DOCSLIB.ORG

Dabija - Doruri Interzise.Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Dabija - Doruri Interzise.Pdf NICOLAE DABIJA DORURI INTERZISE Ediþie de autor Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Fotografii din arhiva autorului: Desene de Nicolae Dabija REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Iulia Scutaru, Grigore Ilisei Ioan Alexandru, Iulian Filip, Constantin Ciopraga, Anatol Codru, Zaharia S`ngeorzan, Vasile |epordei, Theodor Codreanu, Ilarie Hinoveanu, Viorel Dinescu, Marcia Johnston, Ion Cocora, Ion Pavelescu, Ion Necula, Ana Banto=, Mihai Cimpoi, Florian Copcea, Eugen Simion, Octavian O. Ghibu, Mihail Gorbaciov, Alexandru Cistelecan, Neagoe Gheorghe, Volodimir Zatul]viter, Mihail Diaconescu, Hristu C`ndroveanu, Adrian P[unescu, Vasile Fluturel, Anatol Ciocanu, Grigore Vieru, Marian Barbu, Ion Rotaru, Rayan Lahud, John Flynn, Leo Butnaru, Iulia Scutaru, Iulius Popa, Dumitru Micu, Iurie Colesnic, George B[jenaru, Alex +tef[nescu, Virgil Dumitrescu, Vladimir Be=leag[, Maria Simonca, Gheorghe Ghimpu, Rand Brandes, Mihail Dolgan, Alexe R[u, Ion Ciocanu, Valeriu Matei, Petru Soltan Andrei Mudrea, Tudor |opa 6 NICOLAE DABIJA Editura Litera Interna\ional O.P. 61; C. P. 21, sector 1, Bucure=ti, România tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O. P. 61; C. P. 21, sector 1, Bucure=ti, România tel./fax (021) 3206009 Prezenta edi\ie a ap[rut în anul 2003 în versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Lector: Andrei Grumeza Tehnoredactare: Olesea Pa=a Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u. Comanda nr. 30794 CZU 821.135.1(478)-1 D 11 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Dabija, Nicolae Doruri interzise / Nicolae Dabija; (Bibl. =colarului, serie nou[, nr. 451, col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i cop. /Vladimir Zmeev) B.: Lit. Inter., Ch.: Litera, 2003 (Combinatul Poligr.). 624 £p¤. ISBN 9975-74-627-6 ISBN 973-675-006-X 821.135.1(478)-1 ISBN 9975-74-627-6 © LITERA INTERNA|IONAL, 2003 ISBN 973-675-006-X © LITERA, 2003 1948 1965 15 iulie. Debuteaz[ ]n ziarul }n satul Codreni, Tinerimea Moldovei, raionul C[inari cu un ciclu de versuri (nu departe prezentat elogios de localitatea de c[tre t`n[rul unde a v[zut (pe atunci) lumina zilei Alexei critic literar Mateevici, c`nt[re\ul Mihai Cimpoi. Limbii noastre), se na=te poetul, 1966 1972 publicistul =i omul Urmeaz[ studiile politic Nicolae Dabija. la Universitatea P[rin\ii: Trofim de Stat din Moldova, Ciobanu, \[ran cu Facultatea de Ziaristic[ bibliotec[, Cristina Cu sora Natalia (1958) (]n anul III a fost Dabija, \[ranc[ ]n 1947 de c[tre exmatriculat pentru (din rude de preo\i, organele NKVD, activitate fratele ei Serafim ]n cadrul aceluia=i prorom`neasc[ Dabija, stare\ al proces, la ani grei =i antisovietic[, m[n[stirii Zlo\i, de temni\[ pentru fiind reînscris peste =i veri=orul ei, activitate un an, ]n 1970, p[rintele antisovietic[. la Facultatea de Nicodim Onu, Arhimandritul Filologie). fiind condamna\i Serafim Dabija a fost deportat pentru grava crim[ de a fi zidit o m[n[stire ]n scopuri antisovietice). Studiile primare le-a urmat ]n satul natal (1955-1959), =coala medie incomplet[- ]n comuna Sagaidac (1959-1963), =coala medie Bunica Ana Dabija Preotul Serafim Dabija, complet[- ]n or[=elul al[turi de Nicodim Onu, dup[ unchiul poetului Cimi=lia (1963-1966). revenirea acestuia din Siberia cenaclul Dialog al Uniunii Scriitorilor, care ]n activitatea sa pe parcursul a circa unui deceniu va men\ine nestins[ flac[ra rom`nismului ]n Basarabia. 1980 La Editura Literatura artistic[ apar: volumul de Cu p[rin\ii Trofim =i Cristina, fratele versuri Ap[ ne]nceput[, Vladimir =i sora Natalia (1958) cu desene de autor, 1972 numit[ =i cartea pentru copii de critica literar[ Pove=ti de c`nd Dup[ absolvirea Genera\ia Ochiul P[s[rel era mic. facult[\ii e angajat ca al treilea. Activeaz[ la redactor la redac\ia revista Nistru(ulterior 1982 Tineret a Televiziunii Basarabia) ]n calitate Autor din Chi=in[u. de =ef al sec\iei al textului 1975 Poezie =i Critic[. la albumul fotografic Bun g[sit, lume... La Editura 1977 Cartea Pentru volumul de Moldoveneasc[ versuri Ochiul al treilea public[ prima carte i se acord[ de versuri cu titlul Premiul Tineretului din sugestiv Ochiul Moldova. Pe banii al treilea, care câ=tiga\i face o f`nt`n[ se va extinde ]n satul natal; asupra ]ntregii cons[tenii ]i genera\ii, spun f`nt`na lui cea a scriitorilor Nicolae Dabija. anilor 70, ea fiind Ini\iaz[ =i conduce Student, l`ng[ bustul lui Eminescu (1966) 1983 Editeaz[ volumul de eseuri despre clasicii literaturii rom`ne Pe urmele lui Orfeu, bazat pe documente =i date istorice adunate de prin arhivele din Moscova, Kiev, Elev ]n clasa a 6-a la =coala din Sagaidac (1960). Lvov, Harkov etc. N. Dabija e al treilea din dreapta, r`ndul doi de sus. Cenzura calific[ s[pt[m`nalului Literatura =i Arta, care devine flac[ra Mi=c[rii de rena=tere a con=tiin\ei na\ionale, cea mai a=teptat[ =i citit[ revist[ ]n istoria acestor locuri, ajung`nd la un tiraj de 260000 ex. ]n 1990. Fiind una din publica\iile literare cu cel mai mare tiraj din Europa (lucru men\ionat }n lan de floarea soarelui (1966) de ziarul francez cartea nociv[, pentru Figaro, care a c[ ar fi fost una subliniat, ]ntr-un despre popi =i articol semnat feudali, ea fiind de Victor Lupan, salvat[ ]n ultimul c[ Literatura =i Arta moment de c[tre a jucat ]n Revolu\ia pre=edintele Cu Nichita St[nescu, Lev Ozerov de Rena=tere Na\ional[ de atunci al =i Mircea Tomu= (1976) a Basarabiei acela=i rol pe care l-a jucat Uniunii Scriitorilor, volum de versuri ]n Televiziunea Pavel Bo\u, care versiune rus[ Rom`n[ ]n cadrul o prefa\eaz[. cu titlul Stihi (Versuri). Revolu\iei din 1984 1986 decembrie 1989). Succesele r[sun[toare Contribuie la }n luna mai este ales ]nfiin\area ale revistei din de c[tre Congresul Chi=in[u provoac[ revistei Orizontul, al VII-lea al Uniunii un adev[rat r[zboi ulterior Columna, Scriitorilor psihologic ]ntre care se dorea o revist[ din Moldova aceasta =i Comitetul a tinerilor scriitori, redactor-=ef al Central al Partidului Nicolae Dabija Comunist al R.S.S.M., fiind primul ei care face tentative redactor-=ef. disperate de a o 1985 tempera, de a-i pune la punct Scoate, la Editura curajul =i, ]n ultim[ Literatura artistic[, instan\[, de a o volumul interzice (]n perioada de versuri Zugravul de lupt[ pentru anonim, cu un inspirat limb[, eseu de crea\ie alfabet etc., anii intitulat Necesitatea 1988-1990). poeziei. }n traducerea lui La aceea=i editur[ Aleksandr Brodski apare, Citind poeme la o ]nt`lnire ]i apare o carte pentru ]n colec\ia Poezie copii I scazala mne Jar- moldoveneasc[ cu cititorii la cetatea Pti\a (Pas[rea M[iastr[). contemporan[, un Soroca (1982) se transformau, ]n acea perioad[, ]n mitinguri de protest contra regimului totalitar-sovietic. C`ntecul C`t tr[im pe-acest p[m`nt (balad[) pe versurile lui Nicolae Dabija (muzica Tudor Chiriac) devine ]n anii 1988-1990 un imn al Mi=c[rii de Eliberare Na\ional[ Vorbind la Marea Adunarea Na\ional[, 29 august 1989 a basarabenilor, fiind 1987 1988 c`ntat de cei aproape un milion de Un adev[rat I se decerneaz[ participan\i la Marea eveniment cultural Premiul de Stat al Adunare Na\ional[ ]l constituie =i apari\ia Republicii Moldova din 27 august 1989, Antologiei poeziei vechi ]n domeniul literaturii care ]=i cereau dreptul moldovene=ti, prin =i artei pentru c[r\ile la Limba Rom`n[, care Nicolae Dabija Antologia poeziei vechi Alfabet scoate la lumin[ moldovene=ti, Pe urmele Latin =i Demnitate texte inedite, traduse Na\ional[. din limbile slavon[, greac[, polon[, latin[, 1989 descoperite ]n arhivele Editeaz[ volumul de din Rusia, Ucraina, versuri Arip[ sub Polonia etc. c[ma=[, considerat Poetul prezint[ drept cea mai conferin\e la radio Cu Marin Sorescu =i televiziune despre (1990, la Chi=in[u) istoria na\ional[, interzis[ p`n[ atunci lui Orfeu =i Alte pove=ti ]n Basarabia, publicate de c`nd P[s[rel era mic. apoi ]n presa repu- Membru al Comisiei blican[ (]ndeosebi de Stat pentru ]n revista pentru copii problemele limbii, Noi, la rubrica care pune ]n discu\ie Din tat[-n fiu. revenirea la alfabetul Capitole din istoria latin =i necesitatea Moldovei). legifer[rii limbii }n acela=i an, la rom`ne ca limb[ invita\ia Uniunii de stat ]n Republica Scriitorilor din Moldova. Rom`nia, trece pentru E unul dintre prima dat[ Prutul =i ]nsufle\itorii Mi=c[rii viziteaz[ Putna, de Eliberare Na\ional[, Ipote=tii, Humule=tii, cre[rii Frontului Vorone\ul, Gura Popular din Moldova. Humorului, Manifest[rile literare Suceava, Ia=ii cu participarea poetului bun[ carte a anului. 1990 Imnului na\ional, pentru repunerea ]n Reeditat[ ]n 1991 la La Editura Editura Junimea din drepturi a limbii Hyperion tip[re=te Ia=i, cu o prefa\[ de rom`ne, a istoriei, studiul documentar Constantin Ciopraga, a identit[\ii rom`ne=ti. cartea i-a adus Moldova de peste Nistru Este ales pre=edinte al poetului vechi p[m`nt Societ[\ii merituoase str[mo=esc, benevole Limba aprecieri cu textul fiind tradus =i noastr[ cea rom`n[.
Load more

Recommended publications
  • Seismul Din Creier
    Boris Druţă SEISMUL DIN CREIER sau Țara bisericilor falimentate Coperta, grafică:Veronica Druţă Machetare: Andrei Dorgan Dedic prezentul volum regretatului meu tată, Victor a lui Ion a lui Manolache Druță care ar fi împlinit anul acesta 100 de ani de la naștere. Avem o țară cu surplus de genii, Biserici vechi și noi ce stau înstrăinate, Pe unde în prezent murind țăranii Arar își pomenesc străbunii pe la sate. Prea multă lume părăsit-a glia, Ștergând și oblojind azi funduri „preacivilizate”, Ei nu-nțeleg că sunt, au fost și vor rămâne Materie de uz în grea străinătate! Acasă, cu veston de lux și doldoră-n distincții, Academicieni devin în miez de noapte, Cerșind cu umilință glorii, chiar și premiul Nobel, Purtând în piept și gând icoane-mprumutate. Orfani copiii, bătrânii noștri – părăsiți de lume, De un seism de creier pe care îl purtăm, Deși ne zicem țară cu renume, Noi și-n patriotism falimentați suntem! Acei de ieri ca brazii, azi cu priviri senine, Străinilor le cântă, se cred în libertate, Vor să trăiască bine, foarte bine, Uitând de țară și lăcașe-nlăcrimate. În locul lor sosesc puhoaiele străine Cu oameni de culoare, arabi „cu demnitate”, Ce liber își permit pe vetrele străbune Moscheie să-și înalțe pe ziduri ruinate. Mândriți-vă, voi, cei plecați de-acasă, Sperând la bunăstare, la viață cu dreptate! Cu cei rămași – avem surplus de genii, De sfinți pictați pe bolți, de vise spulberate!.. 4 La casa părintească din Inești Ediție apărută: și la București, 2017 la CHIȘINĂU, 2016 Elena Druță, studentă la medicină în Iași, a debutat recent cu o culegere de eseuri intitulată Fiind Imagine.
    [Show full text]
  • Art 2017-2018
    Panoramic art 2017-2018 Editura„Bons Offices”, Chişinău, 2019 Panoramic a art 2017-2018 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova 4 5 Panoramic art / 2017-2018 Dumitru BOLBOCEANU preşedintele UAP editorial CUPRINS: EDITORIAL (Dumitru BOLBOCEANU) din Republica Moldova 5 EXPOZIȚII INTERNAȚIONALE PATRIMONIU 6. Saloanele Moldovei (2017-2018) 150. Serghei Ciokolov 10. Bienala internațională de pictură (2017) 14. Bienala Internațională de Artă Decorativă-Aplicată (2018) 154. Alexandru Plămădeală 158. Ada Zevin 162. Natalia Golenco GALERIE 18. Eminesciana (2017-2018) 22. Autumnala (2017-2018) 26. Recviem (2017-2018) 164. NOUTĂȚI EDITORIALE Lansarea noului număr al almanahului „PanoramicART” O reuşită aparte din multiplele manifestări dedicate cu suportul financiar al Ministerului Educației, Culturii şi Cer- sărbătoririi Centenarului Marii Uniri a constituit lansarea unei 30. Noi – tineretul creator (2017-2018) cetării al Republicii Moldova reprezintă nu doar aspirația de ediții speciale a expoziției-concurs „Saloanele Moldovei -2018”, promovare a valorilor autentice, dar şi fireasca necesitate de organizată de Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Mol- PERSONALE IN MEMORIAM documentare riguroasă a celor mai importante evenimente dova în parteneriat cu Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, 34. Arcadie Antoseac 166. Tudor Cataraga culturale din domeniul artelor plastice, organizate de Uniun- Bacău, România. Și Bienala Internațională de Pictură, ajunsă la 38. Pavel Boldescu şi Lucia Boldescu Domente 168. Gheorghe Huzun ea Artiștilor Plastici din Republica Moldova. ediția a V-a, s-a impus drept o competiție artistică de presti- 42. Florina Breazu 170. Teodor Macari Ediția din acest an vine să informeze consumatorul de artă giu în spațiul cultural internațional, creând și un bun mediu de 46.
    [Show full text]
  • Rim Nr.3-4-12-NOV-2010.Pmd
    SUMAR • Studii pontice – SERGIU IOSIPESCU – Închiderea Mării Negre sub otomani (II) ............... 1 – MIRCEA SOREANU – Fortificaţii şi porturi otomane la Marea Neagră ...... 12 • Istorie militară şi lingvistică REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-) roman asupra limbii române (I) ................................................................................................ 21 Publicaţia este editată de Ministerul Apărării Naţionale, prin • Originile Europei şi ale naţiunilor ei Institutul pentru Studii Politice – ALEXANDRU MADGEARU – Un efemer regat gepidic în Transilvania ...... 27 de Apărare şi Istorie Militară, – FLORIAN DUMITRU SOPORAN – Solidarităţi etnice în Ungaria medievală: membru al Consorţiului Acade- apărarea patriei şi apărarea creştinătăţii în prima jumătate a secolului al XV-lea ..... 38 miilor de Apărare şi Institutelor pentru Studii de Securitate din • Istorie modernă şi contemporană cadrul Parteneriatului pentru – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, CARMEN RÎJNOVEANU Pace, coordonator naţional al – Arhitectura păcii după un război hegemonic. Congresul de la Viena (1815) Proiectului de Istorie Paralelă: şi căderea Zidului Berlinului (1989): privire comparativă ............................... 58 NATO – Tratatul de la Varşovia – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Interviu cu ambasadorul Ion Diaconu........................................................................................................ 68 COLEGIUL DE REDAC}IE – M. MIHĂILESCU, RALUCA IOSIPESCU
    [Show full text]
  • I INTRODUCTION Moldavia, the Smallest Republic in the Soviet Union, Has Been a Territorial Football Between Romania and Russia
    INTRODUCTION Moldavia, the smallest republic in the Soviet Union, has been a territorial football between Romania and Russia for well over 100 years. Like the Baltic republics, it fell within the Soviet sphere of influence under the l939 Molotov-Ribbentrop pact, and there is reason to believe that some Moldavians may now wish to follow the lead of the Baltic republics in pressing for secession from the USSR. The 64 percent of the republic's population that is ethnic Moldavian has its cultural heart in Romania and, at the very least, seeks freer contacts with Romanians across their common frontier. In the past 18 months Moldavian political and social life has been transformed. Fledgling independent groups have developed into major new political movements, such as the Moldavian Popular Front with a membership of between 700,000 and one million. Other independent groups include the Alexe Mateevici Club which led the successful drive to establish Moldavian as the official language of the republic, the Moldavian Democratic Movement aimed at establishing a state that adheres to the rule of law, the Moldavian Green Movement which works to increase public awareness of ecological issues, and others. Groups of citizens in late l988 began braving the wrath of the local authorities by organizing small public protests. By March l989 the rallies had grown to include as many as 80,000 demonstrators who were calling, among other things, for the i removal of Moldavia's Party leaders. Both the protestors and the Moldavian government often turned to violence. The most egregious such instances of reciprocal violence occurred in l989 on February 12 and 26, March 12 and November 7.
    [Show full text]
  • Timpul La Scos În Cale
    Filiala „Transilvania” Departamentul „Memoria Chișinăului” TIMPUL L‐A SCOS ÎN CALE CONSTANTIN TĂNASE BIOBIBLIOGRAFIE Chișinău, 2015 TIMPUL L‐A SCOS ÎN CALE 3 CUPRINS CĂTRE CITITOR ..................................................................................................... 4 STUDII INTRODUCTIVE ........................................................................................ 6 Dan DUNGACIU. Confesiunile unui jurnalist niciodată „la modă”… ............... 6 Ion HADĂRCĂ. Hamletianul constantin tanase sau a fi constant cu Timpul ..................................................................................................... 16 Vlad POHILĂ. Legenda Constantin Tănase .................................................... 22 Vladimir BEȘLEAGĂ. Un adevărat testament ................................................ 26 TABEL CRONOLOGIC .......................................................................................... 29 OPERA Ediții aparte ................................................................................................... 39 Alcătuitor, coautor, coordonator, redactor .................................................. 40 Publicistică (social‐politică; pe teme de morală, lingvistică, istorie, românism, sociologie; tablete, cronici, pamflete etc.) ........................... 43 Publicistica anilor 2012‐2014 din ziarul Timpul online netipărită .............. 221 Interviuri realizate de Constantin Tănase.................................................... 242 VIAȚA ȘI ACTIVITATEA Referinţe biografice şi profesionale
    [Show full text]
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2015 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2016 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactor : Tatiana Bahmuteanu Coperta: Dragoş Popa Miu Cultura în Moldova: Buletin de informare şi documentare: ianuarie-decembrie 2015 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; dir. gen.: Elena Pintilei; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău: BNRM, 2016 (Chişinău: Imprimeria BNRM). – 368 p.; 20 cm: F. preţ, 30 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2016 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte componentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblio- teca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Referinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culege- ri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse probleme privind domeniile culturii şi artei în Republica Moldova. Au fost selectate ma- terialele ce oglindesc prezenţele cultural-artistice ale Moldovei peste hotare (participare la expoziţii, festivaluri, concursuri internaţionale, colocvii, simpozioane, turnee, călătorii de documentare etc.), apărute în publicaţiile seriale din Republica Moldova. Materialele despre cultura şi arta Moldovei publicate în presa de peste hotare sunt oglindite în buletinul de informare „Moldavistica” (Exteriorica), compartimentul Bibliografiei Naţionale a Moldovei.
    [Show full text]
  • Sistemul Electoral
    Biblioteca Științifică Centrală Secția editorial-poligrafică Chișinău, 2015 Lucrarea este recomandată spre publicare de către Consiliul Științific al Institutului de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei, proces-verbal nr. 1 din 21 ianuarie 2015, și Consiliul Științific al Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei, proces-verbal nr. 1 din 30 ianuarie 2015 Consiliul coordonator: Victor Moraru, doctor habilitat, profesor universitar, președinte; Victor Juc, doctor habilitat, profesor cercetător, vice-președinte; Pantelimon Varzari, doctor habilitat, profesor cercetător, secretar științific; Alexandru Roșca, doctor habilitat, academician; Gheorghe Rusnac, doctor habilitat, academician; Ion Guceac, doctor habilitat, membru-corespondent; Valeriu Cușnir, doctor habilitat, profesor universitar; Constantin Manolache, doctor, conferențiar universitar; Aurelia Peru-Balan, doctor, conferențiar universitar. Responsabili de ediție: dr. hab., prof. cerc. Victor JUC, dr., conf. univ. Constantin MANOLACHE DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Republica Moldova pe calea modernizării : Studiu enciclopedic / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Cercet. Juridice şi Politice, Bibl. Şt. Centrală “Andrei Lupan” (Inst.) ; consiliul coord.: Victor Moraru [et al.] ; resp. de ed.: Victor Juc, Constantin Manolache. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică Centrală “Andrei Lupan”, 2015 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 480 p. 100 ex. ISBN 978-9975-3073-0-7. [32+34](478) R 46 În lucrare
    [Show full text]
  • DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ (INSTITUT) ,,ANDREI LUPAN” DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie Biblioteca Științifică (Institut) Secția editorial-poligrafică Chișinău, 2018 Lucrarea este publicată în cadrul programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” (director: prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU) Recomandată pentru editare la ședinţa Consiliului știinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 14 din 2 octombrie 2018 Bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache Coordonator: dr. Ion Valer Xenofontov Responsabil de ediție: dr. Lidia Prisac Corectori: Elena Pistrui, Vitalie Țurcanu Paginare computerizată: Mariana Rusu Redactare tehnică: Valeriu Oprea Coperta: Vitaliu Pogolșa DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Deportările din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Bibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 168 p. 50 ex. ISBN 978-9975-3283-2-6. 016:94(478) D 32 © Biblioteca Științifică (Institut) ,,Andrei Lupan”, 2018 SUMAR O perspectivă bibliografică asupra deportărilor din RSS Moldovenească (Constantin MANOLACHE, Ion Valer XENOFONTOV) . 4 Documente oficiale . 6 Monografii . 8 Articole din reviste și volume tematice . 37 Publicații în presă . 83 Surse documentare din arhive . 126 Mărturii audio, video . 136 Indice de nume . 150 – 3 – O PERSPECTIVĂ BIBLIOGRAFICĂ ASUPRA DEPORTĂRILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ Prin elaborarea bibliografiei de față se urmărește o acțiune cu triplă semnificație: una științifică, una educațională și alta socioemoțională.
    [Show full text]
  • LACUSTA, Victor (N
    221 I (1958–1973), şef al Catedrei Construirea şi Producerea Aparataju- lui Electronic de la Universitatea Tehnică a Moldovei (1973–1994), nţ E cercetător ştiinţific coordonator laI nstitutul de Automatică şi Elec- trometrie al Secţiei Siberiene a A.Ş. a Rusiei (din 1994). Este iniţiatorul şi conducătorul lucrărilor ştiinţifice în Moldo- SPOND va vizând crearea sistemelor automatizate de control, diagnosticul RE aparatelor electronice, precum şi iniţiatorul pregătirii cadrelor şti- inţifice şi de ingineri în domeniul sistemelor automatizate de proiec- CO tare. Este autor a peste 150 de lucrări ştiinţifice, inclusiv monografia: Функциональный контроль микропроцессо� устройст� (1990, în colab.); redactor responsabil a numeroase lucrări, între care: По- лупро�однико�ые структуры и электронные приборы контро- MEMBRII ля и упра�ления // Вопросы эл�ктроники (1981); Полупро�одни- ко�ые структуры и системы контроля технологических про- цессо� // Вопросы эл�ктроники (1982) ş.a. Deţine 44 de brevete de autor. A pregătit 26 de doctori şi 1 doctor habilitat în ştiinţe tehnice. Este membru al Academiei Internaţionale de Informatică. A fost decorat cu Ordinul „Slava” de gr. III, cu Ordinul „Insigna de Onoare” şi cu 7 medalii. LACUSTA, Victor (n. 5 iunie 1951, Bălţi) Medic, domeniul ştiinţific: fiziologia omului şi a animalelor, fiziologia norma- lă, medicina tradiţională. Doctor habilitat în ştiinţe medicale (1991), profesor universitar (1991). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2000). A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chişinău, Faculta- tea de Pediatrie (1974). Activează ca asistent la Catedra de Psihia- trie, Narcologie şi Psihologie (1982–1991), şef al Catedrei Medicină Tradiţională, Kinetoterapie şi Fizioterapie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N.
    [Show full text]
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2016 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2017 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactori: Tatiana Bahmuteanu, Cornelia Hîncu Coperta: Vladimir Kravcenko Cultura în Moldova : Buletin de informare şi documentare : ianuarie- decembrie 2016 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova ; dir. gen.: Elena Pintilei ; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău : BNRM, 2017 (Chişinău: Centrul editorial-poligrafic BNRM). – 272 p.; 20 cm: F. preţ, 10 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2017 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte com- ponentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Refe- rinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culegeri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse
    [Show full text]
  • Antocomunism Si Represiune Comunista
    SIMPOZION REGIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIOANALĂ ANTICOMUNISM ȘI REPRESIUNE COMUNISTĂ.1945-1989 Ediția a III-a, Târgu-Neamț, 26 mai 2018 Editura StudIS Iaşi-2018 1 Coordonatori: Karina Indrig Cojocariu Emanuel Bălan Ioan Romeo Roman Marius-Emanuel Sandu Editura StudIS Str. Şoseaua Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 5 700109 Iasi Tel: 0745 263 620 http: www.adicenter.eu Tehnoredactare: Emanuel Bălan Coperta: Cosmin Diaconița Descrirea CIP a Bibliotecii Naționale a Romaniei Anticomunism și represiune comunistă.1945-1989/Iași:StudIS 2017 Conține bibliografie VOL. 3 ISBN978-606-775-490-2 2 CUPRINS Cuvânt înainte………………………………………….…….………………………………………5 ISTORIE NAȚIONALĂ Prof. Elena Preda, SUBLIMA DESCĂTUȘARE A JERTFEI DE SINE…………………..8 Prof. dr. Ioan-Romeo Roman, AM ÎNTREBAT 100 DE ROMÂNI…………...…………14 Prof. Dana-Maria Sonkodi-Cozma, COMUNISMUL - ISTORIE ŞI REALITATE..........20 Prof. Camelia Chiţă și Corina Mirescu, INSTAURAREA COMUNISMULUI ÎN ROMÂNIA………………………………………………………………………………….26 Prof. Traian Anton, DATORIA DE A NU UITA UITAREA SE AŞTERNE PESTE MEMORIA NOASTRĂ…………………………………………………………………….28 Prof. Dancu Dragomir, ȚĂRANII ȘI COMUNISMUL.......................................................30 Prof. Maria-Magdalena Ogrinjea , POLITICI REPRESIVE ÎNDREPTATE ÎMPOTRIVA INTELECTUALITĂȚII ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST……………………….. 35 Prof. Mădălina Dinu-Pătrașcu, ISTORIA SUFERINȚEI LA ROMÂNI STUDIU DE CAZ: ÎNCHISOAREA DE LA SIGHET.............................................................................. 40 Prof. Georgeta-Elena Ristoiu, ISTORICUL PENITENCIARULUI
    [Show full text]
  • Review of the Cultural Aspects of Moldovan–Gagauz Conflict In
    УДК 321.15(478-29) Elena Cirmizi, LL.M. Doctoral Student The School for Conflict Analysis and Resolution George Mason University REVIEW OF THE CULTURAL ASPECTS OF MOLDOVAN – GAGAUZ CONFLICT IN REPUBLIC OF MOLDOVA Ongoing Moldovan 1 - Gagauz 2 conflict presents an example of a typical discursive 207 contestation with cultural roots and unequally distributed powers between majority and minority groups. The conflict arose following tense exchanges in the late eighties - early nineties between the Gagauz minority and the independence seeking government of then Moldovan Socialist Soviet Republic (MSSR). During that time, members of each ethnic group started to share a psychological defense mechanism and build a narrative that excluded the out-group members, thereby affecting Moldavian societal, cultural and political processes for the next decades. [17, p. 4-6]. After Moldova had achieved independence in 1991 and had gone through a civil war with the separatist movement in its eastern Transnistrian region, an agreement on Gagauz autonomy statute was reached in 1994. The statute was aimed not only at bringing the area around the Gagauzian capital, Comrat, back under control of the central government, but also at serving as a model for the solution of the conflict with the separatist Transnistrian regime. [13, p.1]. Although, some international observers regard Gagauz autonomy as a model for Eastern European and Caucasian ethnic conflicts, others consider it as either being too liberal, granting too many rights to the small Gagauz minority [16], or calling it a puppet autonomy that does not provide either protection, or a necessary degree of independence for the Gagauz minority.
    [Show full text]