DOCSLIB.ORG

Antocomunism Si Represiune Comunista

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Antocomunism Si Represiune Comunista SIMPOZION REGIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIOANALĂ ANTICOMUNISM ȘI REPRESIUNE COMUNISTĂ.1945-1989 Ediția a III-a, Târgu-Neamț, 26 mai 2018 Editura StudIS Iaşi-2018 1 Coordonatori: Karina Indrig Cojocariu Emanuel Bălan Ioan Romeo Roman Marius-Emanuel Sandu Editura StudIS Str. Şoseaua Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 5 700109 Iasi Tel: 0745 263 620 http: www.adicenter.eu Tehnoredactare: Emanuel Bălan Coperta: Cosmin Diaconița Descrirea CIP a Bibliotecii Naționale a Romaniei Anticomunism și represiune comunistă.1945-1989/Iași:StudIS 2017 Conține bibliografie VOL. 3 ISBN978-606-775-490-2 2 CUPRINS Cuvânt înainte………………………………………….…….………………………………………5 ISTORIE NAȚIONALĂ Prof. Elena Preda, SUBLIMA DESCĂTUȘARE A JERTFEI DE SINE…………………..8 Prof. dr. Ioan-Romeo Roman, AM ÎNTREBAT 100 DE ROMÂNI…………...…………14 Prof. Dana-Maria Sonkodi-Cozma, COMUNISMUL - ISTORIE ŞI REALITATE..........20 Prof. Camelia Chiţă și Corina Mirescu, INSTAURAREA COMUNISMULUI ÎN ROMÂNIA………………………………………………………………………………….26 Prof. Traian Anton, DATORIA DE A NU UITA UITAREA SE AŞTERNE PESTE MEMORIA NOASTRĂ…………………………………………………………………….28 Prof. Dancu Dragomir, ȚĂRANII ȘI COMUNISMUL.......................................................30 Prof. Maria-Magdalena Ogrinjea , POLITICI REPRESIVE ÎNDREPTATE ÎMPOTRIVA INTELECTUALITĂȚII ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST……………………….. 35 Prof. Mădălina Dinu-Pătrașcu, ISTORIA SUFERINȚEI LA ROMÂNI STUDIU DE CAZ: ÎNCHISOAREA DE LA SIGHET.............................................................................. 40 Prof. Georgeta-Elena Ristoiu, ISTORICUL PENITENCIARULUI AIUD....................... 44 Prof. Georgeta Daniela Smădu, REPRESIUNEA COMUNISTĂ: ÎNCHISOAREA DE LA SIGHET…………………………………………………………………………………… 53 Prof. Anca Loredana Scorţescu, IN MEMORIAM – ASPAZIA OŢEL PETRESCU – SFÂNTĂ A ÎNCHISORILOR COMUNISTE…………………………………………… 57 Prof. Marinel Chirițescu, FII AI COMUNEI AVRAM IANCU DIN JUDEȚUL ALBA CARE S-AU SACRIFICAT ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA INSTAURĂRII REGIMULUI COMUNIST……………………………………………………………………………….. 63 Prof. Karina-Ingrid Cojocariu, PRESA COMUNISTĂ – INSTRUMENT DE VALORIFICARE A MITURILOR POLITICE ȘI MIJLOC DE PROPAGANDĂ –ÎN ANII `80.......................................................................................................................................... 67 Prof. dr. Daniel Dieaconu şi Dionisie Savin, REZISTENŢĂ ŞI REPRESIUNE ÎN REGIMUL COMUNIST ÎN MUNŢII NEAMŢULUI.......................................................... 81 Prof. Cristina Hriţcu, LUPTA EROILOR ANTICOMUNIŞTI DIN BANAT…………..110 Prof. drd. Emanuel Bălan, SECURITATEA, INSTRUMENT AL TERORII................... 113 Prof. Doina Lașiță, BIOGRAFIA LUI HOSSU-LONGIN FRANCISC…………………... 133 Prof. Mihaela Pavăl, TEMNIȚELE ROMÂNEȘTI SAU BUCURIA SUFERINȚEI CREATOARE……………………………………………………………………………..135 Prof. Silvia Romașcanu, CORNELIU COPOSU- SIMBOL AL DEMOCRAȚIEI ROMÂNEȘTI……………………………………………………………………………...140 Prof. Simona-Elena, Bălan CEAUȘESCU, RELAȚIA CU F.M.I. ȘI CRIZA DIN ULTIMUL DECENIU COMUNIST………………………………………………………144 Elev Simona Ciocoiu, FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU SPAIMA MORŢII…………………………161 Elev Elena Diana Alexandroaia și Andreea Afrăsinei-Zăvoianu, UN ALT FEL DE ISTORIE DIN MUNȚII NEAMȚULUI VĂZUTĂ PRIN OCHI DE ADOLESCENŢI.....165 3 Elev Fabiana Ștefan, GHEORGHE I. BRĂTIANU……………………………………...171 Elev Laurenţiu Vasile Coroi, BRAZII CARE NU S-AU FRÂNT - GRUPURILE DE REZISTENŢĂ DIN MUNŢI………………………………………………………………176 Elev Nicoleta Cristina Ciocmată, REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ 1945-1989.........182 Elev Matei Daniel Dieaconu, LUPTA CU TEROAREA…………………………….......184 Elev Damian Ghinea, Ilie Adrian, REZISTENTA ANTI-COMUNISTA………………185 Elev Loredana-Larisa Marina, INSTAURAREA DEMOCRATIILOR POPULARE DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL……………………………………………….188 Elev Radu Mateescu, REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ ÎN ANII 1945-1989............. 194 Elev Tatiana Revencu, CONTROLUL SOCIAL ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ……… 198 Elev Ștefana Ristoiu, INCHISOAREA INGERILOR…………………………………... 201 Elev Ionel Mititelu, TRĂIRILE UNUI VETERAN DE RĂZBOI.................................... 205 Elev Iustin PRUNICI, Vladislav ARHIP, ANTICOMUNISM ȘI REPRESIUNE COMUNISTĂ ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC……………………………………………… 208 Elev Maria Georgiana Giangu, RADU GYR, DATE BIBLIOGRAFICE....................... 213 Elev Roxana-Petronela Oglinzanu, ASPAZIA OŢEL PETRESCU MĂRTURISITOAREA LUI HRISTOS................................................................................................................... 219 Elev Ana-Maria Bistriceanu, Narcisa Bistriceanu, PANTELIMON HALIPA ÎN DOSARELE SECURITĂȚII………………………………………………………………224 ISTORIE UNIVERSALĂ Prof. Loredana – Liliana Leleșan, ROLUL PAPEI IOAN PAUL AL II-LEA ÎN CĂDEREA COMUNISMLUI..............................................................................................233 Prof. Viorica Rotaru, LĂPUŞNA- LOCALITATE CU O FRUMOASĂ ISTORIE TRECUTĂ PRIN ORORILE COMUNISMULUI……………………………………… 229 Eleva Tecău Cătălina, COMUNISMUL ÎN EUROPA DE EST. FORME DE MANIFESTARE…………………………………………………………………………..243 Eleva Secher Adriana, RSSM ÎN PERIOADA COMUNISTĂ………………………….245 Elev Prunici Iustin, Arhip Vladislav, ANTICOMUNISM ȘI REPRESIUNE COMUNISTĂ ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC........................................................................252 FĂURITORII MARII UNIRI ÎN TEMNIȚELE COMUNISTE Prof. Paizan Daniela, IULIU MANIU, DRAMA „TRĂDĂTORULUI” PATRIOT…… 270 Prof. Bătrîna Oana Roxana, IULIU MANIU…………………………………………. 275 Sandu Marian Laurentiu, IULIU MANIU CORIFEU AL MARII UNIRI SI AL REZISTENEI ANTICOMUNISTE................................................................................. 284 Prof.Dinu-Pătraşcu Mihail, IULIU MANIU ARTIZANUL MARII UNIRI - VICTIMĂ A TOTALITARISMULUI.................................................................................................. 288 Elev Rădulescu Leonard, IULIU MANIU……………………………………………. 297 4 Cuvânt înainte La 27 de la caderea comunismului si la 25 de ani de la prabusirea URSS- ului, Liceul Vasile Conta Târgu Neamț propune simpozionul județean cu participare internațională care vizeaza intoarcerea la memoria trecutului. Istoria, cârmuită fie de hegeliana „viclenie a raţiunii”, fie de voinţa lui Dumnezeu, macină implacabil şi uniform între paginile sale sânge, lacrimi, proiecte şi sentimente, trecându-le uneori sub tăcere, transformându-le alteori în simple cifre cu rol statistic, oamenii ajungând de prea puţine ori să le preţuiască la adevărata lor valoare şi să tragă pe baza lor cuvenitele învăţăminte. Au trecut mai mult de două decenii de la destrămarea URSS-ului. Totuși, societatea care a fost cârmuită de acest sistem manipulator, mai poartă în creier reminiscențe ale vicleniei acestuia. Dacă astăzi școala ar avea, cel puțin, o oră pe săptămână sau niște cursuri de predare care ar ajuta generația media (generația IT-istă) să înțeleagă ororile dictaturii comuniste, nu ar mai exista nici măcar nostalgici după acele timpuri. Mulți și neștiuți au fost educați și alimentați cu promisiunile tenebre ale acestui sistem de a aduce raiul pe pământ. Tragedia cea mare este că dictatura de atunci a reușit să seducă și mulți intelectuali. Tragedia cea mai mare, însă, este că astăzi tânăra generație cunoaște puțin despre adevăratele orori ale comunismului, riscând, astfel, să ne reîntoarcem în trecut. De fapt, istoria care nu se poate repeta, această reîntoarcere a timpului, este o excepție de la regulă în spațiul românesc, pe ambele maluri ale Prutului. Relevanța organizării acestui concurs este și o vastă oportunitate pentru profesorii de istorie de a schimba opinii, de a oferi învățături pozitive Cetății. Importanța cea mai mare însă este de a studia moștenirea dictaturii, dar și de a restabili adevărul istoric. Și pe de o parte, și pe cealaltă a Prutului teroarea roșie a sucit mințile multora. Poate de aceea și astăzi mai auzi într-o formulă exuberantă a multor tineri expresia: „Bă, comunistule!”, spunea în cuvântul său de deschidere, directoarea 5 liceului, Karina Cojocariu. Convinsă că acele timpuri trebuie să rămână vetuste, șefa instituției i-a îndemnat pe tineri să învețe istoria și adevărul ei. Cu aceeași intenție la funcționarea memoriei colective, dar cu un alt mesaj, păstrând tematica anticomunismului, le-a avut și prof. Emanuel Balan, organizatorul celei de a doua ediție a simpozionului. Așa cum nu putea să lipsească încurajarea, susținerea, dar și mesajul bogat în informații tematice al inspectorului școlar de la ISJ Neamț, Elena Preda, profesor împătimit de valoarea istoriei adevărate. Așadar, intenția bună de a închide „dulapul cu otrăvuri al comunismului” (expresia scriitorului Marin Preda) a fost exprimată și de elevii participanți la simpozion. Liceul “Vasile Conta” din Târgu Neamț a organizat astfel, în ziua de 26 mai 2018, cea de-a III-a ediție a simpozionul regional cu participare internațională “Anticomunism și represiune comunistă”. Ediția a III-a a manifestării dedicată liceenilor și profesorilor de istorie a fost organizată împreună cu Asociația Pro Democrația Club Târgu Neamț, cu Primăria Târgu Neamț și cu Inspectoratul Școlar Județean Neamț. Simpozionul a adunat atât reprezentanți ai mediului profesoral din România și Republica Moldova, de la liceele din Cărpineni, Lăpușna și Chișinău, cât și figuri marcante ale spațiului public din Republica Moldova–analistul politic Anatol Țăranu, realizatorul tv Cristian Tabără și jurnalistul Octavian Zelinski, dar și din România, profesorul universitar, Florin Pintescu de la Universitatea „Ștefan cel Mareˮ din Suceava. Sesiunea de comunicări a avut în centrul atenției subiectul ororilor comise de regimul comunist nu doar în România, ci și în Republica
Load more

Recommended publications
  • Seismul Din Creier
    Boris Druţă SEISMUL DIN CREIER sau Țara bisericilor falimentate Coperta, grafică:Veronica Druţă Machetare: Andrei Dorgan Dedic prezentul volum regretatului meu tată, Victor a lui Ion a lui Manolache Druță care ar fi împlinit anul acesta 100 de ani de la naștere. Avem o țară cu surplus de genii, Biserici vechi și noi ce stau înstrăinate, Pe unde în prezent murind țăranii Arar își pomenesc străbunii pe la sate. Prea multă lume părăsit-a glia, Ștergând și oblojind azi funduri „preacivilizate”, Ei nu-nțeleg că sunt, au fost și vor rămâne Materie de uz în grea străinătate! Acasă, cu veston de lux și doldoră-n distincții, Academicieni devin în miez de noapte, Cerșind cu umilință glorii, chiar și premiul Nobel, Purtând în piept și gând icoane-mprumutate. Orfani copiii, bătrânii noștri – părăsiți de lume, De un seism de creier pe care îl purtăm, Deși ne zicem țară cu renume, Noi și-n patriotism falimentați suntem! Acei de ieri ca brazii, azi cu priviri senine, Străinilor le cântă, se cred în libertate, Vor să trăiască bine, foarte bine, Uitând de țară și lăcașe-nlăcrimate. În locul lor sosesc puhoaiele străine Cu oameni de culoare, arabi „cu demnitate”, Ce liber își permit pe vetrele străbune Moscheie să-și înalțe pe ziduri ruinate. Mândriți-vă, voi, cei plecați de-acasă, Sperând la bunăstare, la viață cu dreptate! Cu cei rămași – avem surplus de genii, De sfinți pictați pe bolți, de vise spulberate!.. 4 La casa părintească din Inești Ediție apărută: și la București, 2017 la CHIȘINĂU, 2016 Elena Druță, studentă la medicină în Iași, a debutat recent cu o culegere de eseuri intitulată Fiind Imagine.
    [Show full text]
  • Ironim Muntean Ion Todor
    Ironim Muntean Ion Todor o n ■.000 Ediția a IV-a revăzută și adăugită Editura Alba lulia - 2019 Ironim Muntean Ion Todor Liceeni... odinioară Descrierea CIP a Biblotccii Naționale a României MUNTEAN, IRONIM Liceeni... odinioară / Ironim Muntean, Ion Todor; Ediție revăzută și adăugită / Cluj-Napoca: Grinta, 2011 ISBN 978-973-126-330-4 Tipărirea volumului finanțată de Opticline Alba lulia REDACTOR DE CARTE: Ion Alexandru Aldea Ironim Muntean Ion Todor Liceeni... odinioară Ediție revăzută și adăugită COLf;G?J; .HOREA. Ș| i ALBA MJA i Nr înv -^0^- Alba lulia 2019 PREFAȚĂ Autorii acestei cărți, Ironim Muntean și ion Todor mi-au fost colegi de facultate la Filologia clujeană, între anii 1960-1965 ai veacului încheiat. A fost o promoție numeroasă, din care dacă nu au ieșit personalități proeminente ale scrisului românesc contemporan, s-au afirmat destui ca remarcabili profesori secundari. Ironim Muntean și Ion Todor veneau din Alba lulia, capitala Marii Uniri, vechiul Bălgrad al începuturilor de scris românesc, absolvenți ai Liceului „Horia, Cloșca și Crișan”, care până după al doilea război mondial, purta numele gloriosului unificator de țară Mihai Viteazul. După absolvirea facultății nu s-au limitat ca mulți dascăli de literatura română, numai la activitatea catedratică, înțelegând scrisul didactic sau literar ca o completare firească a muncii la clasă. După ani și ani au ajuns profesori chiar în orașul în care absolviseră liceul, unul dintre ei, Ironim Muntean chiar la liceul „Horia, Cloșca și Crișan”, al cărui eminent absolvent fusese în urmă cu o jumătate de secol. Ambii au înțeles că este o datorie profesională, dar și de conștiință morală și patriotică studierea și punerea în lumină, sub riguros raport documentar, a tradițiilor istorice și liceale, pe care colegii le pot integra în lecțiile de istorie sau de literatură.
    [Show full text]
  • Rim Nr.3-4-12-NOV-2010.Pmd
    SUMAR • Studii pontice – SERGIU IOSIPESCU – Închiderea Mării Negre sub otomani (II) ............... 1 – MIRCEA SOREANU – Fortificaţii şi porturi otomane la Marea Neagră ...... 12 • Istorie militară şi lingvistică REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-) roman asupra limbii române (I) ................................................................................................ 21 Publicaţia este editată de Ministerul Apărării Naţionale, prin • Originile Europei şi ale naţiunilor ei Institutul pentru Studii Politice – ALEXANDRU MADGEARU – Un efemer regat gepidic în Transilvania ...... 27 de Apărare şi Istorie Militară, – FLORIAN DUMITRU SOPORAN – Solidarităţi etnice în Ungaria medievală: membru al Consorţiului Acade- apărarea patriei şi apărarea creştinătăţii în prima jumătate a secolului al XV-lea ..... 38 miilor de Apărare şi Institutelor pentru Studii de Securitate din • Istorie modernă şi contemporană cadrul Parteneriatului pentru – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, CARMEN RÎJNOVEANU Pace, coordonator naţional al – Arhitectura păcii după un război hegemonic. Congresul de la Viena (1815) Proiectului de Istorie Paralelă: şi căderea Zidului Berlinului (1989): privire comparativă ............................... 58 NATO – Tratatul de la Varşovia – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Interviu cu ambasadorul Ion Diaconu........................................................................................................ 68 COLEGIUL DE REDAC}IE – M. MIHĂILESCU, RALUCA IOSIPESCU
    [Show full text]
  • I INTRODUCTION Moldavia, the Smallest Republic in the Soviet Union, Has Been a Territorial Football Between Romania and Russia
    INTRODUCTION Moldavia, the smallest republic in the Soviet Union, has been a territorial football between Romania and Russia for well over 100 years. Like the Baltic republics, it fell within the Soviet sphere of influence under the l939 Molotov-Ribbentrop pact, and there is reason to believe that some Moldavians may now wish to follow the lead of the Baltic republics in pressing for secession from the USSR. The 64 percent of the republic's population that is ethnic Moldavian has its cultural heart in Romania and, at the very least, seeks freer contacts with Romanians across their common frontier. In the past 18 months Moldavian political and social life has been transformed. Fledgling independent groups have developed into major new political movements, such as the Moldavian Popular Front with a membership of between 700,000 and one million. Other independent groups include the Alexe Mateevici Club which led the successful drive to establish Moldavian as the official language of the republic, the Moldavian Democratic Movement aimed at establishing a state that adheres to the rule of law, the Moldavian Green Movement which works to increase public awareness of ecological issues, and others. Groups of citizens in late l988 began braving the wrath of the local authorities by organizing small public protests. By March l989 the rallies had grown to include as many as 80,000 demonstrators who were calling, among other things, for the i removal of Moldavia's Party leaders. Both the protestors and the Moldavian government often turned to violence. The most egregious such instances of reciprocal violence occurred in l989 on February 12 and 26, March 12 and November 7.
    [Show full text]
  • Dabija - Doruri Interzise.Pdf
    NICOLAE DABIJA DORURI INTERZISE Ediþie de autor Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Fotografii din arhiva autorului: Desene de Nicolae Dabija REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Iulia Scutaru, Grigore Ilisei Ioan Alexandru, Iulian Filip, Constantin Ciopraga, Anatol Codru, Zaharia S`ngeorzan, Vasile |epordei, Theodor Codreanu, Ilarie Hinoveanu, Viorel Dinescu, Marcia Johnston, Ion Cocora, Ion Pavelescu, Ion Necula, Ana Banto=, Mihai Cimpoi, Florian Copcea, Eugen Simion, Octavian O. Ghibu, Mihail Gorbaciov, Alexandru Cistelecan, Neagoe Gheorghe, Volodimir Zatul]viter, Mihail Diaconescu, Hristu C`ndroveanu, Adrian P[unescu, Vasile Fluturel, Anatol Ciocanu, Grigore Vieru, Marian Barbu, Ion Rotaru, Rayan Lahud, John Flynn, Leo Butnaru, Iulia Scutaru, Iulius Popa, Dumitru Micu, Iurie Colesnic, George B[jenaru, Alex +tef[nescu, Virgil Dumitrescu, Vladimir Be=leag[, Maria Simonca, Gheorghe Ghimpu, Rand Brandes, Mihail Dolgan, Alexe R[u, Ion Ciocanu, Valeriu Matei, Petru Soltan Andrei Mudrea, Tudor |opa 6 NICOLAE DABIJA Editura Litera Interna\ional O.P. 61; C. P. 21, sector 1, Bucure=ti, România tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O. P. 61; C. P. 21, sector 1, Bucure=ti, România tel./fax (021) 3206009 Prezenta edi\ie a ap[rut în anul 2003 în versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera.
    [Show full text]
  • Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) Chișinău, 2016
    Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) Chișinău, 2016 Lucrarea a fost recomandată spre publicare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Bibliotecii Științifice Centrale a AȘM Responsabil de ediție: dr. hab. Aurelia Hanganu Corectori: Elena Pistrui, Elena Varzari Copertă: Vitalie Pogolșa Paginare digitală: Valeriu Oprea DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Limba noastră o comoară / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală “Andrei Lupan” (Inst.) ; resp. ed.: Aurelia Hanganu – Chişinău : Biblioteca Științifică Centrală “A. Lupan” (Institut), 2016 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 184 p. 300 ex. ISBN 978-9975- . 016: L Lucrarea prezintă cititorului.... Este adresată profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților. © Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” (Institut), 2016 2 CUPRINS Acad. Gheorghe DUCA, Președintele AȘM. Credem în izbânda Limbii Române! Acad. Nicolae CORLĂTEANU. Las vouă moștenire Acad. Silviu BEREJAN. Degradarea vorbirii orale într-un stat, în care funcţionează paralel două limbi oficiale Anatol CIOBANU, membru corespondent al AȘM. Situaţia glotică după 15 ani de independenţă Grigore VIERU, Doctor Honoris Causa al AȘM, membru titular post-mortem al AȘM, membru de onoare al Academiei Române. Limba română, oastea noastră naţională Vasile PAVEL, dr. hab. în filologie. Limba română – unitate în diversitate Ion UNGUREANU, Doctor Honoris Causa al AȘM. Destinul limbii române într-un spaţiu căzut din istorie Adrian PĂUNESCU, membru de onoare al AȘM. Discurs la intrarea în Academia Moldovei Acad. Mihai CIMPOI, membru de onoare al Academiei Române. Limba română, „casă a fiinţei noastre” Nicolae DABIJA, membru de onoare al Academiei Române. Partea noastră de veşnicie − limba română Mihail MUNTEAN, Doctor Honoris Causa al AȘM. Poezia și muzica (Gânduri neordonate) Valeriu MATEI, membru de onoare al Academiei Române.
    [Show full text]
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2016 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2017 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactori: Tatiana Bahmuteanu, Cornelia Hîncu Coperta: Vladimir Kravcenko Cultura în Moldova : Buletin de informare şi documentare : ianuarie- decembrie 2016 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova ; dir. gen.: Elena Pintilei ; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău : BNRM, 2017 (Chişinău: Centrul editorial-poligrafic BNRM). – 272 p.; 20 cm: F. preţ, 10 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2017 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte com- ponentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Refe- rinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culegeri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse
    [Show full text]
  • Dor De Basarabia Nr. 34.Qxd
    Nr. 34, anul VII, 12 pagini Iunie 2012 [email protected] £ Tel: 0742778041 ISSN 1842 - 1512 eo rBasarabia Fondator [i coordonator: prof. doctor Ion I. Berghia DPeriodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat SUMAR Simpozion la T`rgu-Neam] Caravana pagina 2 Editorial S\raca noastr\ comemor\rii Basarabie bogat\ pagina 3 (200 de ani de la r\pirea Basarabiei) Declara]ia de la Ia[i paginile 6-8 pagina 4 Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u, `n seara zilei de 16 mai 2012 Deopotriv\ al Basarabiei [i al Bucovinei (Nicolae Bile]chi - 75) pagina 5 ~ntre doliu, determinare [i curaj Participan]i la Festivalul „Lume - pagina 7 lume, hai la glume!“. La microfon prof. Unirea `ncepe din Eugenia Baroncea - familie [efa Sec]iei Raionale pagina 12 de Cultur\ Ungheni. 13 mai 2012, comuna Todire[ti, r-nul Ungheni, R. Moldova LA FILIALA „CONSTANTIN STERE“ DIN IA{I A ACPBB or 2 De Basarabia Cele mai importante ac]iuni desf\[urate de membrii filialei `n perioada martie - mai 2012 ¾ 18 martie - [edin]a filialei cu ordinea de zi privind nale de Cultur\ din Soroca, poetul Petre Popa - di- mânilor“ (sala de festivit\]i a Liceului Economic organizarea ac]iunii 94 de ani de la Unirea Basara- rectorul Teatrului „Veniamin Apostol“, poeta Nina „Vasile Conta“ din T`rgu-Neam]); biei cu }ara; diverse (Casa Universitarilor din Ia[i); Slutu-Soroceanu, Eugenia R\ilean - directoarea Bi- ¾ 13 mai - prezentarea unui salut delega]ilor unghe- ¾ 25 martie - [edin]a festiv\ a filialei unde au vor- bliotecii „Mihail Sadoveanu“ [i colegele dumneaei, neni la Conferin]a raional\ a Partidului Liberal (or.
    [Show full text]
  • Review of the Cultural Aspects of Moldovan–Gagauz Conflict In
    УДК 321.15(478-29) Elena Cirmizi, LL.M. Doctoral Student The School for Conflict Analysis and Resolution George Mason University REVIEW OF THE CULTURAL ASPECTS OF MOLDOVAN – GAGAUZ CONFLICT IN REPUBLIC OF MOLDOVA Ongoing Moldovan 1 - Gagauz 2 conflict presents an example of a typical discursive 207 contestation with cultural roots and unequally distributed powers between majority and minority groups. The conflict arose following tense exchanges in the late eighties - early nineties between the Gagauz minority and the independence seeking government of then Moldovan Socialist Soviet Republic (MSSR). During that time, members of each ethnic group started to share a psychological defense mechanism and build a narrative that excluded the out-group members, thereby affecting Moldavian societal, cultural and political processes for the next decades. [17, p. 4-6]. After Moldova had achieved independence in 1991 and had gone through a civil war with the separatist movement in its eastern Transnistrian region, an agreement on Gagauz autonomy statute was reached in 1994. The statute was aimed not only at bringing the area around the Gagauzian capital, Comrat, back under control of the central government, but also at serving as a model for the solution of the conflict with the separatist Transnistrian regime. [13, p.1]. Although, some international observers regard Gagauz autonomy as a model for Eastern European and Caucasian ethnic conflicts, others consider it as either being too liberal, granting too many rights to the small Gagauz minority [16], or calling it a puppet autonomy that does not provide either protection, or a necessary degree of independence for the Gagauz minority.
    [Show full text]
  • Masterarbeit / Master's Thesis
    MASTERARBEIT / MASTER’S THESIS Titel der Masterarbeit / Title of the Master‘s Thesis „Der Einfluss der Unabhängigkeit der Republik Moldau auf deren Übersetzungsgeschehen“ verfasst von / submitted by Tanja Ivan, BA angestrebter akademischer Grad / in partial fulfilment of the requirements for the degree of Master of Arts (MA) Wien, 2017 / Vienna 2017 Studienkennzahl lt. Studienblatt / A 060 354 360 degree programme code as it appears on the student record sheet: Studienrichtung lt. Studienblatt / Masterstudium Übersetzen Rumänisch Russisch degree programme as it appears on the student record sheet: Betreut von / Supervisor: Univ.-Prof. Dr. Larisa Schippel Inhaltsverzeichnis 1 Einleitung ............................................................................................................................................. 1 2 Geschichtlicher, politischer und soziokultureller Hintergrund ............................................................. 2 2.1 Geschichtlicher Hintergrund ........................................................................................................ 2 2.2 Sprach(en)politische Konflikte ................................................................................................... 12 2.2.1 Staatssprache ...................................................................................................................... 13 2.2.2 Bildungs-, Sprach- und Sprachenpolitik ............................................................................. 17 3 Methodik ...........................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Portret Din Profil Cultural
    Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Valeriu RAŢĂ Valeriu Raţă a intrat în publicistica culturală cu o firească timiditate a intelectualului lipsit portret cultural din profil : de experienţa gazetărească. Avea însă privilegiul unei solide pregătiri filologice – tocmai aceasta garanta scrisului său apreciabile virtuţi precum corectitudinea şi claritatea frazei. Nu e de mirare că au reţinut atenţia cititorilor revistei BiblioPolis chiar primele sale cronici, de la diverse evenimente culturale din cadrul BM „B.P. Hasdeu”. Pentru că aceste lucrări excelau prin precizia relatării, cu tot „tacîmul” implicit: nume, fapte, amănunte semnificative, luări de atitudine, sugestii, concluzii etc. Cu trecerea anilor, colegul nostru şi-a lărgit marja de abordare / manevrare a subiectelor, diversificîndu-şi impresionant tematica, respectiv, genurile şi speciile gazetăreşti cultivate. A prins gustul prezentării cărţilor dragi, pe urmă s-a apucat şi de recenzarea unor volume puse la dispoziţie de cei mai diferiţi autori, editori sau donatori de cărţi. Apoi, „şi-a ascuţit pana” şi pentru realizarea unor portrete de contemporani: colegi de breaslă, recte, angajaţi ai Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, dar şi scriitori, ziarişti, alte personalităţi ale culturii româneşti. Biblioteca Municipală: Mi se pare cu totul revelator faptul că, în aceste scrieri, V. Raţă se poate bucura de Biblioteca Municipală Biblioteca împlinirile altora; în plus, ştie a scoate în evidenţă resorturile acestor succese, respectiv, merite ale celor despre care îşi spune cuvîntul în BiblioPolis sau în alte reviste de cultură de la noi. ● portret din profil cultural Şi iată că, după cîţiva ani de muncă asiduă şi deseori inspirată la apariţia revistei al cărei angajat este, Valeriu Raţă adună acum o frumoasă recoltă de scrieri axate pe cultură – tematică ce reflectă o faţetă esenţială a activităţii desfăşurate de Echipa „Hasdeu”.
    [Show full text]
  • ROMANIA Neither “Fleishig” Nor “Milchig”: a Comparative Study
    hn hk io il sy SY ek eh Chapter Four hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh ROMANIA Neither “Fleishig” nor “Milchig”: A Comparative Study Michael Shafir Right a fter the change of regime in December 1989, Romania displayed some features that were common to most postcommunist East­C entral Eu­ ro pean countries in regard to antisemitism, as well as some specific features of its own. Freed from ideological and censorship constraints, latent anti­ semitism erupted in the public space, and after a while it became a cross­ party phenomenon. This does not mean that po liti cal parties had all put antisemitism on their banners; it rather means that regardless of ideology, both antisemitic prejudice and, above all, the perception of Romania’s “dark past”1 of the interwar period and the Second World War, as well as the role Jews had allegedly played in the early stage of communism, figured in simi­ lar shades, if not intensity, in all po liti cal formations. The “dark past” was by and large ignored and occasionally justified, while the claim about the Jews was overemphasized in what turned out to be a re nais sance of the “Judeo­ Bolshevik” myth.2 All of these ele ments were common to most East­ Central Eu ro pean countries. This is not to say that diferences between attitudes w ere not noticeable. One could, for example, distinguish between: (a) self­ exculpatory nostalgic -1— antisemitism, or parties and movements of a “radical return” to models of 0— the interwar radical right; (b) self­
    [Show full text]