, ca dăunător de carantină fi tosani- Republica Moldova a „încălcat sistematic cerinţele tară, înregistrată ofi cial în 10 regiuni din Federația fi tosanitare internaționale şi ruseşti”, iar din 1 august Rusă (Россельхознадзор, 15 iulie 2014), la 27 au- 2014, în regim unilateral au fost introduse taxe va- gust 2012 а fost identifi cată, conform datelor furni- male pentru vinurile şi toate produsele agricole din zate de Serviciul federal de carantină fi tosanitară, în Republica Moldova. Astfel Moldova s-a transformat Republica Hakasia și în ținutul Krasnoiarsk, în anul din „livadă în fl oare”, precum era supranumită pe 2013 – în Regiunea Irkutsk, iar în anul 2014 – în timpuri, în colector de „embargouri”. Ținutul Primorsk și Regiunea Sahalin. Pretext pentru a impune embargoul a fost pre- Ținând cont de informația confuză parvenită de zența în fructele exportate a Moliei orientale – la serviciile de specialitate din Moscova și analizând Grapholitha molesta Busck (Insecta: Lepidoptera: motivele embargourilor și introducerii unilaterale

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 69 Akademos a taxelor vamale pentru vinurile şi toate produsele indicatorii economici, ceea ce ar asigura soluţionarea agricole din Republica Moldova, este tot mai clar divergenţelor principiale dintre aprecierea ecologică că Federația Rusă a devenit un partener comercial şi economică a protecţiei plantelor [13, 14, 17]. incomod. Concluzia poate fi motivată prin urmă- Pornind de la particularităţile abordării sistemice, toarele: factorii săi de decizie au aprobat standarde care elucidează cel mai adecvat relaţiile dintre siste- absurde prin promovarea concentrațiilor de zeci și mele complexe, considerăm că însăşi evoluţia mile- sute de ori mai mici ale reziduurilor de pesticide de- nară a organismelor din componenţa ecosistemelor cât cele admise; restricții cu includerea indicatorilor naturale şi a relaţiilor multiple dintre ele reprezintă inacceptabili pentru Organizația Mondială a Co- un exemplu şi un model efi cient de reglare a densită- merțului; Federația Rusă nu este parte a Protocolu- ţii populaţiilor de organisme dăunătoare. Elaborarea lui de la Cartagena și nu a aprobat legislația privind oricărui sistem de protecţie integrată a plantelor doar securitatea biologică și tot ea nu dispune de cadrul atunci poate asigura necesităţile crescânde ale agri- legislativ în domeniul agriculturii ecologice. culturii contemporane, când vor fi elucidate, cerce- Toate acestea demonstrează elocvent că embar- tate şi aplicate mecanismele naturale de reglare din gourile şi taxele vamale pentru produsele agroali- componenţa ecosistemelor [7]. mentare moldoveneşti impuse de Rusia semnifi că o Luând în considerație caracterul progresiv şi sancționare obraznică a Republicii Moldova pentru dezvoltarea ascendentă permanentă a omenirii, în semnarea și ratifi carea Acordurilor de asociere și li- viitorul apropiat pot fi elaborate şi propuse noi surse ber schimb cu Uniunea Europeană. Devine evident de protecţie a plantelor, care ar depăşi cu mult şi s-ar că Federația Rusă nu acceptă nu doar ca Moldova sa deosebi principial de mijloacele chimice de protec- facă parte concomitent din doua spatii economice, cel ţie a plantelor. Asemenea concepţii au fost create din cadrul CSI de liber schimb și Acordul de Liber şi se bucură de apreciere înaltă, cum este bunăoară Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Euro- concepţia reglării biocenotice în cadrul agroecosis- peană, dar și orice acțiune clară a Moldovei pe calea temelor [11, 12]. eliberării din starea de vasal al „fratelui mai mare”. Am convingerea totuşi că, ţinând cont de com- Realizările înregistrate de știința și practica plexitatea unor asemenea investigaţii, precum şi Republicii Moldova în elaborarea și implemen- de legităţile generale descrise mai sus, perspectiva tarea sistemelor de protecție integrată a plantelor dezvoltării sistemelor de protecţie a plantelor va fi Eforturile depuse în vederea diminuării pagu- inevitabil legată de cunoaşterea şi aplicarea largă a belor cauzate de vătămători a demonstrat că această mecanismelor naturale de autoreglare a agroceno- activitate provoacă intensifi carea proceselor destruc- zelor în baza principiilor biocenotice, precum şi în tive din biocenoze, a căror reducere cere sporirea alternarea raţională a tuturor metodelor existente in- considerabilă a cheltuielilor. Pornind de la legitatea cluse în sistemele de protecţie integrată a anumitor generală de creştere în progresie geometrică a stării tipuri de agrocenoze. energetice a sistemelor agricole necesare pentru ma- Pe parcursul activității științifi ce a cercetători- jorarea în progresie aritmetică a nivelului de produc- lor din cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie și ţie, în mod analogic poate fi aplicată aceeași legitate Protecție a Plantelor al AȘM, au fost elaborate și şi la starea energetică a sistemului în cazul protecţiei se implementează o gamă impunătoare de mijloace plantelor. Astfel, devine evidentă lipsa de temei a ten- biologice de protecție a plantelor, care pot fi inte- tativelor tehnologice şi economice de a reduce pier- grate cu alte surse ecologic inofensive dacă acestea derile totale a recoltelor la nivel global. Aceasta ar corespund următoarelor principii: iniţia creşterea nestăvilită a cheltuielilor de energie,  menţinerea atacului factorilor biotici sub pra- pe de o parte, şi aprofundarea proceselor negative de gul economic de dăunare. Dăunătorii din producţia dezechilibrare a homeostazei biosferice şi de înrăută- agricolă vegetală sunt, ca orice vieţuitoare, compo- ţire a stării mediului înconjurător, pe de altă parte [9]. nente ale unor biocenoze şi au un rol important în Pentru atenuarea caracterului nefast al acestui fe- ciclurile trofi ce; nomen e necesar de accentuat că asemenea criterii îşi  refacerea şi conservarea însuşirilor naturale manifestă actualitatea şi veridicitatea doar în sistemul ale ecosistemelor agricole. Revenirea sistemelor concret pentru care el se determină. În opinia noas- agricole la metodele naturale de reglare a densită- tră, el refl ectă gradul efi cienţei biologice a metodei ţii populaţiilor de organisme dăunătoare contribuie chimice de protecţie a plantelor, care predomină deja direct la creşterea stabilităţii biocenozelor agrico- de câteva decenii în agricultură. În scopul evitării fe- le, indiferent de puterea şi frecvenţa perturbaţiilor tişizării acestui indiciu e necesar de a pune la baza structurale sau funcţionale, interne sau externe, ale aprecierii sistemelor de protecţie a plantelor nu doar acestora. Practica agricolă avansată a demonstrat că

70 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare manifestarea acestui principiu se refl ectă în sporirea negativă asupra mediului înconjurător şi nici efec- potențialului populaţiilor de prădători naturali şi re- te inacceptabile asupra calităţii produselor agroali- ducerea corespunzătoare a numărului de dăunători; mentare. cunoaşterea profundă a particularităţilor bio- Respectarea acestor principii reduce- logice ale dăunătorilor şi a relaţiilor lor cu organis- posibilităţile de supravieţuire, perpetuare sau mele utile. Organismele dăunătoare posedă anumite înmulţire a tuturor categoriilor de factori biologici particularităţi biologice care se manifestă printr-o dăunători şi asigură un grad înalt de protecţie a adaptivitate sporită la diferite fenomene negative, culturilor agricole. Dintre rezultatele semnifi cative inclusiv la pesticide, care deşi sunt comune tuturor înregistrate de Institut, menționăm: evidențierea organismelor, totuşi le asigură un grad ridicat de și identifi carea feromonilor sexuali a 18 specii de plasticitate ecologică. Doar cunoscând aceste parti- lepidoptere dăunătoare, elaborarea schemelor de cularităţi şi luând în considerație condiţiile concrete sinteză a feromonilor sexuali la 72 specii de insec- ale mediului, devine posibil controlul densităţii po- te dăunătoare, implementarea tehnologiilor de pro- pulaţiilor de insecte, agenţi patogeni şi buruieni; ducere în masă a 15 specii de entomo- și acarifagi, utilizarea prioritară şi pe scară largă a metode- izolarea, identifi carea, determinarea particularități- lor de combatere multifuncţionale. Combaterea or- lor biologice ale microorganismelor utile, în baza ganismelor dăunătoare este o practică la fel de veche cărora au fost elaborate și omologate 11 preparate ca şi agricultura. Milenii la rând oamenii au introdus biologice [15, 16]. Caracteristica preparatelor bio- în sistemul lor de producţie agricolă, conştient sau logice este prezentată în tab. 2. nu, noi măsuri de combatere, cele cu efecte multiple Pornind de la complexitatea problemelor legate fi ind, evident, preferate şi promovate. Astfel au fost de combaterea organismelor dăunătoare și ținând stabilite metodele principale de protecţie biologică cont de realizările științifi ce și practica mondială, a plantelor: microbiologică, de utilizare a entomofa- devine necesară testarea și omologarea simplifi cată gilor şi a substanţelor biologic active; a preparatelor biologice și a altor mijloace folosi- reglementarea strictă sau excluderea utilizării te pe larg în lume și omologarea lor pentru aplica- produselor chimice de sinteză, care trebuie să asigu- rea atât în sistemele de agricultură durabilă, cât și re efi cienţă înaltă pentru combaterea organismelor pentru agricultura ecologică: Fitoverm, Aversectin, dăunătoare; Аlirin, Аctofi t, Gamair, Vеrtimec, Lepidocid, Bito- folosirea produselor nu are acțiune secundară xibacilin, Bactofi t, Fitosporin-M. Tabelul 2 Realizările înregistrate de IGFPP în domeniul protecției microbiologice a plantelor Nr. Denumirea preparatului Caracteristica preparatului d/o PREPARATE VIRALE 1. VIRIN-ABB-3 Combaterea Omizii păroase a dudului 2. VIRIN-KS Combaterea Mamestra brassicae 3. VIRIN-OS Combaterea Buhei-semănăturilor și buhelor din genul Agrotis Combaterea Omizii capsulelor de bumbac și buhelor din genul 4. VIRIN-HS-2 Helicoverpa. 5. VIRIN-CP Combaterea Viermelui-merelor PREPARATE MICOTICE ȘI BACTERIENE TRIHODERMIN-BL 6. Combaterea putregaiurilor alb, cenușiu și radicular TRIHODERMIN-F7 7. NEMATOFAGIN-BL Combaterea nematozilor galigeni 8. RIZOPLAN Combaterea putregaiurilor radiculare 9. PAURIN Preparat bacterian pentru combaterea cancerului bacterian PREPARATE BIORAȚIONALE 10. PELECOL Combaterea agenților patogeni ai bolilor la culturile agricole 11. FUNECOL Combaterea dăunătorilor la culturile agricole Combaterea agenților patogeni ai bolilor și dăunătorilor la 12. RECOL culturile agricole

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 71 Akademos

În scopul asigurării unei efi ciențe maxime a 3. Caragea Ioana. Cercetări privind combaterea măsurilor de combatere integrată a organismelor integ rată a dăunătorilor culturilor prăsitoare, în spaţiul dăunătoare și de asigurare a calității superioare a re- rural al judeţului Ilfov. București, UȘAMV, 2007. 180 p. coltelor principalelor culturi agricole, fermierii din 4. Chandler D., Greaves J., Prince G., Tatchell Republica Moldova vor trebui să țină cont și să res- M., Bailey A. Biopesticides: Pest Management and Re- gulation, CABI, 2010. 256 p. pecte cerințele generale ale gestionării integrate a 5. Cooper J., Niggli U. and Leifert C. (eds.). 2007. organismelor dăunătoare, accentuând următoarele: Handbook of organic food safety and quality. CRC Press,  Monitorizarea dezvoltării și prevenirea apari- Boca Raton. 544 p. ției organismelor dăunătoare. 6. Ecologically-Based Integrated Pest Management  Determinarea PED și stabilirea particularită- Edited by O. Koul, G. W. Cuperus, CABI, 2007. 480 p. ților de aplicare a măsurilor de protecție a plantelor. 7. Genetics, evolution and biological control. Editor-  Metodele biologice și alte metode non- s(s): Ehler, L. E. Sforza, R. Mateille, T. CABI, 2004, 260 p. chimice trebuie preferate celor chimice. 8. Oprean C. ș.a. Managementul integrat al calității. Si-  Utilizarea pesticidelor specifi ce pentru ținta biu, Universitatea „L. Blaga”, 2012. 180 p. vizată. 9. Roşca I. ș.a. Proiectarea şi implementarea unui sistem de management durabil al agroecosistemelor po-  Aplicarea dozelor reduse, frecvențelor mici și micole pe baza evaluării cu modele numerice şi tehnici tratamentelor parțiale. satelitare a impactului schimbărilor climatice. București:  Utilizarea strategiei de excludere a rezistenței Editura Invel Multimedia, 2008. 103 p. organismelor dăunătoare pentru menținerea efi caci- 10. Toncea I. ș.a. Manual de agricultură ecologică. tății produselor aplicate. Cluj-Napoca, 2012. 360 p.  Verifi carea permanentă a reușitei măsurilor 11. Van Lenteren, J. C. Quality control and producti- de protecție, inclusiv a efectelor ecologice. on of biological control agents: theory and testing proce- dures. CABI, 2003. 340 p. Concluzii 12. Vincent M., Goettel S., Lazarovits G. Biological Serviciul Federal de Carantină Fitosanitară al Control: A Global Perspective. CABI, 2007. 464 p. Rosselihoznadzorului de la Moscova a aprobat o 13. Voloșciuc L.T. Biotehnologia producerii şi apli- serie de decizii lipsite nu numai de logică, dar care cării preparatelor baculovirale în agricultura ecologică. contravin adevărului științifi c, ceea ce îl transformă Chişinău: Mediul ambiant, 2009a. 262 p. într-un partener comercial incomod care promovea- 14. Voloșciuc L.T. Probleme ecologice în agricultu- ză standarde absurde (concentrații ale reziduurilor ră. Chişinău: Bons Offi ces, 2009b. 264 p. 15. Voloșciuc L.T. Soluționarea problemelor de pro- de zeci și sute de ori mai mici decât cele acceptabile tecție a plantelor în agricultura ecologică. Noosfera. în lume) și înaintează restricții abuzive, uzând de 2014a, nr. 10-11, p.151-158. nişte indicatori ce nu sunt acceptaţi de OMC. Fede- 16. Voloșciuc L.T. Cu privire la securitatea mediului rația Rusă nu este parte a Protocolului de la Carta- ambiant. Akademos, nr.1 (32). 2014b, p. 69-73. gena și nu a aprobat legislația privind securitatea bi- 17. Volosciuc L., Josu V. Ecological Agriculture to ologică. Această ţară nu dispune de cadrul legislativ Mitigate Soil Fatigue. Soil as World Heritage (Editor Da- în domeniul agriculturii ecologice. vid Dent). Springer. 2014, p. 431-435. Produsele agroalimentare moldovenești sunt 18. Баздырев Г.И., Третьяков Н.Н., Белошапкина conforme standardelor cu privire la calitate. Repub- О.О. Интегрированная защита растений от вредных lica Moldova dispune de tehnologii și practică sufi - организмов. М.: ИНФРА-М, 2014. 302 с. 19. Вронских М.В. Технология возделывания cientă pentru implementarea largă a protecției integ- полевых культур и развитие вредителей и болезней. rate a plantelor, care asigură cantitatea și calitatea Chișinău: Pontos, 2005, 292 p. înaltă a recoltelor principalelor culturi agricole. 20. Римиханов А. А. и др. Восточная плодожорка. Implementarea largă a tehnologiilor de protecție Биологические науки, стр. 93-94. integrată a plantelor necesită pregătirea și înaintarea 21. Шутова H.H. Восточная плодожорка. Защита unui plan de acțiuni orientat la elaborarea și forti- растений, 1966, 8, с. 45-47. fi carea producerii și aplicării mijloacelor ecologic 22. Шутова H.H., Стригина С.П. Виды плодожо- inofensive de protecție a plantelor. рок, выявленных при выборочном обследовании пун- ктов ввоза и реализации яблок из Китая и Кореи в Bibliografi e 1959-1963 гг. Сборник по карантину растений. - М.: 1. Boboc D. Managementul calității produselor agro- Колос, 1966, № 18, с. I7I-I74. alimentare. București: Editura ASE, 2006. 196 p. 23. Шутова Н. Н. и др. Карантинные вредители, 2. Brown Lester. World on the Edge: How to Prevent болезни растений и сорняки. / Карантин растений Environmental and Economic Collapse. 2011. Earth Po- в СССР (ред. Шамонин А. И., Сметник А. И.). М.: licy Institute. 174 p. Агропомиздат, 1986. С. 143-248.

72 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare

CALITATEA PRODUSELOR rilor răcoritoare, iar pentru prelucrarea, conservarea fructelor şi legumelor acest indice este în creştere AGROALIMENTARE cu 13,7% [1]. PROCESATE Actorii principali în procesul de fabricare şi fur- nizare pe piaţă a producţiei de calitate şi inofensive sunt: producătorii (fabricile de conserve, responsa- Dr. Eugen IORGA bile de calitatea producţiei), Agenţia Naţională de Drd. Roman GOLUBI Siguranţă a Alimentelor (ANSA), organismele şi Cercetător ştiinţifi c Tatiana ACHIMOVA laboratoarele acreditate în scop de certifi care şi de Institutul Ştiinţifi co-Practic de Horticultură inspecţie şi, nu în ultimul rând, consumatorii. Anu- me ei în fi nal sunt cei care acceptă sau nu producţia şi Tehnologii Alimentare (IŞPHTA) respectivă. Cadrul legal al ramurii alimentare din Republi- THE QUALITY OF THE PROCESSED AGRI- ca Moldova este în permanentă dezvoltare, actuali- FOOD PRODUCTS zare şi adaptare la standardele europene. Din acest Summary. The potential of canned production in punct de vedere, pot fi menţionate Legea privind Republic of Moldova (RM) and some critical points produsele alimentare nr. 78 din 18.03.2004, Regula- in the food chain is examined, specifying activities mentele sanitare privind aditivii alimentari (HG 229 to avoid weak links in manufacture. Are dotted some din 29.03.2013), criteriile microbiologice privind research and development activities directed toward produsele alimentare (HG 221 din 22.06.2010), improving the quality of products obtained as a result contaminanţii din produsele alimentare (HG 520 of processing agri-food raw material and diversify din 22.06.2010), Legea despre protecţia consuma- the range of food. Along with this are stipulated and torilor nr. 105 din 13.03.2003 ş.a., ordinele ministe- some modern laboratory techniques and analytical relor de resort, Reglementări tehnice şi standarde pe methods for assessing the quality and the innocuity grupuri omogene de produse alimentare. La fel, sunt of food. Keywords: canned fruits and vegetables, identifi cate organizaţiile cu domenii de activitate food quality, hazards in production, processing conexe, acestea fi ind Centrul Naţional de Sănătate technologies. Publică, ANSA, Sisteme naţionale de standardizare, de certifi care, cele de acreditare ş.a. Rezumat. În articol se examinează potenţialul Un aport semnifi cativ la sporirea calităţii pro- producţiei de conserve în Republica Moldova, pre- duselor alimentare le revine instituţiilor ştiinţifi ce cum şi unele puncte critice în lanţul alimentar. Sunt de profi l pe domenii, care pe lângă crearea tehnolo- specifi cate activităţile care urmăresc evitarea verigi- lor slabe din domeniul respectiv. Sunt punctate unele giilor de procesare a materiei prime agroalimentare activităţi de cercetare-dezvoltare, direcţionate spre elaborează/adoptă metode de analiză cu specifi carea ameliorarea calităţii produselor obţinute în urma pro- tehnicilor moderne de laborator. cesării materiei prime agroalimentare şi a diversifi că- Material şi metode rii sortimentului de alimente. În paralel, sunt scoase Sunt utilizate informaţii ofi ciale plasate pe în evidenţă unele tehnici de laborator şi metode de site-ul Biroului Naţional de Statistică (BNS), în analiză moderne destinate evaluării calităţii şi inocu- baza cărora se analizează în dinamică (anii 2005- ităţii produselor alimentare. Cuvinte-cheie: conserve din fructe şi legume, 2013) numărul de întreprinderi antrenate în preluc- calitatea alimentelor, riscuri de producere, tehnologii rarea fructelor şi legumelor, volumele de fabricare de procesare. a principalelor produse alimentare, cât şi valoarea producţiei obţinute la prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor. Evaluarea riscurilor în lanţul Introducere alimentar şi a unor concepte de diminuare a aces- Siguranţa şi calitatea produselor alimentare tora este efectuată în baza lucrărilor de cercetare- constituie un obiectiv strategic pentru Republica dezvoltare îndeplinite de Direcţia „Tehnologiei Ali- Moldova, care decurge din nevoia de asigurare a mentare” din cadrul IŞPHTA în aceeaşi perioadă de populaţiei cu alimente ce ar satisface cerinţele cres- referinţă. cânde ale consumatorului. Industria prelucrătoare în ultimii ani manifestă Rezultate şi discuţii un indice pozitiv al producţiei industriale practic Fiind o ţară agroalimentară, Republica Moldova pentru toate domeniile (de la +2 la +25%), cu ex- produce un spectru larg de fructe şi legume, acestea cepţia uleiurilor, grăsimilor, apei minerale şi băutu- fi ind comercializate în stare proaspătă, direcţionate

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 73 Akademos spre păstrare ori procesare. Actualmente, când pro- Tabelul 1 ducţia conservată se contractează din timp, fabricile Numărul de întreprinderi şi unităţi nu lucrează „la depozit”, cu mici excepţii condițio- prelucrătoare de materie primă agricolă nate de procesul tehnologic şi situaţii în comercia- 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013* lizarea mărfi i. 110 113 101 94 105 106 79 86 53 Sunt binecunoscute politicile de preţuri ale pro- * Conform datelor oferite de Ministerul Agriculturii ducătorilor agricoli şi ale întreprinderilor prelucră- şi Industriei Alimentare toare, urmare fi ind afi rmaţiile părţilor contractante în fi ecare sezon de prelucrare cum că producătorii pe când producţia fructelor şi legumelor conservate agricoli nu şi-au acoperit cheltuielile de producere descreşte, în special a fructelor prelucrate şi conser- (combustibil, fertilizanţi, recoltare, transportare), vate, având aceeaşi consecinţă de redirecţionare a iar fabricile de conserve – cele legate de scumpirile pieţelor de desfacere spre vest. în lanţ ale surselor energetice (gaz, motorină, ener- Şi în perioada lunilor ianuarie-mai 2014 indus- gie electrică). Ca până la urmă toate afi rmaţiile să tria prelucrătoare, comparativ cu aceeaşi perioadă conţină o doză de adevăr şi în fi nal o bună parte din a anului 2013, a înregistrat o creştere a volumului materia primă agroalimentară să revină prelucrării producţiei cu 7,6%, ceea ce a determinat majorarea de către fabricile de conserve. indicelui general de producţie pe ţară cu 5,6% [3]. Datele BNS privind numărul de întreprinderi În linii mari, procesarea producţiei agroalimen- prelucrătoare de materie primă agricolă pe parcur- tare este axată pe trei fi liere de bază, acestea fi ind: sul anilor 2005-2013 sunt prezentate în tabelul 1 [1]. Comercializarea în stare proaspătă cu ele- În perioada 2005-2013, se poate observa o des- mente de depozitare, care prevede sortarea/calibra- creştere a numărului de întreprinderi, fapt condiţio- rea, spălarea (după caz), ambalarea şi transportarea nat în viziunea noastră de reorientarea agenţilor eco- (inclusiv la temperaturi scăzute). nomici spre pieţele de desfacere ale Uniunii Euro- Păstrarea în condiţii de refrigerare şi în me- pene, consumatorii din ţările comunitare solicitând diu gazos controlat. preponderent producţie în stare proaspătă, livrată Procesarea materiei prime, care prevede pro- nemijlocit de la producător ori păstrată la tempera- ducerea semifabricatelor, acestea fi ind sucuri con- turi scăzute şi în mediu gazos controlat. Din cele centrate şi pireuri, ultimele cu păstrare în condiţii 53 de întreprinderi, 25 de unităţi procesează fructe aseptice. şi legume, 19 fructe uscate şi 9 sunt specializate în Procesele de post recoltare presupun şi existenţa fabricarea conservelor din legume; 8 întreprinderi unor riscuri în lanţul alimentar: mari, cele mai performante, s-au unit în Asociaţia Pentru comercializarea în stare proaspătă, producătorilor de conserve „Speranţa-Con”. De depozitare şi păstrare sunt necesare soiuri şi hibrizi menţionat că în anii 2011-2013, capacităţile de pro- de plante cu caracteristici respective: aspect exteri- ducere ale întreprinderilor de prelucrare a fructelor or, gust şi rezistenţă sporită la transportare. şi legumelor au fost valorifi cate în medie doar la Utilizarea unei agrotehnici moderne, care în 28-35%, fapt care explică dispariţia unor secţii mici fi nal va reglementa calitatea materiei prime agroa- de fabricare a conservelor, urmare a concurenţei şi limentare. inefi cienţei energetice a acestora. La etapa de transportare şi păstrare se cere Ponderea esențială în nomenclatorul de conser- majorarea capacităţilor frigorifi ce, cu un grad înalt ve o deţin sucurile concentrate, a căror producere pe de siguranţă tehnică, în special dotate cu sisteme au- perioada de referinţă este în ascendenţă (tabelul 2), tonome de energie electrică. Tabelul 2 Producţia conservelor din fructe şi legume pe perioada anilor 2005-2012 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Sucuri de fructe şi legume 25624,9 27721,2 47994,7 32196,2 23214,5 27115,0 29715,3 46055,2 (mii litri) neconcentrate 7170,9 18397,6 26921,3 16959,2 11467,2 17460,6 16828,3 21098,9 concentrate 14641,6 9323,6 21073,5 15237,0 11747,4 9654,4 12887,0 24956,3 Legume conservate (mii 33,0 44,4 23,7 41,9 26,5 29,9 26,3 24,3 tone) Fructe prelucrate şi 18,3 17,3 16,5 17,8 3,7 8,0 6,8 4,7 conservate (mii tone)

74 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare

Utilizarea ambalajului modern (sticlă, ma- Diversifi carea sortimentului de produse ali- terial „Bio”), care va evita atât migrarea elemente- mentare, inclusiv cu proprietăţi funcţionale prin uti- lor toxice în produs, cât şi alte urmări nefaste asupra lizarea proceselor moderne (CO2-extracţie supercri- mediului ambiant. tică, extruzie termoplastică ş.a.); Evitarea încărcăturii termice excesive asup- Elaborarea regimurilor ştiinţifi c argumentate ra produsului în procesul de fabricare şi înlocuirea de pasteurizare/sterilizare a conservelor (drept ex- tehnologiilor depăşite tehnic, tehnologic şi de timp clusiv atribuit Direcţiei „Tehnologii Alimentare”); cu altele moderne. Elaborarea şi implementarea în practicile de Evitarea apariţiei pe piaţă a unor produse laborator a „Metodologiei decelării alimentelor fal- alimentare neconforme şi falsifi cate, urmare a vul- sifi cate şi neconforme”. nerabilităţii sistemelor de producere actuale, astfel Pe lângă cele nominalizate, se elaborează şi de riscuri în unele condiţii prezentând pericol pentru implementează o serie de tehnologii agroindus- sănătatea consumatorului [4, p. 3-34]. triale, procese, regimuri tehnologice şi alte docu- Pentru diminuarea riscurilor şi asigurarea tra- mente normative pentru producere, contribuind sabilităţii în lanţul alimentar se impune implemen- astfel la sporirea calităţii produselor agroalimen- tarea la întreprinderile prelucrătoare a standardelor tare procesate. de calitate seria ISO 9000 şi ISO 22000 (principiile Concluzii HACCP), respectarea legislaţiei internaţionale co- 1. În Republica Moldova, potenţialul de fabrica- munitare, inclusiv Reglementarea 178/202 şi „Car- re a conservelor din fructe şi legume şi cel de păstra- tea albă a siguranţei alimentare”. Pe aceste domenii re în stare proaspătă actualmente depăşeşte (cu mult) agenţii economici solicită asigurarea serviciilor de volumul de producere a materiei prime agroalimen- instruire şi consultanţă privind aplicarea directive- tare, fapt care necesită diversifi carea şi valorifi carea lor şi standardelor de calitate europene, Reglemen- noilor pieţe de desfacere a producţiei. tărilor tehnice naţionale şi standardelor pe grupuri 2. Conservele fabricate legal de către întreprin- omogene de produse alimentare. derile prelucrătoare din Moldova, păstrate în con- Riscurile în lanţul alimentar pot fi monitorizate diţii şi termeni stabiliţi de standarde, corespund efi cient şi obiectiv doar de laboratoare, inclusiv cele cerinţelor de siguranţă şi calitate, totodată fabricile de producere acreditate în sisteme naţionale şi inter- necesită o modernizare tehnică şi tehnologică cu ac- naţionale de certifi care care efectuează asistenţă la tualizarea permanentă a bazei normative de produ- producere, servicii în scop de certifi care, expertiză cere în scopul ameliorării calităţii producţiei fi nite. şi lucrări de cercetare-dezvoltare. În majoritatea lor, 3. Riscurile de producere pe lanţul alimentar în utilajul şi aparatajul analitic este depăşit moral şi fi zic marea lor majoritate pot fi evitate atât prin imple- şi la o examinare obiectivă nu suportă unele teste de mentarea integrală a standardelor de calitate euro- verifi care metrologică. Un laborator modern pentru pene, cât şi prin reutilarea şi dotarea tehnică adecva- verifi carea calităţii produselor alimentare necesită a tă a laboratoarelor cu genul de activitate respectiv, fi dotat cu tehnici în bază de biosensori, cele baza- dar şi prin contribuţia ştiinţifi că a instituţiilor de te pe ADN, tehnici cu enzime – indicatori ai calităţii cercetare-dezvoltare. alimentelor – şi în mod obligatoriu cu tehnici şi me- tode de autentifi care şi analize ale alimentelor în baza Bibliografi e celor cromatografi ce (CG, HPLC), spectrometrice 1. BNS al Republicii Moldova. Statistica pe do- (UV-VIS, de fl uorescenţă, atomice în fl acără, IR, Ra- menii - Industrie - Numărul de întreprinderi şi unităţi man, RMN), folosirea izotopilor stabili etc. de producţie, pe tipuri de activităţi (2005-2012) [On- Un element semnifi cativ constituie aportul şti- line] Disponibil: http://www.statistica.md/category. inţifi c la ameliorarea calităţii și diversifi cării sorti- php?l=ro&idc=127& poziția 2 (07.08.2014) mentului de produse alimentare: 2. BNS al Republicii Moldova. Statistica pe dome-  Crearea schemei de amplasare şi dotare teh- nii - Industrie - Producţia principalelor produse industria- nică a frigoriferelor în spaţiile de producere a mate- le (2005-2012) [Online]. Disponibil: http://www.statistica. riei prime agricole; md/category.php?l=ro&idc=127& poziția 11 (07.08.2014) 3. BNS al Republicii Moldova. Activitatea indus-  Elaborarea şi implementarea tehnicilor şi re- triei Republicii Moldova în ianuarie-mai 2014 [On- gimurilor de tratament termic lejer (uscare, concen- line]. Disponibil http://www.statistica.md/newsview. trare, pasteurizare, sterilizare) în procesul de preluc- php?l=ro&idc=168&id=4463 (07.8 2014) rare, în special a tehnologiilor de crioconcentrare şi 4. Banu C. (coord.), Bulancea M., Bărăscu E., Ia- deshidratare prin procedee de liofi lizare cu păstrare niţchi D., Stoica A. Industria alimentară între adevăr şi maximală a componenţilor biologic activi; fraudă. Editura ASAB, Bucureşti, 2013. 593 p.

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 75 Akademos

ÎNCĂ O DATĂ în sectorul zootehnic, au comercializat producție de calitate, dar necompetitivă din punct de vedere al DESPRE CALITATE... prețului pe piața UE. Acestea arată că sectorul nos- tru agricol are potențial și perspective bune, cu toate Vasile MÎRZENCO că majoritatea agricultorilor se confruntă cu proble- Director executiv al Federației Naționale me difi cile și au multe de făcut pentru a ține piept provocărilor actuale. a Fermierilor din Moldova Deşi există istorii de succes, nu avem capacitatea necesară pentru a convinge consumatorul, mai ales Însuși genericul acestei conferințe dovedește cel de pe piața europeană, că producția noastră este faptul că despre problema nominalizată s-a vorbit de de înaltă calitate. Şi aceasta fi indcă sectorul nostru multe ori și că ea continue să rămână pe agenda zilei. agricol nu posedă spaţii sufi ciente de stocare, păs- Aceasta, probabil, deoarece obiectivul calității nici trare, condiționare și ambalare a producției agricole. pe departe n-a fost atins, deși avem unele realizări. Pentru crearea acestei infrastructuri sunt necesare Problema calității produselor agroalimentare investiții enorme, pe care producătorii noștri nu au este una principială atât în aspect economico-social, cât și politic. Dacă o soluționam pe parcursul anilor posibilitate să le efectueze din cauza accesului limi- pas cu pas prin diferite scheme de suport orientat tat la mijloace fi nanciare: credite bancare cu dobânzi către producătorii agricoli și industria de procesare, rezonabile și fonduri investiționale în cadrul diferite- astăzi nu eram atât de vulnerabili în fața embargou- lor proiecte și programe fi nanțate de către instituțiile lui rusesc, fi indcă produsele agroalimentare consti- fi nanciare internaționale la condiții favorabile pentru tuie adevărata măsură a valorilor, nu aurul, dolarii, producătorii agricoli. La fel, sunt necesare investiții tancurile sau rachetele. importante în domeniul pregătirii profesionale a fer- Regret embargoul, dar în tot răul este şi un bine. mierilor și specialiștilor din agricultură fără de care Repet: dacă era aplicat cu 15-20 de ani mai înainte, nu pot fi soluționate problemele acumulate. acum aveam să ne preocupăm de niște chestiuni fi - Un moment vulnerabil în sectorul agricol rămâ- rești ale sectorului agroalimentar. ne aplicarea competentă a metodelor de protecție a În situația care s-a creat, din punctul nostru de plantelor de boli și vătămători. Fiecare producător vedere, al agricultorilor, se cuvine ca noi toți: autori- trebuie să asigure utilizarea profesionistă a produ- tățile statului, mediul de afaceri, societatea științifi că, selor de uz fi tosanitar, astfel încât producția fi nală să donatorii străini să ne concentrăm eforturile asupra fi e de înaltă calitate și inofensivă. soluționării problemei calității produselor agroali- Aici aș dori să accentuez necesitatea acută de mentare. Această problemă are rădăcini ramifi cate în școlarizare continuă a fermierilor și specialiștilor. sectorul de producție primară, în cel de procesare a Necunoașterea, lipsa de profesionalism, generează producției agricole, de fi nanțare și asigurare, de cer- probleme, care în sectorul nostru aduc pierderi fi - tifi care și administrație de stat care încă nu reușește nanciare enorme. În acest context, rolul și importan- să asigure condiții favorabile de depășire a situației ța științei este semnifi cativă. Știința urmează să vină de criză, instalată de mai mulți ani în economia Re- cu inițiativa creării unei rețele integ rate de transfer publicii Moldova, inclusiv în sectorul agricol. de cunoștințe aplicative și tehnologii moderne către În agricultura Moldovei, avem mai multe is- producători, cu modele inovative de organizare a torii de succes ale producătorilor agricoli, care au întregului lanț de producere și valorifi care a produc- implementat tehnologii moderne în horticultură și ției agricole.

Păretar (fragment), mijlocul sec. al XIX-lea. Nr. 8

76 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare

STANDARDUL pentru fructele şi legumele proaspete, standardul internaţional GlobalG.A.P. GLOBALG.A.P. – Membrii Grupului GlobalG.A.P. sunt urmă- CALEA SPRE NOI PIEȚE toarele supermarketuri cu reţele internaţionale: METRO, KESKO, LAURS, TESKO, COOP, ȘI COMERȚ STABIL ASDA etc. Compania internaţională de inspecţie şi certifi care SGS este membru asociat al Grupului GlobalG.A.P. Acest standard global de bună practică Sergiu CROITORU în agricultură (G.A.P.) cere ca, în procesul de creşte- Director General SGS Moldova re a fructelor şi legumelor, să fi e respectate normele Drd. Olga GOROBIVSCAIA de inofensivitate a produsului, de protecţie a mediu- Institutul Național de Cercetări Economice lui ambiant şi de protecţie socială a angajaţilor la al AȘM producere. Trasabilitatea produselor este una dintre cerinţele obligatorii ale standardului GlobalG.A.P. În scopul comercializării produselor agricole Sezonul exportului de fructe și legume din pe enorma piaţă din UE, anual se certifi că milioa- Moldova a început. Producătorii autohtoni au ne de producători agricoli din peste 110 ţări. Acest șansa de a alege noi piețe de desfacere cu reguli standard se aplică şi în ţările ex-sovietice, cum ar stabile, norme de calitate accesibile, cerințe pu- fi : Ucraina, Georgia, Bielorusia, Rusia, Armenia, țin mai neobișnuite însă ușor aplicabile. Stan- Uzbekistan etc. Obiectul certifi cării GlobalG.A.P. dardul GlobalG.A.P. este calea spre noi piețe și este un sistem de producere care cuprinde următorul comerț stabil. lanţ: materialul semincer şi săditor, solul, creşterea, Exportul fructelor şi legumelor din Moldova colectarea recoltei şi manipularea produsului fi nit este preponderent orientat spre pieţele tradiţionale până la „poarta fermei”. de desfacere din CSI, pieţe în dezvoltare, nestabi- Aplicarea acestui standard nu este difi cilă. le în prezent, fapt ce presupune riscuri mari pentru Compania internaţională de inspecţie SGS a cer- livrările de produse în aceste ţări. Luând în conside- tifi cat 8 producători de fructe şi legume proaspe- raţie situaţia politică din regiunea dată, exportatorii te în Moldova. Producătorii agricoli în procesul autohtoni de produse agricole vor începe să penetre- de implementare a standardului GLOBALG.A.P. ze tranşant pieţele UE și ale altor ţări, unde normele pot folosi cerinţele acestuia, care sunt publicate în de inofensivitate şi calitate sunt mai deosebite. limba română pe site-ul www.globalgap.org. SGS Autorităţile Moldovei au obţinut anumite succe- Moldova organizează cursuri de instruire pentru se în procesul de armonizare a normelor de produ- producătorii agricoli, care doresc să implementeze cere a fructelor, legumelor şi a altor produse agrico- standardul GlobalG.A.P. La sistemul respectiv de le cu standardele Uniunii Europene. Sunt aprobate certifi cate pot apela atât producătorii mari, cât şi cei un şir de reglementări tehnice, există laboratoare mici şi mijlocii precum producătorii individuali sau acreditate în sistemul naţional, servicii autorizate în grup. Companiile de colectare şi export al produ- de supraveghere şi certifi care fi tosanitară a produ- selor agricole, furnizoare pentru reţelele comerciale selor agricole etc. Toate aceste acţiuni ale autorităţi- menţionate, trebuie de asemenea să deţină certifi ca- lor Republicii Moldova, într-o anumită măsură, vor tul GlobalG.A.P. permite accesul exportatorilor pe teritoriul UE. Însă Legislaţia existentă în cadrul Moldovei cuprin- acest fapt nu va garanta obţinerea unei nişe sigure de pe moment mai mult de 50 la sută din cerinţele pentru desfacerea produselor agricole. GlobalG.A.P. şi este obligatoriu ca aceste cerinţe să Consumatorii din UE, în număr de peste 500 de fi e deja implementate de către fermieri. milioane, preferă să facă cumpărături în supermar- Marea deosebire dintre legislaţia Moldovei şi keturi, în care sunt comercializate peste 80 la sută GlobalG.A.P. constă în faptul că cerinţele standardu- din fructele şi legumele proaspete. În vederea asi- lui necesită înregistrări care urmează a fi menţinute gurării consumatorilor cu produse agricole inofen- şi documentate la momentul respectiv pentru fi ecare sive pentru viaţa şi sănătatea lor, supermarketurile activitate de producere. Un alt element distinctiv, la cu reţele internaţionale au elaborat standarde care fel de semnifi cativ, este faptul că un fermier sau un impun furnizorilor de produse agricole cerinţe mult grup de fermieri trebuie să fi e certifi cat de un orga- mai dure în comparaţie cu normele ofi ciale ale UE. nism de certifi care independent, pentru a confi rma că De exemplu, reţelele comerciale din UE au elaborat sistemul corespunde cerinţelor GlobalG.A.P. Compa- nr. 3 (34), septembrie 2014 - 77 Akademos nia SGS este autorizată de Secretariatul GlobalG.A.P. de calitate, igienic/sănătate/sanitar-epidemiologic, în calitate de organism de certifi care. non-radioactivitate etc. Standardul GlobalG.A.P. trebuie să fi e imple- În baza certifi catului GlobalG.A.P., cu ajutorul mentat cu cel puţin 3 luni înainte de certifi carea căruia se monitorizează întreg ciclul începând de producătorului agricol, iar inspecţia de certifi care se la sol până la testarea produsului fi nit, toate aceste efectuează doar în procesul de colectare a produ- rezultate pot servi la eliberarea oricărui alt certifi - sului. Certifi catele GlobalG.A.P. se eliberează pe o cat solicitat sau necesar, aplicându-se principiul po- perioadă de 12 luni. trivit căruia o singură testare de laborator servește Pentru a obţine certifi carea, este esenţial de drept platformă pentru mai multe certifi cări. Astfel, a urma paşii indicaţi în continuare: 1. Obţinerea, pentru producătorii agricoli certifi caţi în sistemul studierea şi aplicarea cerinţelor standardului Glo- GlobalG.A.P. există mai multe oportunităţi de ex- balG.A.P.; 2. Completarea chestionarului primit de tindere pe orice piaţă europeană, precum şi a ţărilor la compania SGS Moldova pentru oferta de preţ şi CSI, acesta în ansamblu este mai econom, dinamic, încheierea Contractului de sublicenţiere şi certifi ca- fl exibil, operativ şi necesită mai puţin timp. re; 3. Efectuarea auditului de către SGS Moldova Detalii referitoare la aplicarea standardului şi obţinerea certifi catului GlobalG.A.P. Informaţia GlobalG.A.P. pot fi obţinute în incinta fi lialei com- despre producătorii certifi caţi se introduce într-o paniei internaţionale SGS în Moldova: Chișinău, bază de date globală. Str. M. Eminescu, 7, tel: 022 22 83 83; fax: 022 22 Certifi catul GlobalG.A.P. serveşte ca bază pen- 50 66; e-mail: [email protected]; www.sgs. tru alte certifi cări. În diferite ţări, conform regle- com; www.sgsgroup.ro; www.sgs.ru. mentărilor şi diferitelor sisteme de certifi care, sunt În ofi ciul companiei, săptămânal, în fi ecare zi prevăzute şi se solicită de către importatori diverse de luni, la ora 11.00, sau în alte zile solicitate de tipuri de certifi cate: de conformitate, non-GMO, fermieri, se organizează seminare informative.

Război, mijlocul sec. al XIX-lea. Nr. 415

78 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare

SIGURANȚA Introducere Starea de sănătate a populației în mare măsură ALIMENTELOR depinde de condițiile de viaţă, inclusiv de calitatea ȘI SĂNĂTATEA POPULAȚIEI și siguranța alimentelor. Diverse stări patologice, acute și cornice, sunt condiționate de factori externi. Această situaţie este cauzată la ora actuală de mul- Dr. hab. Nicolae OPOPOL titudinea de tehnologii și materiale implementate pe USMF „Nicolae Testemițanu” tot lanțul fără estimarea cuvenită a riscurilor pe care le comportă. Asigurarea calității și siguranței alimentelor THE FOOD SAFETY AND THE HEALTH OF THE POPULATION este un proces multilateral și se bazează pe eforturi- Summary. The quality and safety assurance le tuturor celor implicați în lanțul complex, care in- of food is a multilateral process. It is conditioned clude producția agricolă, transportarea, procesarea by the multiple risks of microbiological, physical, industrială, stocarea, comercializarea și consumul. chemical origin, as well as of weak legal and Pentru a menţine calitatea și siguranța alimentelor methodological support, imperfect management, de-a lungul lanțului menționat este nevoie de teh- skill defi ciencies, inadequate agricultural practices, nologii avansate, suport legal și metodic perfect, etc. The quality and safety of food must rely on the personal instruit, procedee de monitorizare care să efforts of all those involved in the chain complex: asigure integritatea alimentelor, precum și fi naliza- agricultural production, industrial processing, rea operațiunilor în bune condiții. transportation, storage, marketing and consumption. Avansarea rapidă a tehnologiilor alimentare Maintaining safety and quality throughout the chain poate determina riscul contaminării alimentelor is a complex of measures, which requires advanced prin contaminanţi naturali, prin cei introduşi acci- technologies, perfect legal and methodical support, dental, prin tratarea inadecvată a alimentelor sau trained personnel, monitoring processes to ensure prin practicile comerciale abuzive. Cele mai multe the integrity of the food, as well as carrying out all the technological operations in good condition. Such cauze raportate ale îmbolnăvirilor acute provocate opportunities provides the implementation of the de alimente sunt de origine microbiologică. Prezen- Community acquis of the EU in the fi eld of food ța factorilor chimici și fi zici în alimente determină safety. un număr limitat de dereglări acute ale sănătății, în Keywords: food assurance, food quality, health schimb condiționează multiple stări morbide corni- of population. ce și decese premature, infl uenţând negativ calitatea vieții și speranța de viață. Rezumat. Asigurarea calității și siguranței ali- Lucrarea dată caută să pună în valoare rolul si- mentelor este un proces multilateral. El este condi- guranței alimentelor pentru consumatori și să trase- ționat atât de multiplele riscuri microbiologice, chi- ze cele mai generale măsuri în asigurarea sănătății mice, fi zice, cât și de defi ciențele suportului legal și populației. metodic, managementul imperfect, cunoștințele in- sufi ciente, practicile agricole necorespunzătoare etc. Siguranța alimentelor – concept, principii, Calitatea și siguranța alimentelor trebuie să se bazeze defi niții pe eforturile tuturor celor implicați în lanțul com- Termenii „siguranța alimentelor” și „calitatea plex: producția agricolă, transportarea, procesarea alimentelor” pot fi uneori confundați. Cel dintâi este industrială, stocarea, comercializarea și consumul. un concept care arată că alimentul nu-i poate dăuna Menținerea calității și siguranței de-a lungul lanțului consumatorului când este pregătit şi/sau consumat tehnologic necesită tehnologii avansate, suport le- în conformitate cu utilizarea intenţionată [ 7, 9, 11]. gal și metodic perfect, personal instruit, procedee de La modul general vorbind, siguranța alimentelor se monitorizare care să asigure integritatea alimentelor, referă la pericolele și afecțiunile acute sau cronice cât și realizarea tuturor operațiunilor în bune condi- care pot face alimentul periculos pentru sănătatea ții. Asemenea oportunități asigură implementarea consumatorului. Prin urmare, siguranța alimentelor acquis-ului comunitar al UE în domeniul siguranței nu poate fi negociată. alimentelor. În ce privește calitatea, aceasta presupune alte Cuvinte-cheie: siguranța alimentelor, calitatea alimentelor, sănătatea populației. atribute care infl uențează valoarea alimentului pen- tru consumator, precum alterarea, prezența mur- dăriei în produs, decolorarea, mirosul, structura,

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 79 Akademos procedeul de procesare culinară. Deosebirea între dacă este cazul, și să informeze structurile teritoriale siguranță și calitate are implicație în politicile din ale autorităților relevante despre astfel de retrageri; domeniu și infl uențează esența și conținutul siste- Precauția – în unele împrejurări specifi ce, când mului de control, care trebuie să facă față obiective- se identifi că posibilitatea unor efecte dăunătoare lor naționale predeterminate. asupra sănătăţii, până la apariţia unor noi informaţii Controlul alimentar reprezintă o măsură com- ştiinţifi ce pentru o evaluare mai cuprinzătoare a ris- plexă. Scopul acestuia este de a pune în aplicare cului, sunt adoptate măsuri provizorii de gestionare legile alimentare care prin reglementarea și inter- a riscului necesare pentru asigurarea nivelului ridi- zicerea vânzării și consumului produselor nesigure cat de protecţie a sănătăţii; protejează consumatorul de alimente neconforme Flexibilitatea – prevede managementul confl ic- cerințelor igienice, contaminate şi oferite în mod tului, care trebuie să fi e efectuat cât mai operativ și fraudulos. Complexul de acțiuni întreprinse, în an- cât mai efi cient; samblu, garantează siguranța alimentului pentru Obiectivitatea şi imparţialitatea în prezentarea utilizare intenţionată. El se aplică pe întregul lanţ rapoartelor – concluziile şi opiniile formulate în ra- alimentar şi furajer, alcătuit din etape şi operaţii pri- poarte trebuie să se bazeze exclusiv pe documente- vind producerea, procesarea, distribuţia şi manipu- le obţinute şi analizate conform standardelor, fi ind larea alimentelor şi furajelor, de la producţia prima- precise şi obiective; ră până la consum. Confi denţialitatea – impune interzicerea folosi- Experții în materie de siguranță a alimentelor rii informaţiilor obţinute în scop personal sau într-o consideră că operatorii cu activitate în domeniul ali- manieră care poate fi contrară legii ori în detrimen- mentar trebuie să respecte mai multe principii [1], tul obiectivelor legitime; în particular: Competitivitatea – se referă la comportamentul Siguranţa – asigurarea garanției că alimentele profesionist în toate activităţile desfăşurate, care satisfac cerinţele tuturor legilor în domeniul alimen- impune aplicarea standardelor şi normelor relevante tar şi implementarea permanentă a acestor cerinţe şi manifestarea imparţialității în îndeplinirea atribu- pentru a pune pe piaţă numai alimente sigure; ţiilor de serviciu. Colaborarea – operatorii cu activitate în dome- niul alimentar trebuie să colaboreze cu structurile Preocupări specifi ce privind riscurile ali- statale şi operatorii relevanți în scopul reducerii sau mentare înlăturării riscurilor privind sănătatea publică; Preocupările specifi ce privind riscurile alimen- Corectitudinea – produsele trebuie să fi e medi- tare se axează, de regulă, pe: atizate, prezentate sau etichetate în așa mod ca să nu - riscuri microbiologice; inducă în eroare consumatorii; - reziduuri de pesticide; Responsabilitatea – operatorii cu activitate în - abuzul de aditivi alimentari; domeniul alimentar trebuie să fi e responsabili de - contaminanţi chimici; siguranţa alimentelor pe care le produc, transportă, - radionuclizi; depozitează sau le vând; - falsifi care etc. Transparenţa – când apar motive să considere Lista poate fi continuată cu organisme modifi ca- că alimentele puse pe piaţă prezintă un risc pentru te genetic, alergeni, reziduuri de medicamente vete- sănătatea publică, operatorii cu activitate în dome- rinare și hormoni de creștere utilizați în producerea niul alimentar trebuie să informeze imediat autorită- produselor de origine animală și altele. țile competente, punându-le la dispoziție informația Factorii care contribuie la apariția potenţialelor relevantă; pericole în alimente includ: Trasabilitatea – operatorii cu activitate în do- - practicile agricole necorespunzătoare; meniul alimentar trebuie să păstreze înregistrările - lipsa igienei la toate etapele lanţului alimentar; materiilor prime, materiilor auxiliare, ambalajelor - lipsa controalelor preventive în operaţiunile de etc., care intră în întreprindere, cât şi a produselor prelucrare şi pregătire a alimentelor; pe care le furnizează pentru a asigura trasabilitatea - abuzurile de substanţe chimice utilizate în sec- şi a fi în stare să pună la dispoziţie rapid aceste in- torul agricol (cultivarea plantelor) sau în procesul de formaţii autorităţilor relevante; creștere a animalelor, păsărilor, hidrobionților etc.; Retragerea – agenții economici responsabili tre- - contaminarea materiei prime; buie să iniţieze retragerea alimentelor nesigure, să - folosirea ingredientelor şi apei necondiționate informeze consumatorii despre motivele retragerii, sau improprii; 80 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare

- folosirea ambalajelor, capacităților, suprafețe- centă și proactivă, care se concentrează atât asup- lor tehnologice și altor materiale, cu care vin în con- ra identifi cării riscurilor potențiale, cât și asupra tact produsele alimentare, din materiale interzise, controlării lor în timpul procesului de producere); neconforme cerințelor igienice; Standardele de Asigurare a Calității stabilite de - stocarea și transportarea inadecvată etc. Organizația Internațională de Standardizare și Stan- Multiple pericole potențiale rezultă frecvent din dardele Europene (asigură ca prelucrarea alimente- starea de sănătate şi igiena personalului, condiții lor, serviciile de catering și alte industrii legate de care nu pot fi întotdeauna monitorizate şi corectate alimente să fi e conforme cu procedurile prescrise efectiv şi efi cient [9]. Pentru a minimiza aceste as- a priori). Efi ciența acestor programe este evaluată pecte referitoare la personal există o serie de reguli regulat de către servicii de stat competente și experți obligatorii, şi anume: independenți. Aceste sisteme de management al ca- - efectuarea analizelor medicale înainte de an- lității, folosite de procesatorii de alimente, prevăd și gajare; relația cu furnizorii (fermieri și vânzători angro de - monitorizarea stării de sănătate prin efectuarea materie primă), agenții de transport, vânzătorii de periodică a examenului medical; produse angro și en détáil pentru a asigura proce- - elaborarea unor reguli stricte de igienă perso- duri de asigurare a calității la fi ecare nivel. nală; Comerțul și siguranța produselor fi nite. Consu- - igiena mâinilor etc. matorul reprezintă punctul fi nal al lanțului alimen- De asemenea, pentru monitorizarea efi cienţei tar. Pentru a menține calitatea și siguranța alimente- procedurilor de curăţire şi igienizare este necesară lor de-a lungul lanțului respectiv, este nevoie atât de efectuarea periodică a testelor de sanitaţie. proceduri care să asigure integritatea alimentelor, Siguranța alimentelor pe parcursul lanțului cât și de proceduri de monitorizare care să asigure alimentar fi nalizarea operațiunilor în bune condiții. Agricultura și transportul. Calitatea materiilor Legislația internațională și europeană este mult prime, neprocesate, este crucială pentru siguranța mai complexă. În toate unitățile implicate în fabri- și calitatea produsului fi nit. De aceea, e nevoie de o carea, transportul, depozitarea și servirea alimen- abordare sistematică pe tot traseul alimentelor, pentru telor se prevede aplicarea unor norme, unui sistem a evita contaminarea lor și pentru a identifi ca unele de asigurare a calității igienice bazat pe evaluarea riscuri posibile. Din câmp, de la fermă producția pri- și prevenirea riscurilor, deci a unui sistem HACCP. mară este transportată către fabrici – industria prepa- Aceste norme se adresează nu numai întreprinderi- rării alimentelor. Acest pas al lanțului alimentar bene- lor care produc și comercializează produse alimen- fi ciază de reglementări internaționale relevante. În ce tare, dar și celor care produc echipamente pentru in- privește reglementările la nivel național, ele necesită dustria alimentară, precum și celor care doresc să fi e actualizare și armonizare cu rigorile internaționale, evaluate de pe o poziție neutră de către un organism în special cu legislația UE, Normele Organizației In- competent și obiectiv în conformitate cu conceptul ternaționale de Standardizare și Codex Alimentarius HACCP implementat. referitor la cultivare/producere, transportare, depozi- Actualmente, și la nivel național se urmăreşte tare, păstrare și livrare a produselor alimentare. implementarea unui sistem de siguranță a alimente- Procesarea industrială și păstrarea. Industria lor care pretinde a fi exhaustiv, complex și efi cient și procesării alimentelor este datoare să fi e la înălțimea care ar putea garanta inofensivitatea alimentelor pe așteptărilor consumatorului, ca produsele pe care le tot lanțul alimentar, de la producerea primară până cumpără să fi e sigure și conforme cu toate cerințele la consumator. Implementarea și certifi carea la nivel impuse de Bunele Practici de Producție, rezultatele internațional a unui sistem efi cient de control ali- analizei riscului și Standardele de Asigurare a Cali- mentar va contribui esențial la sporirea siguranței și tății stabilite de Organizația Internațională de Stan- calității alimentelor. dardizare și Standarde. Această industrie se bazează Contribuția politicilor internaționale la forti- pe trei sisteme moderne de management al calită- fi carea sănătății ții, care se folosesc tot mai larg: Bunele Practici de În susținerea măsurilor de protecție a sănătății Producție (impun condiții și procedee de prelucrare vine, în mod special, Regionala Europeană a OMS, bazate pe o îndelungată experiență, care asigură ca- care a aprobat un nou cadru vizând politicile de să- litate constantă și siguranță a alimentelor); analiza nătate pentru regiune, bazat pe dovezi și pe valoare riscului și punctelor critice de control (tehnică re- și cunoscut ca Sănătate 2020 [10]. Acest document

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 81 Akademos se axează pe îmbunătățirea sănătății pentru toți și re- în conformitate cu prevederile Regulamentului CEE ducerea inegalităților din sectorul sănătății printr-un nr. 178/2002, în care să fi e reglementate în mod clar management al sănătății mai efi cient și o guverna- atribuţiile autorităţii competente şi cele ale operato- re mai bună. Documentul este inovativ în ceea ce rilor din domeniul alimentar referitoare la siguranţa privește răspunsurile la toate nivelurile și sectoarele alimentelor şi calităţile nutreţurilor, pentru a elimina guvernării și societății, accentuând dezvoltarea căi- orice suprapunere a domeniilor de competenţă, stabi- lor de rezistență a comunităților la factorii negativi lite prin acte normative cu un caracter fragmentar şi externi, creând medii favorabile. Strategia Sănătate neuniform. Concomitent a fost aprobată Strategia na- 2020 se bazează pe patru domenii prioritare de ac- țională în domeniul siguranţei alimentelor. Obiecti- țiuni strategice: vul general al Strategiei este atingerea celui mai înalt 1. investirea în sănătate la toate etapele de viață grad de protecţie a sănătăţii publice şi a intereselor și abilitatea cetățenilor; consumatorilor în ceea ce priveşte inofensivitatea 2. abordarea provocărilor majore din regiune cu alimentelor. Obiectivele specifi ce ale Strategiei sunt: privire la bolile transmisibile și cele netransmisibile; a) îmbunătăţirea cadrului normativ, care să asi- 3. consolidarea sistemelor de sănătate centrate gure creşterea coerenţei legislaţiei în domeniul sigu- pe oameni, a capacităților sănătății publice și nive- ranţei alimentare şi care va viza toate aspectele pro- lurilor de pregătire, supraveghere și răspuns la situ- ducţiei alimentare umane de la câmp până pe masa ații excepționale; consumatorului, precum şi hrana pentru animale; 4. ridicarea nivelurilor de rezistență a comunită- b) înfi inţarea unei autorităţi naţionale în dome- ților locale și crearea unor medii de susținere. niul siguranţei alimentelor, căreia i se va încredin- Concomitent, cea de a 62-a sesiune a Comitetu- ţa o seamă de sarcini-cheie în gestionarea tuturor lui Regional pentru Europa cheamă statele să dez- aspectelor referitoare la siguranţa alimentelor de la volte și să-și actualizeze, când este oportun, politi- câmp la consumatorul fi nal, operarea sistemului de cile, strategiile și planurile sale de activitate privind alertă rapidă, dialogul şi comunicarea cu consuma- promovarea și fortifi carea sănătății [8]. Statele sunt torul, precum şi relaţiile cu agenţiile naţionale şi or- chemate să susțină inițiativele Sănătatea 2020 prin ganismele ştiinţifi ce; variate forme de colaborare, punând accentul pe c) fortifi carea procedurilor de control privind managementul adecvat al confl ictelor de interese, siguranţa alimentelor, care să asigure un cadru uni- în special ale celor cu implicarea guvernării națio- tar pentru operarea sistemelor naţionale de control nale și regionale, organizațiilor neguvernamentale, şi inspecţie, prin stabilirea corespunzătoare a atri- altor sectoare decât sănătatea. Raportată la actua- buţiilor şi responsabilităţilor între toate autorităţile litățile Republicii Moldova, aceasta ar însemna că statului implicate în siguranţa alimentelor. problemele sănătății populației ar trebui să devină Strategia menționată prevede un spectru larg de preocupare a întregii societăți. Sănătatea populației măsuri orientate spre atingerea obiectivelor: în relație cu siguranța alimentelor este unul din ele- a) ridicarea nivelului de protecţie a sănătăţii po- mentele-cheie al acestei politici. pulaţiei, prin consumul de alimente sigure şi prin Suportul legal național în siguranța ali- apărarea sănătăţii animalelor şi plantelor; mentelor b) creşterea nivelului de pregătire a specialişti- În prezent, în Republica Moldova, nu există un lor din domeniile industriei alimentare, alimentației cadru legislativ unic menit să reglementeze toa- publice, serviciului veterinar şi fi tosanitar; te aspectele importante ale siguranţei alimentelor, c) modernizarea şi restructurarea unităţilor din care ar ţine cont de progresele înregistrate de țara domeniul alimentelor de origine animală şi inter- noastră în toate sectoarele de activitate specifi ce. zicerea activităţii celor care nu respectă condiţiile Astfel, legislaţia de bază pentru garantarea siguran- generale de igienă stabilite de legislaţia în vigoare; ţei alimentelor este reprezentată de mai multe acte d) continuarea procesului de transpunere în le- normative elaborate de instituţii guvernamentale di- gislaţia naţională a prevederilor legislative comuni- ferite, având un caracter neunitar și fragmentat, care tare cu privire la siguranţa alimentelor; nu poate să reprezinte fundamentul pentru atingerea e) creşterea efi cienţei controalelor ofi ciale în obiectivului principal, acela de a stabili și dezvolta domeniile veterinar şi fi tosanitar; un sistem unifi cat al întregii strategii privind sigu- f) îmbunătăţirea sistemului de asigurare a calită- ranţa alimentelor [11]. ţii sub aspectul siguranţei alimentare (analiza riscu- Reglementarea politicii din domeniul siguranţei lui şi analiza economică); alimentelor trebuie să aibă la bază o lege elaborată h) elaborarea unui sistem efi cient de certifi care 82 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare a produselor alimentare pentru export şi plasare pe tru Siguranța Alimentelor (EFSA) este o organizație piaţa internă; independentă, activează în strânsă colaborare cu di- g) dezvoltarea sistemului de laboratoare cu verse agenții științifi ce și instituții din țările membre funcţii de referinţă; ale UE, oferind consiliere științifi că independentă i) îmbunătăţirea sistemului de supraveghere şi cu privire la toate chestiunile cu impact direct sau control, inclusiv inspecţie şi monitorizare, pentru indirect asupra siguranței alimentelor. Ea acoperă produsele alimentare de origine animală şi vegetală toate stadiile producției și furnizării de alimente, şi a bunăstării animalelor; de la producerea alimentelor până la furnizarea lor k) dezvoltarea sistemelor de control la posturile către consumatori. EFSA îndeplinește, de aseme- de inspecţie la frontieră; nea, evaluări ale riscului în cadrul lanțului alimentar l) implementarea completă a cerinţelor Acordu- și evaluări științifi ce referitoare la orice chestiune lui Organizaţiei Internaţionale a Comerţului privind care are un efect direct sau indirect asupra siguran- Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare şi Acor- ței furnizării alimentelor, inclusiv sănătatea și bunul dului privind Barierele Tehnice ale Comerţului; tratament al animalelor și sănătatea plantelor [1]. m) evaluarea sistemelor de control toxicologic Asocierea Republicii Moldova la Uniunea Eu- pentru a le conforma cerinţelor UE şi celor interna- ropeană servește ca motivație în procesul de aliniere ţionale; la suportul legal și metodic al Comunității, deși eco- n) evaluarea analizei riscului de contaminare a nomia Republicii Moldova este practic la început de produselor alimentare cu reziduuri de substanţe me- cale. Tehnologiile sectoarelor agricol și zootehnic, dicamentoase, pesticide şi alţi contaminanţi în vede- precum şi cele din industria procesării alimentelor, rea stabilirii măsurilor ce trebuie întreprinse; urmează să se ridice la înălțimea așteptării consu- o) elaborarea şi coordonarea planului naţional matorului, anume ca produsele pe care ultimul le de monitorizare a reziduurilor de la animalele vii, cumpără să fi e sigure și conforme cu toate cerințele plante şi produse alimentare. impuse de lege. Aceste ramuri ale economiei nați- Sub aspect instituțional, controlul produselor onale trebuie să se bazeze pe sisteme moderne de alimentare de origine vegetală și animală în Repub- management al calității pentru a asigura calitatea și lica Moldova este efectuat de către: siguranța produselor pe care le scot pe piață. Cele - Agenția Națională pentru Siguranța Alimente- trei sisteme principale, care se aplică tot mai larg, lor, subordonată Guvernului Republicii Moldova; sunt: - Serviciul Supraveghere de Sat a Sănătății Pu- • Bunele Practici de Producție (GMP). Acestea blice, subordonat Ministerului Sănătăţii al Republi- impun condițiile și procedeele de prelucrare, care cii Moldova; s-au dovedit a asigura o calitate constantă și o sigu- - Inspectoratul principal de stat pentru suprave- ranță durabilă a alimentelor. gherea pieţei, metrologie şi protecţia consumatori- • Analiza Riscului prin Punctele Critice de Con- lor, subordonat Ministerului Economiei şi Comerţu- trol (HACCP). HACCP este tehnică recentă, pro- lui al Republicii Moldova. activă, care se concentrează asupra identifi cării ris- Dar, în pofi da existenței suportului legal și curilor potențiale și asupra controlării lor în timpul metodic, structurilor instituționale, potențialului procesului de producere și se cere implementată la uman și material, evaluarea generală a siguranței toate întreprinderile producătoare. alimentelor pe lanțul alimentar, bazată pe analiza • Standardele de Asigurare a Calității (Quality statistică a izbucnirilor de intoxicații alimentare, Assurance Standards). Aderarea la standardele sta- dovedește că verigile cele mai slabe sunt cele fi na- bilite de Organizația Internațională de Standardiza- le: întreprinderile de alimentație publică și comerț re și la Standardele Europene contribuie la sporirea - consumatori. siguranței alimentelor, la faptul ca procesele de pre- lucrare a produselor alimentare, serviciile de cate- Reglementarea siguranței alimentelor la ni- ring și alte industrii legate de alimente să fi e confor- vel de Comunitate Europeană me procedurilor prescrise a priori. Aceste sisteme Politica siguranței alimentelor din cadrul UE de management al calității, folosite de procesatorii se referă la întregul lanț alimentar. Ea pune la dis- de alimente, deși sunt la început de cale, includ și poziție reglementări extinse și subliniază responsa- relația cu furnizorii (fermieri și vânzători angro de bilitatea producătorilor și a furnizorilor în ceea ce materie primă), agenții de transport, vânzătorii de privește participarea lor la asigurarea calității apro- produse angro și en detail pentru a asigura calitate vizionării cu alimente. Autoritatea Europeană pen- înaltă la fi ecare nivel. nr. 3 (34), septembrie 2014 - 83 Akademos

Conceptul de siguranţă alimentară, aşa cum este 3. Hotărârea Guvernului RM Nr. 936 din 09.12.2011 defi nit în prevederile Regulamentului Parlamentu- privind crearea Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor lui European nr. 178/2002 privind siguranţa alimen- şi aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului- telor, include toate categoriile de alimente destinate limită ale acesteia. 4. Legea Republicii Moldova cu privire la stabilirea omului şi animalelor. principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind Concluzii siguranţa alimentelor, Nr. 113 din 18.05.2012. Perspectiva asocierii la comunitatea europeană și 5. Legea Republicii Moldova privind produsele ali- necesitatea dezvoltării comerțului internațional im- mentare, Nr. 78-XV din 18.03.2004. 6. Legea Republicii Moldova privind suprave- pune intensifi carea măsurilor ce urmăresc asigurarea gherea de stat a sănătăţii publice, Nr. 10-XVI din inofensivității produselor pe tot lanțul alimentar. 03.02.2009. Procesul armonizării suportului legal, normativ 7. Rabonțu Cecilia. Siguranța alimentară și rolul și metodologic la cel comunitar în domeniul sigu- său în evoluția comerțului cu prodise alimentare. Anale- ranței alimentelor necesită a fi fi nalizat, oferind eco- le Universităţii „Constantin Brâncuşi”, Târgu Jiu, Seria nomiei Republicii Moldova oportunități de produ- Economie, Nr. 2/2010, p. 161-172. cere a unor produse alimentare competitive, sigure 8. Resolution Health 2020 – The European policy nd și de înaltă calitate. framework for health and well-being. 62 Session of Re- gional Committee for Europe. Malta, 10-13 September Ca prioritate națională trebuie considerată spo- 2012. Document EUR/RC/62/R4. rirea nivelului de cunoștințe și a competenței profe- 9. Rotaru Gabriela, Sava Nicoleta. Controlul și asi- sionale în materie de siguranță alimentară a specia- gurarea calității produselor alimentare. Curs pentru IFR. liștilor cu studii preuniversitare, universitare și post- Universitatea Dunărea de Jos, Galați, 2007, 62 p. unversitare în toate domeniile agriculturii, industriei 10. Sănătatea 2020: un cadru european de politici alimentare, comerțului cu produse alimentare. pentru susținerea acțiunilor vizând sănătatea și bunăsta- rea populației la nivelul guvernului și a societății. OMS, Referințe 2013, 14 p. 1. Cara Daniela, Gheorghiță V. Scheme de certifi care 11. Strategia în domeniul siguranței alimentelor a sistemelor de management al siguranței alimentului. pentru anii 2011-2015, aprobată prin Hotărârea Gu- Sursa: http://www.certind.ro/revista/wp-content/uploa- vernului Republicii Moldova Nr. 747 din 03.10.2011 ds/2014/02/FSC.pdf Accesat 13.08.2014. (Publicată la 14.10.2011 în Monitorul Ofi cial Nr. 170- 2. Dumitru Daniela. Informații generale referi- 175, art. Nr. 828). toare la siguranța alimentelor: http://ru.scribd.com/ 12. The European policy framework for health and doc/50535476/INFORMATII-GENERALE-REFERI- wellbeing. WHO, Regional Offi ce for Europe, 62n ses- TOARE-LA-SIGURANTA-ALIMENTELOR Accesat sion of Regional Committee for Europe, Malta, 10-13 la 14.08.2014. September 2012, Document EUR/RC62/R4.

Scoarţă de Căușeni, motivul Pomul vieții, începutul sec. al XIX-lea. Nr. 406

84 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Calitatea produselor agroalimentare

RECOMANDĂRI PRIVIND ţelor după suprafaţa colorată. De asemenea, pentru a contribui la colorarea merelor, în intervalele dintre ASIGURAREA CALITĂŢII rânduri se va aşterne o peliculă specială, care refl ec- ŞI COMPETITIVITĂŢII tă în coroană razele solare incidente. 2. Terenul destinat înfi inţării plantaţiilor pomi- PRODUSELOR cole trebuie să fi e irigabil. AGROALIMENTARE 3. Subvenţionarea irigării trebuie să fi e o prio- ritate. Simpozionul ştiinţifi co-practic cu genericul 4. O verigă agrotehnică importantă, care asigură „Încă o dată despre calitatea produselor agroalimen- calitatea fructelor, este procedeul de rărire a acestora. tare”, a identifi cat următoarele recomandări privind 5. Majorarea cotei de subvenţionare a investi- acţiunile ce urmează să fi e întreprinse pentru a asi- ţiilor legate de instalarea sistemelor antigrindină, gura o dezvoltare durabilă a domeniului, chiar şi în antiîngheț și antiploaie. condiţiile difi cile cu care se confruntă ţara. Protecţia integrată a plantelor şi calitatea Conservarea şi sporirea fertilităţii solului produselor agricole 1. Implementarea asolamentelor zonale cu o Implementarea pe larg a sistemului complex de cotă de 20-25 la sută a culturilor leguminoase, in- protecţie integrată a plantelor, care asigură cantita- clusiv de 10-15 la sută a ierburilor perene. tea şi calitatea înaltă a recoltelor principalelor culturi 2. Aplicarea sistemului de lucrări pentru conser- agricole. Elaborarea unui plan de acţiuni sectorial varea solului (mini-till, no-till). orientat spre fortifi carea producerii şi aplicării mij- 3. Încorporarea în sol a îngrăşămintelor organi- loacelor ecologic inofensive de protecţie a plantelor. ce, composturilor, îngrăşămintelor verzi. Calitatea produselor agroalimentare proce- 4. Utilizarea resturilor vegetale în calitate de în- sate grăşământ organic. La fi ecare tonă de paie încorpo- 1. Majorarea capacităţilor frigorifi ce, de trans- rată în sol se aplică 10 kg de azot. portare şi păstrare cu un grad înalt de siguranţă 5. Implementarea în mod obligatoriu a sistemului tehnică la etapele de post recoltare şi procesare a de agrotehnică antierozională pe terenurile în pantă. materiei prime agricole; utilizarea ambalajului mo- 6. Cartarea agrochimică a solului o dată în 5-6 dern (sticlă, material „Bio”), care va evita migrarea ani cu determinarea conţinutului de humus, azot, elementelor toxice în produs şi alte urmări asupra fosfor, potasiu şi microelemente. mediului ambiant; evitarea încărcăturii termice ex- Potenţialul genetic şi calitatea produselor cesive asupra produsului prin excluderea tehnologi- agricole ilor depăşite tehnic, tehnologic şi în timp. 1. Fortifi carea cercetărilor ştiinţifi ce privind 2. Implementarea în practicile de laborator a crearea, testarea, omologarea, multiplicarea, imple- „Metodologiei decelării alimentelor falsifi cate şi mentarea şi comercializarea soiurilor şi hibrizilor neconforme” în scopul evitării apariţiei pe piaţă a competitivi de plante agricole cu un potenţial ge- unor produse alimentare neconforme şi falsifi cate. netic înalt de productivitate şi rezistenţă sporită la 3. Implementarea integrată a standardelor de ca- acţiunea factorilor biotici şi abiotici nefavorabili, litate seria ISO 9000, ISO 22000 pentru evitarea ris- prin amplifi carea în procesul de ameliorare a nano- curilor şi asigurarea trasabilităţii în lanţul alimentar. biotehnologiilor, metodelor genetice moderne şi bi- 4. Modernizarea tehnică şi tehnologică a întrep- ologiei moleculare. rinderilor prelucrătoare în scopul ameliorării calităţii 2. Aplicarea pe larg a fi toirigaţiei prin picurare producţiei şi valorifi cării pieţelor noi de desfacere. şi subterană în scopul dezvoltării unei agriculturi Conformarea la standardele UE de precizie, utilizării cât mai depline a potenţialului Majoritatea producătorilor și exportatorilor din genetic şi obţinerii unor recolte stabile, calitative şi Republica Moldova nu cunosc și nu aplică standarde- competitive pe piaţa europeană. le internaţionale. Reţelele de comerţ din UE au elabo- 3. Subvenţionarea producătorilor de semin- rat pentru fructele şi legumele proaspete și alte pro- ţe prin crearea unei infrastructuri performante de duse standardul internaţional „GlobalG.A.P.”, la care calib rare, tratare şi ambalare a seminţelor soiurilor s-au conformat doar 8 producători de fructe şi legu- autohtone competitive pe piaţa externă. me proaspete din țara noastră. Urmează să fi e elabo- Masuri de asigurare a calităţii produselor rat un program naţional pentru export, care convenţi- pomicole onal poate fi numit Programul „EXPORT PLUS”, cu 1. Folosirea irigaţiei de colorare în cazul când cerinţe majore obligatorii către producătorii agricoli există pericolul că merele nu vor corespunde cerin- şi exportatorii de produse agroalimentare.

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 85 Akademos

BAZELE TEORETICE Conform documentelor normative în vigoare, mustul de struguri sulfi at reprezintă un lichid limpede ȘI ANALITICE sau opalescent, având culoarea și aroma corespunză- DE FABRICARE toare soiurilor de struguri din care este fabricat, cu o concentrație minimă a zahărului de 146 g/dm3, a aci- ȘI PĂSTRARE A MUSTULUI zilor titrabili de 5-11g/dm3 și concentrația dioxidului DE STRUGURI de sulf total în limitele 800-1600 mg/dm3 [1]. Fabricarea, păstrarea și utilizarea acestui must SULFITAT-ACIDIFIAT sulfi tat, stabilitatea microbiologică a căruia este asigurată de concentrația sporită a dioxidului de Dr. Ion PRIDA sulf, alături de elemente pozitive, primordial fi ind Antonina IALOVAIA păstrarea nativității lui, are și câteva inconveniente Alla KRAJEVSKAIA majore legate de concentrațiile sporite ale dioxidu- ÎTȘ „OenoConsulting” SRL lui de sulf – agresivitatea și toxicitatea. Dacă primul Dr. hab. Rodica STURZA inconvenient este rezolvat prin folosirea vaselor și Universitatea Tehnică din Moldova aparatajului speciale, cel de-al doilea – prin limitele Acad. Boris GAINA restrânse de utilizare ori prin desulfi tarea prelimina- Academia de Științe a Moldovei ră înainte de utilizare. La ora actuală, sunt elaborate bazele teoretice care permit optimizarea procesului de fabricare, THE THEORETICAL AND ANALYTICAL PRIN- păstrare și utilizare a mustului de struguri sulfi tat cu CIPLE OF INNOVATIVE TECHNOLOGY OF PRO- diminuarea concentrațiilor sporite în dioxid de sulf DUCTION AND STORAGE OF GRAPE JUICE și a cerințelor severe către aparatajul și vasele folo- ACI-DIFIED AND SULFURED site, care sunt cunoscute datorită lucrărilor clasice, Summary. The paper reviews the theoretical and efectuate la mijlocul secolului trecut, asupra forme- analytical principle of innovative technology of pro- lor acidului sulfuros și activității acestora în must și duction and storage of grape juice aci-difi ed and sul- fured. Technology enables long-term storage of grape vin, generalizate inclusiv în manuale [2, 3]. juice, sufured to sulphur dioxide concentrations up to Dioxidul de sulf, introdus în produsele vinicole, 200-300 mg/dm3 and acidifi ed to pH values below poate fi prezent în patru forme libere (gaz solubili- 2.8, under normal circumstances, the wine-making zat, acid sulfuros nedisociat, ionul de bisulfi t și ionul enterprises. The use of such grape juice in the pro- de sulfi t), precum și în mai multe forme combinate duction of wines with a residual sugar helps reduce stabile (primordial cu aldehidele) și instabile – cu their costs and improve their quality. zaharurile, cu acizii, cu substanțele fenolice etc. [4]. Keywords: storage of grape juice, sulfi ting, aci- În vinuri, cantitatea primordială a dioxidului de difi cation, active acidity, sulphur dioxide molecular. sulf este combinată cu aldehida acetică sub formă Rezumat. Sunt expuse bazele teoretice și analiti- de acid aldehidosulfuros, component (în mediul ce ale tehnologiei inovaționale de fabricare și păstra- acid) destul de stabil, a cărui constantă de disociație re a mustului de struguri sulfi tat-acidifi at. Tehnologia depinde slab atât de aciditatea activă, cât și de tem- permite păstrarea îndelungată a musturilor, sulfi tate peratură (în limitele reale). Se ştie că 1 mg de alde- până la concentrația de dioxid de sulf de 200-300 hide poate combina aproximativ 1,5 mg de dioxid mg/dm3 și acidifi ate sub mărimea pH-ului de 2,8, în condițiile obișnuite ale întreprinderilor vinicole. de sulf. Astfel, partea formelor libere ale dioxidului Folosirea acestor musturi la fabricarea vinurilor cu de sulf în vinurile moderat sulfi tate constituie de la zahăr restant permite diminuarea prețului de cost și 5-10% (în vinurile oxidative) până la 25-35% (în ameliorarea calității lor. cele reductive). Cuvinte-cheie: păstrarea mustului de struguri, În musturile de struguri sulfi tate, partea princi- sulfi tare, acidifi ere, aciditate activă, dioxid de sulf pală a dioxidului de sulf combinată prezintă compuși molecular. instabili ai zaharurilor, substanțelor fenolice și acizi- lor organici, stabilitatea cărora este dependentă atât Introducere de aciditatea activă, cât și de temperatură. La con- Mustul de struguri sulfi tat este un semifabricat centrația de dioxid de sulf liber 100 mg/dm3, 1 g de folosit pe larg în vinifi cație, în calitate de compo- glucoză poate combina, în funcție de pH-ul mediului, nent de cupaj cu zahăr natural, atât direct, cât și de la 0,2 până la 0,8 mg de dioxid de sulf, iar fructoza după desulfi tare și/ori concentrare. (și zaharoza) practic nu formează asemenea compuși. 86 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Științe agroalimentare

În pofi da faptului că și alți componenți ai mustului musturile de struguri reale cu aciditatea activă dife- sulfi tat posedă proprietăți de combinare cu dioxidul rită (pH 3,0-3,6). Această cotă crește considerabil la de sulf considerabile (arabinoza, substanțele feno- acidități active mai mari (pH 2,8-2,4), care se afl ă lice, pectinele acide etc.), infl uența lor este limitată în afara limitelor normal întâlnite în mustul de stru- (mai ales la mustul limpede alb, obținut din struguri guri. Faptul acesta confi rmă efectul stabilității mi- sănătoși), ca rezultat al concentrațiilor lor reduse. crobiologice (și nu numai) mai sigure a musturilor Este cunoscut faptul că în mediul acid al pro- sulfi tate cu aciditatea activă accentuată. duselor vinicole practic lipsește acidul sulfuros ne- Este cunoscută rezistența sporită a drojdiilor disociat, iar concentrația sulfi t-ionului este foarte (Sacharomices vini) și a unor mucegaiuri (Aspergi- mică. Efectele tehnologice ale dioxidului de sulf llus niger) la acțiunea concentrațiilor mari de anhi- în vinifi cație sunt asigurate primordial de două for- dridă sulfuroasă și la acidități active ridicate [8], - me libere ale acestuia – ionul de bisulfi t (HSO3 ), însă acțiunea sinergică a acidității active și dioxi- care este responsabil de proprietățile antioxidante, dului de sulf poate să creeze condiții nocive practic

și gazul solubilizat (SO2 molecular), care determi- pentru toate grupele de microorganisme oenologice, nă propriet ățile antiseptice. Ultimul este mai nociv ca rezultat al menținerii în mediu a concentrațiilor pentru microorganisme decât ionul de bisulfi t: de sporite de dioxid de sulf molecular. mai mult de 1000 de ori contra Escheria coli; de În literatură lipsesc date concrete despre con- aproximativ 500 de ori contra drojdiilor oenologice centrația de dioxid de sulf molecular, care garan- și de peste 100 de ori – contra Aspergillus niger [5]. tează stabilitatea microbiologică absolută. Din Dacă concentrațiile formelor legate ale dioxidu- informații generale fragmentare este cunoscut că lui de sulf sunt mai mult sau mai puțin stabile, în for- dezvoltarea microorganismelor aerobe în musturi mele libere ale acestuia există un echilibru dinamic este practic exclusă la concentrațiile 0,54-0,90 mg/ 3 între concentrația dioxidului de sulf solubilizat (SO2 dm , iar concentrațiile mai ridicate rețin începerea molecular) și concentrația ionului de bisulfi t (forma fermentării [5]. Pentru asigurarea stabilității micro- preponderentă) în funcție de temperatură, concentra- biologice în vinurile cu zahăr restant se recomandă ția alcoolului și aciditatea activă a mediului. concentrațiile nu mai mici de 1,2 mg/dm3, iar pentru În Tabelul 1 sunt prezentate concentrațiile de preîntâmpinarea fermentării premature în musturi – 3 echilibru ale dioxidului de sulf solubilizat (SO2 nu mai puțin de 1,5 mg/dm [3]. molecular) în funcție de activitatea activă (pH-ul) Ideea utilizăriii acidității active sporite pentru și temperatura mustului, în % din concentrația for- diminuarea concentrațiilor de dioxid de sulf la păs- melor libere din el. Datele evidențiate sunt din cu- trarea sucurilor (musturilor) de fructe și pomușoare legerea Metodele de analiză ale OIV (6b), iar restul este cunoscută. Încă în anul 1960 a fost descrisă o datelor sunt calculate după programa, plasată pe un tehnologie originală de păstrare a sucurilor la con- site oenologic specializat [7]. centrații moderate de anhidridă sulfuroasă, care pre- După cum putem observa, ponderea dioxidului vedea tratarea lor prealabilă cu cationiți în H+ formă de sulf activ (molecular), în limitele normale ale (citat după 9). Autorii, în lucrarea de bază [9], atrag temperaturilor, poate fi cu o diferență de 3-4 ori în o atenție deosebită posibilității stabilizării microbi-

Tabelul 1 Ponderea dioxidului de sulf molecular (activ) în mustul proaspăt

(în % din concentrația SO2 liber) Aciditatea activă, pH Temperatura, oC 2,4 2,6 2,8 3,0 3.2 3,4 3,6 3,8 5 7,19 4,54 2,86 1,81 1,14 0,82 0,45 0,29 10 10,28 6,49 4,09 2,58 1,63 1,03 0,65 0,41 15 14,69 9,27 5,85 3,69 2,33 1,47 0,93 0,58 20 20,99 13,24 7,73 5,02 3,22 2,06 1,31 0,83 25 29,99 18,92 11,47 7,76 5,04 3,24 2,07 1,32 30 42,85 27,04 18,05 12,20 8,06 5,24 3,37 2,16 35 61,24 38,64 22,27 15,31 10,24 6,71 4,34 2,78 40 87,50 55,21 29,23 20,67 14,12 9,40 6,14 3,97

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 87 Akademos ologice a sucurilor nesulfi tate atât datorită acidității după care, la încălzirea lor până la temperatura am- active sporite, cât și sorbției de către cationiți a sub- biantă, a fost introdusă maie de levuri (must în fer- stanțelor – potențiala nutriție pentru microorganisme. mentare) în cantitate de 2%. Puse la păstrat în bute- Studiile ulterioare și progresul tehnic din ramură lii de sticlă sub tampon de vată. au permis implementarea tehnologiilor de deionizare Testarea musturilor de struguri proaspete și în (inclusiv decationizare) la fabricarea și la păstrarea procesul păstrării lor a fost efectuată după metodele mustului de struguri primordial destinat concentrării, adoptate în ramura vinicolă – concentrația zahăru- în care este posibilă primirea unor efecte tehnologice lui conform SM 84, aciditatea titrabilă – conform suplimentare legate de stabilitatea nu numai microbi- GOST 14252, aciditatea activă – conform metodei ologică, ci coloidală și cristalină [10, 11]. descrisă în [6a], concentrația dioxidului de sulf total Pentru moment, în industria vinicolă sunt im- și liber – conform GOST 14351. plementate cu succes echipamente performante Determinarea ponderii de combinare a dio- destinate primordial stabilizării tartrice, care pot fi xidului de sulf (PC SO2) a fost efectuată conform utilizate cu succes și pentru ridicarea considerabilă metodei-expres, descrisă în literatura de speciali- a acidității active în must și vinuri (electrodializa- tate [5]. Ponderea dioxidului de sulf molecular în toarele fi rmei „Enodia”, coloanele cationitice ale musturi a fost calculată în funcție de concentrația fi rmelor „Della Toffola”, „Agrovin” și altele). Păs- dioxidului de sulf liber în ele după datele Tabelului trarea mustului sulfi tat, tratat în prealabil cu ajutorul 1 [6b, 7]. Începutul fermentării a fost determinat la acestui aparataj, ar permite diminuarea considera- tulburare și/ori începutul degajării gazului carbonic. bilă a concentrațiilor de dioxid de sulf din el și a Acidifi erea musturilor a fost efectuată prin adițio- cerințelor drastice de păstrare. narea în ele a acizilor alimentari. Controlul tehno- În același timp, aparatajul menționat este destul logic al mustului sulfi tat-acidifi at s-a efectuat prin de sofi sticat și costisitor, necesită cerințe și cheltuieli monitorizarea aspectului, pH-ului și concentrației ridicate de exploatare și chiar, în măsură considera- de dioxid de sulf liber. bilă, modifi că nativitatea și calitatea mustului tratat. Cum stabilitatea microbiologică a musturilor de Rezultate și discuții struguri sulfi tate cu concentrații moderate de anhid- Rezultatele unor serii de experimente, desfășu- ridă sulfuroasă poate fi asigurată la aciditatea activă rate în scopul determinării comportării dioxidului sporită și luând în considerație faptul că adiționarea de sulf în musturile reale și acțiunea acestuia asupra acizilor admiși constituie unul din cele mai răspân- fermentabilității lor sunt prezentate în tabelul 2. dite procedee tehnologice de ridicare a acidității Datele prezentate arată că musturile de struguri active în vinifi cație, e logică studierea și folosirea prelevate se caracterizează printr-un conținut mode- acestui procedeu, chiar și în afara limitelor, care nu rat sau sporit al zaharurilor și aciditate, inclusiv ac- se întâlnesc în musturile reale. tivă, diferită, care sunt în corelație inversă între ele. Implementarea unor regimuri de fabricare și În mustul proaspăt sulfi tat în limitele 150-250 păstrare a musturilor de struguri sulfi tat-acidifi ate mg/dm3 și limpezit, concentrația de echilibru a di- (în calitate de semifabricate) nu exclude necesita- oxidului de sulf liber a fost determinată în limite- tea respectării reglementărilor tehnice în ce privește le 60-100 mg/dm3 la o pondere de combinare (PC sulfi tarea și acidifi erea produselor fi nite, fabricate SO2) 55-88%. Acest indice nu corelează direct nici din ele sau cu utilizarea acestora. cu concentrația de dioxid de sulf total, nici cu con- Materiale și metode ținutul în zahăr ori cu aciditatea, inclusiv activă, a În calitate de obiect de studiu au fost folosite mustului, fapt ce demonstrează complexitatea com- musturile de struguri din strugurii diferitelor so- portării dioxidului de sulf în musturile de struguri. iuri, prelevate în sezonul anilor 2012 și 2013 de la Totuși se poate de observat că ponderea de com- întrep rinderile vinicole din zonele centrale și de sud binare a dioxidului de sulf al mustului de struguri cu ale Moldovei. simptome de fermentare este cu mult mai mare (72- Musturile de struguri au fost sulfi tate până la 88%) decât a mustului fără aceste simptome (55- diferite concentrații (moderate) de anhidridă sulfu- 69%), precum și majorarea indicelui dat în musturi- roasă, supuse cleirii cu suspensie de bentonită (0,5 le obținute din strugurii afectați (64-69%). g/dm3), răcirii până la temperatura de + 5°C și lim- În funcție de concentrația de dioxid de sulf li- pezirii statice în decurs de 4-6 ore. beră și activitatea activă din musturi, concentrația În musturile limpezite, decantate de precipitat, dioxidului de sulf activ (molecular) calculată (vezi au fost determinați indicii fi zico-chimici de bază, Tabelul 1) constituie de la 0,34 până la 2,1 mg/dm3.

88 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Științe agroalimentare

Tabelul 2 Infl uența concentrației de dioxid de sulf asupra începutului fermentării în mustul de struguri real (în condiții provocatoare)

Acidita- Acidita- Concentrația SO2, mg/ Concentra- 3 PC Începutul tea titra- tea acti- dm Mustul de struguri ția zaharu- SO2, fermentă- 3 bilă, vă, u.c. Activ lui, g/dm 3 Total Liber % rii, zile g/dm pH (la 15oC) Roada 2012 Muscat ottonel cu macerare 234 7,0 3,4 250 105 1,54 58 10 (Cahul) *Cabernet Sauvignon pe alb 194 6,5 3,3 180 60 1,14 67 7 (Cahul) Muscat de Hamburg cu macerare 188 4,8 3,5 210 85 1,02 60 5 (Sărăteni) Aligote (Cricova) 185 6,9 3,2 150 68 1,58 55 12 *Rkațiteli (Cricova) 190 7,9 3,1 120 51 2,10 64 15 *Traminer cu macerare (Cahul) 252 4,2 3,7 210 65 0,49 69 2 **Muscat ottonel cu macerare 234 7,0 3,4 210 30 0,44 86 3 (Cahul) **Traminer cu macerare (Cahul) 252 4,2 3,7 185 45 0,34 76 3 **Cabernet Sauvignon pe alb 194 6,5 3,3 210 25 0,47 88 3 (Cahul) Roada 2013 Feteasca albă (Cricova) 187 8,2 3,3 120 45 0,86 62 4 *Rkațiteli (Cricova) 184 10,3 3,1 130 47 1,41 64 7 Rkațiteli (Cahul) 200 8,4 3,3 210 88 1,67 58 13 Merlot cu tratare termică (Cahul) 192 8,7 3,3 205 76 1,44 63 10 *Pinot gri cu macerare (Iargara) 240 5,2 3,5 195 66 0,79 66 5 Muscat alb cu macerare (Iargara) 225 4,8 3,7 225 92 0,69 59 4 Schiraz cu tratare termică (Cahul) 195 9,1 3,1 155 51 1,54 67 10 **Rkațiteli (Cahul) 200 8,4 3,3 192 45 0,86 76 5 **Pinot gri cu macerare (Iargara) 240 5,2 3,5 183 33 0,40 82 3 **Muscat alb cu macerare 225 4,8 3,7 215 60 0,45 72 2 (Iargara) *Mustul obținut din struguri cu un grad mare de afectare cu mucegai ** Mustul de struguri sulfi tat, cu primele simptome de fermentare

Se poate de observat că aceste concentrații core- la rândul lor, depind de aciditatea activă și concentra- lează direct cu timpul necesar pentru începutul fer- ția dioxidului de sulf liber. Pornind de la aceasta, în mentării active în musturi, după adiționarea în ele a scopul determinării condițiilor ce ar asigură stabilita- drojdiilor. tea microbiologică la concentrații moderate ale dio- În același timp, s-a constatat că în condițiile ex- xidului de sulf (200 mg/dm3), au fost efectuate câteva perimentelor descrise, concentrația dioxidului de serii de experimente în musturile proaspete sulfi ta- sulf liber de până la 2,1 mg/dm3 nu asigură stabili- te, în care aciditatea activă a fost majorată artifi cial. tatea microbiologică a mustului de struguri sulfi tat. Sporirea acidității a fost efectuată prin administrarea Chiar și în musturile cu concentrațiile dioxidului de în ele a acizilor alimentari, după care ele au fost însă- sulf activ mai mari decât cele menționate în literatu- mânțate cu 2% de maie de levuri active și păstrate la ră ca sufi ciente [3], fermentarea alcoolică a început temperatura de 20-25oC în butelii de sticlă sub tam- în termen de 10-15 zile de la adiționarea în ele a pon de vată. maiei de drojdie activă. Rezultatele unei serii de experimente, în care Este cert faptul că stabilitatea microbiologică a acidifi erea mustului a fost efectuată prin adăugarea mustului de struguri sulfi tat este asigurată de concen- diferitelor cantități de acid tartric și acid citric, sunt trații sporite de dioxid de sulf activ (molecular), care, prezentate în Tabelul 3.

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 89 Akademos

Tabelul 3 Infl uența acidifi erii mustului de struguri sulfi tat la fermentabilitatea lui după adiționarea maiei de levuri Varianta Adiționat Aciditatea Dioxid de sulf, mg/dm3 PC Începutul

Titrabilă, Activă, Total Liber Activ SO2, fermentării, zile 3 o g/dm pH u.c. (la 15 C) % Must proaspăt sulfi tat 8,4 3,32 210 88 1.67 58 13 + 2 g/dm3 acid tartric 10,2 3,18 205 92 2,10 55 23 + 4 g/dm3 acid tartric 11,9 3,02 208 95 3,38 54 35 + 6 g/dm3 acid tartric 13,0 2,89 203 100 4,80 51 48 + 8 g/dm3 acid tartric 15,8 2,75 200 103 6,90 49 mai mult de 90 + 2 g/dm3 acid citric 10,5 3,22 208 95 2,13 54 20 + 4 g/dm3 acid citric 12,7 3,05 203 100 3,35 51 31 + 5 g/dm3 acid citric 14,6 2,95 205 98 4,15 52 44 +8 g/dm3 acid citric 16,9 2,82 205 98 6,2 52 mai mult de 90

Analiza rezultatelor arată, că adiționarea aci- perimentelor a asigurat întârzierea începutului fer- zilor menționați duce la creșterea proporțională a mentării mai mult de 90 zile. acidității titrabile și active în musturi. Ponderea de Această concentrație a dioxidului de sulf activ în combinare a dioxidului de sulf cu acidifi erea mus- musturile de struguri sulfi tate reale poate fi obținu- tului scade puțin, totodată concentrația (calculată) tă doar la concentrații sporite de dioxid de sulf total, 3 dioxidului de sulf activ crește proporțional diminu- care sunt cuprinse între 540 mg/dm (la pH 3,2) și 3 ării pH-ului. Începutul fermentării în musturile de 1342 mg/dm (la pH 3,6). În mustul de struguri cu aciditatea activă scăzută (pH mai mare de 3,6), pentru struguri sulfi tat-acidifi ate întârzie și depinde de con- a atinge acest indice sunt necesare concentrații exa- centrația de dioxid de sulf activ. gerate de dioxid de sulf total (peste 2000 mg/dm3). De menționat că, în condițiile experimentului Totodată, aciditatea activă sporită din musturi descris, cu toate că s-a reuşit întârzierea preconiza- permite diminuarea concentrațiilor de dioxid de sulf tă, la concentrațiile de dioxid de sulf activ ce de- total, necesare pentru atingerea acestui indice, care 3 pășesc 5 mg/dm mai mult de 90 zile nu s-a putut la pH-ul 2,8 este egală cu 215 mg/dm3. asigura stabilitatea absolută a mustului de struguri Rezultatele seriei de experimente descrise și sulfi tat moderat. expuse în Tabelul 3, precum și datele din Tabelul În Tabelul 4 sunt calculate concentrațiile de di- 4 permit a concluziona că excluderea condițiilor oxid de sulf total, care asigură garantat concentrația provocatoare de infectare excesivă cu drojdie acti- de dioxid de sulf activ în mustul de struguri cu di- vă, prin respectarea elementarelor norme sanitaro- ferită aciditate activă (pH), mai mare de 5 mg/dm3. igienice la culesul, transportarea și prelucrarea stru- Drept condiții de calcul, cu rezervă, au fost luate gurilor, cât și monitorizarea periodică a păstrării, ar ponderea de combinare (PC SO2) 60%, temperatura permite fabricarea și păstrarea îndelungată a mustu- de păstrare 15oC, precum și concentrația minimă lui de struguri sulfi tat până la concentrații de 200-250 3 a dioxidului de sulf activ (SO2 molecular) egală cu mg/dm și acidifi at până la pH-ul mai mic de 2,8, în 5 mg/dm3, care în condițiile provocatoare ale ex- condițiile obișnuite ale întreprinderilor vinicole. Tabelul 4 Concentrațiile de dioxid de sulf la temperatura de 15oC, necesare pentru asigurarea stabilității microbiologice în mustul de struguri proaspăt (la pondere de combinare 60%)

Concentrația de SO2, Aciditatea activă, pH mg/dm3 2,4 2,6 2,8 3,0 3,2 3,4 3,6 3,8 - molecular 5 5 5 5 5 5 5 5 - liber 34 54 85 135 215 340 537 862 - total 85 135 215 340 540 850 1342 2155

90 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Științe agroalimentare

Regimurile tehnologice de fabricare și păs- În cazul păstrării în vase nepline, se iau măsuri trare a mustului de struguri sulfi tat-acidifi at pentru protejarea suprafeței mustului de contamina- Pentru condiții reale de producere, autorii au re și de contact direct cu aerul (pernă de gaz inert elaborat regimuri tehnologice de fabricare, păstra- sau atmosferă de dioxid de sulf). Mustul sulfi tat- re și utilizare a mustului de struguri sulfi tat-acidi- acidifi at are tendința de autostabilizare, ceea ce nu fi at, care nu necesită nici cheltuieli preliminare la exclude tratarea lui pe parcurs. procurarea aparatajului sofi sticat, nici cheltuieli Mustul de struguri sulfi tat-acidifi at alb este fab- suplimentare de exploatare. Regimurile tehnolo- ricat fără macerarea mustuielii. Limpezirea mustu- gice elaborate prevăd fabricarea, păstrarea și uti- lui alb, sulfi tat rezonabil până la 100-150 mg/dm3, lizarea mustului de struguri sulfi tat moderat 200- este efectuată, de regulă, în regim static, după trata- 300 mg/dm3 și acidifi at prin adiționarea acizilor, rea preliminară a acestuia cu enzime, urmată (după până la diminuarea pH-ului sub mărimea critică 4-6 ore) de adiționarea bentonitei activate (5 g/dal). de 2,8 [12]. Fabricarea mustului de struguri extractiv este Regimurile elaborate prevăd acidifi erea mus- efectuată prin macerarea mustuielii sau a boștinei tului, de regulă, prin adiționarea acidului tartric, a la temperaturi ridicate sau obișnuite. Se recomandă acidului citric, sau amestecului acestora (fapt ce nu folosirea efectului extracțional sinergic al concen- exclude, în unele cazuri, folosirea altor acizi). Can- trațiilor sporite de acid sulfuros și acidității active titatea de acid, necesară pentru diminuarea pH-ului, sporite care sunt create în boștină [13], sau mustu- depinde de natura acestuia și de proprietățile de ială proaspătă [14]. Efectul extracțional menționat tamponare ale musturilor concrete. este asigurat prin sulfi tarea și acidifi erea primelor În musturile reale, în funcție de puterea-tampon porții de mustuială, dirijate la macerare, în dozele (gradul de neutralizare a acizilor), pentru diminu- calculate pentru totalitatea acesteia la umplerea va- area pH-ului la 0,1 unități, este necesar, de regulă, selor de macerare. 1,2-1,6 g/dm3 de acid tartric sau 1,4-1,8 g/dm3 de Mustul de struguri extractiv, cu concentrația de acid citric. anhidridă sulfuroasă totală de 150-200 mg/dm3 și În cea mai simplă variantă ce poate fi imple- aciditatea titrabilă mai mare de 10 g/dm3, după o mentată practic la toate întreprinderile vinicole din macerare de 6-24 ore, este separat de boștină. Lim- ramură, fabricarea mustului de struguri sulfi tat- pezirea mustului extractiv este efectuată, de regulă, acidifi at prevede obținerea mustului de struguri în regim static, după tratarea preliminară a acestu- proaspăt limpezit, determinarea în el a acidității ia cu enzime, urmată (după 4-6 ore) de adiționarea active, puterii tampon și ponderii de combinare a bentonitei activate (5 g/dal). dioxidului de sulf (prin expres-metode), calculul Musturile de struguri albe sau extractive lim- condițiilor de stabilitate garantată (pentru condiți- pezite sunt separate de burbe prin fi ltrare grosieră. ile concrete de producere), sulfi tarea și acidifi erea Fracția mustului, obținută la fi ltrarea (presarea) bur- mustului până la condițiile de stabilitate garantată și belor poate fi adiționată la totalitatea mustului. dirijarea lui la păstrare în condiții obișnuite. După testările de laborator în vederea deter- În practica oenologică curentă, la ponderea de minării acidității active, puterii tampon și ponderii 55-65% a dioxidului de sulf legat, sulfi tarea mus- de combinare a dioxidului de sulf, în musturile de tului se recomandă a fi efectuată din consideren- struguri limpezite sunt corectate aciditatea activă tele 200-250 mg/dm3 , acidifi erea lui – până la pH (pH-ul) și concentrația de dioxid de sulf total. Acești 2,8-2,6, indici care asigură stabilitatea microbio- indici sunt aduși până la mărimile care le garantează logică absolută. Pentru diminuarea pH-ului până la stabilitatea microbiologică pentru condițiile reale de aceste valori este necesară, de regulă, folosirea a producere. 4-6 g/dm3 de acid tartric sau de amestec al acestuia Păstrarea musturilor de struguri sulfi tate- cu acid citric. acidifi ate este efectuată în vase tehnologice obiș- Mustul de struguri sulfi tat-acidifi at este mi- nuite, prealabil spălate minuțios (sterilizate), pline crobiologic stabil și poate fi păstrat timp îndelun- sau cu pernă de gaz protectoare, fără termostatare și gat (până la 12 luni și mai mult) în condițiile re- precauții deosebite. ale de producere, fapt ce nu exclude respectarea Controlul tehnologic al mustului la păstrare normelor sanitare. Păstrarea lui este recomandată prevede determinarea periodică a concentrației de în vase emailate ori din inox pline, în condiții de anhidridă sulfuroasă liberă și a stării microbiologi- control și corectare periodică a conținutului de di- ce a mustului. În caz de necesitate, mustul poate fi oxid de sulf. sulfi tat suplimentar și transvazat prin fi ltrare în alte nr. 3 (34), septembrie 2014 - 91 Akademos vase, prealabil sterilizate. Periodicitatea controlului Bibliografi e tehnologic este determinată de condițiile reale de 1. Indicii de calitate și inofensivitate pentru mustu- producere și poate fi de la 15 până la 45 de zile. rile de struguri. Ordinul Agenției „Moldova-vin” 56 din Musturile de struguri sulfi tat-acidifi ate pot fi 29.06.2009. Publicat în Monitorul Ofi cial 110-111. Art. folosite atât direct în vinifi cația primară (de exem- 512. plu, pentru adăugare în must sau boștină în fer- 2. Риберо-Гайон Ж., Пейно Э. и др. Теория и практика виноделия. Том 3. Способы производства mentare), cât și după păstrare, drept component вин. Превращения в винах. Перевод с французского, de cupaj specifi c (cu zahăr natural, aromatic, ex- Москва: Изд-во «Пищевая промышленность». 1980, tractiv, colorat) – în vinifi cația secundară (la fabri- 480 с., с. 56-67. carea vinurilor naturale cu zahăr restant, la fabri- 3. Кишковский З.Н., Скурихин И. М. Химия carea vinurilor spumante, la fabricarea altor pro- вина. Учебник для ВУЗ-ов, Москва, Изд-во ВО duse vinicole). Mustul de struguri sulfi tat-acidifi at «Агропромиздат», 1988, 254 с., с. 140-146. poate fi folosit de sine stătător sau în amestec cu 4. Bloin J. Pratique raisonnee du SO2 en oenologie. alte materiale zaharoase (de exemplu – cu mustul Chimie pratique du SO2- sulfi tage. http://sn1.chez-alice. concentrat). fr/vin/article/partie_4.htm Drept destinație de bază a mustului de struguri 5. Usseglio-Tomasset L., Chimie oenologique. 2-ed. sulfi tat-acidifi at este utilizarea lui, în cantitate de francaise. Paris. Tec&Doc. 1995 -387 p., pp. 329-343. 5-20%, pentru fabricarea vinurilor naturale demi- 6. Recueil international des methodes d’analyse des seci și demidulci. vins et des mouts – OIV, Paris 1990, p. 368. a) p. 153-154, aciditee active, pH. Întrucât cantitățile de must utilizate pot condu- b) p. 273-278, 367, dioxyde de soufre. ce la diminuarea conținutului alcoolului și ridicarea 7. Gilis J-F. Calcul du SO2 actif. http://www.vig- acidității în cupaje, acest fapt nu trebuie neglijat. nevin-sudouest.com/services-professionnels /formulai- Folosirea în cupaje a vinurilor materie primă cu res-calcul/so2-actif.php conținutul alcoolului mai mare de 12% vol. permite 8. Бурьян Н.И., Тюрина Л.В. Микробиология ви- fabricarea vinurilor condiționate după alcool chiar ноделия. Москва: Изд. «Пищевая промышленность», în cazul folosirii mustului în calitate de unică sursă 1979, 271 с., c. 86, 213. de zahăr natural, iar ridicarea acidității în cupaje, 9. Захарина О.С. и др. Новый способ стабили- deseori, este nu numai acceptabilă, ci și necesară. зации соков. Ж-л «Виноделие и Виноградарство СССР», 1987, №5, с. 35-38. Concluzii 10. Романов А., Зеленцов В. И. Применение элек- Examinarea și utilizarea bazelor teoretice ale тродиализа в технологии производства напитков на comportamentului și proprietăților soluțiilor de dio- виноградной основе. В сб. «Электрическая обработ- xid de sulf a permis elaborarea regimurilor tehnolo- ка биологических объектов и пищевых продуктов», gice inovaționale de fabricare, păstrare și utilizare a 2007, № 4, с. 57-65. mustului de struguri sulfi tat-acidifi at. 11. EscudierJ-L. et all. Acidifi cation et stabilization Regimurile tehnologice elaborate sunt bazate pe tartrique par methods soustractives. Comparaison des te- folosirea efectului sinergic al acidității active spori- chnologies d’echanges d’ions par resins et d’extraction te la concentrații moderate ale dioxidului de sulf și d’ions par membranes. Revue „Progres Agricoles et Vi- permit fabricarea mustului de struguri cu stabilitate nicole”, 2012, 129, № 13-14, p. 324-332. microbiologică ridicată în condițiile obișnuite ale 12. Brevet de SD al RM 713 la cererea cu depozitul întreprinderilor vinicole. s 2013 0052 din 19.03.2013. Prida I. A. și al. Procedeu de conservare a mustului de struguri, destinat fabricării Mustul de struguri sulfi tat-acidifi at, în calitate vinului și procedeu de fabricare a vinului prin metoda de semifabricat sau component de cupaj cu zahăr de cupajării cu utilizarea acestuia. origine naturală, poate fi folosit la fabricarea unei 13. Brevet de SD al RM 750 la cererea cu depozitul game largi de produse, cu condiția respectării nor- s 2013 0140 din 05.08.2013. Prida I. A. și al. Procedeu melor legale de sulfi tare și acidifi ere ale acestora. de fabricare a mustului de struguri extractive destinat Implementarea regimurilor tehnologice elabo- producerii vinului și procedee de fabricare a vinurilor cu rate în vinifi cația autohtonă nu numai că ar diminua utilizarea acestuia. considerabil nevoia de must concentrat (de import) 14. Hotărâre de acordare a brevetului de SD al RM și a cheltuielilor legate de procurarea lui, ci ar spori 7807 din 15.05.2014 la cererea cu depozitul s 2013 0194 substanțial nativitatea și calitatea vinurilor naturale din 14.11.2013. Prida I.A. și al. Procedeu de fabricare a cu zahăr restant. mustului de struguri extractiv.

92 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Științe agroalimentare

SISTEMUL DE CREARE, Cultivarea porumbului pe suprafeţe extinse în Republica Moldova (circa 400 mii ha, anual) se TESTARE ŞI PROMOVARE datorează tradiţiei şi experienţei, condiţiilor cli- A HIBRIZILOR NOI materice favorabile, disponibilităţii hibrizilor cu adaptabilitate corespunzătoare condiţiilor de creş- ÎN INSTITUTUL DE tere, rezultatelor înregistrate pe parcursul anilor şi FITOTEHNIE „PORUMBENI” siguranţei obţinerii producţiei în cei mai difi cili ani, tehnologiilor de cultivare ce întrunesc ultimele rea- Dr. Pintilie PÎRVAN lizări în domeniul selecţiei şi producerii de seminţe, Dr., conf. cercet. Silvia MISTREŢ utilităţii metodelor chimice de protecţie a plantelor şi posibilităţii de mecanizare a întregului proces de Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” cultivare. Pornind de la aceste oportunităţi, creşte în continuu interesul pentru cultivarea porumbului, SYSTEMS OF CREATING, TESTING AND cu atât mai mult că pe moment s-au deschis căi noi PROMOTION OF NEW HYBRIDS IN THE de utilizare a culturii respective: pentru obţinerea INSTITUTE OF CROP SCIENCE „PORUMBENI”. bioetanolului, biogazului şi combustibilului solid Summary. The great experience of cultivation, (brichete), precum şi pentru obţinerea amidonului, favorable environmental conditions, adaptability of uleiului şi altor componente importante. hybrids and the safety of obtaining the produce in Posibilităţile de obţinere a unor rezultate favo- the most diffi cult years are the basic factors which make possible the cultivation of corn in Republic rabile a făcut Republica Moldova foarte atractivă of Moldova. Our country has a great assortment of pentru instituţiile creatoare de hibrizi de porumb autochthonous hybrids which continue to be requested din întreaga lume, fapt demonstrat de conţinutul by agricultural producers. In the article is represented Registrului Soiurilor de Plante al Republicii Moldo- the system of creation and implementation of maize va, care pentru anul 2014 include 168 de hibrizi de hybrids which was developed during 40 years of porumb. Dintre aceștia, 35 de hibrizi, sau 20,8 %, activity of our Institute. The right implementation of sunt de origine „Porumbeni”. this system, which consists of collaborating with all Sortimentul bogat, dar și numărul impunător Institute's laboratories from maize breeding domain, was confi rmed by the cultivation surfaces occupied de hibrizi de origine străină de care dispune Repu- by „Porumbeni” hybrids during the entire period blica Moldova oferă posibilitatea tuturor producă- of Institute's activity. „Porumbeni” hybrids were torilor agricoli să aleagă cu siguranţă cei mai va- also awarded with different medals and diplomas at loroşi. Deși Registrul Soiurilor de Plante cuprinde International Exhibitions. un număr mare de hibrizi străini, din diferite grupe Keywords: hybrid, corn, breeding, seed, parental de precocitate, hibrizii „Porumbeni” continuă să fi e forms. solicitaţi de producătorii agricoli, datorită adapta- Rezumat. Cultivarea porumbului în Republica bilităţii şi stabilităţii demonstrate permanent, dar şi Moldova se datorează experienţei de cultivare, con- datorită preţului atractiv al seminţelor. diţiilor climaterice şi siguranţei obţinerii producţiei Pentru a menţine ponderea de cultivare cu se- în cei mai difi cili ani. Țara noastră dispune de un minţe „Porumbeni” la nivelul actual, cercetările sortiment bogat de hibrizi autohtoni de porumb, care savanţilor Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” continuă să fi e solicitaţi de producătorii agricoli. În sunt direcţionate spre perfecţionarea sortimentului articol este expus sistemul de creare şi implementare a hibrizilor de porumb, format pe parcursul a 40 de hibrizilor şi ridicarea calităţii seminţelor produse ani de activitate a Institutului de Fitotehnie „Porum- conform cerinţelor internaţionale. Cum pentru cre- beni”. Corectitudinea implementării acestui sistem area formelor parentale şi a hibrizilor este nevoie de conlucrare cu laboratoarele Institutului în dome- de o perioadă îndelungată de timp, de până la 15-20 niul ameliorării porumbului a fost confi rmată de su- ani, amelioratorii utilizează diferite metode de re- prafeţele ocupate de hibrizii marca „Porumbeni” de-a ducere a acestei perioade. În special, la etapa creării lungul deceniilor, dovadă fi ind 8 hibrizi noi incluși în hibrizilor – obţinerea a două generaţii pe an prin in- ultimii ani în Registrul Soiurilor de Plante a Moldo- termediul pepinierelor de iarnă, iar la etapa de tes- vei şi 9 brevete pentru soi de plantă obţinute. Hibrizii marca „Porumbeni” sunt menţionaţi cu diferite diplo- tare – testarea noilor hibrizi în cadrul unor reţele de me şi medalii, în cadrul expoziţiilor internaţionale. puncte ecologice, amplasate în presupusele zone de Cuvinte-cheie: hibrizi, porumb, ameliorare, se- cultivare. minţe, forme parentale. La Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” există un mecanism tradiţional de creare, testare şi promo- nr. 3 (34), septembrie 2014 - 93 Akademos

vare a noilor elaborări, format pe parcursul a 40 de Experienţele ecologice sunt semănate în termeni ani. În trei laboratoare de ameliorare se studiază anu- optimali, în 3-4 repetiţii, la densitatea plantelor op- al circa zece mii de descendenţi de diferite generaţii timă pentru zona respectivă. Criteriile de evaluare de inbriding pentru selectarea şi depistarea liniilor includ observaţii fenologice şi aprecieri cantitative. consangvinizate, înzestrate cu caractere agronomi- Principalii indici de evaluare sunt: data apariţiei ce valoroase şi capacitate de combinare. Familiile plantelor, ritmul iniţial de creştere, perioada până constante evidenţiate sunt incluse în diferite sisteme la înfl oritul paniculului şi a stigmatelor, maturita- de încrucişări. Astfel, în laboratoarele de ameliorare tea fi ziologică, numărul de ştiuleţi la 100 de plante, anual sunt create în jur de 3-4 mii combinaţii hibride rezistenţa la frângere şi cădere, afectarea de boli şi noi, studiate în următorii ani în culturi comparative de dăunători, producţia de boabe la 14% umiditate şi orientare şi culturi comparative de preconcurs. După umiditatea boabelor la recoltare. doi ani de testări, majoritatea hibrizilor se rebutează La etapă studierii hibrizilor în cultura compa- de către amelioratori, din cauza lipsei capacităţii de rativă de concurs se implică Laboratorul de tehno- combinare sau a însuşirilor agronomice negative, fi - logie şi biochimie care efectuează aprecierea bi- ind selectaţi pentru testări în cultura comparativă de ochimică şi fi ziologică a hibrizilor anului II şi III de concurs doar 150 hibrizi. testare, precum şi elaborează elemente tehnologice Hibrizii din cultura comparativă de concurs specifi ce pentru hibrizi concreţi. Datele obţinute în aparţin la 6 grupe (FAO 150-500) de maturitate cultura comparativă de concurs şi reţeaua ecologică (câte 25 hibrizi în grupă), testaţi la 2 densităţi, pe servesc drept bază pentru transferarea hibrizilor la parcele cu suprafaţa de 10 m2. Hibrizii sunt reparti- testări ofi ciale. zaţi randomizat. În fi ecare set în calitate de martori Pentru testările autorizate se înaintează doar se utilizează câte 2-3 hibrizi, inclusiv 1-2 proprii şi hibrizii care au demonstrat performanţă faţă de un hibrid bine cunoscut de origine străină. martori doi ani la rând în cultura de concurs şi au În cultura ecologică se studiază anual 30-50 avantaj faţă de martor în primul an la toate punctele hibrizi, selectaţi din cultura comparativă de concurs ecologice. Totodată, pe lângă acestea, noul hibrid după primul an de testare. Testările ecologice pentru trebuie să fi e la nivel faţă de hibridul străin utilizat hibrizii FAO 150-300 se efectuează în condiţii co- în calitate de martor. respunzătoare de creştere în două localităţi în zona Prin urmare, drept criterii de promovare a noilor de nord a Republicii Moldova, în Belarus, Rusia, hibrizi de porumb servesc: productivitatea, precoci- Kazahstan. Pentru hibrizii FAO 350-500 testările tatea, rezistenţa la boli, dăunători şi condiţiile nefa- ecologice se efectuează în 4-5 localităţi ale Repub- vorabile de mediu, rezistenţa la cădere şi frângere, licii Moldova. pretabilitatea la cultivarea mecanizată şi posibilita-

94 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Științe agroalimentare tea de producere industrială a seminţelor. În cadrul Hibrizii marca „Porumbeni” sunt menţionaţi testărilor ofi ciale hibrizii sunt studiaţi timp de trei cu diferite diplome şi medalii în cadrul expoziţiilor ani în diferite zone de cultivare a porumbului, fi ind internaţionale „Infoinvent” și „Proinvent”. Recent, astfel determinată zona concretă de cultivare a hib- colaboratorii Institutului s-au întors de la expoziţia ridului nou. „Proinvent”, organizată la Cluj-Napoca (Româ- Hibrizii consacraţi, de perspectivă sau înregis- nia), cu 4 medalii pentru hibrizii Porumbeni 176, traţi în Registre ofi ciale, sunt obiectul de lucru al Porumbeni 375, Porumbeni 458 şi Porumbeni 459. Laboratorului de producere a seminţelor, care pe Concluzii lângă multiplicarea seminţelor de categorii biologice Implementarea în producere a noilor hibrizi ce superioare coordonează şi producerea seminţelor din ar asigura obţinerea unor rezultate meritorii necesită republică. Compartimentul reclamei şi implementării testarea obligatorie a acestora la valoarea lor agro- hibrizilor este obiectivul colaboratorilor serviciului nomică, în zona unde se preconizează a fi cultivate. de promovare, care participă anual la toate expoziţiile Dreptul de autor asupra elaborărilor ştiinţifi ce naţionale şi internaţionale. Pe parcursul întregului an şi corectitudinea în procesul producerii de seminţe se organizează seminare şi mese rotunde cu producă- sunt asigurate în baza cerinţelor înaintate de Uniu- tori de seminţe şi producătorii agricoli. nea Europeană, la momentul actual fi ind obligatorie Corectitudinea implementării acestei scheme de protecţia juridică a hibrizilor şi formelor parentale conlucrare cu toate laboratoarele în domeniul ame- de porumb. liorării porumbului a fost confi rmată de suprafeţele Pentru transferarea unui hibrid la testări ofi ciale, ocupate de hibrizii marca „Porumbeni” pe parcur- pe lângă testul valorii agronomice (VCU) este nece- sul întregii perioade de activitate a Institutului, iar sar de efectuat examinarea tehnică (testul DUS) a drept exemplu în ultimii ani, 2012 şi 2013, au fost soiului conform cerinţelor Convenţiei UPOV. incluşi în Registrul Soiurilor de Plante al Republicii Bibliografi e Moldova hibrizii Porumbeni 383, Porumbeni 374, 1. Registrul Soiurilor de Plante al Republicii Porumbeni 395 şi Porumbeni 402, recunoscuţi „de Moldova pentru anul 2013. perspectivă” Porumbeni 306, Porumbeni 369, Po- 2. Convenţia Internaţională pentru protecţia noilor rumbeni 378 şi Porumbeni 294 şi obţinute Breve- varietăţi de plante. Geneva, 1996. te pentru soi de plantă pentru 9 hibrizi: Porumbeni 3. Ghidul de testare a porumbului TG2/9. 4. Доспехов Б. А. Методика полевого опыта. 176, Porumbeni 270, Porumbeni 461, Porumbeni Издательство: Агропромиздат, 1985 г. 351 стр. 222, Porumbeni 459, Porumbeni 331, Porumbeni 5. Legea nr.39-XVI/2008 privind protecţia soiurilor 375, Porumbeni 397, Porumbeni 458. de plante.

Păretar (fragment), începutul sec. al XIX-lea. Nr. 7

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 95 Akademos

EFICACITATEA IRIGAŢIEI Nord şi 0,5-0,6 în cea de Sud. Conform [14], gradul de asigurare a culturilor agricole cu umiditate con- ÎN CONDIŢIILE stituie circa 50% pentru culturile legumicole (toma- REPUBLICII MOLDOVA te) şi 50-80% pentru cerealiere (grâul de toamnă, porumbul pentru boabe). În perioada de vegetaţie a plantelor, mai cu sea- Academician Serafi m ANDRIEŞ mă în lunile iunie-august, realmente în fi ecare an se Dr., conf. Vladimir FILIPCIUC înregistrează secete de sol şi de aer. În nordul ţării o secetă puternică se manifestă o dată în 10 ani, în Institutul de Pedologie, Agrochimie centru – de 2-3 ori, iar în partea de sud – de 3-4 ori. şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” Defi citul de umiditate conduce la reducerea capa- cităţii de producere a solurilor, la diminuarea sau EFFECTIVENESS OF IRRIGATION IN chiar compromiterea totală a recoltei. CONDITIONS OF REPUBLIC OF MOLDOVA Summary: This paper presents experimental În astfel de condiţii climatice, irigaţia repre- data on the effectiveness of irrigation according to zintă o măsură radicală de optimizare a regimului agropedoclimatic area, type, subtype soil and the hidric al solului şi al plantelor de cultură. Este vorba crop plant. It was established that irrigation ensures de un ansamblu de lucrări de îmbunătăţiri funciare a spore in harvest of 30-80% on the gray soils, care asigură aprovizionarea dirijată cu apă a cultu- leachates and typical chernozems in the North area rilor agricole în vederea sporirii productivităţii. În and 180-250% on ordinary and carbonate chernozem lucrare sunt prezentate date experimentale privind in the Southern area. The largest spore in harvest efi cacitatea irigației în diferite zone agropedoclima- and economic effects of irrigation are obtained to tice la cultivarea diferitor plante de cultură pe cer- the vegetable crops. In conditions of production on noziomurile tipice, obișnuite, carbonatice și solurile the irrigated soils are obtained programmed harvests from 10.0 to 12.0 t maize grains and 6.5-7.0 t / ha of aluviale. the winter wheat for bakery products. Material şi metodă Keywords: crop plant, effi ciency, harvest, Cercetările au fost efectuate în experienţele de irrigation, soil. câmp şi de producere pe diferite tipuri şi subtipuri Rezumat. În articol sunt prezentate date de sol în condiţii de irigaţie. Au fost generalizate, experimentale privind efi cacitatea irigaţiei în func- de asemenea, rezultatele experienţelor de câmp de ţie de zona agropedoclimatică, tipul de sol şi planta lungă durată a instituţiilor de cercetări de profi l. de cultură. S-a stabilit că irigaţia asigură o creştere a Pentru obţinerea recoltelor programate se deter- recoltei de 30-80% pe solurile cenuşii, cernoziomuri- mină: suprafaţa terenurilor irigate la nivel de câmp, le levigate şi tipice din zona de Nord şi 180-250% pe gospodărie agricolă, raion; gradul de aprovizionare cernoziomurile obişnuite şi carbonatice din zona de a solului cu materie organică, macro- şi microele- Sud. Cele mai mari sporuri de recoltă şi efecte econo- mente; gradul de asigurare a gospodăriei agricole cu mice de la irigare se obţin la culturile legumicole. În materiale şi echipament agricol; recolta programată condiţiile de producere pe solurile irigate s-au obţinut recolte programate de 10,0-12,0 t porumb pentru boa- pentru fi ecare câmp (solă). În perioada de vegeta- be şi 6,5 – 7,0 t/ha grâu de toamnă pentru panifi caţie. ţie a plantelor de cultură s-a realizat diagnoza com- Cuvinte-cheie: sol, plantă de cultură, irigaţie, re- plexă sol-plantă. Irigările se efectuau în funcţie de coltă, efi cacitate. rezervele de umiditate în stratul activ şi fazele cri- tice de utilizare a apei de către plantele de cultură. Introducere Datele experimentale au fost prelucrate prin diferite În Republica Moldova productivitatea plantelor metode statistice. de cultură este în mare măsură determinată de con- Rezultate şi discuţii diţiile pedologice şi climatice. Clima în Moldova Datele experimentale ale instituţiilor de cer- este temperat continentală, cu iarnă blândă şi scurtă, cetare şi învăţământ şi practica gospodăriilor cu vară caldă şi lungă. Temperatura medie a lunii iulie agricultură avansată au demonstrat că irigaţia constituie 20-22°C. Cantitatea de precipitaţii atmo- este o măsură efi cientă pentru sporirea recolte- sferice în zona de Nord este „submedie” şi consti- lor plantelor de cultură. În experienţele de câmp tuie 550-600 mm, iar în cea de Sud – „scăzută” şi au fost obţinute 6,5-7,5 t/ha grâu de toamnă, alcătuieşte 460-500 mm. Coefi cientul hidrotermic, 10,0-12,0 t porumb pentru boabe, 50,0-70,0 t/ha to- după Ivanov-Vîsoţchi, constituie 0,7-0,8 în zona de mate. În condiţii de producere, în diferite raioane 96 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Pedologie

şi gospodării agricole, de asemenea, s-au obţinut unor sporuri de producție de grâu de toamnă în ro- rezultate înalte. Pe terenurile irigate au fost obţinute tație cuprinse între 0,8-4,6 t/ha. Efi ciența valorifi - 5,5-6,5 t grâu de toamnă, 9,0-10,0 t porumb pentru cării apei de irigat a constituit 1,45-5,6 kg/m3. Mult boabe, 50,0-55,0 t tomate, 150,0-180,0 t sfeclă pen- mai înaltă este efi ciența valorifi cării îngrășămintelor tru furaj, 50,0-55,0 t/ha lucernă masă verde. minerale care constituie 7,2 și 22,7 kg la un kg de În cele ce urmează prezentăm rezultatele cerce- substanță activă de NPK. tărilor privind efi cacitatea irigaţiei în diferite zone În cadrul experienței de câmp de lungă durată a pedoclimatice obţinute în instituţiile de cercetări. Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp Experienţele efectuate în Zona de Sud-Est a repub- „Selecția”, sfecla pentru zahăr la irigare a fost inclu- licii pe cernoziom obişnuit [21] au demonstrat o să în cercetare din anul 1969 [5]. Pentru condițiile efi cacitate înaltă a irigaţiei. Plantele de cultură cul- Zonei de Nord a Moldovei a fost stabilit consumul tivate în asolament cerealiero-legumicol, cu cota re- de apă pentru formarea recoltelor. Având o perioa- spectivă a ierburilor perene, au reacţionat diferit la dă lungă de vegetație (de la 160 până la 210 zile), irigaţie. Cel mai mare spor de recoltă s-a obţinut la sfecla are un consum de apă mai mare decât cele- culturile legumicole: 500-600% la cultivarea mor- lalte culturi – 6000-7000 m3/ha. Din această cauză covului şi cepei; 240-400% la tomate. Lucerna şi cultura respectivă are o efi cacitate înaltă la irigare. soia la irigare au format recolte înalte cu un spor de În scopul utilizării efi ciente a apei pentru irigație 250-300%. Productivitatea grâului de toamnă şi a au fost stabilite perioadele critice în utilizarea apei porumbului pentru boabe fusese de asemenea înaltă, pentru formarea recoltei. Sfecla pentru zahăr utili- constituind respectiv 5,4 şi 7,5 t/ha boabe. Sporul de zează umiditatea din sol cel mai intens în perioada a recoltă de la optimizarea regimului de umiditate a doua de vegetație – de la 1 iulie până la 20 august. solului a fost de 1,5-2,3 ori mai mare în comparaţie Consumul de apă în această perioadă constituie în cu productivitatea cernoziomului obişnuit neirigat. medie 40 m3/ha pentru 24 ore, pe când în celelalte Irigaţia asigură un efect înalt agronomic şi eco- două perioade (de la încorporarea semințelor până nomic. Cele mai mari efecte economice se obţin la la 1 iulie și de la 20 august până la recoltare) numai cultivarea culturilor legumicole [3, 21]. 24, respectiv 25 m3/ha. În Zona de Nord a republicii efi cacitatea iri- În urma investigațiilor efectuate au fost propu- gației a fost studiată în cadrul experienței de se pentru implementare 2 metode de determinare a câmp de lungă durată a Institutului de Cercetări termenilor de udare: 1. diagnosticul bazat pe factorii pentru Culturile de Câmp „Selecţia”, fondată pe fi ziologici (concentrația sucului celular, intensitatea cernoziom tipic. Rezultatele [4] au demonstrat că secreției sevei) și 2. metoda de calcul elaborată în grâul de toamnă cultivat pe cernoziomul tipic udat baza indicilor obținuți în experiențele de câmp. asigură în medie o productivitate de 6,58 t/ha boa- Experimental s-a stabilit că în condițiile de ame- be pentru anii 1970-2010. Cota irigației în formarea liorare hidrică a cernoziomului tipic din Stepa Băl- recoltei constituie 32% pe fondul nefertilizat și 33% ților aplicarea îngrășămintelor duce la obținerea re- pe cel fertilizat. Sporul de recoltă de pe urma apli- coltelor scontate. Aplicarea a 80 t/ha gunoi de grajd cării îngrășămintelor pe acest subtip de cernoziom și N70P100K60 asigură obținerea a 60-70 t/ha sfeclă constituia circa 20%. pentru zahăr. Irigarea și îngrășămintele au deter- În experiențele cu grâul de toamnă au fost cer- minat obținerea unor sporuri de producție cuprinse cetate regimurile de lucrări hidroameliorative, re- între 19,8-29,0 t/ha. Recuperarea costului apei de acția soiurilor la irigare și la fertilizare, programa- irigat și a îngrășămintelor minerale este înaltă și al- rea recoltei [26, 28, 5]. S-a constatat că la această cătuiește 15,2-23,8 kg de rădăcini la 1 m3 de apă și cultură efi cacitate înaltă o au udările de toamnă. 55-141 kg de producție la 1 kg de substanță activă Acest procedeu asigură cea mai bună valorifi care a NPK. Sporul în recoltă de la irigare variază de la 3,8 apei de irigare atât pe fondul nefertilizat, cât și pe până la 15,0 t/ha, sau 11-32% (în medie 20%). cel fertilizat. Datele generalizate de Laboratorul Ameliorarea Folosirea îngrășămintelor organice și minerale Solurilor al Institutului „Nicolae Dimo” au demon- în asolament este un factor primordial în utilizarea strat că efi cacitatea irigaţiei este diferită în funcţie rațională a apei din sol. Sporul de recoltă de la apli- de zona agropedoclimatică a republicii (fi g.1). În carea îngrășămintelor constituie 30-43%. A fost în- Zona de Nord (raioanele Briceni, Ocniţa, Donduşeni, tocmit regimul de irigație a grâului de toamnă pen- Edineţ, Râşcani, Drochia, Floreşti, Camenca, Şoldă- tru un nivel de producție de 6,0-7,0 t/ha. Irigarea neşti) irigaţia asigură un spor în recoltă de 30-80%, și îngrășămintele minerale au determinat obținerea în zona de Centru – de 80-180%, iar în cea de Sud, nr. 3 (34), septembrie 2014 - 97 Akademos cu insufi cienţă acută de umiditate (raioanele Căuşe- sunt expuse în monografi i şi articole ştiinţifi ce [22, ni, Slobozia, Ştefan Vodă, Taraclia, Leova, Cantemir, 23, 24, 9, 10, 11], cât şi în recomandări practice Cahul, UTA-Găgăuzia) – de 180-250%. [27, 12]. Implementarea complexului de măsuri şi În anii 1970-1980, este dezvoltată o direcţie procedee tehnologice elaborate asigură obţinerea nouă de cercetare – obţinerea recoltelor progra- recoltelor prog ramate ale culturilor furajere şi ce- mate. Coordonarea lucrărilor de cercetare şi im- realiere cultivate în asolamente pe cernoziomuri şi plementare în acest domeniu se efectua de către solurile aluviale irigate. Au fost elaborate tehnolo- Consiliul Tehnico-Ştiinţifi c al Ministerului Agri- gii privind obţinerea a două-trei recolte de culturi culturii condus de academicianul M. Lupaşcu. furajere pe an. Esenţa programării recoltei constă în elaborarea În condiţii de irigaţie se creează premise favo- unui complex de măsuri, îndeplinirea necondiţio- rabile pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. La nată a cărora conduce la obţinerea recoltelor calcu- rândul său, acesta, evoluând, asigură fi totehnia cu late, dar şi la sporirea fertilităţii solului şi protecţia îngrăşăminte organice foarte necesare pentru for- mediului ambiant. marea şi menţinerea unui bilanţ echilibrat de mate- Rezultatele cercetărilor fundamentale şi apli- rie organică în sol şi a unui circuit închis al elemen- cative, obţinute de academicianul M. Lupaşcu, telor biofi le. Astfel, rolul prioritar în asolamentele

Figura 1. Efi cacitatea irigaţiei în diferite zone pedoclimatice ale Republicii Moldova (datele Laboratorului Amelio- rarea Solurilor a Institutului „Nicolae Dimo”, dr. Iu. Rozloga, V. Filipciuc)

98 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Pedologie furajero-cerealiere revine îngrăşămintelor organice, neau de terenuri irigate mari şi de o bază tehnico- îngrăşămintelor verzi şi resturilor vegetale. Îngrăşă- materială adecvată [27]. Rezultatele sunt prezenta- mintele minerale se aplică în rând (starter) şi ca nu- te în tabelele 1 şi 2. S-a stabilit posibilitatea obţi- triţie suplimentară în conformitate cu recomandările nerii în toate zonele pedoclimatice ale republicii a în vigoare [12]. recoltelor programate de 10,0-12,0 t porumb pentru În anii 1970-1990, în studiul pentru obţinerea boabe şi 6,5-7,0 t/ha grâu de toamnă. Nivelul re- recoltelor programate s-au antrenat toate instituţii- coltei era diferit şi determinat în funcţie de tipul şi le de cercetări de profi l, inclusiv colaboratorii Sec- subtipul de sol, gradul de asigurare a regimului de ţiei Agrochimie a Institutului de Pedologie şi Agro- umiditate, de cantitatea de îngrăşăminte etc. Pentru chimie „Nicolae Dimo”. Cercetările s-au efectuat atingerea obiectivului preconizat se cerea respecta- în experienţele de câmp pe cernoziom obişnuit şi rea necondiţionată a procedeelor tehnologice de lu- în condiţii de producere pe cernoziomurile tipice, crare a solului, de optimizare a nutriţiei minerale a obişnuite, carbonatice şi solurile aluviale. A fost culturilor agricole, de protecţie integrată a plantelor elaborat şi implementat sistemul inofensiv de fer- de buruieni, boli şi dăunători. tilizare a grâului de toamnă şi porumbului pentru Asigurarea agrochimică a tehnologiei de cul- boabe, bazat pe rezultatele diagnozei complexe tivare a porumbului pentru boabe la irigare era sol-plantă. efectuată de Institutul de Pedologie şi Agrochimie Rezultatele cercetărilor sunt expuse în monog- „Nicolae Dimo”, Filiala din Chişinău a Institutu- rafi i [13, 1, 2], articole ştiinţifi ce recenzate [15, 16, lui Unional pentru Deservirea Agrochimică şi Ser- 17, 18, 19, 20], recomandări şi instrucţiuni metodi- viciul Agrochimic de Stat. Transferul tehnologic ce [27, 25, 7, 8]. s-a efectuat în gospodăriile agricole din raioane- Tehnologia de obţinere a recoltelor progra- le Râbnița, Dubăsari, Slobozia, Criuleni, Ştefan mate de porumb pentru boabe şi grâu de toamnă Vodă, Hâncești, Cahul şi altele pe o suprafaţă de a fost implementată în gospodăriile care dispu- 15-20 mii ha. Tabelul 1 Recolta programată de porumb pentru boabe obţinută la irigare, t/ha [1] Recolta, t/ha Anul Raionul Suprafaţa, ha Deviere, % calculată obţinută Slobozia 40 12,5 11,8 -6 1980 Râbniţa 113 12,0 9,8 -18 Ştefan Vodă 100 11,0 9,4 -14 Ştefan Vodă 60 9,5 9,0 -5 1981 Ştefan Vodă 150 10,0 8,9 -11 Slobozia 50 10,0 7,8 -22 Slobozia 163 10,0 10,4 +4 1982 292 10,0 9,4 -6 Ştefan Vodă 100 10,0 10,1 +1 Slobozia 400 10,0 9,6 -3 1983 ŞtefanVodă 200 10,0 8,9 -11 Râbniţa 124 6,5 6,3 -3 Dubăsari 80 9,0 8,5 -6 1984 Slobozia 500 12,5 12,0 -4 Râbniţa 80 8,0 8,9 -2 42 12,0 11,0 -8 1985 Slobozia 42 11,0 10,0 -9 110 12,0 10,5 -12 1986 Slobozia 167 10,0 9,2 -8

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 99 Akademos

Tabelul 2 Recolta programată de grâu de toamnă obţinută la irigaţie în comuna Blijnii Hutor, raionul Slobozia, t/ha [1, 20] Recolta, t/ha Conţinutul de gluten, Anul Suprafaţa, ha Devierea, % calculată obţinută % 1988 45 7,0 6,8 -3 25,2 1988 45 7,0 6,8 -3 26,8 1988 43 7,0 7,0 0 24,0 1989 160 6,0 6,0 0 24,0 1990 118 7,0 7,0 0 26,0

Optimizarea regimului hidric se realiza în funcţie anii 1960, în Moldova se irigau peste 30 mii ha de de rezervele de umiditate în stratul activ al solului şi terenuri agricole (fi g.2). fazele critice de utilizare a apei de către plante. Pen- Lucrările hidroameliorative pe suprafeţe mari tru porumb, perioada critică în utilizarea umidităţii s-au efectuat după anul 1966, când a fost prevăzu- solului este de la 10-12 frunze până la faza lapte-cea- tă dezvoltarea agriculturii irigate în republică [6]. ră (tab. 3). Insufi cienţa de umiditate în această peri- Amenajările de irigație se caracterizează printr-un oadă conduce la scăderea recoltei de la 15-20% în înalt nivel tehnic, randamentul fi ind de 0,9-0,95. fazele 10-12 frunze – ieşirea în spic, până la 20-25% Metoda de bază aplicată pe 95-96% din terenuri era în perioada formării boabelor – faza de lapte-ceară. irigația prin aspersiune cu dispozitivele de tip ДДА În perioada de vegetaţie transferul tehnologic se – 100 M, „Fregat”, „Dnepr” și al. monitoriza prin supravegherea de autor. Rezultatele În 1970, suprafața terenurilor irigate în compa- obținute erau generalizate pentru fi ecare câmp, gos- rație cu anul 1950 a crescut de 7,5 ori, iar în anul podărie agricolă, raion. Concluziile se analizau la 1980 – de 14,1 ori. Au fost ameliorate luncile râ- seminarele agricole raionale și locale. urilor Nistru (39 mii ha), Botna (circa 5 mii ha), o În Republica Moldova irigația se practică din mare parte a luncii râului Prut (peste 20 mii ha). vremuri străvechi, preponderent la cultivarea cul- În aceeaşi perioadă a secolului trecut a fost înce- turilor legumicole [21]. Optimizarea regimului de pută valorifi carea terenurilor de terasă (sistemul umiditate pe suprafețe mari s-a început în anii ’30 ai de irigare Râbnița, Ștefan Vodă, Sucleea și altele). secolului trecut odată cu darea în exploatare a siste- Către anii 1990, suprafața solurilor irigate a crescut, mului de irigare Caragaş, din raionul Slobozia, pe o constituind 308 mii ha [13]. După privatizarea fon- suprafață de 5 mii ha. Sistemul a fost construit într-o dului funciar suprafața terenurilor irigate a scăzut formă de canale deschise cu irigație superfi cială pe până la 10-30 mii ha. În ultimii ani (2000-2014) are brazdă. Randamentul sistemului era de numai 0,35. loc extinderea irigației, îndeosebi prin picurare cu În anii 1950, au fost construite sisteme similare în utilizarea apei din sursele locale. Irigația se aplică lunca fl uviului Nistru: Tighina, Chițcani, Copanca, preponderent la cultivarea culturilor legumicole și Purcari și altele pe o suprafață de 12,5 mii ha. În pomiviticole. Tabelul 3 Pierderile în recoltă a porumbului pentru boabe provocate de insufi ciența de umiditate în sol în diferite perioade de vegetație, % [1] Pierderea în recoltă din Perioada de dezvoltare a plantelor Numărul de zile insufi ciență de umiditate, % Semănatul – încolțirea 10 3-5 Încolțirea – 6-7 frunze 20 5-8 6-7 frunze – 10-12 frunze 18 8-11 10-12 frunze – ieșirea în spic 15 15-25 Ieșirea în spic – începutul formării boabelor 20 20-25 Începutul formării boabelor – fază de lapte-ceară 20 20-25 Faza de lapte-ceară – coacerea deplină 20 - TOTAL 123 -

100 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Pedologie

Fig. 2. Dinamica terenurilor irigate în Republica Moldova

S-a început reabilitarea sistemelor de irigare 6. Buletin de monitoring ecopedologic (pedoameliora- cu utilizarea apei din râurile Nistru și Prut [13]. În tiv). Ediția II. Chișinău: Agroinformreclama, 1995. P. 3-50. urma analizei tehnico-economice complexe efectu- 7. Instrucțiuni metodice privind diagnoza sistemului ată de concernul „Apele Moldovei”, au fost selec- sol-plantă a nutriției minerale la grâul de toamnă. tate, evaluate ca viabile și propuse pentru includere Chișinău, 1993. P.14-35. 8. Instrucțiuni metodice privind diagnoza complexă în Programul de reabilitare 51 sisteme de irigare cu sol-plantă a nutriției minerale la porumb. Chișinău, suprafața totală de circa 124,3 mii ha. 1996. 20 p. Actualmente se realizează programul de reabi- 9. Lupașcu M. Agricultura Moldovei și ameliorarea litare a 11 sisteme de irigare cu suprafața de 15,5 ei ecologică. Chișinău: Știința, 1996. 112 p. mii ha. Pe terenurile ameliorate se vor obține recolte 10. Lupașcu M. Agricultura ecologică și producția proiectate de culturi legumicole, cerealiere, furajere furajelor în Republica Moldova. Chișinău: Știința, 1998. și pomiviticole. Experiența acumulată în anii 1970- 485 p. 1990 în utilizarea rațională a terenurilor irigate va fi 11. Lupașcu M. Lucerna. Importanța ecologică și benefi că pe parcursul dezvoltării și extinderii agri- furajeră. Chișinău: 2004. 302 p. culturii irigate pentru obținerea recoltelor proiectate 12. Lupașcu M., Lala M., Darie V., Bolocan N. Culturile furajero-cerealiere în asolamente ecologo- și programate. ameliorative (Recomandări practice). Chișinău, 2013. Bibliografi e 25 p. 1. Andrieș S. Optimizarea regimurilor nutritive ale 13. Programul complex de valorifi care a terenurilor solurilor și productivitatea plantelor de cultură. Chișinău: degradate și sporirea fertilității solurilor. Partea II. Pontos, 2007. 374 p. Sporirea fertilității solurilor. Chișinău: Pontos, 2004. P. 2. Andrieș S. Agrochimia elementelor nutritive. 79-94. Fertilitatea și ecologia solurilor. Chișinău: Pontos, 2011. 14. Агроклиматические ресурсы Молдавской 223 p. ССР. Ленинград: Гидрометеоиздат, 1982. 197 c. 3. Andrieș S., Coronovschi A., Cheli A. Efi cacitatea 15. Андриеш С.В., Цыганок В.Д. Возделывание irigației și fertilizanților în Moldova. Resursele funciare программированных урожаев кукурузы на орошае- și acvatice. Valorifi carea superioară și protecția lor. мых землях в Молдавии. Ж. Химия в сельском хозяй- Materialele Conf. științ. practice consacrate împlinirii a стве. № 6, 1986. С. 52-55. 125 de ani de la nașterea acad. Nicolae Dimo. Vol. II. 16. Андриеш С.В., Цыганок В.Д. Оптимизация Chișinău: Tipografi a USM, 1998. P. 162-165. фосфорного питания кукурузы при выращивании 4. Boincean B. P., Martea M. P., Ungureanu A. I., программированных урожаев. Сообщение 1. Оценка and Hropotinschi P.M. Log-term Field Experiment with диффузии фосфора к корням растений. Ж. Агрохи- Irrigation on the Balti Chernozem. Soil as world Heritage. мия, № 9, 1986. С. 32-40. Editor David Dent: Springer, 2014. P. 233-250. 5. Boincean B., Bugaciuc M., Nica L., Hropotinschi 17. Андриеш С.В., Цыганок В.Д. Оптимизация P., Boaghi I., Lidia Bulat, Rusnac G., Țaranu V., Stadnic фосфорного питания кукурузы при выращивании S., Martea M., Ungureanu A. Rezultatele cercetărilor программированных урожаев. Сообщение 2. Расчет științifi ce pe agrotehnică în cadrul ICCC „Selecția”. доз фосфорных удобрений. Ж. Агрохимия. № 6, 1987. Lucrările conferinței internaționale științifi co-practice // С. 15-20. Cultura plantelor de câmp – rezultatele și perspectivele. 18. Андриеш С.В., Лунгу В.К. Почвенная Bălți, 2004. P. 56-75. диагностика азотного питания кукурузы на орошае- nr. 3 (34), septembrie 2014 - 101 Akademos

мом черноземе обыкновенном. Ж. Агрохимия, № 12, давской ССР. Тезисы докл. науч. практ. конференции 1988. С.13-18. «Повышение эффективности орошаемого земледе- 19. Андриеш С. В., Лунгу В. К. Потребность лия на основе нормирования водопользования». Ки- орошаемой кукурузы в азоте для формирования вы- шинев, 1985. С. 5. соких урожаев кукурузы и растительная диагностика 24. Лупашку М. Ф. Экология и интенсификация азотного питания. Ж.Агрохимия, № 5, 1989. С.12-17. полевого кормопроизводства. Кишинев, 1989. 428 с. 20. Андриеш С. В., Лях Н. М. Почвенная диа- 25. Методические указания по регулированию гностика азотного питания озимой пшеницы на оро- питательного режима почв под программированный шаемом черноземе Республики Молдова. Ж. Агрохи- урожай кукурузы на орошаемых черноземах Молдав- мия, № 1, 1992. С. 30-39. ской ССР. Кишинев, 1989. 25 с. 21. Гуманюк А. В., Пара Н. П., Погребняк А. П. 26. Михалчевский В. Д. Орошение полевых Влияние факторов интенсификации земледелия на культур в Молдавии (технология возделывания). – плодородие почвы. – Бендеры: Полиграфист, 2010. Кишинев: Штиинца, 1980. 144 с. С. 41-206. 27. Рекомендации по программированию уро- 22. Лупашку М. Ф. Основные вопросы про- жаев полевых, кормовых и овощных культур на оро- граммирования урожаев полевых культур в условиях шаемых землях Молдавии. Кишинев: Типография Молдовы. Программирование урожаев сельскохозяй- КСХИ, 1987. 143 с. ственных культур. Кишинев, 1976. C. 125 -141. 28. Снегур М. И., Михалчевский В. Д., Бонда- 23. Лупашку М. Ф. Принципы программирова- ренко Ю. М. Программирование урожая полевых ния урожаев кормовых культур при орошении в Мол- культур. Кишинев: Картя Молдовеняскэ, 1987. 174 с.

Război (fragment), sfârşitul sec. al XVIII-lea. Nr. 418

102 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Genetică

A CASE STUDY OF DEBATE 1. Introduction This analysis deals with the law, institutions and ABOUT GENETIC MODIFIED policies concerning new relevant technological packs SEEDS: A COMPARATIVE of extensive use in our current conventional agricul- ture, being an area of fundamental interest for the ef- ANALYSIS OF ROMANIA AND fective performance of the economy and social struc- REPUBLIC OF MOLDOVA tures in Moldova region. Some remarkable areas of knowledge and tech- 1st part nical agrarian regulation and food policy manage- ment will be shown, giving particular attention to PhD. José Manuel RAMOS SÁNCHEZ* the context of protection of Moldovan consumers, Universitatea din Cordoba, Spania as well as to the development of agri-food trade to third countries, on behalf to genetic modifi ed seeds and their associated technological packages, STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA DEZBATE- in these two countries. This article has the purpose RILE DESPRE SEMINȚELE MODIFICATE GE- of infl uencing their local inhabitants´ opinions and NETIC: O ANALIZĂ COMPARATIVĂ A SITUAȚIEI policy makers´ agendas. Therefore, it follows an DIN ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA ethical and agronomic approach based on the theo- Rezumat. Pornind de la consecințele unui pro- ces istoric de durată, regiunea românească, numită retical paradigm of Agroecology. Basarabia, a fost desprinsă de principatul Moldovei 1.1. Agroecology as theoretical paradigm și anexată de Rusia, formând ulterior fosta RSS Agroecology is an holistic agronomic and tech- Moldovenească. Această analiză ține de legislație, nical approach, capable to integrate an ethical, polit- instituții și politici cu privire la noile pachete tehno- ical and cultural dimension. While its technical di- logice referitor la agricultura și autonomia alimentară mension limits its scope to the studies of agronomic – un domeniu de interes fundamental pentru o per- management styles related to the Organic Agricul- formanță efi cientă a economiei și structurilor sociale ture (Primavesi, 1997:107-156) [1] cited by Sevilla din ambele părți politice ale Moldovei. O serie de zone de reglementare agroalimentară va fi analizată, et al. (1998: 1 [2] ) it is true that it contains a valid luându-se în calcul protecția consumatorilor mol- sociopolitical and cultural dimension as a tool for doveni, precum și dezvoltarea comerțului agroalimen- political struggle and social and environmental ac- tar în țările terțe. În urma unei prezentări (care a exa- tivism. But also it has serious uncapabilities for an minat contextul regional și politic), această eva- expanded reproduction of these same experiences. luare se va baza pe o abordare agroecologică From a political point of view according to (Garri- etică și politică, fi ind divizată în trei părți inter- do, 1993 [3]) political ecology could be defi ned as a dependente: (i) analiza situației curente din agri- new political paradigm that helps, without being a cultura Republicii Moldova și cea a României; (ii) science, to create a new ontology and epistemology provocările UE și ale Moldovei în legătură cu noua that will help to address the ecological crisis and the lege a Uniunii Europene cu privire la organismele social development of our civilization. noi modifi cate genetic (GMO) și (iii) o evaluare It departs from the scientifi c-agronomic knowl- generală îmbogățită de opiniile numeroșilor experți și de cele derivate din surse adiționale. În fi nal, se va edge, turning their attention to the ecological mech- oferi o serie de recomandări pentru cercetări ulterioa- anisms of the biological processes of production re, destinate fermierilor locali și factorilor de decizie from an environmental approach, and, secondly, the privind dezvoltarea ulterioară a acestei chestiuni în proposals for a sustainable agriculture. This trans- ambele țări. disciplinary approach defi nes sustainability as the Cuvinte-cheie: România, Moldova, GMO, po- maintenance of the biotic reproduction mechanisms rumb, soia, lege, agroecologie. of the agroecosystems and the social reproduction of the cultural matrix through the social and ecolog- ical co evolution (Norgaard, 1994) [4]. This transdisciplinarity lies in the fusion of past * Doctor în științe în domeniul resurselor naturale environmental and technical productive perspec- și managementul mediului. Bursier al Programului Eras- mus Mundus la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din tives with an intense search for equity. It is intended Bălți în cadrul Prog ramului Erasmus Mundus fi nanțat de therefore that the transition processes are carried out Proiectul Tempo prin intermediul Programului Uniunii in the space of the local territories and mainly in Europene Erasmus Mundus 2. the farm space. To do this, it is tried to avoid the

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 103 Akademos deterioration of natural resources, transforming the 2011 [11] in Hall, S., 2012) [12]. The agricultural same level of social operating mechanisms in a sim- sector contributes to 16% of the GDP of the country ilar approach to the paradigm of sustainable devel- and employs 40.6% of the labor force (CIA, 2011 in opment. This is made by rescuing and developing Hall, S., 2012). proposals for collective social action to combat the After the collapse of Communism, with an predatory logic of the hegemonic agro productive excess of agriculture labor surplus many former model, to replace it with another target towards an farmers have emigrated to urban areas or abroad, agriculture more socially fair, economically effi - following the Lewis model of growth based on the cient and ecologically feasible (Altieri, 1997) [5] in migration from primary to other productive sectors (Op. cit. 1: 2). (Lewis, 1954) [13]. Moldova has been trying very From this conceptualization the sustainability diligently to become part of the E.U., but is expe- notion equates to a fair allocation in the participatory riencing economic, ethnical and political setbacks design methods for endogenous development (Guz- that avoid it. mán Casado, Sevilla, & González de Molina, 2000) Romania, on the other hand, broke free from [6] in (Op. cit. 1: 2) for the establishment of dynamic Communism in 1989, and it is by far a bigger coun- transformations to sustainable societies (Sevilla Guz- try in terms of land mass, and has a much higher mán and Woodgate, 1997: 83-101) [7] in (Op. cit. 1: total population than Moldova. In 2010 Romania 3). To carry out this task, the Agroecology relies on had an estimated 21,442,012 people as compared to forms of collective social action in each locality with Moldova’s population of 3,562,062 in the same year social potential endogenous (Op. cit. 1: 3). (ibidem). Both countries have a very high poverty The practical basis, or more properly, the socio- rate with an estimated 25% of the population living logical basis of this transacademic and social move- below the poverty line in 2010 (ibidem). ment are composed by the organic agriculture (both Indeed, both countries face the same challenges from modern styles from the North, as the historical in regards to the retardation of economic growth due styles, and / or indigenous-peasant farming from to bureaucracy and corruption, lack of investments the South). The Agroecology offers a rural develop- due to its peripherical distance to Central European ment model based on the agrarian peasant farming countries, know-how gap and informal activities vi- (Sevilla et al. 2000: 56) [8]. Currently, we observe cious circle, even though Romania joined the E.U. features that show a part of peasant resistance and on 1 January 2007, being this the main factor of its by the other hand a certain “recampesinización” competitive advantage for its current steady growth. (Van der Ploeg, 2001: 45) [9] and neo-ruralization 1.3. The structure of agriculture and of the labor and artesanal productions, sold in lo- farming system in the Republic of Moldova and cal markets and through alternative channels, which in Romania are leading to new “farming styles” and new social Moldova region’s proximity to the Black Sea agroecological movements (Calle, Soler, Varas. gives it a mild and sunny climate. The fertile black 2009) [10]. soil supports wheat, corn, barley, tobacco, sug- 1.2 Agricultural land consolidation issues in ar beet, and soybeans, among other commodities. the Republic of Moldova and Romania: Current Beef, dairy cattle and beekeeping are raised wide- situation spread. Moldova’s best-known product comes from Moldova is the second smallest former Soviet its extensive and well-developed vineyards from the republic (after Armenia). It covers 13,070 square South and trans-Dniester region, producing quality miles (33,851 square kilometers) in southeastern liqueurs and sparkling wine. Agriculture provides Europe between two largest rivers, the Nistru and employment for almost half of the population and the Prut. Both drain into the Black Sea; however, contributes nearly a third of GDP as agricultural Moldova is landlocked and has no direct access to products are the large majority of all exports. The the sea. Moldova’s rolling plains and rich black soil large majority of Moldova’s agricultural land was (called in Russian as chernozem) allow for abun- transferred from state to private ownership. Moldo- dant agriculture. Its climate is characterized by cold va faces environmental problems, related to the lack winters and warm summers that create the biotic of wide forests and the heavy use of agrochemicals conditions for the permanent renewal of these fer- in Soviet times, which have caused soil and ground- tile fi elds. It is heavily focused on agriculture with water contamination (Moody, R., Kireeva, I., & Bu- 54.52% of the land as arable (Economy Watch, tucel, I., 2010) [14].

104 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Genetică

The signifi cance of agriculture to the economy of all respondents used fertilisers or chemicals at all and population of Republic of Moldova is refl ected (Boincean, B., 1999) [18]. in the extent of its legislation. There are more than The relatively frequent use of selected seeds 100 key legal acts currently in force in the sector. The by farmers is due to the widespread cultivation of importance of reviewing and amending them has maize for which hybrid seeds are normally used been demonstrated by the priority given to the legal even by small farmers. In addition, they appreciate approximations and the resources dedicated to this more the impact of PPP on their yield than that of task. There are two departments under the auspices of fertilisers, which explains the less frequent use of the Ministry of Agriculture tasked with approximat- them compared with other chemicals, and especial- ing its legislation to that of the EU — The Centre for ly in vineyards. Harmonisation of Agri food legislation and the San- 1.4. The Sectoral Law Approximation Guide- itary Veterinary Legislation Harmonisation depart- line on Moldavian agriculture and food Law and ment (Barbarosie, A., & Barbarosie, C., 2005) [15]. Policy: Chemical safety of food and bio-technol- Agriculture is also the most important indus- ogy laws in Moldavia try for Romania’s economy, employing 43% of the The development of law and policy concern- population. In contrast to many other countries in ing agriculture and food have been progressively Europe, the number of people employed in agricul- aligned with E.U. commitments as being an area of ture has increased because of the voluntary return of fundamental interest and importance for the trade, urban workers of rural origin to agriculture. Over 60 development and the protection of consumers in percent of Romania’s land area is devoted to agri- both countries. It is also important as part of this culture, of which one third is permanent pasture and long term process into the EU Integration (Moody, some 63 percent is arable, more than half of which is planted with cereals, mainly maize and wheat. R., Kireeva, I., & Butucel, I., 2010) [19]. As possi- The main crops are soft wheat, spring barley, oats, ble all this pletora of laws about biosafety will be maize, oilseed rape, sunfl ower, soybean, fi eld peas, summed up in a nutshell, as follows: fi eld beans, potato and sugar beet. Around a tenth of o Government Decision No. 390 of 29 April the arable area is devoted to oilseeds, with soybeans 1997, approved rules on the selling of seeds, seed- being grown on about 120,000 ha. or 1.3 percent of lings and horticultural seeding material to the pop- the arable land. The private sector farms 86 percent ulation, establishing the selling conditions, sanitary of the arable land in Romania and contributes 80 requirements and control for seeds, seedlings and percent of agricultural production. The overwhelm- horticultural seeds´ material. ing majority (86 percent) of the 2.8 million private o The 1999 Law on Plant Protection establish- Romanian farmers own less than fi ve hectares of ing the competent authorities in the plant protection land with the average size of a privately owned farm fi eld, their functions and the methods of plant pro- being 2.2 ha. (Paun, G., 2006) [16]. tection.

The main natural resources for Moldova are o The 1999 Law on Seeds [20] establishes the soils. The total area of Moldova is 3384,6 thousand norms regarding the production, quality control, hectares, including 2521,6 thousand hectares of ag- marketing and use of seeds of plants. ricultural land (74,5%). The area under arable land o The 2001 Law on Biological Security estab- consists of 1840,2 thousand hectares (72,9%), under lishes the norms regarding obtaining, testing, pro- meadows – 373,5 th/ha (14,8%) orchards and vine- ducing, use and marketing of genetically modifi ed yards – 297,7 th/ha (11,8%) (Krupenikov, I. et al., organisms through modern biotechnology tech- 2011) [17]. niques. The share of farms smaller than 3 ha that used o Government Decision No. 360 of 27 March neither plant protection products (PPP) nor fertiliz- 2002, regarding the approval of the Regulation on ers is considerable, as it reaches 85%. The decline in the import and export of seeds, and the norms re- the number of peasant farms is following an accel- garding packaging and control of import and ex- erated elderly process and it will last for a long time, ports of seeds and material. including their steady farm liquidation. o Government Decision No. 1153 of 25 Sep- The use of purchased inputs like mineral fer- tember 2003, regarding the approval of a Regula- tilisers, pesticides and improved seeds is very lim- tion on the authorization for obtaining, testing, use ited in private family farming. Some surveys con- and marketing of genetically modifi ed organisms, ducted in the past years show that only one quarter establishes the procedures of authorization for nr. 3 (34), septembrie 2014 - 105 Akademos these activities in regard to genetically modifi ed ling and traceability requirements. These require- organisms. ments are found in Regulation (EC) 1830/2003 con- o MAFI Order No.78 of 10 May 2007, re- cerning the traceability and labelling of genetically garding the approval of a Technical Regulation on modifi ed organisms and the traceability of food and “Seeds, seedling, and vegetal material other than feed products. seeds”, establishes essential quality and safety re- The labelling requirement does not apply to foods quirements for seeds, seedlings, and vegetal seeding containing GMOs in a proportion no higher than 0.9 material other than seeds, derived from either inter- per cent of the food ingredients considered individ- nal production or import. ually, provided that this presence is adventitious or o Government Decision No. 1402 of 9 Decem- technically unavoidable. Also it excludes using GM ber 2008, regarding the creation of the General In- processing aid (Grossman, M. R., 2006) [21]. spectorate for Phytosanitary Supervision and Seeds The Regulation provides for a single authoriza- Control, approved the Regulation of the Inspec- tion procedure, so-called „one door ‒ one key”, for torate, its mission, main functions and the structure all food and feed containing GMOs. The industrial of the Inspectorate. operator can submit his application in accordance Moldovan legislation on GMOs is limited to the with the EC Regulation or else he can split this two stated legal acts cited earlier ‒ the 2001 Law on application and have it dealt with under EC Regu- Biological Security and Government Decision No. lation 1829/2003 and under Directive (EC) No. 1153 of 25 September 2003, regarding the approval 2001/18 on the deliberate release of GMOs into the of a Regulation on the authorization for obtaining, environment. The latter only permits the cultivation testing, use and marketing of genetically modifi ed of GMOs. At any rate, in order to obtain a food au- organisms. No other more specifi c provisions e.g. thorization, the industrial operator must apply for on the issue of threshold for the unavoidable pres- authorization under this Regulation [22] (Plan, D., ence of GMOs are at present in force in Moldova & Van den Eede, G., 2010) [23]. Republic. All products approved in accordance with Reg- ulation (EC) No. 1830/2003 are subject to compul- 1.5. The Sectoral Law Approximation Guide- sory labelling; consumers will therefore be better line on European Union agriculture and food informed about GM products, whether for human Law and Policy: Chemical safety of food and or animal consumption. Food or feed produced bio-technology laws from or containing GMOs must also meet the spe- E.U. legislation on Genetically Modifi ed Or- cifi c labelling requirements of Regulation (EC) No. ganisms regulates (ibidem): 1829/2003 [24].  The contained use of genetically modifi ed mi- Through this system of unique identifi ers of cro-organisms (Directive (EC) No. 90/219 on the con- GMOs, it is possible to know the features and char- tained use of genetically modifi ed micro-organisms). acteristics of these products for the purposes of sur-  The introduction of GMOs into the environ- veillance of traceability [25]. ment for experimental purposes (Directive (EC) No. 2001/18 on the deliberate release into the environ- 2. The GMO debate and the current situation ment of genetically modifi ed organisms. in Romania and in Moldova Republic  The placing on the market of GMOs (or prod- Romania has been the only country in Europe ucts containing or consisting of GMOs). where GMO soybeans were grown on a commercial  The placing on the market of GMOs intend- scale. Monsanto’s GMO soybeans were growing ed for food or feed and of food or feed products commercially in Romania since 1999, before any containing, consisting of or produced from GMOs regulations were in place (Gabriela, A., & Veronica, (Regulation (EC) 1829/2003 on genetically modi- P., 2008) [26]. They quickly came to occupy a large fi ed food and feed). percentage of the soybeans being grown, rising from  Unintentional movements of GMOs be- around 20% (about 15,000 ha) of the soybean crop tween Member States and exports of GMOs to in 1999 to 50% by 2000, with some estimates being third countries (Regulation (EC) No. 1946/2003 on even higher. By the end of 2004, a total of 14 dif- trans-boundary movements of genetically modifi ed ferent varieties of GMO Roundup Ready soybeans organisms). were approved for commercial growing in the na-  GMOs and food products derived from GMOs tional seed catalogue. The area being offi cially cul- placed on the market must also comply with label- tivated with these seeds cannot be seriously estima-

106 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Genetică ted but the total area of GMO Soya grown in 2005 glects those farmers who use farm-saved seed with- was likely to form 90% of the total area growing out reporting it. Soya. According to farmers, the whole Romanian Romania is facing backbreaking decisions on soybean harvest is delivered to 2 oil mills (Op. cit.: aligning its agricultural legislation to the EU’s and ap- 2) The mills press the soybeans to extract soy oil, plying it since its entry into the EU abruptly changed most of which is used domestically. The soy soil is the legal situation with regard to GMOs, and espe- used to make soy protein isolate, used for sausage cially regarding Roundup Ready soy. Its cultivation fi lling and processed foods, like margarine. After was immediately prohibited when Romania entered oil extraction, the remaining soyameal is used as the Union, in January 2007, without any transitional animal feed. Farmers cannot feed raw soybeans di- period whatsoever, but this does not mean that these rectly to cattle, because they contain a toxic com- plants have disappeared, as GM seeds remain in the ponent which requires heat treatment before it can soil, thus assuring a considerable amount of soy har- be used. vest contamination. Viewed this way, Romania rep- GMO crops were cultivated on a larger scale resents a test case if and to what extent a GMO de- than any other European country and according contamination may be possible (ibidem, 2). The Ro- to Ministry of Agriculture fi gures, soybeans were manian GMO legislation had to change of a rushed planted and exported to Turkey, Greece, Italy, Spain harmonization change from the national regulation and Hungary. Growers are and were well aware that with the European directives. And even thought it had they can benefi t by continuing to produce GM soy- 24 laws (the country with the most laws in this fi eld) beans, as there is a great protein defi cit in the EU they leave much room for interpretation, and were for raising of cattle raising. Exports were likely to never submitted to public debates. An even more crit- continue to grow, as prices made soybeans compet- ical aspect of the GMO legislation is its application. itive in the European markets, because of the lower A real example is the way Romania banned GM soy. transportation costs compared to those from North The efforts to remove these GM crops from the fi elds or South America (James, C., 2010) [27]. were superfi cial and irresponsible [30] (Masood, E., This GMO crop is made up of Monsanto’s GMO et al., 2005) [31]. Roundup Ready soybeans that have been genetical- Conversely, entry into the EU has permitted ly engineered so as they are tolerant to the herbicide Romanian farmers to cultivate Monsanto’s GMO Roundup (glyphosate), which is also made by Mon- maize (Mon810) and GMO Bt maize ‒ containing santo. Farmers can spray their fi elds of GMO soy- a gene that produces a bacterial toxin to protect the beans with Roundup, killing the weeds but not the plant from insects, such as the European corn borer soybeans. In 2005, Monsanto’s and Pioneer’s GMO - both of which have been licensed in the meantime. herbicide tolerant soybeans were approved for com- Thus the problem has simply shifted from one plant mercial growing in Romania. A GMO Bt potato was to another. Simultaneously it is becoming more vir- also approved but was a failure in commercial terms ulent as corn growing areas in Romania are signifi - (Op. cit.: 2). cantly more extensive than those used for soy pro- Paradoxically, Romania was one of the fi rst coun- duction (Kanter, 2008) [32]. tries in Eastern Europe that put in place its national Since 2007, the Romanian authorities clearly biosafety framework , but as we can see without any expressed the will to re-introduce GM soy in Ro- commitments to implement it. In this context, at the mania, offering that its cultivation proved to have end of the year 1999, the Government Ordinance obvious advantages for Romanian farmers, with 49/2000 (GO) on the obtaining, testing, use and com- positive outcome for Romania’s national economy. mercialization of genetically modifi ed organisms ob- As Romania is an EU member state since 2007, this tained through the modern biotechnology techniques, favorable position for GM soy commercial grow- and of the products resulting thereof, was issued and ing would affect the entire E.U. and its neighbor- was the pioneer of a big number of following laws ing countries, like Republic Moldova. Since 2007, [28] (Maxim, P., Belc, N., 2008) [29]. Romania has shown a suspicious pro-GMO double Under Order 462/2003, the Ministry of Agricul- attitude within the E. U. debates. ture should keep records of the area of GMO crops There were a large series of discussions in the grown each year, collecting data from sales of seed. GMO fi eld within the EU structures regarding new Farmers have to record what they have planted with GMO approvals, as levels of contamination of the the local County Agriculture Department before organic and conventional crops with GMO could be June 15th of every year. However, this fi gure ne- admitted, to keep the right to use this seeds after nr. 3 (34), septembrie 2014 - 107 Akademos this interdiction etc. The votes of Romania in these sources, Agricultural Products, Land Use, Water Use”, discussions were reluctant about GMO debate. This [cited November 5, 2011]. http://www.economywatch. shows the successful efforts of the GMO producing com/economic-statistics/Moldova/ Natural_Resources/. companies to infl uence the decisions of the Roma- 12. Hall, S. (2012): The dual sector model of econom- nian authorities, and the lack of interest of them to ic development: A comparative analysis of Moldova and Romania. Indian Journal of Economics & Business, 11(1). apply the precautionary principle and to assess the 13. Lewis, W. A. (1954): „Economic Development risks of GMOs on the environment and concerning with Unlimited Supplies of Labor” The Manchester health risks. School, Vol. 22, No. 2, 139-191. The Romanian Government was facilitating 14. Moody, R., Kireeva, I., & Butucel, I. (2010): Ag- Monsanto and other GMO producing companies riculture and food law and policy approximation to EU to use the “Romanian experience” on GM soy for standards in the Republic of Moldova. IBF International their personal lobby at the European Commission Consulting. and about how GM soy Romanian experience 15. Barbarosie, A., & Barbarosie, C. (2005): EU-Mol- could be applied on a larger scale, since it was the dova Actions Plan and the Economic Growth and Pover- only country in the world to have reported higher ty Reduction Strategy Paper: Comparative analysis. In- stitute for Public Policy–Chisinau, and UNDP–Moldova. GM soy production per hectare in comparison to 16. Paun, G. (2006): “Genetically Engineered Soy- conventional soy. The record production data was bean cultivation in Romania: Out of Control”, A Green- never been offi cially verifi ed as true, as in commu- Peace Publication, 2006. nist times, reporting higher production per hectare 17. Krupenikov, I. A., Dent, D., & Boincean, B. P. was a common institutionalized procedure. (2011): The black earth: ecological principles for sustain- Moody, R., Kireeva, I., & Butucel, I. (2010): able agriculture on chernozem soils (Vol. 10). Springer. Agriculture and food law and policy approximation 18. Boincean, BP. (1999): „Ecological agriculture in to EU standards in the Republic of Moldova. IBF the Republic of Moldova (crop rotation and soil organic International Consulting. matter)”. (Chisinau: Stiinta). 19. Moody, R., Kireeva, I., & Butucel, I. (2010): Ag- References riculture and food law and policy approximation to EU 1. Primavesi, A. (1997): Agroecology. Ecosphere, standards in the Republic of Moldova. IBF International Technosphere and Agriculture. Novel. Sao Paulo. Consulting. 2. Sevilla Guzmán, E. and Karl Heisel (ed) (1988): 20. Law on Seeds, No.659-XIV of 29 December 1999. Anarchism and laborer movement in Andalusia. Diaz del 21. Grossman M. R. (2006): Coexistence of GM and Moral collection. HE City of Cordoba. Córdoba. Spain. Other Crops in the European Union, The. Kan. JL & Pub. 3. Garrido Peña, F. (1993): Introduction to Political Pol'y, 16, 324. Ecology. Collection Ecorama 2. Granada. 22. Once the application has been made, the author- 4. Norgaard, R.B. (1994): Development Betrayed: ity concerned acknowledges receipt in writing within 14 The End of Progress and a coevolutionary Revisioning days and informs EFSA, which is responsible for risk of the Future. Routledge. London. assessment in the food sector. The latter has 6 months 5. Altieri, M.A. (1987): Agroecology. The Scientifi c in which to conduct this assessment. The Commission Basis of Alternative Agriculture. Boulder: Wetsview Press. is responsible for risk management. On the basis of the 6. Guzmán Casado GI, Sevilla Guzmán, E., González risk assessment carried out by EFSA, the Commission de Molina, M. (Eds). (2000): Introduction to Agroecolo- draws up a draft decision accepting or rejecting the ap- gy and Sustainable Rural Development. Oxford Univer- plication within 3 months. It then submits this draft to sity Press. Madrid. the Standing Committee on the Food Chain and Ani- 7. Sevilla-Guzmán, E. & Graham Woodgate (1997): mal Health. If this Committee accepts the proposal, it Sustainable rural development: from industrial agricul- is fi nally adopted by the Commission; if it does not, the ture to agroecology in Ed Michael Redclift and Graham proposal is passed on to the Council of Ministers. If the Woodgate. The International Handbook of Environmen- latter does not reach a position within three months or if tal Sociology. (Cheltenham: Edward Elgar). it is unable to reach a qualifi ed majority for or against, 8. Sevilla Guzmán E. (2000): Introduction to agro- the Commission adopts its proposal. The marketing au- ecology and sustainable rural development. Oxford Uni- thorisation is renewable for ten-year periods. All prod- versity Press. Madrid. ucts approved in accordance with the Regulation are 9. Van der Ploeg, J. D. (2001): „To produce economi- subject to compulsory labelling and the words “geneti- cally revitalize agriculture.” Leisa Magazine, page 21-22. cally modifi ed” or “produced from genetically modifi ed 10. Calle, A., Soler, M. and Vara, I. (2009): The dis- [name of organism]” must be clearly displayed on it. If affection of the food system: citizenship and social net- the foodstuff or one of its components contains GMOs, works. I Spanish Congress of Sociology of Food, Gijón. or if it is produced from such organisms, it should be 11. Economy Watch (2011): „Moldovan Natural Re- labelled as a GMO. 108 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Genetică

23. Plan, D., & Van den Eede, G. (2010): The EU to be enforced in order to strengthen the National Biosafe- legislation on GMOs. JRC Scientifi c and Technical Re- ty Framework (NBF) in accordance with EU Biosafety ports, EUR, 24279. Policy and the main international instruments in the fi eld 24. In addition, genetically modifi ed foods and feed- to which Romania is a signatory Party. stuffs are subject to a regulation that requires operators Regulations governing GE crops were established give the following information in writing: an indication for the approval of the GO no. 49/2000, composed of ac- that the products consist of or contain GMOs; the unique ademics and offi cials to evaluate and license experimen- alphanumerical identifi ers assigned to the GMOs con- tal and commercial releases of GE organisms. Howev- tained in the products. er, to bring Romania into line with EU rules, Ordinance 25. In the case of products that are or contain mix- 49/2000 was replaced with Law 214 in April 2002, effec- tures of GMOs, the industrial operator may submit a tive from May 2002. This new law provided the main declaration of use of these products, together with a list framework for GE product approval in Romania. It was of the unique identifi ers assigned to all the GMOs used intended to be consistent with the EU’s Deliberate Re- to constitute the mixture (Cheftel, J. C., 2005). More- lease Directive (2001/18) and administered by the Min- over, the Regulation stipulates that operators who place istry of Environment and Water Management. Two other on the market a pre-packaged product consisting of/or pieces of legislation that were relevant to labelling and containing GMOs must, at all stages of the production traceability are Decision 106/February 2002 on labelling and distribution chain, ensure that the words „This prod- food derived from GMOs or containing genetically mod- uct contains genetically modifi ed organisms” or „Prod- ifi ed additives or derived from GMOs; and the Minister uct produced from GM (name of organism)” appear on of Agriculture, Forests, Waters and Environment Order a label affi xed to the product. In the case of products, 462/2003, effective from July 2003, with provisions including those supplied in large quantities, which are aimed at tracing GE products and which requires farmers not packaged and if the use of a label is impossible, the to register when they grow GE crops. Romanian law en- operator must ensure that this information is transmitted forced the complete EU 1830/2003 Regulation on label- with the product. It may take the form of accompanying ling and traceability by the end of 2006. documents, for example. When placing a product on the 30. Maxim, P., Belc, N. (2008) 3544 Roum. Biotech- market, the industrial operator must transmit the follow- nol. Lett., Vol. 13, No. 1, 3539-3550. ing information in writing to the operator receiving the 31. More than that, The National Registry of the GMO product: an indication of each food ingredient produced from 2006 and various responses to requests for informa- from GMOs; an indication of each raw material or addi- tion from 2007, 2008, 2009 and 2010 showed that the tive for feeding stuffs produced from GMOs; if there is authorities didn’t have any control on the cultivation of no list of ingredients, the product must nevertheless bear GM soy even when it was authorized in Romania, nor the an indication that it is produced from GMOs. MON810 maize. There are many cases of missing data 26. Cheftel, J. C. (2005): Food and nutrition labelling (crop locations, crop dimensions, varieties grown, the or- in the European Union. Food Chemistry, 93(3), 531-550. igin of the seeds, destination of the production etc.), data 27. Gabriela, A., & Veronica, P. (2008): Romanian processed wrongly (basic arithmetic errors – the sum of approach to genetic modifi ed organisms. Annals of the the areas), contradictory data coming from different au- University of Oradea, Economic Science Series, 17(1). thorities (Ministry for Agriculture / Ministry for the En- 28. James, C. (2010): Global status of commercial- vironment). In 2007, the Laboratory Unit of Molecular ized biotech/GM crops: 2010. Ithaca, NY, USA: Interna- Biology and GMOs of the National Sanitary Veterinary tional Service for the Acquisition of Agri-biotech Appli- and Food Safety Authority was accepted on the list of the cations (ISAAA). European Reference Laboratories in the GMO fi eld, but 29. Two years later, Law no. 214/2002 for the approv- there aren’t any public results of laboratory analysis of al of the GO no. 49/2000, with modifi cations and com- any products made by the authorities. Romania has not pletions, was promulgated, which at the same time also conducted or published studies on examining the impact largely transposed the following Directives: 90/219/EEC, of GM crops and there aren’t any plans to achieve them 98/81/EEC and 2001/18/EC. Romania signed on 11 Oc- in the future. tober, 2000, as a Party to the Convention on Biological 32. Masood, E., Warnock, K., Silvani, F., Hanley, Diversity, the Cartagena Protocol on Biosafety, which was T., Masood, E., Warnock, K., ... & Hanley, T. (2005): ratifi ed on 30 June, 2003 by the Law no. 59/2003. The The GM Debate--who Decides?: An Analysis of Deci- Protocol entered into force on 28 September, 2003, thus sion-making about Genetically Modifi ed Crops in Devel- Romania had to implement all its provisions and it was ex- oping Countries. Panos Institute. pected that before Romania's accession to EU, all EU bio- 33. Kanter, J. (2008): „Romania Reconsiders its safety regulatory provisions were going to be transposed Welcome of Biotech Corn” in „International Herald Tri- in the national legislation. At present, new regulations are bune”, March 26, 2008.

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 109 Akademos

REGIONAREA Introducere După gradul de aprovizionare cu umezeală şi AGROCLIMATICĂ căldură necesare dezvoltării culturilor agricole, A BAZINULUI NISTRU precum şi după caracterul reliefului, teritoriul ba- zinului Nistru poate fi divizat în 10 zone – raioane CU SUPORTUL SIG agroclimatice – 5 dintre care aparţin zonelor mon- tane şi premontane. Această regionare a decurs în Dr. hab. Maria NEDEALCOV1 mai multe etape şi reprezintă produsul lor fi nal, 1 generalizat. Cercetările respective sunt efectuate în Tudor CASTRAVEŢ premieră pentru arealul luat în studiu, suprafaţa ba- Dr. Tatiana ADAMENKO2 zinului Nistru constituind 68,627 km2 și suprafaţa 1Institutul de Ecologie şi Geografi e bazinului hidrografi c – 72 100 km². Coordonatele al AŞM la izvorul râului sunt 46°21′N 30°14′E iar la vărsare 2 46°18′13.26″N 30°16′24.19″E, diferenţa de altitu- Centrul Hidrometeorologic dine fi ind de 1 000 m. din Ucraina Materiale iniţiale şi metodica cercetărilor AGRO-CLIMATIC REGIONALIZATION IND Prin utilizarea Sistemelor Informaţionale Geog- USING GIS rafi ce [1] în cercetările propuse, pentru prima dată Summary. Geographic Information Systems s-a realizat regionarea agroclimatică a teritoriului (GIS) proved to be at current stage a effi cient and inclus în cadrul bazinului Nistru, ce cuprinde teri- trustworthy research tool. These provide natural toriul estic al Republicii Moldova şi vestic al Ucrai- phenomena and processes referencing to the real geographic coordinates on the one hand, concomitant nei. La prima etapă, a fost creată baza informaţio- use of a huge amount of data- temporal and spatial nală de date în cadrul programului Microsoft Excel, analysed. In this scientifi c paper, for the fi rst time is parte componentă a Microsoft Offi ce Professional. performed agro-climatic regionalization of the territory Această bază informaţională poate fi lesne transpu- of the Republic of Moldova and within the să și explorată în programele Statgraphics Centu- Dniester Basin, thus enlarging the possibilities of rion XV şi ArcGis, pentru prelucrarea statistică a using this research tool abroad. The obtained results datelor şi obținerea hărţilor digitale. indicate that the territories of the Republic of Moldova Cea de-a doua etapă a constat în elaborarea mo- and Ukraine over the plateau and lowland areas are delelor regresionale ce demonstrează dependenţa delimited fi ve agro-climatic rayons. The knowledge about current agro-climatic resources will contribute indicilor agroclimatici de altitudinea absolută a teri- to correct territorial location of crops grown within the toriului, latitudinea şi longitudinea geografi că. Dniester River Basin. Coefi cientul de determinare reprezintă indica- Keywords: climate change, agro-climatic zoning, torul principal privind calitatea modelelor obținute. meteorological stations, active air temperatures sums. Concomitent cu valorile coefi cientului de determina- re, cu nivelul semnifi caţiei modelului în întregime, Rezumat. Sistemele Informaţionale Geografi ce se urmăreşte şi nivelul semnifi caţiei fi ecărei variabile (SIG) se dovedesc a fi la etapa actuală un instrument efi cient şi veridic de cercetare. Acestea permit refe- independente incluse în model. Dacă nivelul semnifi - renţierea fenomenelor şi proceselor naturale către caţiei acestor valori depășește nivelul de credibilitate, coordonatele geografi ce reale, precum și utilizarea atunci variabila dată se exclude din model. În acest concomitentă a unui volum enorm de date, supuse context, se utilizează analiza regresiei multiple cu ex- analizei temporale şi spaţiale. În lucrare, pentru pri- cluderea şi includerea treptată a variabilelor. ma dată, are loc regionarea agroclimatică a teritoriu- Aşadar, valoarea coefi cientului de determi- lui Republicii Moldova şi a Ucrainei în limitele ba- nare pentru modelul regresional al sumelor tem- zinului Nistru, lărgind astfel posibilităţile de utilizare peraturilor active este destul de semnifi cativă şi a acestui instrument de cercetare peste hotarele ţării. constituie 0,93. Iar fi ecare factor fi zico-geografi c Rezultatele obţinute denotă, că pe teritoriul Republi- inclus în model demonstrează, la fel, și calitatea in- cii Moldova şi a Ucrainei în cadrul arealelor de po- diş şi câmpie se delimitează 5 raioane agroclimati- terpolării. Aceasta variază în limitele nivelului sem- ce. Cunoaşterea resurselor agroclimatice actuale va nifi caţiei P de la 0,0003 altitudinea absolută la 0,1 contribui la amplasarea corectă teritorială a culturilor latitudinea geografi că. agricole cultivate în cadrul bazinului Nistru. Valoarea coefi cientului de determinare pentru Cuvinte-cheie: schimbarea climei, regionare modelul regresional a sumelor precipitaţiilor at- agroclimatică, staţiuni meteorologice, suma tempe- mosferice constituie 0,65, coefi cientul de corelare raturilor active. fi ind mai mare de 0,8. Pentru fi ecare factor fi zico-

110 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Geografi e geografi c inclus în model, nivelul semnifi caţiei (P) Nistru, studii necesare în asigurarea dezvoltării unei este de la 0,07 longitudinea geografi că la 0,29 lati- agriculturi durabile în regiune. tudinea geografi că. Nivelul semnifi caţiei altitudinii Repartiţia spaţială a sumelor temperaturilor ac- absolute este mai înalt decât cel al latitudinii geog- tive variază în limitele teritoriilor montane şi pre- rafi ce şi constituie 0,1. montane de la 800 la 2600°C. În zonele de podiş şi În cazul minimului absolut al anului, valorile câmpie acestea variază de la 2700-3800°C, lărgind coefi cientului de determinare constituie 0,52, ceea esenţial spectrul de cultivare a diferitelor grupuri ce denotă un coefi cient de corelare de peste 0,7. Va- de culturi agricole. Cele mai semnifi cative valori lorile nivelului semnifi caţiei P sunt de la 0,02 longi- (3600°C- 3800°C) se înregistrează în extremitatea tudinea geografi că la 0,1 – altitudinea absolută. de sud-est a bazinului. Astfel, în cadrul zonelor În cea de-a treia etapă au fost elaborate mode- de podiş şi câmpie diferenţierile spaţiale sunt de lele cartografi ce care au stat în continuare la baza 900°C şi coincid cu cele evidenţiate pentru teritoriul elaborării în mod automat a zonării sau raionării Repub licii Moldova în întregime, ceea ce în mare agroclimatice. Este cazul să se menţioneze faptul măsură poate contribui la diversifi carea paletei de cultivare a culturilor agricole. că, la estimarea gradului de ariditate şi în special a Modelarea cartografi că a sumelor precipitaţi- secetelor, Organizaţia Meteorologică Mondială pro- ilor atmosferice din cadrul bazinului Nistru relevă pune utilizarea [3] Indicelui Standardizat al Preci- că acestea variază în teritoriu de la 300-400 mm la pitaţiilor Atmosferice (SPI). Acest indice reprezintă 700-750 mm. În cea mai mare parte a suprafețelor echivalentul anomaliei standardizate a variabilei de podiş şi câmpie, unde suma temperaturilor acti- aleatoare de la norma climatică: ve este pretabilă pentru dezvoltarea unei game mari SPI = (x – x)/σ (1) i de culturi agricole, precipitaţiile atmosferice anuale (unde x şi x reprezintă, corespunzător, valoarea i constituie 500-550 mm. meteorologică factologică şi a normei climatice, σ - Unul din principalii indicatori ai condiţiilor devierea standard). de iernare este minimumul absolut al anului, de- Dar intensifi carea procesului de aridizare pe o oarece de valorile acestuia depinde în mare mă- parte însemnată din cadrul bazinului Nistru infl u- sură caracterizarea favorabilităţii iernării culturilor enţează tot mai negativ fazele de ontogeneză şi re- multianuale. Astfel, în depresiunile intermontane, colta culturilor agricole în anumiţi ani concreţi. De media din minimul absolut al anului calculat pen- aceea ar fi cazul să se ia în calcul Indicele perioa- tru perioada 1980-2013 variază între - 28...-24°C, delor uscate (Izu), propus de M. Nedealcov [2], care în regiunile montane şi premontane acesta este reprezintă coraportul dintre numărul zilelor uscate de -23...-21°C, iar în regiunile de podiş şi câmpie înregistrate în ani concreţi și media lor multianuală, -20...-16°C. exprimat prin: Compararea datelor obţinute în urma modelări- lor cartografi ce şi ale celor observate demonstrează  zu()V VIII Izu  , (2) în general diferenţieri neesenţiale şi sunt utile în re- Xzu()V VIII gionarea agroclimatică de mai departe a bazinului râului Nistru. unde Σzu(V-VIII) semnifi că suma zilelor uscate înregis- trate în perioada (mai-august) când are loc creşterea În zona premontană şi montană şi în zona de X podiş şi câmpie se delimitează respectiv câte 5 şi dezvoltarea intensivă a culturilor agricole, zu raioane agroclimatice. Zona montană şi premontană (V-VIII) – media multianuală a zilelor uscate (lunile mai-august). este exprimată prin codifi carea numerică 0, 8, 7, 2, 6, iar restul teritoriului, adică teritoriile de podiş şi Califi cativele Izu permit evidenţierea gradului de ariditate a perioadelor cu zile uscate, prin creşterea câmpie – prin cifrele 1, 5, 9, 4, 3 (tabelele 1, 2). Regionarea agroclimatică a teritoriului Republi- valorilor sale. Astfel, în cazul Izu= 2,1 numărul zilelor uscate depășește dublu media multianuală a acestora, cii Moldova şi Ucrainei cuprins în cadrul bazinului instalându-se o perioadă uscată semnifi cativă. Nistru (fi g. 2), delimitează în cadrul arealelor de podiş şi câmpie următoarele zone sau raioane agro- Drept indicator al „zilelor uscate” serveşte tem- climatice: peratura ridicată a aerului (>250C) şi umiditatea re-  I raion agroclimatic (codul 1) se caracteri- lativă scăzută (U<30%). zează în teritoriu prin suma temperaturilor active de Analiza rezultatelor obţinute 2700°C, suma anuală a precipitaţiilor atmosferice Așadar, pentru prima oară s-a realizat regiona- de 624 mm şi media din minimul absolut al anului rea resurselor agroclimatice din cadrul bazinului de -22,10C.

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 111 Akademos

Tabelul 1 Indicii de evaluare a resurselor agroclimatice din cadrul bazinului Nistru

ă Suma anuală a precipitaţiilor Suma temperaturilor active,0C Minimul absolut al anului, 0C atmosferice, mm a total ţ Media Media Media Valoarea Valoarea Valoarea Valoarea Valoarea Valoarea multia- multia- multi- minimă maximă minimă maximă minimă maximă

Codul raioanelor agroclimatice Ponderea din suprafa a bazinului (%) nuală nuală anuală 0 9,61 483,5 669,4 589,1 1686,1 3019,0 2374,9 -25,5 -20,8 -23,1 1 14,03 483,8 705,9 624,3 1683,6 3020,3 2700,7 -25,5 -20,7 -22,1 2 14,41 472,3 706,0 615,1 1668,6 3494,2 2756,7 -25,6 -18,1 -21,7 3 8,94 465,6 705,9 526,8 1652,1 3738,3 3331,1 -25,6 -16,6 -18,8 4 8,30 465,5 706,0 534,9 1640,1 3739,6 3274,8 -25,7 -16,6 -19,1 5 13,54 473,5 705,9 583,8 1620,1 3348,6 2916,0 -25,7 -18,9 -21,0 6 13,14 478,7 709,2 630,9 1634,2 3226,4 2605,5 -25,7 -19,6 -22,5 7 7,52 342,0 709,2 631,3 589,8 3197,0 2312,2 -29,6 -19,7 -23,7 8 5,71 340,6 638,7 550,4 589,8 3189,3 2784,4 -29,6 -19,8 -21,4 9 4,81 476,0 637,8 561,8 2851,0 3187,4 3059,8 -20,9 -19,8 -20,4

Tabelul 2 Indicii de evaluare a resurselor agroclimatice din cadrul bazinului Nistru (teritoriile de podiş şi câmpie) Suma anuală a Codul raionului Suma temperatu- Minimul absolut Regionarea agroclimatică precipitaţiilor din legendă rilor active al anului atmosferice I raion agroclimatic 1 624,3 2700,7 -22,1 II raion agroclimatic 5 583,8 2916,0 -21,0 III raion agroclimatic 9 561,8 3059,8 -20,4 IV raion agroclimatic 4 534,9 3274,8 -19,1 V raion agroclimatic 3 526,8 3331,1 -18,8

 II raion agroclimatic (codul 5) se caracteri-  IV raion agroclimatic (codul 4) se caracteri- zează în teritoriu prin suma temperaturilor active de zează în teritoriu prin suma temperaturilor active de 2916 °C, suma anuală a precipitaţiilor atmosferice 3275°C, suma anuală a precipitaţiilor atmosferice de 584 mm şi media din minimul absolut al anului de 535 mm şi media din minimul absolut al anului de -21,0°C. de -19,1°C.  III raion agroclimatic (codul 9) se caracteri-  V raion agroclimatic (codul 3) se caracteri- zează în teritoriu prin suma temperaturilor active de zează în teritoriu prin suma temperaturilor active de 3060°C, suma anuală a precipitaţiilor atmosferice 3331°C, suma anuală a precipitaţiilor atmosferice de 567 mm şi media din minimul absolut al anului de 525 mm şi media din minimul absolut al anului de -20,4°C. de -18,8°C. Tabelul 3 Tabelul 4 Califi cativele Indicelui Nedealcov Califi cativele Indicelui standardizat al perioadelor uscate (Izu) al precipitaţiilor atmosferice (SPI) Valorile Izu Califi cativele Izu Valorile SPI Califi cativele SPI 0,1-1,0 perioadă normală 0,99 < SPI <-0,99 perioadă normală 1,1-2,0 perioadă uscată moderată -1,0 < SPI < -1,49 secetă moderată 2,1-3,0 perioadă uscată semnifi cativă -1,5 < SPI <-1,99 secetă severă 3,1-4,0 perioadă uscată periculoasă >4,1 perioadă uscată excepţională SPI < -2,0 secetă extremă

112 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Geografi e

Fig.1. Modelarea cartografi că a Indicelui Nedealcov a Fig. 2. Regionarea agroclimatică a teritoriului Republi- perioadelor uscate (Izu) în anul 2007 cii Moldova şi Ucrainei inclus în cadrul bazinului Nistru

Rezultatele obţinute denotă că modifi carea doar acestor culturi. Recolta grâului de toamnă înre- a resurselor de căldură în cadrul acestei regiuni va gistrată în 2007, la fel, a fost una dintre cele mai contribui la deplasarea optimului termic spre nord a scăzute, plasându-se pe locul IV în topul anilor cu cultivarea culturilor termofi le cum ar fi : soiurile târ- recolte mici. zii de viţă de vie, piersic, cireş, cais, vişin (3500°C). Modelarea cartografi că a Indicelui standardizat Pentru unele culturi, precum porumbul (2200- al precipitaţiilor atmosferice elaborat pentru luna 2700°C), fl oarea-soarelui (1850-2300°C), zona de iulie 2007, spre exemplu, denotă că în această lună risc conform resurselor de căldură poate să dispară culturile agricole în cel de-al IV-lea şi al V-lea raion în totalmente. „Surplusul” sumelor temperaturilor agroclimatic s-au dezvoltat în condiţii de secetă se- active, dimpotrivă, va infl uenţa negativ procesul veră şi extremă (tab. 4). productiv al unor soiuri de grâu de toamnă (1400- În concluzie, constatăm că specifi cul manifes- 1500°C). La apariţia arealelor cu sumele temperatu- tării aridităţii în bazinul Nistru, caracterul extrem rilor de 3600-3800°C apar condiţii termice favora- de variabil al sistemului climatic actual, precum şi bile în cultivarea unor noi culturi termofi le. ritmul accelerat al schimbărilor climatice, impune Fără îndoială că, în acest context, resursele de luarea în consideraţie a unui volum imens de date, umiditate actuale vor fi preponderent determinante, fără identifi carea şi analiza complexă a acestora iar în unele cazuri vor servi ca factor limitrof de cul- fi ind imposibilă refl ectarea adecvată a resurselor tivare. Actualmente se observă o manifestare frec- agroclimatice din regiune. În acest context, Sis- ventă a perioadelor uscate îndelungate. De aceea a temele Informaţionale Geografi ce reprezintă teh- fost elaborat la nivel regional Indicele Nedealcov nologiile cele mai aplicabile şi utile în efectuarea al perioadelor uscate (Izu), care în anumiţi ani con- unor asemenea investigaţii. Resursele agroclima- creţi refl ectă gradul negativ de infl uenţă a secetelor tice actuale condiţionează luarea în consideraţie a în creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. unor noi indici (SPI, Izu) în evaluarea gradului de Califi cativele Indicelui Nedealcov a perioadelor ariditate, cu scopul minimizării consecinţelor ari- uscate (Izu) sunt prezentate în tabelul 3. dizării climei asupra creşterii şi dezvoltării cultu- Modelarea cartografi că (fi g. 1) a Indicelui peri- rilor agricole. oadelor uscate (Izu) în anul 2007 relevă, că în cadrul bazinului Nistru perioadele uscate au avut o manifes- Bibliografi e tare periculoasă şi excepţională în decursul creşterii 1. Nedealcov M., Railean V., Chirică L., Cojocari şi dezvoltării culturilor agricole (lunile V-VIII), cu R.; Sirbu R., Coiceanu A., Rusu V. Atlasul „Resursele precădere în raioanele agroclimatice II, III, IV şi V. climatice ale Republicii Moldova”. Chişinău, 2013. Astfel, pe teritoriul Republicii Moldova produc- Editura „Știinţa”. 80 p. 2. Nedealcov M. Resursele agroclimatice în contextul tivitatea unor culturi cerealiere (porumb) şi teh- schimbărilor de climă. Tipografi a „Alina Scorohodova”, nice (fl oarea-soarelui) a fost cea mai scăzută în 2012, Chişinău, 306 p. ultimii 53 de ani (1960-2012), fi ind determinată 3. McKee T.B., N.J. Doesken and J. Kleist, 1995. anume de instalarea unei perioade uscate îndelun- Drought monitoring with multiple time scales. Preprints, gate pe parcursul lunilor mai-august, fapt care a şi 9th Conference on Applied Climatology, 15-20 January, condiţionat randamentul scăzut al productivităţii Dallas, TX, 233-236.

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 113 Akademos

REŢEA INTERNAŢIONALĂ tatea Tehnologică Maritimă de Stat Kerci – Repub- l ica Autonomă Crimeea. PENTRU MONITORIZAREA Condiţiile de mediu ale sistemelor maritime şi MEDIULUI ȘI MINIMIZAREA fl uviale din bazinul Mării Negre sunt esenţiale pen- CONSECINŢELOR tru sănătatea populaţiei, bunăstarea oamenilor şi a comunităţilor, dezvoltarea economică şi socială în ECOLOGICE ÎN BAZINUL regiune. În acest context, proiectul și-a propus drept MĂRII NEGRE obiective principale: - Integrarea mai puternică a activităţilor de mo- Dr. Dmitri DVORNIKOV1 nitorizare şi cercetare transfrontalieră în zona bazi- Dr. Anatolie TĂRÂȚĂ2 nelor hidrografi ce ale Mării Negre. Dr. Raisa LOZAN2 - Caracterizarea râului şi a apei subterane prin 3 cuantifi carea potenţială a legăturilor dintre poluarea Dr. Tatiana DAȚKO de suprafaţă şi cea subterană. 3 Dr. Veaceslav ZELENȚOV - Evaluarea stării actuale a diversităţii biologice 1 Institutul de Inginerie Electronică în sistemele ecologice marine şi fl uviale din bazinul şi Nanotehnologii al AŞM Mării Negre, schimb de date științifi ce disponibile şi 2 Institutul de Ecologie şi Geografi e al AŞM estimarea impactului activităţilor antropice pentru 3 Institutul de Fizică Aplicată al AŞM asigurarea stabilităţii şi o mai bună funcţionare a eco- sistemelor. Summary. „D. Ghițu” Institute of Electronic - Îmbunătăţirea tehnologiilor existente de con- Engineering and Nanotechnologies is the coordinator diţionare şi purifi care a apei prin intermediul adsor- and one of the executors of the project „Research banţilor efi cienți selectivi pe bază de materii prime networking for the environmental monitoring and minerale larg răspândite. mitigation of adverse ecological effects in the Black - Dezvoltarea metodelor şi instrumentelor pen- Sea Basin” (BSB Net-Eco). The article presents data tru observarea în timp real a fl uorescenţei induse cu about participants and objectives of the project and laser şi caracteristicilor spectrale ale apelor natura- also provides information about obtained results. le, utilizării experimentale a fl uorometrului din fi bră Keywords: water pollution, biological diversity, optică cu laser pentru detectarea poluanţilor orga- fl uorescence, mineral sorbent. nici şi estimarea statutului comunitar al fi toplancto- Rezumat. Institutul de Inginerie Electronică nului în mediul acvatic. şi Nanotehnologii „D.Ghiţu” este coordonatorul şi - Schimb de experienţă şi de date științifi ce unul din executorii proiectului „Reţele de cercetare disponibile cu privire la tehnicile şi instrumente- pentru monitorizarea mediului şi atenuarea efectelor le pentru monitorizarea şi reducerea poluării cu ecologice adverse în bazinul Mării Negre” (BSB Net- petrol maritim. Creşterea gradului de conştientizare Eco). Acest articol prezintă date despre participanţii şi obiectivele proiectului şi, de asemenea, oferă infor- a publicului, structurilor guvernamentale şi negu- maţii cu privire la rezultatele obţinute. vernamentale pentru a asigura o protecţie mai bună Cuvinte-cheie: poluarea apei, biodiversitate, fl u- a mediului în regiunea bazinului Mării Negre. orescenţă, absorbant mineral. Participanţii la realizarea proiectului au efectuat un volum enorm de muncă. Partenerii de la Univer- Institutul de Inginerie Electronică și Nanoteh- sitatea Aristotel din Salonic au elaborat un model nologii „Dumitru Ghițu” este partenerul principal predictiv 3D pentru descrierea răspândirii emisiilor al proiectului Reţelele de cercetare pentru monito- de petrol, luând în consideraţie curenţii marini şi cir- rizarea mediului şi atenuarea efectelor ecologice culaţia apei de mare, suprafaţa valurilor şi a vântului, adverse în bazinul Mării Negre (BSB Net-Eco) în cu referinţă la Nordul Mării Egee şi Marea Azov [1]. cadrul Programului Operaţional Comun „Bazinul Fig.1 prezintă, în baza modelului elaborat, evoluţia Mării Negre 2007-2013”. Proiectul a mai implicat, deversării petrolului ce s-a produs în urma acciden- de asemenea, 2 institute de cercetare şi 3 univer- tului de la portul terminalului petrolier din Salonic sităţi din cele 5 ţări din regiunea bazinului Mării peste 1, 3 şi 6 ore după ejecţia a 7 tone de petrol în Negre: Institutul de Ecologie şi Geografi e al Aca- timp de 15 minute, ţinând cont de efectele vântului demiei de Ştiinţe a Moldovei, Institutul Național de (N-NW, viteza de 15 m / sec). Modelul 3D de dever- Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării – România, sare a petrolului va fi utilizat pentru a optimiza acţi- Universitatea Aristotel din Salonic – Grecia, Uni- unile organizaţionale necesare a autorităţilor privind versitatea Tehnică a Mării Negre – Turcia, Universi- combaterea poluării cu hidrocarburi.

114 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Ecologie

O altă realizare a partenerilor de proiect constă în elaborarea fl uorometrului din fi bră optică cu laser care permite detectarea poluanţilor organici prezenţi în apă, inclusiv estimarea concentraţiei fi toplancto- nului care este o verigă importantă în lanţul trofi c al sistemului acvatic [2]. O atenţie deosebită este acordată studiului deta- liat al unui mineral larg răspândit – diatomitul, şi a căilor de îmbunătăţire a proprietăţilor sale în scopul utilizării acestuia în calitate de adsorbant. Diatomitul reprezintă o formă naturală a dio- Fig. 2. Domeniile de utilizare a diatomitului xidului de siliciu, formată din resturi de cochilii de organisme microscopice de alge diatomee. El Terrei, parţial în ţările riverane ale bazinului Mării întrunește o combinaţie unică de proprietăţi fi zico- Negre. Însă diatomitul natural are, totuși, o capacitate chimice, şi anume: valori sporite ale capacităţii de adsorbţie scăzută, ceea ce limitează domeniul său adsorbtive, porozităţii, conductivităţii termice şi de aplicare ca adsorbant. Prin urmare, pentru a mări electrice, rezistenţei mecanice, densităţii volumetri- caracteristicile de adsorbţie ale materiei prime, diato- ce (aparente) ş. a. Datorită acestora, își poate găsi mitul este supus activării sau modifi cării. aplicare ca material activ la fabricarea fi ltrelor pentru În primul caz, diatomitul se tratează cu diverşi purifi carea şi limpezirea vinului şi sucului, rafi narea reagenţi – săruri, alcalii, acizi şi/sau prin metode uleiurilor vegetale, înlăturarea din apele reziduale şi fi zico-chimice: acţiuni hidrotermale, cavitaţionale, de suprafaţă a diferitor poluanţi, inclusiv a produse- termice. Asemenea acţiuni asupra diatomitului con- duc la schimbarea proprietăţilor sale de suprafaţă, lor petroliere, insecticidelor și radionuclizilor. de fi ltrare şi de adsorbţie. Diatomitul se găseşte abundent în multe zone ale În cel de-al doilea caz – la modifi carea structural- c himică a sorbentului, prin imprimarea pe suprafa- ța (sau în matriţa) diatomitului a diferitelor grupuri funcţionale (ioni activi, atomi, compuşi insolubili), care au o sensibilitate sporită faţă de componenţii toxici ce trebuie eliminaţi sau extraşi din soluţie. Un astfel de tratament conferă adsorbantului ca- lități selective ce îmbină proprietăţi atât ale materiei prime, cât şi ale modifi catorului. El poate fi utilizat în mod efi cient pentru purifi carea apelor de fl uor (modifi carea diatomitului cu compuşii de aluminiu nanodimensionali), ioni ai metalelor grele, fosfor, precum şi de coloranţi, produse petroliere ş.a. Dato- rită micro-structurii complicate a diatomitului (Fig. 3), el poate fi folosit de asemenea ca bază pentru producerea diferitelor materiale nano-compozite cu proprietăţi specifi ce. În procesul dezvoltării social-economice a so- cietăţii, cerinţele în ce privește calitatea şi cantita- tea apei sunt de prim ordin. În Republica Moldova, apele de suprafaţă constituie sursa principală pentru necesităţile umane, inclusiv pentru asigurarea cu apă potabilă. În Europa tot mai accentuată devine problema stării ecologice a apelor naturale: circa

Fig. 1. Evoluţia deversării petrolului în urma accidentului de la terminalul de petrol Fig. 3. Microstructura diatomitului nr. 3 (34), septembrie 2014 - 115 Akademos

20% din apele de suprafaţă prezintă un risc ridicat Rezultatele privind parametrii de calitate a ape- de poluare, 60% din oraşele europene îşi exploatea- lor curgătoare din bazinul hidrografi c al fl . Nistru ză iraţional resursele de apă subterană, iar 50% din denotă starea actuală a apei fl . Nistru, pe secțiuni zonele umede sunt în pericol. (Tab. 1). Astfel, în apa râurilor s-au evaluat formele Poluarea apelor este un fenomen complex care de existenţă a materiei organice şi s-a stabilit rapor- determină schimbarea compoziţiei apelor, deterio- tul (%) dintre indicatorii ce caracterizează nivelul de rarea faunei şi fl orei din mediul acvatic, devenind poluare (CCO-Mn/CCO-Cr, CBO5/CCO-Cr, CBO5/ neadecvate pentru întrebuinţarea economică sau CCO-Mn). S-a calculat gradul de transformare a recreativă şi dăunătoare pentru sănătatea oamenilor. substanţelor organice prezente în apa râurilor prin

De aceea, studiile ce vizează stabilirea calităţii ape- corelarea indicilor CCO-Mn-CCO-Cr, CBO5-CCO- lor au un rol tot mai important. Cr, CBO5-CCO-Mn (Tab. 2, 3). Calitatea apei se poate defi ni ca un ansamblu Capacitatea de autoepurare a apelor de supra- convenţional de caracteristici fi zice, chimice, bacte- faţă din arealul cercetat au valori medii de 0,30- riologice şi biologice, exprimate valoric, care permit 0,35 (Fig. 4, 5). Apa r. Răut (amonte or. Orhei) are încadrarea probei de apă într-o anumită categorie, CA = 0,25, în aval de or. Orhei CA = 0,16, fapt aceasta căpătând astfel însuşirea de a servi unui anu- ce confi rmă impactul masiv al apelor reziduale mit scop [4, 5]. deversate în râu. Tabelul 1 Indicatorii de calitate a apei fl . Nistru, pe secțiuni Indicatorii şi unităţile de măsură Secţiunile Otaci Soroca Vărăncău Vadul lui Vodă Mineralizarea, mg/dm3 250 246 370 416 Oxigenul dizolvat, mg/dm3 7,4 8,3 9,2 7,6 Suspensii, mg/dm3 24,3 27,5 34,2 56,3 Cloruri, mg/dm3 40 42 52 56 Sulfaţi, mg/dm3 66 72 84 93 Amoniu, mg/dm3 0,12 0,14 0,15 0,4 Azotiţi, mg/dm3 0,02 0,02 0,03 0,03 Azotaţi, mg/dm3 7,2 4,2 6,0 8,8 Fosfaţi, mg/dm3 0,5 0,2 0,3 0,6 3 CBO5, mg O2/dm 3,6 3,8 4,2 7,5 3 CCO-Mn, mg O2/dm 5,3 4,2 7,5 12,4 Tabelul 2

Valorile CBO5, CCO-Mn şi CCO-Cr caracteristice apei fl . Nistru

Proba de apă CBO5 CCO-Mn CCO-Cr 1 fl . Nistru, or. Otaci 7,9 9,3 22,5 2 fl . Nistru, s. Cosăuţi 7,96 10,3 26,1 3 fl . Nistru, or. Soroca (aval) 8,27 10,1 44,3 4 fl . Nistru, s. Vărăncău, Soroca 6,02 8,9 28,4 Tabelul 3 Cota parte (%) a substanţelor uşor şi greu degradabile chimic, degradabile biologic Materia Materia organica Materia organică uşor Proba de apă organică greu degradabilă biologic, degradabila, % degradabilă, % % 1 fl . Nistru, or. Otaci 41,3 58,7 35 2 fl . Nistru, s. Cosăuţi 39,4 60,6 30 fl . Nistru, or. Soroca 3 22,8 77,2 19 (aval de oraş) 4 fl . Nistru, s. Vărăncău, Soroca 31,3 68,7 21

116 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Ecologie

Fig. 4. Capacitatea de autoepurare a apei r. Răut

Fig. 5. Capacitatea de autoepurare a apei râurilor mici în comparaţie cu cea a fl . Nistru (or. Otaci) Apele de suprafaţă, după concentraţia substanţe- Bibliografi e 1. Zafi rakou A., Palantzas G., Karambas Th., Kou- lor organice (CCO-Cr şi CBO5), sunt de clasa I (foar- te bună) - III (moderat poluată) de calitate, iar cea a titas Ch. Optimization in oil slick combating stations al- r. Răut de clasa II (bună) - IV (poluată) de calitate. location. Application to the Sea of Azov. Global NEST Journal, 2014, v. 16, n. 2, p. 403-411. Datele obţinute în cadrul proiectului vor permite 2. Dvornikov D., Kulikova O. A fi ber-optic laser fl uo- de a îmbunătăți capacitatea autorităţilor naţionale şi rosensor for application in aquatic environment. Int. Conf. de coastă din bazinul Mării Negre pentru a răspunde „Deltas and Wetlands”. Environmental aspects and avail- în timp util şi în mod efi cient la problema poluării able scientifi c tools for Black Sea Basin protection. 15-17 apei, a consolida cunoştinţele şi informaţiile prin- Sept. 2014, Tulcea, Romania, Book of Abstracts, p. 20. cipale comune necesare pentru parteneri, grupurile 3. Datsko Т., Zelentsov V. Modifi cation of diatomite ţintă şi benefi ciarii fi nali privind abordarea provocă- with aluminum compounds and the possibility of its ap- rilor de mediu transfrontaliere. plying for water purifi cation. Ibid, p. 19. 4. Tărâţă A., Lozan R., Sandu M., Gaidău M., Sidoren I. Quality of running water from Nistru river hydrographic Această publicație a fost elaborată cu sprijinul basin (in limits of the Republic of Moldova), Ibid, p. 31. Uniunii Europene. Conținutul ei este responsabili- 5. Lozan R., Tărâţă A., Sandu M., Zlotea A. Inter- tatea exclusivă a autorilor și nu refl ectă în niciun fel dependency of underground water – surface water in the punctele de vedere ale Uniunii Europene. Prut river hydrographic basin, Ibid, p. 28.

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 117 Akademos

ORGANISMUL MILITAR Premisa teoretică necesară studierii organismu- lui militar al statului o constituie refl ecţia fi losofi - AL STATULUI: ASPECTE că asupra esenţei şi structurii acestuia. Cu referire COGNITIV-METODOLOGICE la Republica Moldova, soluţionarea respectivei probleme este de o actualitate deosebită, având în Dr. Constantin MANOLACHE vedere că se afl ă la etapa importantă de constitu- Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM ire şi consolidare, iar organismul său militar trece printr-un proces difi cil de edifi care şi de reformare. THE MILITARY BODY OF THE STATE: Pentru înţelegerea şi conceptualizarea fenomenelor COGNITIVE AND METHODOLOGICAL ASPECTS legate de problema dată, este necesar să examinăm Summary. Military body of the state is a specifi c aspectul logic şi etimologic al elementelor compo- social institution of society, ordered in terms of structure nente ale noţiunii de „organism militar”. and hierarchy, the dominant functional relationships, După cum menţionează A. Prigojin, organismul coordination and subordination, a specifi c element of trebuie studiat nu ca un fenomen izolat, existent the mechanism of state power packed with features de sine stătător, ci ca element al structurii sociale, and technical means -materials necessary (military ca formă a unor relaţii sociale mai largi (econo- equipment) to perform state functions military security mice, sociale, tehnico-organizaţionale, social- in extraordinary situations that endanger its stability. Philosophical aspects of the military form of state psihologice). Altfel spus, organismul constituie, în research needs to be supplemented with principles and primul rând, un fenomen social, natura căruia nu special military requirements, which determines the poate fi înţeleasă fără analiza determinării externe, structure and should include: the unique complement of macrosociale a acestuia. Organismul constituie unul staff, its appearance, unifi ed and centralized command din tipurile de comunicaţie de rând cu grupul social, of military forces, organizational structure, unit type of aşezarea, familia, pe care se întemeiază structura so- weapons and military equipment, uniform system of cială. „Societatea contemporană nu poate funcţiona education, education and social-psychological support altfel, decât creându-şi organisme. Concomitent, se to all elements of the military, a unique way of military complică relaţiile sociale, în cadrul cărora organis- service, a unique system of social protection of soldiers mele fi gurează în calitate de obiect” [1, p. 10]. and their family members, demobilized persons. Potrivit viziunilor ştiinţifi ce moderne, „organis- Keywords: military body of the state, national se- curity, security institutions, military structures, army, mul” (fr. organisme, de la lat. organiso) constituie military forces. forma de legătură interdependentă a elementelor sistemului cu scopul asigurării existenţei acestuia; Rezumat. Organismul militar al statului consti- procesul de ordonare şi de constituire a sistemului, tuie un institut social specifi c al societăţii, ordonat din starea de ordine, tipul de funcţionare a sistemului punct de vedere structural şi ierarhic, în care domină relaţii funcţionale, de coordonare şi de subordonare, [2, p. 100]. Noţiunea de „organism” conţine, de obi- un element specifi c al mecanismului de stat, dotat cei, caracteristicile dinamice ale sistemului vizând cu funcţii de putere şi cu mijloace tehnico-materiale funcţionarea, comportamentul şi raporturile recip- necesare (armament şi tehnică militară), în vederea roce ale elementelor acestuia. îndeplinirii funcţiilor statului în domeniul securităţii Pot fi remarcate două calităţi ale organismului: militare în situaţii extraordinare, care îi periclitează ordonarea şi orientarea. Ordonarea este defi nită can- stabilitatea. Aspectele fi losofi ce ale cercetării formei titativ drept unitate contrarie entropiei sistemului. organismului militar al statului urmează a fi completa- Orientarea organismului se defi neşte ca o corespun- te cu principii şi exigenţe militare speciale, care îi de- dere (sau necorespundere) a sistemului condiţiilor termină structura şi care ar trebui să includă: sistemul mediului social, precum şi raţiunii unui anumit tip unic de completare a personalului, aspectul acestuia, de organizare, din punctul de vedere al menţine- comanda unitară şi centralizată a forţelor militare, structura organizaţională, tipul unitar de armament şi rii funcţionării efi ciente a sistemului. În opinia lui de tehnică militară, sistemul unitar de învăţământ, de A. Prigojin, cu referire la obiecţii sociali, noţiunea educaţie şi de asistenţă social-psihologică a tuturor de „organism” se referă la trei sensuri: elementelor organismului militar, o modalitate unică 1. ca element al structurii politice – ca unitate de satisfacere a serviciului militar, un sistem unic de de stat cu caracter instituţional, ocupând un anumit protecţie socială a militarilor şi membrilor familiilor loc în societate şi destinat îndeplinirii unor funcţii lor, precum şi a persoanelor demobilizate. strict determinate (în acest sens, organismul militar Cuvinte-cheie: organismul militar al statului, se prezintă drept institutul social cu un anumit sta- securitatea națională, instituții de securitate, structuri tut şi obiect autonom, un sistem de relaţii unind un militare, forțele militare. anumit număr de indivizi din punct de vedere juri-

118 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Științe militare dic, pentru atingerea unui anumit scop în domeniul putere, mişcarea de eliberare naţională etc.) cu aju- securităţii militare; torul violenţei militare sau cu ameninţarea aplicării 2. ca activitate şi proces constând în infl uenţarea forţei (în special de către formaţiunile nelegitime şi programată asupra obiectului prin constatarea func- neformale); ţiilor respective ale elementelor sistemului, aduce- e) de structuri militare ale organizaţiilor inter- rea la acelaşi numitor a legăturilor, defi niţiilor, sco- statale, cum ar fi Alianţa Nord-Atlantică, Organiza- purilor şi sarcinilor; ţia tratatului securităţii colective, ONU ş.a. 3. gradul de ordonare internă, de corelare a păr- Deşi nu se regăseşte în actele normative, noţi- ţilor cu întregul, structura bine ordonată, tipul de unea de „organism militar al Republicii Moldova” legături / relaţii ca metodă / mijloc de unire a ele- este utilizată în proiectul Strategiei Militare (2013). mentelor în cadrul unui sistem [3, p. 22]. Din acest considerent, apare drept un pas logic, în În cadrul determinării apartenenţei noţiunii de contextul cercetării noastre, analiza premiselor so- „organism” la un anumit domeniu de funcţionare a ciale ale apariţiei, conţinutului şi corectitudinii utili- societăţii sunt utilizate, în mod obişnuit, trăsăturile zării în Republica Moldova a noţiunii în cauză. acestuia. În cazul nostru, trăsătura defi nitorie o con- Evenimentele social-politice care s-au produs la stituie sintagma „militar”. După cum s-a menţionat sfârşitul anilor ʼ80 ai secolului trecut au avut drept anterior, actualmente în mediul teoreticienilor au loc consecinţă proclamarea suveranităţii Republicii Mol- dezbateri aprinse în jurul aplicării noţiunii de „orga- dova la 23 iunie 1990. Peste un an de la declararea nism”, cu trăsăturile de „militar” şi „armată”. Utili- suveranităţii, la 27 august 1991, Republica Moldova zând o trăsătură sau alta în anumite situaţii concrete, şi-a proclamat independenţa. Situaţia creată a grăbit „militar” se referă la „ce ţine de armată, de război”, crearea instituţiilor statale specifi ce. Alături de altele, iar „armată” înseamnă apartenenţă la o armată, ser- ca un atribut fi resc al statului, s-a impus crearea Ar- viciu în armată, însoţit de acţiuni militare, totalitatea matei Naţionale. Declararea suveranităţii şi indepen- forţelor militare dintr-un stat etc. [4]. În opinia noas- denţei statale a Republicii Moldova demonstrau că tră, această situaţie şi abordare contradictorie nece- formarea unei instituţii militare proprii, care ar garan- sită o analiză social-fi losofi că obiectivă, cu scopul ta integritatea ei teritorială, este obligatorie şi inevita- identifi cării adevărului în acest domeniu. bilă. Toate acestea au constituit premisele principale În limba latină s-a utilizat noţiunea de armată ce au condus la crearea organismului militar propriu (armata), care pe teritoriul actual al Republicii Mol- care va avea drept scop primordial apărarea integrită- dova, s-a utilizat în sensul de „oaste”. La începuturi ţii teritoriale, a suveranităţii şi independenţei statale a însă, acest cuvânt avea forma lui „arma”. Adjecti- Republicii Moldova [6]. vul „de armată” se întâlneşte, pentru prima dată, în La 11 mai 1990, prin Hotărârea Sovietului Sup- statutul militar al Imperiului Roman [5, p. 15]. În rem al R.S.S.M. nr. 16-XII a fost creată Comisia limba germană, forţele armate sunt desemnate cu parlamentară pentru securitatea statului şi proble- cuvântul „Streitkraft”, constând din două elemente, mele militare [7]. În baza Hotărârii Parlamentului traduse textual – Streit (dispută) şi Kraft (forţă). nr. 254-XII din 4 septembrie şi a Hotărârii Guvernu- În aşa mod, analiza semantică şi etimologică a lui nr. 319 din 12 septembrie 1990 este creat Depar- îmbinării de cuvinte „organism militar”, precum şi tamentul de Stat pentru problemele militare. La 18 sistematizarea viziunilor fi losofi ce existente, permi- octombrie 1990, prin Hotărârea Guvernului nr. 404, te să afi rmăm că noţiunea în cauză este utilizată în a fost numit primul director general al Departamen- următoarele sensuri: tului de Stat pentru problemele militare în persoana a) de sistem militar al statului care funcţionează domnului Nicolae Chirtoacă, ce avea să stea la baza pe principii de drept, juridice şi având sarcina de adoptării pachetului de legi şi de acte legislative ne- a contribui la promovarea politicii interne şi celei cesare pentru crearea Armatei Naţionale [8]. externe prin mijloace militare; Crearea statului şi menţinerea lui în plan politic b) de armată şi forţe militare în calitate de ele- pe arena internaţională reclamă instituţii corespun- ment principal al domeniului militar al statului; zătoare. Una din problemele principale ce trebuia c) de structură militară, spre deosebire de struc- rezolvată la acea oră era constituirea Armatei Na- turile civile din domeniul militar al statului (prepon- ţionale. Luând ca bază Declaraţia de suveranitate, derent, în ţările dezvoltate ale lumii); Declaraţia de Independenţă, Constituţia ţării şi por- d) de parte componentă a organismului politic, nind de la ideea apărării tânărului stat, preşedinte- de instituţie specială creată de către anumite gru- le republicii, Mircea Snegur, la 3 septembrie 1991, puri sociale, de partide şi mişcări social-politice în prin Decretul nr. 193, în conformitate cu legislaţia vederea realizării anumitor obiective (lupta pentru internă a Republicii Moldova şi dreptul interna-

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 119 Akademos

ţional, în scopul asigurării apărării suveranităţii şi mătoarea defi niţie a acestei componente importante integrităţii teritoriale a statului, decretează crearea a organismului militar al statului: formaţiunea mili- Forţelor Armate ale Republicii Moldova [9]. tară constituie o unitate socială specifi că, elementul Rolul principal în constituirea organismului de bază al organismului militar al statului, având militar propriu îi revine Departamentului de Stat o structură relativ stabilă, o componenţă omogenă pentru problemele militare. În scopul păstrării bazei constând din militari, activând în baza principiului tehnico-materiale necesare pentru asigurarea funcţi- conducerii unice pentru îndeplinirea sarcinilor şi onării Forţelor Armate ale Republicii Moldova, prin funcţiilor cu ajutorul violenţei. Formaţiunile milita- decretul nr. 234 al Preşedintelui Republicii Moldo- re se împart în unităţi, divizii, detaşamente etc. va din 14 noiembrie 1991 se declarau patrimoniu Renunţând fără niciun temei la utilizarea unor naţional armamentul, muniţiile, mijloacele de trans- astfel de noţiuni unanim recunoscute, ca „armata”, port, tehnica militară, bazele militare şi celelalte „forţele armate”, desemnând în mod tradiţional or- bunuri ce aparţineau unităţilor militare ale armatei ganizaţia militară, elita politică şi militară din Re- sovietice, dislocate pe teritoriul republicii. Pentru publica Moldova, preluând experienţa Federaţiei viitor, se interzicea evacuarea armamentului, tehni- Ruse, a impus societăţii noţiunea generică de „orga- cii şi bunurilor materiale [10]. nizaţie militară a statului”, în sens de defi niendum, Complexitatea acţiunilor practice impunea echivalentă de facto noţiunii de „domeniu militar al necesitatea unui organism de conducere, activita- societăţii”. tea căruia să fi e mult mai efi cientă în funcţionare. Având în vedere această situaţie, considerăm Astfel, la 5 februarie 1992 a fost creat Ministerul că efortul puterii politice trebuie direcţionat spre Apărării ca organ de conducere al Forţelor Armate, reglementarea şi ordonarea relaţiilor sociale din primul Ministru al Apărării fi ind numit general de cadrul domeniului militar al societăţii moldoveneşti. divizie Ion Costaş. Activitatea respectivă trebuie începută cu elaborarea Unii autori sunt destul de critici la evaluarea ca- unei defi niţii ştiinţifi ce a organismului militar al sta- lităţii procesului de creare a forţelor armate ale ţării. tului, care să fi e lipsită de contradicţii interne şi să De exemplu, analistul și expertul militar V. Cibotaru oglindească în mod adecvat conţinutul acestui feno- este de părere că „procesul creării forţelor armate men social important în condiţiile transformării so- şi a sistemului naţional de apărare a decurs fără a cietăţii. Generalizarea şi sinteza concepţiilor existen- avea la bază concepţii şi programe în domeniul se- te în gândirea fi losofi că şi teoretico-militară permite curităţii naţionale şi a construcţiei militare în stat, formularea următoarei defi niţii de lucru: organismul sistematizate şi coordonate cu interesele fundamen- militar al statului constituie un institut social specifi c tale ale statului. Deciziile în problemele construcţi- al societăţii, ordonat din punct de vedere structural ei militare se elaborau de către Ministerul Apărării, şi ierarhic, în care domină relaţii funcţionale, de co- ţinându-se cont de viziunile şi conceptele proprii, ordonare şi de subordonare, un element specifi c al fără participarea nemijlocită a organelor de condu- mecanismului de stat, dotat cu funcţii de putere şi cere şi administrare” [11, p.95]. cu mijloace tehnico-materiale necesare (armament Formulele ambigue şi lipsa altor stipulaţii în şi tehnică militară), în vederea îndeplinirii funcţiilor Legea fundamentală au condus la aceea că, pentru statului în domeniul securităţii militare în situaţii ex- desemnarea organismului militar al Republicii Mol- traordinare, care îi periclitează stabilitatea. dova, atât la nivel ofi cial, cât şi la cel cotidian, s-a Aspectele fi losofi ce ale cercetării formei orga- înrădăcinat noţiunea de „Forţe Militare ale Repub- nismului militar al statului urmează a fi comple- licii Moldova, alte formaţiuni militare”. S-a creat, tate cu principii şi exigenţe militare speciale, care astfel, o situaţie paradoxală, când prin „formaţiuni îi determină structura şi care ar trebui să includă: militare” se aveau în vedere nu creaţii concrete, ci sistemul unic de completare a personalului, aspec- orice structuri de forţă, inclusiv cele care puteau fi tul acestuia, comanda unitară şi centralizată a for- create în viitor. Pe moment, noţiunea de „organism ţelor militare, structura organizaţională, tipul unitar militar al statului” lipseşte din actele legislative care de armament şi de tehnică militară, sistemul unitar reglementează domeniul respectiv, fi ind întâlnită de învăţământ, de educaţie şi de asistenţă social- doar în proiectul Strategiei Militare (2013). psihologică a tuturor elementelor organismului mi- Cum în gândirea fi losofi co-militară moldove- litar, o modalitate unică de satisfacere a serviciului nească contemporană lipseşte o defi niţie construc- militar, un sistem unic de protecţie socială a milita- tivă (doctrinară şi legitimată) a formaţiunii militare, rilor şi membrilor familiilor lor, precum şi al per- care ar satisface necesităţile sociale şi, totodată, ar soanelor demobilizate. refl ecta realităţile sociale existente, propunem ur- Pornind de la situaţia creată în domeniul mili-

120 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Științe militare tar al societăţii, considerăm necesar să se elaboreze - Marele Stat Major al Armatei Naţionale, autori- un nou model social de perspectivă al organismului tatea centrală a Armatei Naţionale, care are misiunea militar al statului, care să ţină seama de elaborări- de a asigura şefului Marelui Stat Major al Armatei le ştiinţifi ce şi de experienţa practică, atât străină, Naţionale comanda militară a armatei. Domeniile cât şi cea naţională în domeniu. În opinia noastră, cele mai importante ale activităţii Marelui Stat Major structura organismului militar al statului trebuie al Armatei Naţionale sunt: planifi carea acţiunilor de să fi e determinată de natura acesteia, de o anumită luptă şi de alt gen; menţinerea şi perfecţionarea ca- subordonare ierarhică a nivelelor ei, de obiectivele pacităţii de luptă şi mobilizare a trupelor; pregătirea şi sarcinile concrete de conducere a sa, precum şi să operativă de luptă şi mobilizare [14]. conţină o serie de componente legate între ele con- 2. Componenta administrativă a structurii mili- form principiului subordonării. Cu toate acestea, în tare a statului. Republica Moldova s-a constituit o structură oare- La acest nivel, conducerea formaţiunilor milita- cum nenaturală, nefi rească a organismului militar al re este exercitată de către ministere şi alte organe ale statului, care nu corespunde exigenţelor societăţii. puterii executive, înzestrate cu astfel de competenţe. O atare situaţie poate periclita nu numai stabilitatea În limitele competenţelor de care dispun, ele asigură societăţii, ci şi securitatea statului în ansamblul său. exercitarea sarcinilor şi funcţiilor cu care sunt în- Analiza stării curente a lucrurilor în domeniul zestrate de către Constituţie, de actele Preşedintelui asigurării securităţii statului confi rmă că structu- Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Moldo- ra organismului militar contemporan al Republicii va, realizează concepţiile, programele în domeniul Moldova constă din următoarele elemente: securităţii militare, menţin forţele şi mijloacele de 1. Componenta politică a structurii organismu- asigurare a securităţii militare în stare de pregătire lui militar în calitate de element specifi c al mecanis- constantă de aplicare a forţei militare. mului de stat. 3. Componenta strategică a structurii organis- Principalii subiecţi ai conducerii de stat în do- mului militar al statului. meniul militar, la acest nivel, sunt: La acest nivel se afl ă Marele Stat Major al Arma- - Preşedintele Republicii Moldova – Coman- tei Naţionale, care este organul militar principal de dantul Suprem al Forţelor Armate (art. 87, p. 1 al planifi care a apărării statului, de conducere a aplicării Constituţiei Republicii Moldova) – exercită condu- Forţelor Armate ale Republicii Moldova, de coordo- cerea generală a domeniului securităţii naţionale şi nare şi control al funcţiilor şi sarcinilor de apărare ale celui al apărării Republicii Moldova [12]; organelor puterii executive, ale organelor de autocon- - Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul ducere locală, ale formaţiunilor militare şi organelor căruia a fost creat şi funcţionează Comisia pentru de ocrotire a dreptului. În situaţii speciale, se consti- securitate naţională, apărare şi ordine publică (art. tuie Statul Major General al Forţelor Armate. 66 al Constituţiei Republicii Moldova), care apro- 4. Componenta operativ-strategică a organis- bă doctrina militară a statului, determină direcţiile mului militar al statului. politicii interne şi celei externe, ale securităţii na- Funcţionarea acesteia presupune existenţa ur- ţionale, creează baza legislativă în acest domeniu, mătoarelor componente: aprobă hotărârile cu privire la introducerea stării de a. Forţele Armate ale Republicii Moldova con- urgenţă, de asediu şi de război, a mobilizării parţiale stituie o formaţiune militară responsabilă de apăra- sau generale; rea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi inviolabi- - Guvernul Republicii Moldova, în componenţa lităţii Republicii Moldova. căruia din ofi ciu fac parte conducătorii ministerelor, b. Alte formaţiuni ce asigură securitatea statu- care asigură suveranitatea de stat, adoptă măsuri de tului sunt: asigurare a capacităţii de apărare şi a securităţii na- i. Serviciul de Informaţii şi Securitate al Repu- ţionale a Republicii Moldova; blicii Moldova – autoritate de pază a ordinii juridice Consiliul Suprem de Securitate al Republicii cu destinaţie specială, care asigură securitatea de Moldova (Decret nr. 664 din 10.06.2013 „Cu privire stat a Republicii Moldova [15]. la constituirea Consiliului Suprem de Securitate”), ii. Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat – organ care este un organ colegial pe lângă Preşedintele specializat al puterii executive, exercită protecţia Republicii Moldova, investit cu funcţii de elaborare, şi paza persoanelor care benefi ciază de protecţie şi coordonare şi monitorizare a politicilor în domeniul pază de stat, precum şi a obiectivelor afl ate în pază. securităţii naţionale; examinează informaţiile privind iii. Poliţia de Frontieră – organul administraţiei funcţionarea sistemului naţional de apărare, inclusiv publice, afl at în subordinea Ministerului Afacerilor structura generală şi efectivul Forţelor Armate [13]; Interne, care exercită atribuţiile şi implementează

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 121 Akademos politica statului privind managementul integrat al 4. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Ediţia frontierei de stat, combaterea migraţiei ilegale şi a a II-a revăzută şi adăugită, Academia Română, Institutul criminalităţii transfrontaliere. de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Bucureşti: Editura Uni- iv. Serviciul Vamal – organ specializat al pute- vers Enciclopedic Gold, 2012. 5. Cristian M. Limbajul militar (daco- ) roman. Infl u- rii executive care contribuie, în limitele competenţei enţa sa asupra limbii și istoriei poporului român. Bucu- sale, la asigurarea securităţii economice a statului, la reşti: Ed. Militară. 2012, 155 p. combaterea terorismului internaţional, a contraban- 6. Gaiciuc V. Crearea şi evoluţia Armatei Naţionale. dei, a trafi cului ilicit de droguri, armament şi muniţii. În: Oastea Moldovei, septembrie, 1998. În aşa mod, analiza esenţei şi structurii organis- 7. Hotărârea Sovietului Suprem al R.S.S.M. cu pri- mului militar al statului demonstrează că sub infl u- vire la crearea Comisiei parlamentare pentru securitatea enţa proceselor de reformare s-a produs denaturarea statului şi probleme militare, nr. 16-XII din 11 mai 1990. esenţei şi statutului acesteia. Dacă până în anii 1990 În: Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului RSSM, nr. 9, 1990. noţiunea de „organism militar al statului” la nivel ofi - 8. Hotărârea Guvernului cu privire la crearea Depar- cial era utilizată în sens de defi niens, odată cu des- tamentului de Stat pentru probleme militare, nr. 319 din trămarea URSS, o serie de noi state independente, 12 septembrie 1990. În: Veştile Sovietului Suprem şi ale împreună cu fosta metropolă, au început să utilizeze Guvernului RSSM, nr. 9, 1990. noţiunea respectivă în calitate de defi niendum, modi- 9. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu pri- fi cându-i radical conţinutul. Acest lucru s-a observat vire la crearea Forţelor Armate ale Republicii Moldova, cel mai bine în structura organismului militar al sta- nr. 193 din 03 septembrie 1991. // Nu a fost publicat ofi - cial (conform Agenda Juristului 1990-2001, - Chişinău: tului, care a întrunit în sine cele mai diverse elemente Bons Offi ce, 2002). cu funcţii incompatibile. Fiecare element al organis- 10. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu mului militar are o structură organizatorică şi de state privire la patrimoniul forţelor armate ale Republicii Mol- specifi că, care poate indica doar asupra caracterului dova, nr.234, din 14 noiembrie 1991. // Nu a fost publicat problematic al participării lor la asigurarea securităţii ofi cial (conform Agenda Juristului 1990-2001, - Chişi- militare a statului. O atare situaţie necesită un studiu nău: Bons Offi ce, 2002). aprofundat al apariţiei şi perspectivelor de dezvolta- 11. Legea cu privire la forţele armate, nr. 966 din 17 re atât a organismului militar al statului, precum şi a martie 1992. În: Monitorul Ofi cial al Republicii Moldo- va, nr. 3, 1992. fi ecărui element al lui, a sarcinilor şi funcţiilor sale 12. Ciubotaru V. Constituirea sistemului de securi- în conformitate cu necesităţile securităţii militare, cu tate naţională şi evoluţia rolului Consiliului Suprem de scopul creării unui model social optim al organismu- securitate. În: Consiliul Securităţii Naţionale în procesul lui militar al Republicii Moldova, care să fi e capabil de luare a deciziilor. Analiză comparată: Republica Mol- de a răspunde la orice pericole şi ameninţări, apărute dova, România şi Ucraina. Institutul de Politici Publice, la începutul secolului XXI. Chişinău: Editura Cartier, 2006. 13. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 Bibliografi e iulie 1994. -Chişinău: Elena-V.I., 2008; 68 p. 1. Пригожин А.И. Современная социология 14. Decret nr. 331 din 08.10.1997 privind aprobarea организаций. Москва: 1995. 296 c. Regulamentului Consiliului Suprem de Securitate. În: 2. Flew A. Dicţionar de fi losofi e şi logică. Bucureşti: Monitorul Ofi cial nr. 070 din 23.10.1997. Humanitas, 2006. 432 p. 15. Organizarea activităţii Marelui Stat Major al Ar- 3. Пригожин А.И. Методы развития организаций. matei Naţionale. http://www.army.md/?lng=2&action=s- Москва, МЦФЭР, 2003. 864 p. how&cat=159

Scoarţă (fragment din chenar), mijlocul sec. al XVIII-lea. Nr. 16080

122 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Drept

THE PROMPTNESS AS Introduction Each legal system [1] has different from other A LEGAL COSMOPOLITISM legal systems principles, rules and values. But there are some identical postulates, which can be recog- PhD. Mladen MLADENOV* nized as common for all legal models in the civilized Bulgaria states and societies. Among them for sure is the principle of prompt- ness, which requires the observing of time limits. By Summary. There are some points of intersection reason of this fact, it is possible to speak for the legal between different legal systems and in a fi gurative cosmopolitism, concerning the legal actions and acts sense it is possible to speak about legal cosmopolitism. in time. Certainly one of visible manifestation of it is the Hence, the valid reason for using examples from principle of promptness, which is known also different legal systems, for argumentation in this ar- with the terms in time, reasonable time, promptly, ticle, is namely legal cosmopolitism, which permits observing of time limits, in shortest time, exigible the freedom of use from different sources. periods of time, and so on. That is why both in the Moreover, on the base of common sense we can ancient and the modern times in each legal order there reach to the same conclusions down below, because is a requirement to the public authorities to observe in their activities the principle of promptness, as a the human civilization becomes more and more dy- guaranty for the rights of citizens and legal persons. namic, so the time is from crucial importance to all Keywords: Legal cosmopolitism, principle of human activities. And because the civilized world promptness, in time, reasonable time, promptly, is a legal world, the time is a basic value for the observing of time limits, in shortest time, exigible modern legal systems (in contrast to the so called periods of time, public authorities, legal system. traditional or religious legal systems). Even in the last to examples, the legal cosmopolitism plays a se- PROMPTITUDINEA DREPT COSMOPOLI- rious infl uence over these systems, and they begin to TISM JURIDIC respect the value of time (promptness). Rezumat: Există unele puncte de intersecţie în- tre diverse sisteme juridice şi, într-un sens fi gurativ, European Legal Order of Human Rights se poate vorbi despre cosmopolitism juridic. Cu sigu- The corrects and exact name of this fundamental ranţă, una din manifestările sale vizibile este princi- for our contemporaneousness and pronounced „Eu- piul promptitudinii, care este cunoscut, de asemenea, ropean Convention on Human Rights” is Convention prin termeni ca: în timp, interval de timp rezonabil, for the Protection of Human Rights and Fundamen- fără întârziere, respectarea termenelor, în cel mai tal Freedoms [2] (done at Rome on 4th November scurt timp, perioade exigibile de timp şi altele. De 1950) and recognized as „fundament of European le- aceea, atât în perioadele antice, cât și în cele moder- gal order”. Although it is not in very strict sense, this ne, în orice regim juridic există o cerinţă față de au- Convention is in the basis of all legal systems in the torităţile publice să respecte principiul promptitudinii European countries (in the geographic and cultural în activitatea lor, ca o garanție pentru drepturile cetă- point of view), but not only (giving in account that ţenilor şi persoanelor juridice. even „non-European countries” respect its values). Cuvinte-cheie: cosmopolitism juridic, principiul The famous Article 6, Para 1 of Convention promptitudinii în timp, interval de timp rezonabil, states that: „In the determination of his civil rights cu promptitudine, respectarea termenelor, în cel mai scurt timp, perioade exigibile de timp, autorităţi pub- and obligations or of any criminal charge against lice, sistem juridic. him, everyone is entitled to a fair and public hearing within a reasonable time by an independent and im- partial tribunal established by law. Judgment shall be * Doctor în științe politice (tema „Administrarea conflict- pronounced publicly but the press and public may be elor. Metode de soluționări alternative ale disputelor în excluded from all or part of the trial in the interests procese de impozitare, în contextul administrării venitu- of morals, public order or national security in a dem- lui). Este specializat în țări, precum Austria, Belgia, SUA, ocratic society, where the interests of juveniles or the India, Ungaria, Irlanda și altele. Predă în Noua Univer- protection of the private life of the parties so require, sitate din Sofia, Bulgaria și în Institutul de Administrare or to the extent strictly necessary in the opinion of publică din Sofia, Bulgaria. Este consultant in sectorul the court in special circumstances where publicity public. Cariera sa profesională se refera la tribunal, would prejudice the interests of justice”. sistemul judiciar și administrarea de stat. The concept of reasonable time is really critical

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 123 Akademos for our understanding for time in legal procedure. requirement [8]. Moreover, the length of proceed- But is there an algorithm for calculation of the ratio- ings is sum total from the periods of time before nality of the time limit? all domestic authorities (administrative bodies and As a projection of a vector with beginning and courts), as can be seen - the overall length of the end, the time limit must be interpreted as „unreason- proceedings was excessive and failed to meet the able short” or „unreasonable long”. „reasonable time” requirement [9]. The European Court of Human Rights (further It must be pointed at the fact that the Convention down called simply „Court”) has enormous cases obliges the Contracting States, and on this ground and, of course, most of them concern unreasonable the Court summarizes the length of time before all long period of time. The explanation is near to the national public authorities, till try all possible means mind – the human live is limited, and no one legal of internal legal order. This is the explanation why procedure do not torment in exaggerated manner the on the fi rst view the time limits above appear to be normal human activities and aspirations. monstrously long. In the context of civil proceedings the leading Legal Order of the European Union (Europe- judgments of the Court they are many different di- an Community) mensions. For example, a period of approximately There are some judgments of the European Court eight years and one month cannot be considered rea- of Justice, related to the principles of promptness. For sonable, regard being had to the fact that the case instance, the Court states that hose rules on the basis was not complex and to what was at stake for the of the criterion, appraised in a discretionary man- applicant, namely repayment of half of the sum re- ner that such proceedings must be brought prompt- ceived in compensation [3]. There is the understand- ly [10]. Also, the Court explains that the authorities ing of the length of the time limit – as it is explained concerned should take, within a reasonable time, in other case – the reasonableness of the length of the appropriate measures to safeguard the fi nancial proceedings must be assessed in the light of the par- interests of the Community. In the cases which are ticular circumstances of the case and having regard the subject of these proceedings, the payment notices to the criteria laid down in the Court’s case-law, in were sent after varying periods of between two years particular the complexity of the case and the conduct and four and a half months and two years and ten of the applicant and of the relevant authorities [4]. months from the date at which the TIR carnet was Similarly, the fact that the State waited twenty-four accepted. Such periods cannot be considered to be years before making such an adjustment…also cre- compatible with the promptness required [11]. ates doubts as to whether that really was the legisla- Extremely important is the fact that the Court tor’s intention [5]. fi nds the principle of promptness obligatory for the The criminal proceedings require complexity institutions of the European Union. In such manner, of legal actions, so the promptness here depends the Court makes clear that – it should be observed of many circumstances. For instance, the case was that the aim of promptness – which the Commission, not a complex one and there were long periods of at the stage of the administrative procedure, and the stagnation in the proceedings, in particular the pe- Community judicature, at the stage of judicial pro- riod of almost fi ve years between October 1983 and ceedings, must seek to achieve – must not adversely October 1988 when the case was before the Reggio affect the efforts made by each institution to estab- Calabria Court of Appeal. The Government accep lish fully the facts at issue, to provide the parties with ted that the Court of Appeal was unable to deal with every opportunity to produce evidence and submit its heavy caseload. It follows that the Court cannot their observations, and to reach a decision only after regard as „reasonable” in the instant case a lapse of close consideration of the existence of infringements time of nine years and seven months [6]. In addition, and of the penalties [12]. the criminal proceedings had already lasted more Legal Order of one EU Member State (Bul- than seven years, and had been found by the Court garia) to be unreasonably lengthy by reason of a number of The Bulgarian legislation responds to common unjustifi ed delays [7]. values both of European Convention of Human In the area of administrative proceedings, the Rights and European Union legislation. Moreover, Court has similar statements. For example, before it is very close to the rest legal systems of European the Administrative Court of Appeal alone the pro- states, because of similar legal traditions (Bulgarian ceedings were pending for almost eight years…in legal system is part of so called „Continental Legal the instant case the length of the proceedings was System”). excessive and failed to meet the „reasonable time” Even is the process of harmonization of Bulgar-

124 - nr. 3 (34), septembrie 2014 ian legislation with the EU legislation the national Code, the Bulgarian Legislator develops the concep- sovereignty of the procedure legal norms is „un- tion of promptness to its new dimension - in shortest touched”, the legislative requirements of prompt- time. Demonstration of this concept can be found in ness is exigible from all procedural codes and laws Art. 57, Para 1 from the same Code – the adminis- in Bulgaria. trative act should be issued till 14 days from the date For example, in the Bulgarian Civil Procedure of beginning of the proceedings. The Paragraph 2 of Code [13] accepts in its Art.13 the principle, that the the same legal text even indicates the shorter 7-days Court considers and decides the cases in reasonable period for some acts. The corresponding norm here time. There are many detailed texts about the process in connection with 7-days period is Art. 90, Para 1 of of consideration of the case, for instance – the insti- Tax-Security Procedure Code [20] in case of request tute of „departure of development of the process” for issuing a document. These extremely short time (Art.229 and the next). As a matter of principle, ac- limits are the legislative exponents of the understand- cording to Art.235, Para 5, the Court announces its ing of „in shortest time conception” above. But the judgment with its argumentation in one-month-period highest legislative achievement is the concept of „im- of time at the latest from the judicial sitting, in which mediately” in Para 4 in Art. 57 of the Code. The idea the consideration of the case is fi nished. The judicial of immediately is manifestation of the „Reasonable practice (legal dogmatic) as a legal source with se- Legislator”, who renders on account the dynamic in rious traditional dimensions fi nds that both in civil all processes in the modern life. The Civil Servant and criminal proceedings there is a requirement for Act [21] in its Article 76, Para 6, in fi ne provides in increasing of personal exactingness as to other par- the process of appraisal of implementation of the po- ticipants in the judicial proceedings, as well as to the sition of each Civil Servant also „measurability of Court itself, increasing of exactingness for discipline time limits”. A little bit longest are the time limits and promptness to all debatable ground aspects [14]. for the Administrative Judge – he/she must issue the That is why the professional indicators for appraisals judgment in one-month-period of time from the judi- of the judges, public prosecutors and investigators in cial session, in which the determination of the case is Bulgaria in its Art.13, Point 3 indicates among oth- fi nished (Art.172, Para 1 from the same Code). ers Common criteria for appraisal the criterion of the New Legal Paradigm ability for optimal organization of work [15]. In the Comparing the treatments of the three le- same legal text, the Article 36, Point 2 specifi es that gal systems (legal orders) above it is possible to the one among the indicators for the criterion above formulate the following conclusions for new un- is „observing of time limits”. There is a judicial prac- derstanding of the principle of promptness in the tice in connection with this matter in the context of modern legal reality: complexity of these indicators – yes, the observing of First, there is real legal cosmopolitism of the time limits is indicator, but not self-dependent criteri- same vision for the shorter and shorter time limits on for appraising of professional qualities of a judge in each legal proceedings (in administrative and ju- [16]. From crucial importance here is the argumenta- dicial phase of the process), following the realistic tion that “Does not exist position “Judge of Criminal approach of the dynamic courses in the contempo- Proceedings”, as well as does not exist Judge on an- rary world; other criterion of specialization (Matrimonial, Labor, Second, there is no uniform formula for the rea- Administrative, Military and so Judge) [17]”. Hence, sonable time, but there are imperative legal provi- every Judge must oblige the time limits in its consid- sions for the administrative bodies and the courts for eration and deciding of the case. the exigible periods of time for acting; Criminal Procedure Code [18] in its Article 308, Third, the observing of time limits is one Para 1 provides that the argumentation of the sen- among the criteria of appraisal of civil servants tence should be issued even after the announcement and the judges; of the sentence itself, but not latest than 15 days Finally, the ancient legal postulate „Slow justice from it. isn’t justice” must be understood in the path of this In Administrative Procedure Code [19], Art.11 new legal paradigm – not only as a rule for the judg- provides that the „procedural actions shall be ac- es, but also to each public authority and civil servant. complish in the time limits, determined by Law, and This is a consequence of dual dimension of „justice” in shortest time”. The correct understanding of this – not only as justice in its „judicial” meaning, but legal provision is that not only administrative au- also as „equity” in moral and social aspect. This is thorities, but also the Administrative Judge is bound because the actions of the each public actor (in pos- by this imperative legal requirement. Exactly in this session with public power) directly concern citizens

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 125 Akademos and legal persons. Hence, the lack of promptness de- July 2007, in force from 1th of March 2008, full text stroys the legal order as a whole. available in Internet site Bulgarian Legal Portal Lex.bg http://www.lex.bg/bg/laws/ldoc/2135558368. References 14. In this sense – Ordinance № 6 from 1978 on 21th 1. Also known as legal order. November 1979, Art.9, Plenary Session of the Supreme 2. Full text available in Internet site of Coun- Court of People Republic of Bulgaria. cil of Europe, European Court of Human Rights, 15. Regulation № 3 on 30th May 2011, for Indicators, http://www.echr.coe.int/Pages/home.aspx?p=basic- Methods and Order of Appraisal of Judge, Public Prose- texts&c=#n1359128122487_pointer. cutor, Investigator, Administrative Manager and Deputy 3. European Court of Human Rights (available in of Administrative Manager, adopted by the Supreme Ju- Database of the case-law – HUDOC, www.echr.coe.int), dicial Counsel, State Gazette № 44 on 10th June 2011, Strasbourg, Case of Terranova v. Italy, Judgement on 28 full text available in Internet site State Gazette – Offi cial September and 21 November 1995, paragraph 23. Edition of Republic of Bulgaria http://dv.parliament.bg/ 4. Ibid., Case of Vernillo v. France, Judgment on 20 DVWeb/showMaterialDV.jsp;jsessionid=0A92532BDE- February 1991, paragraph 30. C6E9283E7A57CF3C219AFE?idMat=51558. 5. Ibid., Case of Stefanetti and Others v. Italy, Judg- 16. In this sense – Judgment № 14463 on 5th Novem- ment on 15 April 2014, paragraph 43. ber 2013 of Supreme Administrative Court of Republic 6. Ibid., Case of Ficara v. Italy, Judgment on 19 Feb- of Bulgaria, Case № 12314/2013, VI Chamber. ruary 1991, paragraph 17 (3). 17. Judgment № 10 on 15th November 2011 of Con- 7. Ibid., Case of Dimitrov and Hamanov v. Bulgaria, stitutional Court of Republic of Bulgaria, Case № 6/2011. Judgment on 10 May 2011, paragraph 84. 18. Promulgated in State Gazette, Issue 86 on 28th 8. Ibid., Case of Rumpf v. Germany, Judgment on 2 October 2005, in force from 29th April 2006, full text September 2010, paragraphs 44-47. available in Internet site Bulgarian Legal Portal Lex.bg 9. Ibid., Case of Wurzer v. Austria, Judgment on 6 http://www.lex.bg/bg/laws/ldoc/2135512224. March 2012, paragraph 50 end previous. 19. Promulgated in State Gazette, Issue 30 on 11th 10. European Court of Justice (available in InfoCuria April 2006, in force from 12th July 2006, full text avail- - Case-law of the Court of Justice http://curia.europa.eu/ able in Internet site Bulgarian Legal Portal Lex.bg http:// juris/document), Luxembourg, Case C-406/08, Judgment www.lex.bg/bg/laws/ldoc/2135521015. of the Court (Third Chamber). 20. Promulgated in State Gazette, Issue 105 on 29th 28 January 2010. December 2005, in force from 1th January 2006, full text 11. Ibid., Case C-312/04, Judgment of the Court available in Internet site Bulgarian Legal Portal Lex.bg (First Chamber), 5 October 2006, paragraph 67. http://www.lex.bg/bg/laws/ldoc/2135514513. 12. Ibid., Joined Cases C-238/99 P, C-244/99 P, 21. Promulgated in State Gazette, Issue 67 on 27th C-245/99 P, C-247/99 P, C-250/99 P to C-252/99 P and July 1999, in force from 27 August 1999, full text avail- C-254/99 P, Judgment of the Court, 15 October 2002(1), able in Internet site Bulgarian Legal Portal Lex.bg http:// paragraph 234. www.lex.bg/bg/laws/ldoc/2134673408. 13. Promulgated in State Gazette, Issue 59 on 20th

Scoarţă (fragment), mijlocul sec. al XVIII-lea. Nr. 16080

126 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Istorie

AŞEZĂMÂNTUL secretarul de stat al Ministerului de Externe al Ru- siei, cancelaria namesnicului A. N. Bahmetiev și un DE ORGANIZARE şir de organe regionale basarabene: isprăvniciile şi ADMINISTRATIVĂ guvernul regional care furnizau informațiile necesa- re, Comitetul provizoriu care examina informațiile A BASARABIEI primite, înaintând propuneri și recomandări Con- DIN 29 APRILIE 1818 siliului Suprem al Basarabiei şi, în mod hotărâtor, același Consiliu Suprem al Basarabiei care examina la etapa fi nală fi ecare articol inclus în proiectul Aşe- Dr. hab. Alexei AGACHI zământului. Institutul de Istorie al AȘM La elaborarea documentului s-a ţinut cont de unele propuneri din memoriul exarhului şi mitropo- litului Gavriil Bănulescu-Bodoni din luna februarie THE СONSTITUTION ON THE ADMINISTRA- 1812 de a include funcţionari ruşi în organele ad- TIVE ORGANIZATION OF OF APRIL ministrative şi, în primul rând, în cele judecătoreşti, 18, 1818 iar regiunea să fi e condusă de un demnitar rus. Au Summary. The study addresses the problem of fost luate în consideraţie și propunerile înaintate administrative organization of Bessarabian region of de generalul I. Harting, de a institui funcţiile de April 29, 1818, establishing a joint rule of the region, vice-guvernator şi procuror regional, dar și multe based on two different legal systems: Russian serf- propuneri înaintate în proiectul Așezământului ela- dom-type gubernatorial legislation and, on the other borat în anul 1814 de P. Somov – șeful cancelariei hand, local laws and customs. Accordingly, the two administrations relied on different languages - Roma- guvernatorului civil interimar, generalul I. Harting. nian and Russian, which caused contradictions strong Înainte de a purcede la expunerea şi analiza insomuch as to undermine their activity. acestui document important, considerăm necesar de Keywords: administration, constitution, Bessara- menţionat că, iniţial şi pe parcursul îndelungatului bia, boyar, councilor, council, government, governor, proces de elaborare, se considera că Aşezământul va steward, stewardship, law, Moldova, borsholder, or- avea valoarea unui statut permanent. Dar în rescrip- gan, police, prosecutor, Russia, system, tsar, region. tul ţarului Alexandru I Aşezământul este numit pro- vizoriu, deoarece, după cum menţiona suveranul: Rezumat. În studiu este abordată problema ela- „Hotărârea de o aşa de mare însemnătate, datorită borării „Aşezământului pentru înfi inţarea regiunii importanţei pe care o conţine, trebuie în prealabil Basarabia” din 29 aprilie 1818, în baza căruia în acest să fi e confi rmată de timp şi încercare” şi „înainte ca teritoriu a fost creată o administrație mixtă, înteme- această să primească aprobarea mea defi nitivă, eu iată pe două sisteme legislative eterogene: legislația iobăgistă rusă de tip gubernial și legile și tradiţiile doresc ca Dumneavoastră să purcedeţi la implemen- locale, utilizându-se în activitatea administrativă tarea ei şi pe parcursul acestui an să supravegheaţi doua limbi diferite – română și rusă, fapt ce va pro- cu atenţie cum se vor desfăşura lucrările potrivit voca contradicții care vor conduce la subminarea ac- acesteia” [1]. tivității administrației. De unde şi concluzia că autonomia limitată a Cuvinte-cheie: administrație, așezământ, Basa- Basarabiei n-a fost confi rmată defi nitiv, fi ind consi- rabia, boier, consilier, consiliu, guvern, guvernator, derată provizorie, persistând mereu nu numai peri- ispravnic, isprăvnicie, lege, Moldova, namesnic, or- colul unei şi mai drastice limitări, ci şi posibilitatea, gan, poliție, procuror, Rusia, sistem, țar, ținut. păstrată cu prudenţă de către autorităţile ţariste, de a o lichida, ceea ce în realitate s-a şi întâmplat. Anu- Prin rescriptul din 29 aprilie 1818, adresat na- me această frază, inclusă de către ţar în rescript, va mesnicului Basarabiei generalului A. N. Bahmetiev, servi drept pretext pentru declanşarea procesului de ţarul Alexandru I a aprobat Aşezământul de orga- lichidare a autonomiei Basarabiei. Un alt aspect im- nizare administrativă a regiunii Basarabia, elabo- portant al rescriptului ţarului constă în aprobarea li- rat în anii 1816-1818. În literatura de specialitate, chidării instituţiei scutelnicilor [2], care lovea direct timp îndelungat a dăinuit opinia că Aşezământul în interesele şi privilegiile vechi ale marii nobilimi, din 1818 a fost redactat de către şeful cancelariei a cărei păstrare constituia una dintre cele mai im- namesnicului, P. Kriniţin, ceea ce nu corespun- portante cerinţe ale nobilimii basarabene [3]. de realităţii, deoarece la elaborarea lui au partici- Mai întâi, considerăm necesar să aruncăm o pat, în diverse moduri, autoritățile guvernamentale privire generală asupra Aşezământului şi să menţi- de la Petersburg, inclusiv contele I. Capodistria – onăm organele şi funcţiile care urmau a fi create în nr. 3 (34), septembrie 2014 - 127 Akademos regiune: namesnicia, Consiliul Suprem, guvernato- acestui fapt, alcătuitorii Aşezământului și autorităţile rul civil, vice-guvernatorul, guvernul regional, ju- țariste de la Petersburg au recurs la un şiretlic. Ei au decătoriile regionale penală şi civilă, procurorul re- expus principalele prerogative ale namesnicului nu gional, isprăvnicii, procurori, judecătorii, trezorieri în compartimentul consacrat lui, ci în mod dispersat şi direcţii poştale în ţinuturi, organele poliţieneşti şi în compartimentul consacrat funcţiilor guvernatoru- de conducere a oraşelor, breslele, biroul regional de lui civil, pentru a crea falsa impresie că acesta din hotărnicie, serviciile regionale de asistenţă socială, urmă nu a fost lipsit de menţionatele prerogative, ci vamal, de carantină, medical și poştal. le va executa în lipsa namesnicului, făcând abstracţie În partea introductivă a Aşezământului se con- de faptul că guvernatorul civil era subordonat ulti- stata că denumirea regiunii este Basarabia, divizată mului. în şase ţinuturi: Hotin, Iaşi, Orhei, Bender, Akker- CONSILIUL SUPREM AL BASARABIEI. man (Cetatea Albă) şi Ismail, centrul regiunii fi ind Aşezământul prevedea păstrarea Consiliului Sup- oraşul Chişinău, iar centrele ţinuturilor afl ându-se în rem al Basarabiei, creat potrivit instrucţiunii anexa- oraşele cu aceleaşi denumiri, cu excepţia ţinutului te la rescriptul ţarului Alexandru I din 21 mai 1816, Iaşi, al cărui centru era oraşul Bălţi. Aşezământul adresat namesnicului A. N. Bahmetiev, iar ultimul a prevedea modul de organizare şi funcţionare a ad- ordonat, la 12 august 1816, guvernului regional al ministraţiei civile, deci şi conducerea regiunii tre- Basarabiei să formeze Consiliul Suprem, constituit buia să fi e civilă. Dar, contrar acestui fapt, în Aşe- din cele două departamente guvernamentale. Con- zământ se prevedea că: „Situarea regiunii la hotar siliul Suprem şi-a început activitatea la 28 august (al Rusiei – A.A.) şi în special numărul cetăţilor în 1816, în calitate de instanţă judiciară superioară de confl uenţă cu alte destul de importante circumstan- apel şi participant decizional la elaborarea noului ţe, cer ca ea (Basarabia – A.A.) şi în domeniul ad- proiect al Aşezământului permanent. După aproba- ministrării civile să se afl e sub conducerea autorită- rea noului Aşezământ, au fost modifi cate compo- ţilor militare” [4]. Conducătorul suprem al regiunii nenţa şi funcţiile Consiliului Suprem, care nu mai Basarabiei a fost numit guvernatorul-general militar era alcătuit din membrii celor două departamente al guberniei Podolsk A. N. Bahmetiev. Astfel, admi- ale guvernului regional, ci din 11 membri în frun- nistraţia civilă şi militară a fost unită şi concentrată te cu namesnicul A. N. Bahmetiev, care îndeplinea în mâinile namesnicului, împuternicirile căruia au funcţia de preşedinte, iar membri ai consiliului au fost confi rmate de următoarea indicație a ţarului: devenit guvernatorul civil, vice-guvernatorul, pre- „Dumneavoastră o să-mi raportaţi Mie despre toate şedinţii judecătoriilor regionale penală şi civilă, toţi observaţiile Dumneavoastră” [5]. aceştia fi ind numiţi din partea statului, şi şase con- NAMESNICUL. Acestuia îi erau subordonate silieri aleşi din rândurile nobilimii locale pe un ter- toate organele administrative ale regiunii, cu excep- men de trei ani, în numărul lor urmând să fi e inclus ţia Consiliului Suprem, care nu era subordonat ni- în mod obligatoriu mareşalul regional al nobilimii, mănui. Funcţiile principale ale namesnicului erau: să toţi şase fi ind confi rmaţi de către namesnic. Consi- adreseze rapoarte direct ţarului privitor la toate pro- liul Suprem constituia instanţa judiciară superioară blemele importante, să fi e preşedinte al Consiliului de apel, cuprinzând toate domeniile vieţii sociale, Suprem, să întreţină relaţii de serviciu cu guvernato- deciziile căruia erau adoptate cu majoritatea de vo- rii guberniilor interne ale Rusiei, să poarte corespon- turi, iar ca şedinţa să fi e deliberativă era necesară denţă cu miniştrii, consulatele şi consulii Rusiei de pe prezenţa a şase membri. Sentinţele adoptate cu ma- lângă curţile statelor străine şi cele din alte oraşe din joritatea voturilor erau defi nitive şi executate, însă străinătate, să elibereze gradaţilor militari prescripţii părțile litigante nemulţumite de decizia Consiliului deschise privitor la satisfacerea de către autorităţile aveau dreptul să adreseze jalobe Consiliului de Stat locale a necesităţilor cuvenite trupelor militare şi po- de la Petersburg prin intermediul Ministrului Jus- dorojne pentru luarea cailor de poştă. Namesnicului tiţiei sau a procurorului general. Dreptul de iniţia- i-a fost acordat dreptul limitat de iniţiativă legislati- tivă legislativă a fost acordat namesnicului, dar şi vă sau de adoptare a unor noi hotărâri. El putea lipsi Consiliului Suprem, limitându-se reciproc. Names- de la şedinţele Consiliului Suprem când erau exa- nicul avea dreptul să înainteze propuneri Consiliu- minate probleme neimportante, în astfel de situaţii lui Suprem, însă după examinarea iniţiativei de că- şedinţele fi ind prezidate de membrul consiliului cu tre Consiliul Suprem, erau adresate spre aprobare cel mai înalt grad [6]. Aceste funcţii ale namesnicu- Consiliului de Stat de la Petersburg nu propunerea lui aparţineau anterior guvernatorului civil, rolul că- guvernatorului-general militar, care putea fi modifi - ruia în conducerea regiunii după instituirea postului cată, completată sau poate chiar şi respinsă de către de namesnic a fost diminuat. Dar, pentru camufl area consiliu, ci „opiniile Consiliului Suprem”. Astfel,

128 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Istorie dreptul iniţiativei legislative acordat namesnicului tor organe, împovărându-le cu diverse controale şi era valabil numai până la Consiliul Suprem, care comisii. Pentru a lua cunoştinţă de starea regiunii prelua propunerea, examinând-o şi înaintând-o in- la faţa locului, guvernatorul civil era obligat să in- stanţelor superioare. specteze regiunea de două ori pe an. Guvernatorul Lucrările Consiliului Suprem erau ţinute în două conducea organele de tutelă şi supraveghea utiliza- limbi: rusă şi română, precizându-se că treburile de rea resurselor destinate acestora. El era responsabil dispoziţie, executive, cele ale statului, penale şi de de păstrarea ordinii, liniştii, de creşterea bunăstării anchetă erau efectuate în ambele limbi cu respec- locuitorilor, insufl ându-le dragoste faţă de noua lor tarea legislaţiei ruse, dar cu păstrarea drepturilor patrie Rusia, de apărarea intereselor statului şi de şi obiceiurilor locale în privinţa apărării proprietăţii contribuirea la creşterea veniturilor haznalei, de private, iar litigiile civile şi de hotărnicie erau efectu- încasarea la timp a tuturor impozitelor şi taxelor ate numai în limba română şi judecate în baza legilor fără restanţe, de acordarea permisiunilor organelor şi obiceiurilor moldoveneşti [7]. Astfel, constatăm orăşeneşti în vederea îmbunătăţirii amenajării ora- că limba română şi legile şi obiceiurile locale erau şelor, de construirea oraşelor în conformitate cu utilizate exclusiv numai în litigiile civile şi în do- planurile aprobate. El verifi ca starea trezoreriei şi meniile apărării proprietăţii private şi de hotărnicie. supraveghea ca la repartizarea impozitelor şi taxelor În toate celelalte domenii ale activităţii Consiliului contribuabililor să le fi e respectată egalitatea, fără Suprem erau utilizate legislaţia rusă şi limba rusă. nicio părtinire, să fi e apărați ţăranii în cazurile când Deci, observăm o considerabilă extindere a sferelor boierii îi asupreau, majorând abuziv prestaţiile, ca de utilizare a limbii şi legislaţiei ruse în detrimentul locuitorii să nu fi e impuşi la niciun fel de impozite, limbii române, legilor şi obiceiurilor locale. dări, prestaţii, taxe, corvezi şi lucrări în afara celor GUVERNATORUL CIVIL. Aşezământul pre- stabilite de lege. vedea păstrarea postului de guvernator civil al Ba- Guvernatorul civil se făcea responsabil de com- sarabiei, subordonat direct namesnicului, însă func- baterea epidemiilor şi epizootiilor în regiune, de ţiile acestuia au fost limitate. El nu mai era şeful lupta cu hoţii, tâlharii, ucigaşii, jefuitorii şi să ra- principal al regiunii. Guvernatorul civil era membru porteze despre cazurile extraordinare. El urma să al Consiliului Suprem, egal în drepturi cu ceilalţi asigure regiunea cu produse alimentare, adunând membri. El era conducătorul guvernului regional informaţii despre starea roadei, despre preţurile co- şi şeful nemijlocit al primei direcţii a guvernului, merciale, cerând respectarea lor, contribuind la dez- responsabil de toate treburile şi ramurile conducerii voltarea comerţului intern şi extern, a stabilimen- interne. Guvernatorul civil nu avea prerogative ju- telor industriale şi a meşteşugurilor, îndemnându-i diciare, ci supraveghea respectarea tuturor legilor şi pe locuitori să lucreze bine pământul. Guvernatorul hotărârilor adoptate privitor la regiune, apăra drep- civil era obligat să contribuie la răspândirea ştiinţei turile şi privilegiile tuturor categoriilor sociale. El de carte, întemeind şcoli populare, să supravegheze îndemna organele subordonate lui spre executarea poliţiile orăşeneşti şi locale pentru a fi curmate abu- legilor şi prescripţiilor conducerii, dar nu avea drep- zurile, fraudele, mita. În lipsa namesnicului, anume tul să pedepsească pe nimeni fără judecată, iar căl- guvernatorul civil prelua funcţiile acestuia, dar nu cătorii legilor şi funcţiilor erau trimişi în instanţele avea dreptul cu de la sine putere să adopte hotărâri judiciare. Toate sentinţele judecătoriei regionale necorespunzătoare legilor stabilite de puterea supre- penale nu erau executate, ci trimise spre verifi care mă, cu excepţia cazurilor care nu sufereau amânare şi aprobare guvernatorului civil. Dacă acesta des- necesitând utilizarea puterii poliţieneşti sau execu- coperea abateri de la legislaţie, dosarul şi sentinţa tarea poruncilor speciale ale şefi lor superiori. Potri- judecătoriei penale, la care era anexată opinia gu- vit prevederilor Aşezământului, guvernatorul civil vernatorului, erau trimise Consiliului Suprem spre era obligat să se ghideze în activitatea sa şi de reexaminare. Sentinţele privitoare la lipsirea de legislaţia rusă privitoare la funcţiile guvernatori- onoare sau chiar viaţă a unui nobil erau trimise, îm- lor civili [8]. Astfel, constatăm lărgirea sferei de uti- preună cu opinia guvernatorului civil, Ministrului lizare a legislaţiei ruse în paralel cu şi în detrimentul Justiţiei sau procurorului general, pentru a obţine legislaţiei locale. Deci, funcţiile guvernatorului ci- decizia Consiliului de Stat de la Petersburg şi pen- vil erau executive, de supraveghere şi control, fi ind tru a raporta ţarului. lărgite numai în cazul lipsei în regiune a guvernato- Guvernatorul civil supraveghea ca lucrările tu- rului-general militar, însă rolul namesnicului era turor organelor să fi e efectuate la timp, fără întârzi- hotărâtor. eri, ca ele să nu-şi asume funcţii care nu le aparţin, GUVERNUL REGIONAL. În comparaţie cu dar nu avea dreptul să se amestece în lucrările aces- perioada de tranziţie 1816-1818, componenţa şi

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 129 Akademos funcţiile guvernului regional au suferit modifi cări nal, el raporta guvernatorului civil pentru a examina cardinale. Potrivit Aşezământului, din componen- problema în şedinţa guvernului. Vice-guvernatorul ţa guvernului a fost exclus departamentul al doi- prezenta dări de seamă despre lucrările direcţiei lea judiciar şi create judecătoriile regionale penală economico-statală. Deşi direcţiile aveau dreptul să şi civilă. Guvernul regional era alcătuit numai din adopte decizii în sferele lor de activitate, totuşi un membrii primului departament care era divizat în şir de probleme considerate importante, cum ar fi două direcţii – executivă şi economică-statală. Din antreprizele haznalei, pretenţiile persoanelor par- componenţa guvernului făceau parte: guvernatorul ticulare faţă de proprietăţile statului, impozitele şi civil, vice-guvernatorul, patru consilieri, doi asesori încasarea dărilor haznalei, a taxelor vamale şi pre- şi trezorierul regional. Conducătorul guvernului era staţiilor locale, urmau a fi examinate de adunarea guvernatorul civil care concomitent mai îndeplinea guvernului regional. Lucrările guvernului se desfă- şi funcţia de şef nemijlocit al direcţiei executive, din şurau în două limbi: română și rusă. Toate dispoziţi- componenţa căreia făceau parte doi consilieri şi doi ile, prescripţiile şi anunţurile emise de către autori- asesori. Direcţia economico-statală era condusă de tăţi trebuiau date publicităţii în ambele limbi pentru către vice-guvernator, membrii căreia erau: doi con- informarea locuitorilor [9]. silieri şi trezorierul regional. Guvernatorul civil şi În compartimentul privitor la guvernul regional, vice-guvernatorul erau numiţi din partea statului şi era abordată şi problema utilizării şi repartizării ve- confi rmaţi de către ţar, tot din partea statului fi ind niturilor regiunii Basarabia. Din suma tuturor veni- numiţi doi consilieri, în fi ecare direcţie câte unul, un turilor erau mai întâi achitate salariile funcţionarilor asesor şi trezorierul regional. Din partea nobilimii statului, potrivit statelor stabilite. Din restul sumei, erau aleşi numai doi consilieri, câte unul în fi ecare 10% erau defalcate pentru acoperirea necesităţilor direcţie şi un asesor. Toţi consilierii, asesorii şi tre- locale, cum ar fi : construirea clădirilor statului, a zorierul regional erau confi rmați de către namesnic. şcolilor, închisorilor, spitalelor, a altor stabilimente Deci, reprezentanţii aleşi din partea nobilimii locale obşteşti. Restul sumei era trecut în contul venituri- în guvernul regional erau minoritari, raportul dintre lor haznalei şi îndreptate în trezoreria statului. Banii membrii numiţi din partea statului şi cei aleşi din din cele 10% destinate necesităţilor locale puteau fi rândurile nobilimii fi ind de şase la trei. Dar şi mai eliberaţi numai potrivit prescripţiilor Consiliului Su- grav era faptul că prima direcţie, executivă, urma prem, iar suma trecută în contul veniturilor statului în să activeze potrivit legislaţiei ruse de care se con- niciun caz nu putea fi utilizată fără permisiunea sau duceau direcţiile guberniale ale Rusiei. Astfel, alocaţiile Ministerului Finanţelor. Guvernul regional constatăm o nouă extindere a sferei de utilizare a era obligat să prezinte dări de seamă anuale privitor legislaţiei ruse în detrimentul legislaţiei locale. Ase- la toate veniturile statului, care, după verifi carea lor menea şi direcţia a doua economico-statală, urma de către Consiliul Suprem, erau remise namesnicului să activeze potrivit unui regulament special, ela- pentru a fi prezentate Ministerului Finanţelor. Jalo- borat în conformitate cu legislaţia rusă, legile şi bele asupra guvernului regional erau trimise Consi- obiceiurile locale fi ind ignorate. liului Suprem, unde erau rezolvate defi nitiv [10]. De competenţa direcţiei executive ţineau toate JUDECĂTORIA REGIONALĂ PENALĂ. treburile şi afacerile privitoare la dispoziţii şi cele Era alcătuită din preşedinte, trei consilieri şi un ase- executive. Direcţia economico-statală urma să ad- sor. Preşedintele era numit din partea statului şi con- ministreze treburile economice şi cele legate de fi rmat de către ţar. Unul dintre consilieri era de ase- prop rietăţile, averile şi veniturile statului şi anume: menea numit din partea statului, iar doi consilieri şi încasarea impozitelor statului, a tuturor taxelor, asesorul erau aleşi din rândurile nobilimii pe termen inclusiv ale celor vamale, gestionarea tuturor ave- de trei ani şi confi rmaţi de namesnic. Judecătoria rilor statului, concesiunile şi antrepriza, controlul penală examina dosarele penale şi de anchetă par- conturilor, respectarea tuturor drepturilor statului, venite din judecătoriile ţinuturilor, desfăşurându-şi evidența numărului locuitorilor regiunii Basarabia, activitatea în conformitate cu legislaţia rusă. Ast- repartizarea şi încasarea prestaţiilor obşteşti locale. fel, observăm păstrarea acestei prevederi preluată Direcţia economico-statală era condusă de vice- din Așezământul din anul 1812, ceea ce lărgea sfera guvernator, care nu avea alte funcţii decât să supra- utilizării legislaţiei ruse. Sentinţele erau emise cu vegheze bunul mers al lucrărilor direcţiei, păstrând majoritatea de voturi, dar ele nu puteau fi executate, un registru al tuturor dosarelor parvenite şi urmă- ci erau trimise guvernatorului civil şi dacă acesta rind, potrivit registrului, executarea la timp a tuturor constata că ele corespund legislaţiei, erau restitui- lucrărilor. În cazul în care o problemă necesită exa- te spre executare, iar când guvernatorul nu era de minarea de către adunarea întregului guvern regio- acord cu sentinţa emisă, dosarul şi sentinţa, la care

130 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Istorie era anexată opinia guvernatorului, erau remise spre erau traduse în limba rusă şi trimise spre examinare examinare şi emiterea sentinţei defi nitive Consiliu- guvernului regional. lui Suprem. Ancheta şi examinarea dosarelor erau PROCURORII. Autorităţile de la Petersburg efectuate în limbile română și rusă, specifi cându-se au ţinut cont de propunerile generalului Harting, că interogarea inculpaţilor moldoveni să fi e efec- susţinute de către unii boieri locali şi au instituit, tuată în limba română, iar procesele verbale să fi e ca şi în Rusia, funcţia de procuror regional, mai nu- scrise în ambele limbi. Sentinţele, după confi rmarea mind câte un procuror şi în ţinuturi. Toţi procurorii lor, erau citite în limba română. Se mai arăta dreptul erau numiţi din partea statului, cel regional confi r- consilierilor moldoveni, care întâmpinau greutăţi în mat de către ţar, iar cei din ţinuturi erau propuşi de expunerea opiniilor în limba rusă, de a se expune către procurorul regional şi confi rmaţi de către Con- în limba română. Astfel, constatăm că nu era vorba siliul Suprem. Toţi procurorii trebuiau să active- despre utilizarea numai a limbii române, ci despre ze potrivit legislaţiei ruse privitoare la procuro- reglementarea sferelor şi modurilor de utilizare a rii guberniali şi avocaţii din judeţele ruse. Astfel, limbii române, în unele lucrări fi ind utilizată şi lim- observăm iar o nouă extindere a sferei de utilizare a ba rusă [11]. legislației ruse. JUDECĂTORIA REGIONALĂ CIVILĂ. Funcţiile procurorului regional constau în: sup- Era alcătuită din preşedinte şi patru consilieri. Pre- ravegherea respectării ordinii stabilite de lege, inter- şedintele era numit din partea statului şi confi rmat zicerea încasării dărilor nelegitime de la locuitori și de către ţar. Unul dintre consilieri era numit din lupta cu mita şi corupţia, fără dreptul de a interveni partea statului şi trei consilieri aleşi din rândurile cu de la sine putere, pentru a curma dezordinea şi nobilimii pe un termen de trei ani, cu confi rmarea abuzurile, raportând namesnicului despre neres- namesnicului. Judecătoria civilă judeca procesele pectarea legilor în instituţiile judecătoreşti, despre civile particulare, dar şi pretenţiile haznale faţă de cazurile de nesupunere şi împotrivire civică, despre anumite persoane şi cele reciproce. În cazul jude- neglijenţa funcţionarilor în serviciu, întârzierile în cătoriei civile se evidenţia în mod deosebit că „în executarea ordinilor şi a lucrărilor, practicarea co- procedura judiciară utilizarea limbii moldoveneşti merţului interzis şi împiedicarea desfăşurării co- (română – A.A.) se întăreşte în temeiul şi pentru merţului permis, despre încălcarea liniştii generale, asigurarea drepturilor, privilegiilor şi a legilor loca- a jurământului şi daunele cauzate statului şi societă- le, acordate atotmilostiv (de către ţar – A.A.) pentru ţii, însuşirea funcţiilor unui organ de către alt organ. totdeauna regiunii Basarabia” [12]. Dar şi această El era tălmăcitorul legilor în cazurile când judecă- prevedere era limitată, deoarece se specifi ca, că „nu- torii aveau îndoieli. Procurorului regional îi erau mai în domeniul apărării proprietăţii private urma subordonaţi procurorii ţinuturilor, care-i prezentau respectarea privilegiilor, legilor şi obiceiurilor loca- rapoarte. Procurorul regional îi tutela pe arestanţi le”. Litigiile civile în care era implicată haznaua vizitând închisorile. El nu avea dreptul să intervină statului erau judecate în conformitate cu legisla- în niciun mod în litigiile civile, dar supraveghea res- ţia rusă. Când părţile litigante nu erau de acord cu pectarea legilor, tutela părţile litigante şi respectarea sentinţa emisă, sentințele judecătoriei civile puteau dreptului de apel. Controla sentinţele judecătoriei fi trimise spre apel în Consiliul Suprem, dar numai penale şi în cazurile abaterilor de la lege, raporta în cazul când judecătoria civilă acorda acest drept. guvernatorului civil. Procurorul regional prezenta şi Dacă acest drept nu era acordat, sentinţa era exe- apăra în instanţele judecătoreşti interesele statului, cutată. Sentinţele în care erau implicate interesele iar judecătorii erau obligaţi să ţină cont de opinia haznalei nu erau executate, ci erau traduse în limba procurorului. Acesta însă nu avea dreptul să asiste rusă, la care era anexată opinia judecătoriei şi trimi- la emiterea sentinţei. Funcţiile menţionate ale pro- se spre examinare guvernului regional [13]. Astfel, curorului regional se refereau la toate organele re- constatăm că numai în judecătoria civilă era permi- gionale, cu excepţia Consiliului Suprem. În calitate să utilizarea doar a legilor şi obiceiurilor locale şi de funcţionar subordonat namesnicului, care prezi- a limbii române, fi ind prevăzute şi limitările deja da şedinţele Consiliului Suprem, procurorul nu avea menționate. Odată cu scoaterea judecătoriilor din cu acest organ nicio relație, cu excepţia cazurilor componenţa guvernului regional, au fost separate când primea prescripţii speciale de la namesnic de puterile executivă şi judiciară, dar această separare a supraveghea mersul unor litigii examinate de căt- era totuşi limitată, deoarece sentinţele judecătoriei re Consiliul Suprem. Procurorului regional i-a fost penale erau puse sub controlul guvernatorului civil, acordat dreptul să raporteze Ministerului Justiţiei şi iar sentinţele judecătoriei civile, în cazurile când procurorului general despre orice abuz sau neglijen- era implicată haznaua statului, nu erau defi nitive, ci ţă în conducerea regiunii Basarabia [14].

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 131 Akademos

SERVICIILE REGIONALE. În regiune mai Ispravnicii aveau numai funcţii poliţieneşti şi îşi era numit un arhitect cu un adjunct, un inginer ca- desfăşurau activitatea potrivit regulamentelor dastral regional, care trebuiau să activeze potrivit (legislaţiei – A.A.) poliţieneşti ruse. Pentru o mai legislaţiei ruse, cu excepţia litigiilor legate de pro- comodă supraveghere poliţienească, ţinuturile se di- prietăţi private ce urmau a fi efectuate în conformi- vizau în ocoale (voloste) în frunte cu un ocolaş, iar tate cu legile şi obiceiurile locale și în limba română. în fi ecare sat era câte un vornic. Ocolaşul şi vornicii Serviciul de tutelă şi asistenţă socială nu era creat în trebuiau aleşi de către isprăvnicie în mod obligatoriu calitate de organ separat, dar toate lucrările legate de din rândurile locuitorilor băştinaşi cu acordul comu- acest serviciu şi gestionarea sumelor adunate pentru nităţilor locale, să locuiască şi să posede proprietăţi binefacere ţineau de competenţa guvernului regional în ţinut. În Aşezământ a fost inclusă o instrucţiune şi erau efectuate în conformitate cu prevederile privitoare la funcţiile ispravnicului, potrivit căruia legislaţiei ruse. Era înfi inţat serviciul medical regio- el era obligat: să rezolve pe loc confl ictele dintre nal şi numit câte un medic în fi ecare ţinut, funcţiona- locuitori care nu necesitau intervenţia organului ju- rii fi ind numiţi şi subordonaţi departamentului medi- diciar, să nu introducă niciun fel de impozite, taxe, cal al Ministerului Poliţiei şi activau în conformitate dări, prestaţii, corvezi, afară de cele stabilite, să nu cu legislaţia rusă. Toți funcţionarii serviciului poştal amendeze şi să nu aplice pedepse corporale, cu ex- erau numiţi din partea statului, propuşi de către gu- cepţia când cineva refuza să îndeplinească prestaţi- vernul regional şi confi rmaţi de către namesnic, fi ind ile obşteşti locale, care nu sufereau amânare. După obligaţi să-şi desfăşoare activitatea potrivit legis- efectuarea cercetărilor şi anchetelor, dosarele in- laţiei ruse şi în limba rusă [15]. fractorilor erau trimise în judecătoria ţinutului. Era creat Biroul regional de hotărnicie, alcătu- Ispravnicul urma să apere ţinutul de tâlhari, it din preşedinte, patru membri aleşi din rândurile bandiţi şi răufăcători şi pe locuitori de abuzurile nobilimii pe un termen de trei ani cu confi rmarea concesionarilor şi arendaşilor care încălcau condi- Consiliului Suprem şi inginerul regional cadastral, ţiile contractelor, copiile cărora le primeau de la numit din partea statului şi confi rmat de namesnic, guvernul regional, raportând despre încălcări na- având sediul în capitala regiunii. În componen- mesnicului şi guvernului regional, apăra ţinutul de ţa statelor Biroului regional de hotărnicie intrau şi pătrunderea molimei şi epizootiilor, raporta despre cei şase ingineri cadastrali din ţinuturi, secretarul toate cazurile de nesupunere şi răzvrătire, aducân- şi arbitrii aleşi de către părţile litigante. Biroul îşi du-i la ascultare pe răzvrătiţi cu ajutorul militari- desfăşura lucrările potrivit unui regulament special lor. Trebuia să păstreze în stare bună drumurile, şi în limba română, conducându-se de legile şi obi- podurile, digurile, să însoţească unităţile militare ceiurile locale, însă când adopta decizii privitor la de la intrare până la ieşire din ţinut, asigurându-le proprietatea statului, a bisericilor şi mănăstiri- cu transport potrivit podorojnelor eliberate de lor, era obligat să se conducă de regulile existen- către namesnic, cu plata obligatorie de către mi- te în Rusia. În problemele de apel, Biroul regional litari a taxei de transport, să-i încartiruiască pe de hotărnicie era subordonat Judecătoriei regionale militari în mod egalitar fără a supraîmpovăra pe civile. În regulament era expusă în mod amănunţit unii locuitori, iar chitanţa generală despre bunul întreaga procedură de hotărnicie [16]. comportament al militarilor putea fi eliberată de În activitatea Direcţiei vămilor şi carantinei din către ispravnic numai în cazul prezentării chitan- Basarabia, care aduna taxele vamale şi apăra hotarul ţelor eliberate de către locuitorii satelor în care au de pătrunderea molimei, urma să fi e introdusă legis- staţionat militarii, să asigure caii regimentelor cu laţia rusă existentă la celelalte hotare ale imperiului. imaşuri, să apere satele, pădurile şi câmpiile de Vămile erau instalate la Nouasuliţă, Sculeni şi Reni, incendii. Să adune şi să prezinte autorităţilor regi- pichete vamale – la Ismail, Leova, Akkerman (Ceta- onale informaţii despre starea roadei şi a fânului, tea Albă) şi Lipcani. Carantinele se afl au la Reni şi a cantităţilor destinate consumului şi comerciali- Sculeni, iar pichete de carantină – la Leova, Lipcani, zării, să prezinte lunar informaţii despre preţurile Ismail şi Akkerman (Cetatea Albă) [17]. la pâine şi alte alimente, iar în caz de foamete să ADMINISTRAȚIA LOCALĂ. În fi ecare din- raporteze autorităţilor pentru a o preîntâmpina. Să tre cele şase ţinuturi erau păstrate isprăvniciile în lupte cu contrabanda, să ceară respectarea regimu- frunte cu căpitan-ispravnicul şi patru asesori (co- lui de carantină de către persoanele venite de peste misari), aleşi din rândurile nobilimii şi confi rmaţi hotare şi să supravegheze respectarea unităţilor de de către namesnic. Isprăvniciile, păstrându-și ve- măsură şi greutate. Toate cercetările şi anchetările chea denumire și șeful de altădată, au devenit or- locuitorilor erau efectuate fără nicio plată, isprav- gane mixte, modifi cându-și componența și funcțiile. nicul mulţumindu-se cu salariul primit de la stat.

132 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Istorie

Ispravnicul nu avea dreptul să aibă afaceri cu lo- poliţiile orăşeneşti. Pentru acordarea dreptului de cuitorii ţinutului. Vitele rătăcite nu mai aparţineau apel nelegitim sau pentru interzicerea dreptului de ispravnicului, ci după 12 luni, dacă nu se prezentau apel legitim judecătorii erau impuşi în primul caz cu dovezi convingătoare proprietarii, erau vândute să achite pagubele părţilor litigante, în cel de-al doi- la licitaţie, iar banii încasaţi din vânzări urma să lea caz, să achite pagubele şi să plătească o amendă fi e trimişi guvernului regional cu destinaţia pentru considerabilă, iar în cel de-al treilea caz, după achi- binefaceri. Ispravnicii nu aveau nicio atribuţie la tarea pagubelor, erau eliberaţi din serviciu şi daţi în litigiile civile, acestea ţinând de competenţa jude- judecată. Judecătorii nu aveau dreptul să încaseze cătoriei ţinutului. Astfel, ispravnicii au fost lipsiţi nicio plată de la părţile litigante, mulţumindu-se cu de drepturi judecătoreşti şi de alte privilegii, rămâ- salariul primit de la stat [19]. nând numai cu salariul primit de la stat [18]. Procurorii ţinuturilor erau obligaţi să suprave- JUDECĂTORIILE ȚINUTURILOR. În fi - gheze respectarea legilor în instanţele judecătoreşti, ecare ţinut era înfi inţată judecătoria ţinutului, din raportând despre toate abaterile de la legislaţie care făceau parte un judecător şi doi asesori aleşi procurorului regional. Primind de la judecătoriile de către nobilime şi confi rmaţi de către namesnic, ţinuturilor registrele tuturor dosarelor şi litigiilor, care în activitatea lor se conduceau de un regula- ei supravegheau examinarea lor şi prezentau lunar ment special. Deciziile erau adoptate cu majoritatea procurorului regional rapoarte despre litigiile exa- voturilor. Regulamentul judecătoriei ţinuturilor era minate şi rezolvate şi cele nerezolvate, indicând şi vast, descriind în mod amănunţit întreaga procedură cauzele neexaminării. Ei puteau vizita judecătoriile judiciară, noi însă vom evidenţia doar aspectele mai ţinutului, dar nu aveau dreptul să asiste la adoptarea importante. deciziilor [20]. Judecătoria ţinutului era prima instanţă judicia- TREZORERIA ȚINUTULUI. Trezoreria ţi- ră privitoare la toate delictele şi litigiile tuturor cate- nutului era alcătuită din trezorier, contabil şi doi goriilor sociale, însă lipsită de dreptul de a-i judeca juraţi, numiţi din rândurile subofi ţerilor. Trezorierul pe nobili şi pe funcţionarii guvernului, efectuând era funcţionar subordonat direct guvernului regio- în privința lor numai cercetări, pe care le prezenta nal şi confi rmat de Consiliul Suprem, funcţiile că- guvernului regional şi Consiliului Suprem. Litigiile ruia se reduceau la încasarea impozitelor statului, a erau divizate în trei categorii: cele penale şi de an- dărilor și taxelor obşteşti locale şi a tuturor venitu- chetă, ca și pretenţiile persoanelor particulare faţă rilor statului. Trezoreria se afl a pe lângă isprăvnicie de haznaua statului şi cele reciproce erau examina- în centrul ţinutului. Pentru încasarea impozitelor şi te potrivit legislaţiei Imperiului Rus, însă pentru a dărilor băneşti se stabileau două termene pe an şi apărarea proprietăţii private particulare erau utili- anume: 1 februarie - 1 martie, 1 septembrie -1 oc- zate în totalitatea lor legile şi obiceiurile locale. A tombrie. Sumele tuturor impozitelor şi dărilor erau treia categorie o constituiau litigiile civile, care erau împărţite în două părţi egale şi încasate în cele două examinate potrivit legilor şi obiceiurilor Moldovei. termene pentru prima şi a doua jumătate a anului. Sentinţele judecătoriei ținutului în delictele penale Guvernul regional expedia trezorierului câte o nu erau executate, ci trimise, împreună cu dosarul, tabelă în care erau indicate toate denumirile şi co- judecătoriei regionale penale spre verifi care. tele sumelor impozitelor, a dărilor băneşti obşteşti Pentru judecarea litigiilor civile erau stabilite locale pentru fi ecare oraş, târg, sat sau cătun în trei termene (sesiuni) pe parcursul unui an, şi anu- mod separat, care urmau a fi încasate, şi un număr me: 20 ianuarie -1 martie, 15 mai -1 iulie, 1 noiem- proporţional de chitanţe care erau înmânate contri- brie - 20 decembrie. Pentru expedierea citaţiilor buabililor după achitarea plăţii. Trezorierul avea o erau angajaţi la judecătorie patru mazili, care pri- condică în care erau scrise sumele, data încasării meau plată de la vinovaţi, după anunţarea sentinţei, şi în care monedă. Banii erau încasaţi de trezorier câte un leu pentru fi ecare ceas al distanţei parcur- în prezenţa contabilului şi a celor doi juraţi. După se dus şi întors. În raza oraşelor plata constituia un expirarea termenelor încasării la 2 martie şi la 2 leu. Cererile de împăcare înaintate de către părţile octombrie, poliţmaistrul, ispravnicul şi procurorul litigante puneau capăt litigiului. În cazurile când ţinutului verifi cau trezoreria şi dacă sumele încasa- una sau ambele părţi litigante nu erau de acord cu te şi restanţele neîncasate coincideau, trimiteau cu sentinţa emisă, dreptul de apel era obţinut numai prima poştă guvernului regional un raport, chitan- cu permisiunea judecătoriei. Partea litigantă lipsi- ţele rămase neînmânate şi sumele încasate. Dacă tă de dreptul de apel, potrivit legilor, avea dreptul în timpul controlului se constata lipsa unor sume, să adreseze o plângere judecătoriei regionale civi- trezorierul şi contabilul erau imediat arestaţi, iar le. Sentinţele erau executate de către isprăvnicii şi averile lor erau puse sub sechestru. După expirarea

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 133 Akademos termenului de încasare a impozitelor, trezorierul nu tă averea şi proprietăţile bisericii şi ale clerului erau avea dreptul să încaseze restanţele, iar restanţierii apărate similar apărării proprietăţilor statului. erau obligaţi în decurs de o lună să achite impozi- Nobilimea era egalată în drepturi cu nobilimea tele şi dările la trezoreria regională, în caz contrar rusă, păstrându-şi concomitent drepturile şi privile- averile lor fi ind vândute la licitaţie pentru a suplini giile acordate de către domnii Moldovei, în confor- toate plăţile. Responsabilitatea achitării la timp a mitate cu drepturile şi obiceiurile locale, proprietăţile impozitelor revenea întregii comunităţi, deoarece ei fi ind de neatins, cu excepţia sentinţelor judecăto- guvernul indica cota întregii colectivităţi din oraş, reşti. Nobilimea a obţinut dreptul de a avea prop ria târg, sat sau cătun, iar colectivitatea repartiza cota adunare regională pentru a alege funcţionarii la pos- fi ecărui contribuabil. Moşiile şi averile comunită- turile administrative acordate boierimii şi de a alege ţilor în totalitatea lor prezentau chezăşia haznalei mareşalul regional al nobilimii, confi rmat de către de achitare a impozitelor şi dărilor. Trezorierul nu namesnic. Acesta era membru al Consiliului Suprem avea dreptul să-i asuprească pe contribuabili, lu- din ofi ciu, ale cărui funcţii se reduceau la reprezenta- ând de la ei bani sau lucruri sub ameninţarea răs- rea intereselor şi doleanţelor nobilimii şi de a tutela punderii penale [21]. văduvele şi orfanii. Urma să fi e alcătuită condica no- ADMINISTRAȚIA ORAȘELOR. În ora- bilimii basarabene după verifi carea actelor autentice. şele care aparţineau statului, în Chişinău şi Bălţi, În Aşezământ fuseseră expuse în mod amă- care aparţineau proprietarilor particulari, erau or- nunţit regulile alegerii funcţionarilor din rândurile ganizate poliţii în frunte cu un poliţmaistru, ajutat nobilimii. Privitor la nobilime, autorităţile ţariste, de comisarul de poliţie de circumscripţie şi de su- dorind să-şi fortifi ce poziţiile în regiune, au inclus praveghetorii de cartier şi alte ranguri poliţieneşti în Aşezământ două articole absolut noi. Primul potrivit statelor alcătuite pentru fi ecare oraş separat, prevedea că la posturile acordate nobilimii puteau în funcție de numărul locuitorilor, volumul afaceri- fi aleşi şi funcţionarii statului, alogeni care nu stă- lor comerciale şi alte criterii. Toţi funcţionarii orga- pâneau moşii în Basarabia, dar care aveau ranguri nelor poliţieneşti erau selectaţi şi numiţi în funcţii corespunzătoare, însă ei erau lipsiţi de dreptul de de către guvernatorul-general militar A. N. Bahme- vot la alegeri. Acest articol prezenta o avertizare tiev. În activitatea lor poliţiile se conduceau de camufl ată a nobililor cu tendințe opoziționiste. Cel limba şi legislaţia rusă [22]. de-al doilea articol prevedea că persoanele care nu În fi ecare localitate urbană trebuia creată duma aveau origine nobiliară, obţinând gradul de ofi ţer orăşenească şi consiliul breslelor, acestea urmând superior în serviciul militar activ în armata impe- să se ghideze în activitatea lor de legislaţia rusă. rială şi funcţionarii din serviciul civil care obţi- Oraşele benefi ciau de toate privilegiile acordate ora- neau gradele de ofi ţer al Statului-major începând șelor din Rusia. Necesităţile lor erau acoperite din cu gradul al optulea, sau asesor colegial, obţineau diverse impozite şi taxe plătite de orăşeni, dacă însă demnitate de nobil cu drept de transmitere eredita- acestea erau neîndestulătoare, atunci pentru acope- ră. Cei care se concediau din serviciul militar activ rirea necesităţilor era defalcată o cotă din veniturile în gradele de sublocotenent sau ofi ţeri inferiori ai provenite din concesiunea băuturilor spirtoase, care Statului-major şi funcţionarii civili care vor obține aparţinea statului. Necesităţile oraşelor Chişinău şi grade civile în seviciul activ începând cu gradul Bălţi, care constituiau posesiuni particulare, erau al optulea, sau asesor colegial obţineau demnita- acoperite numai din dările orăşenilor, negustorilor şi te de noblețe personală, fără drept de transmitere comercianţilor fără ajutor din partea statului. Venitu- ereditară, urmaşii acestora completând rândurile rile provenite din încasarea taxelor orăşeneşti pentru mazililor. Aceste articole le-au permis militarilor utilizarea unităţilor de măsură şi greutate, denumite şi funcţionarilor alogeni să ocupe posturi adminis- runştuc şi cantaragiu, aparţineau oraşelor [23]. trative şi să obţină demnitatea de nobil, ceea ce va DREPTURILE, PRIVILEGIILE ȘI OBLI- avea o repercusiune nefastă asupra componenţei GAȚIUNILE CATEGORIILOR SOCIALE naţionale a nobilimii basarabene, alogenii deve- ALE LOCUITORILOR BASARABIEI. Locuito- nind majoritari, iar nobilimea locală minoritară şi rii Basarabiei erau divizaţi în nouă categorii soci- marginalizată, nobilii alogeni devenind sprijin de ale: clerul, nobilimea, boiernaşii, mazilii, ruptaşii, nădejde al ţarismului în Basarabia [24]. negustorii şi mic-burghezii, ţăranii, ţiganii şi evreii. Boiernaşi erau considerați persoanele care nu Clerul era egalat în drepturi cu clerul rus, benefi cia aveau origine nobiliară, dar care aveau ranguri in- de toate privilegiile acordate de către domnii Mol- ferioare, până la vel şetrar. Ei benefi ciau de dreptul dovei şi de toate drepturile şi privilegiile acordate nobleţei personale, însă urmaşii lor erau trecuţi în de către ţar după anexarea Basarabiei la Rusia. Toa- rândurile mazililor, fără a benefi cia de privilegiile

134 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Istorie părinţilor. Aceştia nu puteau fi pedepsiţi corporal, fi - culare, aceștia fi ind scutiţi de plata tuturor impozi- ind eliberaţi, potrivit hrisoavelor domneşti, de plata telor, dărilor şi prestaţiilor. Categoriile sociale de la tuturor impozitelor, de prestaţiile obşteşti și parţial, boiernaşi şi până la ţărani aveau dreptul să cumpere de plata goştinii şi desetinei pentru oi, porci şi stupi avere imobiliară şi să stăpânească temporar terenuri de albine şi de o anumită cotă de vădrărit, iar pen- locuite şi nelocuite, oraşe şi târguri ale statului, sate tru numărul şi cantităţile ce depăşeau cotele scutite, şi cătune particulare [29]. ei plăteau în conformitate cu prevederile legislaţiei Evreii făceau parte din diverse categorii sociale Moldovei [25]. în funcție de profesie şi ocupaţie, plătind impozite- Mazilii constituiau o categorie socială privile- le şi dările ca şi ceilalţi contribuabili din categoria giată care-şi păstrau împreună cu urmaşii săi toate dată. Ei aveau dreptul să cumpere numai terenuri privilegiile acordate de către domnii Moldovei. Ei nepopulate şi numai din fondul statului, mai având nu puteau fi pedepsiţi corporal fără sentinţă jude- dreptul să ia în concesiune realizarea băuturilor cătorească, însă plăteau statului dajdia, dările şi spirtoase, să stăpânească mori, fabrici de vin şi de prestaţiile locale potrivit obiceiului din Moldova şi bere, utilizând munca înămită, fără dreptul de a avea goştina, vădrăritul şi pogonăritul de rând cu birnicii, în stăpânire persoane de rit creştin [30]. dar benefi ciau de anumite privilegii la plata deseti- Străinii care locuiau sau se aşezau cu traiul în nei, potrivit rangului [26]. Basarabia erau repartizaţi în categoriile sociale Ruptaşii erau şi ei o categorie socială privile- potrivit profesiei şi ocupaţiei. Coloniştii trebuiau giată în calitate de urmaşi ai clerului. Ei nu puteau primiţi în Basarabia potrivit regulilor existente în fi supuşi pedepsei corporale fără sentinţa judecăto- Rusia. Cei care se aşezau cu traiul pe pământurile rească, plăteau statului dajdia, goştina, vădrăritul şi particulare erau datori să îndeplinească toate obliga- pogonăritul de rând cu birnicii, iar dările locale le ţiunile în folosul proprietarilor, fi ind scutiţi de toa- achitau ca şi mazilii, adică cu unele înlesniri potri- te impozitele de stat şi de prestaţiile publice pe un vit obiceiului din Moldova [27]. termen de patru ani. Toate categoriile sociale men- Negustorii şi mic-burghezii benefi ciau de liber- ţionate, cu excepţia ţiganilor şi evreilor, au primit tatea comerţului, ajustată la regulile existente în dreptul de a se angaja în serviciul statului şi cel mi- Imperiul Rus. Impozitele de stat şi dările locale ei litar şi de a obţine ranguri şi alte demnităţi. Răzeşii le plăteau primele, potrivit hrisoavelor domneşti, iar nu erau menţionaţi în calitate de categorie socială ultimele, proporţional cu cotele repartizate întregii separată, însă proprietatea răzăşească era protejată regiuni. potrivit Sobornicescului hrisov, din 29 decembrie Ţăranii îşi păstrau libertatea personală, apărarea 1785 (octombrie 1785), emis de către domnul Mol- averii lor afl ându-se sub supravegherea guvernului dovei Alexandru Mavrocordat [31]. regional. Toţi ţăranii care locuiau pe pământurile A fost păstrat sistemul fi scal în conformitate cu proprii, ale statului şi ale boierilor plăteau haznalei legile şi obiceiurile care funcţionau în Principatul birul şi dările obşteşti pentru întreţinerea militarilor, Moldovei. Potrivit acestora, haznaua rusă încasa: a serviciului poştal şi menţinerea în stare bună a dru- birul şi dajdia, veniturile vamale şi cele proveni- murilor publice. Ei plăteau, potrivit vechiului obicei, te din realizarea băuturilor spirtoase în oraşe, târ- zeciuiala din cantitatea pâinii recoltate şi a fânului guri şi sate care constituiau proprietatea statului, adunat, a numărului de porci şi de stupi; goştina – goştina – taxa pentru numărul ovinelor, desetina, po- potrivit numărului de ovine, vădrăritul – potrivit nu- trivit numărului porcilor şi stupilor de albine, vădră- mărului de vedre de vin fabricat, achitând şi pogonă- ritul – potrivit numărului de vedre de vin fabricat, ritul pentru plantaţiile de tutun. Ţăranii care se folo- taxele de la darea în arendă şi concesionarea la lici- seau de terenurile statului plăteau haznalei oborocul taţie publică a moşiilor şi altor bunuri care constitu- în mărime de un cervoneţ de la o familie şi jumătate iau proprietatea statului. Concesiunile şi antrepri- de cervoneţ de la un holtei, iar ţăranii care locuiau za erau efectuate în conformitate cu prescripţiile şi se foloseau de terenurile boierilor erau obligaţi să de la 8 decembrie 1776, adresate administraţiilor lucreze numărul de zile şi să îndeplinească toate dă- fi nanciare ale guberniilor ruse. Cu excepţia biru- rile şi lucrările în folosul boierului potrivit regulilor lui şi a dajdiei, celelalte taxe constituiau în Moldova existente în Principatul Moldovei [28]. veniturile cămării domneşti, care acum erau vărsate Ţiganii erau divizaţi în două categorii: cei care în haznaua statului rus. Taxele adunate din pogonă- aparţineau statului erau subordonaţi guvernului re- rit erau utilizate pentru întreţinerea spitalelor. gional, plătind haznalei dajdia potrivit hrisoavelor Prestaţiile obşteşti locale erau destinate sati- ce le posedau şi ţiganii iobagi, care aparţineau cle- sfacerii necesităţilor trupelor militare: întreţinerea, rului, mănăstirilor, nobililor şi altor persoane parti- încălzirea şi iluminarea cazărmilor, infi rmeriilor,

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 135 Akademos carcerelor, camerelor de gardă, gheretelor de la trezoreriile ţinutului. A fost înfi inţată judecătoria cordon, clădirilor, staţiunilor poştale şi a cailor de ţinutului în calitate de instanţă judiciară inferioa- poştă [32]. La acest capitol alcătuitorii Aşezămân- ră. Sameşul a devenit secretarul isprăvniciei. Ca şi tului nu au menţionat încă câteva prestaţii publice anterior, ţinuturile erau divizate în ocoale (voloste), locale, care constituiau o povară grea pentru locu- conduse de un ocolaş. În sate a fost păstrat postul itori şi anume: întreţinerea în stare bună a drumu- vornicului. rilor, podurilor, trecerilor peste râuri şi încartirui- Promisiunea larg afi şată de către ţarul Alexan- rea militarilor în casele locuitorilor. Aşezământul dru I şi de către namesnicul A. N. Bahmetiev, de conţinea un regulament amănunţit privitor la ges- a păstra în vigoare legile şi obiceiurile pământului tionarea impozitelor, averilor şi intereselor statu- şi utilizarea limbii române n-a fost onorată. Potrivit lui şi repartizării şi îndeplinirii prestaţiilor obşteşti instrucţiunilor primite de la Petersburg şi a activită- locale [33]. ţii namesnicului şi a funcţionarilor ruşi din organele Aşezământul de organizare administrativă a Ba- administrative basarabene, care au participat la ela- sarabiei, elaborat în anii 1816-1818 se deosebea mult borarea noului Aşezământ, au fost extinse conside- de Aşezământul adoptat în anul 1812. În primul rând, rabil sferele de utilizare a legislaţiei şi limbii ruse în a fost creată instituţia namesnicului plenipotenţiar dauna legilor şi obiceiurilor locale şi limbii române. scos din subordinea ministerelor şi a altor structuri Aşezământul prevedea ca în conformitate cu legis- guvernamentale ruse şi subordonat direct ţarului laţia rusă, dar concomitent şi cu obiceiurile şi legile Alexandru I, fi indu-i acordate cele mai importante locale trebuiau să activeze: guvernatorul civil, gu- funcţii care anterior aparţineau guvernatorului civil, vernul regional, judecătoria regională civilă, jude- diminuând, astfel, rolul ultimului şi al guvernului cătoriile ţinuturilor şi Biroul regional de hotărnicie, regional, în care reprezentanţii nobilimii locale erau iar numai în conformitate cu legislaţia rusă activau: în minoritate absolută. judecătoria penală, procurorii regional şi din ţinu- Consiliul Suprem al Basarabiei, creat la 12 au- turi, poliţiile orăşeneşti şi cele de pază a frontierei, gust 1816, cu funcţiile de instanţă judiciară supre- arhitectul regional, inginerul cadastral regional, is- mă de apel şi participant decizional la elaborarea prăvniciile, dumele orăşeneşti, consiliile breslelor, proiectului noului Aşezământ permanent al Basa- trezorierul regional, serviciile regionale medical, rabiei, după elaborarea proiectului Aşezământului, poştal, vamal şi de carantină. În baza legislaţiei ruse a fost păstrat în calitate de instanţă superioară de erau desfăşurate şi lucrările din domeniul asistenţei apel, nefi ind subordonat nimănui, sentinţele judecă- sociale, de antrepriză şi concesiune, comerţul intern toreşti ale căruia erau defi nitive. Totuşi, acordarea şi extern etc. dreptului părţilor litigante nemulţumite de sentinţe- A fost interzisă acordarea rangurilor boiereşti le Consiliului Suprem de a adresa jalobe Consiliului româneşti şi introduse rangurile administrative ruse. de Stat de la Petersburg știrbea funcţiile şi autori- S-au ignorat ori s-au încălcat unele drepturi, privi- tatea Consiliului Suprem. Au fost separate puterile legii şi cerinţe ale nobilimii. Exarhul şi mitropolitul executivă și judiciară. Din componenţa guvernu- Gavriil Bănulescu-Bodoni nu a fost acceptat în cali- lui regional a fost exclus departamentul judiciar şi tate de întâistătător în instanţa judiciară superioară, transformat în două instituţii separate – judecători- aşa cum se obişnuia în Moldova, unde mitropolitul ile regionale penală şi civilă, deşi formal, ele erau era întâistătător în Divan. A fost respinsă cererea considerate componente ale guvernului. Dar separa- nobilimii de a numi la conducerea Basarabiei un rea nu era totală, deoarece puterea judiciară parţial a guvernator civil din rândurile boierimii locale, res- rămas sub controlul puterii executive. Sentinţele ju- pinsă fi ind şi candidatura generalului Ilie Catargiu. decătoriei penale nu erau executate, ci trimise spre Din sistemul administrativ au dispărut următoare- control guvernatorului civil, iar sentinţele judecăto- le dregătorii vechi locale: vistieria, hătmănia, agia, riei civile privitoare la litigiile în care era implicată vornicia, armăşia, vornicia de aprozi, sămeşia, căpi- haznaua statului nu erau executate ci trimise spre tanii de margine. control guvernului regional. Dar cea mai profundă insatisfacție a nobilimi Au fost instituite posturile de vice-guvernator, basarabene a fost provocată de crearea unui mare procuror şi trezorier regionali, iar în Biroul regio- număr de organe de tip gubernial rus sau mixte, nal de hotărnicie au fost incluşi juraţi. În ţinuturi s-a care activau potrivit legislaţiei ruse, precum și de păstrat postul de căpitan-ispravnic, dar în compo- lărgirea sferei de utilizare a limbii ruse în detri- nenţa isprăvniciilor au fost incluşi comisari. Isprav- mentul legilor şi a obiceiurilor locale şi al limbii nicii aveau numai funcţii poliţieneşti, fi ind lipsiţi de române, nemulţămirea nobilimii exprimându-se drepturi judecătoreşti. Pe lângă isprăvnicii activau prin refuzul consilierilor nobilimii de a participa

136 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Istorie la lucrările Comitetului provizoriu şi de a semna în Basarabia anterior, în anii 1812-1813. Totuși el deciziile şi procesele verbale ale comitetului. conținea în sine contradicții și premise care vor Noul Aşezământ limita şi mai mult autonomia conduce la subminarea activității sale. Întrucât, Basarabiei prin: organizarea instituţiei namesnicu- purtând un caracter mixt, fi ind alcătuit din organe lui plenipotenţiar căruia îi erau subordonate toate eterogene, bazat pe două sisteme legislative de- organele administrative; diminuarea rolului guver- osebite – legile şi obiceiurile cutumiare locale şi natorului civil şi a guvernului regional în care re- legile de tip gubernial iobăgist rus, fi ind utilizate prezentanţii nobilimii erau în minoritate absolută; concomitent pe întreaga verticală administrativă majorarea considerabilă a numărului funcţionari- două limbi diferite – română și rusă, în el predomi- lor ruşi în componenţa organelor administrative nau particularitățile administrației guberniale ruse, regionale şi locale; înfi inţarea unui mare număr de spre deosebire de vechiul sistem administrativ, în organe administrative de tip gubernial rusesc sau care aspectele mixte erau nesemnifi cative, predo- mixte; utilizarea largă a limbii ruse alături de lim- minând particularitățile administrative locale. ba română în administraţie ceea ce va provoca, ca Introducerea utilizării obligatorii a legislației și şi în perioada anterioară, multiple confl icte ling- limbii ruse în activitatea unui șir de organe adminis- vistice între organele administrative care utilizau trative, economice, fi nanciare, a deschis larg calea numai legile locale şi limaba română şi organele de procesului de rusifi care a societății basarabene. sorginte rusă sau mixte, care utilizau numai legis- laţia şi limba rusă. Caracterul provizoriu al Aşeză- Note mântului care urma a fi supravegheat sau modifi cat 1. Уст ав образования Бессарабской области. fără acordul nobilimii, provoca instabilitate şi crea 1818 г. Rescriptul ţarului Alexandru I, din 29 aprilie posibilitatea limitării sau chiar a înlăturării autono- 1818. Paginile rescriptului nu sunt numerotate (În conti- miei Basarabiei. nuare - Уст ав образования…1818). 2. Ibidem. Totuşi, autonomia provizorie şi limitată a Ba- 3. V. Ovcinicova-Pelin. În speranţa unei drepte legiu- sarabiei a fost păstrată. S-a creat Consiliul Suprem iri, în: „Moldova”, nr. 11, 1989, p. 25. al Basarabiei, organ de apel, independent, sentinţele 4. Уст ав образования…,1818, p. 1. căruia erau defi nitive şi în componenţa căruia repre- 5. Ibidem, Rescriptul ţarului Alexandru I. zentanţii nobilimii locale aveau majoritatea voturi- 6. Уст ав образования…,1818, p. 27, 28, 30. lor. În mod limitat au fost menţinute în vigoare legi- 7. Ibidem, p. 2-4. le şi obiceiurile locale, îndeosebi în domeniul drep- 8. Ibidem, p. 4, 27-36. tului civil şi în privinţa apărării proprietăţii private. 9. Ibidem, p. 4-7, 37, 52-53. În sistemul administrativ era utilizată, deşi limitat, 10. Ibidem, p. 7-8. limba română, păstrându-şi prioritatea faţă de limba 11. Ibidem, p. 8-10. rusă în procedura judiciară civilă şi penală în activi- 12. Ibidem, p. 10. tatea Biroului regional de hotărnicie, în isprăvnicii 13. Ibidem. şi în administraţia satelor. Nobilimea participa larg 14. Ibidem, p. 11, 54-61. 15. Ibidem, p. 12-13. la alegerea şi completarea posturilor administra- 16. Ibidem, p. 145-171. tive regionale şi locale: a consilierilor Consiliului 17. Ibidem, p. 26, 192-204. Suprem, a guvernului regional, a consilierilor jude- 18. Ibidem, p. 65-76. cătoriilor regionale penală şi civilă. Nobilimea juca 19. Ibidem, p. 77-116. rolul hotărâtor în alegerea administraţiei locale: a 20. Ibidem, p. 62-64. ispravnicilor, a comisarilor din isprăvnicii, a mem- 21. Ibidem, p. 117-130, 186. brilor judecătoriilor ţinuturilor. Au fost confi rmate, 22. Ibidem, p. 15-16. cu unele excepţii, drepturile, privilegiile şi obligaţi- 23. Ibidem, p. 15-16, 38. unile tuturor categoriilor sociale. 24. Ibidem, p. 16-17, 22-25. În concluzie, putem afi rma că, la prima vede- 25. Ibidem, 17-18. re, sistemul administrativ, care urma a fi creat și 26. Ibidem, p. 18. implementat în Basarabia, potrivit Aşezământului 27. Ibidem, p. 18-19. din 29 aprilie 1818, părea mai bine structurat, în- 28. Ibidem, p. 19-20. trunind un număr impunător de organe legislati- 29. Ibidem, p. 20, 21. 30. Ibidem, p. 26. ve, judiciare și executive, precum și alte posturi 31. Ibidem, p. 22-23; Istoria României în date, Bucu- administrative, cu atribuții, drepturi și obligațiuni rești, 1971, p.159. clar determinate, și părea a fi mai progresist de- 32. Уст ав образования... 1818 г., с. 37. cât sistemul administrativ al Moldovei și cel creat 33. Ibidem, p. 38-52. nr. 3 (34), septembrie 2014 - 137 Akademos

ROMII/ȚIGANII Mai bine de jumătate de mileniu, romii/țiganii sunt stabiliţi pe teritoriul Republicii Moldova. Ei sunt DIN REPUBLICA MOLDOVA: aşezaţi cu traiul aproape în fi ecare localitate. Majo- O COMUNITATE ETNO- ritatea populației posedă anumite cunoștințe despre această minoritate, în raport cu alte grupuri etnice CULTURALĂ INEDITĂ conlocuitoare: credincioși ruși de rit vechi (lipoveni), ÎN SPAȚIUL TRADIȚIONAL ucraineni, belaruși, găgăuzi, bulgari, evrei, polonezi etc. Totuşi, în pofi da faptului că romii/țiganii din Re- ISTORIC CARPATO- publica Moldova constituie o comunitate etnică des- DANUBIANO-PONTIC tul de cunoscută, investigațiile romologice în acest spațiu au fost instituționalizate abia în anul 2004. Dr. Ion DUMINICA Din păcate, la nivel de percepție, informaţiile despre romi de care dispune fi ecare reprezentant al Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM populației majoritare deseori sunt sau inexacte, sau false, sau marcate de prejudecăți. Ce-i drept, mai Summary. This article is reproduced historical multe trăsături caracteristice romilor sunt predispuse evolution of Roma / Gypsies in Moldova from the fi rst la o preconcepție statornicită, rareori cineva se hotă- mention of this ethnic communities in Moldova (1414) till to the publishing of the fi rst ethnographical census răşte să se apropie de ei şi să afl e realitatea obiectivă conducted in the Bessarabian villages from the early cu care aceștia zilnic se confruntă și care își găsește twentieth century (1916). The author examines the explicația în modul de viaţă tradițional ţigănesc. historical and political incongruity of the ethnonym O comunitate etnică cu o istorie contorsio- expressions „Gypsy” and endonim „Roma”, origin of nată legal and social status of Gypsy slaves in Moldavia and their classifi cation on the basis of belonging to Romii o perioadă îndelungată au trăit izolat, fapt owner, way of life and traditional occupations. Unlike ce a fost determinat în mare parte de maniera fi reas- their brethren in Bessarabia, Gypsies in the Romanian că a acestora de a duce un mod de viaţă nomad în principalities were released from captivity early mijlocul unei populații majoritare sedentare. Ei s-au and was treated in specifi c progressive humanistic deprins imperativ cu atitudinea suspicioasă a popu- principles of modern society. Finally, the author laţiei majoritare, precum și a autorităţilor, suportând presents the mapping and toponymy of the compact această situaţie discriminatorie din generaţie în gene- rural settlements of the Roma from Bessarabia at the raţie. Consecinţele unui mod de viaţă cvasi-nomad beginning of the twentieth century. au lipsit populaţia romă de aspiraţiile legate de prac- Keywords: Roma / Gypsy, Gypsy slaves, eman- ticarea unor ocupaţii social-comunitare durabile. O cipation of the Gypsies, toponymy of the Roma com- pact settlements. politică conştientă a autorităților publice implemen- tată în parteneriat cu reprezentanții societăţii civile Rezumat. În acest articol este prezentată evolu- cu timpul vor determina ca prejudecăţile ţigăneşti să ția istorică a romilor/țiganilor din Republica Moldova, începând de la prima atestare documentară a acestei devină un artefact. Pentru realizarea acestui deziderat comunități etnice în Țara Moldovei (1414) până la social-politic, în primul rând sunt necesare a fi studi- publicarea datelor primului recensământ etnografi c ate istoria și tradițiile romilor, să fi e cunoscută multi- efectuat în localitățile rurale ale Basarabiei la începu- culturalitatea acestei comunități etnice. tul secolului XX (1916). Autorul analizează incongru- În prezent, este imposibil de a găsi pe glob o co- ența istorico-politică a expresiilor etnonimice „țigan” munitate etnică cu o istorie mai contorsionată decât și endonimice „rom”, originea statutului social-juridic cea a romilor. Evoluţia comunității romilor/țiganilor și clasifi carea robilor țigani din Țara Moldovei după de până la secolul al XIV-lea d. Hr., este încă în mare apartenența la stăpân, mod de trai și ocupații tradiți- parte un teren al ipotezelor. În istoria fi ecărui popor, onale. La mijlocul sec. al XIX-lea, în termeni contra- momentul trezirii conştiinţei de neam a însemnat dictorii au primit actul emancipării țiganii basarabeni și cei din Principatele Române, ultimii fi ind eliberați primele întrebări privind originea, trecutul şi condi- din robie mai devreme și ulterior tratați în baza prin- ţia socială. Aceste întrebări, atât de fi reşti conştiinţei cipiilor umanistice progresiste specifi ce unei societăți umane, îşi fac loc spre lumină abia atunci când se moderne. În fi nal, autorul prezintă cartografi erea și to- afi rmă valorile spirituale, capacităţile intelectuale, ponimia localităților rurale compact locuite de romii în măsură să cerceteze și să interpreteze prin argu- din Basarabia la începutul secolului al XX-lea. mente istorico-factologice, semnalând prezenţa în Cuvinte-cheie: Romi/țigani, robi țigani, emanci- lume a unei etnii distincte. Ascensiunea Islamului, parea țiganilor, toponimia localităților compact locu- prăbușirea Imperiului Persan și Imperiului Bizantin ite de romi. au împins spre Europa diverse grupuri etnice orien-

138 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Etnologie tale, între care au fost și romii/țiganii [1]. Originea numelui „ţigan” La 8 aprilie 2002 s-a sărbătorit jubileul milenar Majoritatea cercetătorilor romologi sunt de păre- „1000 de ani de atestare a romilor în Europa”. Cu rea că originea numelui „ţigan” provine de la terme- acest prilej unic, în numeroase ţări de pe toate conti- nul grecesc athinganoi – o sectă maniheică samari- nentele s-a desfăşurat Ceremonia Râului. Lumânări teană din Frigia şi Licaonia (considerată de creştini aprinse şi fl ori au fost aruncate pe ape curgătoare „eretică”), menţionată în sursele istoriografi ce până în memoria strămoşilor romi, care şi-au început în sec. XIII d. Hr. În izvoarele bizantine există mai acum un mileniu drumul către Europa. Cu acest pri- multe referinţe la athinganoi – „oameni care nu vor lej, fondatorul Institutului Indian de Studii Romani să fi e atinși de alţii, care sunt de neatins, intangibili”. din Chandigarh, Dr. Weer Rajendra Rishi, a decla- La ora actuală se atestă o confuzie vădită cu pri- rat: „La 8 aprilie 2002 ne vom aduna la râul Gange vire la denumirea corectă a comunităţii rome atât unde vom aprinde lumânări și vom arunca fl ori în într-un cadru național, cât și cel internațional. apă, pentru a ne onora străbunii care acum 1000 de Niciun popor din lume n-a primit atât de multe ape- ani și-au părăsit pământul unde s-au născut – India”. lative ca romii. Cauza acestui lucru este răzleţirea Acest exod masiv al strămoșilor romi a fost provo- romilor în diferite ţări şi printre mai multe popoare, cat de emirul Imperiului Ghaznavid, Mahmud din care îi numeau după impresia iniţială: după ţara de Ghazni, care a întreprins în anul 1001 prima invazie unde îi credeau de origine; ţinând seama de varia- pe teritoriul Indiei. tele şi multiplele lor însuşiri pozitive sau negative Spre deosebire de statele europene invadate de care, deseori, erau atribuite într-un mod subiectiv. arabi sau turci, unde relaţia dintre stăpânii musul- O parte din popoarele eurasiatice îi cunosc pe romi mani şi noii lor supuşi creştini se conforma unor sub următoarele denumiri: structuri social-politice și norme juridice prestabi- Afganii îi numesc pe romi – „djati”: [Rom = Zott > lite, situația din India era diferită. În legea maho- Djati = „persoană de provenienţă hindusă”]. medană, hinduşii nu erau considerați „popoare ale Albanezii – „evgjit”: [Rom = Evgjit = „egiptean”]. Cărţii Sfi nte”, ci idolatri; din această cauză se afl au Arabii – „nawari”: [Rom = Nawar = „comerciant”]. în afara limitelor tradiţionale ale toleranţei. Invazia Armenii – „boşa”: [Rom = Boşa = „vagabond”]. musulmană în India a produs imboldul care le-a Azerii – „karaci”: [Rom = Karaci > Qara = „impus” strămoșilor romi să primească decizia cru- negru]. cială în urma căreia ei au fost nevoiţi să ia calea unei Egiptenii – „halebi”: [Rom = Haleb = „persoană ori- pribegii eterne. După trecerea unui an de la inva- ginară din or. Aleppo, situat în nordul Siriei”]. zia musulmană, pe parcursul anului 1002, strămoșii Englezii – „gypsy”: [Rom = Egyptian > Gypsy = romilor s-au refugiat pe continentul european, iar „egiptean”]. emirul Mahmud din Ghazni a generat apariția cu- Evreii – „ha-tso’anim”: [Rom = Tso’anim = persoană vântului – gadjo (limba romani „străin; nerom”) [2]. originară din provincia Tanis a Egiptului antic]. Astfel, în virtutea descoperirilor lingviştilor, et- Finlandezii – „mustalainet”: [Rom = Mustalainen = negru]. nologilor, istoricilor şi, mai recent, ale geneticieni- Francezii – „bohémien”: [Rom = Bohémien = „locu- lor specializaţi în studiul populaţiilor, originea indi- itor din Bohemia”]. ană a romilor este un fapt stabilit. Odată cu apariția Grecii – „Γύφτος”: [Rom = Αιγύπτιος > Γύφτος romilor/țiganilor pe continentul european, apar pri- =„egiptean”]. mele informaţii succinte despre modul lor de viață, Uzbecii: „luli”: [Rom = Kabuli > Kauli > Luli = „ac- ocupații, statutul social etc. tor ambulant de stradă originar din or. Kabul”]. 1054 – Călugărul georgian Gheorghii Macedonenii – „ghiftu”: [Rom = Ghiftu = persoană Mtharsmindeli din mănăstirea Iviron, situată pe care se supraalimentează]. muntele Athos, în cadrul manuscrisului hagiografi c Maurii – „haram”: [Rom = Haram = persoană fără „Despre viaţa Sfântului Gheorghe de pe muntele stăpân]. Athos” menționează: „În timpul domniei împăratu- Olandezii – „heyden”: [Rom = Heyden = păgân]. lui bizantin Constantin IX Monomachos, în anul Perşii – „zinger”: [Rom = Zinger = şelar]. 1054 au sosit la Constantinopol, din Asia Mică, Scoţienii – „tinker”: [Rom = Tinker = căldărar]. mulți athinganoi (άσίγγανοι), care erau renumiți Sirienii – „ghurbat”: [Rom = Ghurbat = persoană prin priceperile lor de ghicitori și vrăjitori”. Ba- izolată]. zileul le-a cerut athinganoilor să-l scape de fi arele Spaniolii – „gitan”: [Rom = Egiptanos > Gitan > = sălbatice care devorau celelalte animale exotice din egiptean]. parcul palatului, lucru pe care, se pare că, aceştia Suedezii – „tattar”: [Rom = Tattar = tătar]. l-au făcut, dându-le fi arelor carne descântată [3]. Tadjicii – „djugh”: [Rom = Djug = cerşetor].

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 139 Akademos

Însă, cel mai cunoscut apelativ etnonimic, atri- „țigani acrobați” care a plecat din Constantinopol și buit romilor de majoritatea popoarelor europene, a dat reprezentații la curțile cârmuitorilor locali din este „ţigan” şi derivatele acestuia: [цыган – limba Macedonia și Serbia. rusă]; [zingari – limba italiană]; [zigeuner – limba 1335 – În Nomocanonul lui Matei Vlastares sau germană]; [çingene – limba turcă]; [cigányok – lim- Sintagma alfabetică apărută la Tesalonic sunt ates- ba maghiară]; [ciganin – limba sârbă]; [cygan – lim- tate relatări despre țigănci care fac magii și despre ba poloneză] [čigonas – limba lituaniană]; [tzigane– țigani care poartă șerpi la piept și-i etalează /…/ de limba franceză]. Semnifi cațiile teoretice vehiculate asemenea, despre țigani din preajma mănăstirii Ksi- în privința originii cuvântului ţigan – „persoană ropotamos din Athos și despre văduva Ana, care are intangibilă”, converg în conţinut spre percepţia pe un nou bărbat „țigan (egiptean)”. care o aveau comunităţile creştine medievale despre 1346 – Pe teritoriul insulei Corfu (Kerkira) a popoarele eretice care se stabileau cu traiul perma- fost creată o „feudă tigănească” feudum acingano- nent pe teritoriile acestora şi intrau în contact so- rum, care a fi ințat până în secolul al XIX-lea și în cio-economic direct cu „creştinii neprihăniţi”. care membrii săi, în mare parte fi erari și căldărari, Totuși, cum în limba romani nu există cuvân- nu depindeau decât de bulibașa lor Aloysius de Citro tul „ţigan”, în prezent, în majoritatea ţărilor eu- (primul lider rom atestat pe continentul european). ropene, denumirile derivate din termenul grecesc 1348 – Regele Serbiei Ștefan Uroș IV Dușan, athinganoi sunt considerate peiorative de către li- legiferează dările în potcoave cingarie pe care tre- derii comunităţilor rome. La începutul anilor ’90 buiau să le achite meșteșugarii șelari și potcovari, ai secolului XX, liderii romilor europeni practic afl ați în stăpânirea mănăstirii Prizren. „au impus” la nivel internaţional utilizarea apela- 1350 – călătorul italian Lionardo di Niccolo tivului Rom (limba romani „bărbat”) – care denotă Frescobaldi, în timpul pelerinajului către Pământul „numele corect” specifi c acestui popor „transna- Sfânt, la jumătatea drumului dintre Veneţia şi Jaffa, țional”. Totodată, în cadrul cercetărilor istorice a vizitat cetatea Methoni (Modon) din Peloponez, noțiunea „țigan” este utilizată în baza surselor is- unde a văzut în afara cetății mai mulţi romniţi pocă- toriografi ce originare, care nu atestă documentar iți, care erau supuși penitenței pentru păcatele lor; termenul endonimic – „rom” [4]. tot aici călătorul atestă prezența „țiganilor fi erari” și Cercetătorul romolog englez Sir Angus Fraser a „mandopolinilor”. 1373 – Sunt menționați „țiganii-meșteșugari” la precizează că apelativul endonimic al ţiganilor uti- Zagreb [6]. lizat în cadrul limbii romani – Rom – se regăseşte în limba persană sub forma dom, iar în armeană sub Primele atestări documentare ale strămoșilor forma lom, cu aceeaşi semnifi caţie, anume aceea de: romi în principatele dunărene „bărbat, soţ, stăpân al casei”. Această similitudine 1385 – Prima dovadă incontestabilă a prezen- de semnifi cații sociale se regăseşte în mentalitatea ţei romilor în nordul Dunării are loc la 3 octombrie tradiţională asiatică şi în cadrul societăţilor patriar- 1385, când Dan I voievodul Ungrovlahiei (1383- hale, în care bărbatul, în general, şi soţul, în parti- 1386), dăruiește o listă de bunuri mănăstirii sfân- cular, au un loc şi un rol privilegiat în familie, acela tului Antonie cel Mare din Tismana, printre care de „stăpân”. Astfel Rom – este numele tradiţional fi gurează: patru sute de găleți de grâu din județul pe care-l utilizează ţiganii; în prezent, majoritatea Jaleșului, toți copacii de nuci de la Dăbăcești (si- asociaţiilor obşteşti se numesc „ale romilor” şi tot tuat pe râul Jaleșului); totodată, anual de la casa mai puțin „ale ţiganilor”, fi indcă numele de „ţigan domnească vor fi dăruite 10 burdufuri de brânză, 10 / cingar / paria” le reaminteşte, prin instinct, origi- cașcavaluri, 10 pături, 10 postavuri pentru îmbră- nea lor destul de umilitoare în societatea de castă, de căminte, 10 postavuri pentru încălțăminte, miere și unde strămoşii lor au emigrat [5]. ceară pe măsură cât va aduce anul. Concomitent cu bunurile dăruite personal, voievodul ungrovlah Dan Primele atestări documentare ale strămoșilor I întărește ofi cial și toate donațiile oferite în scris, și romi pe continentul european cele primite ca dar de mănăstirea Tismana de la un- 1322 – Monahul franciscan Simeon Simeonis chiul său, sfântul voievod răposat Vladislav: „satul semnalează prezența la Candia (Iraklion) pe insula Jidovștița cu Potocul și la Dunăre, vâltoarea de la Creta – a urmașilor lui Ham (fi ul lui Noe) „ce locu- mijloc toată și venitul de la opt pescării și Dunărea iau în corturi și grote, care staționau nu mai mult de de la Padina Oreahova până la Mostiștea de Sus și 30 de zile într-un loc”. Vodița Mare pe amândouă părțile, cu nucii și cu li- 1323 – Istoricul bizantin Nicephorus Gregoras vezile și cu seliștea Bahnei și moară în Bistrița și în lucrarea Istoria romană face referiri la o grupă de ațigani («ацигани»), 40 de sălaşe” [7].

140 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Etnologie

În spațiul medieval creștin românesc donațiile Mănăstirea Țigănești, situată în satul Țigănești, credincioșilor către mănăstiri erau considerate un act comuna Ciolpani, județul Ilfov, România; suprem de evlavie, calea spre mântuirea păcatelor, Comuna Țigănești, județul Teleorman, Romania; care era predilecția domnitorilor țării. Faptul că vo- Satul Țigănești, comuna Vultureni, județul Ba- ievozii dăruiau sălașe de țigani mănăstirilor, denotă cău, România; că acesta era un dar de preț. Romii/țiganii, în virtutea Satul Țigănești, orașul Topoloveni, județul statutului lor social de „robi”, erau utilizați zilnic în Argeș, România; calitate de servitori, muncitori auxiliari, meșteșugari, Satul Țigănești, comuna Munteni, județul Ga- aducând un venit stabil pentru așezămintele religi- lați, România; oase. Totodată, acest act de donație atestă indirect o Satul Țigăneștii de Beiuș, comuna Drășănești, prezență mai timpurie a țiganilor în Țara Româneas- județul Bihor, România; că, deja în perioada domniei voievodului valah Vla- Satul Țigăneștii de Criș, comuna Brusturi, ju- dislav I Vlaicu (1364-1377), cel care de fapt a donat dețul Bihor, România. mănăstirii Tismana 40 de sălașe de ațigani. Oricum, apelativul sau toponimul Țigănești, 1414 – Domnitorul Țării Moldovei Alexandru menționat în documentul emis de cancelaria domni- cel Bun (1400-1432), printr-un act ofi cial emis la torului Alexandru cel Bun, atestă cu certitudine pre- Suceava, îi dăruieşte lui pan Toader Pitic, pentru zența romilor/țiganilor în Țara Moldovei începând „dreaptă și credincioasă slujbă”, trei sate: „un sat la cu secolul al XV-lea. Cobâla, unde este casa lui, unde [este] a fost Veriş Sclavia ţiganilor Stanislav, iar alt sat la gura Jeravăţului, unde cade în În istoriografi a română originea robiei din Prin- Bârlad, anume unde au fost cneji Lie şi Ţigan-eştii cipatele Dunărene nu a constituit obiectul unui stu- (n.a.), iar al treilea sat pe Bârlad, unde este altă casă diu independent, în general, fi ind acceptată ideea a lui, unde sunt cneji Tamaş şi Ivan” [8]. că acest fenomen este atestat în perioada anterioară În virtutea faptului că acest document ates- constituirii Ţării Moldovei. Istoricii români N. Iorga, tă indirect o prezență istorică timpurie a romilor/ M. Kogălniceanu, G. Potra, Boris Th. Scurtulencu, țiganilor în Țara Moldovei, concomitent cu procesul Alexandru I. Gonţa considerau că romii erau iniţial formării statalității moldovenești, în cadrul lucrărilor robi ai tătarilor, iar după anul 1241 aceștia au fost Conferinţei ştiinţifi ce romologice republicane „Ro- preluaţi de populaţia locală după ce oastea tătară a mii/Țiganii din Republica Moldova: comunitate et- năvălit masiv în teritoriul est-carpatic, părăsind stepa nosocială, multiculturală, istorico-tradițională (1414 din nordul Munților Caucaz. Astfel, apariţia sclaviei – 2014)”, organizată de Institutul Patrimoniului Cul- în ţările române devine o consecință a luptelor băşti- tural al AȘM la 8 aprilie 2014 [9], participanții au naşilor cu diferite popoare, inclusiv cu tătarii, luptă expus două versiuni asupra semnifi cației termenului în care prizonierii capturaţi împreună cu servitorii Țiganeștii din actul de donație emis la începutul seco- lor (printre care un grup masiv îl constituiau romii lului al XV-lea de cancelaria domnească din Suceava. fi erari şi potcovari) erau transformaţi în robi [12]. Primo. În perioada medievală, atât în Ţara Mol- În congruență cu această ipoteză istorică intervine o dovei, cât şi în Ţara Românească, căpeteniile săla- legendă populară culeasă în orașul Hâncești care re- şelor de romi erau numiți „cneji de ţigani”, având latează următoarele: „Strămoşii romilor au ajuns în un rol de intermediari dintre ţiganii-robi şi stăpânii Moldova odată cu invazia oștirilor lui Ginghis Han. acestora – domnitori, egumeni şi boieri. În versiu- Înainte de a năvăli în aceste teritorii, Ginghis Han i-a nea unor cercetători, documentul dat atestă doi cneji preluat din India în calitate de servitori. La mijlocul de țigani, unul dintre care este poreclit sau numit secolului XIII, oştile tătaro-mongole au ajuns la ho- Țiganeștii (versiunea actuală a numelui de familie tarele Moldovei, unde au fost zdrobite la Valul lui Țigănescu n.a.). Totodată, prezența cnejilor de ți- Traian (peste care nu au putut trece caii lor). Ostaşii gani se referă la o situaţie existentă în trecut: „unde tătari care şi-au pierdut caii, precum şi slugile rome au fost cneji Lie şi Ţigăneştii”; deci, indirect pre- care au rămas pe câmpul de luptă şi nu au dovedit să zența țiganilor este posibilă să fi avut loc în Țara se retragă, au fost capturaţi ca prizonieri de război. Moldovei mai devreme de anul 1414 [10]. După această întâmplare nefastă, romii și tătarii au Secundo. Cuvântul Țiganeștii nu este caracte- fost înrobiţi. De atunci şi până în prezent romii tân- ristic unui nume de cneaz, ci mai degrabă este un jesc după caii „cei iuți” care au fost pierduți, unicii toponim răspândit în mai multe localități din spa- care puteau să-i ducă înapoi în ţara lor. Și astăzi acest țiul românesc [11]: popor mereu peregrinează, căutând un loc mai potri- Mănăstirea Țigănești, situată în satul Țigănești, vit pentru traiul său” [13]. raionul Strășeni, Republica Moldova; Astfel, putem admite că o parte dintre robii țigani

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 141 Akademos au pătruns în Țara Moldovei din regiunile de la răsă- lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Moldova înca- rit de Nistru prin fi liera tătară; până în prezent țiganii sa dări în aur de la aceștia în cantitate de 1 600 de din Danemarca, Suedia, Finlanda și unele regiuni ale drahme / 7 kg (1 drahmă = 4,38 grame; 1600 x 4,38 Germaniei sunt numiți „tătari”, iar suburbiile târgu- = 7 kg), care aparțineau domniței [16]. În virtutea rilor din Țara Moldovei locuite de țiganii robi se nu- atracției economice specifi ce acestei ocupații deve- meau „Țigănii” și „Tătărași”. Pe de altă parte, cel mai nite cu timpul destul de profi tabilă, mai existau alte mare număr de țigani s-a îndreptat spre continentul trei categorii de țigani domnești, care nu aveau pri- european prin Asia Mică, stabilindu-se pe o perioa- vilegiul să lucreze cu aurul, ci trebuiau să se ocupe dă îndelungată de timp în Imperiul Bizantin și în alte de alte meserii: Lingurarii / rudarii / blidarii – se state sud-dunărene, ca Bulgaria și Serbia. În virtutea obișnuiau să se așeze cu traiul temporar în locurile faptului că la începutul secolului al XIV-lea întrea- „cu păduri cu copaci buni”, din care lucrau diferite ga Peninsulă Balcanică devenise un teatru de luptă, obiecte casnice de lemn: linguri, blide, coveți, fu- țiganii au migrat spre Țara Românească, iar de aici suri etc.; Lăieșii – erau meșteri iscusiți în prelucra- au fost aduși în Țara Moldovei (inițial în calitate de rea fi erului, făureau și reparau unelte agricole, arme, pradă de război, ulterior prin intermediul actelor de căruțe, potcoave etc. Nu erau supuși unor munci donație sau vânzare-cumpărare; uneori au fost ates- grele, mergeau adesea și la furtișaguri; Ursarii, care tate și cazuri de țigani nomazi fugari care au emigrat purtau prin sate și mahalalele târgurilor moldove- benevol în Moldova din alte țări învecinate) [14]. nești urși îmblânziți, pentru jocurile înveselitoare și Aceste supoziții sunt argumentate la nivel do- tămăduirea bolnavilor superstițioși [17]. cumentar, care atestă o permanentă deplasare de Țigani mănăstirești, au fost donați mănăstirilor romi din Ţara Românească în Moldova. Cronica în calitate de robi de către domnitorii țării și boie- Moldo-Germană ne informează, spre exemplu: „În rii evlavioși, prin cucernicie și frică de Dumnezeu. luna martie, în ziua 7 anul 6979 [1471], într-o joi, a Principala ocupație în care era antrenată această pătruns Ştefan voievod în Muntenia şi în aceeaşi zi, categorie de țigani robi era cultivarea moșiilor mă- a avut o mare bătălie cu Radu voievod, pe un câmp, năstirești. Spre deosebire de țiganii domnești, care lângă un târg numit Soci. Acolo a omorât multă oas- puteau fi eliberați de domnitor sau obține anumite te şi le-a luat 17 000 de ţigani cu dânsul în robie”. La privilegii, țiganii mănăstirești nu puteau fi dezrobiți, fel, cronicarul Grigore Ureche relatează în Letopi- întrând în categoria bunurilor de mână moartă [18]. seţul Ţării Moldovei un alt caz relevant de captura- Țigani boierești sau particulari, erau donați de re în robie a romilor, în urma războaielor duse între către domnitori – pentru „dreapta și credincioasa sluj- domnitorii Ştefan cel Mare (Ţara Moldovei) şi Radu bă” – boierilor loiali puterii domnești. Deseori, țiganii cel Frumos (Ţara Românească): „A luat Ştefan Vodă deveneau robi ai boierilor în urma unor tranzacții co- cetatea Teleajănului (1 octombrie 6982 [1474]) şi a merciale, prin acte de vânzare-cumpărare, testamen- tăietu capetele pârcălabilor, şi muierile lor le-au ro- te, răscumpărarea unor datorii etc. Țiganii boierești, bitu, şi mulţi ţigani au luat şi cetatea au ars-o”. Cu după serviciile prestate, se împărțeau în țigani de cur- toate că unii autori contestă cifrele exagerate de ți- te și țigani de câmp. Țiganii de curte erau servitori și gani înrobiți, totuşi aceste relatări exprimă pe deplin meseriași: bucătari, brutari, vizitii, muzicanți-lăutari, amploarea fenomenului robiei în ţările române [15]. ciubotari, fi erari, lăcătuși, lemnari, zidari etc. Țiga- Clasifi carea țiganilor robi din Țara Moldovei nii de câmp lucrau pe moșiile boierilor fi ind divizați Inițial, toți țiganii robi din Țara Moldovei apar- în agricultori, grădinari și pădurari. Aceștia locuiau țineau domnitorului. Ulterior, după apartenența la în casa boierului stăpân, iar când boierul murea fi ul stăpân aceștia au fost clasifi cați în: primea toată ceata țigănească în moștenire. Stăpânul Țigani domnești, care duceau în mare parte un putea să-i vândă pe țigani, să-i supună la orice muncă mod de trai nomad și plăteau stăpânului lor un tribut sau la orice pedeapsă, însă nu-i putea omorî. anual, în schimbul dreptului de a peregrina pe tot Erau atestate cazuri când un țigan rob cădea în cuprinsul țării. Prima categorie a țiganilor domnești grația stăpânului său și atunci acesta îi oferea în dar se ocupa cu extragerea aurului din vârful munților și libertatea. Însă, în virtutea acestor circumstanțe ex- albiile râurilor – Aurarii / zlătarii. Însuși procedeul cepționale, țiganii preferau să rămână robi, deoarece de spălare a aurului nu era atât de complicat, cât cu- stăpânul le asigura un loc de trai stabil, hrană zilnică noașterea locurilor care conțin fi ricelele de aur. Pe și îmbrăcăminte aleasă. Motiv de eliberare sau de o lângă simțul muzical nativ și priceperea iscusită de mai bună tratare se întâmpla și atunci când o roabă prelucrare a fi erului, țiganii excelează prin intuiție țigancă năștea peste șase copii. În general, cucoana fenomenală de a depista locurile fertile cu nisip au- boteza creștinește, pe cheltuiala ei, toți copiii năs- rifer din albia râurilor montane. În timpul domniei cuți de roabele sale; după botez, mamele primeau

142 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Etnologie

în dar o haină, o vițea sau orice alt lucru. Un boier țez cuvântul de iertare, pe care îl găsim în toate acte- avea putere și bogăție proporțional cu numărul robi- le de dezrobire; dar reforma era prea grea, ea jignea lor întreținuți la curtea sa. Boierii mai bogați aveau prea multe interese ca să se poată opera cu înlesnire. în posesie peste 200 de țigani robi, iar boierii mai Întâia lovire care s-a dat sclaviei a fost legea mici aveau cel puțin 4-5 robi [19]. emancipării țiganilor statului și a mănăstirilor. Aceas- O altă clasifi care a țiganilor robi era utilizată tă emancipare, deși parțială, era hotărâtoare și pen- după modul lor de trai: nomazi / șătrari / lăieși – tru emanciparea țiganilor particulari, rămași încă în sedentari / vătrași / curteni. Însă, cea mai diversifi - sclavie. Toate mințile prevăzătoare au înțeles că ora cată divizare a țiganilor robi în Țara Moldovei este ștergerii sclaviei de pe pământul românesc sosise și atestată în funcție de ocupațiile pe care aceștia le că dezrobirea țiganilor particulari nu mai era decât prestau stăpânilor lor: Lingurari, Fierari, Potco- o chestiune de timp. Dovadă – sutele de proprietari vari, Căldărari, Aurari, Ciurari, Ursari, Lăutari, care au respins orice despăgubire acordată lor de Vrăjitoare, Florărese etc. [20]. legiuirea emancipatoare, astfel, prin o generoasă re- Emanciparea ţiganilor din Țara Moldovei nunțare, au expirat păcatele lor și ale părinților lor de La mijlocul sec. XIX, în termeni contradictorii a fi fost ani lungi stăpâni pe sufl ete de țigani. Refor- au primit actul emancipării țiganii basarabeni și cei ma emancipării țiganilor a avut în curând efectele din Principatele Române. Spre deosebire de con- sale salutate: afară de țiganii lăieși, care încă trăiesc frații lor din Basarabia, țiganii din Principatele Ro- în parte sub șatră, și afară de ursari, care fac încă me- mâne, benefi ciind de existența unei elite iluministe seria de a domestici fi arele sălbatice, dar totuși se dau educată în spiritul valorilor democratice europene, lucrului pământului, mai toți astăzi din celelalte clase au fost eliberați din robie mai devreme și au tratat în de țigani s-au contopit în masa națiunii, și ei nu se mod diferit acest act dezrobitor. Ideea emancipării mai cunosc decât prin fața lor smolită și asiatică și țiganilor a fost treptat pregătită, îmbrățișată și susți- prin vivacitatea imaginațiunii lor; altmintrelea noi îi nută în diferite articole, opere literare sau studii so- găsim în toate clasele societății noastre. Deși de la cial-politice din primele decenii ai secolului al XIX- proclamarea emancipațiunii nu sunt încă îndepliniți lea de către reprezentanți de seamă ai iluminismului 50 de ani, țiganii ne-au dat industriași, artiști, ofi țeri românesc, printre care – Mihail Kogălniceanu, Va- distinși, buni administratori, medici și chiar oratori sile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Costache Negri: parlamentari. Sunt sigur că părinții noștri, dacă s-ar „Veacuri multe de durere au trecut cu vijelie / scula din mormânt, văzând progresele ce au făcut Sub asprime plecând capul unui neam de osândire / sufl etele țigănești emancipate de dânșii, nu s-ar căi de Dar românul cu-a sa mână rupe lanțul de robie / Și reforma umanitară proclamată de ei.” [25]. ţiganul, liber astăzi, se deșteaptă-n fericire! / Azi e Astfel, ideea emancipării țiganilor a în- soarele mai falnic! Lumea azi e mai voioasă! / Azi ceput treptat sa prindă contur și într-un cadru în piept inima-mi crește! Azi e viața mai frumoasă! / administrativ-juridico-politic, exceptând, pe alo- O, Moldovo, țară mândră! Tu ce dai sfântă dreptate! curi, voința proprietarilor de țigani robi. / Brațul tău ce sfarmă astăzi un jug aspru de robie / La 31 ianuarie 1844, în Moldova, domnitorul Ție însăți pregătește viitor de libertate!” [22]. Mihail Sturdza adoptă Legea pentru regularisirea „Cruda vânzare de oameni și mai cruda despăr- țiganilor mitropoliei, a episcopiilor și mănăstirile țire, a fi ilor de părinte prin tirana neagră-robie / Fie în deobște, în baza căreia țiganii robi mănăstirești veșnic blestemată! și ca Iuda, vânzătorul, cine vinde deveneau liberi. Legea mai prevedea ca dările strân- vândut să fi e! și vândut cumpărătorul! [23]. se de la țiganii liberi să se constituie intr-un fond „O, zi ferice, zi strălucită, în care sclavii s-au eli- special destinat răscumpărării țiganilor robi pe care berat / Această lege de mult dorită, azi în Moldova particularii îi scot la vânzare. s-a proclamat / Sclavul e liber de acum înainte, pe La 14 februarie 1844, Adunarea Obștească a a Moldovei liber pământ / A lui soție, a lui părinte, Moldovei a votat legea prin care țiganii statului așe- a lui avere-s până-n mormânt! / Saltă, Moldovo, de zați sau nomazi deveneau liberi și dobândeau ace- bucurie, că astăzi triumf tu ai purtat / Prin astă faptă leași drepturi cu ceilalți locuitori ai țării. tu însăși ție, templu de glorie ț-ai înălțat!” [24]. La 10 decembrie 1855, în Moldova, domnitorul „Înainte ca chestiunea dezrobirii țiganilor să fi Grigorie Alexandru Ghica abolea robia țiganilor intrat în consiliile, în planurile de reformă ale ocâr- boierești prin Legiuirea pentru desfi ințarea scla- muitorilor, ea a început a se agita prin însăși inițiativa viei, regularea despăgubirii și trecerea emanci- parțială a stăpânilor de țigani. Mulți din aceștia, și nu- paților la dare. Prin această lege „Proprietarii ur- mărul lor din zi în zi sporea, ori în viață, ori mai ales mau să încaseze o despăgubire, care era de 8 gal- la moarte, își dezrobeau, își iertau țiganii. Întrebuin- beni pentru lingurari și vătrași și 4 galbeni pentru

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 143 Akademos lăieși... Dintr-un raport al Departamentului de Fi- ne și desfi ințarea șerbiei în Basarabia, începea cea nanțe a Moldovei din iunie 1856, reiese că 334 de de-a doua marea migrație a țiganilor (mijlocul sec. proprietari au cerut despăgubiri pentru foștii robi, XIX – începutul sec. XX) în țările vecine, prin Ba- iar 264 au renunțat la ele.” [26]. sarabia către guberniile vecine din Ucraina și Rusia. Rusifi carea spirituală a elitei locale din Basara- Inițial țiganii basarabeni s-au stabilit cu traiul în gu- bia, care a devenit mai mult devotată țarului, a privat berniile Ekaterinoslav, Herson și Podolsk. Ulterior, populația de o pătură conducătoare antrenată în efor- grupul etnografi c al țiganilor ursari basarabeni a tul de emancipare națională. În plus, nobilimea basa- fost localizat în peninsula Crimeea sub numele de rabeană, care nu era omogenă sub aspect etnic, era «плащеватые аюджи» / „pelerinii ayudji” (căpete- interesată mai mult de şansele unei cariere profesio- nia urșilor, ce se primbă „cu mâinile în sân”) [31]. nale, decât de o sacrifi care pentru niște idei, care nu Către începutul secolului al XX-lea pe teritoriul erau acceptate de absolutismul birocratic țarist [27]. Rusiei se profi lează trei grupuri etnografi ce țigănești, Potrivit datelor statistice din anul 1858, înainte care au emigrat din Principatele Dunărene, inclusiv de a fi eliberați, în Basarabia erau atestați: 5 615 de pe teritoriul Basarabiei: 1. «котляры - кэлдэрары» țigani vătrași; 5 876 țigani curteni; 92 țigani erau în – țiganii căldărari din Moldova și Țara Românească posesiunea Ministerului Proprietății de Stat și 2 316 (rus. «котел» = rom. „cazan” / producători de cazane, aparțineau trupelor militare ale Armatei Dunărene a cazangii) [32]. 2. «влахи» – țiganii valahi din Vala- Cazacilor [28]. hia (Țara Românească), ce se ocupau cu fi erăria și ghicitul [33]. 3. «кишиневцы» – țiganii basarabeni Emanciparea ţiganilor basarabeni lăieși, ce se ocupau cu furturi și escrocherii [34]. La 5 martie 1861, în Soborul Catedralei din Chi- Totodată, apariția primelor interpretări corale şinău a fost dată citirii Proclamația emancipării emi- țigănești de la sfârșitul secolului al XVIII-lea se să de către țarul Alexandru al II-lea la 19 februarie. datorează capelelor de lăutari depistate de ofi țerii Proclamația oferea drepturi cetățenești depline țăra- armatei ruse la curțile boierilor moldoveni, care nilor șerbi, inclusiv dreptul de a cumpăra pământ de au fost ulterior importate și în Rusia țaristă. Aceste la foștii proprietari. Pe teritoriul Basarabiei, din ca- capele de lăutari interpretau cântecele populare din tegoria țăranilor șerbi făceau parte doar țiganii parti- folclorul românesc într-o manieră țigănească, din culari (curtenii, vătrașii și hoinarii), cealaltă catego- acest motiv, uneori, creându-se confuzia că ei inter- rie, țiganii coroanei, în anii ’30 ai secolului al XIX- pretau cântece țigănești. Unul din promotorii pasio- lea au fost incluși în categoria socială a țăranilor de nați ai acestui fenomen a fost contele Alexei Orlov, stat (către anul 1861, aceștia aparțineau Ministerului supranumit „Cesmenski” (1737-1808), care după Proprietății de Stat și Armatei Dunărene a Cazaci- ce a repurtat un șir de victorii în războaiele ruso- lor). Astfel, în baza reformei agrare țariste din 19 turce, în anii ’70 ai secolului al XVIII-lea a importat februarie 1861, doar țiganii basarabeni particulari țigani-cântăreți din Moldova în reședința sa din au fost eliberați, fi ind unicii şerbi în acest teritoriu. suburbia Moscovei (Pușkino), unde le-a fost atribuit Totodată, țiganii șerbi basarabeni au fost eliberați în statutul de șerbi. Ulterior, acești țigani vocaliști vir- baza Regulilor suplimentare cu privire la persoa- tuozi au stat la baza creării primului cor țigănesc din nele din regiunea Basarabia, eliberate în 1861 de Rusia, care a fost dirijat de Ivan Socolov. Pe de altă dependența iobăgistă, fi ind trecuți în categoria ță- parte, o bună parte din țigăncile basarabene au fost ranilor contribuabili. Însă reforma agrară din 1861 „importate” de către ofi țerii dvoreni ruși, care erau nu a schimbat substanțial situația țiganilor șerbi, din pasionați de frumusețea exotică a acestora. Astfel, simplu motiv că o mare parte dintre ei (în special, țiganii basarabeni, pe lângă un șir de meșteșuguri curtenii și hoinarii) nu s-au ocupat niciodată de sine practicate au adus cu ei în Rusia și arta interpretati- stătător cu agricultura şi, evident, după ce au fost vă fl agrant-emoțională din sud-estul Europei [35]. eliberați, nefi ind împroprietăriți, aceștia au sporit rândurile țiganilor nomazi, meşteşugarilor şi lăuta- Toponimia așezărilor țigănești în Basarabia rilor [29]. Relativ numeroase sunt denumirile de așezări Către sfârșitul secolului al XIX-lea, rincipala care atestă direct sau indirect, prezenta țiganilor în ocupație specifi că a țiganilor basarabeni a rămas Principatele Române. În afară de Țigănie sau Ți- fi erăria. La periferia orașului Chişinău a fost con- gănești, tot la ei se referă și numirile de Tătărași, stituit un cartier al țiganilor fi erari, în baza căruia a Făurei și Gălbenași, tustrele, diminutive. Prima îi fost denumită una din străzile sale – «Кузнечная» asimilează cu tătarii robi din veacurile XIV-XV: (română: „Fierarilor”, actualmente str. Bernardazzi) adică, sunt tătarii cei mici. Cea de-a doua privește [30]. aptitudinea lor de a lucra fi erul: fi erarii cei mici; o După abolirea sclaviei în Principatele Dunăre- întâlnim în Putna – așezare cu 105 gospodării, în

144 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Etnologie

Buzău – cu 40, în Ilfov – cu 35. Cea de-a treia e în ținutul Bender – 848 țigani (0,4%); legătură cu culoarea feței; sate cu acest nume găsim ținutul Bălți – 1546 țigani (0,7%); în Ilfov (32 de gospodării), în Râmnicul Sărat (60 ținutul Ismail – 1121 țigani (0,5%); de gospodării) și în Buzău (30 de gospodării). Tot ținutul Orhei – 1609 țigani (0,8%); în legătură cu culoarea întunecată a feței lor este și ținutul Soroca – 452 țigani (0,2%); numirea ironică de Faraoane, Faraoni; harta indică ținutul Hotin – 108 țigani (0,03%) [39]. sate cu numiri de acest fel în Bacău (196 de gospo- Pe de altă parte, datele Recensământului loca- dării) și în Râmnicul Sărat (58 de gospodării). O altă lităților rurale realizat în Basarabia în anul 1907 categorie de topice în legătură cu țiganii sunt cele cu ajutorul cadrelor didactice și clerului local, derivate de la numele pe care și-1 dau ei singuri, sistematizate ulterior de cercetătorul Butovici V., acela de Rom, Romi. În privința aceasta, e necesară atestă 11 567 de țigani localizați în afara orașelor, însă o cercetare specială, atentă, pentru fi ecare caz ceea ce constituie 0,64% din totalul populației ru- în parte, cu o anchetă la fața locului, spre a nu se rale. Aceste date denotă un număr vădit mai mare face confuzie cu numiri derivate din Roman și chiar al țiganilor localizați în Basarabia, spre deosebire din numele etnic al românilor [36]. de cele care au fost colectate cu 10 ani în urmă Către mijlocul secolului al XIX-lea, aceeași (1897). Totodată, o mare parte dintre țiganii ba- toponimie și hidronimie țigănească întâlnim și pe sarabeni s-au asimilat după criteriul lingvistic cu teritoriul Basarabiei: Rediul lui Ciocan / „Pădurea moldovenii, fapt ce face să devină anevoios proce- fi erarului” (ținutul Chișinău, ocolul I); Dănceni / sul diferențierii acestora de moldoveni. „Danci” – copil de țigan (ținutul Chișinău, ocolul III); Astfel, la începutul secolului al XX-lea, în Basa- Faraonovca (ținutul Akkerman, ocolul II); Cair / rabia majoritatea țiganilor locuiau în satele din ținu- „Cairo” – capitala Egiptului, care „inițial a fost turile Chişinău, Orhei, Bălți și Akkerman, iar cea mai considerat patria ipotetică a romilor” (ținutul Ak- mare densitate s-a înregistrat în localitățile: Huzun kerman, ocolul III); Făurești (ținutul Orhei, Ocolul (615 / 100%); Ursari (469 / 100%); Cârlani (389 / III); Țigănești (ținutul Orhei, Ocolul IV); Tătărăști 100 %); Tochila-Lingurari (288 / 100 %); Bursuc (ținutul Orhei, Ocolul IV); așezarea Țiganca (ținutul (207 / 100 %); Horodca (435 / 95,5%); Faraonovca Hotin, Ocolul I, satul Clișcăuți); așezarea Țiganca (1200 / 70 %); Cair ( 325 / 40,5 %); Unțești-Ca- (ținutul Iași, ocolul III, satul Dușmani); pârăul Ți- rastati (174 / 35%); Voinova (416 / 34%) [40]. ganca (ținutul Iași, Ocolul III, satul Bolotino) [37]. În concluzie, considerăm că merită şi este opor- La începutul secolului XX, lista localităților ba- tun a fi cunoscute şi promovate mai bine tradiţiile sarabene cu toponimie țigănească este completată şi cultura acestui popor, care a devenit în ultimul cu următoarele sate: Tochila-Lingurari, Ursari (ți- timp şi mai „exotic”. Romii, popor fără un stat sau nutul Chișinău, volostea Pîrjolteni); Țiganca (ținu- o guvernare proprie care să-i protejeze, au supravie- tul Ismail, Secția a II-a de Poliție) [38]. ţuit de milenii tocmai prin păstrarea, aproape intac- Situația demografi că a romilor basarabeni tă, a obiceiurilor ţigăneşti. Diseminarea științifi că a către sfârșitul secolului al XIX-lea acestor tradiţii deosebite se doreşte a fi o dovadă de La fi nele secolului al XIX-lea, datele primei respect şi contribuţie la o mai bună înţelegere a cul- statistici ofi ciale țariste obținute după realizarea pri- turii rome. Datorită transmiterii acestor tradiţii de la mului Recensământ General al Populației din Im- o generaţie la alta, romii au devenit un popor inedit, periul Rus în anul 1897, atestau în Basarabia 8 636 cu o cultură bogată, care au supravieţuit proceselor de țigani, care reprezentau 0,45 % din populația de social-politice de asimilare forţată, dictată de auto- 1 935 412 locuitori ai provinciei. Totodată, în cadrul rități în diverse perioade istorice. Chiar şi acum, la Imperiului Rus, în anul 1897 au fost înregistrați în începutul mileniului III, romii din Republica Mol- total 45 000 de țigani, fapt ce denotă că și spre sfâr- dova, evident că sunt „oameni ca şi toţi ceilalţi”, dar șitul secolului al XIX-lea Basarabia rămâne provin- cu reguli de comportament proprii, care constituie cia cu cea mai mare concentrare de țigani. În anul principala lor caracteristică ce le conferă statut de 1897 țiganii basarabeni constituiau o comunitate familii conservatoare care doresc să-şi menţină tra- distinctă în 3 orașe: or. Chișinău (ținutul Chișinău) diţiile etnoculturale. Concomitent cu procesul insti- – 146 țigani (0,1%); or. Cahul (ținutul Izmail) – 64 tuționalizării cercetărilor romologice în Chișinău, țigani (0,9%); or. Orhei (ținutul Orhei) – 118 țigani în prezent – Limba, Cultura şi Istoria Romilor – o (1,0%), iar în cadrul celor 8 ținuturi basarabene, ți- comunitate etnică dispersată practic în toate ţările ganii formau următorul tablou demografi c: lumii, sunt studiate în mai multe oraşe şi centre şti- ținutul Chișinău – 1825 țigani (0,7%); inţifi ce romologice europene: Bucureşti, Budapesta, ținutul Akkerman – 1127 țigani (0,4%); Sofi a, Praga, Paris, Manchester etc. nr. 3 (34), septembrie 2014 - 145 Akademos

Bibliografi e 21. Alecsandri V. Dezrobirea țiganilor. În: Opere 1. Ionescu V. Rromii: cetățenie și identitate socială complete. Poezii. București: Editura „Cugetarea-Geor- în România. Aven Amentza. Publicație de cultură și gescu Delafras”, 1941, p. 122-123. atitudine civică a rromilor din România. București, Nr. 22. Negri C. Strofe improvizate la 31 ianuarie 1844. 16-17, decembrie 2001. Ziua dezrobirii țiganilor. În: Scrieri. București: Editura 2. Grigore D. 8 aprilie 2002: Rromii – 1000 de ani pentru Literatură, 1966, Vol. I, p. 21. în Europa. Aven Amentza, Publicație de cultură și atitu- 23. Asachi Gh. La Moldova, în ocazia emancipației dine civică a rromilor din România. București, Nr. 19-20, Țiganilor (28 noiembrie 1855). În: Opere. București: Mi- aprilie-mai 2002. nerva, 1973, Vol. I „Versuri și Teatru”, p. 434. 3. Sarău Gh. Rromii, India și Limba Rromani. 24. Kogălniceanu M. Dezrobirea țiganilor. În: Opere București: Kriterion, 1998, p. 26. alese. Chișinău: Cartea Moldovenească, 1966, p. 321-325. 4. Duminica I. Geneza etnonimului „Ţigan” şi endo- 25. Sandu M. Romii din România: Repere prin isto- nimului „Rom”. Anuarul Institutului de Cercetări Interet- rie. București: Vanemonde, 2005, p. 15-19. nice. Chişinău, 2003, Vol. IV, p. 170-176. 26. Argint L. Refl ecții istoriografi ce asupra lichidării 5. Fraser A. Ţiganii: originile, migraţia şi prezenţa autonomiei regiunii Basarabiei la 1828 și manifestările lor în Europa. București: Humanitas, 1998, p. 33. nobilimii locale. Revista de Istorie a Moldovei. Chișinău: 6. Sarău Gh. Rromii, India și Limba Rromani. Centru Studii Istorice al IISD al AȘM, 2009, Nr. 4, p. 90. București: Kriterion, 1998, p. 29-30. 27. Крушеван П. Бессарабия. Графический, Исто- 7. Documenta Romaniae Historica: B. Țara Româ- рический, Статистический, Экономический, Этно- nească. Volumul I (1247-1500). București: Editura Acade- графический, Литературный и Справочный Сборник. miei Republicii Socialiste România, 1966, p. 20-22. Москва: Газета «Бессарабец», 1903, с. 189. 8. Documenta Romaniae Historica: A. Moldova. Vo- 28. Sîrbu T. Ţiganii din Basarabia (1812-1918). In: lumul I (1384-1448). Bucureşti: Editura Academiei Re- Rromii în istoria României. Antologie şi bibliografi e. publicii Socialiste România, 1975, p. 52. Bucureşti: Aven amentza, 2002, p. 94-102. 9. Marin Z. Ziua Internaţională a Romilor celebrată 29. Крушеван П. Бессарабия. Графический, Исто- în cadrul unei conferinţe ştiinţifi ce la AŞM: 2014- рический, Статистический, Экономический, Этно- 04-08. [http://www.asm.md/index.php?go=noutati_ графический, Литературный и Справочный Сборник. detalii&n=6134&new_language=0]. Москва: Газета «Бессарабец», 1903, с. 193. 10. Petcuț P. Istoria Rromilor, p. 6. [http://www.isjcj. 30. Лашков Н. Бессарабия. К столетию присоеди- ro/crei/crei/pdfeuri/mat%20did%20romi/ISTORIA%20 нения к России. 1812-1912 гг. Географический и исто- RROMILOR.pdf] рико-статический обзор состояния края. Кишинев: Тип. 11. http://ro.wikipedia.org/ Бессарабского Губернского Правления, 1912, с. 61. wiki/%C8%9Aig%C4%83ne%C8%99ti 31. Бессонов Н. Цыгане шумною толпою... 12. Gonța A. I. Cercetări cu privire la robia ţiganilor Вокруг света. Журнал Русского Географического Об- din Moldova în veacurile XIV –XVI. În: Studii de Istorie щества. Москва, № 6 (2801), Июнь 2007. Medievală. Iași: Editura „Dosoftei”, 1998, p. 103-104. 32. Деметер Н., Бессонов Н., Кутенков В. Исто- 13. Duminica I. Romii cătunari din oraşul Hînceşti. рия цыган. Новый взгляд. Воронеж: Институт Эт- Identitate etnică – opus – Integrare educaţională. Revista нологии и Антропологии им. Н.Н. Миклухо-Маклая de Etnologie și Culturologie. Chișinău: Centrul de Etno- РАН, 2000, с. 102. logie al IPC al AȘM, 2010, Vol. IV, p. 115-116. 33. Бессонов Н. Этническая группа цыган-киши- 14. Grigoraș N. Robia în Moldova (de la întemeierea невцев. Revista de Etnologie și Culturologie. Chișinău: statului până la mijlocul secolului al XVIII-lea) (I). Anu- Centrul de Etnologie al IPC al AȘM, 2011, p. 62-75. arul Institutului de Istorie şi Arheologie A. D. Xenopol 34. Штейнпресс Б. К истории «цыганского пе- (AIIAI). Iași, 1967, Vol. IV, p. 34. ния» в России. Москва: Государственное Музыкаль- 15. Portret în cronică: Ştefan cel Mare şi Sfânt (1504- ное Издательство, 1934, с. 22-24. 2004). Suceava: Sfânta Mânăstire Putna, 2004, p. 23-53. 35. Giurescu C. C. Principatele Române la începutul 16. Chelcea I. Țiganii aurari. Natura. Revistă pentru secolului al XIX-lea. București: Editura Științifi că, răspândirea științei. București: Ofi ciul de Librărie, 1942, 1957, p. 110. Anul XXXI, Nr. 4 (aprilie), p. 124-129. 36. Списки населенных мест Российской импе- 17. Scurtulencu B. Th. Situația juridico-economică a рии. Санкт-Петербург: Центральный Статистиче- țiganilor în Principatele Române. Iași: Institutul de Arte ский Комитет Министерства Внутренних Дел, 1861, Grafi ce „Albina Românească”, 1959, p. 15-16. Часть III «Бессарабская Область», с. 3-73. 18. Filitti I. C. Principatele Române de la 1828 la 37. Бутович В. Материалы для этнографической 1834: ocupaţia rusească şi . Bucu- карты Бессарабии. Киев, 1916, с. 48-55. rești: Institutul de Arte Grafi ce Bucovina I.E. Torouţiu, 38. Берг Л. Население Бессарабии. Этнографиче- 1934, p. 204. ский состав и численность. Петроград: Труды Комис- 19. Lecca O. G. Istoria Țiganilor. Caransebeș: Bibli- сии по Изучению Племенного Состава Населения oteca Noastră, 1898. p. 74. России РАН,1923, с. 36-38. 20. Panaitescu I. C. Robii. Aspecte țigănești. Bucu- 39. Бутович В. Материалы для этнографической rești: Tipografi ile României Unite, 1928, p. 9-13. карты Бессарабии. Киев, 1916, 59 с. 146 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Filosofi e

ASPECTE CONCEPTUALE mici reprezintă „puterea culturală a unei societăţi”, unde putem include activităţile de comunicare şi ALE CULTURII MUZICALE cunoaştere, de creaţie, înţelegere şi învăţare a va- CONTEMPORANE lorilor spirituale predominante într-o atare perioadă istorică de existenţă umană [6, p.10]. În termenii lui Alfred Toffl er, factorii neecono- Dr. hab. Gheorghe BOBÎNĂ mici sunt indicii unei „economii suprasimbolice”, Drd. Mihaela RUSU caracterizată îndeosebi prin nivelul înalt de comuni- Institutul de Istorie al AȘM care şi procesare a informaţiilor. Revenind la noţiunea de existenţă, constatăm orientarea refl ecţiei fi losofi ce contemporane spre CONCEPTUAL ASPECTS OF CONTEMPO- înţelegerea fi inţei umane (a activităţilor sale) şi con- RARY MUSICAL CULTURE stituirea unei ontologii a umanului, care după Lu- Summary. In this article are described some dwig Gumberg este „axiocentrică”. Acest califi cativ conceptual aspects of contemporary musical culture. al ontologiei umanului, prezent în fi losofi a contem- The complexity of the culture as social phenomenon porană, derivă din ideea că, pentru cetăţeanul socie- has enabled his investigation not only horizontally, but tăţii globale, universul culturii este un mediu speci- also vertically. By applying the deductive method, the musical culture was defi ned as specifi c fi eld of social fi c de existenţă, de afi rmare a forţei sale creatoare şi phenomenon of culture, characterized by the creation de îmbinare a următoarelor lumi ontice primordiale: of musical values, concretized in musical works. cea a realului şi a cea a irealului, a obiectivului şi a In the case of the investigation of contemporary subiectivului. music culture (the 20th century) was remarked the Conceptul de cultură axiocentrică, prin care în- rapid tempo of development of technologies and the ţelegem că lumea socială include în sine acea lume need for understanding the cultural phenomenon de valori create de către om, o întâlnim la poetul fl exibility and his correlation with certain stages of şi fi losoful român Lucian Blaga în sintagma act de development of human thought. cultură. Prin această noţiune Lucian Blaga delimi- Keywords: contemporary musical culture, social tează comportamentul sociocultural al fi inţei umane phenomenon, system of values, creation, cultural de cel biologic şi conchide că: „omul nu poate fi subject. defi nit ca om decât prin actul de cultură” [2, p. 389]. Rezumat. În acest articol sunt abordate unele as- Potrivit defi niţiei blagiene, cultura muzicală pecte conceptuale ale culturii muzicale contempora- reprezintă latura spirituală a existenţei umane, care ne. Complexitatea culturii în calitatea sa de fenomen include patru elemente de bază: valoarea, cunoaşte- social a permis realizarea investigării sale nu doar pe rea, creaţia, comunicarea. orizontală, ci şi pe verticală. Prin aplicarea metodei Astfel, ţinând cont de cele menţionate mai sus, deductive, cultura muzicală a fost defi nită ca dome- prin aplicarea metodei deductive putem defi ni cul- niu specifi c al fenomenului social cultură, caracterizat tura muzicală ca domeniu specifi c al fenomenului prin crearea valorilor muzicale, concretizate în opere muzicale. În cazul investigării culturii muzicale a sec. social cultură, caracterizat prin crearea valorilor XX – înc. sec. XXI a fost remarcat tempoul rapid de muzicale, concretizate în opere muzicale. Este, dezvoltare a tehnologiilor şi necesitatea înţelegerii astfel, o activitate umană de producere a valorilor, fl exibilităţii fenomenului cultural şi coraportului său transmise şi receptate de public pe cale sonoră. Cul- cu atare etape de dezvoltare a gândirii umane. tura muzicală, prin urmare, drept componentă a sis- Cuvinte-cheie: cultură muzicală contemporană, temului culturii, în constituirea sa respectă prezenţa fenomen social, sistem de valori, creaţie, subiect cul- celor cinci momente: tural. 1. momentul cognitiv – prin care înţelegem faptul că nu putem crea noi valori fără a cunoaşte În cadrul ultimelor investigaţii realizate în do- valorile anterioare ale sistemului dat, precum nici meniul ştiinţelor umaniste, conceptul de cultură fără posedarea mijloacelor de creare a valorilor. De ocupă un loc central. Remarcăm faptul că, în cazul cele mai dese ori, culturologii consideră deosebit de acestor discipline, preocupate de cunoaşterea uni- important anume acest moment şi prezintă noţiunea versului uman şi social, factorii de ordin cultural îngustă de cultură muzicală. Remarcăm, deci, că în reprezintă pentru societăţile contemporane o impor- majoritatea lucrărilor din domeniul culturologiei tantă sursă de dezvoltare istorică. noţiunea de cultură muzicală semnifi că nivelul de Conform explicaţiilor aduse de cercetătorul ro- pregătire muzicală (uneori a viitorului compozitor, mân Grigore Georgiu, aşa-numiţii factori neecono- alteori – a publicului – receptor de valori muzicale); nr. 3 (34), septembrie 2014 - 147 Akademos

2. momentul creator – activitate de generare Prima categorie – cultura muzicală folclorică a noilor valori, în termenii teoriei muzicale aceas- (în cazul Republicii Moldova) se va forma în socie- tă etapă este denumită compoziţie. Analizată din tatea antică a geto-dacilor. Crearea valorii muzicale perspectiva managementului artistic, ea este defi ni- se va produce datorită unor instrumente muzicale tă drept creativitate şi se exprimă prin capacitatea precum: lira, chitara, fl uierul, cornul, tuba, naiul, subiectului de a descoperi şi de a îmbina noi posibi- buciumul. În cadrul aceleiaşi culturi arta sunetelor lităţi de expresivitate artistică; va însuma următoarele genuri muzicale: oda, cânte- 3. momentul axiologic – denumit şi moment va- cul liric denumit peanul, epoda – descântecul, torelli lorizator, constituie procesul individual sau colectiv – bocetul. În Evul Mediul, cultura dată se va dez- de apreciere a valorilor şi de transformare, prin ati- volta şi va condiţiona apariţia ritualurilor folclorice tudine critică, în elemente de cultură; (ex.: balade, colinde) şi a notaţiei muzicale (a cărei 4. momentul praxiologic – prin care are loc rea- practicare primară este atestată la sf. sec. XVI). lizarea funcţiei sociale a culturii muzicale; Ţinând cont de această succintă prezentare şi 5. momentul comunicaţional – de transmitere conform criteriului enumerat mai sus – principalele a sistemului de valori muzicale de la o generaţie tipuri de activităţi muzicale, conchidem că, în cazul la alta. culturii muzicale folclorice, putem indica semnul Caracterul social-istoric al culturii muzicale egalităţii între compozitor, interpret şi public. este prezentat, în mod evident, de diversitatea ge- Cultura muzicală improvizaţională, care a stat nurilor muzicale şi de corespunderea lor la cerinţele la baza creării muzicii europene din perioada mo- estetice ale unei atare societăţi. Muzica electronică, dernă, se va caracteriza prin tipul de interpretare spre exemplu, nu este doar rezultatul efortului cre- spontană şi variaţii libere pe orice temă melodică ativ al compozitorilor anilor 1960-1970, dar al unui sau ritmică. Prin urmare, această cultură, conform şir de mutaţii produse la nivel social (cunoscute sub aceluiaşi criteriu 2, va fi marcată de fuziunea dintre denumirea de „eră electronică”). activitatea muzicală a compozitorului şi cea a inter- În acest context, cultura muzicală reprezintă pretului. acel mediu existenţial spiritual în care muzica este Cultura muzicală de amatori se va dezvolta dato- creată şi înţeleasă în esenţă. Abordarea sociologică rită muzicii de salon a sec. XIX. Romanţa, inspirată a culturii muzicale permite integrarea sa în viaţa din folclorul orăşenesc, este exemplul de gen muzi- spirituală a societăţii, iar diversitatea de culturi (ex.: cal prin care coraportul de activitate compozitor – in- cultură populară, cultură a tinerei generaţii, cultu- terpret – public a fost modifi cat. La această etapă de ră urbană sau rurală) traduce multitudinea de relaţii dezvoltare istorică a artei muzicale se produce iden- dintre fi inţele umane. În acest caz, cercetarea cul- tifi carea dintre actorii culturali interpret şi public. [9] turii muzicale se va orienta spre respectarea unor Cultura muzicală de concert a extins aria acti- criterii ce vor permite înţelegerea organizării interne vităţii muzicale prin apariţia unor asociaţii artistice, a acestei realităţi – latură a vieţii spirituale, dintre a societăţilor fi larmonice şi de concert. Nivelul de care menţionăm de bază: pregătire al compozitorului (ex. Messiaen) va soli- 1. statutul operei muzicale (axiologic acceptată cita perfectarea calitativă a activităţii interpretului, deja de către societate); dar şi a capacităţii de receptare a valorii muzicale 2. principalele tipuri de activităţi muzicale ale din partea publicului. Această cerinţă îşi va găsi răs- fi inţelor umane. punsul în noul mod de gândire muzicală şi modifi că- În cazul celui de-al doilea criteriu sunt luate în rile axiologice ale culturii muzicale contemporane. calcul trei activităţi muzicale principale: compo- Analiza morfologică a fenomenului culturii mu- ziţia, interpretarea şi audierea (receptarea valorii zicale ne permite determinarea interacţiunii dintre muzicale de către public). În acest context, cultura elementele sale şi dinamica procesor culturale. muzicală este reprezentată de către următorii actori: Dinamica proceselor culturii muzicale, în ter- compozitorul, interpretul şi publicul. Anume acest menii teoriei deterministe, rezultă din unitatea din- criteriu a permis clasifi carea culturilor muzicale în tre tradiţie şi inovaţie, continuitate şi discontinu- patru categorii mari: cultură muzicală folclorică, itate. În cazul investigării culturii muzicale a sec. cultură muzicală improvizaţională, cultură muzicală XX - înc. sec. XXI, luând în calcul tempoul rapid de amatori, cultură muzicală de concert [10]. de dezvoltare a tehnologiilor, comunicării, relaţiilor Referindu-ne la popoarele europene, vom re- interumane, este necesar să înţelegem fl exibilita- marca evoluţia istorică de la categoria I de cultură tea fenomenului cultural şi coraportul său cu atare la categoria IV. etape de dezvoltare a gândirii umane. Un exemplu 148 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Filosofi e elocvent, din acest punct de vedere, este procesul de 3. la nivel de formă artistică nouă (ex.: trecerea informatizare a muzicii şi de implementare a ele- de la muzică clasică la cea concretă, de la cea con- mentelor axiologice inovatoare în domeniul culturii cretă – la cea electronică etc.), ca şi inovaţia de tip muzicale contemporane. 2 – contribuie la progresul general. Precum se ştie, în dezvoltarea sa, orice tip de Fapt demonstrat de către cercetătorii din dome- cultură trece prin etape distincte din punct de vedere niu: anume echilibrul dintre tradiţie şi inovaţie, altfel calitativ. În cazul culturii muzicale contemporane, spus, unitatea dintre continuitate şi discontinuitate, valorile spirituale suportă importante infl uenţe ale stau la baza dezvoltării culturii muzicale. Inovaţiile sistemului social global. Analistul olandez Giep Ha- din domeniul muzicii, rezultate din sinteza tehnolo- goort îl citează, în acest caz, pe Alvin Toffl er, care, giilor informaţionale – noi mijloace de expresivitate după părerea sa, a oferit un exemplu tipic privind artistică – constituie unul dintre elementele de bază evoluţia organizaţiilor culturale în societatea indus- ale sistemului culturii muzicale contemporane. Înţe- trială a sec. XIX, când subiectul culturii este depen- legerea sistemului de valori al noii culturi muzicale dent de noile mecanisme ale pieţei, de procesele (cea a sec. XX – înc. sec. XXI) este, prin urmare, de producţie şi de distribuţie a lucrărilor muzicale. direct proporţională cunoaşterii inovaţiilor muzica- Modifi carea arhitectonică a sălilor de concert, nece- le şi conştientizării rolului lor în extinderea ariei po- sitatea creării unei acustici mai bune au fost deter- sibilităţilor de creaţie ale subiectului cultural. minate direct de sporirea numărului de bilete de la Bibliografi e concerte, deci de cererea din partea consumatorului 1. Bernardeau T., Pineau M. La musique. Paris: de bunuri culturale – publicul. La fel ca şi fabricile Nathan, 1995. industriale, orchestrele s-au orientat spre diviziunea 2. Blaga L. Trilogia culturii. Bucureşti: Editura muzicii – pe grupuri de instrumente şi un lider la pentru Literatura Universală, 1969. nivel de gestionare a activităţii culturale şi de supra- 3. Bondrea A. Sociologia culturii. Bucureşti: Editura veghere a progresului creativ – dirijorul. Fundaţiei România Mare, 2006. Discontinuitatea şi continuitatea sunt două 4. Flew A. Dicţionar de fi losofi e şi logică/ traducere din engleză de Stoianovici D. Humanitas, 1996. noţiuni-cheie în cazul perceperii procesului de di- 5. François-Sappey B. Istoria muzicii în Europa. Ed. namică a culturii muzicale. Continuitatea în sfera Matei Bănică, trad. Ileana Littera. Bucureşti: Grafoart, culturii se produce datorită preluării (uneori selecti- 2007. ve) elementelor tradiţionale necesare pentru crearea 6. Georgiu Gr. Filosofi a culturii. Bucureşti, 2001. valorilor. Discontinuitatea se manifestă prin reînno- 7. Holmes T. Electronic and experimental music: te- irea culturii datorită inovaţiei. În termenii manage- chnology, music, and culture. Abingdon: Taylor & Fran- mentului artistic, inovaţia culturală poate fi : cis, 2008. 1. subiectivă, orientată spre progresul individual 8. Linton R. Fundamentul cultural al personalităţii. al subiectului culturii; Bucureşti: Editura Ştiinţifi că, 1968. 2. în sistemul artelor (ex.: apariţia muzicii de 9. Lupu J., Racu N., Oprea G.-C., Sandu E.-P., Caraman-Fotea Daniela. Dicţionar universal de muzică. fi lm, informatizarea domeniului muzicii şi apariţia Bucureşti: Editura Litera internațional, 2008. programelor de compoziţie muzicală), componentă 10. Найдорф М. И. Введение в теорию культуры: a progresului general; основные понятия культурологии. Одесса: Друк, 2005.

Scoarţă (fragment), mijlocul sec. al XIX-lea. Nr. 22

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 149 Akademos

BAROCUL CANTEMIRIAN intensifi carea procesului de conlucrare a popoarelor europene şi al tendinţei de eliminare a pierderilor ŞI BAROCUL de energii culturale. „Totul se leagă strâns, obser- POSTMODERNIST vă Edgar Papu, fi indcă obţinerea unei asemenea eliminări se bazează tocmai pe anumite cuceriri ce le aduce barocul. Aceste achiziţii alcătuiesc laolaltă Acad. Mihai CIMPOI cea mai spectaculoasă compensaţie a strălucirii la o Institutul de Filologie al AȘM leziune tot atât de vastă ce afectează nu izolat câte o singură regiune sau un singur focar de civiliza- THE CANTEMIRIAN BAROQUE AND THE ţie, ca în vechime, ci aproape toate ţările şi culturile POSTMODERN BAROQUE europene, fi indcă acum ele nu se mai exclud, ci se Summary. The author makes a parallel between implică una pe alta” [1, p. 87-88]. the ancient baroque, the oriental one and the baroque manner of writting of Dimitrie Cantemir, relating it Sincronizarea interculturală prin intermediul with the postmodern baroque. The study demonstra- barocului culminează în secolul al XVII-lea, care tes that in all cases the baroque bases on a dichoto- este şi secolul lui Cantemir. Marcel Raymond în mic structure, which means on opposites, antitheses Baroque et renaissance poétique (1955) şi Verté’ and surprising turnings of the narrative act. The novel et poésie (1964) şi Jean Rousset în L’Interierre et Istoria ieroglifi că by Dimitrie Cantemir becomes, e’extériere găsesc şi ei manifestarea culminantă a interpretated by modern and postmodern romanian „principiului baroc” în secolul al XVII-lea. Formu- poets, a model of verbal labyrinth and of proteism of lele vechi ale barocului se articulează acum într-o narrative plans. vastă şi nouă sinteză europeană sau chiar planetară, Keywords: baroque, synchronization, intercul- în care găsim arta „manuelină” portugheză, gran- turality, civilization, existence, rhetoric, imaginary, experimentalism, change, fantasy. doarea hispanică, „tristeţea de amurg” italiană, „fu- ria de grandoare germană”, „strălucirea polemică” Rezumat. Autorul face o paralelă între barocul franceză, exuberanţa cromatică a pictorilor din Ţări- din antichitate, cel oriental şi maniera barocă în care le de Jos. Chiar în timpul afl ării lui Cantemir în Ru- şi-a scris opera Dimitrie Cantemir, raportând-o pe sia lua amploare occidentalizarea barocă a acesteia aceasta la barocul de tip postmodernist. Studiul de- pe temeiul expresiilor tradiţionale bizantice, dar şi a monstrează că în toate cazurile barocul se bazează pe acelor de sorginte orientală. o structură dicotomică. Altfel spus, pe contrarii, an- titeze şi răsturnări spectaculoase ale cursului narativ. În însuşi miezul plin de contradicţii al fenome- Romanul Istoria ieroglifi că al lui Dimitrie Cantemir nului Barocului se manifestă creşterea şi descreşte- devine, în interpretarea poeţilor români moderni şi rea pe plan artistic, corelativă creşterii şi descreşte- postmoderni, un model de labirint verbal şi de pro- rii pe plan politic, ilustrat de Cantemir. teism al planurilor narative. Spiritul baroc este structural dicotomic, Cuvinte-cheie: baroc, sincronizare, intercultura- bazându-se pe contrarii, antiteze, alternative, pe răs- litate, civilizaţie, existenţă, fi inţare, retorică, imagi- turnări spectaculoase (a iluziei în deziluzie, a adevă- nar, experimentalism, schimbare, fantezie. rului în minciună, frumosului în urât, a înţelepciunii în nebunie, bunăoară), pe duplicităţi. Conjugarea esenţială a Asiei şi Europei se face În viziunea barocă se strecoară o sciziune pro- prin intermediul barocului, manifestat în Antichitatea dusă de opoziţii care se conciliază totuşi în sinteze europeană cu dimensiunile lui asiatice. Specifi cul ba- ambigui şi „ironice”: „Materie şi spirit, imanenţă şi roc al Orientului îi prilejuia lui Leo Frobenius o com- transcendenţă, natural şi supranatural, teluric şi ce- paraţie cu specifi cul clasic al Africii. Barocul oriental lest, timp şi eternitate, trup şi sufl et, viaţă şi moarte, se relevă în special în frumuseţea fastuoasă a stofelor libertinaj şi asceză şi alte asemenea situaţii şi alter- înfl orate, în liniile fantastic de moi ale picturilor şi native specifi ce baroce: „A muri pentru a nu muri”, sculpturilor, în rafi namentul ameţitor al armelor bă- „crucifi carea este un triumf” etc. Ca şi oscilarea între tute în pietre scumpe, al giuvaшerurilor şi veşmin- ştiinţifi c şi miraculos, iraţional şi raţional, înţelepciu- telor care par să emane miresme de ambră şi ulei de ne şi naivitate, bine şi rău, frumos şi urât, docere şi trandafi r. Toate acestea evocă poveştile din O mie şi delectare. În acest sens, Pascal, obsedat de miracol şi una de nopţi, basmele chinezeşti, doctrinele fi losofi - neant, de „raţiunea” inimii şi a intelectului de îngeri ce indiene şi formulele magice, impunând dominanta şi demoni, de infi nitul mare şi infi nitul mic, pare a fi fastuosului, înfl oratului, ameţitorului şi uluitorului. un spirit eminamente baroc” [2, p. 231]. Universalitatea barocului se impune odată cu Alături de Păun, simbolul ostentaţiei, apare 150 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Filologie

Circe, zeiţa metamorfozelor. Aceste două fi guri sau Ens este ceea ce prin sine nu poate să fi e, dar simbolice călăuzesc deschiderea barocului spre având o existenţă în alt sens şi toate categoriile se clasicism şi romantism, el neapărând sub formă divid din Ens” („Essentia est res per se existens, non pură. Universalitatea sa se sprijină atât pe această egens alterius ad sui constitutionem, differt haec ab deschidere intertipologică, cât şi pe depăşirea pa- ente us vel ipisius defi nitione patet vg: Ens vel est radigmei epistemologice medievaliste: omul baroc res per se existens, nec egens alterius ad sui consti- dedublat, dicotomizat şi cufundat în autorefl ectare tuionem, vel Ens, quad per se non potest quaguam psihologică şi morală, în introspecţie se identifi că omnes categoriae ab ente dividantur”) [3, 4, 5, 6]. omului modern şi postmodern plăsmuit substanţial Istoria ieroglifi că devine, pentru poeţii români din opoziţii şi fi suri ontologice. Omul clasic preferă moderni şi postmoderni, un model de operă ce se forma închisă, în timp ce omul baroc cultivă forma impune prin ciudăţenie şi unicitate. Nichita Stă- deschisă: „Comparaţiile cele mai strânse, nediva- nescu o aprecia ca „genială şi stranie şi unică alcătu- gant-eseistice, resping net picturalul şi perspectiva ire în limba română”, aparţinând „primului mare şi în adâncime, acceptă însă realitatea formei deschise genial scriitor român”, considerat „primul şi cel mai şi a unităţii globale, cu accent puternic pe ideea de mare poet român”. Fantasmagoricul şi realul sunt mişcare (ignorată total de Wölffl in), net opusă stabi- reprezentate în simbioză epico-fi gurativă: „În lupta lităţii clasice (Marcel Raymond). Alte defi niţii (pro- dintre inorog şi corb din uluitoarea Istorie ieroglifi - puse de Jean Rousset) reţin: instabilitatea (echilibrul că a lui Dimitrie Cantemir, fantasmagoria, realita- care se desface), mobilitatea (opera în desfăşurare), tea, interpretarea reală şi aluzia la real, totul îşi au metamorfoza (unitatea care se schimbă), dominarea o reprezentare (epico-fi gurativă). Struţo-cămila se decorului (jocul de iluzii). Soluţia fi nală de sinteză compune dintr-un Struţ şi o cămilă, ea are calităţile n-o poate da decât esenţa contradictorie a spiritului unui struţ şi ale unei cămile. Ea cuprinde logodna de baroc, fundamental antitetic [ibid., p. 235]. sensuri şi simboluri pe care le-ar putea da struţul al Circe îl afundă pe omul baroc cantemirian în lor şi cămila cea răbdătoare… O struţo-cămilă poate câmpul existenţial tensionat dintre opoziţii, dintre chiar exista şi poate să fi e percepută senzorial după lucrurile lumii care se împart în cele fi inţăşti şi tâm- ce a fost gândită” [7, p. 445-446]. plătoreşti: „În lume, într-aceasta, lucrurile tâmplă- Maşina retorică enormă şi complicată, cu nu- toare cum vor vini şi cum vor cădea, nime dintre meroase nivele de lectură devansează, după Mircea muritori deplin şi cum sânt cu mintea a le cuprinde Cărtărescu, strategiile narative postmoderniste şi este poate, nici vreodânăoară cineva râdă, cine adevă- model de operă totală, iniţiatică şi abstrusă, com- rului pentru ele fi itoare, afară din tot prepusul, cu parabilă (păstrând proporţiile valorice) cu lucrările socoteala a atinge s-au văzut…” Schimbarea tâm- lui Francesco Colonna, Baltazar Gracián şi James plătoare are loc într-un „cerc natural şi cu neputinţă Joyce. Curajul experimental, imaginarul luxuriant, de schimbat” („Dumnezeu şi natura nu cunosc şi nu construcţiile labirintice, cu adevărat dedalice, ale fac nimic în van, adică fără ordine”). Fortuna (labi- labirintului narativ pus să producă meraviglia şi să lis) este principiul dominant al lumii, care supune cufunde totul în inextricabil nu pot să nu stimuleze insul „tâmplătoresc” legii creşterii şi descreşterii, alinierea programatică şi paradigmatică a postmo- urcării şi căderii. Acest act dur al subordonării oferă derniştilor: „Primul „roman” românesc original, scris totuşi şansa de a pândi „schimbările tâmplărilor” şi la sfârşitul secolului al XVII-lea, este probabil şi „îndămânarea vremilor”, ca şi şansa căderii în sus cel mai impresionant experiment prozastic din lite- (heideggeriene) a „sfârşitului carile în bunătate să ratura română de până azi. Istoria ieroglifi că este o plineşte” („Toţi nişte atomuri putredzitoare suntem, maşinărie retorică enormă şi complicată, cu nume- toţi din nemică în fi inţă şi din fi inţă în putregiune roase nivele de lectură, un inventar cvasicomplet al pre o parte călători şi trecători ne afl ăm, una numai instrumentelor artistice ale vremii, un pamfl et poli- rămâitoare şi în veci stătătoare să ţină şi ieste, adică tic virulent, un tratat etico-fi losofi c şi un cabinet de sfârşitul carile îi bunătate să plineşte”). stampe, totul coordonat şi sincronizat de o minuţi- Insul „tâmplăresc” cantemirian nu este decât oasă alegorie animalieră. Ca să-i găsim echivalenţe analogul Fiinţei heideggeriene, după cum putem în proza europeană trebuie să apelăm (fără să facem desprinde clar din sacrosanctae Scientiae Indepin- comparaţii valorice) la tradiţia operelor totale, iniţia- gibilis Imago: „Esenţa este lucrul care este lucrul tice şi abstruse, de la Hypnerotomachia Poliphili a lui care există prin sine însuşi; neacţionând pentru for- Francesco Colonna la Criticonul lui Baltasar Gracián marea sa, aceasta se dezvăluie în mod diferit de Ens şi Finnegans Wake de James Joyce, cu care Istoria prin sine şi nu acţionând diferit pentru formarea sa; ieroglifi că are un aer de familie [8, p. 249-250]. nr. 3 (34), septembrie 2014 - 151 Akademos

Barocul cantemirian s-ar lega, astfel, direct de scoate, şi aşa la alalte face. Căci toţi soldzii, să în- postmodernism prin labirintul verbal şi prin pro- torc şi precum îi ieste voia îi mută. Aşijderea când teismul narativ la care se adaugă „înalta intelectu- va să mute într-alte feţe, feţele soldzilor amestecă alitate”: „Această tradiţie „barbară” asianică, s-a şi, în chipul zugravilor, din câteva fl ori amestecate împletit adesea cu o înaltă intelectualitate pentru a altă fl oare scorneşte”. genera scrieri uimitoare, afl ate sub semnul mani- Volumul Discurs asupra Struţocămilei al po- erismului, barocului sau, recent, al postmodernis- etului Ioan Flora (Bucureşti, Cartea românească, mului. Scrierea lui Cantemir este un vast labirint 1995) prezintă, cu o voluptate irezistibilă a scăldă- de cuvinte în care cititorul, atent la fascinantele rii în „meşteşugul” stilistic cantemirian, nişte hipo- metamorfoze proteice ale naraţiunii, personaje- texte toarse din textul Istoriei ieroglifi ce. Ludicul lor, obiectelor descrise, se rătăceşte cu voluptate. postmodernist se alimentează, la cel mai înalt grad Este greu de citat din această capodoperă. Aleg al conştiinţei consubstanţialităţii şi constructurali- descripţia cameleonului pentru caracterul fantast tăţii, din barocul cantemirian. „Atât straniul per- şi hiperrealist în acelaşi timp al desenului şi mai sonaj al cărţii (domnul Struţocamil, Struţocămila, ales pentru că, mereu în schimbarea de culori şi Stratocamil), mărturiseşte autorul, cât şi poeme de unghiuri vizuale, cameleonul poate fi o siglă a ca: Discurs asupra Struţocamilei, Scara cuvinte- întregului roman” [ibid., p. 250]. lor ieroglifi ceşti, Dicţionar ieroglifi c sau Discurs Cameleonul cantemirian este prin excelenţă o asupra somnului şi morţii sunt direct tributare cel fi gură barocă, ce trădează un „aer de familie” co- puţin spiritului, dacă nu şi literei acelei fascinante mun cu proteismul narativ cultivat în cadrul post- şi tulburătoare scrieri care este Istoria ieroglifi că. modernismului şi labirinturile dedaliene de cuvinte De altfel, şi întregul reprezentând douăzeci şi pa- caracteristice acestuia. tru de poeme, pare a se scălda în apele sau legăna Schimbarea de feţe este a unei teatralităţi de în vântul ce vin dinspre ţinuturile, cu precădere fond a viziunii asupra unei lumi „tulburate” ieşite moraliceşti, ale Istoriei… cantemiriene, drept care din normalitate care este de fapt „o lume pe dos”. E autorul s-a văzut, spre marea lui bucurie, obligat confi rmarea observaţiei că barocul se joacă cu sine să dedice această carte ilustrului cărturar şi domn şi, intrat cu voluptate necontrolată în joc, îşi demas- român” [ibid., p. 63]. că el însuşi aparenţele, îşi scoate – adică – măştile Pornind de la însăşi tehnica barocă a cărţii lui pe care le îmbracă sub zodia ludicului. Cantemir, de la structura monologică sau dialogală Schimbarea de culori şi unghiuri vizuale face a acesteia şi păstrând, astfel, mitopo(i)etica şi – am dovada unei identifi cări alegorice subtextuale, prin spune – mitopoetica specifi că discursului „ieroglifi - alteritate ironică, cu cameleonismul ca fenomen cesc”, poetul se angajează într-o operă de decripta- politic şi social, dar şi moral şi psihologic: „Cea re pe care o substituie prin cea de criptare proprie. din fi re fl oare îi ieste albă cu negru picată precum Reluările hipotextuale ale topoi-lor, procedeelor sunt soldzii costrăşului. Iară aminterlea, ori în ce stilistice, limbajului se augmentează prin îngânări feliu de fl oare va, într-aceea se poate schimba. parodice, împingeri în grotesc, prin note ironice fi ne Deci, când să mânie să face verde, când să întristă sau execuţii sarcastice necruţătoare. să face negru, iar când se veseleşte, roşiu cu gal- Ingineria textualistă şi imageria barocă, îmbinată băn amestecat să face. Aşijderea şi fără pricină cu una romantică, fac posibilă o construcţie ingenioa- în tot feliul de feţe să schimbă, iar mai vârtos în să de theatrum mundi, pus sub semnul ludicului şi ab- fl oarea ce-i sta denainte, hiriş într-aceia să mută. surdului. Schimbările de registre şi de planuri epice, Pricina aceştii puteri ce are, adică din nemică fl ori lirice sunt spectaculoase, notaţiile realiste ale concre- şi feţe în divuri, în chipuri a-şi agonisi, mulţi în tului banal cedând locul proiecţiilor onirice sau loghi- multe chipuri a o arăta să nevoiesc, însă, pre cât ceşti – fi losofi ceşti în spiritul Istoriei ieroglifi ce. Poe- noi sama a-i lua am putut, ieste aceasta: Grăunţe- mul se poate constitui, astfel, dintr-o lungă descriere le cele mănunţele carile în chipul şagriului peste de alimente şi scule dintr-o carte boierească – a lui piele îi sânt, fi ltecarile din patru părţi, în patru feţe Miloş: „oale, hârtie,/ sârmă, făină, lemne, iconostas,/ ieşite din fi re vapsit, adică alb, negru, roşi şi al- o chivară mică pentru voievod,/ cumpănă, cuie, ceară bastru în fl oarea ceriului, carile sunt văpsele din pentru masă,/ cofeturi pentru colivă,/ prescuri, betea- fi re stătătoare. Deci, când va să să facă negru, toţi lă, oglinzi, năut, şerbet,/ sacâz, covoare, candele, tă- soldzişorii cu partea cea neagră în sus îi întoarce; mâie, bureţi,/ cleşte, rucaviţe de bogasiu alb,/ bumbi aşijderea când va să se facă roşiu, alalte dedesubt de argint auriţi,/ iarăşi o pereche de papuci,/ belciuge, ascundzind, partea soldzişorilor cea roşie deasupra slănină, ştergare, fi sticuri…” (Catastih). 152 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Filologie

În alte cazuri procedeul inventarierii se îmbo- Realităţile politice recente adaogă chipului sim- găţeşte cu termeni fi losofi ci şi morali sugerând un bolic al Struţocamilului tuşe de portretizare grotes- mecanism ieroglifi cesc al lumii, al principiilor şi că în spiritul lui Marquez sau Orwell: „Stând cu- temeiurilor existenţiale ale acesteia: „Apa vie şi fundat în fotoliul din salon, domnul Struţocamil/ îşi apa moartă sau Puterea de a face bine şi rău./ Cu- alcătuise o listă de tabieturi:/ să râdă, să sughiţă, să vinte crunte sau legături cu giurământ./ Ieşirea pui- se bată pe burtă/ în fi ecare după-amiază de cel puţin lor din pântece sau Ocara carea peste voie vine./ trei-patru ori;/ să acuze, cu sau fără argumente, să Descântecul buiguirii sau Cuvântul şi lucrul făcut/ dea tare-n ciocoi, adică;/ s-o facă la nevoie pe bufo- pe taină şi ştiinţa altora…/ În lumină ponegrit – nul, pe măscăriciul, pe victima/ neajutorată şi senti- În adevăr, în dreptate nerecunoscătoriu.// Hios sau mentală; să conducă o ţară cum şi-ar lega şireturile Ostroval care naşte copaci cum alţii în lume nu se din mers” (Visul). afl ă./ Chipul nezugrăvit sau Sfânta năframă./ Mu- Omul cantemirian ca om baroc se angajează, în gurul pădureţ în hultoană, Cuvântul rău în inima dialogul – fi e postmodernist, fi e mai degrabă post bună./ Inima omului, Rătundz al pământului,/ Lip- heideggerian – despre jocul lumii care se lumeşte, sa nespuselor lumini – Lipsa privelii frumoşilor despre rostirea esenţială a fi inţei cu luminile (lumi- ochi./ Vinerea sau/ Steaua ciobanului, carea întâi nişul) şi umbrele (întunericul) acesteia, despre text răsare./ De sus în prăpaste căderea – Din mândrie (discurs) şi intertext (discurs dialogal şi multicultu- trecerea în ocară.// Groaza datului cuvânt sau Chi- ral cu Altul şi cu Alte culturi). zăşia pentru datorie./ Piei de jder cu ţarnă albă sau Este o „inginerie textualistă” care încrucişează Blane de sobol şi punţi cu arginţi./ Chip de om cu (prin structurare chiasmatică) autoreferenţialul can- chip de om a vâna,/ Voia cuiva cu bani a plini ori a temirian, identifi cat cu referenţialul Inorogului şi cu întoarce./ Gura Tartarului, Nesaţiul lăcomiei./ Pu- gândurile autorului despre fi inţă şi fi re, cu referenţi- nerea urechii spre ascultare sau A audzi cât şi ce ţi alurile în negativ moale celorlalte păsări şi animale se dă.// Chipurile bodzilor sau Mulţimea strâmbă- antropomorfi zate. E o încrucişare a Lumii normale toşilor./ Potecile până înspre ziuă închise,/ Porţile cu Lumea pe dos, reprezentată de acestea din urmă. Cetăţii încuiate peste noapte,/ Feţele a-şi schimba, Operaţia textualistă ar putea fi denumită pidosni- vicleşugul a-şi muta,/ Neputinţa întoarcerii fi rii în- cirea lumii. Comportamentul anormal al jigăniilor spre bine./ Cucoşul în vârful turnului, carile după sporeşte ciudăţenia, suceala, teatralitatea comică a vânt se întoarce sau/ Acela ce după vreme îşi mută lumescului (mundanului). Lucrurile lumii sunt „co- voia şi prieteşugul” (Dicţionar ieroglifi c). medii”, se spune în Divan… În acest discurs textualizat, hermetizat şi ezo- Vorovirea, care e echivalentul discursului, e fi - terizat Dimitrie Cantemir se întâlneşte cu Anton rească în cadrul autoreferenţialului şi nefi rească în Pann şi Nichita Stănescu într-un arc temporal me- cuvântările personajelor-jigănii. În primul caz vo- dieval – modern/ postmodern al vorovirii – povestei roavele sunt frumoase, în timp ce în al doilea caz ele vorbei – necuvintelor. Alegoria/ parabola Lumii se sunt spurcate, fi ind defi nite şi ca basne (cu sens de ţese din paradoxuri etico/ existenţiale, categoriile şi poveste, dar şi de ceva neserios). principiile anunţate sub formă de apolog glisând, Esenţa discursului refl ectă în totul esenţa perso- alunecând unele pe altele şi suprapunându-se într-o najului care îl rosteşte. Însuşi Numele vorbeşte des- inter-determinare şi in-determinare de sens, adică pre fi rea jiganiei: „Unul dintre cei a fi rii tălcuitori neantizându-se. dzice că a numerelor (=numelor) numire şi cunoş- Hiperbatul cantemirian (=inversiunea, antistro- tinţă ieste măsura a necunoscutei fi ri. Iar altul dzice fa) intră în regim metalingvistic nichitastănescian, că ieste făclia şi lumina fi inţei lucrurilor”. Semni- depăşind însă nivelul stilistic. Lumea, ca universul fi cativ este în acest sens, numele Struţocămilei: etic, se întoarce pe dos prin surparea şi inversarea „Deci numele Struţocămilei din două numere, din temeiurilor şi principiilor morale. Struţ adică şi din Cămilă alcătuit ieste. Aşijderea, Totul se proiectează într-o idee poetică de Lume. din doaî feliuri, adică din dobitoc şi din pasire ieste Struţocămila e şi ea „o idee de pasăre cămilită, o împărţit (însă de ieste în lume pasire ca aceia, carea idee de cămilă păsărită”: „Ea nu-i şi nu-i nici nevăs- hiriş numai Struţ să se cheme). Deci a acestor doaî tuică, nici bâtlan,/ nici dropie, nici struţ, nici cămi- dihanii hirişiili împreunând, fi rea giganiii pentru ca- lă,/ ea fi ind o idee doar de pasăre cămilită,/ o idee de rea întrebare să face, pre lesne a desface şi a cunoaş- cămilă păsărită,/ de trestie pe malul mării cu o sută te vom putea”. de vârfuri,/ întunecând soarele şi partea trupului cea La Cantemir dăm de o delimitare a onticului şi roditoare” (Discurs asupra Struţocămilei). ontologicului, a raţionalului şi iraţionalului, a con- nr. 3 (34), septembrie 2014 - 153 Akademos

ştientului şi inconştientului: în afară de fi re ca „fi re” carea în jăratecul focului să păştea, statul a toa- şi „natură” găsim „fi rean” în sens de fi inţă ce apar- tă adunarea carile cu nestânsă poftă spre izbândi- ţine lumii naturale, oamenii muritori fi ind denumiţi rea inimilor să hrăniia şi cu mare nevoinţă pentru „fi reşti”; „afară din fi inţă” înseamnă „ireal”, „a fi ” pofta sa, tot greul şi nevoiia a suferi nu să tăgă- existenţa concretă, „plinul” (în sens ontologic), „a duia. Aşijderea, salamandra de foc precum nebe- fi rii natură” semnifi că graniţele naturii şi ale lumii tijită, aşé nesăturată, statul lucrului început pentru materiale. Pentru „inconştient” este folosită sintag- săvârşire nepărăsit să siléşte, nici cineva din cei ma „afară din toată socoteala şi simţirea” [9]. împotrivnici în ceva a-l beteji va putea şi pofta atâ- Visul Hameleonului din partea a şaptea a cărţii ta de folos îi va fi , cât de binele carile va urma este anume dovada unui sondaj profund al subcon- neîndestulit va fi , căci în mare mărime şi lucrul ştientului personajului care devansează proza oniri- şi lauda lui va créşte. Iară războiul apii nuîrilor că modernă. Textualizarea visului ca atare este în- cu vârvul parăi focului şi trăsnetele şi plesnetele soţită de o hipotextualizare prin răstălmăcirea lui. carile între dânsele să făcé, precum acestor doaî Albert Béguin observa referitor la un vis al lui monarhii minunate fapte şi véstea lucrului ci să va Georg Christoph Lichtenberg (înmormântarea tragi- între dânsele isprăvi, peste nuîri va tréce şi / pre- că a unei tinere femei într-un sicriu cu copilul născut ste toate ţărîle şi olaturile va mérge; foamea carea mort lângă ea; amănuntul cu copilul îi este amintit din mâncarea salamandrii i s-au scornit, pofta cu de altcineva). Comentariul acesta place pentru mo- carea el spre acela lucru (cu carile vreun amestec destia sa: între vis şi întâmplare obişnuită Lichten- nu avea) a să amesteca l-au îndemnat; în chipul ei berg stabileşte acelaşi raport ca între un text original jeratec a mânca, pentru agonisirea laudii de la mo- şi o traducere: între unul şi celălalt e o diferenţă de narhiia pasilor (căci para pasirilor zburătoare, iară limbaj. Interpretare mult mai convingătoare decât a apa nuîrilor, dobitoacelor la pământ, trăgătoare a unui psihanalist care vrea să vadă şi aici o fantezie fi tâlcuia), în pofta a tot statul lor au întrat. Arsura uterină şi să recunoască în cel de-al treilea nu se ştie carea în pântece i s-au scornit, greuimea şi nevoia de ce, pe „tatăl” din complexul Oedip! După păre- lucrului; leacul pre carile salamandra l-au învăţat, rea mea, Lichtenberg face dovada unei mari înţe- adecă oaîle şérpelui să bea, mijloacile carile din lepciuni considerându-și visele în primul rând drept socoteală şi din înţelepciune să nasc (căci şerpe- expresia cu totul deosebită a anumitor trăsături de le înţelepciunea, iar oaîle afl ările şi mijloacele pre caracter, a anumitor etape ale aventurii sale spiritu- carile înţelepciune le dă tâlcuia), arătându-i, le-au ale [10, p. 44]. afl at, le-au băut şi în pântece puii şérpelui s-au ză- Visul Hameleonului cu afl area sa pe marginea mislit, socoteala în gând şi în inimă au băgat, apoi, unei ape între copaci frumoşi şi umbroşi care făceau ca cum le-ar fi zămislit, la calea lor spre ducerea umbre dese şi groase, el orbecăind prin întunecoasa săvârşitului le-au pus. Prin pântece cu mari dureri ceaţă şi văzând o zare de foc care ardea în văpăi şi se i-au născut, adecă preste nedéjdea sa şi de unde întindea până la nori, cu prezenţa unei mari jigănii nici s-au gândit, fapta cu mare bucurie au săvârşit care păştea cu mare lăcomie jăraticul, căci simţise (căci durerile împotrivă tâlcuind, veselie şi bucurie foame în maţe. Jigania din mijlocul focului era o a fi socotiia). Iară leacul carile împotriva durerii salamandră care ţine un întreg discurs: „O ticăloase, de la Inorog poftiia, prin buiguirea fantaziii, visul au nu ştii că foametei hrana şi setei băutura îi este aievea şi durérea adevărată socotind, stricarea ace- leacul?” ii bucurii de la nebiruită putérea nepriietinului prin Interpretarea este o traducere în sensul obser- necunoştinţă cerca. Ce Inorogul leac carile în fi ne vaţiei lui Béquin: „Apa carea curea, pre a căriia nu să dă, nici undeva să afl ă, spuindu-i, precum margine el să primbla, nestătătoare vréme şi ames- lucrul început nicicum a să strica nu va putea, nici tecate dzilele ei sunt; pădurea deasă şi ca întunére- asupra aceii bucurii, pre carea sfatul înţelepţăsc au cul umbroasă, prin carea cu mare nevoie îmbla, adus-o, vreo întristare împotrivnică va putea sta. mulţimea gloatelor/tulburate; iară negura carea Acéstea aşé toate, după a sa voie Hameleonul tâl- lumina soarelui opriia învăluirea lucrurilor a că- cuind, visul în nespusă bucurie şi în lucrul aievea rora sfârşit cu ochiul înţelégerii a să videa şi a să întorcea. Ce un lucru această înfi ptă socoteală oa- cunoaşte nu să putea; întâi de departe zarea focului recum din temelie îi clătiia, căci după voie tâlcul a vădzută, mici începuturile poftei fi erbinţi; iară de potrivi nu putea. Adecă: pre cornul Inorogului pa- aproape para înaltă, mărimea poftei şi a lucrului sirea cea neagră a să pune neputând, cu pénele ari- din nemică până într-atâta îngroşeat şi crescut, cât pilor frânte, de râpă mai mult prăvălită decât lăsată preste toată lumea véstea i-au ieşit; sulimendriţa s-au dat. Aşijderea, că el la locul unde Inorogul sta 154 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Filologie a să urca şi loc a să sui n-au afl at. Ce până mai pre şi hipertextualizare, adică intertextualizare (prin fo- urmă, macar că cu îndoit şi prepus gând, însă iarăşi losirea frecventă a zicerilor folclorice şi a „senten- pre cât mai aproape de pofta sa a-l aduce au putut, şi ţelor” vechi). pre acesta într-acesta chip l-au tâlmăcit. Adecă: pre Ceea ce surprinde, din perspectiva teoriilor re- nepriietin moartea de nu-l şi va de tot stăpâni, ea în- cente asupra psihismului uman, sunt actualizările tr-o parte, spre râpă, adecă spre vrémea necunoscută şi potenţializările conştientului şi inconştientului. / lăsându-să, viaţa strâmptă şi nenorocită îi va lăsa, Prezenţa în contextul visului a Corbului, pasăre la carea altul nici mai de înainte, nici mai pre urmă simbolizând moartea, care luptă cu Inorogul, impri- de dânsul a vieţului nu s-au vădzut, sau în loc strâmt mă romanului (căci visul Hameleonului este însuşi şi rău ca acela viaţa îşi va petrece, de unde nici el la nucleul conceptual al lui) un sens existenţial. Cele altul, nici altul la dânsul să margă va putea.” trei tâlcuiri concentrice se constituie într-o medita- Cantemir nu se limitează însă la o singură tra- ţie asupra vieţii şi morţii, asupra contingentului su- ducere / interpretare a visului oracular al Hameleo- pus nimicirii şi căderii şi transcendentului care este nului. Visul nu este decât un text care se ramifi că în domeniul Inorogului, afi nul lui Hyperion. chip baroc în hipotexte. El mai are o tâlcuire în sen- Utilizând terminologia lui Ştefan Lupaşcu, am sul dorit de Hameleon care este „nu numai în cuvin- putea observa faptul marcării fi inţei cantemirene de tele aievea viclean, ce încă şi în vise fantastice duş- conştiinţa conştiinţei (cunoaşterii) vieţii şi conştiin- man”. „Pădurea cea deasă şi umbroasă grijea carea ţa conştiinţei morţii. „…În spaţiul închis al psihis- pentru pogorârea Inorogului purtam era şi îndoinţa mului, unde coexistă toate conştiinţele antagoniste vinirii lui la împreunare însămna. Salamandra carea şi contradictorii, potenţializându-se şi actualizân- în para focului să păştea, vechiul neprieteşug, carile du-se pe jumătate, în starea T, aceste conştiinţe se în răutăţi au crescut şi s-au hrănit. Foametea carea limitează mutual, neexistând decât una în raport cu în pântece mi s-au scornit, jélea carea pentru acest cealaltă şi generând astfel o conştiinţă a conştiinţei neprieteşug mi-au / vinit şi de greu pentru priietini morţii şi a vieţii” [11, p. 133]. inima mi s-au rănit. Leacul oaîlor şérpelui, cari- Aceste două conştiinţe dublându-se, se transfor- le mai mare duréri mi-au făcut, vinirea Inorogului mă în patru conştiinţe şi patru inconştienţe. E ceea pentru a căriia neştiinţă oarece în prepusuri am în- ce explică cele patru expuneri alegorice ale visului trat şi ispita cea din dinéoarea am făcut. Zămislirea Hameleonului. şi naşterea puilor prin pântece, nedéjdea vinirii lui şi minunată isprăvirea lucrului prieteşugului ce va să Bibliografi e să facă. Pasirea cea neagră, carea, de cornul Inoro- 1. Edgar Papu. Despre stiluri. Bucureşti, 1986. 2. Adrian Marino. Dicţionar de idei literare. I, Bucu- gului neputându-se lipi, cu capul în gios au cădzut, reşti, 1973. véstea şi numele cel rău, carile pre năpaste asupra 3. Constantin Noica. Spiritul românesc în cumpătul cinstii Inorogului îl punea, adevărul cunoscându-să, vremii. Şase maladii ale spiritului contemporan. Bucu- de pre capul lui să va râdica şi în prăpastea uitării să reşti, 1978. va lepăda. Leacul cel peste putinţa fi rii Inorogul îi 4. Constantin Barbu. Rostirea esenţială. Craiova, arăta şi într-ace dată sfârşitul visului urma, precum 1985. veseliia şi bucuriia carea din isprava lucrului va lua, 5. Gh. Ivănescu. Rolul lui Dimitrie Cantemir în dez- în lume împotrivnic sau în ceva betejitoriu a i să afl a voltarea terminologiei fi losofi ce româneşti în vol. 300 de nu va putea, şi aşéè tot săvârşitul lucrului în bucurie ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir. Bucureşti, 1974. şi inimă bună va rămânea.” 6. Monica Joiţa. Timp şi istorie în opera lui Cante- mir, surse, resurse, ecouri. Craiova, 2004. Hameleonul impune tâlcuirea şi Şoimului prin 7. Nichita Stănescu. Fiziologia poeziei. Bucureşti, „lungi şi late vicleşuguri”. 1990. Fantezia debordantă cantemiriană prilejuieşte 8. Mircea Cărtărescu. Postmodernismul românesc. aici spectaculoase transferuri din conştient în in- Bucureşti, 1999. conştient şi subconştient, din regimul diurn în cel 9. Istoria ieroglifi că. Iaşi, 1988, cf. Glosar. nocturn al imaginarului şi viceversa, iar în plan na- 10. Albert Béguïn. Sufl etul romantic şi visul. Bucu- rativ din fi cţional în factual, din stilul direct în cel reşti, 1970. indirect, din textualizare ca atare în hipotextualizare 11. Ştefan Lupaşcu. Universul psihic, Iaşi, 2000.

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 155 Akademos

ROMANELE primele trei opere epice ale scriitorului. O continuare fi rească a spuselor confratelui critic despre romane- POETULUI le lui sunt consideraţiile Elizei Botezatu din cartea ei recentă Dumitru Matcovschi: Dr. hab. Ion CIOCANU itinerar liric (2013): „Universul tematic al prozei lui Dumitru Matcovschi face corp comun cu acela al Institutul de Filologie al AȘM poeziei…” şi „Matcovschi-prozatorul rămâne poet, plăsmuind proză lirică de atmosferă, impregnată de THE POET`S NOVELS o impunătoare încărcătură afectivă” (p. 50-51). Summary. The article represents an attempt to O altă caracteristică esenţială a romanelor mat- involve the reader into the world of the characters covschiene rezidă în capacitatea scriitorului de a from the fi ve novels of the well-known poet refl ecta cu multă îndrăzneală asupra unor probleme Dumitru Matcovschi. His fi rst three epic works are presented through references to Eliza Botezatu and etice complicate, de a aborda destine omeneşti care Andrei Hropotinschi who have previously analyzed se afi rmă în împrejurări vitrege, în procesul învin- them. Ion Ciocanu refers to Focul din vatra (The gerii unor obstacole serioase, unele personaje sacri- fi replace) and Piesa pentru un teatru provincial (The fi cându-şi în cele din urmă viaţa în confruntarea lor play for a provincial theatre). The critic reveals cu oameni josnici, hidoşi. Filonul liric al romanelor the psychological and intellectual peculiarities of matcovschiene, pomenit ceva mai devreme, e ca şi Lisandru Povara, Aristid, Grigore Ciobanu, Dan and cum completat de un altul, dramatic sau chiar tragic, Pan, and other characters that, through their common după cum se întâmplă în Toamna porumbeilor albi and impressive relations, incite the reader and breathe şi în Focul din vatră. in noble feelings and cultivate citizen attitudes worthy Despre Toamna porumbeilor albi am vorbit de- of the contemporary man. taliat într-un studiu inserat în cartea Dreptul la cri- Keywords: novel, poetic vein, ethical issues, tică din 1990 şi nu revenim aici decât fragmentar, moral portrait, mentality, social behavior, intellectual- evidenţiind, bunăoară, momentul de-a dreptul zgu- psychological complexity, confl ict, genuine, musical duitor – şi sub aspectul dramatismului romanului, şi digressions. sub acela al atitudinii cetăţeneşti a personajului faţă Rezumat. Articolul e o încercare de a antrena de oamenii hidoşi la sufl et şi porniți la fapte rele – al cititorul în lumea personajelor celor 5 romane ale cu- intervenţiei protagonistului scrierii, Lisandru Pova- noscutului poet Dumitru Matcovschi. Primele lui trei ră, când vecinul acestuia, Aristid, îl bate nemilos pe lucrări epice sunt prezentate expeditiv prin referințe propriul lui copil harnic şi cuminte Victor. Momen- la Eliza Botezatu și lui Andrei Hropotinschi, care le tul în cauză contribuie esenţial la defi nitivarea por- analizaseră anterior. Ion Ciocanu se oprește la Focul tretului moral şi cetăţenesc al personajului. În uni- din vatră și Piesă pentru un teatru provincial. Criti- tate cu celelalte acţiuni prin care se lasă memorat cul relevă particularitățile psihologice și intelectuale romanul, implicarea lui Lisandru Povară constituie prin care se remarcă Lisandru Povară, Aristid, Gri- gore Ciobanu, Dan și Pan și alte personaje care, prin manifestarea supremă a omeniei, cumsecădeniei şi, relațiile lor fi rești, totodată impresionante, îl incită fi nalmente, a jertfei protagonistului romanului în pe cititor, îi inspiră sentimente nobile și-i cultivă ati- confruntarea lui cu forţele negre ale realităţii rurale, tudini cetățenești demne de omul contemporan. surprinse de pana scriitorului în persoana lui Aristid. Cuvinte-cheie: roman, fi lon poetic, probleme Impresionant este şi personajul negativ predo- etice, portret moral, mentalitate, comportament so- minant al romanului, Aristid. Acesta e un om-fi ară. cial, complexitate psihologico-intelectuală, confl ict, Apucăturile lui infame se împletesc în permanenţă inedit, digresiuni muzicale. cu ura oarbă faţă de consătenii care lucrează cinstit, convieţuiesc liniştit şi-l îndeamnă şi pe el să mun- Din moştenirea literară lăsată de Dumitru Mat- cească, să nu fure, să nu-şi maltrateze soţia şi feciorul covschi fac parte şi romanele Duda (1973), Bătuta minor. Realitatea obiectivă se constituie şi din astfel (1975), Toamna porumbeilor albi (1975), Focul din de oameni-fi are, care o sluţesc în chip monstruos, iar vatră (1982) şi Piesă pentru un teatru provincial scriitorul are ochi să vadă, minte să înţeleagă şi pană (1984). O primă caracteristică a prozei sale rezidă să le evoce în pagini de carte veridice, impresionante în fi lonul poetic al acesteia, adevăr pus în valoare anume prin hidoşenia personajelor negative. de Andrei Hropotinschi în studiul O modalitate de Lirismul congenital al lui Dumitru Matcovschi oglindire – confesiunea lirică, inserat în volumul său nu-l determină să ocolească personajele josnice şi Revelaţia slovei artistice din 1979. Ce-i drept, cole- faptele totalmente reprobabile ale concetăţenilor gul dispărut prematur din viaţă s-a referit numai la noştri decăzuţi moral. Tocmai prin fi delitatea per-

156 - nr. 3 (34), septembrie 2014 2014 ‒ Anul Dumitru Matcovschi manentă faţă de adevărul realităţii evocate prin amă- rul l-a prezentat în culori negre în romanul prece- nunte, detalii şi personaje pitoreşti şi memorabile, dent, rămânându-şi fi del şi în Focul din vatră. romanul Toamna porumbeilor albi rămâne până în Or, Dumitru Matcovschi procedează la fel de prezent unul care se lasă lecturat cu plăcere, în pofi - intransigent în cazul tuturor personajelor pornite pe da timpului scurs de la plăsmuirea lui, în 1979. cale greşită, de exemplu – în cazul Elenei, soţia al- Oarecum mai puţin „agreat” de critica literară, coolizată a lui Grigore Ciobanu. este demn de o apreciere înaltă până azi şi roma- S-ar părea: ce poate fi mai simplu, pentru autor, nul Focul din vatră. Dumitru Matcovschi e – şi în decât să prezinte revenirea la normal a unei femei această lucrare – un descoperitor îndrăzneţ al esen- stăpânite de patima alcoolului, să descrie lecuirea ţei etice nedezminţite a faptelor şi fenomenelor deplină a acesteia? Dar Matcovschi a intuit perico- supuse investigaţiei literare. Şi aici el plăsmuieşte lul patinării pe suprafaţa fenomenelor negative şi nu personaje vii, expresii concentrate ale unor oameni şi-a permis un compromis cu propria sa înţelegere diferiţi ca trăire sufl etească, mentalitate, comporta- a lucrurilor, n-a îndulcit amarul vieţii personajului, ment social, adoptă atitudini lipsite de compromis n-a ocolit adevărul crunt al realităţii. Desigur, s-ar faţă de ceea ce urâţeşte realitatea, îndeamnă cititorul fi putut ca Matcovschi să nu insiste atât de drastic – prin personaje inedite şi situaţii existenţiale com- asupra daunei alcoolului în cazul Elenei, ca şi asup- plicate – spre idealuri etice nobile. Ne reîntâlnim cu ra bestialităţii înfi orătoare în cazul lui Aristid. Dar – Oraz Antonovici, Ovidiu Nicolaevici, Aristid şi alte vorba lui Lev Tolstoi – „omul de artă de aceea e om personaje din romanele precedente ale scriitorului. de artă, că nu vede lucrurile cum doreşte să le vadă, Aristid, de exemplu, e acelaşi din Toamna porum- ci aşa cum sunt ele în realitate”. Omul de artă e un beilor albi – o brută, o bestie la sufl et (ori chiar mai ochi care vede realitatea în esenţa ei nedezminţită rău). La un moment dat Matcovschi ne serveşte un şi, văzând-o aşa cum este ea, pătrunde cu antenele amănunt care subliniază cu o putere nouă bestiali- propriei sale simţiri şi gândiri la rădăcina faptelor şi tatea personajului: acesta printre hulubi cu undiţa. oamenilor contemplaţi în realitate, fi e acestea rare „Cap de braconier are pe umeri. Cap de braconier sau lipsite de importanţă la prima vedere, dezvălu- şi de păgân” zice Grigore Rusan despre Aristid. ie aspectele pe care nu le intuiesc oamenii de rând; Faptul că-l prezintă şi-n acest roman în culori atât scriitorul nu se mulţumeşte să constate că fac abuz de respingătoare ne cam pune pe gânduri. De aceea de alcool – ia acolo – două femei, ambele duse în am cugetat cu multă atenţie asupra unei explicaţii mod forţat la lecuire, Efi mia chiar de două ori, iar a scriitorului în privinţa personajului îndobitocit: Elena moare în stare avansată de ebrietate. Autorul „Brigadierul din Tata (spectacol montat pe baza ro- vede cazurile singulare printr-o lentilă măritoare, e manului Toamna porumbeilor albi – I. C.) e o bru- asemenea microscopului care descoperă ceea ce nu tă. Aveam nevoie de o brută şi l-am făcut exact aşa vede un ochi obişnuit, gata oricând să se împace cu cum aveam nevoie să arate el. De fapt, nu l-am fă- o stare de lucruri devenită la noi ordinară. El întreză- cut, ci l-am copiat din viaţă, în toate amănuntele, în reşte ipostazele posibile şi chiar inevitabile ale fap- gesturi chiar. Om negru la sufl et Aristid, om fără de tului, fenomenului sau tipului uman supus investiga- sufl et…”, după care părea să regrete că-l prezentase ţiei artistice şi le prezintă cum îi dictează conştiinţa unilateral: „Aristid, brigadierul meu, ar fi câştigat cetăţenească, fără să se abată de la adevărul intuit. mult, dacă n-ar fi fost conturat într-o singură culoa- Nucleul Focului din vatră îl formează urmărirea re…” (Dumitru Matcovschi, Viaţa cea de toate zile- meticuloasă de către autor a două cupluri familiale: le, „Literatura şi arta”, 1991, 21 mai). Grigore Ciobanu şi Elena, pe de-o parte, şi Grigore E adevărat că o anumită complexitate psiholo- Rusan şi Dumitra, pe de altă parte. Sunt două familii gico-intelectuală ar fi adăugat personajului credibi- nefericite, fi ecare în felul ei. Grigore Ciobanu suferă litate şi chiar un început de compătimire din partea mult din cauza alcoolizării Elenei, dar nu cedează: el cititorului care ştie că oamenii nu se împart cu stric- nu poate admite să se abată de la legile scrise şi cele teţe farmaceutică în diavoli şi îngeri. Ne gândim nescrise, rămase de la bunei şi părinţi, altfel zis – să totuşi la gestul matcovschian de a-l fi prezentat pe se lase înfrânt în confruntarea cu alcoolismul soţiei Aristid atât de negru la sufl et. În cazul unui personaj şi-n felul acesta să stingă focul din vatră, pe care-l de această natură, scriitorul se vede obligat să-i dez- păstraseră cu sfi nţenie înaintaşii. Grigore Rusan însă văluie adâncimile originare ale sufl etului şi mentali- nu cunoaşte amarul vieţii. Chiar atunci când soţia sa tăţii, să nu diminueze pericolul acestuia pentru cei- Dumitra îl părăseşte, plecând la un alt bărbat, cu care lalţi, pentru societate, să nu demobilizeze cititorul speră să aibă copii, el nu-şi face probleme de niciun nimerit în situaţia de a lupta – şi el – împotriva unor fel, continuă să agonisească bunuri materiale cu o atari personaje în viaţă. De aceea, probabil, scriito- hapsânie feroce, se consideră „om cu cap pe umeri,

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 157 Akademos fecior de gospodar”, nu ca alde Grigore Ciobanu. de concrete certifi că atenţia permanentă a scriitoru- Adevărul e că anume acesta, Grigore Ciobanu, tre- lui faţă de fapte şi personaje insolite ale vieţii rurale. când prin nevoi grele, se îngrijeşte de sufl etul şi viaţa Toate acestea pe de o parte, ca o confi rmare a sa onestă, păstrează focul din vatră, asemenea părin- preocupărilor devenite constante ale romancierului. ţilor şi bunicilor, ci nu aşa cum procedează consă- Dar noul, ineditul romanului Piesă pentru un teatru teanul său, străin de preocupări sufl eteşti şi intelec- provincial rezidă în prezentarea de către autor a vie- tuale în măsură să-i asigure rostul şi farmecul vieţii. ţii şi activităţii unui colectiv de actori ai teatrului, Nu strică să atenţionăm cititorul articolului de văzut în nenumărate acţiuni concrete ale unor per- faţă că Dumitru Matcovschi vede cu aceeaşi clarita- sonaje cu adevărat inedite în literatura est-pruteană te oamenii buni la sufl et, luminoşi la cuget, ca tuşa a epocii. Pan Luca (cu soţia sa Victoria şi fi ica lor Vera, mama lui Grigore Ciobanu (anume ei îi sunt Patricia), Livia, Larie Apetri, Taurul, Martiriul, Şe- consacrate cele mai duioase pagini ale romanului), ful, tanti Serafi ma şi alte personaje ne prilejuiesc sa- Nătăliţa, medicii Mihail Bârsan, Gheorghe Savovici vurarea unei lumi pestriţe a slujitorilor artei teatrale etc. El se apleacă asupra variatelor probleme ale sa- confruntaţi cu multe şi grave probleme de tot soiul, tului moldovenesc al epocii respective, pe care le dezvăluite de Matcovschi din interior, în deplină cu- prezintă în lumina adevărului lor esenţial, prin per- noştinţă de cauză, îndrăzneţ şi convingător. E o cu- sonaje vii, în măsură să ne incite şi să stimuleze în getare temerară a autorului, prin personaje distincte, continuare setea noastră de a citi, în speranţa de a asupra stării dramaturgiei şi teatrului est-prutean la deveni şi noi nişte veritabili ochi spirituali care văd o etapă concretă a evoluţiei acestora. lucrurile în adâncimea lor nedezminţită. De o prospeţime imposibil de tăgăduit sunt Pa- Totuşi, romanul cel mai complicat şi mai inci- nait (podarul), Femeia de dincolo, inspectorul Şapte- tant al lui Dumitru Matcovschi este Piesă pentru un cai şi alte personaje, ba chiar întreaga operă drama- teatru provincial. Dincolo de preocupările sale de tică inserată în „corpul” romanului. În cadrul piesei problemele şi confl ictele, unele deosebit de acute, sunt remarcabile aşa-numitele digresiuni muzicale, care se dezlănţuie în lumea satului, de exemplu – element principial inedit în proza epică de la noi. confruntarea inimaginabil de acerbă dintre Dan, suf- O altă noutate categorică în roman este persona- let de artist boem, ieşit la pensie, dar incoruptibil în jul preponderent insolit Dan Luca, autor – şi el – al cazul delapidărilor materiale şi al purtărilor amorale unei piese (Vine apa), discutată şi montată în cele din faţă de subalterni ale preşedintelui colhozului din urmă de colectivul teatrului evocat de romancier. Poiana. Confl ictul dintre aceste personaje are acu- Ar fi de remarcat şi alte probleme aşa-zis „par- itatea şi rezonanţa demne de o dramă puternică. O ţiale” abordate de scriitor în acest roman, ca parti- altă confruntare adeveritoare atitudinii intransigente ciparea elevilor la o discotecă buclucaşă, cu fi nalul a scriitorului faţă de metehnele de ordin moral ale ei desfăşurat la sectorul de poliţie, dar nu insistăm oamenilor se vădeşte în episodul în care scriitorul asupra tuturor episoadelor incitante în măsură să evocă scoaterea a trei lespezi de piatră din postamen- sporească în mod considerabil interesul şi plăce- tul monumentului părinţilor lui Dan şi Pan de către rea cititorului. Ne limităm la spusele de până aici un consătean, Vicu, pentru a le utiliza la construcţia şi conchidem că prozatorul Dumitru Matcovschi nu propriei lui case. Dramatică e şi implicarea actorului este mai puţin interesant şi demn de preţuire decât Larie în momentul dezlănţuirii psihologice groazni- poetul, textierul de cântece şi dramaturgul care a ce a unui alt consătean, care voia să-şi înece soţia în asigurat vreme îndelungată repertoriul teatrului nos- iaz pentru că se alcoolizase. Apoi alte şi alte episoa- tru în evoluţia fi rească a acestuia.

Scoarţă (fragment), începutul sec. al XIX-lea. Nr. 414

158 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Istoria științei

NICOLAE DONICI: DIALECTICA VIEŢII ŞI CREAŢIEI

Dr. hab. Veaceslav URSACHI Academia de Ştiinţe a Moldovei

NICOLAE DONICI: THE DIALECTICS OF LIFE AND CREATION Summary. This paper presents an analysis of scientifi c creation of the brilliant Romanian scientist Nicolae Donici, as well as of his life, from the point Nicolae DONICI of view of unity and struggle of opposites in his life (01.09.1874 - 1956) and creation. It is shown that the scientifi c activities of the scientist are at the interface between astronomy 1. Dialectica creaţiei marelui savant and astrophysics, between the fundamental research Creaţia marelui savant român basarabean Nico- and engineering, the great fundamental realizations lae Donici este o materie complexă, care se încad- being impossible without putting into operation of rează între astronomie şi astrofi zică, între cerceta- the observatory at the motherland of the scientist in rea fundamentală şi inginerie. Investigaţiile sale Dubasari Vechi, Bassarabia. The events in the life of the astronomice de mare valoare au vizat eclipsele de scientist ranged between misfortunes and challenges Soare şi de Lună (a studiat 8 eclipse totale de Soa- from the one hand, and lucky circumstances and re în decursul vieţii sale), trecerea planetei Mercur achievements on the other hand. The confrontations prin discul Soarelui în noiembrie 1907 şi octombrie between wealth and poverty, between blows of fate 1914, măsurarea precisă a diametrului planetei Mer- and willingness to confront challenges in the life of cur, dar şi descoperirea pentru prima dată a lipsei the great scientist are also of the dialectic. As the great atmosferei pe această planetă, observarea come- scientist’s life is marked by contrasts and opposites, the tei Halley în 1910 şi a cometei Ponce-Winneke în attitude towards him also was between the admiration and contempt during the life and between gratitude 1927, observarea planetei Saturn în 1931-1933 şi and oblivion after his death. determinarea perioadei sale de rotație, urmărirea fe- Keywords: Astronomy, astrophysics, observatory, nomenului creşterii umbrei Pământului pe Lună în spectroheliograph, Solar eclipse, comet. timpul eclipselor de Lună ș. a. Pentru studiul eclipselor de Soare şi al altor fe- Rezumat. În lucrare se face o analiză a activității nomene astronomice, Nicolae Donici a cutreierat ştiinţifi ce a marelui savant român Nicolae Donici, dar pământul în lung şi-n lat, efectuând numeroase ex- şi a vieţii sale, din punctul de vedere al principiului pediţii în America, Africa, Asia, Europa. A ajuns în opoziţiei şi unităţii contrariilor. După cum se arată, Indochina, Siberia, Golful Mexic şi chiar pe Mont creaţia lui ştiinţifi că se afl ă la interfaţa dintre astrono- Blanc. Buletinul Academiei Imperiale de Ştiinţe din mie şi astrofi zică, dintre cercetarea fundamentală şi Sankt Petersburg publică în decembrie 1900 articolul inginerie, grandioasele-i realizări fi ind imposibile fără lui Donici privind eclipsa totală de Soare pe care el punerea în funcţiune a observatorului de la baştina sa- a cercetat-o la 28 mai 1900 la Elche, un mic orăşel vantului la Dubăsarii Vechi, Basarabia. Evenimentele din viaţa sa oscilează între nenorociri şi provocări, pe spaniol situat aproape de Mediterană şi la numai un de o parte, şi împrejurări norocoase şi succese, pe de kilometru de linia centrală a eclipsei. Aceasta a fost altă parte. Tot din domeniul dialecticii sunt şi confrun- prima eclipsă totală de Soare observată de N. Donici. tările dintre bunăstare şi sărăcie, dintre loviturile des- Rezultatele celor 8 eclipse de Soare investiga- tinului şi voinţa de a confrunta provocările. Aşa cum te sunt prezentate în lucrările [1-8]. Dar Donici nu personalitatea și activitatea lui N. Donici este marcată cercetează numai Soarele, ci şi Luna, aşa cum reiese de contraste şi contrarii, tot astfel şi atitudinea faţă de din nota pe care o publică în „L’astronomie” privind el este între admiraţie şi dispreţ pe parcursul vieţii, şi creşterea razei umbrei Pământului în timpul eclipsei între recunoştinţă şi uitare după moarte. de Lună [9]. Cuvinte-cheie: astronomie, astrofi zică, observa- Un alt fenomen, afl at în vizorul lui N. Donici, tor, spectroheliograf, eclipsă de Soare, cometă. este trecerea planetei Mercur prin discul Soarelui. Un astfel de eveniment are loc atunci când se produ- ce o aliniere sufi cientă a centrelor pe direcţia de vizu- nr. 3 (34), septembrie 2014 - 159 Akademos alizare, planeta afl ându-se în sau lângă, planul eclip- km de nucleul cometei, iar coada acesteia a măturat tic, adică în vecinătatea nodurilor orbitei sale (încli- planeta, ea trecând prin orbita-i timp de 6 ore. Pă- narea orbitei lui Mercur este de ~7o, discul solar este mântul nu a avut de suferit, pentru că o coadă de co- de circa jumătate de grad, discul lui Mercur este de metă este foarte rarefi ată. Coada avea o lungime de aproximativ 6''). Trecerea planetei Mercur prin discul 140°, cuprinzând aproape jumătate de cer. În primă- Soarelui în vecinătatea nodului descendent se produ- vara anului 1910, N. Donici a obţinut la Dubăsarii ce în luna mai, iar în vecinătatea nodului ascendent Vechi, cu ajutorul unui spectrograf cu prismă obiec- al orbitei – în luna noiembrie. Raritatea fenomenului tiv montată pe un mic refractor al observatorului în constă în faptul că Pământul şi Mercurul trebuie să se loc de telescop, 6 fotografi i ale spectrului cometei afl e simultan în vecinătatea nodurilor orbitei. Două Halley, una dintre care prezintă un material de mare dintre aceste evenimente, care au fost investigate de valoare din punct de vedere al stării fi zice şi chimice către N. Donici, s-au produs la 14 noiembrie 1907 şi a cometei [12]. De menționat că următoarea apariţie 7 noiembrie 1914 [10,11]. În urma acestor investi- spectaculoasă a cometei va avea loc în 2061, apro- gaţii, N. Donici a descoperit pentru prima dată lipsa piindu-se, la 4 august, la o distanţă de 70 000 000 atmosferei pe planeta Mercur. km de planeta noastră. Un fenomen astronomic important, observat de 7P/Pons–Winnecke, o altă cometă a sistemului N. Donici, a fost apropierea cometei Halley de Pă- solar investigată de N. Donici, face parte din familia mânt în anul 1910. Cometa a fost descoperită în 1682 Jupiter care cuprinde comete cu o perioada orbitală de G. Dorffel, iar Edmund Halley i-a calculat traiec- mai scurtă de 20 ani şi cu o înclinaţie joasă (de până toria prin sistemul solar şi perioada de revoluție de la 30 grade). Descoperită la 12 iunie 1819 de către 76 de ani. În 1910, cometa a fost supusă observărilor Jean Louis Pons (Marseille), 7P/Pons–Winnecke a îndelung, timp de doi ani, de la 12 septembrie 1909 fost redescoperită de către Friedrich August Theo- până pe 15 iunie 1911, perioadă în care se afl a la circa dor Winnecke (Bonn) la 9 martie 1858, perioada sa 800 000 000 km de Terra (Fig. 1). orbitală fi ind de 6,37 ani, periheliul de 1,3 UA şi Pe 20 mai 1910, Pământul s-a afl at la 21000000 afeliul de 5,6 UA (după orbita lui Jupiter). Cometa a trecut la distanţa de 6 mil. km (0,04 UA) de Pământ în iunie 1927, fi ind al şaptelea corp ceresc după distanţa minimă de apropiere de Terra. Folosindu-se de ocazie, N. Donici i-a investigat spectrul. Cometa s-a mai apropiat de Pământ la o distanţă de 16 mil. km (0,1 UA) în 1939, dar nu va mai reveni atât de aproape în secolul XXI. Ultimul periheliu al cometei Pons-Winnecke a avut loc la 26 septembrie 2008, următorul se va produce la 30 ianuarie 2015 şi va fi prima apropiere a unei co- mete în acel an. O importantă lucrare astronomică a lui N. Do- nici rezidă în investigarea planetei Saturn [13,14]. În 1933 a avut loc cea mai cunoscută furtună din at- mosfera acestei planete, fenomenul având un carac- ter ciclic şi manifestându-se o dată la aproximativ 30 de ani, fi ind observat în 1876, 1903, 1933, 1960 şi 1990. Atmosfera lui Saturn, de obicei calmă, pre- zintă uneori structuri şi elemente specifi ce. În 1990 telescopul Hubble a observat o uriaşă formaţiune noroasă lângă ecuatorul lui Saturn, care dispăruse în 1994, când Voyager a depistat o altă furtună, mai mică. Respectând regula, următoarea apariţie ar tre- bui să aibă loc în 2020. La 15-17 august 1931, N. Donici a primit o te- legramă în care era informat despre apariţia la 3 au- Fig. 1. (a) O fotografi e a cometei Halley din 1910. gust a unui spot foarte luminos pe suprafaţa planetei (b) Aspectul cometei Halley în diferite zile Saturn în zona ecuatorială. Un astfel de spot a fost ale anului 1910. Foto: NASA/JPL anterior observat de către Asaph Hall în 1876 şi de

160 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Istoria științei către Barnard în 1903. Donici a observat Saturnul de rea rezultatelor investigaţiilor fotometrice ale spec- la 24 septembrie până la 11 decembrie în 23 de seri: trului continuu al coroanei şi polarizarea la distanţe de 3 ori în septembrie, de 10 ori în octombrie, de 9 ori cât mai mari de la coroana solară. În opinia lui, în noiembrie şi o dată în decembrie. La 24 decembrie spectrul trebuie divizat în regiuni separate, alocate spotul a fost observat foarte clar, cu margini netede, pentru diferite expediţii, aşa ca întregul diapazon iar ulterior spotul creştea, iar marginile se lărgeau. spectral (de exemplu, de la 300 până la 7300 A) să După cum se menţionase mai sus, aceste schimbări fi e acoperit la fi ecare eclipsă atât pentru cromosfe- erau cauzate de furtunile din atmosfera planetei. Fo- ră, cât şi pentru coroană cu o precizie cât se poa- losind rezultatele investigaţiilor, dar şi datele obţinu- te mai bună, până la 0,01 A. N. Donici menţionat te la 9 august de către Mme Flammarion în Juvissy şi necesitatea utilizării spectrografelor cu fantă cu o Pio Emannuelli în Roma, Donici a calculat perioada dispersie de circa 10 A/mm şi a PPD (para- fenilen- de rotație a planetei: 10 ore 14 minute şi 04 secunde. diaminei) pentru developarea plăcilor fotografi ce. Menţionăm că aceste date sunt permanent recalcula- Confi guraţia optimală a elementelor optice a fost te, iar ultima estimare a duratei mişcării de revoluţie discutată şi s-a propus ca în investigaţiile spectro- a planetei a fost raportată în septembrie 2007, fi ind de fotometrice spectrul fotosferei să fi e fotografi at cu 10 ore 32 de minute, 35 de secunde. dispersii joase înainte şi după eclipsă. De o mare valoare ştiinţifi că sunt imaginile fo- Printre alte cercetări astrofi zice se remarcă tografi ce ale cerului înstelat [15] obţinute la obser- fotog rafi erea spectrului stelelor, inclusiv a celor de vatorul lui Nicolae Donici la solicitarea renumitului tip T-Tauri. Acestea sunt cele mai tinere din Univers astronom american Harlow Shapley, care a folosit (între 10 mii şi 10 mil. de ani) stele vizibile de tip stelele de tip RR Lyrae pentru a estima corect di- spectral F, G, K, M (<2 mase solare). Temperatura mensiunile Galaxiei Calea Lactee şi poziţia Soare- suprafeţei lor este similară cu cea a stelelor din Sec- lui în galaxie. În 1953 Shapley a lansat teoria „cen- venţa Principală cu aceeaşi masă, dar ele sunt mult turii apei lichide”, cunoscută şi sub denumirea de mai luminoase datorită razei mai mari. Temperatura „zonă locuibilă”. lor centrală este prea joasă pentru fuziunea hidroge- De astrofi zică şi, în special, de fi zica Soarelui şi nului. În schimb, ele sunt alimentate de energia gra- lumina zodiacală este legată cea mai importantă acti- vitaţională eliberată la contractarea stelelor, atunci vitate a lui N. Donici, care l-au făcut celebru în lumea când se deplasează spre Secvenţa Principală, care întreagă, cercetările sale fi ind axate pe studiul cro- este atinsă de către ele după circa 100 mil. ani. Ste- mosferei şi al coroanei solare. Investigaţiile au fost lele de tip T-Tauri de regulă se rotesc cu o perioadă efectuate în timpul celor 8 eclipse totale de Soare ur- între una și 12 zile, în comparaţie cu o lună pentru mărite de Nicolae Donici. Au fost obţinute fotografi i Soare, sunt foarte active şi variabile şi prezintă un unice ale protuberanţelor solare, a fost determinată interes deosebit din punct de vedere al comparaţiei compoziția chimică şi starea fi zică a atmosferei so- spectrului cu cel solar. Spectrul lor arată o abunden- lare, starea dinamică a coroanei în comparaţie cu ţă a litiului comparativ cu Soarele şi alte stele din cozile cometelor. N. Donici a propus metode noi Secvenţa Principală, deoarece litiul este distrus la de investigare a cromosferei, inclusiv studii în afara temperaturi mai mari de 2 500 000 K. eclipselor solare [16-19]. Una dintre metode, numită În ultima perioadă a vieţii sale, afl ându-se la „ring vision slot”, a fost utilizată încă în 1902 la Ode- Observatorul din Meudon, Franţa, N. Donici s-a sa. S-a propus, de asemenea, de a schimba prisma concentrat pe studiul luminii zodiacale şi a demon- Rutherford cu grila Roland, utilizând această metodă strat că ea nu este o continuare a coroanei solare la altitudine înaltă în Haute Savoy şi la Observatorul [20-25]. La Observatorul din Meudon, lui N. Donici Janssen pe Mont Blanc în 1903. i se împrumutase unul din cele două mici sideros- În raportul prezentat de N. Donici la Congre- tate Silbermann (Fig. 2) de care dispunea instituția sul V al Uniunii Astronomice Internaţionale din (ambele afl ate acum în colecţiile de patrimoniu de 2-9 septembrie anul 1932, care a avut loc la Cam- la Meudon) [26]. Acest instrument a fost transportat bridge (Massachusetts) după expediţia de obser- la Tamanrasset, în Algeria de Sud, Munţii Ahaggar, vare a eclipsei solare din 31 august într-un sat de unde Donici a stat perioade lungi investigând vari- pe litoralul Oceanului Atlantic din apropierea Cap aţiile de aspect şi de strălucire a luminii zodiacale. Porpoise (Maine), N. Donici a atenţionat asupra Donici a obţinut 43 de plăci fotografi ce cu înregis- avantajelor utilizării plăcilor fotografi ce sensibile trările luminii zodiacale pe parcursul a 4 expediţii la lumină infraroşie cu fi ltre relevante şi a lentilelor la Tamanrasset, care i-au permis să identifi ce pozi- cu un design specifi c. El a propus de a investiga co- ţia spaţială a luminii zodiacale. În decursul acestui roana solară din stratosferă, luând în calcul valoa- timp, s-a demonstrat că înclinaţia eclipticii rămâne

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 161 Akademos egală cu +1o45',2, iar nodul ascendent suferă osci- riate observaţii, aşa-numitul instrument „comet- lații de 33o. triplet” format dintr-un refractor de ghidare, o came- Opera complexă a lui N. Donici are şi impli- ră fotografi că şi un spectrograf cu prismă obiectiv. caţii meteorologice. Evident, în expediţiile sale Spectroheliograful elaborat de Nicolae Donici Donici avea nevoie de investigații meteorologice, a fost primul în Rusia şi cel mai performant dintre o mare parte din care erau efectuate de către V. H. cele 7 spectroheliografe existente în lume la vremea Dubinskii, directorul Observatorului Meteorologic respectivă. O descriere detaliată a instrumentelor şi din Pavlovsk, şi Nina Gouma. Printre lucrările me- a cercetărilor efectuate la observatorul din Dubăsa- teorologice ale lui N. Donici se remarcă raportul rii Vechi pe parcursul anilor se conţine în lucrările prezentat la Săptămâna internaţională a norilor din [29-32]. Ultima lucrare [32] reprezintă o broşură ce 24-30 septembrie 1924 [27] şi studiul cu referinţă la înglobează realizările principale, editată cu prilejul formarea norilor mammatus [28]. Norii mammatus aniversării a 25-a de la fondarea observatorului. sau mammatocumulus reprezintă un termen meteo- 2. Organizarea cercetărilor rologic folosit pentru formaţiunile celulare de pungi În pofi da obţinerii aparent cu uşurinţă a rezul- suspendate sub baza norului şi-s adesea asociaţi cu tatelor remarcabile, lucrările erau minuţios planifi - furtuni severe. Aviatorii, de regulă, sunt preîntâmpi- cate şi pregătite. Un exemplu în acest sens consti- naţi să evite intrarea în norii mammatus. tuie expediţia de observare a eclipsei de Soare din Cercetările fundamentale au fost combinate cu 30 august 1905, pentru care N. Donici a fost soli- cele aplicative. Deşi valoarea principală a lucrărilor citat de către Academia Imperială de Ştiinţe din St. este legată de caracterul lor fundamental, N. Donici Petersburg. Calea totală a eclipsei începea la sud de acorda o atenţie deosebită proiectării şi elaborării in- lacul Winnipeg în Canada, traversa Golful Hudson, strumentelor de lucru. După cum menţionează priete- Oceanul Atlantic, Peninsula Iberică, Marea Medi- nul şi colaboratorul său, A. Baikov [33], în cabinetul terană, Africa de Nord (Algeria şi Tunisul), Golful lui N. Donici se găsea un atelier înzestrat cu diverse Gabes, din nou Africa de Nord (Libia şi Egiptul), dispozitive pentru corecţia, schimbarea şi ajustarea Marea Roşie şi Peninsula Arabică, unde eclipsa se instrumentelor astronomice. N. Donici efectua aceste termina. lucrări personal, cu excepţia lucrărilor care puteau fi Programul de studiu spectral al Soarelui, care executate doar la comandă specială în ateliere specia- era în fază activă, urma să se deruleze în felul ur- lizate. Zile întregi, N. Donici era ocupat cu ascuţirea, mător: cercetarea atmosferei solare cu ajutorul unei lustruirea, lipirea diferitelor componente, conferin- prisme obiectiv; examinarea spectrului cu un spec- du-le o excepţională precizie şi acurateţe. troscop de viziune directă; determinarea rotaţiei Remarcabilele sale rezultate fundamentale au coroanei prin intermediul deplasării radiaţiei mono- fost posibile doar în urma fondării unui Observator cromatice albastre cu un instrument dispersiv; ob- la nivelul exigenţelor mondiale la Dubăsarii Vechi în servarea liniilor întunecate în spectrul coroanei cu Basarabia în 1908 (în acelaşi an ca şi Observatorul un spectrograf mic cu dispersie joasă; studiul vizual din Bucureşti) şi înzestrarea lui cu instrumente uni- al razelor tangente la suprafaţa Lunii cu un instru- ce de construcţie proprie, pecum spectroheliogra- ment dispersiv. ful performant, coelostatul, refractorul-ecuatorial N. Donici a planifi cat să fotografi eze eclipsa în de cinci inch cu numeroase instrumente pentru va- mod stereoscopic, adică din două locuri sufi cient de îndepărtate, ca şi în fotografi erea spectroscopică cu o cameră dotată cu două obiective foarte apropiate, pe lângă observările curente şi fotografi erea coroa- nei solare. Distanţa dintre obiective s-ar fi extins la câteva mii de kilometri. De aceea s-a decis ca expe- diţia să fi e divizată în două: una urma să ajungă la Alcada de Chisvert în Spania, iar alta la Assuan în Egiptul de Sus. Diferenţa de timp dintre contactele eclipsei era pentru aceste locuri de aproximativ o oră. N. Donici şi baronul E. A. von der (stu- dent la Universitatea din Goettingen), urmau să se deplaseze în Spania, iar L. S. Okulitch (astronom la Pulkovo), A. A. Baikov (elev al Liceului împăratu- Fig. 2. Siderostatul Silbermann, oferit lui N. Donici lui Alexandru) şi V. H. Dubinskii trebuiau să ajungă la Meudon pentru studiul lumii zodiacale în Egiptul de Sus. 162 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Istoria științei

Un exemplu sugestiv de planifi care a experi- portantă în baza studiului a două eclipse totale de mentelor este și observarea eclipsei de Soare din 21 Soare la Elche, Spania (28 mai 1900) şi Padang, august 1914 în Crimeea [34], cercetare care i-a fost Sumatra (17-18 mai 1901). Acestea s-au produs încredinţată lui N. Donici de Academia Imperială într-un interval scurt de timp în plină perioadă de de Ştiinţe. N. Donici propusese ca investigațiile din activitate solară, ceea ce i-a permis să realizeze un Feodosia să fi e anticipate de fotografi eri preliminare studiu comparativ. Studiul [16], care cuprindea in- ale fotosferei şi cromosferei la Dubăsarii Vechi [35]. vestigarea spectrelor cromosferei, protuberanţelor Extrem de meticulos a fost pregătită expediția şi coroanei, precum şi formei coroanei, l-a condus de observare a eclipsei totale de Soare din 19 iu- la confi rmarea ideilor savantului rus Bredihin des- nie 1936 din Ineboli, Turcia. Lucrările de pregătire pre asemănarea din punct de vedere dinamic dintre au început în 1935 atât la Dubăsarii Vechi, cât şi coroana solară şi cometele de tipul doi. În pofi da la Bucureşti. Programul de observări includea fo- importanţei acestor rezultate, N. Donici menţionea- tografi erea spectrului atmosferei cu ajutorul unui ză cu modestie în concluzie: „Este necesar a spune spectrograf cu fantă, fotografi erea spectrului cu că tot ce am discutat eu despre natura coroanei nu un spectrograf cu prismă-obiectiv, fotografi erea este decât o ipoteză, care, posibil, va deveni într-o coroanei la scară largă cu un astrograf cu distan- bună zi o teorie incontestabilă, datorită observărilor ţă focală lungă, fotografi erea coroanei solare cu şi studiilor noi”. o lărgime maxim posibilă însoţită de observarea Același A. Baikov [33] avea să afi rme că fi ind o vizuală concomitentă la scară mică a contactului, persoană modestă şi chiar zgârcită în viaţa de toate observări actinometrice şi meteorologice. Echipa zilele, N. Donici era foarte risipitor atunci când era a adus pentru observări astrofi zice (spectrale şi as- vorba de dispozitive şi îmbunătăţiri. trofotografi ce) un coronograf cu distanţa focală de Fiind totalmente concentrat pe munca științifi că, 10 m cu coelostat, un spectrograf mare, un spec- N. Donici nu uita de prieteni, pe care îi ajuta foarte trograf cu prismă-obiectiv, un astrograf cu distanță mult. Chiar şi în toiul războiului civil din Rusia, fi ind focală scurtă şi un refractor ecuatorial, la care au în Basarabia română, N. Donici se întâlnea cu colegii fost cuplate ultimele două instrumente. În afară de săi de breaslă din Rusia (Fig. 3). Era o persoană os- acestea, au fost aduse instrumente meteorologice pitalieră, cu o voinţă bine echilibrată, veselă, amator şi un instrument universal transportabil (de tipul de anecdote şi glume în cercul de prieteni, capabil să teodolitului) pentru determinarea exactă a timpu- creeze o atmosferă plăcută atât la locul de munca, cât lui şi longitudinii locului de observare. Expediţia şi în zilele de sărbătoare. a instalat şi a verifi cat instrumentele la Ineboli în Avea în Dubăsarii Vechi numeroşi oaspeţi [33]. decurs de mai mult de o lună (de la 29 mai până la observatorul său adesea găzduia excursii de la şco- 1 iulie). În pofi da faptului că experimentele au fost lile basarabene, care erau primite călduros, arătân- compromise de apariţia norilor denşi, care au aco- du-li-se şi explicându-li-se elevilor fi ecare instru- perit Soarele chiar înainte de începerea fazei totale ment în detalii. Educaţia multidisciplinară îl făcea a eclipsei, în timp ce restul zilei a fost însorită şi interesat de toate manifestările şi aspectele vieţii, echipa nu a putut realiza programul planifi cat, ob- dar el nu-şi risipea timpul, consacrându-se în prin- servările secundare au dat un material informativ cipal cercetării ştiinţifi ce. foarte consistent privind funcţionarea instrumente- lor la locul de observare. O componentă valoroasă în dialectica activi- tăţilor lui N. Donici este combinarea cercetărilor ştiinţifi ce cu un intens lucru organizatoric. Fiind unul dintre cofondatorii Uniunii Astronomice Inter- naţionale, N. Donici a participat la organizarea a 6 congrese ale UAI, care au avut loc pe durata vieţii marelui savant [36-41]. Personalitatea lui N. Donici este un exemplu al opoziţiei şi unităţii contrariilor. Marele savant era un om modest atât în viaţa de toate zilele, după cum menţionează A. Baikov [33], cât şi în creaţie, după cum demonstrează următorul exemplu. Chiar la începutul carierei sale de cercetător, N. Donici Fig. 3. Un grup de astronomi ruşi în timpul războiului a realizat o lucrare fundamentală deosebit de im- civil (1920). Al doilea din dreapta este N. Donici.

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 163 Akademos

3. Dialectica vieţii în absenţa lui Donici şi a altui membru al expediţiei, După cum în creaţie Fortuna nu era mereu de baronul Fon der Pahlen, care erau pe front. partea marelui savant (de exemplu, cazul menţio- La numai 23 de ani N. Donici devine membru nat anterior privind compromiterea expediţiei bine al Societăţii Astronomice Franceze, iar la vârsta de organizate pentru studiul eclipsei de Soare din Ine- 30 de ani este ales în unanimitate membru al Socie- boli, Turcia, sau distrugerea instrumentului „comet- tăţii Astronomice din Rusia. Este unul dintre fonda- triplet” şi a telescopului Reinfelder-Hertel chiar îna- torii Uniunii Astronomice Internaţionale (1922) şi inte de importantele evenimente astronomice lega- membru al multor societăţi şi instituţii ştiinţifi ce şi te de planeta Saturn [23]), dialectica vieţii marelui astronomice: Membru al Academiei Imperiale din savant oscila între nenorociri şi provocări, pe de o St. Petersburg, Doctor de Onoare al Institutului Co- parte, şi împrejurări fericite şi succese, pe de altă imbra (Portugalia), Membru al Academiei Române, parte. Rămas orfan la o vârstă fragedă de doar 8 ani, Membru al Uniunii Astronomice de Cercetare a a avut norocul să o aibă alături pe mătuşa sa înstă- Soarelui, Membru al Societăţii Germane „Astrono- rită din Dubăsari – Elena Lisakovskaia. Ea l-a iubit mische Gesellschaft”, membru al comisiilor pentru ca pe propriul ei fi u, asigurându-i o educaţie aleasă. meteori şi lumina zodiacală. N. Donici absolvă Liceul Richelieu din Odesa (pro- Variabil din punct de vedere al dialecticii este şi moţia 1893), care era al doilea liceu fondat în Impe- modul de viaţă al savantului. Perioadele de stabilita- riul Rus după Liceul Tsarskoselski și foarte solicitat te cu locul de trai şi de muncă la Pulkovo între anii de aristocraţia rusă. 1897-1917 şi la Dubăsarii Vechi între 1918-1940 se După absolvirea cursurilor de liceu, Nicolae Do- perindă cu numeroase expediţii în Turcia, Rusia (Si- nici îşi continuă studiile la Universitatea din Odesa, beria), Spania, Portugalia, Indonezia, Egipt, Sene- unde îi are ca dascăli pe rectorul F. N. Şvedov şi pe gal, Tunis, Algeria, Mexic şi SUA pentru a cerceta renumitul pedagog, autoritate notorie în domeniul eclipsele solare şi alte fenomene astronomice. astrofi zicii şi astronomiei stelare, A. K. Kononovi- A participat la toate congresele UAI: Roma, ch, care conducea Catedra de astronomie şi obser- 1922; Cambridge, 1925, 1932; Leiden, 1928; Paris, vatorul în acea perioadă. F. N. Şvedov implemen- 1935; Stockholm, 1938, unde a prezentat numeroa- ta cu persistenţă crezul său că „fi zicianul trebuie să se referate ştiinţifi ce, pentru elaborarea lor străbă- poată orice”, dovedind o mare grijă față de pregătirea tând globul pământesc în lung şi-n lat. specială şi metodică a discipolilor. Sub îndrumarea Tot din domeniul dialecticii sunt şi confruntări- rectorului F. N. Şvedov, N. Donici a scris prima sa le dintre bunăstare şi sărăcie, dintre loviturile desti- lucrare ştiinţifi că Ueber das Spectrum des Meteori- nului şi voinţa de a rezista provocărilor. Moştenind ten von Grossliebenthal [42]. Iar A. K. Kononovich de la mătuşa lui circa 3 000 de hectare de pământ, obţinuse fonduri pentru achiziţionarea unui spectro- livezi, vii şi păduri, după retragerea sa în 1917 la scop-protuberand, cu care studia în mod sistematic conacul din Dubăsarii Vechi, unde-şi avea modernul cromosfera Soarelui şi protuberanţele. Mulţi dintre observator şi unde se dedica investigațiilor, Nicolae discipolii acestui pedagog, printre care şi Nicolae Donici este pe cale să-şi piardă resursele necesare Donici, au devenit oameni de ştiinţă eminenţi. pentru cercetare, în virtutea promisiunii făcute ţă- După absolvirea cu menţiune a Universităţii în ranilor de către regele Ferdinand al României după 1897, Nicolae Donici pleacă la Sankt Petersburg, Primul Război Mondial de a-i împroprietări pe cei unde îşi începe cariera ştiinţifi că la Observatorul săraci, expropriind pe marii moşieri ai Moldovei. Pulkovo sub conducerea astronomului rus acad. Numai graţie rugăminţii mai multor savanţi francezi F. A. Bredihin, colaborând cu cei mai importanţi as- şi a calităţii sale de membru al Academiei Române tronomi ruşi ai timpului: O. A. Baklund, A. A. Belo- [33], Donici este exceptat în cele din urmă de la ex- polskii, S. N. Costinskii. proprierea totală, pentru a putea investi în continua- A supravieţuit ororilor Primului Război Mon- re în cercetările ştiinţifi ce. dial, fi ind înrolat în armata ţaristă şi participând la Ulterior, Nicolae Donici trece peste trei mari lupte. Din această cauză este amânată cu 5 ani pro- cumpene. El se vede nevoit să se retragă în grabă la cesarea datelor şi pregătirea raportului despre expe- Bucureşti din Dubăsarii Vechi, după ocupaţia sovie- diţia de observare a eclipsei centrale (semi-totale şi tică a teritoriului românesc dintre Prut şi Nistru în semi-anulare) din 16-17 aprilie 1912 din Portugalia urma ultimatumului din 28 iunie 1940. După elibe- [6], organizată şi condusă de N. Donici la invita- rarea Basarabiei în vara anului 1941, întorcându-se ţia Academiei Imperiale de Știinţe. Raportul despre la Dubăsari, Nicolae Donici găseşte conacul devastat rezultatele expediţiei a fost prezentat Academiei de de către ruşi, iar observatorul distrus, toată arhiva lui, către academicianul A. A. Belopolsky la 9 mai 1917 nenumăraţii ani de muncă şi studiu fi ind spulberaţi.

164 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Istoria științei

O altă încercare a sorţii se produce în primăva- ra anului 1944, când Donici locuia la Bucureşti, la hotelul Capsa. În urma unui bombardament groaz- nic al Bucureştiului, o bombă trece prin camera lui Donici distrugându-i cărţile şi alte lucruri personale, savantul scăpând cu viaţă doar din fericita întâmpla- re de a nu se afl a la hotel în acel moment. Nenorocirile însă nu se termină aici, de o bombă fi ind ruinată şi casa vărului său, Marius Donici, în care Nicolae Donici s-a mutat de la hotelul distrus. Savantul scapă din nou cu viaţă, dar lipsit complet de avere. Culmea este moartea savantului în condi- ţii materiale precare, locul exact al înhumării fi ind necunoscut: după unii la Paris, după alţii la Nisa, unde şi-ar fi găsit sfârşitul într-un azil de bătrâni, dar există şi speculaţii precum că dânsul ar fi murit în Argentina, unde s-ar fi dus, în fi nal, la familie.

4. Dialectica atitudinii faţă de marele savant Fig. 4. Harta Asteroizilor cu nume românești Aşa cum viaţa marelui savant este marcată de contraste şi contradicţii, la fel şi atitudinea faţă de el 4. Donici N. Observations de l’eclipse totale de variază între recunoştinţă şi uitare, între admiraţie Soleil du 29-30 aout 1905. Bull. Astron., Paris, XXY, 377-404 (1908). şi dispreţ, după expresia doamnei prof. Magdale- 5. Donici N. Observations de l’eclipse totale de na Stavinschi, directorul Institutului Astronomic al Soleil du 8/21 aout 1914. Rapport preliminaire de la Academiei Române în perioada 1990-2005. Fiind Mission Astronomique et meteorologique de l’Academie o personalitate de primă mărime a timpului său în Imperiale des Sciences. Bull. de l’Acad. Imp de Sc. De cercetarea internaţională, astrofi zicianul Nicolae St. Petersbourg, 4-e serie, 9, no. 10, p. 1017-1020 (1915). Donici merită ca poporul pe care-l reprezintă să se 6. Donici N. Наблюдение солнечного затмения mândrească şi să-i eternizeze numele în istoria ştiin- 16-17 апреля 1912, Протокол Заседания АН 27 апреля ţei şi a culturii sale. Spre regretul nostru, acest lucru 1917 [The observation of the solar eclipse on 16-17 n-a fost posibil de realizat în perioada sovietică atât april 1912. The protocol of the Session of the Academy în RSS Moldovenească, cât şi în România socialis- of Sciences on 27 april 1917]; id. (in collaboration with tă. Fiind Membru de Onoare al Academiei Române E.A. fon der Pahlen): Observations de l’eclipse solaire du din 1922, cel care a fost „o fală a neamului nostru”, 16-17 april 1912. Raport de la Mission astronomique et meteorologique de l’Academie Imperiale des Sciences de după expresia domnului Gr. Antipa, şi un „Einstein St. P., Bull. Acad. Sc. Russia, 15, no. 1-18, 343-360 (1921). al Basarabiei”, după expresia academicianului Va- 7. Donici N. Observations de l’eclipse totale de Soleil leriu Canţer, în 1948, sub presiunea regimului co- du 31 aout 1932. Bull. de l’Acad. Roum., XIII, 4-5 (1933). munist din România, este exclus din rândurile Aca- 8. Donici N. Observations de l’eclipse totale de Soleil demiei Române, pentru a fi reabilitat doar în 1990. du 19 juin 1936 а Ineboli (Turquie). Acad. Rom., Mem. În concluzie, viaţa marelui savant are multe si- Secţ. Știinţ., Ser. III, XIV, 2, Bucureşti, 19 p.,+ 3 ill. (1938). militudini, în ceea ce priveşte dramatismul ei, cu 9. Donici N. Sur l’agrandissement du rayon cea a marelui poet naţional Mihai Eminescu. Nu de l’ombre terrestre pendant les eclipses de lune. întâmplător, cei doi asteroizi care imortalizează per- L‘Astronomie, Vol. 15, p. 129 (1907). sonalitatea şi creaţia lor, traversează Universul ală- 10. Donici N. Observations du passage de Mercure turi, sub numerele 9494 şi 9495 (Fig. 4). sur le disque du Soleil le 14 novembre 1907. Bull. de l’Acad. imp des Sc. De St. P.; (Rapport preliminaire en Bibliografi e russe) (1908). 1. Donici N. Observations de l’eclipse totale de Soleil 11. Donici N. Observations du passage de Mercure du 28 mai 1900 а Elche pres d’Alicante (Espagne), Bull. de sur le disque du Soleil le 14 novembre 1907. Bull. de l’Acad. Imp. des Sc. de St. P., XIII, no. 5, 473-488 (1900). l’Acad. imp des Sc. De St. P. (Rapport complete) (1912). 2. Donici N. Observations de l’eclipse totale de Soleil 12. Donici N. Observations du spectre de la comete du 17-18 mai 1901 а Padang (Sumatra). Bull. De l’Acad. de Halley а Starya Doubossary. Bull. de l’Acad. imp des Imp. des Sc. De St. P., XYII, no. 1, 13-30 (1902). Sc. de Saint Petersbourg, X n. 13, 1203-1216 (1916). 3. Donici N. Observations de l’eclipse annulaire du 13. Donici N. Observations de Saturne а l’epoque de Soleil du 16-17 mars 1904 а Pnom-Penh (Cambodge). disparition de son anneau le 28-29 dec. 1936. Bull. scient. Bull. Astron. de Paris, XXIII, 385-391 (1906). Acad. Roum., XYIII, 8-9, p. 204-205 (French) (1937). nr. 3 (34), septembrie 2014 - 165 Akademos

14. Donici N.La planete Saturne: [ Beobachtungen], sis parc Doubossary-Vechi, Bull. de l’Acad. Roum. 9 Astronomie: Bull. Soc Astr. France., vol. 51, p. 238-241 (1922–1923), Bucureşti (1924). (Text French) (1937). 31. Donici N. Observatorul de astronomie fi zică 15. Gaina A.B., Volyanskaya M. Yu. Nikolay N. situat în parcul din Dubosarii-Vechi. 1908-1928 [The Donitch - the astronomer. „The Universe of Gamow: Observatory of the Physical Astronomy placed in the Original Ideas in Astronomy and Cosmology” , parc in Old Dubossari, 1908-1928]. Ediţie specială, August 16-22, 1922, p. 120-120”. Acad. Rom., mem. Secţ. Stiinţ. Ser. III, 6, 3 (1928). 16. Donici N. Sur l’etat des enveloppes du Soleil 32. Donici N. Observatorul de astronomie fi zică а l’epoque du dernier minimum de son activite. Bull. situat în parcul din Dubosarii-Vechi, 1908-1933 [The astronomique de Paris, XXI, 5-28 (1904). Observatory of the Physical Astronomy placed in the parc 17. Donici N. Remarques sur l’etude des couches in Old Dubossari, 1908-1933]. special edition, Bucureşti, chromospheriques H et K а l’observateur Yerkes, 25 p. (1933). Astronomishe Nachrichten. 169, 186-187 (1905). 33. Baikov A. A., GainaA. The astronomer N. N. 18. Donici N. Essai d’etude de la chromosphere en Donitch. Serb. Astron. J. No. 166, 71-77 (2003). dehors des eclipses du Soleil avec un spectrographe а 34. Donici N. Observations du l’eclipse totale de fente circulaire а Evian-les-Bains (Haute Savoie) et а Soleil du 8/21 aout 1914: Raport preliminaire de la Mis- l’Observatoire Janssen du sommet du Mont Blanc. Bull. sion Astronomique et Meteorologique de l’Academie Im- de l’Acad. imp. des Sc. de St. P., XIX, 4-5 (1905). periale des Sciences. Bull. Acad. Imp. Sci. St.- Petersurg., 19. Donici N. Sur une methode nouvelle 6-e Serie, 9, no. 10, p. 1017-1020 (1915). d’investigation des phenomenes solaires. Bull. de l’Acad. 35. Donici N. О наблюдении предстоящего зат- Roum., 9 (1922–1923), Bucureşti; idem in Romanian: O мения. Фотографирование фотосферы и хромосфе- metodă nouă pentru studiul fenomenelor solare, Conferinţă ры в Старых Дубоссарах. Протокол Заседания Меж- ţinută la Chişinău la 21 mai 1927, Biblioteca „Astra”, no. дународной Комиссии по исследованию Солнца 19 9, Tipografi a Eparhială „Cartea Românească” (1927). апреля 1913. СПб, 10 с. [On the photographing of the 20. Donici N. The preliminary report on the forthcoming eclipse. The photographing of the photos- observation of the zodiacale light made in Upper Egypt. phere and cromosphere in the Old Dubossari. The pro- Ann, Rom. Acad., Sessions in 1930-1931 (1931). tocol of the Session of the International Comission on 21. Donici N. Sur la forme e l’intensite de la lumiere Solar Research on 19 april 1913. St.-Petersbourg, 10 p. zodiacale. Ann. de Geophysique, Paris, 4, 3 (1948). ] (1913). 22. Donici N. Variations d’aspect de la lumiere 36. Donici N. Rapport sur les travaux du premier zodiacale observee le 24 mars 1949 a Tamanrasset Congres de l’Union Astronomique Internationale tenu а (Hoggar, Algerie Meridionale). Ann. de Geophysique, Rome du 2 au 10 mai 1922. Bull. de la sect. Scient. Acad, Paris, 5, 167-170 (1949). Roum., VIII, 718, 126–138 (1922). 23. Donici N. Observations de la lumiere 37. Donici N. Rapport sur les travaux du deuxieme zodiacale au cours des hivers 1946-1947 et 1947-1948, Congress de l’Union astronomique internationale tenu à а Tamanrasset (Hoggar). C.R. Acad. Sci. Paris, 235, 6, Cambridge (Angleterre) en 1925. Acad. Rom., Bucureşti 412-414 (1952). (1926). 24. Donici N. Sur la position de la lumiиre zodiacale 38. Donici N. The third Congress of the International dans l’espace. Bull. Astron., 17, 97-105 (1953). Astronomical Union held in Leiden (Holand) from 5 to 25. Donici N. Nouvelles etudes sur la position de la 13 July 1928. Report. Acad. Rom., Secţ. Știinţ., ser. III, lumiиre zodiacale dans l’espace. Bull. Astron., 20, 15–26 IX, p. 6, , 7 p. (1929). (1955). 39. Donici N. The fourth Congress of the International 26. Magda Stavinschi. Nicolae Donici, între Astronomical Union held in Cambridge (Massachussets) 2 admiraţie şi dispreţ. september 1932. Report. Acad. Rom. Mem. Sect. Stiinţe, 27. Donici N. Semaine Internationale des Nuages ser III, IX, 6, Bucharest, 1933, 7 p. (1933). du 24 au 30 September à l’Observatoire d’astronomie 40. Donici N. The fi fth Congress of the International Physique sis parc Dubosarii (1924). Astronomical Union held in Paris from 10 to 17 april 28. N. Donici. Formation de nuages mammatus 1935. Report. Acad. Rom., Mem. Sect. Știinţ., ser. III, observés le 26 mars 1948 à Tammanrasset (Hoggar, vol. XII, 10, Bucharest, (1937). Algérie Méridionale), Annales de Geophysique, Vol. 7, 41. Donici N. The adesion of Romania to the IAU. p. 136 (1951). The sixth Congress of the Union held in Stockholm from3 29. Donici N. Observatoire d’Astronomie Physique till 10 august 1938. Report]. Acad. Rom., Mem. Sect. Sti- sis parc de Dubosary Vechi. Bull. Sect. Scient. Acad. inţ., Ser. III, XYI, 1, Bucureşti, 1940, 7 p. (1940). Roum. , Bucuresti, VIII, no. 10, p. 228-231 (descierea 42. Donici N. Ueber das Spectrum des Meteoriten instrumentelor) (1922). von Grosslebenthal, Astron. Nachrichten. B. 147, 30. N. Donici. Observations d’Astronomie physique N.3505–3528, 98–102 (1898).

166 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Etnografi e

DIMENSIUNILE AXIOLOGICE NAŢIONALE ŞI MONDIALE ALE SCOARŢEI BASARABENE

Dr., conf. univ. Varvara BUZILĂ Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală

THE NATIONAL AND WORLD AXIOLOGICAL DIMENSIONS OF THE BESSARABIAN TRADI- TIONAL RUG Summary. The paper presents aspects of the traditional rug (scoarţa) that is the most representative type of rug of the folk art, being known and appreciated both within the Republic of Moldova Scoarţă (fragment), motivul Spicul. Nr. 3543 and abroad. The author considers the conditions, the propus pentru Lista reprezentativă a patrimoniului relationships and cultural forms that determined the cultural imaterial al umanităţii de către Republica emergence of this vivid domain of the folk art. Also Moldova şi România [1]. are distinguished the specifi c marks of these creations Contribuţia scoarţelor la confi gurarea şi funcţi- in relation to the worldviews and the model of world onarea constructelor identitare este una remarcabilă that is characteristic for the traditional culture. şi se cere a fi relevată. În cele ce urmează vom punc- Keywords: traditional rug (scoarţă), carpet, ta doar câteva teze referitoare la această problema- ornamental motifs, techniques of weaving, world tică. Abordarea ei complexă necesită un spaţiu mult views, model of the world. mai vast, viziuni diferite de studiere şi perspective

conexe. Rezumat. În articol sunt relevate valenţele Constituite ca un domeniu remarcabil într-o pe- scoarţei tradiţionale, care este cel mai reprezentativ tip de covor al artei populare, cunoscut şi apreciat rioadă premergătoare răspândirii cărţii în masele po- atât în interiorul Republicii Moldova cât şi peste pulare, covoarele aveau rolul unor cărţi cu imagini hotarele ei. Sunt abordate condiţiile, relaţiile şi de mare putere simbolică, la fel ca frescele biseri- formele culturale care au determinat formarea acestui cilor medievale din Moldova. Cu singură deosebi- domeniu expresiv al artei populare. Sunt determinate re că primele exprimă cel mai elocvent libertatea însemnele caracteristice ale acestor creaţii în raport de percepere şi reprezentare a lumii, iar ultimele se cu reprezentările despre lume şi cu modelul lumii circumscriu perceperii religioase. Imaginile acestor propriu culturii tradiţionale. ţesături sunt deschise perceperii şi stimulează comu- Cuvinte-cheie: scoarţă, covor, motive ornamen- nicarea omului cu lumea şi cu cosmosul. Cunoşteau tale, tehnici de ţesut, reprezentări despre lume, mo- semnifi caţia imaginilor şi acei care le ţeseau, şi acei delul lumii. care benefi ciau de obiectele ţesute. În prezent, deşi puţini dintre contemporani cu- Cultura Republicii Moldova văzută în plinătatea nosc semnifi caţia acestor motive, totuşi atractivi- manifestărilor sale are în epicentru valorile cultu- tatea covoarelor nu scade, dimpotrivă, devine mai rale tradiţionale consacrate de veacuri. În contextul puternică, ele fi ind agreate de tot mai mulţi oameni. construirii şi afi rmării identităţii noastre culturale Pentru că prin tot ce reprezintă ele emană energii ele devin emblematice. Este de datoria cercetăto- pozitive, sunt agreabile, reconfortează şi, în acelaşi rilor de a identifi ca, a atribui şi a interpreta aceste timp, rămân mereu enigmatice. Aceste creaţii ori- simboluri perpetuate în diferite limbaje ale culturii. ginale, realizate cu ajutorul fi rului de lână, au pro- Cercetarea scoarţelor, mai larg a covoarelor, din per- bitatea timpului. Au fost ţesute cu secole în urmă spectiva identităţii culturale se impune în contextul şi menţin fi rul comunicării între mai multe gene- elaborării dosarului de candidat UNESCO a „Tehni- raţii de oameni. Valorile lor au fost relevate în di- cilor tradiţionale de realizare a scoarţei”, care va fi verse pub licaţii care marchează un veac de interes nr. 3 (34), septembrie 2014 - 167 Akademos

ştiinţifi co-artistic [2]. Contribuţiile predecesorilor miotică, păretarele, scoarţele şi ungherarele mode- la relevarea particularităţilor morfologice ale do- lau registrul terestru al microuniversului reprezentat meniului ne permit să dezvoltăm problematica lui şi de interiorul locuinţei. să punctăm câteva perspective de cercetare, care se Ca să conturăm întregul univers al locuinţei impun în legătură cu evaluările recente ale dimen- marcat de covoare trebuie să precizăm că în loca- siunilor culturale ale scoarţei în contextul tradiţiei lităţile din nordul Moldovei aceste ţesături din lână covoarelor, dar şi al culturii naţionale. sunt etalate şi în registrul ei superior. Grindarele sau Scoarţele basarabene au un stil inconfundabil, cordarele sunt înguste, uşor bătute cu vatala, având determinat de tematica, expresia artistică, stilistica motive mici, preponderent geometrice, conserva- motivelor ornamentale, de înscrierea lor în registre toare de sensuri uitate. decorative şi de cromatica în care au fost realizate. Vom generaliza apreciind că această cuprinde- Cercetătorii au analizat, apreciat şi catalogat aceste re spaţială a covoarelor a stimulat dezvoltarea unui distincţii. Continuând să dezvoltăm demersul, vom fond bogat de motive, valorifi când plenar toate cla- constata că această bogăţie artistică se datorează şi sele de ornamente tematice cunoscute de creaţia tra- faptului că în societatea tradiţională întreg spaţiul diţională: geometrice, vegetale, zoomorfe, avimorfe, locuinţei era modelat de prezenţa covoarelor, ele antropomorfe, religioase, sociale, scheomorfe [3]. formând un microunivers. Astfel, lăicerele şi laturi- Fiecare dintre acestea circumscrie o varietate impu- le alese, alesăturile în vrâste erau destinate acope- nătoare de forme, deocamdată insufi cient studiate şi ririi pieselor de mobilier. Cergile, ţesăturile miţoase interpretate. Şi mai puţin au fost cercetate grupurile aveau aceleaşi funcţii, servind şi ca învelitori. De- ornamentale, registrele de motive în cadrul textului corul acestor piese este organizat în aşa mod încât format de obiect. să fi e perceput din perspectiva orizontalei. El constă Fiece tip de covor din repertoriul artei noastre po- din forme geometrice foarte diferite, unite în diverse pulare necesită noi abordări, concepute din perspec- motive complexe, încât ar putea corespunde unui în- tiva exigenţelor ştiinţifi ce actuale. Dar ne-am oprit ceput al modelării suprafeţelor ţesăturilor în limbaj la prezentarea scoarţelor, pentru că între ţesăturile geometric. Motivele fi tomorfe sunt extrem de stiliza- ornamentale sunt cele mai potenţate imaginativ. Este te, de proporţii mici sau medii. După liniile zigzaga- important să precizăm că ele sunt destinate pentru a te, spiralele de diferite confi guraţii dispuse pe laturile amenaja spaţiul ceremonial al casei mari şi această lungi şi după modul cum sunt înscrise în registre per- funcţie a stimulat constituirea, selectarea şi promova- pendiculare pe marginile lungi aceste motive princi- rea unui fond expresiv de motive ornamentale, care pale, în alternanţă cu vrâste (dungi) de diferite culori, au un mare impact psihologic asupra oamenilor. Ima- numite şi poduri ele trimit la semnifi caţia apei. Încât ginile ţesute exprimă cel mai fi del aspiraţiile, idealu- putem aprecia că lăicerele, laturile alese, alesăturile rile estetice şi morale ale societăţii tradiţionale. Deşi în vrâste/poduri corespund primului registru al îm- erau create prin munca cotidiană, sintetizând experi- părţirii lumii pe verticală, subpământului. enţa artistică a multor generaţii de oameni, scoarţele Pe pereţi, în imediata apropiere a mobilierului colportă în ele spiritul riturilor, ceremoniilor în ca- erau atârnate de jur-împrejur păretarele alese, cu un drul cărora aveau să fi e percepute ca opere artistice, decor diferit de cel al pieselor aşternute. Motivele rituale. Motivele lor urmează să fi e interpretate din ornamentale erau mai mari, cele vegetale fi ind do- perspectiva formelor culturale de maximă concentra- minante asupra celor geometrice, avimorfe şi antro- re simbolică, axată pe sistemul de valori şi racorda- pomorfe. De cele mai multe ori aveau doar margi- tă perfect modelului lumii propriu acestei societăţi. nea de sus, formând astfel împreună cu ţesăturile Scoarţele pot fi înţelese ca tablouri/texte în care s-au aşternute pe piesele de mobilier un întreg decorativ. impregnat reprezentările artistice şi sociale ale vre- Şi mai deasupra păretarelor erau scoarţele, care or- murilor în care au fost ţesute. Ele perpetuează o bo- ganizează suprafaţa pereţilor, dimensionând spaţiul gată cantitate de informaţii, inclusiv pentru că au cea prin intermediul decorului. Motivele lor sunt aerate, mai mare suprafaţă de realizare a textului de orna- dinamice, încât fortifi că spaţialitatea. În anumite lo- mente. Constau fi e dintr-o foaie mai lată, fi e din două calităţi (din raioanele Ştefan Vodă, Râşcani etc.), tot sau trei mai înguste, cusute împreună. În interiorul la nivelul pereţilor, dar în unghere, erau atârnate un- locuinţei ocupă locul cel mai favorabil ca percepţie gherarele, ţesute uneori în războiul orizontal, pentru vizuală, fi ind amplasate la nivelul ochilor. Motivele a fi mai uşoare. În special ungherarele se plasau sub sunt realizate în strânsă legătură cu tehnicile alesu- icoană şi atunci motivele lor principale erau cele re- lui. Scoarţa a reuşit să devină cea mai reprezentativă ligioase (cununiile, crucea etc.). Din perspectivă se- ţesătură pentru că este şi una dintre cele mai vechi în 168 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Etnografi e

Lăicer, mijlocul sec. al XIX-lea. Nr. 512 cultura noastră, – moşteneşte numele din latinescul mijloace, efectele lor cromatice, obţinându-se rezul- scortea [4] – reuşind să valorifi ce toate tehnicile cu- tate remarcabile. Practica vopsitului cu plante este noscute ca specifi ce tradiţiei locului [5]. atât de bogată în mijloace, încât din aceeaşi materie Ţesăturile ornamentale au atins această sincro- primă, datorită varierii procedeelor termice, cantită- nizare perfectă datorită vechimii cu care este practi- ţii, dar şi proporţiilor masei colorantului, combină- cat ţesutul în spaţiul nostru, şi, ceea ce este mult mai rii diferitor plante, dar şi mordanţilor, se obţinea o important, – datorită priorităţii acestui limbaj plastic mare diversitate cromatică. Este imposibil să găseşti în comunicarea socială. Cultura tradiţională operea- două covoare cu fondul de aceeaşi nuanţă. La fel ză cu imaginile la fel de mult ca şi cu textele orale. cum e foarte difi cil să numeri câte nuanţe cromatice Dar, ceea ce se cere aici de remarcat ca noutate şti- conţin aceste covoare [6]. După sute de ani cromati- inţifi că este faptul că această diversitate, cuprinză- ca vechilor covoare devine tot mai armonioasa, mai toare de întreg, vine din relaţia egală a omului cu pastelată şi mai strălucitoare. aceste imagini integrate modelului lumii. Covoarele Perioada de decadenţă a covoarelor a început formează în interiorul locuinţei un univers al sim- sub impactul răspândirii pe cale comercială a colo- bolurilor cu care omul comunică direct, continuu şi ranţilor de anilină şi a preluării modelelor de ţesut fi resc. Este universul creat prin aplicarea tradiţiei, de pe diverse ambalaje. Faţă de coloritul pastelat, perceput şi valorizat cu ajutorul ei. echilibrat, cald al vechilor covoare, cel obţinut din Tehnicile vopsitului lânii cu coloranţi vegetali vopsele de anilină se baza pe culori curate şi semito- conferă scoarţelor o cromatică specifi că şi solicită nuri stridente. Rezistenţa acestora în timp era foar- posedarea unor cunoştinţe profunde despre propri- te mică, repede se decolorau. Concomitent, a fost etăţile tinctoriale ale plantelor şi mineralelor loca- afectat şi fondul vechilor motive. Au fost destructu- le, despre posibilităţile de diversifi care şi sporire a rate, depersonalizate şi apoi înlocuite treptat cu un acestor proprietăţi. Urmare a experienţei colective decor tot mai naturalist ca realizare. Lumea veche, multiseculare au fost valorifi cate proprietăţile plan- sacralizată a motivelor era înlocuită treptat de forme telor şi ale mineralelor, au fost variate, prin diverse realiste şi culori pure.

Scoarţă, începutul sec. al XIX-lea. Nr. 414

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 169 Akademos

specifi c spaţiului european formele pătrate şi drept- unghiulare trimit la simbolismul pământului [9]. Covoarele sunt alcătuite din câmp central şi che- nar (margine, privaz, guler, chenar). Câmpul central constă din fond şi motive ornamentale ce se impun ca principale în compoziţia piesei. Numele de câmp, dat acestei părţi din ţesătură, nu este deloc întâmplător, ci confi rmă, încă o dată, că în sistemul de reprezentări Scoarţă (fragment din chenar), înc. sec. al XIX-lea. Nr. 9 despre lume al societăţii tradiţionale această ţesătură în ansamblul ei ţine de simbolismul pământului. În contextul mondializării patrimoniului nostru În vechile scoarţe fondul câmpului central era de covoare, se pune accent pe reconsiderarea fondu- deschis la culoare, deşi se întâlnesc exemplare reu- lui vechi, consacrat, de forme semnifi cative numite şite şi cu fondul cafeniu-închis sau negru. Indiferent şi motive decorative celebre de către Paul Petrescu de nuanţa în care este conceput acest spaţiu artistic [7]. În viziunea societăţii tradiţionale toate cele exis- persistă în ele ideea de câmp, de pământ luat în po- tente în lume sunt sacre, fi ind create la începuturi de sesie culturală de la natură. Creator şi repetate de către oameni după modelul Logica dispunerii ornamentelor şi a motivelor exemplar divin, inclusiv prin scoarţe. Omul culturii ornamentale în compoziţii, dar şi pe suprafeţele tradiţionale gândeşte încă preponderent în imagini, câmpului central şi pe cel al chenarului diferă. Pe operează preferenţial cu iconicul în tot ceea ce face, câmpul central motivele, de la cele mai simple, stili- concentrând în acesta idei importante. Privite din zate, până la cele mai elaborate compoziţional, sunt perspectiva mentalităţii tradiţionale covoarele ajun- organizate după anumite principii. Este destul de se la desăvârşire artistică nu au nimic în plus. Tot ce frecvent principiul desfăşurării unui motiv pe toată propun ca imagine este semnifi cativ. Fiece detaliu suprafaţa câmpului central şi în acest caz ritmicita- este justifi cat fi e din perspectivă decorativă, fi e din tea, alternanţa şi simetria sunt susţinute de schim- perspectivă simbolică. barea culorii pe verticală sau pe orizontală a unui În accepţia aceleiaşi viziuni, forma covoarelor, element ori a unui element din motiv. Este răspân- motivele lor ornamentale, compoziţiile câmpului dită şi modalitatea organizării în registre verticale, central şi ale chenarului sunt circumscrise unui con- după principiul omogenităţii elementelor, motive- cept de origine arhaică ce vizează structura, organi- lor sau al combinării a două sau chiar trei motive zarea lumii, corelarea tuturor celor existente într-un într-un singur registru care se succed sau alternează, sistem numit modelul lumii, imaginea lumii (imago variind cromatic. Registrele, la rândul lor, alternea- mundi). Potrivit acestui concept, argumentat în mai ză transversal pe câmpul central. S-au încercat ana- multe lucrări de către istoricul religiilor Mircea Elia- lize şi interpretări destul de profunde ale ordonării de, orice obiect creat de colectivitate, este raportat la motivelor în cadrul decorului unui covor valabile şi prototipul creat de divinitate, la Cosmos, pentru a că- pentru creaţiile basarabene [10]. păta durabilitate. În acest mod este inclus în sfera sa- Chenarul, dar şi marginile, bordurile pun în va- crului [8]. Apartenenţă la spaţialitate a covorului este loare motivele câmpului central şi sporesc funcţiile evidentă prin forma lui. În sistemul de reprezentări acestora printr-o logică a izolării covorului de restul

Scoarţă, începutul sec. al XIX-lea. Nr. 9

170 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Etnografi e spaţiului. Cel mai frecvent, motivele câmpului cen- tral sunt mai mari în comparaţie cu cele ale chenaru- lui. Este şi fi resc să fi e aşa, deoarece aceste motive constituie esenţa mesajelor transmise prin covoare. Repertoriul motivelor, datorită vechimii, este unul consacrat, specifi c arealului românesc, având refe- rinţe clare la fondul simbolurilor universale. Stilistica covoarelor basarabene diferă şi de cea a covoarelor orientale, chiar dacă în unele exempla- re se observă o anume apropiere între acestea. Vom generaliza că frumuseţea acestor motive, compoziţii şi decoruri, este o dovadă indirectă a creativităţii in- tense a geniului popular. Motivaţia acestei creativităţi este chiar modul de viaţă tradiţional văzut în raport cu mediul natural şi cu condiţiile istorice. Ambele con- texte i-au servit societăţii tradiţionale, producătoare şi, în bună parte, benefi ciară a acestor bunuri, atât ca sursă pentru motivele ornamenticii şi iconografi ei co- Scoarță (fragment), motivul Spicul. Nr. 29723-42 voarelor, cât şi pentru stilistica reprezentării acestora. Este cunoscut faptul că popoarele cu destin zbuciu- cearcă a satisface cerinţele pieţei. mat au produs o artă sublimă, care se deosebeşte clar În concluzie, ţinem să precizăm că scoarţa, ase- de cea cu tentă naturalistă a popoarelor care au avut meni oricărui alt fapt cultural de mare vechime, a parte de condiţii pentru o viaţă mai liniştită. fost circumscrisă în permanenţă criteriilor cosmi- Scoarţele basarabene din secolul al XVIII-lea ce, religioase, sociale, etice, estetice ale comunită- şi al XIX-lea, realizate după modele locale elevate, ţii. Motivele ornamentale dominante, care au dat sunt deja bine cunoscute şi căutate în lume. Ele au caracter şi expresivitate acestui gen de artă, dar şi început a pătrunde în ţările europene în secolul al stilistica încorporării lor în compoziţii şi în ansam- XIX-lea, iar la începutul sec. XX cercetătorii sem- blul decorativ al întregului, sunt o dovadă că tind nalau marele lor exod în comparaţie cu puţinătatea să reprezinte universul (cosmosul, natura, socie- celor care se produceau în mediul rural [11]. Dece- tatea), percepute şi codifi cate în semne cunoscute niile care au urmat nu au fost favorabile fortifi cării de întreaga comunitate. Mai mult chiar, graţie lim- tradiţiei şi nici instituţiile nu au conlucrat sufi cient bajului simbolic de mare capacitate reprezentativă la protejarea scoarţelor. În prezent, câteva grupuri cu care au operat ţesătoarele, covoarele asigură o de ţesătoare din Clişova Nouă şi Tabăra, raionul Or- comunicare între diferite generaţii peste secole. hei, contribuie la reactualizarea fondului tradiţional Tradiţia acestor covoare s-a constituit atât de de scoarţe care se bucură de popularitate. Vechile distinct în urma perfecţionării proprietăţilor mate- scoarţe nu se mai găsesc atât de uşor în circuitul li- riei prime, a coloranţilor, a dezvoltării principiilor ber, prestigiul lor peste hotare este destul de mare artistice de organizare a decorului, dar şi a schim- şi prin stimularea producerii vechilor modele se în- burilor culturale produse în interiorul comunităţilor

Scoarță, sec. al XIX-lea. Nr. 29723-42

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 171 Akademos

între cei bogaţi şi cei săraci, între cei care deţineau А. Молдавское народное ткачество XIX- нач. XX в, bunurile şi între cei care le produceau. Această moş- Кишинев, Штиинца, 1987, accentuează valorile tehnice tenire se datorează conlucrării întregii societăţi. ale ţesutului, analizându-le în relaţie cu cele artistice; De Secole la rând motivele ornamentale ale ţesătu- la fi bră – la covor (Dr. Georgeta Stoica, dr. Elena Posto- lache – coordonatori), Editura Fundaţiei Culturale Româ- rilor au servit ca nişte letopiseţe pentru a transmite ne, Bucureşti, 1998, o primă sinteză a tradiţiei covoarelor mesaje benefi ce în limbaj plastic. Iată de ce astăzi, văzută în spaţiul cultural românesc; Dr. Georgeta Stoica. ca şi altădată, covoarele înseamnă mult mai mult de- Colecţia de covoare din Moldova (Collection of carpets cât obiecte textile de împodobit interiorul locuinţei. from Moldova), f. l., f. a., include în circuit bogata co- Prin intermediul ţesutului fi relor de lână meşteriţele lecţie de covoare din Moldova, între care sunt şi 130 din au concentrat informaţie istorică, artistică, socială, Basarabia. prezentând-o într-un limbaj artistic înţeles de toţi 3. Dunăre N. Ornamentica tradiţională comparată, membrii comunităţii tradiţionale. Sigur, au încercat Editura Meridiane, Bucureşti, 1979, p. 27-139. A con- să adere la aceste valori şi toţi acei care le-au remar- tribuit mult la sistematizarea şi valorizarea acestui fond D. Goberman prin lucrările citate mai sus. cat în diverse contexte. Cu ajutorul vechilor imagini 4. Dicţionarul explicativ ilustrat al limbii române, şi acum, după veacuri bune, se încearcă a menţine Editura Arc, Editura Gunivas, Chişinău, 2007 – P. 1749. această comunicare, ea fi ind foarte necesară şi pen- 5. Varvara Buzilă. Covoare basarabene. Din patrimo- tru omul contemporan. niul Muzeului Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală, Republica Moldova / Bessarabian carpets. The Nationa Note şi referinţe bibliografi ce Museum of Ethnography and Natural History of the Re- 1. Fişa de candidat împreună cu fi lmul documentar public of Moldova, Editura Institutului Cultural Român. şi cu cele 10 fotografi i necesare completării dosarului Bucureşti, 2013, p. 21-33. de candidat vor fi depuse la Biroul UNESCO de la Paris 6. Zina Şofransky. Coloranţii vegetali în arta tradiţi- până în luna martie 2015. onală. Chişinău, 2006, p.12-38. 2. În anul 1902, la Odesa a fost editat un album de co- 7. Petrescu P. Motive decorative celebre. Editura voare, avându-l ca autor pe V. Arbuzov, care pune piatra Meridiane, Bucureşti, 1971. de temelie privind considerarea acestui domeniu; în anul 8. Eliade M. Meşterul Manole. Iaşi, 1992, p. 68. 1912 a apărut Albumul ornamentelor covoarelor moldo- 9. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant. Dicţionar de veneşti, desenator G. Roemmer şi autor al textului intro- simboluri, vol. 3. Editura Artemis, Bucureşti, 1995, p. 50. ductiv P. Gore, care include imaginile a 25 de covoare, 10. Magdalena Vatamaniuc. Teoria grupurilor în cla- de mare valoare artistică; Гоберман Д. Н., Молдавские sifi carea scoarţelor. În Studii şi cercetări de istorie a artei. ковры, Кишинев, 1959; Idem, Ковры Молдавии, 1960, Seria artă plastică, t. 22. Bucureşti, 1975. p.167-184. Ni- scrutează caracteristicile artistice ale artei covorului; colae Dunăre, Op. cit. V. Zelenciuc, Elena Postolachi, Covorul moldovenesc, 11. Formulează această problemă P. Gore în textul Chişinău, Editura Timpul, 1990, elucidează valorile introductiv la Albumul ornamentelor covoarelor moldo- domeniului din perspectivă etnografi că; Постолаки Е. veneşti, citat mai sus.

Păretar (fragment), începutul sec. al XIX-lea. Nr. 3

172 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Noutăți editoriale

LA 75 DE ANI DE LA SEMNAREA PACTULUI RIBBENTROP-MOLOTOV (23 AUGUST 1939)

Dr., conf. Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC Institutul de Istorie al AŞM

Au trecut 75 de ani de la semnarea la Moscova a pactului de neagresiune între Uniunea Sovietică şi Germania (23 august 1939), defi nit de istorici ca „act de brigandaj al secolului” [1]. Pactul de neag- resiune din 23 august 1939 poartă denumirea de pactul Ribbentrop-Molotov, după semnatarii do- Il Patto Ribbentrop-Molotov l’Italia e l’Europa (1939- cumentului, ministrul de Externe al Germaniei şi 1941). Atti del convegno (Roma, 31 maggio – 1 giugno omologul său sovietic – Ioachim von Ribbentrop şi 2012), a cura di Alberto Basciani, Antonio Macchia, Veaceslav Molotov. Valentine Sommella. Roma: Aracne, 2013. 450 p. Semnat în noaptea de 24 august 1939, în pre- tului Republici Moldova, în cadrul căreia şi-au ex- zenţa lui Stalin, părea, la prima vedere, prin partea pus punctele de vedere savanţi din 17 state ale lu- sa făcută publică, un tratat de neagresiune specifi c mii. Raportul de bază la conferinţă a fost prezentat timpului şi situaţiei. Însoţit de un Protocol adiţio- de către profesorul universitar Alexandru Moşanu, nal secret, prin care Germania şi URSS delimitau pe atunci preşedinte al Parlamentului. Domnia sa a sferele de infl uenţă în Europa, de la Marea Balti- arătat că la 28 iunie 1940 URSS a ocupat prin for- că la Marea Neagră, aceste documente au afectat ţa armelor Basarabia şi Bucovina de Nord contrar într-o măsură decisivă situaţia Europei de Est, creând voinţei populaţiei acestor ţinuturi. Anexarea teri- României o problemă de o gravitate fără precedent. toriilor româneşti a fost urmată de o acţiune la fel Pentru teritoriul pruto-nistrean consecinţele Pactului de dramatică – dezmembrarea Basarabiei şi încor- au condus la operaţiile militare ale URSS din 28 iu- porarea judeţelor Hotin, Cetatea Albă şi Ismail în nie-3 iulie 1940, precum şi la anexarea Basarabiei şi cadrul URSS, apoi a Ucrainei [3]. De menţionat în a Bucovinei de Nord la Uniunea Sovietică. mod special că la baza textului Declaraţiei de Inde- Pactul Ribbentrop-Molotov a infl uenţat profund pendenţă a Republicii Moldova a stat condamnarea cursul istoriei europene şi a celei mondiale a seco- pactului şi a Protocolului adiţional secret. lului al XX-lea. Protocolul adiţional secret a fost După circa 20 de ani, diverse aspecte au fost ana- blamat de către comunitatea internaţională. După lizate de către renumiţi savanţi din mai multe ţări, căderea zidului Berlinului, istoriografi a internaţiona- specialişti în problemă, la Conferinţa Internaţională lă şi cea naţională au pus defi nitiv punctul pe „i” în desfăşurată în mai-iunie 2012 la Roma. Materialele abordarea evenimentelor din 1940, derulate în spa- ei au alcătuit volumul Il Patto Ribbentrop-Molotov ţiul pruto-transnistrean, condamnând pactul Ribben- l’Italia e l’Europa (1939-1941). Atti del convegno trop-Molotov, mai cu seamă pentru rapturile teritori- (Roma, 31 maggio – 1 giugno 2012), semnat de Al- ale din Europa de Est. Acestui tratat şi consecinţelor berto Basciani, Antonio Macchia, Valentine Som- sale i-au fost dedicate numeroase studii, prin care s-a mella. După cum anunţă în prefaţă responsabilii încercat investigarea atât a documentului semnat de ediţiei: „Chiar dacă până în prezent a fost publicat două mari puteri aparent antagoniste din punct de ve- un număr impunător de studii şi materiale, totuşi, se dere ideologic, cât şi a implicaţiilor de scurtă şi de simte exigenţa de a adânci cercetările chestiunii în lungă durată în geopolitica internaţională [2]. cauză, care, respectând nucleul substanţial al pactu- Pactul Ribbentrop-Molotov a fost condamnat lui, în realitate, în evoluţia lor politică şi diplomati- inclusiv de istoricii şi societatea din Republica Mol- că au dat formă şi substanţă consecinţelor acestuia”. dova prin lucrările Conferinţei Internaţionale „Pac- Într-adevăr, acordul sovieto-nazist din august 1939 tul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui pentru nu poate fi înţeles pe deplin dacă nu va fi supus unei Basarabia” care a avut loc la Chişinău, în zilele de riguroase analize, în special prin prisma consecin- 26-28 iunie 1991, organizată de prezidiul Parlamen- ţelor sale. nr. 3 (34), septembrie 2014 - 173 Akademos

Volumul cuprinde: o Prefaţă semnată de cei care Emilio Gin, cercetător la Universitatea din Sa- au îngrijit ediţia; o pertinentă și profundă analiză lerno, specialist în problematica Italiei fasciste, în Introducere, semnată de istoricul Luigi Vittorio prin studiul Il patto Molotov-Ribbentrop, l’Italia Ferraris; 23 de studii şi cercetări ştiinţifi ce semna- e il Giaponne (pactul Molotov-Ribbentrop, Italia te de istorici cu renume din Italia, Franţa, Polonia, şi Japonia) reliefează slăbiciunea politicii externe România, Finlanda, Lituania; o Informaţie genera- fasciste care a fost confruntata în mod traumatic de lă despre autori şi un Indice de nume. Necesitatea un tratat ce deschidea noi viziuni asupra intențiilor publicării studiilor la tema pactului, după cum se germanilor, până la a vorbi despre o trădare față de anunţă în Prefaţă, mai este dictată şi de faptul că: aliatul italian. Bun cunoscător al arhivelor diplo- „Evocând evenimentele care au avut loc cu circa 7 matice externe ale Italiei, Gin aduce în discuţie, în decenii în urmă, cu atât mai mult apare necesitatea baza rapoartelor consulare, o analiza a diplomaţiei de a studia în profunzime relaţiile dintre o Germanie totalitare. devenită din nou lider într-o Europă comună şi o Relaţiile dintre URSS şi Germania în perioa- Rusie încă imperială, dar necesară Europei, deşi de- da 1939-1941 au fost prezentate de către istoricul păşită de diverse probleme: teritoriale, demografi ce Ettore Cinella, conferenţiar la Universitatea din şi economice”. Istoricii italieni încearcă să interpre- Pisa, în raportul La cinica alleanza. I rapporti tra teze poziţia Italiei dintr-un punct de vedere diferit URSS e Germania nel 1939-1941 (Cinica alianţă. de cel al istoriografi ei precedente. Studiile inserate Relaţiile dintre URSS şi Germania 1939-1941). în volum insistă franc în faţa întregii Europe nu doar Specialist în istoria Rusiei Sovietice, autorul, în asupra profi lurilor diplomatice ţesute în jurul acelui demersul său, analizează similitudinile psihologice istoric tratat şi al Protocolului său adiţional secret, ale lui Stalin şi Hitler, subliniind una dintre dife- care a lăsat o rană sângerândă în carnea vie a unor renţele marilor titani totalitari: primul se concentra popoare din Europa, victime ale acelui pact, dar asupra construcţiei unui sistem social bazat pe ideea şi asupra multor alte chestiuni de o actualitate im- egalităţii dintre oamenii noi, jucând fără scrupule portantă. Cercetările efectuate şi evocate în volum în politica externă pe mai multe fronturi (prin rea- conduc spre o relevare amară referitoare la incapa- lismul lui Litvinov), celălalt delirând în chestiunea citatea politicului de a prevedea efectele propriilor predominării absurde a unei rase considerate alese. acţiuni pentru a evita catastrofa. Concluziile mul- Angelantonio Rosato aduce în discuţie mai multe tor investigații se prezintă sub forma unor delicate chestiuni în studiul Le relazioni dell’Italia fascista avertismente ce ţin de viitorul Europei. con l’Unione Sovietica dal 1939 al 1941 alla luce Volumul este deschis prin studiul reputatu- dei Documenti diplomatici italiani (Relaţiile dintre lui contemporaneist Eugenio di Rienza, profesor Italia fascistă cu Uniunea Sovietică din 1939 până la Universitatea „La Sapienza” din Roma: Il patto în 1941 în lumina documentelor diplomatice itali- Molotov-Ribbentrop, 1939-1941. Una rilettura geo- ene). Analizând documentele diplomatice, contes- politica (Pactul Molotov-Ribbentrop, 1939-1941. O tă politica promovată de URSS în 1940 arătând că reinterpretare geopolitică). Autorul subliniază fap- aceasta a fost infl uenţată de câţiva factori. Autorul tul că semnatarii tratatului doreau să prefi gureze o prezintă mai multe argumente, dar în paralel critică nouă hartă geopolitică a Europei, situaţie care a fost dur diplomaţia italiană, care a intervenit în conjunc- predestinată să dureze mai puţin de doi ani. Semna- tura politică a epocii prin acţiuni aproape singulare, rea Pactului, chiar dacă pe moment a adus satisfacţie încadrate în superfi cialitate şi slăbiciune. părţilor, a anunţat din start că obiectivul lui Hitler Valentina Somella, cercetător ştiinţifi c la Uni- nu putea fi frânat printr-un simplu tratat. Nu era cre- versitatea din Perugia, aduce în discuţie relaţii- dibil că ar fi fost posibilă existenţa unui duet ruso- le dintre Italia şi Irlanda în contextul pactului german în contextul unei noi geopolitici continen- Ribbentrop-Molotov din perspectiva a două „neu- tale euro-asiatice sau o altă ordine mondială fonda- tralităţi” (Italy, Ireland and the Ribbentrop-Molotov tă pe o atracţie echivocă a asociaţilor total opuşi cu Pact. The perspective of two „neutrals”), sublini- anumite similitudini perverse din punct de vedere ind orientarea dăunătoare a Irlandei în politica sa ideologic (chiar cu înclinaţii preluate din fascismul de neutralitate. Rolul Partidului Comunist Francez, italian). Istoricul, în temeiul unui şir de documen- al relaţiilor dintre Franţa şi Italia, precum şi alte as- te, dar şi al unei minuţioase cercetări sincronico- pecte ale „diplomaţiei de după culise” în perioada diacronice a evenimentelor, încearcă să clarifi ce pla- 1939-1941, este prezentată de către Stéphane Cour- nurile lui Hitler din acea perioadă până când Ger- tois, cercetător principal la CNRS Paris, specialist mania şi-a conservat speranţa de a fi putut neutra- în istoria Internaţionalei comuniste şi a Partidului liza Marea Britanie printr-o „pace de compromis”. Comunist Francez (PCF). Autorul analizează în

174 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Noutăți editoriale studiul Les pactes Molotov-Ribbentrop et le PCF. îndărătnic trebuie recunoscut cu admiraţie. Un curaj Dissolution, trahison, collaboration, désillusions plătit scump, dar nu până la distrugere, deoarece „în août 1939 - juin 1941 (Pactul Molotov-Ribbentrop arhitectura geopolitică europeană Finlanda nu purta şi PCF. Dizolvare, trădare, colaborare, deziluzie. vina unei poziţii centrale”. August 1939 - iunie 1941) mai multe aspecte, in- Situaţia Balcanilor a fost examinată în plan gene- clusiv lipsa unei viziuni politice în acea perioadă, ral de către Giuliano Caroli, profesor la Universitatea începând cu Franţa şi terminând cu multe alte ţări „Niccolò Cusano” din Roma, în studiul L’Italia nei care se angajaseră anterior să se apere reciproc prin Balcani dopo il patto russo-tedesco. Contraddizioni semnarea unor tratate de apărare şi asistenţă. e impotenza nei rapporti tra Roma e Bucarest (Italia Aspectul cel mai tragic al consecinţelor Pactului în Balcani după pactul ruso-german. Contradicţii şi – războiul şi omorurile în masă – a fost invocat în imposibilităţi în relaţiile dintre Roma şi Bucureşti), cercetările sale de către Alessandro Vitale de la Uni- cu accente pe chestiunea relaţiilor dintre Roma şi Bu- versitatea de Studii din Milano. Studiul Protocolli cureşti. Istoricul analizează minuţios politica Italiei, segreti e „democidio”: i due volti di un patto, spec- dar şi cea a Germaniei în Balcani, evidenţiind faptul chio del Novecento (Protocoalele secrete şi „crimele că Berlinul nu era interesat într-o paritate cu Roma umane”: cele două feţe ale unui pact, o oglindă a deoarece punea accent pe propriile obiective de do- secolului al XX-lea) abordează pactul ca pe o oglindă minare în acest spaţiu geopolitic. a ororilor unui secol oribil, aducând în discuţie acţi- Ideea este continuată prin studiul lui Alberto unile atât ale NKVD-ului sovietic, cât şi ale Gesta- Basciani, cercetător ştiinţifi c la Universitatea Roma po-ului nazist. Marek Kornat, cercetător ştiinţifi c la TRE, care pune în discuţie problema României în Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Polo- cadrul pactului Molotov-Ribbentrop şi care subli- nia, aduce în discuţie chestiunea Poloniei şi a Uniunii niază că ţara a plătit enorm aplicarea acordului. În Sovietice în perioada (septembrie 1938-septembrie opinia autorului, consecinţele acelui pact nu au ve- 1939). Relaţia dintre Polonia şi cel de-al Treilea Rei- nit pe neaşteptate. Cu toate măsurile de securitate ch este interpretată într-o inedită manieră, prin pris- preluate prin abilitatea diplomaţilor români din pe- ma unor noi documente, de Sandra Cavallucii, de la rioada interbelică: Mica Alianţă, Alianţa Balcanică Universitatea din Florenţa, în studiul întitulat La Po- ş.a. planurile nemţilor erau prea mari faţă de Ro- lonia e il Terzo Reich (Polonia şi al Treilea Reich), mânia, care reprezenta cheile pentru controlul celei care subliniază faptul că situaţia Poloniei era de o aşa mai mari părţi a bazinului meridional al Dunării, dar natură încât ea nu avea altă alegere decât să se supună mai mult decât atât: semnifi ca accesul la cele mai unei Germanii naziste sau unei Rusii sovietice. Orice bogate resurse naturale ale întreg spaţiului sud-est tentativă de creare a unui echilibru între cele două european, începând cu preţioşii ţiţei petrolieri ex- forţe era practic imposibilă. traşi din câmpiile petroliere ale Munteniei. În urma Irena Vaišvilaité, ambasadorul Lituaniei la puternicilor presiuni, România a fost obligată să în- Înaltul Scaun de la Roma, prezintă situaţia şi apor- cheie în martie 1939 un tratat economic cu Germa- tul reprezentanţei diplomatice a Republicii Lituania nia, prin care devenea subordonată Reich-ului din la Roma în perioada iulie-august 1940. Autoarea punct de vedere economic. În contextul chestiunii subliniază faptul că Lituania, printr-un brutal ulti- României şi a relaţiilor Bucureşti-Roma, Bucu- matum, a fost anexată de către URSS la 15 iunie reşti-Berlin, Bucureşti-Moscova, autorul analizează 1940, iar RSS Lituaniană a fost creată ofi cial de şi chestiunea Basarabiei, intrată în componenţa Ro- către Moscova la 3 octombrie 1940. Guvernul re- mâniei Mari în anul 1918, dar neuitată de Moscova fugiat a avut posibilitate să desfăşoare o activitate şi cominternişti. După cum remarcă autorul, „puţi- politică la Roma, în perioada iulie-august 1940. ne sunt regiuni în Europa cum ar fi acea provincie Rezultatele au fost mici, însă studierea arhivelor românească încadrată între râurile Prut şi Nistru în diplomatice de la Roma deschid multe paranteze care violenţa şi insecuritatea au constituit un lanţ în chestiunile legate de acea zbuciumată perioadă neîntrerupt între primul şi al doilea război mondial”. pentru ţările Baltice [4]. Situaţia Finlandei este pre- În ciuda promisiunilor Franţei şi a Marii Britanii zentată de către Pirkko Kanervo, de la Universita- de a menţine independenţa României, integritatea tea din Turku, iar chestiunea Italiei şi a Finlandei ei însă nu a putut fi menţinută, România pierzând în faţa pactului Ribbentrop-Molotov este reliefată Basarabia, Bucovina de Nord, apoi Transilvania de către Massimo Longo Adorno, de la Universita- de Nord cu ţinutul Herţa şi Dobrogea meridională tea din Messina, ambii având puncte de tangenţă în (Cadrilaterul). Cum au fost elucidate evenimente- interpretarea faptului că în comparaţie cu Polonia, le pactului în presa română a timpului, care au fost Finlanda avuse un avantaj geopolitic și curajul său reacţiile, cum erau interpretate evenimentele din

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 175 Akademos punctul de vedere al spectrului politic (fi e şi voa- lui Hitler; Mario Toscano, lovit de legile rasiale ale lat în acele timpuri), sunt descrise de către Emanu- lui Mussolini, devenit prin excelenţă un bun istoric ela Costantini, cercetător ştiinţifi c la Universitatea al diplomaticii; Gustaw Herling, stabilit în Italia în din Perugia în studiul La stampa rumena e il pato perioada războiului rece după ce a cunoscut Gulagul Ribbentropp-Molotov (Presa română şi Pactul Ri- sovietic. Toate patru personalităţi au avut tangenţă bbentrop-Molotov), care răscoleşte şi dezvăluie cu ambele regimuri. Buni cunoscători ai sistemului, dedesubturile refl ecţiilor personalităţilor relevante au reliefat momente interesante pentru specialiştii ale timpului: Stelian Popescu în Universul, Pamfi l în tematica regimurilor totalitare. Şeicariu în Curentul, Nae Ionescu în Cuvântul sau În întreg ansamblul lucrării ideile şi argumentele Nichifor Crainic în Gândirea ş. a. lansate de autori se prezintă ca materiale valoroase Încheie seria de cercetări dedicate subiectului pentru istoriografi a naţională şi cea internaţională. României în cadrul pactului sovieto-nazist studiul La Toate studiile suscită curiozitate şi vor fi solicitate questione romena preliminare della guerra all’est nu doar de specialişti în domeniul istoriei, în ma- (Chestiunea românească preliminarie a războiului terie de istorie a relaţiilor internaţionale, ştiinţelor în Est) semnat de Davide Zaffi , specialist în istoria politice etc., ci şi de toţi cei interesaţi. Europei de Est. Bun cunoscător al istoriografi ei ro- O mare parte a autorilor întrevăd tragica ires- mâneşti şi a celei ruse, dar şi al arhivelor şi memori- ponsabilitate a marilor puteri, inclusiv a Italiei, ilor diplomaţilor timpului (îndeosebi a scrierilor lui în august 1939. Cu toate acestea, prin varietatea G. Gafencu), autorul, tributar personalităţii şi gân- subiectelor abordate, volumul se prezintă în calita- dirii strategice a marelui diplomat român, reevalu- tea unei surse de excepţie şi prin concluziile per- ează, prin prisma observatorului străin, adevărurile tinente care ar ajuta clasele politice actuale să nu anunţate de Gafencu mult înainte de semnarea pac- mai repete greşelile trecutului. Un cadru mai amplu tului, adevăruri crude, unele valabile şi astăzi, redes- şi profund ar fi conferit acestui volum participarea coperind în marele diplomat un excelent observator istoriografi ei ruse şi mai activ a celei româneşti atât şi analist al politicii externe. Studiul captivează prin în dezbaterile conferinţei cât şi înserarea opiniilor prezentarea obiectivă a opiniilor marilor diplomaţi ai lor în formatul volumului tipărit. timpului, ceea ce permite reconstituirea adecvată a situaţiei istoriografi ce dezbătute. Refl ecţiile autoru- Note lui, trecute prin prisma jurnalelor iluştrilor diplomaţi 1. Conform presei franceze a timpului tratatul a ai interbelicului, reliefează ideea conform căreia fost califi cat într-o formulă inspirată ca „Termopilele germanii şi sovieticii au măsurat viabilitatea acor- civilizaţiei europene”. dului semnat între ei tocmai pe teritoriul României. 2. Printre primele documente şi studii publicate Astfel, istoricul întrevede în cazul de faţă martirajul la temă, în spaţiul sovietic, sunt cele ale istoricilor lituanieni: TSRS-VOKIETIJA 1939-1941. TSRS ir României, semnalând faptul că „dacă consecinţele Vokietijos santzkių dokumentinè medžiaga 1939 m. pactului nu s-ar fi răsfrânt asupra României, proba- rugsèjo – 1941 m. birželio mèn. СССР-Германия 1939- bil, ar fi putut suferi mult mai multe naţiuni”. 1941. Документы и материалы о советско-германских Încheie volumul câteva alte cercetări referitoa- отношениях с сентября 1939 г. по июнь 1941 г. Vilnius, re la unele subiecte ce evocă rolul Bisericii Cato- „Mokslas”, 1989. lice în general şi al Sfântului Scaun în faţa dicta- 3. A se vedea Gh. Cogocaru. Mesajul ştiinţifi c şi po- turii (Antonio Macchia, Stefano Caprio). Federico litic al Conferinţei Internaţionale „Pactul Molotov-Rib- Argentieri de la John Cabot University întregeşte bentrop şi consecinţele lui pentru Basarabia”. (Chişinău, volumul printr-un studiu de analiză istoriografi - 26-28 iunie 1991). În: Destin Românesc, Chişinău-Bucu- că, care la prima vedere ar părea o incursiune mi- reşti, nr. 3, 2001, p.142. nuţioasă în istoriografi a internaţională a chestiunii 4. De menţionat următorul fapt: conform documen- pactului Ribbentrop-Molotov, de facto însă este telor germane publicate, la 23 august 1939 în sfera de mai mult o refl ecţie focalizată asupra moştenirii a infl uenţă a URSS trebuiau să intre teritoriul de Est al Poloniei, Finlanda, Estonia şi Letonia, iar Lituania făcea patru autori, fi ecare dintre ei purtând o importan- parte din sfera de infl uenţă germană. În Protocolul adiţio- tă valoare simbolică: Angelo Tasca, unul dintre nal secret se stipula însă că Lituania, totuşi, trece în sfera fondatorii PC al Italiei în anii 1921; Margarete de infl uenţă sovietică în schimbul unor teritorii din cadrul Buber-Neumann, o persoană comodă Europei de Poloniei. Ceea ce mai rămăsese Germaniei din Lituania a după război, care a analizat sistemele concentraţio- fost mai târziu cumpărat de URSS în dolari, aur şi metale niste atât a URSS-ului lui Stalin, cât şi a Germaniei colorate.

176 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Noutăți editoriale

COMUNISMUL CA SINONIM AL ANTICREŞTINISMULUI

Dr. hab. Nicolae ENCIU Institutul de Istorie al AȘM

Instaurat prin forţa armelor în 1940 pe durata unei bune jumătăţi de secol, regimul comunist de tip sovietic s-a impus şi s-a menţinut, inclusiv în fos- ta RSS Moldovenească, printr-un monopol strict în toate domeniile: politic, economic, social, cultural, religios. Mai ales în domeniul religios, atitudinea intransigent-duşmănoasă a puterii sovietice faţă de creştinism nu a fost un fenomen incidental, ci chiar Nicolae Fuștei. Persecutarea organizației religioase esenţa concepţiei şi fi losofi ei marxist-leniniste. În „Martorii lui Iehova”. Operaţia „Sever” (1951) în accepţia exegeţilor fenomenului respectiv, regimul RSSM. Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de comunist constituie sinonimul etatismului absolut; Istorie, Cuvântul-ABC, Chişinău, 2013, 260 p. statul în cadrul acestuia este totalitar, impunând o unitate forţată a gândirii. În calitatea sa de „religie” demiei de Ştiinţe a Moldovei, doctorului în teologie totalitară şi materialistă, comunismul este în mod şi în ştiinţe istorice Nicolae Fuştei. Pornind de la fanatic ostil oricărei religii tradiţionale şi, în special, constatarea trezirii interesului faţă de fenomenul re- celei creştine. Aceasta deoarece comunismul însuşi ligios, în general, şi faţă de confesiunile şi grupurile pretinde a fi o credinţă, menită să înlocuiască creş- religioase pe nedrept declarate ilegale, antistatale, tinismul; el pretinde a satisface cerinţele religioase antisociale şi contrarevoluţionare, în special, studiul ale sufl etului uman, oferindu-i un sens vieţii [1]. a urmărit să ilustreze politica puterii sovietice faţă Aşa cum în perioada sovietică s-a aplicat un plan de diversele confesiuni şi grupuri religioase în baza riguros de „educare ateistă” a întregii populaţii, re- descrierii modului de desfăşurare a celei mai am- curgându-se nu numai la încălcarea fl agrantă a drep- ple deportări pe motiv de principiu confesional din tului universal la libertatea conştiinţei şi demolarea 1 aprilie 1951, – a operaţiunii cu denumirea cifra- bisericilor şi mănăstirilor, ci şi la deportări masive de tă „Sever” („Nord”), care a vizat exclusiv membrii populaţie pe motive de apartenenţă religioasă, a fost, confesiunii „Martorii lui Iehova” [2]. într-un fel, fi resc ca relaţia dintre statul ateist şi Bi- Cartea dr. Nicolae Fuştei, constituind o abordare serica creştină, la fel şi adevărata dramă a clerului şi multidimensională a problemei, nu se limitează la credincioşilor în anii regimului totalitar comunist să elucidarea relaţiilor dintre statul sovietic şi „Martorii fi rămas în afara preocupărilor istoricilor de profesie. lui Iehova” în perioada postbelică. Studiul se refe- Abia din 1991, în condiţiile unui acces progresiv al ră pe larg la istoria apariţiei organizaţiei „Martorii istoricilor la cele mai importante arhive din Chişinău, lui Iehova” şi răspândirea acesteia pe mapamond, la anterior interzise cercetării, – depozitul special al persecutarea membrilor organizaţiei în unele ţări din Serviciului de Informaţii şi Securitate (fostul KGB al lumea contemporană, la motivele doctrinare pentru RSS Moldoveneşti), depozitul special al Ministerului persecutarea acestei organizaţii. Sunt invocate noi Afacerilor Interne, fondurile păstrate în Arhiva Or- date documentare privind desfăşurarea operaţiunii ganizaţiilor Social-Politice din Republica Moldova „Sever” în RSS Moldovenească, prezentându-se şi o etc., – s-a reuşit reconstituirea unor pagini puţin sau listă – cea mai completă la ora actuală – a persoane- chiar deloc cunoscute despre aplicarea în practică a lor deportate la 1 aprilie 1951 de pe teritoriul RSSM. preceptelor teoriei marxist-leniniste faţă de religie şi Aşa cum afi rmă autorul, urmărind să contribuie Biserică, despre deportările masive de populaţie nu la reducerea substanţială a numărului credincioşilor, numai conform criteriului apartenenţei de clasă sau deja în perioada aprilie 1944-mai 1946, KGB-ul din naţională, ci şi pe motive religioase. RSSM lichidase 17 organizaţii şi grupuri religioase, În cadrul eforturilor notabile depuse pe această arestând şi 71 de persoane pe aceleaşi motive. Însă direcţie se înscrie şi recenta lucrare a cercetătorului lovitura decisivă a fost aplicată, deloc întâmplător, ştiinţifi c coordonator la Institutul de Istorie al Aca- abia la începutul anului 1951.

nr. 3 (34), septembrie 2014 - 177 Akademos

Astfel, între 30 martie şi 2 aprilie 1951, la scurt nale ale regimului. Dimpotrivă, în raportul prezen- timp de la înglobarea cvasitotală a gospodăriilor ţă- tat, noile realităţi ale satului şi agriculturii Moldo- răneşti individuale în colhozurile de tip sovietic, la vei sovietice au fost descrise în culori optimiste, Chişinău şi-a ţinut lucrările congresul III al partidului afi rmându-se că „biruinţa orânduirii colhoznice a comunist bolşevic al Moldovei, prezidat de proaspă- însemnat o transformare revoluţionară a satului, a tul trimis al CC al PC(b) din URSS pe post de prim- eliberat pentru totdeauna ţărănimea de exploatarea secretar de partid, Leonid I. Brejnev (1906-1982). Cu chiaburilor, a creat posibilităţi, practic, nelimitate puţin timp înaintea sosirii sale, la 15 februarie 1951, pentru dezvoltarea tuturor ramurilor agriculturii şi V. Abakumov, ministrul securităţii statului al URSS sporirea prelucrării pământului”. În aşa mod, con- (MGB), într-un memoriu secret adresat lui I.V. Sta- cluziona Brejnev, repetând întocmai cuvintele lui lin, a considerat drept necesară deportarea din RSS I.V. Stalin, în faţa ţărănimii colhoznice din Moldova Moldovenească a 1 675 de persoane, sau 670 de fa- s-au deschis perspectivele „unei vieţi îmbelşugate, milii, membri ai organizaţiei „Martorii lui Iehova”. culturale şi fericite” [4]. La 3 martie, Consiliul de Miniştri al URSS a adoptat Realităţile postbelice ale Moldovei sovietice hotărârea, iar la 5 martie 1951, Ministerul Securităţii erau însă de o cu totul altă natură decât cele zugră- Statului al Uniunii Sovietice a emis ordinul nr. 00193 vite de propaganda ofi cială, iar viaţa colhoznicilor privind deportarea din RSS Moldovenească a 700 de nu se arăta a fi nici îmbelşugată, nici „culturală” şi familii, membri ai organizaţiei „Martorii lui Iehova”, nici, cu atât mai puţin, veselă. Aceasta deoarece, cu cu un număr total de 2 480 de persoane. Familiile doar puţin timp în urmă, ţinutul dintre Prut şi Nistru arestate urmau a fi strămutate în regiunile Tomsk şi trecuse printr-o foamete fără precedent în întreaga sa Irkutsk, pe veci. Hotărârea strict secretă a Consiliului istorie, precum şi prin câteva valuri de deportări ma- de Miniştri al URSS Nr. 667-339cc din 3 martie 1951 sive de populaţie către regiunile nordice ale URSS. stipula următoarele: Faptul că ţărănimea colhoznică din Moldova so- „1. Se acceptă propunerea Ministerului Securi- vietică nu putea spera nici în continuare la „un trai tăţii de Stat cu privire la deportarea membrilor sec- îmbelşugat, cultural şi fericit” l-a confi rmat chiar tei ilegale antisovietice a iehoviştilor şi membrilor L. Brejnev, în acelaşi raport la congresul III al PC(b) familiilor lor de pe teritoriul regiunilor de Vest ale M, avertizând că „în satele republicii s-au activizat Ucrainei şi Bielorusiei, din Moldova, Letonia, Litu- (iarăşi! – N.n.) forţele chiabureşti-naţionaliste” [5]. ania şi Estonia. Este de menționat că intenţia primei persoane din Ministerul Securităţii de Stat al URSS (Abaku- ierarhia republicană de partid de a lupta în continua- mov) să efectueze deportarea în regiunile Irkutsk şi re împotriva „elementelor chiabureşti-naţionaliste” Tomsk la sfârşitul lunii martie 1951, în conformitate era făcută publică, după ce satul basarabean fusese cu hotărârea Consfătuirii speciale de pe lângă Mi- deja decapitat de elementele cu un pronunţat spirit nisterul Securităţii de Stat al URSS, fără drept de întreprinzător şi transferat „pe baze socialiste”. întoarcere la baştină. De data aceasta, mânia Kremlinului a fost pro- 2. A extinde asupra deportaţilor prevederile vocată de câteva secte religioase – inochentiştii, Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS adventiştii şi, mai ales, iehoviştii, – care refuzau os- din 26 noiembrie 1948 „Cu privire la răspunderea tentativ să accepte noile realităţi sovietice. Agenţii penală pentru evadarea din localităţile de aşezare securităţii relatau, în această privinţă, că membrii forţată a persoanelor deportate în regiunile îndepăr- respectivelor grupuri religioase „convoacă adunări tate ale Uniunii Sovietice în perioada Marelui Răz- cu caracter antisovietic, răspândesc zvonuri antiso- boi pentru Apărarea Patriei” [3]. vietice, contracarează măsurile puterii sovietice la Referitor la averea deportaţilor, era prevăzut să sat, educă tineretul în spirit antisovietic”. Cea mai li se permită să ia obiecte personale şi de uz casnic gravă crimă, aşa cum afi rmau şefi i Ministerului (haine, veselă, instrumente şi inventar agricol) şi o Securităţii din RSSM, era „tendinţa clericilor de a rezervă de produse alimentare cu o greutate de până organiza o muncă duşmănoasă în scopul menţine- la 1 500 kg pentru o familie. Restul averii urma a fi rii, prin intermediul bisericii, a infl uenţei româneşti confi scat şi transmis autorităţilor locale. asupra populaţiei religioase şi educării unei atitu- După cum atestă documentele de arhivă recent dini negative faţă de orânduirea sovietică” [6]. publicate, opinia lui V. Abakumov a fost susţinută O sinteză a motivelor care i-au adus pe adepţii activ de noul secretar al CC al PC(b) din Moldo- „Martorilor lui Iehova” în atenţia specială a orga- va, care însă nu a găsit de cuviinţă să informeze şi nelor de represiune este oferită de următoarea notă delegaţii congresului în privinţa intenţiilor crimi- a Securităţii: „Pornind de la considerentul că Statul 178 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Noutăți editoriale este principalul lor duşman, iehoviştii desfăşoară o cioşilor au fost foarte departe şi chiar contrarii sco- propagandă acerbă, instigând la nerespectarea legi- pului pentru care fusese iniţiată. lor, la refuzul satisfacerii stagiului militar, îndeamnă Secolul XX a fost, indiscutabil, secolul marti- să nu se citească altă literatură decât cea iehovistă, riului în masă al creştinilor. Nu este vorba doar de să nu participe în niciun fel la viaţa politico-socială, destinul vreunui creştin curajos, ci de istoria unui să nu se asculte radioul, să nu se vizioneze spectaco- martiriu în masă, astfel încât, „la începutul celui de- le, toate acestea fi ind, spun ei, în slujba răului. Con- al treilea mileniu, Biserica a devenit din nou o Bise- ducătorii organizaţiei, alături de această propagandă rică a martirilor” [8]. ostilă, susţin şi ideea prăbuşirii iminente a statelor, Pornindu-se de la convingerea că martiriul con- pretind că, în viitorul apropiat, conducătorii de state stituie o realitate contemporană a Creştinismului, în vor fi «nimiciţi», împreună cu popoarele în fruntea documentul pregătitor al Marelui Jubileu din 2000, cărora se afl ă, pe pământ urmând să supravieţuiască Tertio Millennio Adveniente, a fost lansată ideea numai membrii sectei” [7]. recuperării memoriei creştinilor căzuţi în secolul Aşa cum grupul religios al „Martorilor lui Ie- XX, afi rmându-se: „În secolul nostru s-au reîntors hova” ieşea din tiparele obişnuite nu numai prin martirii, adesea necunoscuţi, aproape militi ignoti caracterul sever al criticilor aduse puterii sovieti- ai marii cauze a lui Dumnezeu. Pe cât este posibil, ce (subminarea construcţiei socialiste, refuzul de Biserica nu trebuie să piardă mărturiile lor (...)” [9]. a intra în colhozuri, de a satisface serviciul militar, Pentru aceasta, a fost lansat şi un îndemn: „Este ne- prozelitism activ şi propagarea căderii URSS şi a cesar ca Bisericile locale (prin urmare şi cercetătorii instaurării unui regim teocratic în care puterea să preocupaţi de domeniul respectiv – N.n.) să facă tot aparţină acelei secte), ci şi prin caracterul său inter- posibilul pentru a nu lăsa să piară memoria celor naţional (centrul internaţional al iehoviştilor se afl a care au suferit martiriul, adunând documentaţia ne- în Brooklin, SUA), liderii de la Kremlin au ajuns la cesară (Subl. n.)” [10]. concluzia că este nevoie să recurgă la un nou val de deportări, de data aceasta în baza criteriului confesi- Note onal, şi nu al celui social, care însă cadra perfect cu 1. Бердяев Н. Истоки и смысл русского aceeaşi doctrină stalinistă a „luptei de clasă”. коммунизма. Репринтное воспроизведение издания YMCA-Press, 1955 г. Москва, 1990. С. 129. În RSSM, către data de 31 martie 1951, listele 2. Fuştei N. Persecutarea organizaţiei religioase cu familiile ce urmau a fi deportate din raioanele „Martorii lui Iehova”. Operaţia „Sever” (1951) în RSSM / Lipcani, Edineţ, Brătuşeni, Briceni, Râşcani, Sân- Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Istorie, gerei şi Târnova fuseseră deja întocmite. În aceeaşi Cuvântul-ABC, Chişinău, 2013, 260 p. zi, în RSSM au sosit 16 grupuri de militari din tru- 3. Idem, Politici represive ale unui stat totalitar: pele de securitate, conduse de ofi ţeri superiori, cu cazul „Operaţiunea Sever”, In honorem Gheorghe un efectiv de 10-25 de persoane fi ecare. Gonţa, Politica marilor puteri în Balcani şi Europa În aceste condiţii, în dimineaţa zilei de 1 aprilie Centrală: Materialele Simpozionului Internaţional, 10- 1951, pe teritoriul RSSM a fost declanşată o nouă 13 octombrie 2013 / col. red.: Nicolae Chicuş (red. şef), operaţiune militară de deportare cu denumirea cifra- Garamont-Studio, Chişinău, 2013, p. 505. 4. Третий съезд Коммунистической партии tă „Sever” („Nord”), încheiată la orele 20.00. Rezul- (большевиков) Молдавии (30 марта – 2 апреля 1951 tatul operaţiunii „Sever” a fost deportarea în Siberia г.). Кишинев: Партийное издательство ЦК КП(б) a 723 de familii cu un număr total de 2 617 persoa- Молдавии, 1951. С. 19. ne, inclusiv 808 bărbaţi, 967 femei şi 842 copii. La 5. Ibidem, p. 67. 13 şi 14 aprilie 1951, cele două eşaloane cu mem- 6. Moldovenii sub teroarea bolşevică. Sinteze brii „Martorilor lui Iehova” au ajuns în Siberia, iar elaborate în baza materialelor Comisiei pentru studierea F. Tutuşkin, ministrul afacerilor interne al RSSM, şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica îşi informa cu acel prilej superiorii de la Moscova, Moldova. Chişinău: Editura Serebia. 2010, p. 48. că „escorta a fost vigilentă şi, în consecinţă, nimeni 7. Fuştei N. Motive doctrinare pentru persecutarea nu a evadat din trenuri”. „Martorilor lui Iehova”, în: „Revista de Istorie a Moldovei”, nr. 4 (96), octombrie-decembrie 2013, p. 53- Potrivit dr. Nicolae Fuştei, în pofi da metodelor 54. de luptă aplicate de statul sovietic faţă de organiza- 8. Riccardi Andrea. Secolul martiriului. Creştinii ţie, mica grupare a „Martorilor lui Iehova” s-a trans- în veacul XX. Ediţie, traducere şi note de dr. Veronica format, în scurt timp, dintr-o confesiune exotică în Turcuş. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2004, p. 5-6. una unională, ceea ce însemna că rezultatele acelei 9. Ibidem, p. 7. lupte purtate de regimul sovietic împotriva credin- 10. Ibidem. nr. 3 (34), septembrie 2014 - 179 Akademos

EFECTELE „DEZGHEȚULUI” LUI HRUȘCIOV ASUPRA BASARABIEI

Dr. Marius TĂRÎȚĂ Institutul de istorie al AȘM

Lucrarea Dezgheţul lui N. Hruşciov şi pro- blema Basarabiei secţionează mai multe fenome- ne importante care au avut loc între anii 1950 şi 1964, cu Basarabia atât în postură de subiect, în ce priveşte evoluţiile cultural-ideologice interne, cât şi în postură de obiect, în contextul apropierii Gheorghe E. Cojocaru. Dezgheţul lui N. Hruşciov şi româno-sovietice şi ulterior răcirii de pe aceleaşi problema Basarabiei. Târgovişte: Editura Cetatea coordinate. Din punct de vedere cronologic lucrarea de Scaun, 2014. 266 p. nu cuprinde stricto sensu epoca hruşciovistă (vezi capitolul I), deoarece înglobează şi analiza detaliată dus la retragerea paradigmei privind formarea unei a unui fenomen care a avut loc în anii 1950-1952 limbi noi ca urmare a încrucişării unor alte două lim- în sfera lingvisticii sovietice şi implicit basarabene, bi (latină şi slavă), ceea ce a permis limbii moldo- esenţial prin aceea că a prefi gurat destinderea atmo- veneşti din acea epocă (fără a mai avea constrângeri sferei din cultură şi ştiinţele umaniste din RSSM ideologice) să apeleze nestingherit la fondul limbii după moartea lui Stalin, combaterea „marrismului”1. române din secolul al XIX-lea şi a favorizat editarea Autorul face un pas important în elucidarea tră- clasicilor literaturii române la Chişinău, consideraţi săturilor unei perioade care a fost insufi cient studia- comuni pentru România şi RSS Moldovenească. tă după 1991, asumându-şi riscul posibilelor critici Imaginea discuţiilor interne de la Institutul de isto- rie, limbă şi literatură este completată şi de apelul (din cauza lipsei pentru moment a unor lucrări fun- la articolele apărute în Moldova Socialistă, care au damentale pe acest subiect) care pot veni dinspre fost semnate nu doar de lingvişti, dar şi de scriitori. mai multe domenii, lucrarea de faţă fi ind în acest Cel de-al doilea capitol este legat de dezgheţul sens indiscutabil una de referinţă. Chiar din primul din lingvistică şi literatură (în limitele în care a fost capitol, autorul atacă o temă puţin cunoscută atât posibil) după moartea lui Stalin, punctează princi- publicului larg, cât şi cercetătorilor de specialitate. palele realizări în domeniul editorial, enumeră ac- „Campania de dezrădăcinare a „marrismului” din torii esenţiali ai procesului. Totuşi, spre anul 1959, lingvistica sovietică moldovenească” (p. 15-69) se apar semnele unui noi „îngheţ”, fapt ilustrat de au- bazează pe documentele de arhivă ale Academiei tor şi prin referinţă la reacţia poetului E. Bucov la de Ştiinţe a Moldovei – stenogramele discuţiilor şi tezele lui V. Coroban, în contextul discuţiilor despre sesiunilor ştiinţifi ce ce au avut loc la Institutul de „specifi cul naţional” (vezi p. 98-99). Până la urmă, istorie, limbă şi literatură de la Chişinău, ca urmare Biroul CC al PCM îi va critica aspru pe F. Levit, a articolului lui I. Stalin apărut în Pravda în 20 iunie V. Coroban şi N. Romanenco (august 1959) pentru 1950 – „Cu privire la marxism în lingvistică”. Ast- comiterea unor „erori metodologice” în refl ectarea fel, în faţa cititorului apar perspectivele lui I. D. Ce- concepţiilor politice ale lui Gh. Asachi, V. Alecsan- ban, I. Varticean, N. Corlăteanu, A. Borşci, a unor dri şi B. P. Hasdeu (p. 101). lingvişti de la Moscova, a lucrătorilor de partid, în Cel mai amplu capitol al lucrării este întitulat privinţa limbii. În teza pe care autorul o propune „Prietenia sovieto-română şi impactul ei asupra cititorilor, anume această ruptură din lingvistică a legăturilor dintre cele două maluri ale Prutului” (p. 107-169). Momentul de cotitură l-a constituit vi- 1Nicolai Iakovlevici Marr (25.12.1864 – 20.12.1934) a fost un controversat om de știință rus și sovietic a cărui zita unei delegaţii a oamenilor de cultură şi de ştiin- teorie monogenetică a limbii (teoria iafetică) a constituit ţă, fruntaşi ai muncii din RSSM, în România, între ideologia aprobată ofi cial a lingviștilor sovietici până în 16 mai şi 5 iunie 1953, cu prilejul Decadei RSSM. 1950. În cadrul acestei Decade, presa din România a de- 180 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Noutăți editoriale dicat articole „poporului RSS Moldoveneşti” şi oa- anului 1961, când o perioadă de respiro a fost deter- menilor ei de cultură şi ştiinţă (Bucov, Lupan, Istru, minată de Congresul al XXII-lea al PCUS (17-31 Barschi, Canna etc.), „avântului economic şi social octombrie 1961). de la oraşe şi sate”. A fost organizată o expoziţie a Consecinţelor congresului menţionat mai sus, cărţilor cele mai „populare” la acel moment semna- în ştiinţa şi cultura din RSS Moldovenească, i-a fost te de autorii din RSSM, precum și alte expoziţii, au dedicat capitolul V (p. 197-223). După acest con- avut loc numeroase întâlniri, capela corală „Doina” gres, revista moscovită Voprosî literaturî, prin vocea a ţinut mai multe concerte, au fost publicate repor- lui Iu. Kojevnikov, a iniţiat în paginile sale o discuţie taje din RSSM etc. largă cu privire la literatura moldovenească. Kojev- În ziua de 7 aprilie 1956 la Moscova a fost sem- nikov menţiona că cei de la Kommunist Moldavii au nat de către vice-miniştrii de externe ai României Po- căzut în cealaltă extremă faţă de cei pe care îi criti- pulare şi URSS, un Acord de cooperare culturală. În cau prin „ignorarea specifi cului literaturii” (p. 199). 24 aprilie 1956 la Chişinău a venit o delegaţie a Marii Kojevnikov îi lua apărarea lui Coroban. Prima reac- Adunări Naţionale a RPR în frunte cu preşedintele ţie republicană a venit din partea secretarului CC al acesteia C. Pârvulescu (p. 121-122). „Dezgheţul” şi PCM E. Postovoi, care considera că propunerea de a apropierea sovieto-română au durat câţiva ani. deschide discuţia e „puţin probabil să fi e utilă”. Re- Răcirea relaţiilor a fost consecinţă a entuzias- vista Voprosî literaturî a primit atât de multe reacţii mului unor tineri şi intelectuali moldoveni în for- încât nu a putut să le publice pe toate. O consecinţă mare în anul 1959, la care autorul s-a referit în capi- imediată a acestor opinii a fost convocarea şedinţei tolul precedent – şi a avut loc vizibil în anul 1960. lărgite a Biroului Secţiei de ştiinţe sociale (a AŞ a De exemplu, lucrarea colectivă Istoria României. RSSM) împreună cu Comitetul de conducere al Uni- Schiţe, care era planifi cată de Institutul de istorie al unii Scriitorilor din Moldova, la 29 noiembrie 1962, AŞ a URSS pentru anul 1960, a fost scoasă din pla- consacrată problemelor studierii moştenirii clasice. nul ştiinţifi c (p. 163). Cu începere din septembrie, La sfârşitul şedinţei, care a fost sufi cient de aprinsă „alarmate de forţa de atracţie a fi lonului cultural ro- şi a avut opinii variate, s-a hotărât: punerea moşteni- mânesc şi de disoluţia tot mai vizibilă a conceptelor rii clasice în serviciul „construcţiei comuniste”, des- ortodoxe în domeniul limbii şi culturii, factorii de coperirea tradiţiilor progresiste, democratice şi uma- decizie de la Chişinău vor urmări să reducă drastic niste ale literaturii din trecut; studierea ştiinţifi că a sfera relaţiilor cu România Populară” (p. 169). evoluţiei realismului şi romantismului în „literatura Capitolul al IV-lea este consacrat Sufl ului gla- moldovenească” ş. a. (p. 219). ciar al plenarei a IX-a a CC al PCM (p. 170-196), Relaxarea spirituală ce s-a produs după cel plenară care a avut loc la 23 septembrie 1959 şi de-al XXII-lea congres, s-a încheiat la 5 iulie 1963 s-a axat pe subiectul „Măsurile de îmbunătăţire a la plenara a VIII-a a CC al PCM, când I. Bodiul a activităţii politice de masă în rândurile oamenilor acuzat revista Voprosî literaturî că nu „a ţinut cont muncii din republică”. În fi nalul şedinţei, avân- de opinia publică” şi a adus neclaritate în problema du-i în vedere pe Meniuc, Portnoi, Coroban şi alţii, moştenirii clasice. D. G. Tcaci a făcut apelul de a se reacţiona „mai Ultimul capitol al lucrării tratează îngheţul din incisiv şi operativ la cea mai mică abatere de la prin- relaţiile sovieto-române apărut odată cu „proble- cipiile ideologice ale marxismului, să curmăm în ma teritorială” (a Basarabiei) (p. 224-252). După embrion orice manifestări ale tendinţelor naţionalis- mai multe referiri ale lui N. Hruşciov la problema te, să nu permitem nimănui să atenteze la prietenia frontierelor postbelice, începute la 7 martie 1959 la leninistă între popoare” (p. 177). După aceasta, atât Leipzig, ieşirea la suprafaţă a „deosebirilor de pă- Meniuc, cât şi Coroban, pentru a nu fi excluşi com- reri” a fost o chestiune de timp. Aceasta s-a întâm- plet din procesele cultural-literare din RSSM, şi-au plat la conferinţa CAER de la Moscova în 6-7 iunie făcut mea culpa în presa republicană (p. 182-183). 1962. Peste doi ani şi ceva la Bucureşti erau edita- La 23 martie 1960, la o adunare republicană a te Însemnările lui Marx şi o scrisoare a lui Engels lucrătorilor ştiinţei, literaturii şi artei au fost criti- din 4 ianuarie 1888, în care se menţiona „răpirea de caţi prozatorul Kahana, eseurile lui Meniuc, greşe- două ori a Basarabiei” şi năvălirile consecutive ale lile ideologice ale lui Coroban, istoricul N. Mohov Rusiei în România în secolul al XIX-lea. În acelaşi pentru „ignoranţă politică”, dar şi şefi i instituţiilor an, fostul ministru al culturii, A. M. Lazarev, intra (Universitatea de Stat, Uniunea Scriitorilor, Revista pe frontul polemicii sovieto-române cu manuscrisul Nistru etc.) care nu au luat măsuri faţă de angajaţii Reunirea poporului moldovenesc într-un stat sovie- lor. Campania aceasta s-a prelungit până la sfârşitul tic unic (p. 251). Acesta a fost începutul disputei nr. 3 (34), septembrie 2014 - 181 Akademos sovieto-române, pe una din dominantele sale în anii „protejarea” lui Meniuc, căruia atunci i s-a imputat ’60-’70 – chestiunea Basarabiei. pentru prima dată că ar fi colaborat la aceste reviste. Două observaţii pe marginea lucrării, care (Cf. Arhiva Organizaţiilor Social-Politice, Fondul ţin de metoda autorului, sunt importante de făcut. 2955, Inventarul 1, Dosarul 68.) Gh. Cojocaru urmează strict documentele în deme- Din concluziile autorului reţinem importanţa rsul pe care îl construieşte şi nu are favoriţi prin- implicaţiilor „dezgheţului” – „legarea, fi e şi de tre protagoniştii evoluţiilor de la Chişinău în anii scurtă durată, a unor relaţii culturale, ştiinţifi ce 1950-începutul anilor 1960. Dincolo de „marris- şi umanitare între RSS Moldovenească şi Româ- mul” pe care îl promova I. D. Ceban, autorul nu pre- nia Populară, destul de consistente faţă de peri- getă să evoce momentul când acesta l-a susţinut pe oada premergătoare sau faţă de cea următoare criticul Coroban, acuzat şi de faptul că apăra noţiu- „dezgheţului” hruşciovian, a servit drept o gură nea de „dor” în poezia populară ca specifi c naţional de aer pentru spiritualitatea românească dintre (p. 209). Pe de altă parte, deşi discuţiile în contra- Prut şi Nistru, întărindu-i capacitatea de rezisten- dictoriu s-au dus preponderent pe terenul lingvisti- ţă şi sugerându-i nişte repere axiologice certe de cii, autorul deschide în mai multe locuri paranteza orientare” (p. 256). După concluzii urmează un în privinţa raporturilor dintre scriitori. La p. 175, de indice de nume (p. 257-266), care cuprinde di- exemplu, este ilustrat momentul atacului lui Bucov ferite personalităţi ale vieţii culturale, oameni ai la adresa lui Meniuc, pentru „reanimarea revistelor Partidului din perioada analizată de autor, dar şi „reacţionare” din România interbelică” (p. 175), numele clasicilor puşi în discuţie. La sfârşit sunt uitând că de fapt (cu 13 ani mai devreme) după re- înserate 11 fotografi i în care apar scriitori, critici feratul jdanovian privind Zvezda şi Leningrad din literari, lingvişti în diferite ipostaze surprinse în august 1946, el, Bucov, era să fi e cel acuzat pentru anii 1950-1959.

Păretar (fragment), motivul Busuioc, începutul sec. al XIX-lea. Nr.7

182 - nr. 3 (34), septembrie 2014 Noutăți editoriale

O LUCRARE DE IMPORTANŢĂ ENCICLOPEDICĂ

Dr. Tatiana BUTNARU Institutul de Filologie al AȘM

Activitatea folcloristului Nicolae Băieşu (n. 24 iunie, 1924) la valorifi carea tezaurului estetic po- pular este expresia unor îndelungi eforturi creatoa- re, a dăruirii totale în promovarea datinilor şi tradi- ţiilor autohtone, a diferitelor credinţe, obiceiuri din imaginaţia poporului care, luate toate împreună, vor aprofunda ideea de spirit şi artă naţională în sensul deplin al cuvântului. Neîntrecute frumuseţi, ima- Nicolae Băieșu. Obiceiurile și folclorul sărbătorilor de gini de o adevărată măiestrie artistică, datini uitate iarnă. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de în negura anilor au fost fi xate de Nicolae Băieşu Filologie. Ch., 2014, Î.S. F.E.-P. „Tipografi a Centrală”. în diferite texte populare, pe care le-a depozitat la P. I - 836 p. P.II - 616 p. Arhiva de Folclor a AŞM, pentru a exprima cu de- plină certitudine, aşa cum scria la timpul său scrii- a reliefa modalitatea de convieţuire milenară a po- torul Vasile Voiculescu: „Muzeul sufl etului nostru porului nostru în raport cu tradiţiile de peste an, „un este în folclor”. Avem în vedere nişte etape de refe- compartiment important al culturii populare” [1, p. rinţă, pe care le-a parcurs folcloristica din Basara- 7], evaluat pe bună dreptate ca fi ind „un ansamblu bia în răstimp de aproape jumătate de secol, alături de obiceiuri, ritualuri, credinţe, practici magice, de acest neobosit cărturar în munca sa de valorifi - creaţii verbale de diferite genuri şi specii folclori- care a creaţiei populare. Or, opera autorului, studii, ce, fi ind generate de activitatea cotidiană a oame- monografi i, manuale, culegeri tematice, antologii nilor” [1, p. 7], unde şi-a găsit expresie ontologia de texte etno-folclorice, constituie un veritabil mu- sa existenţială, fi losofi a trăirii populare marcată de zeu al folcloristicii contemporane şi vor deschide, „aşa-numitele hotare calendaristice” evidenţiate, în în acelaşi timp, nişte perspective novatoare în pro- special, la diverse începuturi şi sfârşituri de anotim- cesul de studiere a creativităţii spirituale a neamu- puri, de perioade agricole şi păstoreşti, precum şi la lui nostru. solstiţiile şi echinocţiile anuale” [1, p. 7]. Elocventă în această ordine de idei este anto- Realizată în cadrul proiectului instituţional Te- logia de texte etnografi ce şi folclorice Obiceiurile zaurul folcloric al românilor din Basarabia, Trans- şi folclorul sărbătorilor de iarnă, în două volume, nistria, nordul Bucovinei, Transcarpatia, lucrarea apărută recent sub auspiciile Editurii „Tipografi a Obiceiurile şi folclorul sărbătorilor de iarnă de Centrală” şi care poate fi considerată drept o ade- N. Băieşu conţine un bogat material factologic şi in- vărată enciclopedie despre existenţa spirituală a ro- clude un număr impunător de exegeze, informaţii, mânilor dintre Prut şi Nistru. Culegerea respectivă texte etno-folclorice unde sunt reliefate datini şi ri- constituie o lucrare de referinţă, scopul ei de bază tualuri legate, în special, de sărbătoarea Crăciunului „este de a-i cunoaşte pe cercetători şi cititorii de şi cea a Anului Nou, precum şi evenimentele mai masă cu patrimoniul etno-folcloric reprezentativ al importante care preced aceste aspecte spirituale din sărbătorilor principale din lunile de iarnă (Decem- viaţa comunităţii colective, sunt dezvăluite momen- brie, Ianuarie, Februarie) ale românilor de pe terito- te impresionante din vieţile sfi nţilor, diferite practici riile cercetate [1, p. 36]. Este, de fapt, o continuare magice vizate în corelaţie cu obiceiurile şi ritualu- a studiilor etnografi ce elaborate anterior, unde dati- rile calendaristice, se face o încercare de clasifi care nile şi obiceiurile noastre sunt raportate la tradiţiile folcloristică a creaţiilor literare calendaristice. Deşi, calendaristice şi dimensiunile estetice ale sufl etului într-o anumită măsură, investigaţiile etnografi ce din popular, iar autorul ei, dr. hab. N. Băieşu, dezvăluie lucrare poartă un caracter descriptiv, valoarea lor şi aprofundează o „matrice stilistică” constituită de este incontestabilă şi, după cum precizează N. Bă- secole şi perpetuată prin timpuri şi generaţii, pentru ieşu, pe de altă parte, ele constituie „un pas înainte nr. 3 (34), septembrie 2014 - 183 Akademos

în privinţa valorifi cării creaţiilor populare [2, p. 10] tradiţiile de peste an şi se manifestă la nivelul de- de peste an, a tradiţiilor calendaristice ale poporului tașării de lumea cotidianului. În felul acesta, este nostru incluse în circulaţie din nobila intenţie de a exteriorizată ideea subordonării omului faţă de anu- le face cunoscute, în special, acelor „generaţii, care mite legităţi ale existenţei universale, determinată au trăit în condiţiile regimului sovietic ateist, nu au prezenţa unui amplu spectru de valori condensat avut dreptul să cunoască şi să se bucure din plin de până la saturaţie de ideea sacralităţii, de lumina ini- bogatele, variatele şi frumoasele tradiţii populare, ţierii demiurgice. Astfel Andreiul, supranumit „cap naţionale şi biblice, inclusiv cele privind vieţile şi de iarnă” [1, p. 40], semnifi că începutul timpului patimile celor două fi guri simbolice excepţionale în friguros, este privit şi interpretat drept un prilej de cultura creştinilor” [2, p. 5]. marcare a schimbării, înnoirii anuale a timpului” Cele două volume ale lucrării Obiceiurile şi fol- [1, p. 40]. Iar Crăciunul, după cum ne sugerează N. clorul sărbătorilor de iarnă se afl ă în consecutivi- Băieşu, este principala între sărbătorile domneşti, tate, universul etno-folcloric prezentat este marcat împărăteşti, consacrate lui Iisus Hristos [1, p. 103], de o documentare riguroasă şi explicaţii profunde, care „refl ectă într-un mod deosebit nu numai naş- acestea fi ind determinate de texte poetice, interpre- terea, ci toată viaţa Mântuitorului” [1, p. 103]. De tări muzicale, autorul vizează stratifi carea creştină aceea, sărbătoarea Crăciunului are tangenţă cu „naş- şi precreştină a datinilor şi tradiţiilor evocate, se re- terea Soarelui la solstiţiul de iarnă” sau „naşterea feră la geneza, evoluţia, constituirea lor etnică, este- Soarelui Nou – Iisus” [4, p. 20]. Însuşi Mântuitorul, tică, socială, pe parcursul istoriei. Este vorba despre supranumit „Lumina lumii” [2, p. 249], este intuit un tezaur spiritual, mesajul căruia îşi găseşte orien- în ipostaza de coordonator al Universului, se inte- tare pentru a dezvălui o ambianţă arhetipală marcată grează în stihia cosmică pentru a găsi o justifi care de ritmurile primare ale vieţii omeneşti. Întrevedem ontologică a existenţei universale. în aceste investigaţii etno-folclorice „o lume crea- Lucrarea Obiceiurile şi folclorul sărbătorilor de tă pentru om, ce determină rangul acestuia înain- iarnă de N. Băieşu aprofundează dimensiunile unui tea demiurgului” [3, p. 233] depistată în baza mai univers etnologic marcat în permanenţă de lumina şi multor texte, informaţii, studii, materiale de arhivă, căldura sufl etească, de o irezistibilă sete de viaţă, de unde sub o formă sau alta sărbătorile calendaristice primenire lăuntrică. Conotaţia creştină a sensurilor de iarnă devin nişte pledoarii pentru omenie, bună- prevede delimitarea diferitelor tărâmuri existenţiale tate, datina strămoşească. Or, aşa cum încearcă să şi înclină spre miezul fi losofi ei populare, lărgeşte ne convingă însuşi semnatarul culegerii respective, şi aprofundează diapazonul empiric al cunoaşte- integritatea personalităţii umane poate fi menţinută rii umane unde legătura dintre om şi cosmosul său anume datorită acestor datini şi tradiţii populare, ele existenţial se prefi gurează dintr-o perspectivă astra- fi ind dezvăluite în corelaţie cu ciclicitatea fenome- lă, absolută, desăvârşită. În această ordine de idei, nelor din natură şi viaţa socială, cu anumite imbol- volumele Obiceiurile şi folclorul sărbătorilor de duri de iniţiere mitico-ritualică, convertite în plăz- iarnă de N. Băieşu capătă o semnifi caţie cognitivă, muiri ale imaginaţiei şi gândirii populare. fi losofi că, ontologică, arhetipală, constituie o lucra- Abordările şi aserţiunile concretizate în lucrare re enciclopedică despre complexitatea spiritului po- sunt relevante, fi ind exteriorizate în funcție de codul pular în aspectele sale fundamentale. etic şi estetic al poporului, de poziţia sa înţeleaptă Referinţe bibliografi ce faţă de esenţele primordiale ale vieţii, faţă de muncă, 1. Băieşu N. Obiceiurile şi folclorul sărbătorilor de fenomenele din natură, trecerea ireversibilă a tim- iarnă. V. I, Chişinău, I. S. F.E.P. „Tipografi a Centrală”, pului. Iniţierea în actele ritualice fundamentale ale 2014. sărbătorilor de iarnă se manifestă prin suprapunerea 2. Băieşu N. Sărbători domneşti închinate Maicii diferitelor niveluri de percepţie mitico-folclorică şi Domnului şi Mântuitorului. Studiu. Culegere de texte se realizează în măsura în care gândirea populară le etnografi ce şi folcloristice. V. I, Chişinău, Editura Cartea desacralizează pentru a le amplasa în nişte situaţii Moldovei, 2004. 3. Fântânaru S. Poezia lui Lucian Blaga şi gândirea concrete de viaţă. În acelaşi timp, evidenţiem pre- mitică. Bucureşti, 1940. zenţa unor povestioare şi legende biblice apocrife 4. Băieşu N. Sărbători domneşti închinate Maicii despre vieţile sfi nţilor, care se pliază pe o iniţiere Domnului şi Mântuitorului. Studiu. Culegere de texte mitico-ritualică. etnografi ce şi folcloristice. V. II, Chişinău, Editura Cartea Dialogul cu Divinitatea persistă nemijlocit în Moldovei, 2007.

184 - nr. 3 (34), septembrie 2014