Publicația În Format PDF / Download the Publication
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice de la Biserica Măzărache din Chişinău în anul 2010 .......................................................... 18 Sergiu baCaLoV, Aspecte referitoare la negustorii bacali. Influenţe şi prezenţe orientale în târgurile Ţării Moldovei (secolele XVII – XVIII) .................................................................................................. 35 Lică SaINCIUC, Chişinăul secolului al XVIII-lea. Reconstituire urbanistică ...................................... 49 Mariana ŞLaPaC, Defence Architecture of Chişinău ............................................................................ 55 Ivan DUMINICa, Strada bulgară – parte componentă a Chişinăului istoric ...................................... 57 Lucia SaVa, În căutarea identităţii: Chişinăul în perioada ţaristă (1812-1918) ................................... 71 Iurie CoLESNIC, Pan Halippa – un motor al identităţii naţionale .................................................... 80 Valentina UrSU, Reabilitarea patrimoniului istoric al Chişinăului în perioada postbelică şi iniţierea construcţiei unei identităţi urbane de tip sovietic (anii ’40-’50 ai sec. XX) ............................................................... 89 Ludmila CoaDĂ, Dileme şi tendinţe într-un oraş post-sovietic: Chişinăul în bătălia pentru viitor .. 95 Vasile DUMbraVa, Denkmäler von Lenin und Stefan dem Grossen: konkurrierende Erinner- ungskulturen in der Republik Moldova nach 1991..................................................................................................... 103 adrian CrĂCIUNESCU, Al cui este Chişinăul istoric ? .................................................................... 107 II. IDENTITĂŢI rELIgIoaSE Dinu PoŞTarENCU, Biserica Sf. Teodor Tiron din Chişinău ......................................................... 119 Ion gUMENÂI, Constituirea, evoluţia şi principalele activităţi a comunităţii evanghelico- luterane din Chişinău în prima jumătate a secolului al XIX-lea ............................................................................................. 146 alexandr roITMaN, Şcoala religioasă evreiască din Chişinău fondată în memoria Haiei Moghilnik (Srulevich) în anul 1874 .......................................................................................................................................... 154 Dinu PoŞTarENCU, File din istoria bisericii greceşti Sf. Pantelimon din Chişinău ...................... 161 Silvia SCUTarU, Consideraţii privind identitatea eparhială a Chişinăului (sfârşitul secolului al XIX- lea – începutul secolului al XX-lea) ............................................................................................................... 169 III. PErSPECTIVa IDENTITarĂ ŞI CULTUraLĂ a CHIŞINĂULUI alexandru PoPa, Despre rolul arheologiei în procesul de protecţie a patrimoniului cultural-istoric al urbei ....................................................................................................................................................... 175 bo LarSSoN, Chişinău – to the future with history in luggage ......................................................... 179 adrian CrĂCIUNESCU, Patrimoniul urban dincolo de Branding ................................................. 192 Sergiu MUSTEaŢĂ, Dilema Chişinăului - „Cel mai frumos oraş de pe planetă” sau „Oraş pe cale de dispariţie” ............................................................................................................................................... 199 alexandru CorDUNEaNU, Chişinău, aspecte identitare şi perspective de dezvoltare .................... 214 Sergius CIoCaNU, Chişinău – un oraş istoric în proces de dispariţie ............................................... 217 Ion ŞTEfĂNIŢĂ, Centrul istoric al Chişinăului între protecţie şi demolare ..................................... 221 – 5 – PrEfaŢĂ În competiţia globală pentru fluxurile de capital, strucţia oraşului nou, „oraşul de sus”. „După 1813 informaţii şi oameni, oraşelor le este ca şi menit să se în jurul bisericii (biserica sfinţilora rhangheli Mihail manifeste atât prin condiţii concurenţiale avantajoa- şi Gavriil, vechea catedrală, n.n.) s-a dezvoltat târ- se, cât şi prin caracter individual, printr-un patrimo- gul, a luat naştere „bazarul” (piaţa), unde negustorii niu construit original şi autentic. Identitatea urbană levantini, greci, armeni, evrei, meseriaşi şi săteni îşi a devenit o temă de lucru şi creaţie nu doar pentru valorificau munca. În timp ce oraşul „nou” începând sociologi şi artişti, dar îndeosebi pentru manageri şi din a doua jumătate a sec. al XIX-lea se va dezvolta administratori urbani. În Europa şi în lume strate- cu precădere în partea de sus, prin „tăierea” străzilor giile de marketing urban reflectă identitatea locului drepte şi construcţia clădirilor instituţiilor centrale, şi a locuitorilor şi determină politicile de dezvolta- în partea de jos (care şi geografic se afla spre vale, re urbană. Procesele de integrare europeană şi mo- spre râul bâc) a moşiei buicani – Vovinţeni a con- dernizare în care este implicată şi capitala republicii tinuat să existe târgul vechi, cu soborul vechi, baza- Moldova presupun abordări similare. rul, cu uliţele întortocheate, dar cu denumiri vechi Patrimoniul construit al cartierelor istorice chişi- româneşti.”1 oraşul nou, centrul administrativ şi po- năuiene cu elementele arhitecturale specifice, cu isto- litic al Guberniei basarabia se va dezvolta după prin- riile fiecărei case, cu tramele stradale diferite pentru cipii noi, cu o tramă stradală ortogonală, deosebită oraşul de sus şi oraşul de jos constituie una din cele de tradiţia locală. mai importante componente ale moştenirii cultural- Chişinăul sovietic al secolului al XX-lea va avea naţionale, care conferă simţul continuităţii şi legăturii parte de viziuni urbanistice tipice, cu străzi şi bule- cu generaţiile precedente şi oferă posibilitatea de a varde mari, destinate paradelor, cu monumente de avea acces la documentul istoric veritabil. for public în stil monumental care trebuiau să educe astăzi patrimoniul cultural al capitalei riscă des- omul nou. Urbea a căpătat alt aspect şi funcţii noi, figurarea şi pierderea autenticităţii, iar istoria şi va- unde nu omul era actorul principal, ci politicul şi lorile lui riscă să rămână doar pasiunea unora, în loc industria socialistă. să devină un bun al comunităţii, cunoscut şi drag tu- astăzi, sub aspectul dezvoltării urbanistice, Chi- turora, destinat şi generaţiilor care vin, dar şi celora şinăul este în căutarea identităţii. Este salutată iniţia- care ne vizitează oraşul. tiva primăriei municipiului Chişinău de a scoate din Chişinăul este unicul oraş istoric protejat de stat întuneric obiectivele de patrimoniu istoric şi cultural din republica Moldova. Identitatea toposului şi a ale oraşului prin iluminarea acestora. Trei dintre cele chişinăuienilor este strâns legată de caracterul cen- mai vechi biserici, Măzărache, sfinţii Împăraţi Con- trului istoric care poartă amprenta etapei iniţiale de stantin şi Elena şi sfântul Nicolae, beneficiază de un fondare a oraşului. Vatra istorică trebuie protejată, sistem de iluminat artistic care pune în valoare arhi- cercetată şi valorificată cultural. tectura edificiilor de cult. Elaborarea unui program Menţionat documentar în 1436, Chişinăul era o complex de reabilitare a Centrului istoric ar trebui să localitate situată pe moşia buicani şi Vovinţeni, în- includă iluminatul artistic a mai multor obiective de chinat mai apoi mănăstirii Galata de lângă Iaşi. De- patrimoniu. o altă iniţiativă a primăriei, cea de insta- venind târg în secolele XVII-XVIII, pe vechea vatră lare a plăcuţelor de identitate pentru monumentele au fost ridicate case cu cerdace si stâlpi, având arhi- de arhitectură din Chişinău, nu a avut un efect pe tectura asemănătoare caselor de la Iaşi, ridicate de măsura aşteptărilor. Textul plăcuţei indică doar tipul boierii moldoveni sau negustorii străini . construcţiei (conac, casă individuală etc.) şi datarea După anexarea basarabiei