Biblioteca Națională a Republicii Moldova Biblioteca Națională a Republicii Moldova OMAGIUOmagiu „STRĂJERILOR” „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM PATRIMONIULUI DOCUMENTAR AL BNRM Chișinău, 2017 Chișinău 2014 CZU 027.54(478-25)(091) O-52 Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Veronica Cosovan Redactori: Elena Turuta, Tatiana Bahmuteanu, Cornelia Hîncu Coperta: Vladimir Kravcenko Procesare computerizată: Diana Odobescu Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Omagiu „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova ; alcăt.: Veronica Cosovan ; dir. gen.: Elena Pintilei. – Chişi- nău : BNRM, 2017. – 248 p. : fot., tab. Bibliogr.: p. 204-219. – 50 ex. ISBN 978-9975-3096-4-6. 027.54(478-25)(091) O-52 ©Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2017 Omagiu „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM O CARTE DE MEMORIA MEMORIEI NAŢIONALE Rostul, misiunea principală a Bibliotecii Naţionale a unei ţări este conservarea şi salvgardarea memoriei naţionale cuprinsă în documentele scrise, imprimate, iar actualmente – şi digitale. Orientarea aceasta a fost una distinctă şi categorică din chiar începutul începuturilor acestui tip de instituţie bibliotecară, început marcat de abordarea ei ca unul din atributele fundamentale ale statalităţii. De- terminantul principal reieşitor din această misiune unicală a fost, şi rămâne, de- pozitul legal, instituit prin decretul conducătorului statului, cum a fost, de ex- emplu, decretul regelui Francisc I al Franţei (1515 - 1547). În alte ţări, cu mult înaintea francezilor, acumularea documentelor scrise ale ţării într-un singur loc, în bibliotecă (numită pe atunci fie Casa cu scrisuri, ca la Giza (Egipt) la sfârşitul sec. IV - încep. sec. III î.e.n., fie Farmacie pentru suflet, ca la Teba, cu aproape un mileniu mai târziu), se făcea în virtutea misiunii coordonatoare a statului, biblioteca fiind unul din instrumentele principale folosite în acest scop. Un exemplu revelator în acest sens a fost Biblioteca Statului Hitit, înființată în mile- niul III înaintea erei noastre, instituţie care era centrul motrice al uimitoarei civilizaţii hitite, încât tot ce se făcea în ţara aceea, pornea dintr-o carte din bib- lioteca devenită creierul, memoria colectivă a poporului hitit. Şi anume nive- lul profesional deosebit de organizare şi comunicare a colecţiilor Bibliotecii de la Hattusase a făcut posibilă, după descoperirea bibliotecii de către arheologi, cunoaşterea în cele mai mici detalii a istoriei vieţii politice, economice, culturale, militare a Imperiului Hitit. Prin, şi datorită Bibliotecii, memoria neamului hitit s-a păstrat prin milenii şi secole, ajungând până la noi. Multe informaţii ni le oferă chiar rămăşiţele catalogului bibliotecii. În această ordine de idei, nu pot să nu menţionez aici o experienţă revelatoare a noastră prin care am trecut în perioada creării Registrului Programului Naţional „Memoria Moldovei”. Numai de la parcurgerea cu ochiul a titlurilor de cărţi şi documente incluse în Registru, te alegi cu o sumă importantă de informaţii-cheie relative la istoria Basarabiei şi contextul în care aceasta s-a desfăşurat. După modul în care a ştiut să conştientizeze şi să îndeplinească acest rol salvgardator, se poate judeca despre calitatea prestanţei unei astfel de instituţii. Pornind de la această ipoteză, dna Veronica Cosovan a conceput această carte despre istoria şi actualitatea serviciului Carte veche şi rară al BNRM, care este, alături de alte câteva structuri legate de moştenirea culturală scrisă sau intangibilă, unul din punctele de reper în îndeplinirea de către instituţia noastră a funcţiei şi a misiunii patrimoniale. Ceea ce se face remarcat întâi de toate în acest proiect editorial, este conştiinţa continuităţii, aceasta trecând ca un fir roşu prin corpusul lucrării. Alcătuitoarea se exprimă în numele specialiştilor din toate generaţiile care au slujit, de-a lungul anilor, cauza funcţiei memoriale a 3 instituţiei. Ea configurează trei „piste” de transmitere a ştafetei în acest sector prioritar: la nivelul directorilor BNRM, la nivelul şefilor serviciului Carte veche şi rară şi la acel al membrilor echipei de bibliologi a serviciului. A te vedea pe tine însuți ca pe o verigă a unui lanţ ontologic e o virtute aleasă pentru un salariat al unei Biblioteci Naţionale, or, acesta e modelul unic al conservării şi prelungirii (comunicării) memoriei colective. Pot fi evidenţiate aici două continuităţi: con- tinuitatea neamului reflectată în documentele ce constituie memoria naţională, şi continuitatea echipei serviciului, care îşi asumă salvgardarea şi comunicarea către urmaşi a primei continuităţi. Aşadar, acest volum e o carte ce vizează me- moria memoriei naţionale. Iar alcătuitoarea volumului ni se dezvăluie astfel ca o figură exponenţială, reprezentativă. Dna Cosovan încearcă (şi îi reuşeşte în mare măsură) să configureze diacro- nia evoluţiei funcţiei memoriale a BNRM, a constituirii şi dezvoltării colecţiilor ce reprezintă moştenirea naţională culturală scrisă, a etapelor de valorificare a acestei moşteniri. Sunt identificate sursele de creştere a colecţiilor speciale de-a lungul timpului, cele mai importante loturi intrate. Împreună cu sursele de com- pletare care, în mod firesc, nu au fost nominalizate toate (licitaţiile de cărţi vechi şi rare de până la 1989 la care BNRM a participat întotdeauna, având privilegii regulamentare, donaţiile din partea unor mari biblioteci, muzee şi personalităţi istorice; filantropii instituţiei; filiera schimbului de cărţi de patrimoniu; schimbul internaţional de versiuni digitale ale cărţilor vechi şi rare ş.a.), ele au avut, şi au, o contribuţie decisivă la acumularea permanentă în colecţiile rare ale instituţiei a valorilor moştenirii culturale, la apropierea de obiectivul strategic de constituire a unei colecții patrimoniale cât mai deplină, cât mai aproape de exhaustivitate. Conservarea şi salvgardarea comorilor adunate a fost mereu în centrul atenţiei specialiştilor bibliologi, ajungându-se, pas cu pas, la crearea unui Centru Naţional de Conservare şi Restaurare a cărţilor vechi şi rare, de ale cărui servicii să beneficieze toate bibliotecile, muzeele şi arhivele care deţin cărţi de patrimo- niu şi participă la Programul Naţional „Memoria Moldovei”. Acesta din urmă constituie, sub aspect teoretic şi practic, unul din punctele de vârf ale acestei activităţi. Anume datorită acestui Program au fost posibile acţiunile şi lucrările de ţinută europeană ale BNRM, de la cele trei volume ale Catalogului Naţional „Cartea Moldovei”, care reflectă colecţiile patrimoniale ale instituţiilor partici- pante la Programul Naţional, la edificarea şi lansarea Bibliotecii Naţionale Digi- tale „Moldavica”, proiect în al cărui cadru urmează să fie trecute pe suport digital toate cărţile şi documentele incluse în Registrul „Memoria Moldovei”. Valorificarea moştenirii culturale scrise constituie o a treia faţetă strategică a activităţii serviciului Carte veche şi rară al BNRM, în întregime şi a tuturor partenerilor BNRM în cadrul Programului „Memoria Moldovei”. Câteva din activităţile ce se circumscriu acestui obiectiv le-aş menţiona în mod special: Simpozionul Ştiinţific anual „Valori Bibliofile”, cu participare internaţională; 4 Omagiu „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM publicarea unor volume şi CD-uri de popularizare a comorilor BNRM, rubricile speciale ale revistei ştiinţifice Magazin bibliologic şi, în mod cu totul deosebit, participarea la proiectul continental TEL (Biblioteca Digitală Europeană). În cadrul TEL, toate cărţile şi documentele digitalizate de BNRM intră în circuit european, fiind accesibile utilizatorilor Bibliotecilor Naţionale din 50 de ţări. De asemenea, în acelaşi cadru, BNRM participă la expoziţii virtuale paneuropene pe anumite teme şi subiecte, prezentând exponatele digitale realizate de specialiştii instituţiei. În sfârşit, ajungând la tema valorificării ştiinţifice a colecţiilor de patrimoniu, ţin să scot aici pe tapet, încă o dată, problema paradigmei bibliologice. După cum am arătat într-un studiu ştiinţific publicat la noi şi în România, globalizarea a condus la marginalizarea paradigmei bibliologice pe care s-a întemeiat ştiinţa bibliologică. În condiţiile în care o paradigmă nouă încă nu a fost constituită şi legitimată, domeniul nostru traversează un moment de criză. Unul din scenariile posibile de depăşire a situaţiei, ar fi edificarea unei paradigme biblioteconomice naţionale, adaptată la contextul biblioteconomic mondial şi renaşterea paradig- mei bibliologice. Fără aceasta din urmă, o dezvoltare progresivă a sectorului de conservare, salvgardare şi valorificare a moştenirii culturale scrise şi imprimate este improbabilă. Renaşterea paradigmei bibliologice necesită mult mai puţine eforturi şi resurse decât edificarea paradigmei biblioteconomice postmoderne. Asta pentru că şi la BNRM, şi la celelalte instituţii partenere există cercetători cu titluri ştiinţifice, există baza metodologică, în special asigurarea lingvistică, creată de mai multe generaţii de mari bibliologi români şi s-au întreprins deja acţiuni efective şi eficiente de modernizare a acestui sector, de reaşezare a lui pe tehnologiile digitale. De asemenea, s-a format deja o pleiadă de bibliologi tineri, pregătiţi să asigure continuitatea şi dezvoltarea în acest sector. Unul din ei este alcătuitoarea acestui volum, noul şef al serviciului Carte veche şi rară al BNRM, Veronica Cosovan. Fie ca această carte de memoria memoriei naţionale să-i însufleţească şi să-i inspire pe toţi la fapte bibliologice concepute