Revolutiunii Romane De J.A

1-7 CORESPONDINTA SECRETA

§1 ACTE INEDITE

ALE CAPIT.:OR REVOLUTIUNII ROMANE DE J.A. 1848. t,

EDITAT E.

. C.D.ARICESCC

0 3 r C3Cr*s

-BUCURESC1 , TIPOGRIFIA.ANTONTIT MANESCU, LIPSCISI No. za73.

PREFACA

11 Printr'utt fericith intamplare, corespondinca secreta a reposatului Joan Ioan Filippescu (Curcanu) cu mai multi din capil mi§citrif mistre de la 1848, se afla, ali In possessiunea D-lui Tudor P...R... D. Grigorie G. Tocilescu,junele nostru istorict, in- tamplandu-se sit fie amict cu D. R..., a scost.coppii dupa mat multe epistole ce i s'an parut mai interesanV te, dupit unele in extenso, dupit altele numal fragmente. Multumim d-lui Tocilescu, din preunk cu top Romanii, de serviciuln ce a addus istoriel 0 prin acésta, cum .0 de ounórea ce ne-a facut d'a ne comunica aceste thesau- re spre a le da publicitatii. Publicandu-le, scopul nostru nu este altuln death a Inlesni sarcina cellor ce ar voi sa scrie revolutiunea de la 1848; cad aceste acte,i allele ce se vor publica, credem a fide interes istorict; iar din elle se pdte vedea, pe de parte, cum ail cugetat 0 ati luerat fieLcare din capit revo- utiunit pentrurealgarea programet din 1848,i pe de alta se pdte fac4 luminaasupra unor cestiuni case sploatat de unit con ra celor lalti; kit de ce credem not ca s'ad-

4 duce prin acésta unt serviciti causei sacre,i barba- tilor ce at cooperat la mi§carea regeneratorie de la 1848. De vom fi Incuragiatl, voint continua publicarea mal multor epistolei acte de felulti acesta, cari se ail& In possessiunea nóstra. Cu modult acesta, preparam materialt pentru istoria mi§cArit dela 1848 (1). Am cregut necessarit a traduce aceste epistole In josult paginelort, pentru intellegerea cellor ce nu cu- noset limba francesa. Aceste documente, vorbind prin elle Insa0, credem cn'at nevoe de comentaril. .- Rugnm pe eel ce vor fi possedand epistolei acte de felul acesta s'a bine-voiascã a le imp! amuta suscrisu- 1111; pentru a se publica; iar originalele se vor inapoia possesorilor lor, dupa ce se vor coppiai attesta d& trel

1 mart uri. C. D. Aricescu.

tot

(1) Ve41i opera u6stril :Capil revolutiunii romftne de la 1848. jUdi cap prin propriele lora acte, §i din care a apprtrut nurno4 bropritde 114e cele, nepermitondu-ne mijIdeele a o publica in Intricia*eii.

No. I.

Nicolae Bdicescu catre L I. Filipescu.

Or§ova, le .15 Aotit. (1) Je n'ai recu qu'hier, en revenant ici, cher ami, ta lettre du 21 Juillet. je n'ai pas pn la lire, manquant de clé pour la déchifrer. J'aurais réussi it la faire sans cela,

. mais le temps m'a manqué; car je pars cette nuit pour la Transylvanie, oi je vous prie de vous rendre aussitOt, en passant par Orsova, Caransebesch, Logos, Tacget, Dobrozia, Devva, etc. Le chemin est libre, pour le moment. Du reste, avec do la bonne volente et du courage tout chemin est libre, et, comme on dit, mbne k Ro- me. je sais que le courage ne vous manque pas: et c'est pour cela que je vous engage i venir Ru plutOt. Faites- vous dormer une mission de ih pour pouvoir passer le

. (1) Fnrii itntn; insit, din coprinsul epistolel, estefOrii indoial6 din a- nuRi Eatil traduoerea (Aetna epistole : "A bialerT, ,sosindae.i, amici web, am priimit epiatola ta dela 21/, hi lilt pc care a'am pinto in lipia de cheie ca s'o cleserfresri.Aiiipututi'L ren§i s`ccitescilsi frIcheieder timpulti an permisactiste, ;caai chiar Lestg, nópte plec

to uncle te rogil ea sIll indat, trecud'i6 orin Or- soya,Caransebe, Logos, Tacget, Dobroga, Deva, etc. D'o caM dai drama e hberi prin acesteloenri: in flue, eu bUn.VoihtA fl §i efPcmragi, tote drufnurilesunt libere,ii du-id &rept IRori. diM6 se lice.$cti c. ortragiulti miff lipsesce, §i d'aceea te ithlemuti a veal cilt me. ;ra'an.ti. WiocesceVise dea w'uti m issium, de guvera,

e! tl

6 .- cordon serbe. Du courage! Tout n'est Pas perdu. Il n'y a qu'un acte de fini; lesecond, d'ordinaire, est le plus beau et le plus pathetique.

. Bem va ces jours ci en Transylvanie. Tout a vous.

. No. 2.

D. Ion GUN catre I. I. Filipescu

t . Constandinople, le 2 Oet..1819.. , Eata ce Osim mai interesant in acesta epistola : .Je ne sais rieh de Balcesco, pas plus que des autres amis qui se trouvent en liongrie et en Transylvanie...

Je suis d'avis que vous restiez quelque temps h Belgrad, . en cherchant a lier quelques relations avec le gonver- -lament et les hommes marcants de la Serbie." (1),

spre a putea trek* frontiers Curagiii!Totui muse perdut, Numai unit seta e siZr§tiz anti ingenere, pate 'MTh mai firniio&§.ima pathetict.

oldest twee diliele acestea In Trausilvania. . Devotatti.

(1) tliespre Baceseu nu scull nimic, cum nici de,eei ltiAT '

earl se anti in Ungariai In Trausilvania . .Suntil de pilreres. ta eat-va -.;,tnp in Belgrad, silindu-te a face euno%i41cucitti va membriT Guvernului: f,.);., en Nirbatii mai iuseiunatyaTSerbi a'

No. 3.

D. Ion Ghica dare I. I. Filipescu.

40 'a Constandinop1e, le 27 Oct. (1849). Intrealtele4iee c, intr'o serisóre preeedentA,!f-a voria indestul de intrigele Locotenentei §i de sueeesui

seigilorlor;apol adaog6 : , J'apprends que2;II3L3! L3=-1_2_,I ITL.3 -13Iy131-1-1L-fo-IiiH3 13 13! pousses par 1 3

:1YL!1 : 1 ITIIT13 1 Y.1 31-3-1 21 m1-3-

L. pi 13i LTRqui est devout( 1_3 !1_3 171: IT1.211-2-131P3 1TI 31131 11131 131 1727 m T ryL 3 piIllr:-11 172- ont1 1 IT 1T1

2 II 3 I une oil 2 I F-2.- 1_2 I j 2 1aux Tures

131 2 1 --!2 3:_2 2 1 quo Ines amis et moi

-nous avons 1-11 113 1 1 1.1 L2 11 1 11 2 17,171 21 2113117- le pays 1111l1 -21 1T1 311111T13,ete. Je nesais s'ils Pont 1 3_12 1 ITIIiTH3I i2Ti

IT mais on m'a dit qu'il y avait 14. 1 3IT I2i 2PI 1J I3 IT 31 13

je viens d'apprendre que 21 13.11 2 I 1 3_1 ii ilir 1-27,73-1 IT 12.1 71 [a 1a._ T,1 171-1 1 1_3_ LJ [ri IT

31 11 11-7(I3...1 [J 13 31 1 3IT21'.Le 1-2-I1 3 2113111 I11121111;111-1. 1221 m'a promis

(1'4ex-ire Monsieur1 2 1 IT LIT 1,3IT fT2 I2

de1211 3 1 1 1 3 '1 1 2 I 1-3- j 1 -271 I 1 I i 1i Faites tOUt

votre possible avec Monsieur LLj.11 s'f- I 2 j Lstif --T1 121 1 21 3 1 1_1 1 TJainsi qu'avec vos autres amis Serbes que vous pouvez avoir, pour ; 3_lin.1ii Li3 IT3 ; 2 !T W _1 327.1 [3.1.. ti . Les Russes répandent le bruit que la guerre aura pour résultat l'independance des Principauts, ainsi que de la Serbie. Deivos vient d'arriver; il est parvenuhs'échapper sous la protection de quelques instruments de tailleur, en se faisant passer pour tel." (1).

No. 4. D. Ion Ohio Mere I. I. Filipcsok. (1) Constantinople, leNovembre 1849. Jo ne vous écris que pour vous annoncer l'arrivée de N. Balcesco a Paris; il na'a &zit une lettre que j'ai re- raie hier soir; et pour vous annoncer en meme temps qu'un sécrétaire de Fuad Effendi, arrive de St. Peters- burg, a apporté des nouvelles rassurantes; la paix no _ (1) cRtnii. respindescd vorba cri resbellul va avea drept resultat indipendinta Principatelori a Serbia. .Deivos a sosit aid; ellil a reu§it a scrips cu ajutorul um; *ustru- mente de ercitorn, Creeks] ea asti-fel in orbit inarnieilor.» (2) IV serif( usual ca sYti. anuntil sosirea de la Paris a lui N. ITAleese, care nil-ai trimisd userisóre, priimitA ieri sera; cum t3isosirea until seeretarii anti ml Fuad-Effeudi dela St.- Peters- burg, care a addus soiriassiguriitdre; paces us va fi talburatti;

, t sera pas compromi:,;0.7 Vela poreur est pretafaire plaisir au Sultan; il n'insiste pas sur l'extradition, il ne de- niumde que l'ax4cution du traitéde,Kainardgi.

No. 5.

D. jog (Mica crYtre I. FiNppeseu.

Cori.st:IndinopR% le 9 Novembre 1849. Intre altele (lice CL a§teptil tate de la unit congrest; apeT adaoga :

It est de l'intarêt dela TurqUie, et de tout le reste de l'Europe de former true Roumanie grande et forte, 30i8 sons la souzeraineta ottomane soit confédérae avec la Hongrie, pour sapa:cer les deux slay ismes; les chanses

sent belles pow. notre race. . If cere apot afI eerie despre Serbia :" ,etc; vons pouvez memo,, trouvez quelque miyen pour 4.1-Hb1ir quelques réla- 'Awls avec euxh r d'entretenir chez eux l'esprit dena- tionatité, et par Et agir, s'il se pout, sur les Serbes, pour

les'entrainer dans nos id4es, et les ramener a des idées 1 d'atnitia et de tidalit6 envers la Porte. (1) '.

II . - _

. unpatullie dispreiaMee roes Sulotrultfr, in privinta estraa-

riT ernigratilor, la Clare; nu. insistV.e.erênd numal e4eentarea, trata-

haul' de la Cainardgi. .

' . (1) Este de interesubl Tumid fi'allii Europe)" intregi a se forina ' Uii,Romilnie marei tare, sr%tisub suzeranitateaPort%selif in eon- 'federatie- en MI ganin, spre a despiirti celle deed slavismuil; par-

sele ar fi frurnóse pentru rassa latinil. . I)epoll. afig11.1mbmi,;,locti ca si intri in reiatiunienSera,

spre a se putea intretiue §i intro ei spiritulti de nationalitate,Fli prin ace.sta, deer!, se póte, a Lycra asupra lor, fgeendul astfel a 1 priimi ideile mistre,i tot-d'odatii a stringei leg6mintele lor de-, amieitiei de eredintg cu Pórta.

1jI i . q 10 Si nous avions de l'argent, que de moyens je saurais vous indiquer pour agir sur les esprits; mais dans l'état ou nous sommes, ii faut que nous cherchionsis faire le possible, et encore notre cercle d'action pout s'élargir petit it petit avec de l'intélligence et dela per- severance. Jo vous previens, quo la litchete et l'infamie. a et6 (ont poussées fort loin par quelques -ailsde nos compatriotes emigres." Vorbesce apol despre Marcovid i Ipatescu;i dice ca C. Alessandresca e cella trMatora, dupa parerea sa. "Les deux Golesco, Floresco, lorano, A.ndreesco, Mari., (nodes cifrabil fi) . Apol terrnini0 ci, desgustata, i vine a se retrage .din Constandinopole; si propane Filipesculul a veni acolo. (I) .7. G.

No. 3.

D.Ion Ghica ctr 1. 1. Filipescu.

Constanclinople, le 28 Novembro 1849. 4 Pupa ce se plange contra laiEliad si Tell, apoi adliogfi, : "Comm aussi des autres tciocoi (ciocol), pur sang; et nommement :(1)

(1)Daca am avea bani, cilte ruijlóce nu ti-a§ii aria spre a putea lucra asupra spiritelor; der in starea in care se afirt finantele nostre, trebue sfacem ce putem; cu timpu1 1. cereal nostru de actiune se va hrgi, incet incet; inscu inteUgiiit i stilruintii, 0 Te previa ci la§itatea §i infamia ati fast impinse prea departe de mail din compatriotii mntri emigratt Cei dual Golesci, Florescu, Ioranu, Andreescu Mari... (2) Cum §i de cellalti ciocoT, adevgrati ciocoT, 4'anume :

6ti - I I

Deux Alexandresco. , Deux Ipatesco. Zossima. Negulicf, , .Hrista, Charles Filippesco." Cet-lalti 18 tineridice cs'atinchinat lu Ion Ghie.a. "A Paris ce parti compte les adherents suivants (1) :

Tell, LI Eliad, .

, Deux Golesco, ,Nicolas et Etienne,

Gradi§tiano. 1 Plephoiano. Tous les antres out rompu avec eux. Ce qui se pasSe parmi nous est bien triSte et deem:- rageant; mais n'oublions pas que nous avons des de- 1.voirs envers notre pays; que nous devons avant tout faire nOtre devoiret avec de la patience nous sun

! monterons tout; et le bien triomphera desennemi,,i de notre pays, parmi les quels je compte au premier rang la race des Jpatesco et de Zossima... C'est la plus . r, terrible plaie. (2) . Il (1) La Paris acestil partidil este compust din : (2) Tollcel-laltt oilrumpt,o cudinait Ceea co se petrece intre noY e forte trist si descuragetoril ; dOrsitnu uittim cavem datorii dare Writ; i mai 'nainte de bite, trebue-a ne face datoria; iacu ribdarea, vom invinge totul;§i binele va despre ina- micii patneli noaAre, intre cari, in prima Tanga, figurézti rassa 1patescilora lu Zossinia, , Eatii plaga tea mai terribilii.

'10 0 LI

- I 2----

No. 7.

D. Ion Ghica cUre I. I. nippescu

Constantinople, le 30 Decembre 1849. Dupa, ce mentionesa d'ua scrisOre precedenta, apoi

adaoga: - Je vous annoncais deja alors l'arrivée de N. Balcesco k Paris ;il est parvenua.s'échapper de Semlin,et de traverser toute l'Autriche sous un faux nom, eten ven- dant des baguets (?); il a rOrne subi, sous ce déguise- ment, un interrogatOire du farmeux Baron de Vienne. Comme vous, voyez, a alma clue cdtd frun0 i iat'bei. Bolliac, Deivos et Floresco sont arrives ki; Ussent allés vivreit, Brousse. Vernesco est alle en Valaehie Balatschano so trouve b, Montpellier. On ne saitrien encore de Caracasche, de Nenischor, de Duillier,Dindt, " Costiesco. (1) 'Dupt ce esprlinft, parerea de rëti ean'a , putut ter-

mina mdmoriul destinat pentru Tomson, adaogA, :

( Te vesVmti in preendeuta opistoRi, desprc osireu1u Num Mcescu la Paris Oha loathvorbeitil srnscape din &rani!, sistrabatki tali Austria sub null nurue taiti, vifêiidf m(!..rfa;a ;sufferitti inert, sub aeestii strevestire, marl iuterottoriti thupartea fannosului Baron din Viena. _Cum vecti, a avatiie ou eztriu., Bohm, Deivos si Floresen ail sositil aid, si s'ati dusti se sta- . oilesert la 'Brussa; Vernesca a plecatti jr,. Romania, iar r):(114,eanu. se at,. la Mont-pellier. Despre CAracq, Neniv)ru, Diii Costescu, etc. nu se scie iiicInimich.

. 1; 1,1 .. . 1 3 ____

Je travaille nuit et jour pour pouvoir conserver quelque petites relations que j'ai établies, et pour dejouer les intrigues incessantes de M. Eliad et C-nie. Le travail ci-joint est sans conclusion, n'ayant pas ose en hasarder une visbvis de votre ami, que je ne connais pas; je vous laissetvous le soin de terminer

le travail.Si M. Tomson est un conservateur-, vous . vous contenterez de conclure en faveur de la reunion des deux Principautés, de Valachie et de Moldavie, en une seule et memo principauté , sous le regime des , capitulations avec la Porte ;si M. Tomson n'a pas des scrupules pour les trait& de 1815,s'il entend le rétablissement de la Pologne et de la Hon grie, par con-

sequent la chute des empires austro-russes, en ce cas .

concluez en favour d'une confederation orientale, dans r la quelletous les pays roumains, unis en un seul ,corp, entrent, comme partie integrante ,sous la sou- zerainete de la Porte. (1)

(1) Lucrez 4ioa §inóptea ca sit pot conserva chte-va mid cunno- sciinte ce mit RIMS,i ca sit dejocti necurmatele intrige alle lul Eliade §i compania. Araturatuld monoriii e frtrri, conclusiune, ueavendd curagiaa o face din causa amiculd WI pre care unlit crumscti; teiusitrei- nest pre tine a termiva acesta lucrare. Déca D. Tomsou este mit conservatord, veY conchide in fast- rea uniril cellorti dune' principate, Rotuttnia §i Moldova, intermit singurti Principals,sub ocrotirea tractatelorq mistre CU Poarta; déca D. Tomsou n'are scruple pentru tractatele de la 1815, déca adichl este pentru restabiiirea Polouia §i a lingariei, prin urmare pentru criderea imperilloril Austria §i Russid, in casnlit acesta conchide iu fav6rea unel coufederatimii. orientale, in care tOte Vrile Romaine, unite inteuuti singaril corp, sitintre, ea parte in- tsgrantit, sub suzeranitatea Port.q.

, 0 ---14

Tel qu'il est, mon travail n'est qu'une ébauche; eta- . bourez-le un peu; consultezhce sujet M. Lenoir...... Tachez de vous lier avec les hommes libéraux de la Serbie, et parvenir, petit 4 petit, h exemer une certaine influence sur le Gt.... Cherchez 4 etre tres bien avec le Pascha; voycz-le le plus sonvent que vous pouvcz; bri- guez 4 etre son conseiller. .

. . Le pays (la Valachie seule) a contrate une dette de 16 millions piastres h 311/2 le ducat envers, la Russie ; tous les mois cette dette s'accroit de 34 'millions pour l'entretien des troupes russes. Cette dette pourra etre port& h 20 millions jusqu'au printemps. L'impet stir la propriete a rapporté 5 mil. cette année-ei;'h raison de 50/0 sur le revenu foncier. Une partie de la dette sera payee par les proscrits, dont on sequestre les rove-, nus jusqu'h l'extinction d'une certaine somme, (1) dont

(1) Ast-fel cum este ea, lucrarea mea nu e, cum ve4T, decatil nu ceincomplete;elabores-o tu,i consula in privinta acesta.i pe D. Lenoir. Silesce-te de fcunosciutii cu Muesli liberall din Serbia, spre a putea en ineetultí esercita Ore-care influint5, asupra 1u G. Cauti1 sà fil bine cu Pa§a;ve4i'16settmaidesti se va putea;i silesce-te a fi chiarti consilierulg sett Terra (name( Romania) a contractatil cu Russia- uh datorie de 16,000,000 lei, socotitil galbenulii cete 3:14/2, §i pe fie-care hula a- cestil datorie cresce cu 'A din millionti peutru intretinerea otiri- loriS mama LeAfS datorie pent la primilvarii se pOte urea la 20.000,000. In smile acesta impositul asupra proprietiVI a pro- dus 5,000,000 socotinduse 5°4, asupra venitului fonciarii. 0 parte din datorie vail plea() din averea proscr4i1oril, alto camelye- :Marls'atti secnestrattl pea:, la stingerea unei sume Ore-care,

'4+1.104 *

5, o

- je ne connais pas bien le chiffre, qui a été dépensée pendant la revolution. On s'accorde 'a dire que le Prince Stirbey est bien dis- post; mais iine peut rien faire k cause du general Du- hamel. Enteautres, 11 a eu une forte discution au sujet du ministre de la justice, C. Soutzo, qui a termine 250 proces, lui appartenant en propre; et cela, dans l'espace kde neuf mois, depuis Septembre jusqu'au retour du Prin- ce de Constantinople. Cela a force le Prince ti confirmer outes ces sentences monstrueuses. Le Prince Stirbey n'est pas heureux dans ses choix.... Le Prince Ghica a employe tous les hommes de progres

9 et de capacité.

Je ne saurais vous donner une idée exacte des infames(1)

(1) cheltuiffi de d'engi in timpuld revolutiunil; cifra acestel smile nu o =nosed bine. Se crede cti Principle Stirbel artt fi bine clispusd (in favtireae:- migratilorti); dérrnt pole face nimicti din causa generalului Du- hamel. Intre altele, se 4ice carri fi avut u seriós6 disccutiune in privinta Ministrultifjustitiel, Constantin Sutzu, care a terminatil in favórea sa done suteciuci-4ed.procese alle selle;i acesta, zinnia in timpi i.denone luni, de la Septembre pile la inturnarea Prin- cipelusi din Constantinopole; cu tote acestea a fostsi1itise con-

firme tote aceste sentinte monstruOse. , Principele Stirbei nu e norocitii in alegerea sea. Principele Ghica intrebuintasse pe toti Omenii de progresil de capacitate .:. _

WV. pociti da uã idee essactrtde intrigele infame allemT

16 -7-

menées de Mr. Eliad contre moi, qu'en vous envoyant copie d'apres ses circulaires, et d'apres les lettres d'A- lexandre Golesco, Balceseo et Bolintineano. Je vous e- stime trop pour supposer que j'aurai besoin de me reah- biliter aupres de vous de calomnies aussi indignes. Les pieces qui me concernent sont : 1. Une deposition de M. Eliad contre moiàl'am- bassade ottomane h Paris, dans la quelle ii nons accuse, tous en general, et moi en particulier, d'avoir trahi les interêts de la Porte, et cherché h reuther les Principautés k la Hongrie. , Le papier a ete detruit; et je n'ai pas pu avoir copie; mais j'ai des preuves gull a ete donne. Vous pouvez peut etre vous en assurer en demandant M-r. Le- noir : ii en peat avoir connaissance, ou bien, il a moyen de .s'en assurrer. 2. Une circulaire autographe de Mr. Eliad aux e- migres de Brousse, dans la quelleil fait savoir que j'ai (1),

*. . (1) Eliade contramea, de ail trimite'ndu'ti copie dupe circularele duprt scrisorile luY Alesandra Golescu, Balce,cui Bolintinénu. Te stimesa prea multd pentru ea ail creda ca§tt avea nevoc' s. me' justified inaintea ta de nisce calomnii attar' de nedemue.

Actele ce m privesca matt: . 1. 0 depositie ad-luiEliade contra mea &Ore ambassada tur- ceascdin Parii, in care ue acausit pe toff in genere,i pe mine in parte,ert amil tradatti interessele :Porta, opinimda pentruu- nirea Principatelor cu Ungaria. De i copie dupe emit actauuiu'amti pututil procure, amti inst probe eti-a fostti &ail la destinatia sa, te poti incredinta de a- (1(.341.0 intrebanda pe d. Leuoir, care are midlocti a se incredinta despre actista7. 2. 0 Messiest =craft a d-lui Eliade care emigratii de la Brussa, in care le spuue cainti data LTugurilortt o lartie en mal , -1 7____

remis un papier,,portant plusieurs signatures,4.des Hongrois, par le quelje demandais l'incorporation do Principautés a la Hongrie. Ce papier est écrit de manierehetre vu par les Tures. J'en possede roriginale autographe. ! 3. Une eirculaire, signée N. Golesco et Tell, adres- seeatous les emigres, par la quelle on fait connaitre, officielement et publiquement, que j'ai calomnié Mr. Eliad, en écrivant 4 Alexandre Golesco a Paris qu'il avait depose une denonciation contre moihFambas- sade tureque ; et que Mr. le Baron Spleny avait declare, en presence de Mr. Alex. Golesco, Etienne et Nicolas Golesco et Tell, que je lui avais remis un papier dans le quel ii etait question que les Principautés fassent partie de la Hongrie ; et par consequent la Lientenance, en vertu de ses pouvoirs, instruit lesémigrés afin ,-qu'ils se tienneut sur lour garde. 4. Une lettre qu'Alex. Golesco vient de aCcrire de

multe semnaturi, eel endt; intrusa incorporarea Principatelort cu Ungaria. Pos3edu originalulti eerier ast-felti ca spOtii ti vi11util de Turd. 3. 0 eircularti subscrisil de Nicolae Golescui de Tel, adres- satil, care toti emigrati, §i in care se face cunoscuth, in modil publiciliofficialti, ceit afi calomniatil pe D-nu Eliade, seri- lull 1stAlessandru Golescu la Paris ciar fi facutfi nit denim- *ciatiune contra mea la ambassada tureesea,icsa. D. Baron Spleui arilfideelaratti, in presiutaD-luTAlessandru Goleseu, &daub §i Nicolae Golescu c4'a hi Tell, 61 oil '1 a§nfi realist o hârtie in care era cbestiunea ea Principatele se facii parte din Ungaria prin urmare Locotonenta, in virtutea puteriloril sélle,iusciiusit pe emigrafi ea se" se let dent de mine. 4.-- 0 scrisóre ce'ini sone Alessandru Golescu din Paris, in

i8 Paris, par la quelle il me reproche les griefs qu'on lui a dit que j'avais contre lui; ii s'explique, et il me dit quit]n'a aucun tortItmon égard; que lui avait rompu completement avec Eliad, depuis que celui-ci avait tenu sur mon compte des propos qui ont été démentis par le Baron Splény, qui avait nié en sa presence, et celle de Etienne et Nicolas Golesco, d'avoir jamais recur de moi un papier de la nature de ceux dont avait parle Mr. Eliad 5. Erne lettre dans la quelle N. Balcesco m'écrit que le Baron Splény se proposait de provoquer Mr. Eliad au sujet de cette affaire. A Paris Alex. Golesco, selon son dire mkne, a completement rompu avec Tell et Eliad. Ceux-ci ne voient plus que Nicolas et Etienne Golesco, Pleschoiano, Aris- tias et Grégoire Gradisteano: IIy a actuellement sur le tapish, Paris un duel

care'mYimputg ramennele ceIs'a spusti cg amil contralui;ellti . se esplicg, §i.'midice cnu oust! culpabilil in ceea celd privesce ;i mai dice c'a ruptg de tot cu Eliade, de audit acesta m' aril fi calomniath, fiindg desmintitti de Barond Spleny, care aril fi negatil, in presinta sea Vain( St. §i N. Golescui Tel, cg aril fi priimith veodatg de la mine vr'o Sadie ca aceea de care a vorbitg D. Eliade . . . 5. 0 epistulii de la N. Balceset, in care 'mi scrie cBarond Spleny igi propane a provoca la duelil pe D. Eliade in privinta a- '020 (tester affaceri. La Paris Ales. Golescu, dupg spusa lui, a ruptoi ellg en Tell giEliade, cestia nu mai yea de chin pe N. si St. Golescu, Plesoiand,pe Aristia §i pe Gr. Grildisténu. La Paris este adi la ordineaillel unt due1lintre N. Balceseli

01A*,

entre N. Balcesco et Tell. Ce dernier refuse de se bat- tre, en accusant N. Balcesco de prévarrication. Les te- mos de N. Balcesco sont Bolintineano et Etienne Go- lesco, et Tell s'est adresséhPleschoiano et h Gr. Gra- disteano, Ii s'agit entr'eux d'une ancienne querelle qu'ils out eu en Transylvanie, rannée passée. Maintenant je viensL vous parler des partisans de Mr. Eliad d'ici et de Broussa. N. Ipatesco... encorespondanco avec Simeon Mar- -covici, faisant un fort vilain maier. intre partisan! eraCharles Philippeseo, Zossima, Negulici, etc. . -74% Les Alexandre* et Christophi nous ont rendu ridi- cules, en se trainant chez les Tures pour avoir des apointements,;'' les deux premiers en ont obtenu...

' Madame Eliad vient d'arriver. Zalica parcouru la Moldavie sous le pseudonime d'Alexandre Golesco ; je suppose qu'il aura fait de bon- 1...... - Tell, tare refuel a se batte, accusitudil pe N. Balceseu ca delapi- datorthMartoriibaTN. Balcescu suntu Bolintinenui St. Go- lescusi Tell s'a adressatd. la Plesoianu si la Gr. Grrdistenu, Cause adeveratit a duellulni se crede a fi o certg, veche intre esi,dinanulti trecutd, child se aflat in Transilvania. FA'ti vorbesed de partisanisiD-luiEliad de aici si de la Brussa. N. Ipatescu...in corespondintil en Simeon Marcovid . fdrAndti amendoio uritmesserie. Intre partisani 'era :Scarlat Zossimai Negulici. Alessandrescui Christophine-ad filcutd' ridiculT,tirrinduse la T unit ea stl aiblefurY ;cei duoi d'huteiti ai obtinutd salarid. Dómna Eliade a sosith aid.

!Zalic a strelantil Moldova cu numele lul Aless. Golescu; linT

16i

- 2 0- nes affaires ; ii a surtout cherch6 a cultiver la connais- Banco de la vieille Brancoveano. Tint fill de mare boeru a fost prinst furandin plin n- Magazine. tint altul e sub grea accusatiune. 0 hirtie a lui Zossima, Ipatesco, Scarlat Filipescu,

.Neguliefi Seruriecere de la Birth espulsiunea lui Ion Ghica. \ [ 21:3:1 W \4 N. 11. \c D..Ioan Ghica cdtre I. I. Filipescu.

. 1 Constandinople, 6 Jan vier, 1850. ,I . ,,. Les émigrés de Paris, h une tres grande Tpajorité, ont pris l'initiative de former une association,oi,n la

k ,enomination de Societe Roumane; ils ont n 6 un , ..,

inchipuesed c'd trebne s fifricutti bune affaceri; a cantata rna allessii a cultiva cunoscinta betrânei BrAucoveno. fistS milli mare boerd (i tace numele) a fostd prinsd furiin.dd in phut altuld e sub grea accusare. Printeo hdrtie cdtre POrta, Zossima, Ipatescu, Sc. Philipesc u, Negulici §i Se: urie cern depiirtarea 1uI Ion Gbica din Constani-

1 tinopole.

[2: E] 2i

Emigratfl din Paris, in mare maioritate, all luatil initiativa. d'a forma o associ.atiune, sub numirea de societate romeina,nu mind pentra smart sfigita rust comitetti dirigentd, compustcLe

- 2 1 - comitet directeur, compose de cinq membres, et de plus une commission speciale pour l'examen des comptes des personnesqui se sont trouvées avoir en des sommes publiques sous leur responsabilité, au moment dela de- sorganisation. Presidenta de vëistallü reuniunii a fostt numit Voinescu. En am refusat a fi membru alit Comitetuiui, ci numai membru allu societAii:parce-que je considere ce moyen comme le seul pour cimenter une entente et une union de quelques personnes... Nous ne sommes pas les freres de race des Serbes, tant s'en faut; le sentiment platonique qui nous a toil- jours fait aspirer vers la France, ne nous tient lies h aucune des populations voisines, magbiare, serbe ou autres; mais il y a une identité de position politique entre nous et les. Serbes, un avenir probable de memo, (ur-

cinci membrii, cum §i o comissiune specia1pentru cercetarea so- cotelelo cellord ce aavut t. asuprg-le bani publici, de care sunt responsabili, in minutuld cederei revolutiunii. Premdinte dupe, virste a fost allesd I. Voinescu ;ell inset' am reinsert on6rea d'afimembru antiacellui commitetd, remaind mama alldsociettita;pentru cuventuld ca' considerd acestd mijlocif ca siuguruld d'a cimenta o intellegerei o uniuue intre noT,i pentru ca se sfir;;im o date, cu pretentinuele absurde alle cator-va pers6ne Nol nu suntemil frati de ginte on Serbil; nici pomenéle, ! Sim- timentul platonicti, care ne-a Mouth se inclingmd t9td d'a-una care Francia, nu ne tine legag de nici una din porAatiunile vecine, maghyare, serbe, sad altele; deed aci essistli u indentitate de positiune politica intre noTi Sarbi ; und viitord probabilmente a- cella§d.

- 2 2 méla a dovedi asta identitate), et combiner notre action de maniere t ce que nos &marches faites,si non en commun, du moins dans uue entente avec les Ser- bas, puissent tendrekce but, que nous ne devons jamais perdre de vue. Faites comprendre aux Ministres serbes, aux liberaux serbes, que nous ne somes les agents secrets d'aucune cuve puissance, que nous ne nous vendons pas aux Tures, corn- me ils le supposent; nous ne trahissons personne ; votre mission 'a Belgrad est aussi serbe que roumaine ; nous ne voulons servir ni de police ni de gendarmes aux Tures; nous cherchons r faire nos affaires ;la Turquie pour nous e3t un moyen et un sauv e-garde ; la suze- rainete du Sultan est ce qui nous a sauvé jusqu'ici des griffes de la Russie; et si Mrs. les Serbes voulaient un peu récapituler l'histoire,ils trouveraient facilement que, sans l'obstacle que les Roumains ont présent6a la Russie, sans cette suzeraineté de l'Empire ottoman,

(Urniecle a dovedi aste identitate) §i a combina actiunea 'Astra ast feld ca procederile nóstru facute, deed nu iu comune, celld putint inteo intellegere cu Serbi, se pita tinde la acella§d scopd, pe care nu trebue nici o date se'lii perdemd din vedere. Fa se intellége pe Ministrii pe liberalii Serbi cit uoi nu suntemd agenti secreti ai uici marl puteri; cuu e vindemd Turci- lord, dupe cum ar inchipui ei; noi nu trademil pe nimeni; missiunea D-le la Belgrad este §i serbe §i romu; nu voimil se, servime Turcilord nici capolitie nicica gendarmi ; noT ceutanati a ne face trebile mistre. Turcia pentru noi este une rnij1oei ui Wigan. Suzeranitatea Sultanului ne a salvatd pêne actual din ghiarrele Russiel ;§i deed' Serbil are voi se recapitulese putind istoria, arti gessi cu facilitate ce, fere obstacoluM ce Bombed ae oppuse Russiei, fere ;sedate, suzeranitate a imperiului ottomand,

2 3 -

et si les Russes avaient pu passer Sin-le corps de3 deux principautes, comme ils ont passe sur celui de la Bes- sarabie,aujourd'hui, et depuis long-temps peut-être, ils auraient en l'honneur de nous compter parmi les 80 milions do leurs freres de race,, sous un même Czar; se serait beaucoup d'honneur pout-etre ; mais que je leur souhaite d'attendre le plus tard possible; et jbmais,i cela se pent; et de rester Serbes pour toujours.

Ahmet Effendi part apres demain pour Schoumla, 4 et de la a Bucarest.(Inasta serisere d. I. Ghica promite ca va arata Serbilorti politica ce an de urrnatn pentra a nu supara pe Turd); apoi dice, intre altele : Puisse les Du.hamels et les Ltiders aller avec tous nos calpaks broutter la neige en Siberie Je suis dans l'année 1850. Vivent la Roumanie, la

Serble, la Pologne et la Tiongrie !" 14,

p I

V. r1

3 .9 §idédi Basil aril fi pututil trece pregte enrpurile a 410110 prinei- pate, dupit eum a reeritil pregte corpilifi Bessarabia, astil-di, de mita póte, e aril fi ;mutt oll6rea a ne lament intre ea. 80 milióne de frail td lord de ginte, sub .-,eollat;ti Czar. Acésta arti fi /mite prea mart lionOre peutru D-lor; dar acestfi seopti. le ure4fi alil attinge efitti mai LINA;;3inia ui data, de se pae, remit-

indti totn Sethi peutru totdd'a-una. , Ahmet Effendi //leach poimAne la §Iimilai. d'aeolo Ia &lenient astrt ::erisnre d. I. Ghica promite diva adita politica ce ad a ur- ria Sirbii pentru a nu surara pe fiirel apa jiee, iutre altele Fie ea toti. DuhameliiiLudersi s.6 se duct cu toti tombatera nostril s sedzdpadrt in;.',iberia! &intent in moan Rowitnia, Serbia. Polonia cfaria!. lir

' Iii 11 4

N. 12. D. Ion Ghica arc I. I. Iiiipescu.

Constantinople, 21 Janvier 1850. J'ai appris qne le veritable nom de Mr. Tomson est Avieson, carrespondandTu Dayli-News; cet homme politique est nn homme de bonne foi et de convinction. Nos Princes demandent les frais d'installation, rien que 100 mil ducats chacun; on leur accordera ces sommes par fIrman, a toucher soit sur les douanes soit stir le sel. (1)

N. 13. D. Ion Ghica care I. I. Filipescu.

Constantinople, le 11 Fevrier 1850. 1n acesta epistola, dupa ee (lice, intre altele, ca astepta pre refugiatii ague ce at a Irece de laflnila la Illness, d'aci la Cutaia, umde at se stea vre-ua einef st'Ai(.,ecte qiile, apoi adaoga :

(1). Censtantinopole, 21 Tannarie 1850. limO informatii ci adev6ratu1ii imine ailii D1uT Tomson este Avieson, corespondintele jurnslului Dayli-News ; acesal ornt politicii este nail omil de bun31 eredintii §i de convinetiune. Pritieipii'mo0iii nerdcheltuelele de installatie, numaete 100 niigalbeniZil-eare;aeeste suisine lise vorii accords de siguril prin firutaut;3ile sort piiirn séu din paragrafulti vatnilorti sat dintrallsskei.

-25 Votre idée est tres bonne de vous mettre en correspondance avec Ahmet-Effendi, directement; toute-fois ii faudra le faire avec beaucoup de cfrconspection, afin que les lettres ne s'egarent pas; remettez les vous meme au Pascha ;d'autre part, il ne faut pas lui pre- senter les Serbes comme tout-a-fait perdus pour la Turquie: c'est a, la fois blesser l'amour propre d'un Turc et le decourager en meme temps; tout en lui indiquant les menées de la Russie, ii faudra laisser aux Tures Faction sur un parti, au moyen du quel ils pour-

. raient s'attacher toute la population; je sais que ce parti est tres petit et très foible; mais ii éxiste, et nous devons l'exploiter. Les commissions pour la revision des réglements ne font rien de bon; ail sujet des paysans, on vent faire 20 journées de claca, et empecher toute transaction, afin d'éviter le mauvais exemple que pourraient donner quelques propiétaires en faisant de concessions.

Ideea D-tele, d'a te pune in correspondinte directecu Abmet Effendi, este forte bung ;'ea tOte acesteatrebnie se o fad en multe eirconspectiune, ast-fele ca epistolele singur se le remiti Pagel, ea se nu cacti in alte mainT; apoi nu trebue se descril pe Sirbi ca perduti cu totuld pentru Turcia ; ceci" en acesta blesse41 mimes% see propria de Tura, §i tote d'o-date tile descurageti; arrttAndu-le intrigele Russiei, trebui a lessa Turcilora' actiunea libere assupra und particle, prin mijloculti strata se'gi p6th attrage tOte populatia ; scie dt acestd particle este fOrte mica gi forte slabe ; dIrt essistd, §i nol trebue snu sploateme. Comissiunile de revisuire alle Regulamentelore nu faca nimied buna ; in privinta terrauilore, voescila'sfobliga ei face: 20 qile de clout, impediande ori ce transactiune, cu scopa d'a evita rellele

LI -26- Ahmet Effendi est trés bien intentioné (pentru nor, Romani°.... La lieutenance (Tell, Eliad et N. Golesco) vient de donner une lamentable demission en .dix pages, avec une definition assez causeuse du mot politique. Permet- tez de vous epargner le récit de toutes les turpitudes des quelques uns de nos Cdusql ou cardni; us nous font avaler beaucop de couleuvres et de honte. Balcesco a et6., trés bien recuL Londres; tachez, si vous pouvez, de vous mettre en relation avec quelques Valaques du Banat. Les nouvelles de Bukarest sont peu de chose, et meritent peu d'attention : 1. Le general Lilders laisse dans le pays de la pro- geniture, une demoiselle cu viitort. 2. Dans la famille princiere (nedescifrabilu); toute-

11. essemple ce arti putea da óre-earY proprietary. faeendu-le comes-

Ahmet Effendi are forte bune intentiuni (pentru noRomiina).

... .. Leeetenenta (Tell, Eliad si N. Golescu) a dat udemissiune lamentabilg, pe cleee pagine, en ug definitiune destulti de glu- metil despre euveutulti politicä. Te scuteseil de uara.tiunea tutu- lora marseviilorg eatorii-va dintre Causa iCardaft; el ne fact se inghitimil multe noduri, si rusine multa. Baleescu a feed( forte bine priimitii la Londra ;eautg, rhea poti, ste pui in relatie en cati-va Romani din Banath. Nontatile din Bueuresei nu swath ap importante, prin urmare meritit putina attentiune ; d. e.: 1. Generalulg ',riders lassil de emit* in terra ug domnis6ra eu mare viitorti... 2. in famillia prinuiarg (nedeseifrabilti); en tOte acestea, aeesta

" 2 7-- fois cela a scandalise Plaginos, qui aurait, dit-on, ad- ministre des coups de baton a Stefan Belio. 3. Omer Pascha a ercinte le docteur Mayer 'a, coups de baltac. 4. Omer Pascha aurait soufleté Plaginos en soztant d'un bal, pour cause d'avoir fait a vancer les voitures. de Duhamel et de Kotzebue avant la sienne. 5. 200 conversions 4 l'Islardisme, Valaquos, Hongrois et Autrichiens (ouvriers).

N. 14.

D. Ion Ghica cdtre I. I. Filippescu. Coustan1inop1e, 25 Febr. 1850. (1) Lord Palmerston a annoncé....que les troupes russes dans les Principautés seront réduitest dix male, etc. Les commissions pour la revision des reglements vi-

, scandalisate pe Plaino, care, se dice, ai bautri pe Stefant Bellu. 3. Omer Pa§a a aplicata doctorului Mayer crite-va lovituri de baltac. 4. Omer Pap ard fi pelmuite pe Plainola qirea dinteund bane', pentru cacesta ard fi ordonate strage tresura la Du- hamel §'a lui Kotzebue inaintea tritsurei Papi. 5. Doug sute Romani, Unguri §i Austriaci (lucriltori) aa im- briiti§ata islamismule(s'adturcite). (1) Lord Palmerston a ...lett co§tirea russescii, din Prin- cipate va fi redusse la 10 mil etc. Comissiunile inseminate cu revisuirea Regulameutelore orga-.

-28 ennent de terminer leurs travaux ;elles n'ont touché qu'au chapitre concernant les redevances entre les pro- prietaires et les paysans. Or, voici en substance la nou- Irene loi proposée par la commission valaque: Le proprietairo sera tenu de donner an paysan la terre prescrite par le réglement de 1831. .4 Le paysan, en change de la terre qu'il recoit: I. Travaillera 20 jours au propriétaire, et il sera tenu .de travailler a la tache 2 pogons par an, pendant les dits 20 jours. 2. Donnera la double dime de tous les produits ob- tenus sur la terre que lui accorde le .propriétaire. Tout compte fait, le paysan se trouve surcharge, et Ja terre rencherie de 25%; je vous enverrai prochai- nement un petit travail que j'ai redige sur cette question ; vous en jugerez. En Moldavie la Commission, par uue longue disser-

nice aterminatil lncrarea lord ;elle s'ad occupatd puma cu partea aiteea care regulesii obligatiile dintre proprietarii skeul. Eatd, in substanth,' noua lege propel de comissiunea din Mun- tenia : ., Proprieturulti va II indatoratd se dea stitenului piimentulti le- giuitd de RegulamentiO de la 1831; iar siittinulii, in schimbuld loculni ce priirnesce, va lucra 20 cline pe and peutru proprietard; fiindt datord tact a lucrai 2 poginie pe and, earl intrtotd. in acelle 20 4ille;i va mai dai dijmg indoit4 din tote productele ceva face pe pdmentulii (lath de proprietarti. Puma vel, stiténuld va fi mai Impovratti, iar mo§iele se vorir urea 25 %. IV void trimite peste putind o lucrare in until, materie, pe care o vel anomie singurd. in Moldova coinissiunea respectivg se silesce a dovedi, printr'o

- 29- tation, trouve que le paysan possede la terretrop bon marché; et s'il est malheraeux, ii ne le doit qu'aux abus rtk .de l'administration; elle finit par proposer l'abolition de la dime. C'est quelque chose, si ce n'est pas beau coup. Copie des deux rapports des Commissions trebue se- cautii :ils sont fort curieux par leur naiveté et par leur- mauvaise foi. Fili§anu a ca§tigatt 2 mit* de la Russi, Intiva, singura sera. Les refugies hongrois sont h Brousse depuis trois. jours. Les officiers russes preparent un bald'adieu;ii doit avoir lieu dans les salles réunies de Momolo et de Posler ; on travaille 4 une gallerie en bois ltravers la. cour du Bey-zade Scarlat. Trois officiers sont allés ache- ter du yin 4 Odessa; cet article seulement contera 4000 ducats.

lung4 dissertatie, cli terranuld possedg piimêntult prea eftind, §i ciinumai abusuld administatiei este causa nenorocirlf la; pro- pune in fine desfiintarea dijmei. Nu e multii, dar e ceva. ItTvoid trimite copie dupli raporturile cellord dougcornissialf4

§i earl smith forte curiOse atrial prin naivitatea ottOprin rena. lord'crediutg. Fili§anu a ch§tigatii nutria inteurt séra 2000# de la Russi. Refugiatii Unguri asossitd la Brussa de trei.gide. Offieigrii Russi prepaea uuti bald de adio, care se va da in sa- lele unite de la Momold §i 'Posher; pentru acestd sfiir§itt se va face o galerie de lemml prin Curtea lul Beizade Scarlatd. Trei of- ficieri at §i plecatif la Odessa ea sg, ampere vina ; §i nuniali a- cestt articold costa 4000Th

Zichi core a'l spune de relatiunile lui Cerutii Guepp .cu a1i consoli, cart se gaseseft acolo.

N. 15.

D.Ion Ghica dare I. I. Filipescu..

Constantinople, 31 Mars 1850. Cher Philipesco, (1) Je regrette beaucoup la froideur qui existe entre vous et Mr. Lenoir. Je Vous conseille de le ménager. 11 est de toute nécessité que nous nous fassionssoutenir aupres des Slaves par les Polonais, qui sont le seul élé- ment réelement liberal parmi eux, et qui nous aiderait a arriver 4 une entente cordiale avec les Serbes qui se trouvent dans la mane position politique que nous, et vis-a-vis de l'Autriche et vis-a-vis de la Turque. Les Maghiars commencentadevenir plus accomodants... et plus traitables. Kossouth et Bathyani désirent s'en-

Zichi cere a'Y vorbi despre relatiile bi Cerutii Guepp cu alti consult, earl se glossa acum acolo. (1). 'MI pare math red de ladle ce essiste intre D-ta §i D. Lenoir; Si te indemnd se cultivi amicitia lui. E mare trebuiute ea sfinal sprijiniti lenge Slavi de catre Polonesi, singurun ele- niente in adeverd liberale ce se afle intre dâni,i care ne-ard ajuta se ajungeme la uintellegere cordial' en Serbii, ce se Odin email positiune politicii eai uoi, tate' in feta Austriei cumin si Turciel. Ungurii ineepu a fi ma rationabilii mai intellege- rj.(!)Copt i Bathiani dorescd a se intellege cu Transilvenenfi -'sce base mai largii mai liberale.

1 II . -7- 31 - tendre avec les Transylvains sur des bases plus larges et plus liberales. J'ai emit un memoire sur la question des populations du Danube ; les Polonais et les Maghiars ont trouv6 les bases de mon travait tres bonnes ; apres domain je compte aller h Brousse pour trois ou quatre jours. Omer-Pascha est remplacé par Holemi-Rascha de Schoumna, qui part mardi prochain pour la Valachie. Omer-Pascha se rend h Monastir (?) et peut etre en Bosnie. Les Polonais explusés sont passes par ici ii y a 15 jours. On m'assure que quatre de nos proscrits de Paris ont demande gracehla Porte, et l'implorent de leur perm ettre de retourner dans leur pays.

Allan wrist unil memorid asupra populatillord de la Dun'Are, alle cilruia base ail fostil approbate §i de Poloni §i de Unguri. POI-mane credrt se me rep* piing la Brussa pentru vre o trei patru 4il1e Omer-Pa§a este tulocuitil cc Holemi-Pa§a delaumurt, care Welt', in Romania martea viit6re; iar Omer-Pa§a se duce la Mo- nastir (?),i p6te trece §i in Bosnia. Polonesii goniti autrecutil plaid acume. 15 4d1e.

Afiu ci patru dintre proscri§ii. no§tri de la Paris ad cerutil graçia Sultanului, rugandula a'i ingAdui s'A se intent in terre,.

1 1

II II IIII II II 41, .-32'-

N. 16. D. Ion Ghica catre I. I. Filipescu.

(fli,r4 data, §i scriet pe hrtie vingt5, cu erelong) J'apprends que nos émigrés de Brousse, poussés par Eliade et son ami Ipatesco, qui est devenu espion de Stirbey et d'Aristarki, ont signé une petition aux Tures, en disant que mes amis et moi nous avons voulu donner le pays aux Maghiars ; je ne sais s'ils Font en- voyee ici, mais on m'a dit qu'il y avait 14 signatures. Je viens d'apprendre que notre ami Balcesco- se trouve a Semlin. Le général Aupi4 m'a promis d'écrirea1k Mr. imperani (?) de le réclamer. Faites tout votre possible avec Mr. Letoir et Tefik, ainsi qu'avec vos autres amis Serbes que vous pouvez avoir, pour sauver Balcesco.

(1) Aflu ci emigratiT nostni din Brussa, impinsi de Eliad si de amiculd sti Ipatescu, care s'a flouts spionulti luI Stirbeitolls lul Aristarchi, au suscrist o petitiune care Turd in care cslicti oil §iarnica mei am s imii terra Ungurilorti ; nu soil daca ati trimis-o, der mi s'a spus csuntn 14 senuigturf. Am aflatti eamiculd nostru BAlcescu se Mfg la Semlin. Generalulti Aupie'mla promisq cva scrie D-lui Imperani spre a cere liberarealust Sileste-te din tote puterile a Bekaa pe Brilcescu, in intellegere cu.D. Lenoir si on Tefik, cum si cu amicil D-le SirbI ce al putut . face p'acolo.

3 3

N. 17.

Alexandru C. Golescu (albu) calre I. I. Filipescu.

(ft'al datA) Je suis enchanté que mes freres, et surtout Nicolas se soient détachés de Mr. Eliad ; cela pronve que l'homme est sujeta.se tromper, et le plus souvent de la meil- leur bonne foi possible... La lettre de Balcesco nous a tous enchanté ;elle nous a réjoui beaucoup, infinement, en nous apprenant qu'ils ne resteut pas inactifs (au sujet de notre orga- nisation), qu'ils s'en preoccupent sérieusement, qu'ils en font en un mot comme nous une question capitale..(1)

N. 18.

Totii Alexandru C. Golescu ccitre I. I. Filipescu.

(totii farA data) (1) jamais je ne me suis fait de grandes illusions ni sur

(1)Snnt inchmtat c fratil mei,i mai alles Nicolake, s'ati retras de D. Eliad; acésta dovedesce c!multi este supusti la amagiii, §iadesea cu cea mai mare lianeredinti.... Scrisórea Balcescului ne-a inchntath pe tog, ne-a bucurath forte multil, insciintamdu-ne & luerezrt cu activitate in privinta organisarii mistre, §i eg, se occup'6 serios cu acestii, chestiune din care face, eai noT, o chestiune capitalgo. (1) Niel o data nu'mi am Mouth mare illusiune nici de Mann

34 Mano, ni sur Catargi :tous les deux sont des têtes 14- I. geres, des enfants, des etres inconséquents. Apoi adaogIn romanesce: Is'a trimist 1200 lei, 'Ur nu mai Manu, ci cause! ; insai Manu, eai Racovita, att cheltuit acesti banL Apoi se plange de neintellegerile Romanilora de la Brussa si de la Paris, si de intrigele de la Constanti- nopole ;i consiliaSa pe Filipescu a nu spune tatalui lui Manu conduita ffiuluT set, pour qu'il ne l'enferme

pas dans un monasLere. (1) .

N. 19. D. Stefanü Goleseu care I. I. Filipessu.

MiromElnil. No: 41.---1853, Juillet 29.. Soutzaki vient tout dernierement encore de donner un mémoire a Waleski contre l'union ...(2) Apol adaoga, intro altele, In romanesce : .Nu mai vorbiti despre Printult streina,..ci numaT de unire ;caci Bulwer4is lui Dumitru Bratianuct, daca Tumult se va oppute, eIlü nu póte face nimicti ; §i a Napoleon art vrea se ne dea unU prinü fra.qcestl, set unt printu de la maison de Savoie ou beige: (3)

nici de Catargiii:amindoi aunt nisce capete uOre, nisce copil,

nisce fiinte neconsecinte. . - (1) Pentru cas nuUinch*, inteo m4'nristire. (2) Soutaki a mai data de unii-4i lui Valeski nu memoriti contra unirii. (3) tint printti din casa Savoia, ski din Belgia,

N. 20.

D. Nicolae Golescu catre I. I. Filipescu, la Constantinopole. Wile d'Avray, le 16 Juillet, 1850. Dupti ce appard pe HriStofi, pe care Filipescu il gra- titifica cu epitetult de horc, apol'tface o lectiune, care pare a fi Ia adressa tuturort emigratilort, clicOndt ; udi nu e nici unt Roman& cAruia se nu'i batil inima la numele de patrie. Mai viie un 48, §i yeti' vedea ct toil se volt sili a rivalisa In sacrificii. J'entends parter du parti d'un tel, du parti d'un autre; que celui-ci appartientL Ghica, que cet autre appartientàEliad; qu'est-ce que toutes ces mesqui- neries ? Devons-nous singer la France jusque dans ses defauts? Et ne devrions-nous pas suivre l'exemple des abeilles? Nous n'avous qu'un seul parti, nous autres: &est celuI du bonheur de notre pays ; nous n'avous qu'un seul cri: vive la Roumanie! Rangez vous done, cher ami, parmi ceux la ; ne soyez ni de cellui-ci, 'ni de -celui-la;soyez du parti de l'humanit4 entière; soyez

(1). Aqi i.mereil vorbindu-se de partiduld eutgruia seri anii cutiiruia; cacesta tine de partiduld luT Ghica, cacella tine de partidulii1uiEliad; ce insennte4g, aceste meschineril? Trento 6re s('Lmaimutimb pe Franca chiar in defecteleselle ? Si n'ar trebui mai bine se imitamg pe albine?N'avemi4decal unil singurii par- . -thin,aoT: partiduRi fericiril terrei nOstre ; n'avemil decal ug Mega& strigare; trgiaseg Romania! Pune-teitu.amice, in rindurile acestoraun fiT de nici unil particiti,fiu de partidulii umanitati1 intree; fiT ad.ev'eratif fiti anti luu Dumne46.1;i ur-

, .3 '

. r dec 36--- véritables fils de Dieu, et suivez ses preceptes : uaimez- .vous les uns les autres, comme des freres ; et ne fai- utes pasi t autrui ce que vous ne voudriez pas qu'on ,ivous fit."

N. 21.

D. Alexandru G. Golescu catre I. I. Filipescu. Fragmente din cate-va epistole : Intr'ua epistola, trimisa din Bruxelles, de la 14 Iunia 1856, D. Golestu 4icea: Il a été decide que je tiendrai une correspondance réguliere avec Jassi, Bucarest, Paris et Londres" (1) . Intr'alt*pistola de la 30 Julit, tot din 1856, annun- ciape Filipescu cvoesce a trece din Turin la Constandi- nopole, der doresce mai anteill a fi informat despre tote celle ce se petrect aci; apot adaoga ; Car autrement je ne pourrais pas agir avec l'assu- ranee et le tact que donne la connaissance et la certi- tude des faits." (2) in alta epistola, din Constantinopole, en data din 27 Augusta 1856, '1 licea së mime vorbesca de printn stre- MA; cad POrta e dispusa a priinai unirea, insa fara mesh' invkaurile lul Christ : unit cuayit,ca nisce fraff; §:ceea ce nu vrefisetveY facet alfif vo, nu facep nici voi atom). (1) S'a hotgritti ca sgtitio corespondintil regulatil cutesti, so Bucurescii, cu Parisiajcu Londra. , (2) oAc l. altd fa nu void putea lucra en qigurania §i eu tac- tulti ce da5 euunoseinta §i certitudiuea faptelord. 11

t;". fi

37 . .r. printt streint; priu urmare sä se orntlie chestia priu- (alai streint... Cat despre printult Ghica, gleea cã prin graba lui a facutt maT multh reU deeat bine. Il resulte done de tout ceci qu'il faut tormuler pen pres ainsi ton programme :vive l'union! vive le Sul- tan !Point &opposition au gouvernement du prince Alexandre Ghica. Grand menagement vis-a-avis de la Turquie. Grande moderation dans la maniere d'emettre les idees par la presse. (1)

t!, N. 22.

D. CogOnicénu care I. I. Filippescu.

La ,finale unei scrisort, de putina importanta, ada- 11 , ogaa : . LI .Et fasse Dieu qu(3 bienta nous soyons unis comme corps politique, tout autant que nous le sommes deja ., par le sang et par le coeur. (2) P. S.Vogorides envoie un séparatistea.Bucarest pour donner des informations a Safret ethBibesco:

(1) Resulea d6r din tote a'Astea c'a," trebne formula progran:iulti ted ast-fel : vivat6 unirea si Sultanulil ! Ni1 o oppositiune gayer- paint principelui Alexandru Mica. Mare menagementq n privinta Turciel. Mare moderatiune in modulii esprimilriY idei1or11 prin pressii. (2). Si fad, cerul 5. ca peste putinAssifimii unicica corpilp0- litic5, dupg cuini suntemil cu shngelei cu Anima. P. S.Vogoridi trimite la &learned unit separatisttl, spre a da

c'est Panaioti BaLe'n, ii fera 1'unioni2te; méfiez vous de lui.

N. 23. \Tot D. Cogalnieena eatre 1. I. Filipeseu. Sassy, le 28 juin 1857. 11 Nous allons mal, tres mal! Le porteur de la pr&ente, le reverend pere Scriban (Neofit) vous en donnera tons les details :c'est un champion Mergique de notre cause.. Jo vous prie mettez le en relation avec le parti et les commissaires. Tachez de le mettre par les Crezzuleoo en communication avec Sir Bulvor, 11 s'agit d'obteuir do lui, non pas l'union (seulement), mais ce que par le traité de Paris le congres nous a garanti, la libre ex:- préssion de nos. Voeux. La grande Angleterre ne saurait vouloir nous ravir cequ'ellememo nous a reconnu.

informatiuni lui Safre i Bibesculul: :este Panait Bala§ri. Se va preface ceste unionistil; nu )1-':6 incrodeti ins4intr'eusuill, oy.Mergema r61, forte An! Aduckoruffi acesteT .epistole, reg- pectabilu pkinte Scriban (Neofititi va da tote amiinuntele : este unit luptatorb energiei anti cause:i nóstre. Te rogil puneld In relatiune cu partitult (nostru)ien Commissarii. Prin inter- mediultt Cretzulescilort, punelii in contact() cu Sir Bulwer (com- reissarut-d englead), E vorba a dobindi de la Bulwer nu numai unirea, dér ceea co ne,a garantatil congresubl prin tratatulti de la Paris,,adic`Ah- bera esprimare a dorinteloril nóstre. Anglia cea mare nu va voi ane rpi ceea ce ea-inskl ne-a accordatA. ,

39 e. Nous nous occupons de faire notre protestation et notre declaration de.... (nodescifrabil). Terminandu, 'I dice se staruiasca a se anula listele ellectorale din Moldova, s'a se intellege §i cu Rallet, trimis in Bucuresci de D. Cogalnicenu pentru acesta Efir§itt. D(

a .

- N. 24. 4.

- D. C.A. Rosseti care I. I. Filipescu. . Paris.-27 Mai, 1856.

. Intro altele, D. Rosseti dice : '

. Avemt cu not pe ministri:renglesT, der avemil contra nóstra pe consul! §i ambasadori; si suntemtgradli- pie.candii antagoni§tii nostril at banT,i puterea In mana (meetinga e bine a se face,der trebue banT. Ore- tulescu de ce nu face jertfe7) Mai este Anca unt complete mare contra nóstra, §i care este Veda Sturm. itivorbescil pe terneiuri cu do-

I ve, care le amil in mana. Voda Sturza are aginti In ambe Principate, prin care 1ucrézi ellii a face o petitie iscalita de mai multI, prin care sa céra neunirea §i Regulamentult, dupa vechile tractate (7). Are In

(1)Noi ne occupsamil aci cu protestarea §ideclaratia.... (Ceea ce ne a snrprins in acts% epistolit este lauda cc D. Cogl1nic6- nu faces. la 1857 arhimandritului Neofit Scriban, rand la. 1870 tratade iesüitü giea funcs rel sélle (Sed. AdutArii, de la 1 Martie, 1870). pe arhiereulfi Neofit Scriban. Ne propunem a trata deosibitil acést5. chesti- uue).

40 ' terra pe Rio§enu, Izvoranu i altI eiocol bogatI, cu cart lucréza, ;peste putine il1e va merge in Iwsi. Eta, frate,

ce fact vrajmmii. patriei ;i cei build ce fact ? Nimict! (II 4ice sa se duck unt pint sdravant la Moldovenl Ll sá lucreze pentru unire,i sa strdngd bani pentru se:S- terea la Paris a until qiart). A.vemü mi1ocU acumil s'ajungemil pana la imparati-d; der sell ci pentru a- cesta trebue banI; nu multi, dar trebuescn ore-care cadouri la cutare femei, §i la cutare omn unt dinet XX. Trebue sa tramitemg unt oma la Stambuln, lint al tu11 la Bruxelles, §i unit altulii In Piemonte. Avenin a- cumü a notre disposition pe Nornig-Post, jurnalult lui Palmerston ..... In smith, pink ce nu yowl avea, cella putint, vr'o cloud mif galbenf, In cask nu putemt face nimict solidi], care se peta contracarra lucrarile puter- nicilort nos,tril autagoni§ti.... (Dumitru Bratianu este la Loadra). Sunt de parere ca sa faca ceI din terra o hartie en 20 iscalituri macarn,, la Palmerston, prin care se spuie ce sa, face In terra. Stirrsce cerandt bank care-I datoreza Grunat; caci n'apan de catt 50 de cen- time in casa meat"

N. 25.

D. C. A. Rosseti *care I. I. Filipescu.

Paris, 10 Octombre 1856. De ce nu'mf sail? Se vede ca este una blastemu ca eine intra In Bucuresci sa perq.6 inima (le courage) activitateai eredinta....Sperama ca, ajutati 0 de opi.

/ II

,. N

41 . ija publica, vomt adduce iar eabinetult a spiiio.nu- . Idea, §'aannula pe domnnin Colcqoun, care face me- toil raporturl, nu nnmai eontra un.ril,icontra nóstra. Linea trecuth, avuranit la Brighton unfi mare meeting 4 l' Hotel deVille. '..r,5taioa stindardult romanesdi ffilfflitt pe Hotel dVillei sera orapiti a fosttPu- : la-Arianeu candele tricolcre. Ouvinte ati kis-tit mal multe, frumóse:atfostt urra frenetice pentru unire;i s'a votatt In unailimitate o petitie RegineY, cerèndu-8e unirea. DinEi ini unirea prinde ehiagt In Englitera; §i. suntetht sigurt a face tref meeVngtai Inca, din cc in ce mai ma:4, la Liverpool, Manchester ;IdthLondra. Co- mitetult filo-romanti, eompusil. de Lordit eel mai It sem- nati, s'a formate. Nu ne lipsesee amnia de oath bank; voi nu faceti nirnicü ca sno trimiteVi. cevaajn- torn. "

Turei al biceputil a veni spre unire; numal cern du . moms .Prin.croumani, numitn d'a dreptnlii de Sulta-

, nulti. Napoleon este bunt anca, de O. a daft c deco-. ratie lui Sti.rbei ills. Ent sprijina unirea cu caldura. Acum, frate, de yeti voi, faceti o adressa care ehte-s;,i treile puterl alliate, Franta, Englitera §i Sardinia, prin cafe s4 protestati de cite nedreptatt vi s'a fAcutt In aceste §esse luni,i sa cereti unirea ;§i ne trimitql au wins mile ducats, cumne-antrimist Moldovenit,§i farri intfur4iere.Sperlmii sa facemt multt. Se pito Ca comissia sa nu mai vie In terra, ei Sib se adune Con- gresula in Paris. Nu te descuragia, iubite frate; nu perde rabdarea cu aimenil; lumea este rét creseutia, et pour reussir

ii faut beaucoup de patience. .

. 42

lolas,reinviala pe vecbiulti Filipescu, car&ii cu- u6scemn scutura prafUlt cc a cqutt pc tine, de- cand al reintrath Tu acelth momenta ce se numeste Bucuresci; pune-te pe faun, aduna iscilliturii paralc,

§itrimiteni-le fara intanfere. .n: ,

N. 26.

. .D. C. A. Bosetl; care I. I. liVipescu z Paris 29 Iunie. Austria, Turciai Stirbei erat contra uniril. Pute- rileccilo-lalte set( fórte bine ce.botarira in congTes6 der scii Ott d'odata ell elle nu pott face mat multi). Elle no potAluanici oinitiatA*inn pott, intr'unil cluiqmatti, face nimict, de nu Corn fi in aparilit4 Ode' de mi. Scii forte bine ci pene a nu se sfOr0 congre- sulq, Valevski a ,clisstiui Dumitru : Nous voulons tout ce que vous voulez, mais tout maintenant depeM1 de vous autres." Aceste cuvinte, fOrte fr4tescl ci tOrte adeverate. suntil 1)rogramult nostru. Elle continii toth prese.ntui i tutu viitoruth nostru. 85, nu ne ametimn in.:starea.actuala; snu ne abate/TM de nevoile ; sa nu acens'amil pe straint, ci sresonamü cu linisce,§i sit lucramacu /axle. Pune-te tu inloculti lui Napoleon 'a.1 luI Palmerston; judeca, i vet vedea cA, nu vel putea face alth-felt. Anacrulti Patrieli iubirea de sine ne or- besce,i d'aceea accusbnit puterile occideutale, pe Nemti pe'Stirbei; de vomn judeca ëus cu sange rece, von,' - vedea pij4ilcvina este a nóstra mama.

, -743 Este Invederatt, precurnii o vedenat in protocóle, CA Napoleon a .propust a decreta unirea principatelort,§i seimii ea Turculti Nemtula ati qist cA principatele nu voiesct unirea. Ce dar putea sa Ilia Napoleon ? S'o de- crete ? Apoi nu veqi ck o assemenea hotarire a Congre- sului putea sadduca noncombelli?...(Anglia mi p6te, cli e constitutionalA).... Cuvintele nóstre putét fi ocon- victie pentru elle, der nu putét sa le slujesck de spri- jintoping....Diplomatia nu este Revolutia. Diploma- tia voesce tott d'auna a'§i implini planult el Vara a se compromite nisi de cum, fara a da cellt mai mica pri- leju Turciei §i Austriei d'a (lice unrs.ngtrii cuventt. Ii y a meme plus. Diplomatia voiesce a da ,olovire buna Austriel,i tott (VodatAa s'arkta prietenultet, bind? ca mai are anca trebuinta de densa.... Diceti vol : Stirbei nu vA' lassA sk scriti, sk vorbiO, sa petitionati etc.... Este sciutt, cuimoscutt, priimitt de tOtA lumea, c'o natie care nu ;este anca c6pta pentru libertate, nu merita libertate. Deci, puterile occidentale, afar& ca nu pott nimicti pentru noi, de nu vort fi silite de noi, der §i chiart d'art putea, elle nu volt voi a face de nu le vomit da &melt pipaite cvoindisi cli meritamt a fi o natie. Elle at trebuinta a avea pe Dunare 0 natie, exIl nu mit rigatt fara putere. Dect sa marturisimt c'o natie care, in positia In care ne aflame, nu cutéza nict d'a protesta, nu este Inca vrednica d'a 11 ceea ce voimti

not sa fie !... .11 Valevski,jurnalurile englese, Desbaturile,le Pays, Jour- nal -le (Empire, la Patric, le Constitutionel, le Siecle, toti &emit,tote jurnalele §i simtult comunt, ye strigA ne- curmat :tout depend de vous-memesp. De ce dar

44 accusati pe cel l'altf, iar nu pe voi Onsi-ve ?.Ce a fAcutil Valahia din 4ioa ce s'a deschisit Congresult pina acum ? Niruict !Dar nu putemt, o sit diceti, iiindt-cA nu ne lassa Austria §i Stirbei. Cana vorbimt custritinit, §i (Audit scrimi in jurnalurl, a§a dicernt §i noI; der child vorbimt Intre not, fratesce, suntemt datori a vorbi a- deverult. Oare Italia este mai libera decAtt not? Din contra: acolo o pressa austriaca este de 10 ori mai mare, §i este legalA,fiindu-caAUstria este acolo chez elle; cand la noi este vremelnica, §i sub pretestt d'a ye protege de Ru§i.Deci Italia, flindt cCavour a datt unt memoarn Con gresuluI in faverea Italiel, face lumea sA urie do manifestarile ei. Toscanii facura unt bustu de marmu- ra 1111 Cavour ;Sicilianii 11 trimissera o adresit de multumire; Parma, Modena, Roma IT votara o medalia, etc.

.. .Romani' din Bucurescl nu detera nici unt sprijint lucrarilort nestre ; ba nu cutezara nicI de fath nici chiar in taint, a ne trimite unt cuvintn de Incuragiare, o sol- die de ajutort ;(dar o adressa de multumire nu puteti face ?). Si chiat de n'art merita, cum nu vedeti ea positia In care va aflati o cere neaparatt 1 Nu puteti ma- nifesta vointa vestrA ; ace§ti omen! ensa at cerutt unirea Principatelort, etc. etc. Deci., &and o adressa de multamire, acea adressa este invederatt cA art fi ca unt vott alit natiei pentru unire. Der nu putemt, o sa 'ml diceti ; §i eU voit striga necurmatil cA vA in§elatI ; o iehi, §'o mantit, cnicT odath Austria set Stirbel nu va pete opri, nicT inchide, nici ucide, cAct ati &cloth o adressa ituf Napoleon, Victoriel, sén membriloru Congre- , sahib Sa fact, unult din vol acea hartie, §i sä inerga 4ioa in aruia4I pe ulita, din casa In cask §i sa cera iscalituri.

45 Unuln va refusa, dual vora refusa, alt treilea va subscrie;. §icand vorti subscrie catf-ya, chiar eel cart ati refusath vora subscrie ; apol eü aesi in tarp, candt art fi lumea adunata, skl intr'o dumineca la o gradina undo, arii fi lume multa,i d'o-data asa smite hartiai cali- marile din busunara, side-asn Vise (DD-lortl,st multu- minulFranciefi Engliteref pentru celle ce ati facutil pentru not.* HuntS siguru ca multi art iscali,i cni- mein n'ara cuteza sa v. atingil nick unn tint de pert macara ...Seth ca nu ye lipsesce theY iubirea Patriel nic! curagiulilcivict;dar sciii ca nu y'ati patrunst de positia politica in care ne afliunti asta4;i ca ye te- met). de amenintarile inimicilorii nostril. De y'ati gandi §'ati cerceta bine positia terriloth, v'ati patrunde ca', ini- midi nu poth de catt sti v'amerinte; ca de vett lucra pe terremult legalS,i (chiarti peuliie),nu va poth face ninti*§1ea de vett tacea, perdemii tat;fiinda-ca, Franciai Englitera nu pail face nimicil, de nu volt fi silite (in aparenta) de nor. V'o mai repettl, de NI vetf. gandi cate-sra minute, vett vedeai vett erode ca§i. not. (Vice ott e vina lui Filipescu de nu scóte giaru, iar nu vinalut Stirbe0... AstO-felt, §inumafastti-febi,trebue sa Mutant;actS- 0, i.Toujours avec calme, dar cu tarie si in lumina mare. Lassa'f sa ameninte, siguri find! ca nu poth death a ameninta. FrAilothCereti ce voiti, mereq, pe tóta Vioa, cu moderatie, dar cu tIne. Multamiti luf Valevsky, lul Clarendon si Palmerston. Facet! o adressa luf Napoleon. Facett o adressa luf Voda Mika de la Iasi, ski Diva- nuluf d'acolo,i multamiti-lec'atcerutif unirea; abo-

-=46 nati ve 100, 200, catt putey, la Steoa Dundrei. C'est un devoir, une protestation et une manifestation. E- §iti In gradinile publice,i camp iscalituri ;lucrati pe ulita, dar nu in casa, ea sa nu ye clica cconspirat1; asta-felt vett avea ce voiti; intr'alta felt, nu ; cat nu se pate. Celui qui n'a pas le courage de se manifester, est mort. Nol suntemt siguri ca Napoleon voesce; dar aria o data, trebue sa-lt susyneti, trebue salt chiamati ea sa. plata interveni. Facet! o mare manifestare luf Lo- yard (?) idemlnYTalleyrand, carele va trece prin Bueu- , resd ca sa merga la Stamboul Spuneti'l publiquement ce que vouS voulez et ce que vous endurez. Cereti'i in-i trarea nastracerey ca Divanult sa fie allessil, er nu numitt. VedetT ce fact Moldovenii,i vedett ea Austria nu putu face nimica, cu tOte palmele ce-i dedera In luna treCuta. Austriacit volt 00 de signet, pate, pe la sfai*tula lui Augusta; dar volt ei....

MTN rt1.111 I tii 1111Arrrrli No. 27.

JURNALTIL EMIGRATILOR

Jairir3P49-1EILMS PENTRU CONSTITUIREA UNEI SOCIETATI, SUB TITLUL : ASSOCIATIA ROMANA Cine):-spre-4ece luni at trecut de cand fatala lovire ce vrajrnasitat data Patriei ndstre,i emigratiunearo- niana, respindita In tote partile Europei, pOnt in A- sia-mica, a incetath d'a da vre-unt semnt de viata; ast fel in cata, In nauntrul patriel,, cata §i afark, art Vice cineva eft Romaniilt s'a lepadatt de principiult In nu- mole caruia a racqtt una din celle mai frumóse revolu- 0 tiuni prin care s'a. Insemnatii anult 1848.. DatOria cu tote acestea a fle-carui patriott era ca nici unt minut sa nu Incete din lucrart cari din natura loth sa fie ca o protestatiune energica, eterna, a simtimentelorii selle, a religiel sélle patriotice, a indignatiunii sélle, improti- va silairil pamentului sal de nascere. Ackth nelubrare, acOsta apatie este,ca sa clieemt ast-felt, unt sinuc- cidt moralt, cu multt mai fatalü de call ori-ce pornire vrajinaskca a cellort ce at jurath perzania ferei nOstre. Nu se póte attribui numal la nenorocire cä emigratia n'a fosta nici odata adunata la unii singurt loet; nu se póte attribui numai la greutatea de a se intelegeu- unTil cu altult -tat Romannla emigratt, prin corms-

48 pondenta; ci ma en séma la lipsa anal organisatiuni re- gulate, §i la efectult unort intrige occulte,cu atatt mai nemerit ur4ite, cu catt elle at isbutitt a invrajbi cu totult intro den§ii pe toti aceia ce, cu putint inainte, se unisserk Intr'unt singurt sentimentt ant iubirii de patrie;§i'§Tfacusserk o datorie ca, uitandt ori-ce sentimentt de simpatie sal de antipatie, sk jure unult al- tuia amicie §i sinceritate, pentru ca sk duck la unt ca- pau fericitt intreprinderea regeneratiei Patriei nóstre. Pcntru aceste consideratil, emigratii §eptorl in Pa- ris, chibzuinda ca, este timpult a lepada din chestiile de principil ori-ce chestik de personalitate; cart o nea- prat trebuinta a face sk reInviese spiritult de unire §i dorinta de lucrare; dupk mai multe desbateri, in seanta de la 2 Decembre (1849) a gassitt de cuviintk a se con- stitui intr'o soeietate sub titlu de associa0une roman? ; §i a allege unit Comitett essecutivt allt vointelortel, alcatuindt nisce statute prin care tota de oclatil lassk in parte tie-caruia o larga parte prin initiativa ce i se acordésk. Pe langk acésta, mai multe accusation! asupra unora dintre emigratii Romani, ck art fl intrebuintatu rat banii publici ce Ii s'a fostt Incredintatt in cursult revolutiunii, at Indemnatt pe tots a se orandui o comissie care sk céra socotélk de la toti aceia ce ati fost luat ban!, LI §i scerceteze. Acesta, comissie, compusâ de D. D. Gr. Marghiloman, Bolintineanu §i Voinescu, ati §i intratt In lucrare, §i ati §i priimitt socotéla de la D. A..G.Golescu, fratii Balce§tii Roseti; §i indata ce vort sand cu a- ce§tia, va corede lacet-l-alti,precum D. D. Eliad, Tel, Golescu, ets. Pentru acésta se cere §i adesiunea D. V..

49 Adunarea, neindoindu-se -aid de cum de patrioticele

D-v.sentimente, a socotitn do neragaduita datorie, in. numele sufferintelorn Patriei, a chema ajutorult si co- 141 Open.iia D-vástrri. Pentrn ad unare, I. VoinesCU:(1)

1, a

No. 28.

Associatia romfua Art. 1. Scdpulti associatiei este de a pregAti Roma- nief unit viitorti fericitt. . . - Art. 2. Suntit inembriat acestei associatit toti Ro- matt seytori in orf-care parte de foal, cari vorti ade- ra la statutele acestea. 7 Art. 3. Ori-ce strait, prietent allU Romaniel, care art voi a face parte din acesta associatie, de Va fi propusti de tref din memhrii, se va supune unit votti aln aduMiriI membrilorti associatiei, §i se va priimi, do va dobandi majoritatea absoluth a membrilorn aftati fact la seanta. Art. 4. Associatia pentrii Implinirea vointelorti ei numesce unt comitettt esecutivii. Art. 5. Comitetulti se compune de cincf membrii, alle§i din sInulti membrilortt asociati,,pe unt anti decline.

(1) In partea II a acesteI co1leetiun vom publica rapportuhi. commis- siunilpentruluarea socotelelorii, me morinlii liii N. Baleeseu In privinta azdsta,i alte mete relative la cestiune, alle carom coppil le possedAmil not 4 - 5 0_ La allegerea comitetulut in anult 1850 von lua parte toti aderantii §el'etorf in ori-ce parte de lect ,earl vorti trimite voturile lord la re§edinta Comitetului. A- ceste voturi volt veni pecetluite la Comitetd,1 Comi- tetulti este datord a le adduce totd ast-feiin Adunare, unde se vort deschide de catre prevdintele Adunkrii §i de secretari, odata cu voturile celorn aflati faca. Allegerea se va face tali d'auna la 1 ale lunei lufIa- nuarie. Art. 6. Comitetulti este indatoratn, §i deplinu impu- ternicitt, a intrebuinta tote mijlocele spre indeplinirea scopului associatiei. Art. 7. TOte fondurile destinate volt fi adressate Co- , mitetului. Art. 8. Lucriirile Comitetului nu vord fi valabile de nu vor fi sub-scrise de trei din mcmbrii lui; iar resedin- ta lui va fi acolo .unde, dupii impregiurkri, se vort afla faca adunati in acestt No... Art. 9.. Comitetult va convoca adunarea membrilorti de eats on va cere trebuinta. ,, Art. 10. Ori-ce membru are dreptult de a interpela pe Comitett in adunare. Art. 11. Ori-ce membru are dreptuld de initiativii; pentrd acésta insk se cere ea propunerea sk fie sprijinitk prin sub-scrierile a altort duoi membrif,§i adressatk dare Comitetti. Comitetulti, de o va gasi bunk, o va pune in lucrare; iar de nu, este datorti se convOce adunarea membrilort,i sa le faca cunoscutii hotarirea a- dunaril; de nu va fi fostii fack autorul propuneril., Co- mitetula este datorta'to comunica. Art. 12. Comitetult, la sfkr§itulti anului, va da soco-

I 1, _ 5/ _

téla de luerarile sidlei de intrebuintarea sumeloru ce va fi avuth, Art. 13.Comitetultt se pate destitui In parte sat in totalti, cOnd va perde Increderea assOciatiel: pentru acesta trebue ca propunerea sl fiesprijinita de tretmem- brit,i adressath care cora:tan.Comitetult convoca,

atuncl adunarea,, care botarasce deca propunerea trebue luata in bagare de séniii. Duph ce se va desbate, va face cunoscutil resultatulti la toti aderantit., cari vora trimite opinia lora inscris, dupa modula hot4rittiin. Art. 5. Ars. 14. Aceste statute nn se :vorti putea revisui de egil la1 Decembre 1850 ; pentra acesta revisie se cere a se consulta toti membril, atat. eel de fata eat §icei ce lipsesca in alte locuri; iar adoptarea modi- ficatiiioril se va face cu majoritate de doui ski trot a membrilora aflatt fata in adunare. Parerile membrilora ce vor lipsi se vora hut in bagare de sennt ca pro- . puller/. Art. 15. Cu donO inaintea seantei anuale,Coini- tetula este indatorath a da in cunoscinta tuturor membrilorti associatiel, in ort-ce parte de loon se vorti fi a- flandti, locula in care are a se tine seanta anulul. ' Adoptata in seanta membrilora din Paris, in 2 De- a cembre 1849. I. Voinescu.C. B. Beilceseu.--.P. Paleologu. Kosadini. I. Briltianu.Gr. Marghiloman.A. G. Goleseu.D. Bra- tianu.-C. A. Bosetti. D. Berindei. Bolintineanu. Paris I f Beacescu.G. Cretianu. Kinezu.A. Paleologu.G.Ma- Wheru.- -M. Marghiloman. Lem. 1 I. Ghica. M. Sergieseu.N.Apolonie. B. Balcescu.Constan- I.Ioneseu . tinOpol I. BdIdeinu.D. Cretzuleseu ...... Geneva

h"n PART EA II

,CATE-VA ESPLICARI IN PRIVINcA ACTELOR CE URMESA.

Eramii decisti a nu publica in bros era °testa decttil ii.uina epistolele si. actele reiToduse pin'aci, aflate intre hirtiele riposatulul Ion. Filipescu, dwpii cum se Ilene vedeachiar din prefacii; vedendü linse publicat in Boadinuln de la-5 Omit la 10 Ianuariti corentd opera d-lui Rosetti, appelulil. la (buena cosi libert pe atrial se afla sub tipara a treea cart din acestii colectiune, am credutti de datorie a publicai urnaMórele acte, spre a sface mmmii in merit ches- iune. Inteadever, ve*Pndil cii persOnele citate de D. Rosetti flu vinO aaffirma ski a nega celle 4ise de Domnia Sa in appelulA la film- nil col liberl, nici chiar dupii somatiunea ce intr'adinst le a PA- mitt redactiunea diaruhii Poporulli, INr. de la 17 Ian. (1) m'amti ve'dutii Fiat, pentru convingerea mea, sit intreba pe unele din persOnele in cestiune;iét5, ce amt °Matt In priviuta cellort 700# ce D. Rosetti dice c'a', a clan D. Ge- neralu Tell, prin D. Stefant Golescu, D. Generalt Tell a bine- voitta'ml procura coppie dept epistola acestuia de la 8 Martie 1850, (cea sub Nr. 3) din care se constat5, cii D. Gen. Tell n'a priimitii de la D. Stefant Golescu decatil 100-150 icosari de aurt, earl fact vr'o 604t ; In privinta cellort. 900* ce dice D. Rosetti cii insu§i d-sa (1). Numal D. St. Golescu a4i8il In Ramânuld de la 21 Ian. a nu pdte da compta dealt contribuitorilora cu acelle sume.---Ve41 actul No. 3.

53 ard ti (lath in rating, pe la inceputriM Revolutiunii, D-lui generald Tell, acesta a respunsd ea si dovedesca D. Rosettici'1 adatd acei bani, caul nu scie Minion de acestg; §i eine accusii, acella tre- hue sdovedesa. In privinta cellord 800 sat 850*, ce D. Rosetti dice cs6 a datil D-lui generald Tell prin D. Al. 0. Golescu, D. Tell a rdspunsil ca si intrebti pe D. Al. G. Golescu, pe care intreblIndulti, acesta a rdspunsilell nu i s'a (lath nici unit band de d. C. Rosetti, nic pentru sine nici pentru altii; §i n'are enventil a sustine acésta d. Rosetti. In privinta cellord 20 mil sfantihi cc d. C. Walcescu dice .eit a datd la Bra§ov d-lord generaait' ;Telli Eliade, d. genera-lit Tell a rdspunsil crt, dupd cererea mai multord emigrati din Bra§ovd, s'au depusil acel bani. in!nana cellora ingrcinati de aceTemigrati ea imparVi, acei bani la eel ±Ilrinijtóce; §i iutre eel insgxcinati cu impArtirea banilorq, figura §i d. GG Nitescu, d. Grig. Zossima, d. Duca din Ploiesci,i altii; §i etad dupii gdsirea cu cale a emigratilord, s'a data din mei bani Id Eliadi d. gen. Tell cite 250* de fie care ;§i acestia, bisiinda cae 50.* la familiele lord, ati plecata la Paris, spre a sustine en restult1de 200* C6,11S4 Revo- lutinnii, §'a se sustine Dumn6lor in strdindtate. *: intretandti dér pe d. 0G. Nitescu, Domnia sa a ia'spunsti. ei inteadeveird a§a s'a urmatd 'mem dupd cumii Ilifi aratd. gene- raid Tell. D. Zossima lipsia la Galati. A§a dar, in ce privesce pe D. gen. Tell, a cdruia onorabilitate este la adeposth de ori ce aecusbiri de felulti acesta, §i chiar rant declaratia d-lord Al. G. Golescu §i GG. Nitescu, d. gen. Tell, prin actul N. 3 §i. prin martoril citati, a respunsd §i despre cel 700* ce dice d. Rosetti ori a data prin d. Stefand Golescu,de eel 800* ce dice ell'1 a data prin d.'Al. G. Golescu, cum i de eel 10 mil' sfantihl dati hiT Eliad §i d. generald Tell la Bra§ov de care d. C. Bgleseu; ct pentru suma de 900* ce d. Rosati dice etia datti singurd d-sa D-lui general Tell, acesta ar fi in drept a dice d-lui Rosetti ceea ce d. Rosetti dicea Redactorilord cliarului Unirea in Nr. de la 10 Oct. alld RomdnulW, pc annul 1861: «Formulese §i specifice acea accusare, §i mai ales InsotéscA-o «cu acte justificative.)

&Th. ceea ce d. Rosetti 4icea luEliad in appelulic sea la 6- menu celiber: uTe invitd a discuta la lumina mare; haisK ati reclimafie cc gaccusalie pe clomp; §i salmi ritspuing, nu dupdvechiupobiceig, ecu cuvinte incurcatei eckivoce, etc.» (1). Venimd i la acousarea ce d. Rosetti adduce d. gen. Tell 6 a sa- crificata autonomia lerret, la luai 1848, child en venirea aid a lui Suleimaiiii Pap. Si in acesta a. Rosetti n'a tooth sinceri, cumil se va vedea din actele sub Nr. 4 §i 5 (2) Pentru mai bung, intelegere a tutulorti acestorri acte, lectorulii citésci bromra nostril, :eapil revolutiuniI roniiine de la 48, judicati prin propriele Iced note. Pe eared capii emigratilorti se inculpari unii pe altii la Paris ea dilapidatori de liana publid, i rissipitori de band addunati pentru facerea Revolutianii, ciocoil reactionar (cum numiail Revolu- tionarii pe Boerd russofill) ii trata i el ca jefuitort at visterid statulta, die), aa cheltuitit peste 20 millione lei (yodel) dupa cc aft aruncatil form in prapastie (3). CaimUcanulti C. Cantacuziuti, silitti de boer!,numi 114 Comis- siune, la Oct. 1848, pentru eercetarea cheltuclelorti (lise nelegale, ficute de guvernulti revolutionard ; glace& comissiune, compush', de dd. I. C. Borgnescu §i N. l'Aclam, depusse lucrarea sa pesterig lund,la 2 NOembre.. Raportulti conaissiuuil coustata cri, Re- volutionard, pe Range: cheltuelile legiuite, ati ficuttii cheltuele nelegiute, pe care nu le pate tine in shag, in sura, de 1,390,006 leT qi par. 30 A se vedea Lista sub Nr. 6. Consiliul4 de mini§tril decisse Mama cacelle mime, fiuiid cheltuite contra art. 65 din Regulamentulti organicii,sh,' se im-

(1). Tocmal cum face d. Rosetti in opera citata, eludandil chestiunile, Incurcandii Incrurile,i suqinandil, filetnici ud dovadd, nicchiarü cu martori ,acusarile gratuite ce adduce contra lul Eliad §.1 Domnulul generald Tell. Ca respuns6 la appeluld la &motif libert, cit6sca lectorujil memorille lul Eliade despre mi§carea de la 1848; gi fragmentulil din epistola Brill cescululpublicata in Buciumulil de la 3 oct. 1863. (2) Vedi memorlele lui Eliade, pag. 227-239. (3) Romania viltdreParis.--1850pag. 41.

5 p1inCisc4 din averea revolutionarilord;i Caimacamulti a approbatt decisiunea decretulii Nr. 865 din 23 febr. 1849. (1) Dnpu1ungcorespondiu0 intre ministeruld financelorti §'alti justitiel, Vodit Stirbei 'mini la Oct. 1849 a doua comissiune, compusrt de Grig. Grrtdi§tenu, hint Mann, Lind Rosettii GG. Nitescu, (fostil membru la Curtea de Compturi) cu insgrcinarea d'a'T face situatiunea financiaril, spre a t;ti cum a priimitt casa Vis- tieriesi de la guvernuld Caimacamiel,i acesta de la guvernulti Re- volutiunii, iacesta de la Vodrt Bibescu. Comissiunea constatil cin anuld 1848 era :

Venituld Vrresi. . 17,084,594.14 34 par. Cheltuelele 21,405,688. 32

Defeat . . 4,321,093. 38

Acestil deficittl privia pe celle treT guverue, adioS : Girvernulti Bibescului, pe done trimesturi sea

§ése luni . 1,492,341 15 Guvernuld Revolutinnfi pe 3 luni 1,390,006 30 Guvernulti Caimaarniel, pe 3 lull1,438,745 33

Totalti (2) . . . 4,321.093 38

Fiindti cdintre Revolutionari erat §i feciori de bond, pe RATS boeif ati scgpattli cei lalti ; did Vodil Stirbei a revocatuipe (dude decretuld Caimacamului de la 23 febr. 1849, sub cuventii cii Locotenenta domnescia., find recunoscutg, de latirtt, prin Suleiman Pa§a, era §i ea and guvernti legaln, care a §tiutti cella putind a mantine ordinea, §'a face ssa se respecte viata §i averea cet4eni- lord. Singura esceptiune la regula generalil a fostd d. Icing Ghica, rivalil redutabild and lui Stirbei, ea candidatti de Domnd i ca

(1) Dossarulil Nr. 28 pc 1848 §i 1849 la min. financelorti, intitulatü : cdellei pentru implinirea annular* cheltuite pe vretnea nepravilnicului cd- clutti guvernii, Olwtitnite a se intórce in casavistierieis. (2) Aceste notite, cum §i lista de la Nr. 7 , ce era ataatRing& raportulii comissiunil d'anteiti, mi saü comunicat4 de On. d. GG. Nitescu

56 sprijinitil de Anglia, prin influinta caria Pórta l'a un.initi BO'. de Samos, multumiudu-se d'o cam data, D. Ghica cu acesta pênui va putea ajungei Domnti in Romania, visull settde aura... D. hint' Ghica &ea fu essecutata a plati 32 mil lei; -léfa sa ca agentii and terra la Constandinopole (ce se cuvenea iu Aristarki, nu mai 1. Ghica, 4icea Stirbei) dupa cum se constata din adressa min. justitiei care tribunalulti de Dambovita, Nr. 6217 de la 1

Iu lie 1852 (ve4i qiarulti Adunarea nalionalä Nr. 38). .n D.1Constandint1 Balcescu, director: la ministeruhl fimancelorti in timpulti Revolutiunii, fu insrtrcinatisi a respuude boerilord in miracle emigratilorti;crt nu Revolutionaril, ci Reactionarii au jefuitil terra, §i ail provocat invasiunea, priu iulrigile i desbina- rea lord. Domnu Balcescu dovedea, cu chiar tifrele din registrele . - VistierieT, cui :

Revolutinnea a costatil pe terra .. 1,126,675 lei, 34 par.(1) Invasiunea otinilorui nicest', a costatil pe terra, in 14 luni n 9,715,133 14 --

Idenni, a o§tirilord turcesci . . . 986,902 34 Prin urmare, Reactiunea a costat pe térril, in 14 lun1,14,818,759 lei, par. 27. Apol, din suma de lei 1,390006 par. 30, ce nu se tineainseArta de gUvernele Reactiunii, mai 4icea D. Balcescu, dacA vom scildea economiele in suma de lei 680,000 (2) facute de guvernfilil Revo- lutiunil, rem'ane in sarcina guvernului revolutionaril numai suma de 710,006 l ei (3). De vomit compara acum cheltuelele %cute de gavernuld.Cili- mkamiel§i al lui Stirbei din paragrafulA straordinaril allOt huge-

. . (1) Se hassle In minus cu 263,331 10; §'ac6sta se intellege, cad n'a pu tutu din Paris all procura informatiuni esacte. (2) Attica, 400,000 lista civilrt p'unti trim estru, ce era de dreptii a gu- vernuldi, §i de care n'a wail a profita, cum sil constatU din decretulii guvernului provisoriii prin care s'a Intarita bugetulii anului 1848. 165,000 venitulti esportatiel cerealelorii, daruitti de Camerrt Bibescului, §i de carearilfi pututil profitaguvernulil revolutionaril, d'ar fiwall 115,000, venitul esportatiunil vitelor0, idem. (3) Veill Romania viitóre, pag. 41-46, articoluid d. C. Billeescu, sub titlulii cheltuelele revoiuiuni1'alc reaciiunii din Romania.

, 57_

tului(adica§ 19) cu cheltuelele Eento de guvernulti revolutionaril din lista N 6, tot din acelliiparagratii, afimc banii cheltuiti de RevoluVonaris'ailintrebuintatil pentru tinerea ordinel pubjice, pentru luminarea poporulu in principielelibertatii si egaliVitii, in mission). diplomatice(l)'§i pentru priimirea trimisului Porta' §i facerea lagSrului tura, etc; pe child guvernele Reactinnii ati cheltuitil banil poporului in folosulitsugrumiitorilord poporului, si in prejndiciulii autonomig

. De aceea, ea comparatiune, publicamti §i lista sub Nr. 7, wade se vede anume natura cheltuelelorti din paragrafulii 19 alit buge- telorti pe 1848 §i 1849, fthnite de guverneleReactiunit' .

I *4. 7. La citirea :western acte §i epistole, lectorulii ar pars sit ne im- pute indiscrepunea in privinta puh1icirii lumen epistole cu ca- racterti secretil; respunsnli: la acesta l'a datil d. Cesard Beliacil in Trompetta de la 23 Decembre, armlet trecuth. D. Roliacil, in assemenea materie, este IA autoritate neonates- tabillichiar, pentru aceia caril punt/ in indoiallimoralitateasa.... Eats der respunsuldillustrulanostru publicistil in privinta publicaril acteloril de felulii acellora cuntil publicath nol in a- cesta. :col ectiun e: «Tot ce appartine istoriei trebue sit datil cella mai (largepublicitati. «A voi cine-va sti nu se dearpublicitAiTacte importaute ea appelula la ómen4 cci liben anti d. Rosetti, este a voi sit sus-

! tragil publicului o proprietate a sa;i a voi a nu publica tint publicistt asemenea note; aril fi a pretindesii'ldtragil §i pe ethi

in complicitate la acesta sustragere. , «Trebue sne gr4bimil a ne mlirturisi pilcatele, nol earn pu-

(1). Juatificate astii-feRi de guvernalti revolutionaril: cM,trebuinta re1atiilor0 internatIonale alle terrel, ce aiWale o des- voltare in proportie en nona positie a 'erref, urmitudil a se face cheltuele estraordinare, potrivit5 cu esceptionala de asp positie, §'a arose spe- tifieare nu se pots face pentru cuvinte do statil». Decretn10 Nr.378 din 30 luliü 1848, in dossarulti minist. financeloril Nr. 18 po 1848, §i anti Arbivet Nr. 419.

A 58 a tints,ca luptgtori de la 1848 ;ca sii putemti trepassa mai upri, «§iea sit' putemt fi mai purl spre respimsil bunil la infrico§atulti ju

Acéstg datorie sacro-santa a publicistului a desvoltat-o insu§i . d. C. A. Rosetti in jurnalulfi Romdnula, land a publicatti, in ca- puln acellei fa, scrisOrea confidential a d-lg Boldurti Litmus eUre d. Lascarti CatargiA prepdintele actualA sill consiliului de ministrii,respunpna celloril eel flora observatiug in privinta acesta : Suntil publicistti; §i am §i dreptulii§i datoria sit bagti mttna.

(1) Publicata in lionuinuiti No. 22 din anulil 1859.

59 «chiar in portofoliuld ministrilord, se iail or ce actii void crede «de interesuld publicului,i spublicti. acelld acid, «Prin urmare, adaogii d. Boliac, nici drepta nici dreptate are «d. Rosetti sreclame proprietatea asupra actului in cestiune, «careinteresesii societateai istoria.» Acésta, ca respunsti, odath pentru tot d'a-una, pentru ori-ce acte vom publica de felulii celord publicate in acesttl, colectiune. Remane acum sb." respundfi la urniRiirele cnvinte alle d-lui Bo- liacti, Ia adressa mea, tot din Trompeta de la 23 decembre espiratil. «Era ;Auld care tot promitea publicarea actului in eestiune «(apeiulet d-lui Rosetti)i inceperea judecti4ilu1848. Am as- «ceptatil chic! lustri implinirea promissiunii acellei persOue ;§i

«Ina pita acumil n'am recital ! Acelld altula este suserisuln, care n' a promisa publicarea acta- lui in cestiune,cil'a Wahl in opera ec incepusse la 1866, sub titluiti Capri revolutionii romane de la 1848, judieatt prin propriele loril acte ; incepussemti der judecata 1u1848, iarti nu promisesem a o ineepe ;i dacan'amdtermivato, causa a fost lipsa de mijlece; sperd Intel en inlesnirile-ce'rn!fad' unittipografi mai omen*, spoUt publica mai multe acte earl potd servi de materiald pentru istoria RevOlutiunil' nestre de la 1848. Termini esprimndii mirarea mea pentru anunciulti d-lui Boliach, publicate in mai multe Nr. din Trompeta, cti numai domnia sa a possedat singurul esemplar ce mai esistil din apelnkt d-luiRosetti; era logicti eai acestas rossedii railcard unit singura esemplard, chiar daeamil priimicii le-ardfi arsa pe tote, cum affirmA dBoliac ; apoi d.Boliac posseda opera mea (Ca- pif Bevolutiunit) in care am citatil passage intregi din opera d-lui Rosati, pe care lc-am §i comentatii, comb6ttindti ideile erronate dinteensa; in fine appelula D. Rosetti illd mai posseda§i aIii d. e. D. Generalti Tell. Ball der cii §.1 d. Boliac a miqitit, tie numai odatii in viata sa.

C. D. ARICESCU.

Nr. 1.

JURNAL. 28 NOEMBRE 1849. Asti, 28 Noembre, emigratia din Paris, aduns6ndu-se in sala seanteloril, a alesil o comisie aleahlitl de trei persime,i anume domnu 'Ton Voineseu, domnu BolintinenuI domuu Gr. Margilo- maul, en missia de a lua socotela de la toti seek, din emigrati

ce vor fi avail haul publid-asupra boil, adaogêndii, , si sneotelile din 'naintea Revolutiel, de i se vomit comunica de coin:tett:In re- volutionartt; s'a arilta adunifrii asupra tuff smith acesti bani, si en- vintele pe care intemeindu-se, unii din darn. milorn,nu-ar voi sr: dea socotéla ; ea in uruni tipitriuduse sg, se comunice la t6tsi: Emigra-

1/4 tia româng: lila locuitorii din terrg. S'a ales asemenea unit comitetti cirmnitorti nil intereselorii E- migratieii Româniesi, aleAtuith de chid permit.,i anume : dom- nilJ. Ghica, G Magheru, N. aalceseu, D. Brritianu .5: C. Rosetti, cu indatorire s. a1cUu6seil thtt maT eurindu statutele cuVenite care s'a se surie adunsarA spre votarei adoptare. (1) (Urtmlsr: iscgliturele emigratilorti aflati fatA la adrmarea de .1a , 28 Noembre 1849)

(1) Ve actulii N. 28 din partea L

t 41-.1 61 .- r, Raportultl comissiunii alesa de ernigra0 români in clioa de 28 Noembre 1849.

Domnilorii ,

Comisia ce àI alest sit comet*i sit reguleze soeotelile de banii priimiti de unii din emigrati, Within vremea revolutiei citi dupd revolutie, cu pdrere de red vine sit vinfiltiseze astd-41. raportuld sed; cu Orem de reu, ziceiiii, cdcina'i afostd cu putintd a'si de- sdyirsi lucrarea. In jurnalulild-v. din 28 Noembre, coprinzindu-se craportuld comisiel are sit se tipdréscd spre a se comunica la tout emigratia locuitorilord din tell, comisia este de pdrere cd, mai 'naiute de a pisi la asternerea socotelilord, pentru intelegarea lectornlui,a'i da e repede deslusire asupra urmiltOrelord punturi : ce bani suntd acestia de care d-v. cereti astii-41 socotéla? snntd edict banii statului, saai alit cuiva ? Cum s'a intimplatd sit se dea bani deal:statului pe la unii altii?i pentru ce trebuintd ? In ce putere sa cere astd-4.1 de d-v. acestd socotéld? sicare sunt motivele care v'ad impinst a cere ast5.41. o comisie pentru acésta? Domnilorii, abia frumósa si sacra nOstrii revolutie fu la 13 Sept.1848 inecatd in singe, abia Omenii revolutiel apucards'a, puie picioruld pe piamentil streind,Ii indata detractorii miscdrii patri- , otice din lunie aruncard cu maini pline in fata cdpeteniilord ei defaimai calomnia ;Ii acuzard, (Peen* cd ar fi jefuitii statuld, ritlicimdil din visterie miliOne pentru ca sit le imparta intre din- ilICstreinatate. Asemenea calomnii nu potit pune in mirare pe nimeni. Oamenii care le flea suntil Omeni deprinsi in acestil felt. de fapte,i adat dovedi despre acesta: cdci orii candd s'ail afiatil la cirma trebilord publice, ei nu at fdcutti de cit trebile lord insuil. In earl vreme aceste infame imputari planet intern] shipd vagd asupra tutulord Omenilord revolutiel, frog a dovedi nimicd, nici unit Remand nu'sl dete ostenéla a le desminti; Pentru c inima In

162- spunea ct datoria lift este a se gindi a Nerd ce-va pentru tot losulti patria, iar nu a Naga 111 séniivorbele detractóre ale revolutiel, pirile dictate de o rea vointa,i inchi mai rea credinth. Din nenorocire, pozitia acesta nu ne fu *triad inu1tvreme. In cursult revolutiel sai fosti datil hauld'aYstatului pe la mill altil, trirniTcu deosebite misif afarh din Writ Ni§te intrigoc- culte, ni§te patimi teed hurt pricina, duph revolt-10e, de se *Mira iutre dasii miff din membril guvernulul 'provisernii al comi- tetalul revolutionard. Pirele vagi si generale alle detractorilorti revolutiel all prefacuru, in gura acelora ce se sthdiserii, in oalompil de tote felulti, in acazatil formulate si dIrigiate asupra unora dintre ranging, acusatif en atatil rnapernici6se, cu cht avail mail aeril de f ludamentu si de autoritate ;chef pivi i piritori omen chiar din omeniI revolutiel, din &mill ce fusseseii in capulii tre- bilorti. Asa eel acusati, nepu:enda suffer a lhsa sh plane railcar o bAnnélh asupt caracteruluiioncireId-lordcerurh a se rand* o coruisie care sh cerceteze socotelele de cif ce bani va fi Math fie-. care din nol,i sh le arate adnuhril. CeT acusati furh §i eel d'enteirt cari se grilbiril a infhtisa comisiei socotéla de haul* ce an fostti pri- initti, si de chipulh cu care "1 ad intrebuiptatn. Socotelele acestea stint insotite si de cite null expose justificatif,prin carepiritii, , vrand sh se justifice, sh filch el la rtuidulil lorn piritori. Pentru mal butirt intellegere, vom lhsaall vorbesch insusl d-lorii; vom da adich a/1'16161e d-lor intregi, sail un estractii, pe cht se va pntea ma pe scurtil, dupe trebuinth.

1.D. Dimitrie Bratianu, trimish in douse' rindari ctmissie, o- data in Ungaria inainte de revolutie, §1 alta data iu vremea revolutia in lune liii Septembre, pe laugh cabinetele Germania, Francia §i Anglia, a priimitil la cead'hnteidcaqatorie 200* din banil comitetula revolutionara ;la cea d'adoua, 210*, adica 130-4 la Orsova de la d-na Rosetti Grant, si 80* de 11 d. C. Balcescu in Paris: peste tot 410*. D. Brahmin, trimish ca srilucreze in folosulti patriel, avea putere discretionara de a cheltui pe cat'1va trebui. Ariitarea d.Brit- tianu fiiud laconica, uoi repining aci intregh adresa dumisale chtre comisie, prin care justified intrebuiutarea acestorh banT.

a Domuilmei,.

stDati'mi voe sd NrZ_ faciii ej ennoscutti sumele ce miaü ineredintatti, atilt inainte eat kd in vremea revolutiei nóstre. 1). inaintea revolutiel am priimitti, din banfi clop* la d. C. Rosetti, 2004- pentru voiajult med in Ungaria. 2). in vremea revoluiel, Locotenenta dorm:leased, m'a inshtei- until eu o misie pe 16,110 cabinetele German iei, Fraucie'i Ang in esersitiul acestei fanctii, am priimith din bani publici, ceph' Mail la d-na Maria Rosetti Grant sila d.C. Memo, de la D-na Rosetti 1304 la Ru§ava,i de la d. C. Micas= 804 la Paris. «Afard de cheltuelele cerute pentru tiphrirea del bro§uri §'a unorti articoll de gazete la Londra,(0'ini ar ft en neputiutd, sh ju- stilich cu amtiuuntulti intrebuintarea acestorrt Iaii. pe toed', 4ioa. . pe tart ora. «Domini' mei, de ati face o anchetil asnpra felulul vietei merle, in tart vremea in care am fost insiircinath cu o misiepubliet, *bane a crede cii rezultatulhacelqanchete ar1 pentru mine 'anti titlu la stima d-v.,i und dreptti, uu de a reclama despilgu- bire peutra aceia ce am cheltuittidintr'alti mel, ci de a ye ruga sh'mI inIesnil mijkicele ca, sii pltitesch 40 livre-sterlingil ce smith si astil-41 datorti la Londm. «De va cere trebuinta sti fill ascultatit in simile Onor. comisil «de withal, sunta O. void fi Intl d'a-una gate a mh snpune do- «rintelorh ei.

(Ischlitil) D. I3RXTIAN 1849 Decembre 11. ILDomuu A. G. Golesen, trimisti cu misie in Germania §i

(1). veo, intre altele, duel artieolt de (1. Dim. &Alia., prin care !'estificii conduita Itoinitnilorti de pest() Carpal"' de la 1848 lava cu En- guril; artical publicatl in qiaruld francesil de atuucI Pressa, ea respunsii la alte dou6 articole alle unui emigratti roper, anume Daniel Iraniy, membru §i secretaril alltii comitetulul revolutionarii ungurii de la 1848, gi prin care acesta sisilea a inculpa pe Romani): din Transilvania, ea adicii ci ar fi provocatil lupta dintre linguaiRomani din aceea epodt.

Prancia, inainte de socotela banilord cc a fostd pri4nitti,ida skim de lucrArile ce tic sAvir§itti in chipuld urmkord : sCSidespre lacrArile, merle. dice d. Golescu, ce svsplit!? «Elle ail consistatil rna cu sém! in relatii personale, in articoll «de gazette si in notite deosebite comunicate deputatilord §i mi- nistrilorti. SA ye* incredintezil ctote Incr!rile mele ati costd ba- Oath pe programuld nostril revolutionaril, preeningi pe nedes- «partite nóstril unire cu Imperiulti Ottomand, arfi socotesed «de prisosii. Singnra notitie ce am publicatil, tradusA, in limba «german!, este unti estractil comentato rid alit tractatelorti ce pri- "veinSpozitia politica de astri41 a principatelord romane. Acea brosurti avea de scopil : a). A popularisa in Germania ideea cum cA Moldo-RomitniT doresedi a§teptA interventia Germaniel ca sA scape de protectoratulti rusescti, , b) A ariitaciiprivilegiurile cc dore§te Russia a '§i insusi sant rAti bazate pe temeinfil dreptului,i .cii va fi fOrte lesue cabiue- telord earopene srt sqe acelle pretentii, istA rewind, Principa- tele la vechile lord legiiminte en POrta OtomanA, dupti propriile lord capitulatii, care niciati pututa fi nici ail fostd in adevdrd desfiintate prin nuoile tratate intre Russia §i POrta. cTOte celle lalte notitierati ni§te insemnAri scurte ce le in- qartri§iarnd manuscrise la unii din deputatii mini§tri, cand se since ocazia; precuma candid era vorba de interpelatil, sail calla sveuenuvele importante din terrA. Diu aceste notitii, tret nu- «mai smith mai desvoltate :.una despre politica general!, in pri- cvinta Orientului, pe care amil dat'o indatA ce emit sositti in Paristi ;aitti istoricA pentrn protectoratd, §i care suna ca me- «morialuld justificativiialladrepturilorii mistre, publicatil impre- «anti cu protestuld ;§i in sfir§itti alta statisticii, ce mi s'a cerutd «de unn deputatti pentru trebuinta d-lui ministru ald treburilOrd. «din afar!.;) (1) r (.1) Pelt intre altele nit bropril de 12 pagine, intitu1ath, :Lettrea M. M. les redacteurs en chef de tous les journaux de la presse parisienne au sAiet de Particle insere dans Passemblée nationale, du 12 Mars (1851) sous la rubrique de Bucharest, le 12 febrier, tipAritii Ia P aris in tipogra

-6 5-- Vilna apoi la socotelainilorU,D. Golescu7atil : Priimiti de la D. I. Voinescu II, la plecarea inea din Bragovii, in galbeni austriacegti. . . . galb. 668 -- Si in sfanti 1884, care facti.. . , . . » 134 8/14 Priimiti. in Paris de la D. C. Balcescu .. . . » 50

Luati en imprumutare de la D. V. Alesaudri . » 34 .- Peste totti . » 886 8/1

CHELTUITI : DatlD-luiIscovescu in Bragov, ca siggi cumpere arme i sse intórcil in Bacuregfi galb.8

DatiD-lui Bolintineanu pentru acelag5 seopti . » 8 La unii curieril de amil pornitil la Bueuresci cu 5, lartit care guvernil ...... , . . » 4 Pentru tiOrirea unel proclamatii » Ilost Pthintelui Varlam ,pentru cheltniala drumului pinii la Sinaia. ) 2 La 6 Transilvani ce niuti trimisn iu tera la union sa se intrebuinteze ea comisari prin judete. . . » 42"sf. La unii aith Transilvanii ce'1 am trimisti din Ermanstad pentru aceeagi trebuintrt . . . . » 11"sf. lost Dati D-lorti Laurianii Maiorescu . . . .» 35 Pentrn traducereai tipiirirea in limba geimani la Viena a proelamatiel nóstre »10 Pentru traducer ea gi tipg.rirea brogurei atingg- tore de tratatelei protectoratulti rusescri.. . »30 Pentru trimiterea }meld broguri prin tote statele germane »10 D-lust Mitlinescu, trimisii en o misie in Bucovina »80 grafia De Soye et 0-nie, rue de Seine, 36; §i in care D. G. G. (neg re- fitti D. Al. G. Golesv) combate assertiunele corespondintebn din Bucu-

, rani, care sustineetretragerea Rukdlorn din Romfinia au causatilma- re Intristare intro fi;ndil di sub Rusl §i Turd; ad prosperatil commerciulil,i industria,i agricultura;i cpopulatia Principatelora, compusl, de Slavi autohtoin §i de Boer/ greci, voesce a se realha cc ma- m famillirussescii sal slavA, etc,

66 17 Doinnulni Toma Costandin iii Viena, trimis cu o misiune in Banat » 25 D-luiCoradini, ca sa vie la Paris sscrie prin gazette a 50 Cumpsargtórea Ling presse autographice, ca s'o trimitil in terrii guvernului, §i care se afl ii. Inert la mine a 18 Pentru cumpAraorea a totil feluld de bropri pentru trebuinta guvernului a 5 Plata la copi§ti pentru felurite notitil . 1 ,, 20

Dati D-lui Maiorescu la Franefort . a 30 Dati marlD-luiCoradini a 15 4071/14 Cheltuiti in cilliltoria inea din Transilvania La Paris .. . . galb. 150 Pe haine §i rufe, de care nu lowered nimic din Bucure§fi . a 100 Cheltuiti in Paris pe tOtil vremea missiunii mele a 195 a 852 1/: ,. D. Golescu, in esercitiulii functiel see, avêndil dreptil discredi- tionalti a cheltui pe earl'i-ari1fi fAcutil trebuinti, pArerea nostril eSte csocotela ce D-lui infaci§ezZi asil-41 este o socotelit mai multi' de priete§ugii, o socotelil de confientA, tool nu de datorie; §i nu este nici unit condeiti la care am putea stifacemti vre o Vagare de semil; de dart pe temein111 acelia.§1 confieute §i aceluia§il priete§ugii, (Puma cii galbeni 50 ce s'a data intermit rindti D-luiCoradini ati fostil dati cu rea socota, cild in Paris ariliigitsita D-lnipe cine sii puna sii scrie articoli prin gazette. Apoi 15 :It dati totil D-lui Coradini a duoa Orti ati fostil §i mai pntirrii bine intrebuintati, de vreme ce Domnu Golescu a velutil eti ll-nu Koradini nu a venitti in Paris atuuciTcilndit a priimita 50 de palbenT. Mai cu Séluti cii atunci D. Ubicini se Mitt in Pa- ris;i nu credemilV6 D. Ubicini, carele s'a araatil in taZi, vre- ruea revolutiei cu Aida devotanientil, §itiiri sr), a priiniititvre-

-- 67 o plata de la guvernti (1) §i a redigeatil tote scrierile frauto- ze§ti, uu eredemn tlicemit cs'arg fi refuzatti a ajuta D-lui Go- lescu, deca D-luis'arilfi adresatit la densuld, pentru ceva arti- coil sat vre-o aith scriere. Pentru 35 * §i 10 sfanti dati D-lui Lanriaui, asemenea nu se vede pentru care trebuinta i s'a datd. Pentru pressa autograficit §1 notitiile : 1. Despre politica generalit in privinta Orientului, 2. Notitia statisticii, 3. Notitia istoricg, Acestea sit s e dea in pgstrarea comitetului biblioLeci roman,, din Paris.

III. Donmult C. Balcescu, care a fostu §i prada celoru mai viiattacuri ,aratit cit, cu dite-va 4ile inaintea alderS gavel- nulni revolutionarg, a fostti priimitinsgreinarea de a merge in Galitia, in Transilvania §i in Serbia. Pentru cheltuiala drumului s'a fostdatt,, en decretit alii Locotenentii, 200 4t, iarg pentru implinirea misiei din Transilvania, 44 mil sfanti, pentru care, de §i a staruitg la Locotenentit ca sdea decretil, dar vNendu-se zo- ritil sit piece, nu a puttitit a§tepta darea afarg a decretului; §i basin "1-a ridicatt din Vistierie pe o simpIadeverintg a liumi- sale, incrcpndu-se in fagaduialaD-lortiLocotenenti ca curie la 4 decretulti. D. BgIcescu adaogit c, vgclenclit prefacerea ce trebile Virrei iu cepuserg sii ia, preve'pndii cii are sit intgrlie mai multi vreme in straingtate, pentru cari pita a'§i implini §i mai bine missia, ;1.a dorit.t svad tabgra D-lui Maghieru, ca saibo idee maie- sactildespre starea puterii armate a terrei; §i qa, in loci" sii apuce drumula Cb,in en flora pentru ea sit tréert in Ermanstad, a apucatd pe acela tilt Rimnicului-Vilcei. Abia insg sosi in tablet ,§i a duoaipriimi vestea catastrofei de la Bucure§ti din 13 Sep- ,tembrie. D. Magheru se atm in trebuintit fOrte mare de bath', pentru indestularea §i tinerea mini mimrei Oath de insemnatil

(1) kpriimitu3600 1. v yell lista No. 6.

de &ilea ce erad sub a Dumisale cornanld ; §i aflaridd c i sun la D. Memo 44 mil sfanti, nu 'lli-ad mai l'issatilsiiasd din tahrpiuit ce nu '1-a dat5 1000 It. Toil acolo, cam in sild, a dat5i D.D. Gr. Peretii Dimitrie Cretulescn 935 sfanti. In Ermanstad, D. Milcescu se opri cate-va tile, dorind5 srta- tle despre sOrta celord arestuiti la Cotroceni §i a celorii-l-alti con- , frati. In vremea aceea sosirit §i DD. Eliadi Tell ,>)care veni- «sera, (lice D. &does., sil culeagd §i aci lauri, dard mat cu se-

10 U U Petri.

7 ,1 Seulescu, 8 Bestelei. 1, gAiniti plecatu apoi indatd spre Galitia ;derti revolutia de la ~

(1) D. G. Niteseu afirmti, caces 20,078 Ef,s'aildepusii la Comitetai allesil de emigrati, s'a impttritü intre e, eum am arnatol in intro-

ducerea 01.01 If. IJ

-- 69

«Lemberg m'acutt srernischiMbildireetia spre Paris, ca sg in- gtalnesed pe D. A. Golesen.v In Paris, D. Bglcescu a mai impgrtitii pentru deosebite trebuinte, precum'in tabela D-lui se aratd, athtea sume call% nu mai remand asupra D-salle de clad numal 482 # si 8 sfanti, 200 # cel cu decretti,si 282#si 8 sfanti din eel 44 mil de sf. fdia decretil. D. BdIceseu,piritil car fi. cheltuitd red, 1 pe s4rna D-salle nnmai, peste 3000 # baui d'ai Statului, inert din iarna trecuth, ea sd astupe gura birfitorilord, a fostil alergatil la arbitragiuld. aduoi din compatriotiiSOY,si a nume D.D. I. Voinescui Ion Brgtianu: prin duoe adrese alle D-selle din Martie trecutii (1)'el an fostd (lath socotéla de intrebuintarea a 44 mil sfanti, nu de datorie, Cdci acesti bani D-nu Bglcescu IT privea ea ai Dtimisale, timid luati pe respunderea sa, ci pentru cit arate neadeverui, (la faussete) pirelord ce planad asuprgyi. glleclaratia acesta, dice D-lui in adresa mitre D.D. I. Voine- gscu si I. Brgtianu, la 25 Martie 1849, o fdcemd in scrisOrea ce gin- 4i1ele trecute am indreptatd D-lui Voinescu, pentru a de- monstra attic lul chid altora ce ar fi fosta curiosi ish afle gadeveruld, sad ca s(lied ast-feld pe clad ar avea temeid ca- glomniile ce respande§te asuprii'mi miffaltil;o tdcemd ca shi a- grAtd cit nu pOte fi dreptg o judecatd, theuth a priori ;cg de si gnu me socotemd datoril legalmente sit dad vre-o socotéld, cui-va, ged o damt care prietenuld Voinescu, ca o confldenth amicalh.) In acea admit care D. I. Voinescu si D. I. BrItianu, la care se referg astd-4I D. Bgleesee, dupa deslusirile ce mai da la uncle bg- phri de serail ce i s'ad fostil facutil, sfirsaste in chipuld urmdtord : 4E1 bine, dupd ate velurgti pang aci, din cate atinseid, nu nu- «mai nu credd eh nu se va putea convinge orl eine cii o vrij- gmhsie, nevrednicd de demnitatea until omd ce se crede chematil ga efirmui Unit popold intregii, a coprinsd pev;a-ocati-va din gcamaracjil nostri, pentru persOna mea,dar inertc..."tre acesta cii tacea vrAjmiisie n'are nicl o pricing din parte'mi, nu este provocatg

(1) Pe cari le vom publica in Bropra II.

_ -7 - gde mine, de vreme ce nimeg nu s'a pututt pliiarge c'I-am ofen- gsatt dll celt ranteit ; de vreme ce et tot-d'a-una am fostt supus g§i celni mai de nimict, coprinst a§a de tare, incatu ri-ati de- ggradatti din vrednicia de omti cu tatult, in can sll vrea sti me" I onióre in totti chipulti, ca s mts; respllitésea' de atata dragoste ce gam avutt pentru fie-care in parte, de atata supun ere ce le-amu 4arRatti, §i de atatea slujbe ce am adusil la multi, si am darit5 s'a admit la toti.--Se va convinge, crecrr, ccele ce am are- sten,Math prin grait can i prin scristi, ori canal, at fast tot- gd'auna adeverate ;pentru cii minciuna n'a atinst nici o (lath, bu- g4a mea.i daca este unti Dumne4e5 colo-sust, daca el5 nu dtir- _one, daca elti m va inbi Mei, cum 'ml-a araafo d'atttteaoff, gspert crt va veni o vreme cAndti sti pocill,nn a'miresbuna, cad cugetnIti nu Ma heath nici a dati sil o tact la nimeni, dent sit dace a se umili voitarii mei de re% de lacinessmars6viei lort. In urma acestei artiirT, pe care nu a athrnatt de la nal a o re- produce, nici in mai putine cuviute nici cu mai maltrt fidelitate, ng suntemt de Were crt surna de 44 mil' sfanti, flinch privitg de D.1351cescu in a D-selle respundere, pentru cad nu at fostt loath, de cAlif sub a D-selle adeverinO, frui Jemmies altt Locotenentil, a putut5' s'o cheltuescrt D. Balcescu corn 'i-a piicutti; cii §i atunci chino, chndti banir ar ii fostt Matt cu decree',i prin urrnare no guvernult revolutionaril art fi fastt respu4etoril pentru ci singurtID. Bilcescu, suma de 14000 de sfanti dati D-lui Ma- ghieru nu ar mai pntea figura in sarcina D-lui BAlcescu; crtcl im- protiva sile Domnu Bilcescu in zaclarti ar fi opusti dreptulii; soma iart.§1 de 20078 sfanti dati D-lor Eliad §i Tell, asemenea flu trebue privitg in sarcina D-lui Balcescu ;ciici o (lath' ce totalult sumei se abause din adeverata loT destinatie, cea mai bunil in- trebuintare a restului no putea fi alta de catt aceea a sluji can- seT,§i a veui in ajutorulti atirtort nefericite victime ale revolutiel; mai vertos cii dispositia acesta s'a filcutt on duoi din membril LoCotenentil;i a§a respunderea numai cade pe D. Walcescu singur. Cum s'ati intrebuintat insii cei 20078 sfanti ? Pentrn acesta vor respunde DD. Tell §i Eliad. Pentru * 83 dati D-lui Golescui 424dati D. Brritianu, a- semenea numai are D. Balcescu a respunde; pentru cii aceste su-

-- 71 me Wait datti la omeni trmi1 cu misie ea sd lucreze in folosulif Virrei; §i a1 vNut cum s'aii intrebuintat. Pentru 2004Ina VI en decret pentru cheltnéla dumisale, nimeni nu are al cere socotéla. ' Pentru cele-l-alte condee, intrebuintate asemeuea in ajutorul confratilorti sel, D. Munn, de §i dice forte bine c4 ori candtt are s respun0 pentru dtunlit, dard a priimitti asuprn respunderea; §i ac6sta este o slnieinne a inimei sale, pe care ori ce oniti simtitorti nu póte de efif,ii a o pismui D-1c113Alcescu, lard nu a'1-0 imputa ea crim: did nu seim5 care pole fi Romilnulti acella ce ar vedea pe unti frate ald sill in nevoe d'a muri de fOme, sati a intinde 'Mina pe ulite,i pentru en sinti ajute s'arti gAndi mai inteiti de trebue so feed, did are srespun0 de acel bani in- uaintea unui tribunall Tribune luld de care clii se teme este a- cella alti consciintel selle; este acella alit sufferintelord fratelui sed. Iat4, Domnilorti, tribunalulti la care §i D. Bdiceseu s'a supus.

IV.--Pentru D. N. Billeeseu, am fi doritti, pentru ea ssg, vedeti pant uncle a mersti calomnia, s4'11 1ltsmtt svorbOseii, insusi; dar temandu-ne de a ITZ5 osteni cii eitirea unui memoar ti.atattt de lune, ArZi ceremil eraicinne a v.`6 cita uncle din passagele co- prime intr'hnsuld. (Urmart passagele adressei D. N. 1-341ceseu) (1) intre band luati de D. N. Billeeseni aceia luati de D. C. Bra- cescu, nd gsimti deosebirea cit uniT suntti luati en decreth, lard cei-l-alti fried, deeretii. D. N. Meescn este (16'61 indatoratti ea suma de 300 4. ce aratrt cit se afirt la D. I. Ghica, so prtstreze, pentru a se intrebuinta in folosuld patriei, cum 4ice insusi Dom- nealusi.Pentru condeiuld de 42 4 dati D. Itoseti;-.§i. 58 4 §i 18 lei luati de fratele Dumisale cell" micti, acetia,oricanditse vor implini, se vorti adiloga la suma de 3004aflati la D. I. Ghica. spre a se intrebuinta de comitetuld bibliotecei romilne din Pa- ris, Iar deca D. I. Ghica va fi eheltuitti eeva same din noel 300 4,

(1) Vi ctu1ti acella hi Intregulii iü, la No, 2.

:rtZ - 72 --

D. Redeem,sVTia socotgla; §iD-lul sil,o infgci§eze comitetului blbliotecei romaue. DD.Eliad, Tell, §i N. Goleseu nu aü demnatti sdea nic un respunsil la adressa ce le-am trieutti, cerêndu-le socotela Aeestea emetic, Domuilord, socotelele ce s'ati infggi§atti comisiei D. C. A. Rosetti a trimisd asemenea o adresg prin care i§TRC socotéla de banii comitetului revolutionarti, ce ati fostil depu§sf la D-lui, ea easierti alit acelui comitetti ; §i petemeiuld acesta cere ea §icesc-l-Mtisii:t1dea socotela de banil ce ati priimitti de la D-lui. Comitetilil revolutionarti, Domnilorti, de cari atI amlitti vor- «biudu-se awn de desii in acestti memoarti, se compunea de : D. I. Eliad. --St. Golescu. --N. Golescu. R. Golescu. A. G. Golescu. Al. C. Goleseu. -- I. Briitianu. Dim. Briitianu.

N. BAlceseu. , C. Brideescu. I. Ghica. --C. Bolliac. C. Rosetti. Numele lord doyedesce indestuld cari crag atributiile §i misia lora. De la insurectia lul Tudor Vladimirescu, care nu s'a putut potoli de càttí prM dobAndirea tine): umbre mdear de nationalitate. Revolutia, dupe espressia pittorsca D-lui Pruden , era in ceruld ferret Tinta dar a comitetului revolutionaril era, nu de a organisa revolutia, ci de a o dirige, §i a nu o ldsa stí degenereze in terrdre, inteund alit &toilet% 1793, delete temerea tuturorti a- cellora earl nu cuno§ted poporulti romguti ; temere cu atiltd mai cu oath sufferintele mill de 30 ani aLl fostti marl §.1fe- lurite; §i la ac6sta, multumitd, caracterului bltindti, deice, gene- rosd alit bravului popord, comitetulti isbuti [annulate, flit a a- yea trebuintii de marl silinte. Ca la fie-care intrepriudere, membril comitetului ati socotittl,

la crearea IuY, evorti avea trebuintd de bani pentru intrebuintarea mai multoril cheltueri neaperate;se cered dar sacrificiuri;§i acelle sacrificiuri, precum yeti vedea mal la valle, s'adi fdcutd de nail din membrii.Ace§tia smith, Domnilord, bang pentru care D. Rosetti cere astd-41 socotela. Din numdrulti de 13 membrii al comitetuldi sus numitti, opt aflindu-se alj.l aid in Paris, noi gisirncs'artt fi cuvenitt ea D-lordsiV§Ireguleze intro Dunmealord socotelele, baniT find tot ai D-lord, iard nu publid. Dard fiiud-cd D. Rosetti voesce eai aceste socoteli sfigu- reze in socotela qternutd de comissie pentra banii publici, noi neavendit inijlocil d'a sili pecei-l-altia'§Y. da cocotela, ne mdr- ginimil a copia aci adressa D-lui Rosetti, pentru ea svedeti motivele pentru care D-lui stdruqte in 'ph'rerea acesta ,precum §ielite sume suntil pe la unil altii, peutru care nu vorti sd'§1 dea socoteld, sub cuventuld frivol5 cd, edict nu recunoscd competinta

Intel comisir numaT de und micti un merti alit emigratiloru. . (Se eitesce adresaD-luiRosetti). (1) Rata, Domuilord, resultatuld lucrdrilorti comisid cealtattest pentru ea sd cerceteole isit ye' inflimeze socotele de banii pri- miff de unil dintrenoT. Pentru miiióneie ce detractorff. Revolutiei pretindil cd, s'arti fi luatil din vistieria tdrrei, ati veclutd cd elle se reducti la sums neinsemuatd de vre-o §ase miT 4#, dati pe la cei triMig cu deosebite misil in strdindtate. Pentru acusatiile formulate asupra unora dintre noT de dare asi no§trii chiar, comisia aid demnezd, a le califica: ea Lori la a- preciatia D-v., vdPudd mobilul acusatorilord,sit rostiti parerea

(2)Vellappelula la rintenif cel liberi, publicatil iii'cRoulanuln* de la 5-10 Januarie, 1874.

- ---74

D-v. asupra stimel ce meritt ornuill care sri munce,ceaTescalate gresalele dupe spatele calomniei. (1) I. Voinescu. Membril comisiel Gr. M arghilomau.

I. Dim. Bolintineanu.

No. 2. Onor. comissil corcetiltire a banilornpubtief. In luna lul Iulie1848, insh'rcinatti fiind de guvernulri provisoriti din tern Romlnéscrt ca srt, mergq cut misie in Franca, impreunrc cu D. Ubicini, mi s'a slobolitti de la Visteria Statului 580 4, o- prindumi-se 20 * aprOpe din 600#ce deeretuld guvernulul ho- tastes a mi se da; pentru err mi s'a (lath galbeni in loot de sfau- tihi,vInTendumi-se galbenulti en 49 parale mai pu9in de cati . lavisterie; pentru acésth, seadere amti luatti chitantii de la cassie- muStatului,pe care am arittat'o atatil guvernului catOi la e- migratii din Transilmnia, in adunarea ce s'a Recta acolo, fatit flinch§i ministrulq finaucelorii. Acestii, chitantti o am inert in hirtiile mele, Date la Coustandinopolti. Peste 3 séti 4 ()Ile bpZ,1 aceea,aflicadti cii D. A. G. Golescua &cola la Paris, s'a cbihnitti de gnvernti a se lueredin(a D-hal misia cu care irt iusrocinase, §i eti sit faca parte din depntat,ia ce se cerea a se trimite la Constaudinopolti. Atunci se frIcu unit decret sub-scrisil de eke tresi membril a Loeotenentei, ca banil datl In primirea mea sti se impreune en alti 14004,ce trebuia a se sin- boli de Visterie ea sit se intreg6scri suma de-42000, ce seho'-.1 trtrisse a se da pentru eheltuelile mergerii deputatia la Coast., dinopolb,alit nina casierti se numise D. Vasiliadi. D. Tell, care a sub-scrisil acestil decreta, se face a ulta acésta, &nal (meta cii ace§t1 haul Ware nimicti a face en mergerea la Coustandinopolti. §i mi ! acussa'cii, famtt (lath inapol visteriel ace§t1haul.

(1) Acestil rapportil, ea 0 serisorile D-h01 C. %keno , cum 0 memo- riulli justileativaalliS mlN. 1311neseu, care urmdzL, copiatil dupe ales coppil proeurate de D. C. A. Rosetti, la 1860.

7 5

Dupii ce s'a data aiiitatuW decretn, am poftitti pe D. Vasilia- di ea sd primésoli banii. D-lui a bled numai 100 # ce avem iii sfantihI, ca sschimbe in icosari, iar5,pecei4-a1t1'I-a la'satit la mine, clicutiti ea sill dad la Coustandinopoln. Aremasil dr asupriVM1 suma de 480 #, pe care in Coustan- dinopolii de mai multe on am propusti D-luI Vasiliadia'ilua la sine, si mi s'a respaustieelplistrep ed ci Ware acum trebnintil de denoi.D. Tell uit'a inert o (lath, tote acestea, care le-am adi- tatdi inaintea emigratilord din Transilvania, fata en D. Va- siliadi si en D-lnlsi fotti cere de la mine sari dad 600 #. Din sum. da 480#s'a mai cbeltuitti vr'o 40 # in deosebite ebeltueli marmite, ce a trebuitit sfac in ducerea mea la Con- siandinopulti, §ederea aeoloi intdrcerea ; de si transportuIrt pentru ducere s'a pilititti de D. Vasiliadi; iarii Ia in tórcere, nedendu- mi-se haul, am cheltuitil parte de la D. Briltianu parte dela mine. Intoreendu-mi,1 in Bucuresci cc 440 #, am adusd acesti bani Ia guvernii, fata eu Ministru financeloril;i dandu-le socot(Ii, '1-am poftitd s4' priim6scii banii. D. Tell a lig., de fata en mai multi din membril Comitetului revolutionard, ea sit nu se depue baniI in visterirt ;i srl mai tid la mine, vr'o ekte-vaile, pene vomit vedea cam mnerg. lucrurile, ce si turburrt din 4i in di. A- casta se priimi de toticei-l-altimembrii ai LoeMenentiI §i ai comitetului. D. Tell, care in Transilvania a in'a.,rturisitri inainteaAdundril, precum §i D. C. Filipeseu, casa s'ad amain, dupti cum mai sus aretaid, nitstem acésta; si se intelege peutru ce. De mai multe orl in sfatuld Guvernalui, nude luam parte toti membrii Comitetalui revolutionarrt, am propusii ea sse hotli- rasc se dad banil,clinu void a'l tine la mine mai muitti ; si mi s'a respans. morel naine. Odati% se botrtrisse ea sin dull iu priimirea D-lui Dim. Brdtiauu, etucli mérgil en missie in Occideutti. Deli a &ma 4i se amaurt plecareaD-luiBraianu ;i banil

reinaserli tot la mine. . Dupd 13 Septembre, afl'andn-ue inch* la Cotrocenieel mai multi din membril Comitetului, veni D. N. Goleseui ne spuse e',5, tote nliidejdele itóstre smith perdute;c n'avem6 altri a face

, 76

., de call a pleca din territ;si di vointa Turcilorti e. sh ne treed in Transilvania; cit D-lui a chibzuitu cii WWI baniT care smith la mine, cane si vr'o 2,000 # mai bine ce se aflii demi: de D-lui. la D. Colquoun, sh. se imparth intre noT toti, ea sh evened de cheltuialii in chlittoria nóstrd. La acesta invoindu-se toti, am scris

1 a cash sh mi se adued banit. si s'ad §i adusd la cae-va ceasuri

1.penh a nu pleca. D. Stefan Golescri imi. 4isse .cii ar fi bine a nu lua ace§ti bani en noT, en sh nu ne &epee Turcii, §i sill trimith a cash, cum a Mead .,i D-lui cu nisce haul ce ii adusse mai- cA-sa.» Atunci am dat punga en 400 galbenT D-.ui N. Cretulescn ca sh o hell inderatii, s'o den in phstrarea mumh-mei, oprindit 40 galb. ea sit avemd pentru cheltuiala drumului de la Vidiu, precum Fli. de la Fetislam, duph invoirea tututord fratilord en care '----,, ne aflamd, ce forma maioritatea Comitetulai; am scrisd mumit-mei

cn sit ne trimith ace§ti banY la Semlin. . Ajungêndii in acestd din urmil ora§d, nu puturimil astepta sosirea banana), §i ne desphrtiriimil, unii plecitudd spre Trausiva- nin, altil trek-Linda sit mere spre Vieua, cu hothrire d'a ne intórce inapoT in Transilvania, uncle sr, ne imprenniim cu totii. 40 galbenT ce luasscmd en mine, se cheltuira parte in comun ) pentru traiuld nostru pe Dunire §i mergerea in Transilvania.' §i en parte ajutaid pe unii din fratil ce ne insoted, cum DD. I. Ionescu, Zane, etc. Ajungendd la Sibid, gdsid o scrisOre d'a cash priu care *mi se - meta sit nesciindd sigurd nnde mh aflu, mi s'a trimisti anti ore- . ditd de 100 galb. la Semlin;i ci priimindd scristirea men, apoi ail hotitrad sh nu trimith tog bang acolo. Am Oates in Sibid mare larmit intre toti tinerii, acqilud pe DD. Tell ,i Eliad cum cd at priimitif o mine insepauati de bani

de la frate-meil, pe care il cheltnia nemesuratd, mule *Audit . 1 t dicta, altuld intr'alte petreceri (1); in vreme ce pe dênil il litsa

(1) A accuse fare a sustine, 6e chiar cu martori, asemenea grave ac- cuslizI, nu este, crep, demet din partea unorrl barbap serio§1 earl se respectil. A§teptAmil mtirturisireasellern-1-alpemigratein privinta a- cgsta; in ce privesce pe D. generalfi Tell, noI nu pntem crede cii in strtii- natate sfi Intrebuintatfi putini1 bani de earl putea dispune spre a satis- face ufi, passiune ca joculfide carp, in prejuditiuth familheI sale care se afla §i ea emigrate.

7 7--. in lipsg; §i ccerkululi-se banii §i socot,41a,D-loraah fugita la Bra§ov. D. Gr. Pereti fiindil in lipsg, §i nevoitti sit plece din Trail- silvania, luaih alt.; imprnmuta en 40 galbeni,dandui scriscire ca shri primesch de la correspondentulti dare care erain acreditatti la Semlin, cu hothrire ch deca D-lui nu va plhti Ia , vreme,. §i deca Comitetulti nu va incuviiuta acéstit imprumutare,, apoi sa fie perderea a mea. D. Pereti priimi in Belgrada 42gal- beni, socotindu-se §i cumphrarea aurului dela corespondentulti meA. Gate-va qile dup'aceea, mergendu in Brasov, m'am intaluitti cu DD. Eliad §i Tell; cells d'huteiti s'a pIus ch impreunh cu D. Tell ail trimist:o poIiit de 400 galbeni la d. Colo:tour.,§icit li s'a iutorsti polita I dint ;cit asth-felh ei reining fruit parale; ah fostil inselati de DD. Golesti §i Roseti; etC in sfir§ittitailnil- dejdea le este in banii care south la mine: chi eei ce coati la den- §iiIsaiisaran emigratil, §i d ii vorti depune In Directia intoc- mitti. Am adhogath ch credit c'arti fi bine ca §i D-lora sit fach asemenea, nobel sit pue banii la unit loch siguril, sell si1,1 phstre4e pi ngne omIt aduna toti membril Comitetului ;i sit ne chibztrimr, a'i intrebuinta in folosuld eausei, de vreme cc sauteing toti in commit responOtorT pentruRosh%adorn'mi-ah çIishicit snub', hothriti a'i depune la Directie, ea sscape de respuudere. Amin intrebath pe D. Tell, in parte, de este adeverat ceea cetciiuhi la Sibiti;§iD-luiUnt-a liencit nu e adevhratti; cit D. Eliadh cheltuia banii frail euviintti, §i din acéstil pricing s'a intilritath e- migratii d'acolo ;§i cit D-lora ail plecath de la Sibiu, chci aeolo email toti partisani ai lui Magheru,iall venith la Brit§ovh, undo erah partisanii lui Eliad ;0:4 D-luia propush de mai multe orill-lui Eliad sit piece impreuuti, §i sti se intalmisch CU noi, ce eramil pe Dunhre;i cit acesta n'a prEmith ;eh D. Eliad a mijlocittica membril Directiei din Brgovti sti fie din partisanii si, ea sit putil (lisposa cum va vrea de banii ce ise vorti incredinta. Insh,:cina- rea Directiei, de care am pomenith de atatea oil, dupe cum mi s'a ariltatt de mai multi, cum §i de D. Tell, se miirginea unmeT ea dintfo sumh, de galbeni (imi pare) ce i se dedese, sit porte eheltuCla pentru tinerea unora tineri irtraci;§i se pail da Unpin- . N 0

78 math, cu sigurautd blind de plath, nnin&i pea in 10 galbeni de persend. Peste putine IiI1e dupil sosirea Inca la Brmovii, fuseid chid- math prin D. Tell la o adunare de Emigrati d'acolo, nude, find intrebatil de banii ce email la mine, le-amil data socotela intoemai dupr; cum oarenamai susd ;addogauddcrt,din suma de 400 galbeni, de care ind cnnoscd respnuPtord, nu se at% stricati alti bani de cad eel ce trebne sitfi Vint Pereti ,care, de nu se-

.: cairnprimi de bine intrebumtati, ii voitiplaided, ea si alti 60 galb. pe care 'i-a loath frate-meil Barbu, care', silita fiinilti de uonld gayer* a plecatil din Writ ;i neavendil haul, a luatd acestd sunlit de la mumii-mea, nesciindit nici elm nici eaca capitastreini; oa ;unit scrisamumg-mi sitpue ace§ti bluff la loch ;i dupd scrisorile ce am ping acumd, socotil cit toti acesti bani trebue sit mi se fi trimisa la Semlin Nu me' inapotrivescd a da banil Directiei, (16.rd mai inteid iT cera voe a insciinta despre acésta pe membril comitetulni revolutionara, earl'ini-,aildepusa la mine ;cit spre acestd sfirsitd void si plec tla Semlini Belgrade, de uncle void scrie Directiei. Aerate:,le-amil mai repetatti inch dup'aceea intr.() sent la Di-

,rectie, cum si in deosebi D-lui Zosima, Duca,Duilie,§i.alti Inembril at acelii DireeiT DD. Eliad si Tell mintd d6rd cndit afirniCzd cit eli Warn vrut ada aid o socoteld la Emigrantii din Constandinopold. Aseme- menea este invederatd minciuna D-lui Tell .cd'i-a§ifipropel d'a imptrti banii enD-lui; odd ce folosti at fi avuta a o face, de vreme ce D-lui nu era singurd care §tia cit acesti haul suutd la mine? Pentru ce nu mai bine sill oprese numai pe séma mea? Este de trebnintd a insemna aci pentru ce ea mered am re-

feratif la autoritatea comitetnlui revolutionard, iard una Lo- ! ccotenentel? Pricina e ea gavernuld math ileginitd, in ochii mei,ca innintea tutulord,anfault de dart comitetuld ; 60, 'child kodeputatie numeresd de popord a venitil ace sit vestésed alegerea Locotenentei la Palath, a impusd acestia d'a nu lucra nimicd frail invoirea tutnrord membriloril guvernului provisorid ; cit acesta este autoritateai guvernuld cold vrea poporulii ;ci numai din sila Turcilord, elti se invoia a numi de fatd trei membri. A 1 79 dem 4i dupd acésta, D. Tell, in slate §i de &tit cc Nfitropolitul, ' ne rugd easit Inerrant en totiI impreund, dupli legitturile ce avemrt din'aintea Revolutiel ;§i acésta se priimi de totl, §i se pit- stet cad vreme a tinutt Revolutia. La 12 Septembre sera:, la intrebarea past inaintea tnturord de D. I. &Wane, dem, chipudd Revolutia, in strdindtate vomitI lucra impreuud, sed vomit desfiinto CarnrelliTO ',se hotdri et tot impreunt sit fimd, §i1eili tatianóstri. Aficuldu-me in Bra§ovii, §i vetiêndti intarlierea sotilord nostril, de mai multe ori am avutd vorbd en DD. Tell, Filipescu §i Boliac d'a nu se despitrti pent a nu se orgauisa óre-cum emigratia, ea sit alba o cdpetenie; la care mi s'a respunsii. de D. Tell : cd.e bine, dent cii trebue s'o tacemil &dual ne vomil aduna cu totii ;la care m'amd invoitd. lard aid o datd D. Tell, precum nimeni atuI, nu'nil-a aritaid cii Emigratia este organisatd, §i cit Locotenenta s'a re- canoscutti curatil de earl alIt emigratiet Nu Incur& multeille dupd ce se filcusse adunarea mai susil ardtatd, §i respilndindu-se vorba cum et Muscalil at sintre in Trausilvania, D. Eliad. care plat atone! nu voisse a pleca d'acolo, sub pricinuire ea sitnn's1 piar4ii prestigiuld, se hotitri a fugi impreund cu D. Tell§i a merge la Paris. Din banil ce depusserd (in parte, lard nu tot!) la Direc- tie, [cart fie-care elite 300 galbeni, sub pretestd cit meigest lucreze pentru mast in Paris. Din celle ululate despre missia spe- ciald a acellel Directif, este invederatil cd ea nu era in drepta a da D-lor Eliad §i Tell o asemeuea missie §i o asemenea sumd de haul; ciud au4irli Emigratl cii banil se- impartd, aler- gard tot! la Directie, 4icêndil cit, dupli cum se dit PD. Tell §i E- had, ca sii sone de Muscall, sit le dea §i lord. Rimitita banilor se implirti parte pe la miff din Emigrantl, parte intre membril Directiel; §i risipirea banilord ce i se dedesse in pdstrare,era destule temeiurl eacii nizi oprescd a mai trinute banil acolo, chiar §i deca comitetuld revolutionard m'ard fi indatoratt, din nesciiuta imprejürdrilord, atrimite la ansabaniLParisindil §i ed atunel Trausilvania, me duseid la Belgradd in Serbia, de uncle scriaeid acestea D. A.. G. Golescu, care nu era opersónd prise* cum dice D. Tell, ci unit membru ald comitetulul, §i a- °Tad alt nostru oficiald in Paris.

Eatili copia dupd scrisórea mea din 6 lanuariti 1849 din Bei- grad, care D. Al. G. Gales. : ((Dupe cum tu prea bine Oa, din calatoria mea la Constan- dinopol a remand la mine 440 galbeni, care mi s'a lasatti in pa- strare de Guvernti ;din:acestia 400 galbenI, Tamil liisatt in Bu- curesei la plecarea nóstra d'acolo, si 40 galbeni s'atl cheltuitti in callritoria nostril.Anti' scr;s5 munia-meI sit trirnitbanil la Semlin ;100 galbeni ai venitil in lipsa mea acolo,din care a loath Pereti 40 galbeifi, pe care te-amd insarcivatti;di iel.Seri- fl seitii liii PeretI leosebitti «Din acea suet, a mai lentil frate-meti celd midi; cand a fost silitu sit feet in Transivania,vr'o 60 galbeni; 300 galbeni se afia intregi,iii astept5 sa soséscil aci. Anal scrisit murnri-mi ca sit caute, de va gdsi, a se imprumuta, casd'mitrimitd mie ce-va parale de cheltuiala, cum sisit implimisch banil luatl de frate-meti celd midi, ca sitse intregdscil suma de 400 galbeni, ce !

o titi la dispositia Comitetului revolutionard ;veVendil inthrgie-I , rea baniloril, am scristi muma-mi cii, deed n'o fitrimisti bani panil acorn aci,seftrimita liii Ghica a Constandinopold. «Vol dar, de avetl trebuintilde bani, intl yeti scrie cumsi un4 de siiviltrimitti;si prinnindu'I,yeti ingriji abut trimite un 'mu\ sub-scristi de maioritatea comitetului revolntionare. In Transit- vania am spusd Ia Directia intocmitil acolo ca am la mine de- positafa acestd sumd, dar cit o void da numaI dupd hotteirea co- mitetuluIrevolutionard. Pentru aceea am blamatd pc Tell si Eliad cit au dcpusd banil ce le-a litsatti frate-med la acea Directie; ce e dreptii, a duoa .4i el '1.-ati luatd inderatti in mare parte, pe semd-le,ca sit mere, la Paris. Acella care e mai vinovatti intea- césta e frate-med :pentru ce sit imparta banil iutre Magberu, E- .liad si Tell? Trebuiasii'ldepue pe chitanta la cine-va,isrL'T pastre4e phut se vomit aduna toti sotii nostril, casitdea in slum lord. Acum acestI haul, cu care am ii pututd face multd, s'atirid' sipitti; sield este respuuPtorti; edict chill, dar starea mishit; stet Visteria ii reclamd, de vreme ce eld 'I-a numai pe is-

calituralot. . ,qA§a dar, inbite Alecule, banii cell void trimite sit fie intre-

8- buintati in folosuhi causal, iar nu pentru a tine de cheltuiale pe patriop; s'ad riipith destui banI ast-felii, intre care §i vre-o 2000 galbenl rema§1 la Colqoun. Dupe cam ed vdad socotélg de cei de la mine, smith in dreptti ca. sli scid §i ed de acel banl ce s'ad %crud? Ed MI vvoid trimite bauii de cad dupe o scrisóre a ta incredintetOre cli void fi intrebuintatl in folosuid causeI) Copie &tilt scrisórea din 15 Fevruarid 1849. eCe facet1 despre parade ? 'TY-am serial din Belgradti despre baniI ce void se v trimitd. Nedejduescti cii IT void gesi in Con- stantinopold, §i d'acolo iT vomit putea trimite. Ed am fostd silitd a me imprumuta de la Magheru la Triest, ea sii pocid veui pine la Constandinopold. Pe la sfir§ituld mai Fevrnarie priimid o scrisOre de la D. A. G. Golesca din Paris, prin care me insciintaert ati proectatil d'a ineepe und jurnald impreune cu Emigratialoin- barda, care sii apere chestia nOstre,i alti cleats redactord en .ehet e Lanzenais; cii und agentli italian s'a insereinata a depune 400 galbeni pe sema Rornenilord, §icii D-lui,intemeindu-se pe ba- Si ce suntil la mine, are sit, ia indatorire, par devant notaire, eg va pliiti ace§fi bani in patru luni (imi pare). D-lui e sigurd ert acesta va 1i aprobatg de toti sotii no§trii, §i prin urmare sitine. galena a'l trimite bani. La acesta am respunsd prin scrisórea mea de la 8 Martie 1849 din Constaudinopold, astd-feld: «Proiectuld jurnalului ild aprobesd forte ;§i cum void priimi Wail din terre, indate VT void triimite (1). Scid ert o parte din ace§t1 banI '1 a luatti frate-meti cent" mict, precurn §i Pent 40 galbeni, pe care nu 1-ain pinta lua inderetd. Eti, cum 'ti-amd scrisil, am qisii mumiti-mi srt se imprumute banil ce lipsesed ea srt ini'l trimitte pe toti. A cesta trebue se fi fostd pricina egcl banii se &send anevoe in terre. Neil senT ce s'a fled cu toti banil ce erad hi Colgoum ? Emigratia Moldo-Romenli din Constaudinopold fecusse, mai 'nainte de sosirea mea, o case cement in care srt verse banfl- prin subscriptie,spre a fi intrebuintati in folosuld camel, 'Ml-a cerutd de emigratie a depune

(1) Emigrath din bruise 4icil a D. Ion Ohio, n'a datil la destine- tinnea lord acegti bant Ve4I Steplénzad a rhistoire de Régnault, pag. 96. 5 - 82

§i eli banii acolo; §i am refusatil, 4icêndti ca§teptti hotilrire4 Comitetului revolutionard. Pe la 20 Martie,priimirilmti de la Paris scrisori prin care Ili se vestea ci o parte a Emigratiei a culloscutil provisoriti pe fo§tii Locotenenti §i de capi aT Emigratiei, presupunendd c D-lor ad fostd recunoscuti intfacestil calitate de titi Emigratia din Transilvania ; am aretatil mai susd temeiulti pe care me readim cit acesta n'a fostti adeverat, chiar §id4ca ar fi fostd D-lort ast-feld numiti de mill din Emigratii aflati la Bra§ovti ; de vom socoti numeruld Emigratilord ce se afla atunci la Sibid, pe Du- nitre §i in Constandinopold, se va vedea cit. acd ce died D-lort cii le-au data acestg insilrcinare a fostti o minoritate. Emigratia din Constandinopol nu Vigil, in stint ace"sta' alegere, §i lud initiativa rind organisatii, ce, dupe elicit, chiar trimist de la Adu- narea din Paris, se vedea a fi dorintil ob§téscii. Mi se trimise a- tunci §i o Poruncd formald din partea DD. Eliad, Tell §i N. Go- lescu, ca sil le dad socotela, §i A, le trirnitil indatil banii ce suntil la mine, puindii pe D. Ghica bumba§ird asuprnui, ca sit impli- nescii basil chtti mai curendil. La acestil obrasnicd hartie respunseili dupd cam se cuvenea,

.aretandu-le cit ennoseendu-mg &lord a da ace§ti bani de la eine '1-amtiluatd, adica la Comitetulil revolutionard, am §i propus prin D. A. G. Golescu, c prin actuld ce s'a Wail in Paris nu se lilmnresee cComitetulti s'a desfilcutti ; neavendil nici o poruncd de la ansnlil pentru aceA banT, credacit smart Ebert a le da intrebuintarea ce void socoti mai folositóre causei; pentru aceea suntil hotileattia'itrimiteD-luiA. G. Golescu, pentru jurnaluld proectatti. Am trimisti acestil adresd prin D. A. G. Golesu, scriindu'l deo- sebitti acestea : Copie dupe scrisórea din 12(24) Martie 1849, Constandinopol. IT alilturti aci o adresd, spre respunsti la aceea ce 'mi-autri- mistusurpatoril capi ai Emigratig. imi pare red de necessita- tea in care m'a pusd d'a'i imboldi inteacestti chipti. Nu e acesta sistemuld meil; dart if amil sup'6ratti,trimitIndu'mio adresd, forte obrasnicii. Ai (Joni sil tragi copie dupd acestil hirtie plat nu lei da-o, ca s'o poti aril., lace1-1-alticonfrati; &Li suntil si-

-83- gurt cEliad va ascunde hirtia, §i va tesse feld de feld de p0- ve01 asuprniimpotriva mea. Inteadev6rti, D. Eliad, iutr'o scrisOre care Ipatescu §i Einigratil din Constandinopolh, are infamia sspue er am mrneatti haul Pricina pentru care a inthr- diath mumii-mea cu trimiterea banilorti,'mi-ascrish ca toad bola;i biata mumr-mea, Magnet, bgtrânr, bolas,* este silit r. sr alerge inteo parte §i intr'alta, ea scaute a se imprumuta, ea sr pótil atrth a trimite la trei frati haul de cheltuialr, clad §i a in- deplini suma de haul ce lipsescil din eel ce voesetialltrimite pentru jurnalti. Aceea ce e mai gree e cii bang suntd rani acum in terrr. Bine ar fi ea tu sit te angajedl a plrti pe rind termend mai lunge, seh a'i plrti in throe Anduri, de se va putea ; cadiat r. cr o luna trecutti de chuda'ml-aiswish cii te-ai angajatd ; acesta e pentru ea sfiin mai siguri. Am trimisd atunci D-lui Golescu §i o scrisóre d'acasr, prin care se aratr pentru ce nu mi s'a trimisd bunt' atunci. Acesta scrisOre o am la mine acum, §i smith gata a o arrta comisiei.» Apoi respunseidD-luiGolesou, in 5 Aprilid 1849, ast-feld : «D'a cash' !mail n'am loath limit. Nol am umblat nebuni sit gii- simti in 4ilele acestea bani pentru ducerea mea §i a altorain Transilvania ;§i d'abia am grsitti cu ce sit mergti pinr acolo. «Pentru ce nu'ml-alscrisd acum damsel srptrmâni cprojectuld jurnalulul a erduth in apr? Cad al fi dath alt-feld de respunsti Locotenentilorti. Eh scrisesemti mumr-mist'citrimitr d'acolo bani tie; acum 1-am wish sra tie pe locti, de nu'i va fi trimisd. «Pinr a nu plecad'aici, IIvoiti scrie sr'si trimitr lui Ghica, care s'a imprumutatd acum cu 200 galbeni pentru a inlesni mergerea mistrr in Transilvania. Credd cii, cu totd dreptulti, am putea intrebuinta ace§ti: bani peutru missia ce luring in Transilvania. Ping acum Inca' n'am hotrritii cum ()Tit face.» La 13 Aprilie,in ajunra plecrrii mele din Constandinopolti , am scrisdiard,s1 D-luiGolescu acestea : «Ca s pocid pleca, eh am fosth sett a lua imprumuth, pe ere- dituld lul Ghica, bauil ce astepth a priimi din térrr ; am swish a'1" trimite aci liii Ghica ,care il va tine pinr efindh s'o regula starea Emigratiel; am frcut'o cunoscuth fratilord Emigratl din Constaudinopolhi eeliord diu Transilvania, ee venisserr, atunci

in Costandinopolti ;i in aprobath. Pricinile care m'ari indemnatil a da in priimireaD-lniGhica acesti haul an fostii acestea : I. C6 Comitetulti revolutionarti era desfgcutil. Proiectuld de jurnaltiaidD-luiGolescu, cgdutg in apg. III. Emigratia era desorganisatg, respànditit si in anarchie Ed plecamt intr'o térrrb de uncle nu §tiamil.egiidil §i de ne vomit maiintorce; iprin urmare nu mai puttimil plistra asuprg,'Ini re- sponsabilitatea acellorti 'taut » - Am datil dar atunci,la 14 Aprilie, imputernici.e D-lni Ghica sii priimescg, acesti bani de la muma-mea; §ide milvamaicere D. Golescn pentru jurnAld, viii pgstrede ping se va sfir§i organi- satia, a earn initiativit luasse Emigratia din Constandiuopolii; iar la intamplare data Emigratia va rgmiluea neorganisati't,i totd in anarhie,14-anitimputernicith asemeneasiLldepue ace§ti bani in casa Emigratiei d'acolo,i gpriveghede, sub respunderea sa proprie, ca banii acestia sii se cheltuiascil infolosulii causEi. Acestg dispositie. originalulii tutor orti acestorg scrisori,le Fite vedea onor. Comissie la D. A. G Golescu. De atmicim'amilBO- latn pe maini de respanderea aeestorti haul. §i nu m'ain mai o- cupatti de densii. Peste o laud de dile dupe aceea. afliindu-ing la Belgradii, am audith de la anti prietenii,ce venea din térrii,cit Murnii-mea era sii trimitli banii la Constandinopold. 'Enteadevgr, pe :anal eramil in Ungaria, D. Mica a si priimitd de la mumri- mea 300 gaibenT, dupe" cum se dovedesce dinteo scris&c ce am aci de la D. Ghica,si care surd gata a oarilta aci coin issiel.

. In scurtd, socotela banilorii se remnant ast-feld: Din 0004cedeeretulti m'a imputernicitii a priimi din Vist, se scade 20 * opriti de Visterie pentru cumpgrareit auralut la 500 4, eate 49 parale unnth. In acestrt condeig trece mai multi' 18 lei pe care IT adaogit la valle. 100 4 dati in priimirea D-lni Vasiliadi, 404*eheltuifi eu ducerea, sederea si intdreerea de la Constandinopol. t 40 idem, pe ghimie, inducerea in Trausilvania

3 . §i dati pe la unit altil, cum se :iratl e 424*dati lui Perreti. ,u: r

300 # priimiti de D. Ghica la Constandiuma,§i pentru care e respunPtorti. Peste tail 542 4. Remand asa dArk asupami 58 4 i18 lei din suma ltuttil de frate-meti cold mica, pe care vain scrie mumk-mi a 'nude trimite spre a a dolman unde se va gksi de civiintk. Despre band luati de D. Pereti, de nu se va gksi de cuviintk a i se Visa, ca until june ce se dirt in lipsa, si care a muncitti neaten cansk, apa= void cku- ta mijlóce ali lua Waifinderahl;§i a'ida asemenea mule se va gksi de ouviintil. Din tote elite am areitatil in acestil memoria,si din cate toti elid,si potu marturisi, fiindti cinstiV. se invederkk cii, de §i m'am Auld mere/ in lipsi strimptarare de haul', chiar spre a trill, aid inaintea Revolutieinamticerutil §inambpriimitd.cu conditieI Nine qua non spre a rug arnestica in Revolutie, dupe', cum au tkent D. Eliad si Tell, lira in vremea Revolutiei damn priirniilefuri ' §igratifwagCik [Wor Z.1; ba inca, nu anima cd inapt prihiath i)fwa letk, aceea ee au inai-ara fi fo'sta 'ilnt-n,oe a o dabitudi tided §i caiiiltrr(m fostO trimisti on missie Ia Foc§ani, niam wind srt iaii pinned pentru cheltaehle cOAto.rie, dupe'. cam s'a (lath a altii cate 1.0 4 si 200 4 pentru asemeuea missie;i cu tote cii avem porno:a dela Guvern eine, casele administratiilaril orci haul lua, am refnsatii, maibathvoindti a itie imprumata Si a cheltni din punga meau sfer ittiiicl dupa Revolutie !fain truth, ea ii Eliad §i Tell, :ha ban4. puhi l, NI a a nici ull'o]es can- sei; on tOte ck au.c:truthçplug iusemnatk din bani publia la mine. CO N.IMIcesert.

Paris, IDice , 14,4

9 ---"Pr-tr ' 0 (.1) nedrepir.iEktot,:40u.et,t)cdts tro:i daui&iifOrRn.o lIP 411 E- 1:a.1 din emigrAi e. servit0 ne.0 Ititottno*.:nt t En- ropei officialei1.!.:1uocratiew,le;iafot.it1644,t 1;4n..t6sta sside1migro- ,: til :14Bru,,Na. , ,r , , u

Si No. 3.

Dovinului Genera litTell.

Paris, 8 Martie 1850. 4 Frau Tell, Adeverula este ca Matt care D. Eliad, chtili dare altii care m'a intrebatii pentru aceei 700 galbeni, am marturisita ct deca Dumnétan'aifi died cii al fi priimita de la mine inlet) hartie de la una slag ping la 150 icosari, ea putenoi s juril cnic un ban nu mi s'a data de &titre D. Rosetti, atate de pucintimi s'a tiparita in minte acésta imprejurare in momentele grele in care ne aflam atunci, pe dint% se dice ca mi s'ara fi incredintate acesta mama; déra flind-ca D-ta a incredintatii c ai fi priimita de la mine o sumac de icosari, urrua neaparata, cao consecintil naturala, sit dice. ca D. Rosetti a prituta sm insarchiede cu acésta cornissiane pentru D-ta; dera càt. sumg, era inteacesta Votie, nu pocitiin- credinta ; cgc1, prechta 'inl-aduca aminte, iniilvrerne am astep- tate atunci pe Ii. Rosetti ;i Madam intr'o nergbdare prea mare, intr'una neastampara nespusii, ca sit mr3 vetla plecata ping a nu se intórce inuma-mea a casa,, in cola vremea'mtf-arti fi lipsitdca sti uumara acesta sumg ogla de pucina. ITNenda insa atitta mare oSebire intre suma ce Ilice D. Rosetti cii ar fi dateD-luIEliad si, mie ea sv'o aducema. si in cea marturisita, de Dumnéta ca prii- . , mita, de la mine, am vruta aii c.:1"a de laD. Rosetti detalliuri mai precise, mai positive, despre math suing, ina cu stSmIl ca si D. Eliad asemenea (Ikea ciinuitiadore nie cum ciii s'arilfi date vre-o suing de haul ca Frir v'o aduca,. Mergenda der la D. Rosettii intrebandula despre acesta,'mitaresponse ca, calla eramd asupra plecarii nóstre, a admit o puuga, in care era west! 700 galbeni In icosari ; ca acesta pungii i.muD-1u1 a pu- s'o in trgsura cu care am mersd ping, afara de bariera, untieue a- cepta ekuta in care am 'tortilla la Islaza. 'La intrebarea ce facutti dea ne-a numhata acestl icosari dilute'i-adined a respunsa ca ; ciieI nici vremea ilarfa '

I 87 nigtrebuintg era; earrt fi doveditti neincredere in noi de ar fi monthsinnumere, §i nu putea sit nu aibil incredere in noi;§i spre dovadg cit acéstil, sumil ni s'a (lath ea sit v'o aducemti, 'mi-a manta; nnti portofoliti in care insemna pe acea vreme tOte sumele ce le da pentru mi§carea revolutieY; §i in adeverti cea din urmil um trecutg intiacestil portofollid era de 700 galbeni; insti numele D-lui Eliadsettalit rads nu era trecuth. Din tote acestea crec1ic5 conclnsia cea mai naturalist este cii Duran Ota rite nn'l aduei aminte bine de la eine ai priimith a- cea hgrtio ea 100 sO 150 de icosari ; cii confundanfi pOte epoca prumirn acestel" mime; cacidata, precum dice D. Rosetti, ace§.ti 700 galbeni in icosari era intr'o punga, care este forte de cre- clutticad. -suma era prea mare easitpOtiifiinhiirtie, apoi n'am pututh ceea ce era in panel sii v'o dati in birth; ;atarti unmai Urea va putea fi binuiallt din partea contratilord mei cii am popritd pe sOma men peste una mie cincl-sute icosari,si eel- 'I-am(lath Dumitale in hirtie ;cit este licit fOrte de credut cii acOsta pungg s'a pututti ulna de noT, sat chit& din tritsura D-luiRosetti ne-am rust in cgruta, cu tote ca. Dumnelui lice cit tine minte cai punga s'a pusti in crtrutg,sett ca s'a uitatil iLl accista, carutg, (Audit despre n6pte veuindti 0-mt Vilidgianu ne-a luatti in tritsura Dumisale, cc care Un venitti la blast ;se.ii in chiar tritsuraD-luiV1Mh'ianu ea care, precum 'mi-aducti aminte, a poruitti in s6ra aceea la Craiova. Acésta este pins(' acum couvinctia mea, frateTell, deca rite lice cine-va cit are couvictic pentru unit ce despre care nu'§i" a- duce Mel cum amiute, §i este silith si se caporteze pc liselea duoi barbatl pe can II stimit de o potrivg. Vremea se va insgrcina sit ne luminele mai binei despre a- cOsta ;pOte cs't D. Vladaianu cut sluga Dumisale vord avea mai bung, aducere aminte de cArt noi, §i ne vord da vr'o laming despre =nail imprejurare. (1). Stefan Golescu.

(1) Originalulil olografil illü peed:,D. Gen. Tell. S'a viqutii re- punsulii D-lui Stefan Goleseu (Romeinuld de la 21 Iannariii toenail) la

- 88-

No. 4.

Domnului General Hristache Tell.

L 1,c361, Octombre 15. Domnule generalg, VsNênciti in §edinta de la 22 Iuniti trecutil 01 D. B. CaLrgin. ci scopti ascuusti, a voila. a inegri Revolutinnea roraturt de la 1848, 4icendti el Capi inieri regeneratiei nostre (intre cari figurecr §iD-ta) ar0 fi (lath Timid unit actil prin care sit autonomia fermi' ; V4Ondli oil, inac,tistil, chestinne D. Eliad face apelii la leali- tatea D-tale,i Dumnéta pastre4i- tilkerel ; Ireclêndil in fine cii ins* D. Rosetti, d'adreptulit implicate in chestinne, prtstrka asemenea tacerea;

,Sub-scrisisi,indemnati de inbirea de adevgril,i getoii de onó- rea Revointiuiii romilue de la 11548,vii rugamti,D-leGeneral, aveui sit arilti. in eousciintii ,coca cc scil iu fii. chestiune,

are interesézsa pe toff1-36manil.(1) , Costandin D. Aricescu. 3. Pelimon.

1 1. A. Comärkinu. Grigorie Serrurie. Apostolti D. Arleen.

r sommatiunea Moral de redaction. Poporului inNo. de la 17 aceemi lunit ; cum §i observatiile Popondui in No. de la 28 lanuarid, ea respnns la epistola D-luI Stefan Golescu. Sit ne eremite. on. D. Stefan Golescu al face o simpla 1)bservatiune.: pro- vocarea flirtS Melia de D. C, Rosetti, iD. liosetti fiindd untild dintre contribuitorl,i chiar piistrittorii sdd cassierii alü acellorii sume, not ere- (Tema CA D. Stefan Golescu s'a fi putut esplica in chestiunea de NA; mal allesü candifmemoria urmaarilrealer., date D-ful Ge- neral Tell in epistola ce am reprodusil. (1) Originalnlil acestuI actil 11111 possedilin not

'Stefan Sihldnu. r.Ionesou. 'N. Toncoviddlin. C. Chid elan. Simeon I. Mihalesdu. Vasile Constandiu.

. loan Boamba. Preotulii GrigorieMust:el Mint. Constandin G. Florescu. Andrei Dertman. A. B. Dxncovici. Anton ConstandMescu. Theodor Atanasescu. C. Anino§anu.. Dim. Culoglu. (1)

No., 5.

Dommtlui reclactoril alg .RomdituluY,. VZilendil in multe mimere din ProprietarutOi in dae-va din Unire4 (2);curl, unit din revolutionarii de la 48. ached D. C. A. alosettiieonsortiI,ati Ondutd Tarcilorii autonomia trTrel Idand uuti nail forma1I Ia maim laY Suleiman Pasa, prin dare re- <

, - u (I) Mai sant subsemaariDD. P. Atanaseseu si C. Panaiotescu ,earl ;ft-anv,,t,ersitsemnziturelecited ail atlatiielt. D. Hosetti refos'a SA politico se6stri adress4 care d. Gen. Tell ; atone' subscrisulil a presintatü singurii acéstii. th1re54 Generalil Tell,in numele cellorl sub-scrill i D. General Tell a bine voitila'raida esplicatille.ce se visa in scroll soh No.5, care urWA. (2) Mal alesil No. de la 7 Octolutre 1861.

--90

voendzi cD. Tell nu .vine a esplica ac4stil, cbestinne, tic in- terest-I nationalii ; Anoendil in fine eDumneta, Domnule redactor, nu provocI pe D. Tell a se esi)lica asupra acestel chestiunt (1) care atinged'a dreptulti onóreaD-tale,§i chiar omirea Revolutiei nóstre de la 48, pe care D. Catargiu, en scopt d'a inegri ptite acésgt Revolutitme, inci edinta de la 22 Inuit ,a imputattl capilorAmiurii seeM actil de trädare nalionald, la care imputare urina s'a protestati

D-v. in pressg, §iarniciD-v.politic): in Camerrt; . Sub-scrisulti, interesatil in arena cbestinne, ca Romanili ca collaboratoris. fiiea ce redact* am tosth la D. Gen. Tell, care 'ml-a(lath urnakórele desiusit, pe care, in intere.sulti adevtirului s'alMRevolutiunii de la 48, vrogrt a hine-voi sle trecetI in foes D-v., spre sciinta publicula eititoril. (2) C.J. Aricescu.

ADMRULt RESTABILIT IT

'«In diva numirif Locoteuentei Donmef I. de tare poporni din Bucure§fi, (23 Julie 1849), (3) dine D. Te'l, D. Ion Beatiann 4is- sese eellorti trel membril al Locoteneutel : «Acum, Domnilortt, D-v. sunteti um) triumvirat4. Sunteti.a ariA Revolutinnea se atilt In maim D-v. Nol suntemd r, cu totulti inaiturati. Actin! conduceti Revolutia la scopulliid, ,

(I) D. Rosati, in No. de la 10 Oet. 1861, s'a mil.rgini1il iurnml a som- m a pe redactA 4iaruhii Unirea d'a formula vi a precitiacelle causArl, qInsotindu-le Cu acte justificative; §i acelle accusAri F,il.fi sulAcr: d'un, nume onorabile, sil care !,A, aib, o imenmaate ere-care politick. (2) D. Rosati a refusatii a publica: esplicatiile date de D. Ger Tell, care urrnözit la valie, sub pretestil a nu trebne a da chiar Liberririi arme Reactionarilorti ; der4 armele ere,. date de insusj D. Rosetti, care accusa pentru actulti in cestinne, numal pe membrii Locotenertii, ce lu- crasser li. dupe, chianti decisiunea Comitetului revolutionarii. (3). Velli PruncuM Remand, No. 1 8 (24 'folio) 1848.

_91

«TA, adaogii D. Gen. Tell, intellegendA gindull D-lui Ion Bra- tianu, me adressaiti care collegii mei :

e Propuiti , Domni lord, ea Locotenentai inviitorti,ca in trecuth, n,niicii snu tucreze firit decisiunea prealabila a maio- ritatit comitetului ce a preparatii Revolutiunea.» «MembrA comitetului revolutionaru erail : roan Eliade. Stefan Golescu. Nicolae Golescu. Radu Golescu. A. C. Golescu. A. G. Golescu.

'.loan BrWanu . Dimitrie Bratianu Nicolae Balcescu. Costache Balcescu. loan Ghi c a. Cesar Bolliac. C. A. Rosetti. Xati, a sti ca, cat a tinutil Revolutinnea, acestg comitw decides singuni de tote;i inainte de Julie guvernulti 'provisoriti, §id pit hale Locotenenta, approba rail observatie tOte decisiunile maioritatiI Comitetului. «Ae4sta cOnstatath, sit vitt la &nation, 4:Cole0 rne'i locotenenti priimescti propnuerea mea;i D. fon Bratiarm si ceT4-alff remfLntoti muitumiti. A T :a 28 -Julievine pe tapett in consiliii chestiunea de care e vorba. Su4:iman Pa§a, in numele Pori, prciindea set se anulese lota ce se faccsse pina la 28 lithe§i in viitorti sa se marginesca gavernultiin sioiplaadministrare a trebilo-11 pubilee, pima va veni deeittwa 1nait0; Porp iellestiapentra rare S fitrimissese dcputa;pt-ii.ealaCowtandinop,ge. Xonlitetulb vo uiion i respiuse in nuanimithte propunerea

Sulcimarl; .r.;13 tote acestea D. Eliade, cu spiritult1 deli recQP-

oiliatorti, propusse : . vEno it TureianeoAe scbatiit.i dispusa a sanctions, Con- stitwtitinea, urtn&A s'o menaPA,I=A; ma l.al test 61 este pusa inteo

positiune criticil vis-a-vis de Russia, care, dupti tractate, este pro- Aectrita RonAuilor4. Ca sit au'l creenna derti dificulttiti, urinéz4 gs4 intriimii pe pinta Regulamentului, iniAritti de ambele Curti. ((Sit priimimil adia propunerea lui Suleiman in roodubl. acesta : c.4(84 tip4rim trei esemplare cari sii contie pretest( ,a sa, (itriltatg, mai Asus.U), §i. sii lipimil aceste trei esemplare, unulti pe murii palatu- dill lui Bibescu, nude e locninta trimisubil P or(iishunt pe i 1(muril Sarindarului ; 8i alii treilea.. pe murii Departamentului de (interne, nude louden= Locotenenta. Dupti aceea Prune,,, A Ro-, .1«mina (redactatil de D. C. A. Rosetti) sii se prefa:ii a protestii vcontra acestei mesuri a Locotmentei (1), iarii poporuRi sit vie sit remp4 angle acte dupe murii uncle vorti fi lipite. TotA de o da- ktii vom pune 8i pe D. Magheru sit proteste 0 elin contra acestei gurmAri din partea mistrii. Cu moduli acesta, tmpitcitmi Porta, t§i sc4pilmili situatinnea.» kMaioritatea Comitetului, al cgruia membrii se Asti toff :64 in aeon 4i, a aprobatti pgrerea D-ilL'i Elia& ; minOritatea, in care figura §i D. Rosetti, a desaprobat'o. . «Nu este Irma, mai puyin adev'4ratii a ace8t4 mr,sur;1, s'a hiatti

, conform angajamentului. d'a se supune ;..i Locotenenta :i .minoritatea comitetului la tote decisiunile maioritAoi act)1H cionitetti. .cEatii, Domnule, adevirulil., pe care te autorisosii aTir da ,pu- blietatii spre sciinta tuturorii.), 1.

(1) D. ii,osetti nu s'a prefrteutii crt protesa, cum oothri c Comitetului; ci a protestatO cum se eade,in,tal.--iceo';' :

No. 6.

Lista de eel ce aii priimit bani, pentru ce trebuint#31dupei care temeig, n vremea Revolutiel de la 1848. D. Joan Ghica, ea agentu rornantt la Con- standinopold, dupli docretuld guvernului on No. 222 32,666 33 In lefile cancelariei Guvernuld, insg : D. Ubicini, seeretarti frances5, cii decretulti No. 76 3600 D. Grigorie Macri, cheltuiala canoe- lariel,decretu No. 191 4090 7,690 milli6ne §i julatate de Romani !Val nou! déca guvernulti Revolutiei da- ruesce streinilora aceea ce Camera, allésh dupii Regulamentii, nu a voit sh-o dea in anul 1837, midi chiar6 de sila baionetelorti..? oporuhl, adu- natil ierl la 28 Iulie in campulil Libertatil , a protestatil c.densulil nu recun6sce acea publicatie;§i apol la noua allegere ce a fatal de trei membril, aisü cit deca evor6 face o asemenea hirtie, poporulti pro- test6za. «Protest Amil déra, in numele acestul poporil liber6. in numele dreptu- lul de autonomiece avemil; si declaram hirtie alba atatil acea publicatie,catil §i alta,de va mai cutez«acestii guvernit sa fad, improti- va drepturilorh mistre.ss (Ve41 Prunculii _Rowing, No. 20, de la 29 Julie, 1848). Eata acorn cc licea D. Rosetti la 1849 MI Eliad §i d-lul Gen. Tell, in appelulfi eltreUnietili eel (Rominulii de la 5-16 lanuariti es- pirath). g Am protestat6, fiind-ca «rancaserd-ti dupe spate drepturile §i autonomia Natidi ; dei chiar6 d'acelii articolü n'al avea a te plAnge , domnule generaliihind-5 c'am &Nita torte indulgenta, spuinchl numal neo- meta«, MO. nu §i scantatoria ce tacurall, tiparindU einei esemplare numai.* Membrii comitetulul revolutionaril de la 1848, carl traescil Inca,i earl act fost fatil, la desbaterea din consiliii de la 28 Iulie 1848, ar trebui sa vie astli-0, chnai snail provocatl de opera citath a d-lul Rosetti,sh spue §id-lorkceea ce §tal, atatii in privinta acestel chestiuni delicate, cum §1 a cellora-lalte du care mentionOza Appelulg Rosetti, spre a se face lumina,i a se conduce eel culpabill, cum 'lice d.Bolliac.

94.

DD. Contraccil,alpostiilor dupit menzduriei rapporturi ale Directiel pstillorti (1) . . . 175,805 35 D. Nicolae B5,1uta §i MihalacheCacipult , ale lei 1000 fie care, trimiii la Foc§anI, decretu No. 148 . .. . 2,000 Peutru trel comissarl estraordinarl pentru judete, dupit adresa Departarnentului din nAun-

tru, in priimirea D-lui Barbu liracescu . . . 945 D. Duilie revisorti assupra Administratiiloril

din Romania Mare, decretu No. 410 . . . 630 D. Nicolae Ipatescu,trimisti la Domenurile Giurgit, Turnui Brgi1a, dupe resolutiai po- runca Vistieriel cu No. 1157, sub pretextil de cercetare 1,200 D. Ciupescu, espeditcruld Statulul, pentru cu- rieri trimi§I; dope decretele, InsA : DupA decretu No. 155. 6000. 288. 3905. --414 . 2000.

554 . 2000.

503 . 2000. 15,905-- D-lui Tomita pentru martelin §1 lustre, deer No 28 75720 D. Parucic Ruc*escu, pentru dregere de pu§cI, decretu No 110 9,450 D. Corniol, ovreiti pecetard, pentru 8 pecetl

pentru Ministeruri; decretele No. 108 §i 431. 47220 D. Costache Anghelescu, peutru misia en care s'ad inseminate de guvernii, decretil No. 172. 4,725-- D. Costache Aristia pentru alle Guardel na-

tiouale trebuinte, decretu No. 175 . . . 1,14720

(1) Din ace§tia trebue seiniutl lei 75000, ea guvernulil avea dreptil eheltui dupa bugetil, pe endi Bibeseu a eheltuitri 174.002, par. 20, In drop trimestrufl. t 1,

D. Ion Voinesen alti II pentru mergerea la Coustaudinopol, in galbeni 1000, dupii. decre-- tuln No. 104, care in urmil, dupaith decretti en No. 464, s'a modifleatil; insi :

D. Al. Golescu la Ruck, galbeni . 827. D. Voinescu II, cheltniala de drum §i inapoi . 23 Idem, rem,* asupr4.'i en imprumutare 150(1). 31,500 D. Alecu Raevi, pentru misia gavernulni, deeretu No 174 6,300 . D.Bri ;llama, pentru cheltueli secrete §i alte estraordinare, §i ale Guardei nationale, en decretele; ins:

Decretu No. 190 3150. 192 3150.

490 7875. r

476 . . . . .12600. 26,775 D. Ion Voinescu alti II, idem pentru mer- gere la Rusciuc, decretu No. 226 ... . 3,150-- D. 0g.i Pavelnegutsaorti,pentru pusci .. . 5;prafil, decretu No. 211. . . ,. . . 187 Domurdni Galt pentru armele date, decretu No. 212 5,150 10

DD. Rosetti §i Vinterhalder pentru tipAriri ,

de publicatil.§i a Monitorulni romand,i alte i assemenea, cu decretele; ins : I

No. 55 . 1082 58 6300

(1) Pentru care se coprinde in decretile in sorociide 3 luthare

siii intórcii in Visterie. (Observa0a ComissiuniI). ,I

- 96 -

° Lel par.

389 . ., I. 6300 521 4089 12 523 6300 24,792 12 D-lui Stefan Golescu, pentru inissia la E. S.

Suleiman Pasa, la Giurgit, decretu No. 328. 15,750 D. Mihail Abdulaid, trimis la E Sa Talaat Efendi, en adressa guvernul4, decretu No.136. 3,000 D-lui contracciului Dumitru Stan, pentru 140 condici, decretu No. 316 399- D. Al, G. Golescu, pentru missia in Tran- silvania, decretu No. 126, sub iscsAlitura D-lui Nicolae Ciurcu .... 150,000 D. Scarlat Filipescu, fostul6 Chrmuitoril la Slam-Rilmnieu dnpii decretele; insii : No. 333 pentru solemnitatea 4ilei de 11 It- uie 1260.

) No. 490 cheltueli secrete.. . . 4095.

\--- No. 226 cheltuell estraordinare prin . orand uialrt 5000. 10,355 D. Nicu Biileeseu cu missie in strgingtate, dupil decretu No. 346 18,900 D. Nicolae Alessandrescu, cumnatu ml E- liad, ca priveghetorti la Directia po§telorti, deeretu No. 321 1,000 D, Stefau Mihail negutrttor6, pentru pa- tróue §i capsule, decretu No. 343 , 658 Pentru feluri de cheltueli mgrunte ale cancelariei guvernului, prin Costache Sutescu, deeretu No. 135 de la 24 Iunie Ilene la 1 Sep- tembre 19,497 5 Pentru tinerea cancelariei comisielliberl-

reltiganilorl insg: Par. Iosaf Znagovénul pentru cheltuela can-

celariel, decretu No. 199 . . . , 500.

Lei par. D. PetrachePereti, secretarul comisiei, pentru lefile amploiatilor de la 10 tulle ping la 1 Sep- temvre, cu deeretele No. 267,380i 381, lei 2865. 3365 D. Vasile Vassiliadi pentrn depugtia la Cons- tantinopole, en deeret6 No. 383 44,100 / D. Alecu Protopopescu, léfa de Politaiti pe o lung, deeretulti No 395.. 250 , D. Costache Philipescu, fostult vistier6, pen- tmcheltuelileinaintrtrii relatiilor internationale allerii, en decretele No. 378 . . , .. ..74,025. 417 63,000. 432 78,750. 215,775 -- 4 D. Negulici,tostulil egrmuitor la Prahova, pez.tp cheltueli secrete; decretu No. 490 . . 2205 ron-Sfiteseu, fostul secretar Ia Br4ila, cei cheltniti cu priimirea Ecs.Sale Talaat Efendi, en deeretn1 No. 366 .. . 24625 D.Tache Golescu, fostulb. etirmuitoriila Bra- ila,pentru trimiterea a eilt1 va ómeni la Prut, cu deeretul No. 289 1732-20 D. Pitar Zaharia Carcalechi, din cei cuveniti pentru tipgrirea ecilelorA peste contract, dupii, decretul No. 512 4000 Dupg adressa Ministerului dinafar5, en No. 1337 . .6000 10,000 D. Lagranj, pentru 2 lunila cancelaria guvernului, cu decretul No. 447 1260 D. Teologu, efnll gardei nationale, pentru re- paratii de pu§ci, §i alte trebnincióse gardel, en decretele : No. 236 .6300

r 82- Lei par. No. 487 9450 15,750 In priimirea Sfatului orkeneseg, insa dupil decretti No. 429, la celle trebuincióse spre hides- tularea §i onOrea Ecs. SOle Suleiman Pasa la Giurgiu, §i ; mild 1573 par. 38, primiti de D. Momolu peutru indestularea lui Tangir E- tenth . 63,000 Idem, No. 306 eel (1011141 peutru garda natioual. 4038 22 Idem, No. 426,assemenea pentru indestularea membriloril guvernuluI, cat ag locuitg la Palat 4140 30 Idem No. 493 din # 2000, in mid- rea Ecs. S. Suleiman Pasia. . . 15,750 86,929 12 D. Petrache Nenipr, pentru ung trimisil in trebuinta guvernului, en dearetul No. 312 . . 945 La Logofetia Bisericései, eel eheltuiti la imor- inintarea omoritiloril in zioa de 19 lunie, en 315 lei. dati riuitu1ui Gavril A.spruliotu, dup;I de- cretA No. 354, prin D. Grigorie Costescu . . 2,794 D. Gheorge Cutarida, trirnist in Romania mica

cu hirtil alle guvernului ; deeretul No. 489 . . 472 20 D. Lorentie, ad.aosi la cheltuiala Cancelari4 4 depart. din nauntru, de la 10 lulie pint la 10 Octombre, cu decretul No. 204 700 Esecu tor ulul Curtii administrative, &rd. Chris- tache Orascu ; muse dope, decretu No. 347, chel- tuelI aline cancelaril guvernului, dela 12 0 piu la 24 .Tunie, lel 661-- 5 --No. 387 Pentru legatu en fern a opt , 1645trimise au 20,000 patnine la Tim- 378 nicu Vilcel .; No. 488 obiectele pose localulc Comissiel proprietatiI 1450 34

Lei par, No. 156 pentru reparatiaSta-

tuei Libertgtit. . ..567 -7 No. 499. Pentru devizele poleite. 1928 498439 D. Redactor pentru gazeta nemtoascg numitg Romania, cu decretil No. 510, pentru null ann5. 2,205 La vornicia ternnitelord, pentru 6 inchisori singuratice, cu decret5 No. 500 . . .. . 6,500 D. Cuturi, invgtgtorulg gardei nationale, hfa sa ; dupg decretul No. 516. 86626 Total pentrualle gardeT trebuinte, cu decretul o 522 6,300 D. Costache &Season, cu missie in Sirbia, dupg decret6 No. 530 6,300 D. Andreas Tasler, pentru sibii1e date la po- porg, dupg decretul 'cu No. 515. 99420 D. Ion Maiorescu, dupg decretele, Insg No. 67, pentru mergerea in Transilvania . .630 No. 345 idem, al doilea . ... 15,750 16,380 D. Nicolae Golescu, ea Ministru din nguntru, .dupg decretele ;insg :No. 296 pentru ung cu- rier la Constautinopol 1,000

....No...A.92_41121tuellsecrete . 1575

No. 534 Idem . . . . , . . 31,500 No. 340.birjele in mergereadesti- natelor persOne la Giurgiu .. . 3,150 LI

L 37,225 D. G. Magheru, dupg decretele ;insg : No.

124 in trebuinta intrupgra dorobantilor §i pan- ) r. durilor volintiri...... 63,000 No. 216 ceintcheltuitil cu perso- nalu guteruulti la retragerea sa din 29 .T, Tunic 6798--- 14 t No. 498. Ideal, in trebuintele corpula f

Ll 84 Lei par. de panduri j pin ckrti 31,500 No. 511 Asemenea A de orindueli 92,925 .../ Cel luati de la carmuirile Romanaci V §i Dolj . 24,471 218,694-14

Deputatilor skteni, cate 3 sfautipe zi, de la . 1 pink la 26 August, dupe, adresele Departamen- ., thhii din ukuutru, No. 5223i 6001 ; iusk : lordache Bugha, din jud. Buze.. ..175 20

Ilie Ghinoiu . . . Museel. . . 175 20

Vasile Radu . . .Ialomita. . . 175 20 eo Dumitru Lipan . .Bri1a. . . 175 20 5Ion Tureea . .Romanati..175 20 r Popa Neagu . . .Slam Minnie. 175 20

-§'te-fan Buzneanu. .Gorjti. . .. 175 20

Ilie Stoica Mavrodin. Teleorman. .175 20 Mihalache Barbu. . Arge§u . . .175 20 lo Gheorghe Seurtulet. Mehedinti . . 175 20i'

Badea de la PiriieuiVelma . . . 175 20

Stoian Ivan .. .Dolji . . .175 20 Stamen Stknick. . .Mmbovita.. 17520 ion Radii Visa . .Ilfovu . . .175 20 I(Eue Cojocaru... Prahova. . 175 20' Nae Barbu. . . .Oltu. .. .175 20

Mateik alineseu . .Vla§ca . . . 40 30 14- . 2848 20 D. Ion Eliad, spre despkgobirea pretentiilor sale pentru inchiderea tiparului foilCurierul Ro-

mknese, cu decretil No, 276 , 18,900 (1) Comissaril rhnduit i. eu propaganta de consti- tutie ,dupe' decretul No. 127; base : )

(1) Vieend in a sa reelamatie e, (Idea la viitorul guvern stabil nu i se va aproba ea drip% pretentia sa, vor 11 socotiVi en chip de imprumutare, §i se va desprtgubi Vistieria ea ereditdre din casa sa. (Observafia Comisiwnel.)

____ 5

Lel par. Buz

D. Caloian . . . . 500 Nichifor Erodiacon . 1000 Costinescu 500 Dinaltrie Chirculescu 1000 Stefan Cherte§ 500 Petre Nicolan 500 kimnica-Saxat

Chesarie Erodiaconu 500 , r Gheorghe Pavel. 500 .... 31,1 Gheorghe Mavrodolu 500 t Ion Ann-irh'scu 500 Stefai, Barbu 500 Evgheuie Erornonahu4 500 boil Diaconul . . 500 ; Tong Bucitez 500 Aron Pumnu . 500

Braila

Rain Rotescu .. . . .1000 . Nicolae Nenovici . , . .1000

Alecu Mauu. . 1000 r ;

ArgeOil

A ndreill Pretorianil 1000

Part ,-1;ie Eromouah. 500 ;' Nicolae Nanu 500 f. Costache Catina 1000 fl Panait Mihglanu 500 Stefan Turnavitu 500-

Ion Petrescu. 500 145u Pu§ca§in.. , 500

L'. 86

Lei par. Prahuva

Costaehe Telegeseu g 1000. Dimitrie Floreseu 500 Atanasie Baron' 1000 17 Codreanu professoru 500 Elissel Armel. 500

Almilgeanu professoru. 500

Dimbovita Aleeu GrArdesdu.. 1000. Aleeu Foteseu . . 500 Nieolae Chireulesen 500 Stefan Milronleseu 1000 Gaetan 5'00 Gheorgke Viideseu. . 500 Vueiteseu . 700 Al. Papiii Popovidi 500. '.

falomqa

. Stefan lalorniteauu. . 500 Ion Catina (poetul) -1000 Simiou Mildileseu 1000 Mihalaehe Bratu . . . 1000 Gheorghe Semi), 500. VIcva

Damian Dutuleseu 1000 Veuiamin Diaeonn 1000 Costache linden 1000 ' IOn Dobreseu . .'.. . .1000 Iitov

Ion Cojeseu 1000, "

- 87 -

r Lei par. Atanasie Otneseu . .. 1000 Acsentie Tomtit . . . . 1000 Nicolae Florescu 1000 Costache Zalic 1000

Heruvim Nestora 4 . 500

Teleorman

Andrei Dail ii1 . 500 Costache Rizescu .. 500

Alecu Petrescu . . . 500 Costacbe Russescu 500 Vasile Names5 .. .500

Oltut

Matache larca. 6 1000 N.erbitnescu 500 Costache Paleologu. . 500 Ion Ionescu 500 Georghe Catacat 500

Abased

Costache Brezoiann 1000 Alecu Dedu 1000 Rilducanu Burdénu 1000 Apostol Aricescu 1000

Costache Meletie . . 1000 Ión5 Papiu .. . 500

B?manati

IOn Livaditu. ..500 IOn Zotu 1000 Dimitrie Oprescu . :. 1000

2 Li 83

ei par. Costache Biljescu 1000 Costache Manega 500

Meat c Dimitrie Z'aggnescu.... 500 Vasilie Stetiluescu 500 Theodorid Iconomu Bistritenu . . 500 Costache Cutcudache 500 Ion Procopiti 500 Gheorghe Riureanu 500 Gheorghe Roman 5 500 Petre Cernaescu . 500

Dol ji

Mihail Caramzulea 500

Petre Orbescu 1000 17' . ,. Gheorghe Chitu 500 Costache Burgle. , 500 Costache Zaman 500 Ion Papadopoln 500 , Ion Petcu 500 Aleeu BAtrinenu 500

Gorfi

Mihail Marghiloman 1000 IOu Ionescu 1000 Costache Miroulesou 500 Ion Ruptureanu . 500 Matache Gheorghescu. 500 ; Mehedinti

Costache Serghid 1000 a I Costache Menu 500

_ 9 _

Lei par. Grigoreloranil 500 Costache Caragic 1000 Eremia Berzea 500

Comissari estraordinari in I1fovj,,

Costache Uriliteann 1250 Theodor Icouomn 1250 Varlam Monahu 500 72,500 .DatT de Ciirmuirile de mai jos, §i trectiti in socotelile trimestriale, trimise laVistierie pe 'I anti! 1848.

Cdrmuirea Rdmnieu &tratd

Lai Nicuonu.tu, pentrumergere peste r' ' granit5 945 Lut G1. Logofeelulu, idem la Tecoci 45 D.Dimitrie'Marines. 47220 1,46220 Cdrmuirea de -Para

D. Aughel Melic pentrucheltuelelemesei

Es. Selle Suleiman Pap.. . . . 17725 D. Mihail Abdula, idem 6500 Chiria a cincibirji, pentru mergerea la B71- curesa a unora din sone Es.Sale Suleiman Pa§a 359 18

Costulti a 208 rogojini pentru trans- . portuln sentinel la Crillugrirenl, in trebu- iota o§tirifor ottomane 109 24,783 18 r r41

t I 4

4.1 . ,.r

Lei par. Cármuirea de DOA Cheluelele fiieute de D. Magheru, dupg chitaucele sélle, date ekmuirii .. . 138230 Coprinlute() ehitantit a guvernului provisori5, Limis4 en raportulii No. 4099. 1898520

, 20368 10

Vilaa Cos.tulu a 900 oea cép, pentru indestularea (intenilor D. Magheru 191 20

5 Idem, pentrn lemuele trimise la D. Ma- gheru, dupit hirtiea sa No. 236. Sept. 18. .56220 754 0 011teseult Cassieril, Clueern Ariou.Totath 1,401,015 19(1)

IMF

Se seal din ac6stit soul ca trecuVi fruit euvintlei 11,608,par, 29 Emit constatarea Comissiunii dela Oct. 1849, remaind ast-feln numai 1,390,006 §i par. 36. Nota bone in ac6stci, sunlit nu intrai 100 mil lei Nati de Bracescu, Fret deeretili numal en chitanta ea, Until In Vistierie. E trebuintli. a esplica adistit sunlit. Nu cu mult Inainteadelaiep. tembre 48,i nefastil pentru Revolutiune, D. Maiorescu cerea dela gu- vernü 10 mil galbenli o mie c11hreti armati, spre a putea sustine drepturile %manner de peste Carpati in fata pretentiunilor absurde alle Un- gurilor;i guvernuln n'a pututsli'1Inlesndsc5. decat 100 mil lel. prin D. C. Bhleescn.

0 _ 91

LISTA No. S. fi Intrebuintarea § 19 din bugetii deentre yuverneleRe- actiunii, in anit 1848i 1849. ..

Indestularea arestantilor politici (e la V11- ,,.. , clifesci ...... 130,518 25 Idem, la Coltea, pentru 11 arestauti , 3,660'20 Strrianutarea lor la Wirgineni 739-- Indestularea lor la MArgined de la 10 Oct.

1849 piing la 31 Augusth 1850 (1) , . 9.4,9.55 Subventiunea 1111: Zaharia Carkaleki . 6,300 Tiparirea la Carkaleki (2). , .. ')9,25730 Subventiune jurnalului germang 3,843 Idem jurnalului francesii 1,843 Cheltuiala birjei Membrilorti Comissiunii pentru cercetarea Revolutionarilorti. (3) . . . . 27,523 10 Cbe1tuIa cancellariei acestelcomissiuni i léfa impiegai1orti . .. . , 16.521 - 4,500 . Tilmaciului. de limba germang Masalale la balurile generalilor Rui . . 1.000 li-lui Joan Mann, desp4gubire de (And era vfti allg politiel,inainte de RevoluVuue . . . . 15,750 .---

(1) Deosebit de ce s'a cheltaitii cu tel trimisj1a Berea din. Neu. Ve41 pentru aceste cheltuell, condica Vistieriei Nr. 100, Socoteli enerak de tótei intrareai efirea, f i remarita pe 1849. Litera A, pag. 111-126. (Nr. Arhivei 1028). LI (2) Din ackistg, stunk, 11862, este in contalii guvernuM1revolt)'ionarii pentru 79,080 ale. (3) Acestl Tumbriloral:Scarlat Gr. %lea, Etednu, 1. Sliitiae.nu, Dim. Ballet, Miii. Cornescu, Em. Arghiropolu, N. Ghiea, Scarlat Resetti, Garbascki, lón Sulu,i grefier Ia acelii tribunal0 de farisei polit id, cum '1numesce Blind, era un Jatrepoln, fostii impiegat la Minister,a1Justi- tie1. . Ve41Mografia. acestoril boimq1.11,.3factiro1ogi dtpeaple four. tin en 1848 et 1849, par anRoy:main (Eliade) coprinsil in opera Les martyrs (pag. 42.-66).

- ,79 co

Lei par.

Translatorului de limba francesrti tilmaciu.. 7,833 13 Dragomanuld de limba ottomaat . . . . 5,850 Dragomanului de limba russescA. .... 12.67820 Pentru politia seeretg, intocmitii en irrualulti

Ministrilorri, din 27 Deeembrie 1848 . . . . 52,870 Coissia mixt pentru eereetareapliIngeril con- traTureilorrt 23,950

i (1)375,893-8 DAT cu titlu de imprumutare04u1Arietarhi, pentru celletrei lun alle Ilevol (ion.iluati atonal de D Ion (Mica 32.66320 Abonarnentulti Secretariatului la foile streine. 2,386 8

Agentului Guvernului din Viena, D. Baron , /

Filip Zborn, numa pe 1849 (2) . . . . . 34,350

,Cheltuelele intronarii lul Voda Stirbei. . . 47,861 15 (r atificatiea ml Saali Efendi, ea locotiitorti de

5efri anti Politiei, duph' 13 Sept. 48 . . . . 10,000L. Gratificatie dentistuluiLempart (Deer. No.

1582) (3) , . . 1,500 ldem D.Kiwi, secretarult intimon lui

Voda, Stirbei. .. 4,000 Idem,D. Laptof, ea dragoman russeseti . . 4,000 calor ee ati insotitti pe Vodil la Constan- t inopole en oceasiunea investituril 101,000

(I) Ilestuliide 51 L':564ptu ia completarea sumei de 817,480, Ail §. cheltueleloai straordinare, pe 1848 i 1849, mentionatii niai mail, s'a in- trebniqatU in contalil ostirilorO tureesei.s,,i rusesel. . (2) Acestii agentii, dela I. Ian. 1843 pinil la I. Ian. 1848 a pritui dela Guvernulii lui Bibeseu,'alldCrAinUiefirniei, lei 154,687. par. 20. Pe an- nulii 1848, lel 30,937 par 20 Divanulü obsteseil a blawat il!e- galitate; dar Vodt Stirbel a aprobat-o,eu asulii No. 950 din luniu 1850. (DossieraArbiveiNo. 119). ' I . (3) Pdte pentru dentura Cabmen Inoloiii a allotmulti impiegati din tinipuacella.

Lei par. [dem, ostirilorti ottomane, and s'a citit firma- nulti de numire, la 16 Iunig 1849 16,908 Idem, lui Cgpitan Costache Kehaea. . , . 5,000 Idem lijY Kiamil Bey, ce a citit firmanultl de installare 36,750 Total! (1). 672,612 11 Chimacamia a cheltuitti in 1848, din paragrafuld chelt ueleor straordinare, suma de lei 117,480, par. 19; iarCairoacaniiasi 'Vodg Stirbei impreung, pe aurilti 1849, ail cheltuitil lei 700,000 cari ambele filed lei 817480, plusil 732,230 lei par. 16, Nati din paragrafuld cheltuelelor nqpreveclute, ce se urcg, in budgetalg pe 1849, la suma de lel 1,040,630. Comparand cheltuelele estra-ordinare alle Actiunii Rene- tiunii,afiging cg guYernulti revolutionaril a intrebuint at banii pentru ernaucipareai regenerarea poporului, .si assigurarea an- tonomiei; pe cand guvernele Reactiunii au umilitti Romania in ochii lumil,ail paralisat miscarea lerel en ocasianea resbelului din Crimeea, ati sgrilcit-o prin jafuri mestesugite, s'ati ingrguiat-o cu 44 miliOne 649,172 lei, par. 19, cheltuelele ostirilor de occu- patiune, pentru ambele Principate, din care numai Turcia trep- tatil s'a refuit de datoria sa, iar Russia abia respunsese pinii la 1868 unit niilionti,i Austria 784,058 lei par. 28. . Cat pentrubugetulannului1849, Veniturile erati lei . 20,118,792

Chelt ; elele .. . . 21,982,745 Deficitti 1 863,953 Apreciese acum lectorulti sinceritatea accusgrii. lui Vodg Stir- bef, cand, din ingltilnea tronului, ii permitea a incrimina pe ea- pii miscrixi dela 48 eccit rainata financele, secand isvórele (Vavu- tie ale terra §i Wand unit cleficita covir§itora (2)

,f (1) Aceste din urna 12 condee, In sunlit de lel 279,386, par. 3, sunt. din §. cheltuelelor neprevNute. (Vezi condica No. 108, pagina 154-1550 Condica No. 200 pe 1848), (2) Acta% materie s'a tratat §i in Adunarea nayonald (In studiul nostru : Balta Liman) No. 10 din 1869.

, CONVORBIREA

LUI

' r ELUDE CU PALMESTRON LA 1850

Aveti D-v. vre mid cugetd de independinta ? m intrelia Palmerston, cu unit ochid scrutetord. Inth /*aid al respunde ;in uitaiIla &Made ea uuu ome tentatti, pusd intr'o positie d'a compromite causa terrei e§indd din principiile el, sail d'a trececa tine ome sail ca nil natie ee nu póte fere stliphut. Permite, ii 4isseiil, a crede cit intrebarea e o teutatie,candil m'am esprimath odate destuld de clan despre principiilemissiu- nilpatrieTmistre. De intrebi pe representantul acestorliprincipil, n'am §i nu pocid se am alte dorinte acum de chid conservarea intregimea acestor principn ;mintrebi in sit ca p'und simplu Remelt! ce nail avea nicT o indatorire ?Dorescd celd mai inaltil bine natiei mule; ceea ce doresci §i D-ta natiei englese ;ca omit prudentil lust, dorescdpossibtluld. .«Pentru ce ace intrebi despre impossibild in timpul §i in posi- ia d'astii-41? - Pentru cit smite unfidintreD-v. cari aspire, la independinte, §i vord se lucreze in consecintd. Ciue smith aceia ? Campinianuld a vorbitil ast-feld clad! a venite aid; cum §i Stirbei, clad a fost in Londra acum in urmela anuld 1848 a Pit a sincarefi eld a vorbi ambasadorului rusesce, §i di se 'Crime insu0 la Petresburg a trata despre independenta Principa-

_95

'444' telord;§i càcrede cse va putes in ci iieabiuetu1tl ruses& Sunteti §i D-Wistrll d'aflit partial sad d'acesta opinie ? Nu sell ce relat4avea Campinianuld, respunseid ed, calla a venite p'aci, si de uncle ii era inspirata acea idee,i daca era sincere acea dorintli ; cold pentrn Stirbel lust, cre0 D-ta ea ar fi cutelatt eld se propue asseminea Oxeye see en ormitate, deal n'arefifostil impinsil de Russia s'o propue?. . ((Nei" nu Patrol de partituld ruses* §i cu atiitd mei point" implinitori see organe ale planurilord moscovite Pentru ce Mice nu vreti independinta ? me' intreba ere eu null ()chid oOservatorg. Mai 'nainte d'a responds, permite ste intrebd : mai vrea iar puterile Europa. se se incaree. iniva d'asta4i, cu garantii ehudd voru s'cl se scuture d'acelle cu care ninth indatorate? Nu, respunse; acesta este o politica vechie ; e o indatorire cu multe sarcine ; a garanta, va se clica a sustiue ; §i a sustine va se .4ica a declara §i a face resin le, &hide va cere trebuinta. eine der ne garaut a independinta ca sé o dorimd, §i se o ceremil ?i de ne-o va garanta Englitera on Franta, pe uncle se vie a ne apara la timpd ? .Austria gimped, la a iuvasie ruses* and fi pututd se ne dea un repede ajutord. Austria asta-4I e sub protectia Rusiel; mai tar4id pote va fi vassala eL Apai a cere independinta, fere garautie, fere mijkice d'a fi a- paratl la uevoe, fere a avea vecini care se impiedice intrarea Ru- *earl in Principate, este curate a ne face organe prin §tiinta see prin nestiinta alle Ru§ilord ; a ne deslipi adice de Turcia ca independentl, §'a repines in voea Sestet ; §i la celd mai midi pre- tenth, spita Rusia declara resbeld Romanilord. La assemenea imprejurare, pentru Romani, pentru o rang de pamantil. nimeni nu declare resbeld Russiel ca se ne sustie ; nimeni pentru atitta '§istricrelatiile i interessele cu Russia. .Peutru Turcia, pentru integritatea el, se face resbeld gene- raV,; iar pentru Romiwia, nu. Asa déra, peutru &knit e putintli de garautie, §i prin urmare §itie resbelti, .nol nu punt se pe- ;eftud sub protectia Tureiei, putemd esista cu autonomia nósIrd. . . :

,1 '96 . gr- «Pricepi D-ta acum, adhugqiiti e, pentru ee Ru§ii, prin unii ea Stirba, aril dori iudependinta nóstrk? Ca se ne pót inghiti ; ast-felA ciacumnuvine a§a facilti ;arid Turcultmilt lash §i pe Turchnuldabandonii Europa, sail interessele el ;§i nol, gratie acesta animal de interesse, putem esista. «Deca Ru§li voescil binele Rornini1oni,icu adevilrat hide- pendinta lorh, ar face mai anthill ca sesistilm ; ar da adicii homed Moldova Basarabia; ar indatora pe Au stria se intórch Bucovina ar face se se unésch cu Moldova §i Roma nia, Transilvaniai Ba- natulh; i ar forma ast-fe15 din tote o putere de vre o 11 nuli- One Romani', la care credit cTurcia n'ar face de Mitt se aplaude; did se scaph bucuros de mill veciidi ca Russul,i se pune cOste la cOste ci nu vecinti amid §i nepretentiosii ca A.nsh Muscalulil, numimal eh nu va una ea acestil, ci ench inventh §i fabula imperiultif daco-roman, §i incriminh cu dênsul mi§carea Romutnilorti prin manifestulti sell din lulie 1848 ; didastrt941va se ne deslipésch de Turd, en ori ce prep, ca se remanent noi in voeaintrunpIrtrii,adich sub a ml d'a dreptulii influi90 (Mold. --hill' pare bine, terming. Palm erston, cve cunOscetY interessele. (1)

I ,

.1 (I) Cornunicai; de D. Marcellii Giurescu, blab emigratulul G. Giurescu de la Broussa, care posseda copia; originalulil trebue sL '1 possede unulil din eelIdse colegl a Giuresculul, caH ail remas in t.migratie fidell luI Eliad ; ei ',name : N. Russo (Locust4n u), Gr. Zossimn, D. Dutulescu, Gr. Spritescu, Negulici §i Gr. Serurie.

L' ' ;0et 1.811 Data reconditionarii

'SS Nr. crt. din reg.laboratorului