BESSARABIANA Teritoriul Dintre Prut Şi Nistru În Cîteva Ipostaze Istorice Şi Refl Ecţii Istoriografi Ce
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ION ŢURCANU BESSARABIANA Teritoriul dintre Prut şi Nistru în cîteva ipostaze istorice şi refl ecţii istoriografi ce 1 CZU 94(478) T 94 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a cărţii Ţurcanu, Ion Bessarabiana : Teritoriul dintre Prut şi Nistru în cîteva ipostaze istorice şi refl ecţii istoriografi ce / Ion Ţurcanu. – Ch. : S. n., 2012 (Tipogr. „Reclama” SA). – 344 p. 300 ex. ISBN 978-9975-4337-0-9. 94(478) T 94 ISBN 978-9975-4337-0-9. 2 CUPRINS Cuvînt înainte I. Spaţiul pruto-nistrean în prima jumătate a mileniului II ................ Consideraţii generale asupra numelui Basarabia ....................................... Cu privire la chestiunea stăpînirii Basarabilor în nordul gurilor Dunării . Chilia în cadrul relaţiilor internaţionale de la Dunărea de Jos la sfîrşitul mileniului I şi în prima jumătate a mileniului II ...................................... Numele şi teritoriul Basarabiei în evoluţie istorică (prima jumătate a mileniului II – sfîrşitul secolului al XX-lea) ............................................. II. Basarabia la răscruce de vremi (1918-1920) .................................. Duiliu Zamfi rescu despre realităţile basarabene din anul 1918 ................ Refl ections on an unknown but very disputable document concerning the history of Bessarabia în 1917-1918 years .......................................... Mărturii documentare privind susţinerea cauzei României în chestiunea ............................................................ Basarabiei în timpul Conferinţei de Pace de la Paris din 1919-1920 Învăţăminte ale Marii Uniri cu o privire specială asupra Basarabiei .......... III. Moldova de Răsărit sub ocupaţie sovietică .................................... Foametea din Basarabia în anii 1946-1947 .............................................. Meditaţii tîrzii asupra rezistenţei antisovietice a basarabenilor .................. Mănăstirea Hîrbovăţ: un caz spectaculos din istoria închiderii mănăstirilor şi bisericilor din Basarabia ................................................... Scurt istoric al închiderii mănăstirii Noul Neamţ de către sovietici .......... IV. Varia .............................................................................................. Mitropolitul Gurie Grosu, un părinte spiritual al Basarabiei .................... Basarabia în viziunea unui artist francez .................................................. Coordonate ale culturii române din Basarabia ......................................... Consideraţii actuale privind locul Basarabiei în istorie ............................. V. Recenzii şi aprecieri istoriografi ce .................................................. Între exaltare şi apoximaţie ...................................................................... Знать и помнить ....................................................................................... O istorie a bisericii basarabene sub dominaţie rusească ............................ O sfi oasă părere despre o importantă sinteză istorică ................................ La răspîntie, o scriere puţin cunoscută ..................................................... Cum s-a făcut Unirea Basarabiei .............................................................. Memorialistică basarabeană ..................................................................... O istorie a istoriografi ei române .............................................................. Restitutor temporis acti ........................................................................... Reînfi inţarea trecutului prin cuvînt ......................................................... Indice de nume ......................................................................................... 3 CUVÎNT ÎNAINTE Istoria Basarabiei poate fi considerată fără greş una din temele nenorocoase ale cercetării istorice. Deşi în Antichitate şi în Evul Mediu timpuriu acest pămînt a fost locul de trecere, de confruntare sau chiar de staţionare mai mult sau mai puţin îndelungată a multor popoare care au infl uenţat substanţial istoria Europei, parţial şi pe cea a Asiei, ca sciţii, perşii, grecii, romanii, goţii, slavii, bizantinii, pecenegii, cumanii, tătarii ş.a., iar mai tîrziu a constituit unul din cele mai mari teritorii locuite de români, deşi multă vreme a făcut parte din agenda politică europeană, mai cu seamă în secolul al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea, şi, în sfîrşit, deşi în timpul celor două războaie mondiale a servit drept teatru al unor răsunătoare confruntări militare, dar şi politice, Basarabia nu a reuşit să devină nici pînă astăzi un subiect de interes prioritar pentru cercetătorii în domeniul istoriei. Lucrarea de faţă este încă una din încercările autorului de a depăşi această lacună, o încercare destul de modestă, de vreme ce se mulţumeşte să prezinte doar unele aspecte, de variată importanţă ştiinţifi că, ale istoriei acestui pămînt. Textul cărţii este alcătuit din cîteva grupuri de materiale vizînd teme diferite, care pe parcursul anilor au constituit unele din principalele preocupări de cercetare ale autorului. Cea mai mare parte a acestor materiale a fost publicată în anumite momente din trecut în variate ediţii, altele, scrise şi ele la diferite etape, nu au putut, dintr-un motiv sau altul, vedea lumina tiparului. Deşi se deosebesc foarte mult unele de altele, aceste grupuri din cîte patru materiale (cu excepţia ultimului capitol al cărţii, alcătuit dintr-un număr mai mare de recenzii şi scurte analize istoriografi ce) ţin de o singură temă: trecutul Basarabiei în momentele sale mai semnifi cative. Ele sînt dispuse în viziune diacronică, fără să propună însă o naraţiune sintetică, în acelaşi timp completă şi concisă – nici în ceea ce priveşte evoluţia istorică de ansamblu a spaţiului pruto-nistrean şi nici măcar a unor perioade aparte. Este vorba de studii speciale, completate uneori cu anumite texte documentare, care iau în dezbatere fenomene sau chestiuni referitoate la acele momente. Primul grupaj de materiale se referă la istoria timpurie a teritoriului românesc de la est de Prut şi are ca motiv principal originea numelui de Basarabia. Întrucît problema respectivă vizează tradiţional extremitatea sudică a acestui teritoriu, şi mai cu seamă oraşul medieval Chilia cu pămîntul din vecinătatea lui, atenţia autorului a fost reţinută în mare parte anume de aceste obiective, interesul prioritar rămînînd orientat spre geneza numelui Basarabia şi evoluţia semnifi caţiei acestuia. Nu stărui aici asupra motivaţiei acestui demers, deoarece ea a fost prezentată repetat în unele scrieri pe care le-am publicat mai devreme; de altfel, interesul autorului pentru această temă este exprimat, într-un fel sau altul, şi în materialele din primul compartiment al cărţii de faţă. Materialele din partea a doua a textului, şi acestea mult deosebite unele de altele, vizează istoria politică a Basarabiei în anii 1917-1918 şi unele aspecte ale dezbaterilor asupra problemei basarabene în timpul Conferinţei de Pace de la Paris din anii 4 1919-1920. Ca elemente cu mare greutate în cadrul acestor dezbateri se arată unele documente inedite, prefaţate de prezentările şi analizele autorului. Este vorba, mai întîi, de un memoriu înaintat Conferinţei din partea unei grupări politice în fond anonime, de esenţă antibasarabeană şi mai ales consecvent antiromânească, intitulată „Comitetul de la Odesa pentru salvarea Basarabiei”. Nu se ştie nimic sigur despre autorii memoriului, ca şi despre acel comitet; studierea lui şi a altor materiale legate de chestiunea basarabeană din acel moment, în special propaganda intensă desfăşurată la Paris de un cerc de emigranţi ruşi şi minoritari fugiţi din Basarabia, demonstrează că autorii documentului erau anume exponenţii acestor grupări şi ai unei puternice oculte evreieşti care avea interese economice ca Basarabia să fi e reîntoarsă Rusiei, aşa cum bine observa ambasadorul SUA în România, Charles Vopicka, în corespondenţa sa cu delegaţia americană la Conferinţa de Pace de la Paris. Pentru o accesibilitate cît mai largă, în sensul propriu al termenului, memoriul original scris în rusă l-am tradus în engleză. În paralel, este prezentată o suită de documente care, în calitate de păreri proprii asupra problemei Basarabiei ale mai multor oameni politici şi de cultură din Europa şi din alte părţi ale lumii, pun încă o dată în lumină faptul că drepturile României asupra Basarabiei aveau o largă recunoaştere internaţională. Textele care alcătuiesc cel de-al treilea compartiment al cărţii, deşi se referă la lucruri şi manifestări istorice diferite, împreună tind să nuanţeze un singur fenomen: caracterul extrem de dur al regimului instaurat de Stalin în nou-creata republică sovietică socialistă moldovenească, în special pe exemplul realităţilor din primul deceniu de după război. Am selectat, ca elemente defi nitorii ale politicii sovietice în RSSM, foametea organizată de noua stăpînire ca metodă de forţare a socializării agriculturii, represiunile religioase, pe exemplul concret al închiderii lăcaşurilor de cult, şi rezistenţa basarabenilor la teroarea instaurată de ocupanţi în noua lor achiziţie teritorială. Acesta este capitolul cel mai restrîns al cărţii; nu am căutat să-l lărgesc, deoarece fenomenele vizate în el au fost examinate mult mai pe larg în alte scrieri ale autorului, mai cu seamă în monografi a Moldova antisovietică (2000). Capitolul cu genericul difuz Varia întruneşte patru materiale fără nicio legătură tematică directă, în schimb fi ecare ţine de un subiect concret şi distinct al istoriei Basarabiei. Primul se ocupă