DOCSLIB.ORG

Contribuția Lui Pantelimon Halippa La Mișcarea Naționalã Din Basarabia

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Contribuția Lui Pantelimon Halippa La Mișcarea Naționalã Din Basarabia Andrei CEMÂRTAN CONTRIBUÞIACONTRIBUÞIA LUILUI PANTELIMONPANTELIMON HALIPPAHALIPPA LALA MIªCAREAMIªCAREA NAÞIONALÃNAÞIONALà DINDIN BASARABIABASARABIA 1(II)(II) ert este cã vizita delegaþiei basarabene la mult la cãderea acestor lanþuri. Partidul Naþional a rupt Petrograd a lãmurit anumite chestiuni legate gratiile de fier ale puºcãriei, unde suspina poporul nos- Cde starea de fapt din Rusia, iar haosul ºi tru, ºi în acest moment Patria noastrã este liberã ºi anarhia din provincie au grãbit constituirea unui Sfat al autonomã, ºi, poate într-un viitor apropiat, împrejurãrile Þãrii. În toamna anului 1917, Halippa împreunã cu alþi ne vor duce pe noi spre republicã. Pot sã mãrturisesc cã fruntaºi ai Partidului Naþional Moldovenesc au organizat aceasta viseazã ºi Partidul Naþional” 6. diferite congrese politice ºi profesionale, au dus o activã Românii basarabeni aveau 84 locuri din cele 120 ale campanie de informare prin intermediul ziarului „Cuvînt Sfatului Þãrii ºi au format aºa-numitul Bloc moldovenesc”, publicînd îndemnuri ºi manifeste, au dis- Moldovenesc. Aºa cum a arãtat Halippa în însemnãrile tribuit foi volante în întreaga provincie 2. Momentul cul- sale, rolul sãu în adunare era acela de „a þine grãmãjoarã minant al acestor manifestãri politice a fost organizarea pe deputaþii moldoveni, fie cã erau din congresele noas- Congresului Ostaºilor Moldoveni la Chiºinãu în perioa- tre profesionale, fie cã reprezentau judeþele basarabene. da 20-28 octombrie 1917. Halippa a lansat un apel la Treaba aceasta o fãceam prin aºa-zisul Bloc unitate printr-un emoþionant discurs þinut chiar în ziua Moldovenesc, care discuta toate problemele ce veneau deschiderii. Congresul a adoptat douã hotãrîri cruciale la ordinea zilei în Sfatul Þãrii” 7. Putem afirma cã cen- pentru viitorul Basarabiei: naþionalizarea oºtirilor trul de greutate al miºcãrii de emancipare naþionalã s-a moldoveneºti, pentru a se putea opri anarhia, ºi convo- mutat din Partidul Naþional Moldovenesc în Sfatul carea Sfatului Þãrii ca adunare aleasã a provinciei3. Þãrii, unde Blocul Moldovenesc 8, în care s-a integrat ºi Congresul s-a încheiat cu alegerea unui birou pentru partidul, deþinea majoritatea. organizarea Sfatului Þãrii, format din 20 de membri, La 2 decembrie 1917, Sfatul Þãrii a proclamat printre care ºi Halippa 4. Acesta, devenit vice-preºedinte Basarabia ca Republicã Autonomã Moldoveneascã, al Partidului Naþional Moldovenesc, a contribuit per- puterea executivã fiind încredinþatã Consiliului sonal, cît ºi prin ziarul pe care îl conducea, la organi- Directorilor Generali, condus de Pan. Erhan, iar la 24 zarea alegerilor pentru Sfatul Þãrii. Constatãm cã prima ianuarie 1918, l-a propunerea lui Halippa, a fost procla- adunare a provinciei a fost rodul colaborãrii dintre matã independenþa tinerei republici. Aceste douã Partidul Naþional Moldovenesc cu organizaþiile hotãrîri, precum ºi chemarea armatei române pentru ostãºeºti ºi profesionale 5 ºi cã toþi acei militanþi pentru apãrarea Basarabiei de haos, s-au luat de cãtre Sfatul cauza româneascã s-au contopit, odatã cu deschiderea Þãrii cu unanimitate de voturi 9. Sfatului Þãrii, în aºa-numitul Bloc Moldovenesc. La 27 martie 1918 a avut loc ºedinþa prin care s-a Astfel, la 21 noiembrie 1917 a avut loc prima ºedinþã decis unirea cu România. Deputatul I. Buzdugan, mem- a Sfatului Þãrii, în care I. Inculeþ a fost ales preºedinte, bru al Partidului Naþional Moldovenesc, a citit din partea Pan. Halippa – vice-preºedinte, iar I. Buzdugan – secre- Blocului Moldovenesc rezoluþia prin care se propunea tar general. Discursul rostit de deputatul Halippa a evi- unirea condiþionatã. Aceasta a fost supusã votului denþiat rolul jucat de el ºi partid în miºcarea naþionalã: deschis, fiind adoptatã cu 86 de voturi pentru, 3 „Asupra mea a cãzut fericirea sã fiu reprezentantul împotrivã, 36 abþineri (deputaþii din partea minoritãþilor), Partidului Naþional Moldovenesc în Înalta Adunare. În 13 deputaþi absenþi 10 . Observãm cã ºi de aceastã datã crearea acestui partid eu vãd înfãptuirea tuturor ide- iniþiativa a venit din partea Blocului Moldovenesc. alurilor naþionale ale poporului moldovenesc. […] ºi Conform actului unirii, Sfatul Þãrii trebuia sã aleagã dacã noi astãzi vedem cã lanþurile grele ale robiei au doi reprezentanþi în guvernul român. În ºedinþa din 2 cãzut ºi poporul nostru s-a trezit la o viaþã nouã, aici tre- aprilie, la propunerea Blocului Moldovenesc, primul ales buie sã mãrturisesc cã o parte din merite revine a fost I. Inculeþ, iar D. Ciugureanu ºi Pan. Halippa au Partidului Naþional, reprezentanþii cãruia au contribuit obþinut un numãr egal de voturi. În locul lui Inculeþ a fost 16 Revista românã nr. 3 (69) / 2012 ales unanim Constantin Stere în funcþia de preºedinte al renunþãrii la condiþiile unirii 15 . La 27 noiembrie 1918, a Sfatului Þãrii 11 . Acesta participase împreuna cu prim- avut loc deschiderea sesiunii extraordinare a Sfatului ministrul Al. Marghiloman ºi la ºedinþa istoricã din 27 Þãrii. Vice-preºedintele Halippa a anunþat cã preºedin- martie, cînd la propunerea Blocului Moldovenesc a fost tele C. Stere a demisionat, neputînd lua parte la lucrãrile primit în rîndurile acestuia. În ºedinþa din 4 aprilie, sub adunãrii. În urma alegerilor, Halippa a fost ales preºedinþia lui Stere, Ciugureanu a reuºit sã obþinã mai preºedinte, V. Bîrcã ºi Gh. Buruianã – vice-preºedinþi, I. multe voturi decît Halippa ºi a devenit ce de-al doilea Buzdugan, Andrei Scobioalã ºi Boris Epure – secretari 16 . reprezentant basarabean în guvernul român 12 . Dupã discutarea proiectului de reformã agrarã, aces- Odatã votatã unirea ºi desemnaþi cei doi reprezen- ta a fost supus la vot ºi adoptat în ziua de 28 noiembrie. tanþi în guvernul român, s-a considerat cã misiunea În contextul realizãrii celor douã mari deziderate, refor- Sfatului Þãrii s-a încheiat, astfel cã la 28 mai 1918, la ma agrarã ºi votul universal, Halippa, în calitate de propunerea lui Al. Marghiloman, regele Ferdinand I a preºedinte al Sfatului Þãrii ºi al Partidului Þãrãnesc, a decretat închiderea sesiunii extraordinare 13 . Majoritatea propus anularea condiþiilor ºi declararea unirii fruntaºilor basarabeni nu era de pãrere cã misiunea desãvîrºite ºi necondiþionate cu patria-mamã 17 . Sfatului Þãrii a fost dusã pînã la sfîrºit. În aceiaºi zi deputaþii au votat urmãtoarea declaraþie S-a discutat mult, atît în presa vremii cît ºi în istori- istoricã: „În urma unirii cu România-mamã a ografie, despre condiþiile puse odatã cu unirea, fiind Bucovinei, Ardealului, Banatului ºi þinuturilor ungureºti vorba în special despre autonomia provinciei. Membrii locuite de români, în hotarele Dunãrii ºi ale Tisei, Sfatul Blocului Moldovenesc nu erau încrezãtori în guvernul Þãrii declarã cã Basarabia renunþã la condiþiunile de conservator condus de Marghiloman în ceea ce priveºte unire, stipulate în actul de la 27 martie a.c., fiind încred- reforma agrarã ºi votul universal în Basarabia, promise inþatã cã în România tuturor românilor regimul curat de atîtea ori populaþiei. Astfel, dorinþa oamenilor politi- democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Þãrii, în prezi- ci basarabeni de a pãstra autonomia provinciei trebuie ua Constituantei Române, care se va alege dupã votul perceputã ca o garanþie pentru punerea în aplicare a universal, ºi rezolvînd chestiunea agrarã dupã nevoile ºi împroprietãririi þãranilor ºi a votului obºtesc. cererile poporului, anuleazã celelalte condiþiuni din Situaþia internaþionalã ºi cea a României s-au schim- actul Unirii din 27 martie ºi declarã unirea necondiþion- bat rapid ºi radical în toamna anului 1918. Puterile atã a Basarabiei cu România-mamã” 18 . Centrale erau pe punctul de a pierde rãzboiul, astfel Imediat dupã adoptarea declaraþiei, s-a format o guvernul conservator a fost schimbat cu cel condus de comisie din 5 membri pentru lichidarea Sfatului Þãrii ºi Constantin Coandã ºi România a reintrat în conflict de s-a citit Decretul Regal de dizolvare 19 . Misiunea adunãrii partea Antantei. În condiþiile introducerii votului uni- era încheiatã; din acel moment, oamenii politici versal de cãtre noul guvern 14 ºi ale unirii necondiþionate basarabeni trebuiau sã promoveze interesele provinciei a celorlalte provincii româneºti, majoritatea fruntaºilor cu ajutorul partidelor politice în Parlamentul României basarabeni, grupaþi în Partidul Þãrãnesc, credea cã se Mari. Halippa a fost printre acei fruntaºi basarabeni care putea renunþa la condiþiile puse la 27 martie 1918. au înþeles cã actul din 27 martie reprezenta mai degrabã Sfatul Þãrii a fost convocat din nou pentru a vota un început de drum decît un sfîrºit, continuînd eforturile reforma agrarã în Basarabia ºi a discuta oportunitatea în direcþia consolidãrii unirii. Note: de Eugenia Danu (Eugenia Danu, Procesele verbale cu privire la 1. Lucrarea a apãrut cu spijin financiar în cadrul proiectului activitatea Blocului Moldovenesc din cadul Sfatului Þãrii [1917- POSDRU/88/1.5/S/47646, cofinanþat din Fondul Social 1918] , în „Destin Românesc”, an III [XIV], nr. 2-3 [54], European, prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Institutul Cultural Român, Chiºinãu, 2008, p. 27-37.) Resurselor Umane 2007-2013. 9. Pan Halippa, Publicisticã , editor ºi studiu introductiv de 2. Ion Constantin, Ion Negrei, op.cit. , p. 17. Iurie Colesnic, Fundaþia Culturalã Românã (Bucureºti), Editura 3. Ioan Scurtu (coord.), op. cit. , p. 126. Museum, Chiºinãu, 2001, p. XIV. 4. Pantelimon Halippa, Anatolie Moraru, Testament pentru 10. Pantelimon Halippa, Anatolie Moraru, op.cit. , p. 96-100. urmaºi , Editura Hyperion, Chiºinãu,
Load more

Recommended publications
  • „Acțiunea Istoricii” Securitatea Și Constituirea Fondului Arhivistic Național
    ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, XXXIX 2018 221 „ACȚIUNEA ISTORICII” SECURITATEA ȘI CONSTITUIREA FONDULUI ARHIVISTIC NAȚIONAL Florian BANU Cuvinte cheie: Securitate, România, arhivă, comunism, patrimoniu arhivistic, lideri basarabeni, Pan Halippa. Keywords: Securitate, Romania, archives, communism, archival patrimony, Bessarabian leaders, Pan Halippa. Abstract The present study aims to briefly present a less known dimension of the Securitate's work. Known especially for political police activities carried out between 1948 and 1989, the Securitate was also involved in some activities of identifying and preserving significant historical documents kept in family archives. The study presents some cases of such documents coming mainly from the Bessarabian Union leaders: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Gherman Pântea, Sinicliu Elefterie, Nichita Smochină, Alexandru Gonța, Onisifor Ghibu, Harea Vasile, Năstase Gheorghe. Although there are opinions that the historical documents could be kept in the family archives, we consider that their passage in the administration of the National Archives was a beneficial measure, ensuring good preservation and wider access of the researchers to the documents. Cornete de semințe din pagini de incunabul „Aruncăm orice nu putem recunoaște, orice ne stă în cale și ne încurcă. Sunt extrem de rare familiile care-și formează o arhivă, din care urmașii ar putea culege ce a fost și în sufletul acelora, duși de mult sau mai de curând, ale căror chipuri, mai mult sau mai puțin asemănătoare, se văd în urâte portrete pe păreți sau în albumele cu legătură veche (…). Între hârtiile care se aruncă se află uneori și ce trebuie pentru a cunoaște viața unor oameni a căror amintire face parte din tezaurul istoric al neamului nostru.
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]
  • Jeunes Et Anciens, Pour Le Renouveau De La Bessarabie. Conflit
    www.ssoar.info Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie. Conflit generationnel et politique dans le milieu des ecrivains bessarabiens de l'entre- deux-guerres Negură, Petru Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Negură, P. (2005). Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie. Conflit generationnel et politique dans le milieu des ecrivains bessarabiens de l'entre-deux-guerres. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 5(3), 645-664. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-56297-5 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/1.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/1.0/deed.de Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie 645 Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie Conflit générationnel et politique dans le milieu des écrivains bessarabiens de l’entre-deux-guerres PETRU NEGURĂ Tout au long des années 1920, les intellectuels bessarabiens – pédagogues, journalistes, gens de culture – travaillent et militent côte à côte pour arracher leur province à l’arriération et pour l’intégrer dans la Grande Roumanie, poursuivant la cause qu’ils ont embrassée depuis le début du siècle. Mais ces intellectuels au- tochtones ont tous été formés sous le tsarisme dans l’esprit de la culture russe.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Suntem Un Neam Care a Trăit Sfâșiat, Robit Și Prigonit De Sute De Ani
    „Suntem un neam care a trăit sfâșiat, robit și prigonit de sute de ani. Dacă astăzi putem spera la zile mai bune, dacă ne vedem întruniți în hotare mai drepte, o datorăm biruinței principiului național. Cu cât acest principiu va triumfa mai departe, cu atât temelia însăși a neamului nostru se va găsi mai întărită” Daniel Ciugureanu, 1920 5 1 2 3 4 6 Serbarea Unirii la Clubul Nobilimii. 27 martie 1918, Chişinău, România. Persoanele numerotate sunt: 1) Ion Inculeț - preşedintele Basarabiei; 2) Alexandru Marghiloman – prim-ministru al României; 3) Constantin Hârjeu – ministru al armatei; 4) Dr. Daniel Ciugureanu – prim-ministru al Basarabiei; 5) Pantelimon Halippa – vicepreşedinte al Sfatului Țării; 6) Ion Pelivan – ministru de externe al Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918), care a votat Unirea cu România. Încercuit: Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei Elita politică din Basarabia. Printre cei prezenţi: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu (încercuit), Ion Pelivan, Anton Crihan, Ştefan Ciobanu, Gheorghe Buruiană, Teofil Ioncu, Constantin Bivol, Elena Alistar şi alţii. 27 noiembrie 1918, Chişinău, România Familia Regală a României alături de Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion Nistor, I. G. Duca, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Gheorghe Mironescu, Onisifor Ghibu ş.a. Încercuit: Dr. Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei (1918). 24 ianuarie 1934, Bucureşti, Regatul România Mare Concurs de frumusețe din timpurile Basarabiei interbelice (1932), organizat de ziarul „Cuvântul Basarabiei”. Printre membrii juriului: Gherman Pântea, primar al Chişinăului, Daniel Ciugureanu, directorul ziarului „Cuvântul Basarabiei”, Alexandru Plămădeală, sculptor, creatorul monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la Chişinău Daniel Ciugureanu în biroul de lucru. Bucureşti Redacția ziarului „Cuvânt Moldovenesc” (1914-1918) Delegaţia basarabeană la Iaşi după Unire.
    [Show full text]
  • Misterele Casei Lui Şmacov
    ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE MISTERELE CASEI LUI ȘMAKOV Doctorand Iurie COLESNIC Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” THE MYSTERIES OF SHMAKOV’ S HOUSE Summary. For the first time, the establishment of Sfatul Tarii as first Parliament of Basarabia, was put into discussion in year 1906, in three known locations in Chisinau: “London” Hotel, “Suisse” Hotel and Shmakov’s House. It was Shmakov’s House that served as the major state of the national movement that bloomed in Basarabia under the guidance of Constan- tin Stere. There were discussed the electoral programs for the Russian Duma elections where a new party intended to take part. The formation of the Basarabia National Party was a first achievement in this respect. The author analyzes a series of sources, including an antiquary discovered in Bucharest – The Program towards the Moldovan peasants from Basarabia, arguing and concluding that the formation of Sfatul Tarii in 1918 was conceived and prepared back in year 1906. Keywords: mystery, Sfatul Tarii, political program, Basarabia National Party, Duma elections. Rezumat. Pentru prima data, instituția Sfatului Țării ca prim parlament al Basarabiei a fost pusă în discuție, în anul 1906, în trei edificii cunoscute din Chișinău: Hotelul „Londra”, Hotelul „Suisse” și casa lui Șmakov. Anume casa lui Șmakov a servit drept stat-major al mișcării naționale care se înfiripa în Basarabia sub bagheta lui Constantin Stere. Acolo au fost discutate programele electorale pentru alegerile în Duma rusă la care urma să participe un partid nou. Formarea Partidului Național Basarabean a fost o primă realizare în acest sens. Autorul analizează un șir de surse, inclusiv una de anticariat descoperită la București – Programul Către țăranii moldoveni din Basarabia, prin care argumentează și deduce că formarea Sfatului Țării în 1918 a fost concepută și pregătită încă în 1906.
    [Show full text]
  • Unirea Basarabiei Cu România În Imagini Filatelice
    258 ROMÂNĂ Constantin Gh. CIOBANU Unirea Basarabiei cu România în imagini filatelice Dezmembrarea Imperiului Rus care s-a pro- dus în urma revoluției din februarie 1917 a însemnat momentul crucial în care popoare- le, înglobate în acel spațiu, au accelerat lupta pentru afirmarea identității naționale și pen- tru propria organizare în state naționale pro- prii, pe baza principiului autodeterminării. C. Gh. C. – doctor în ştiinţe Basarabia, ruptă din trupul Moldovei în 1812, istorice, cercetător ştiinţific la se găsea într-o situație favorabilă desprinderii MNEIN. Preşedinte-fondator al Asociaţiei Filateliştilor, definitive de Rusia. Căci, deși în cei 100 de Maximafiliştilor şi Cartofiliştilor ani de dominație rusească suferise un proces din Republica Moldova brutal de rusificare, fosta provincie continua (1994), organizator al multor să fie în marea ei majoritate românească, mai expoziţii filatelice naţionale. bine de 65 % dintre locuitori fiind români. În Participant la expoziţii de filatelie şi cartofilie, organizate aceste condiții și făcând apel la dreptul istoric, în străinătate, la care s-a Basarabia a urmărit mai întâi autonomia față învrednicit de 44 medalii de de Rusia și apoi, drept scop final, unificarea cu argint, vermeil şi aur. Coautor România. a 20 de monografii, printre care 11 de istorie poştală a Aici trebuie să amintim că în martie 1917 la Moldovei. Decorat cu medalia Chișinău se refugiază Onisifor Ghibu, care „Meritul civic”. Laureat al anterior a fost inspector școlar primar pentru Premiului „Eminescu – Teiul de Aur” al Societăţii Culturale școlile din Transilvania (1910-1914), fiind Române (2011). totodată și profesor de pedagogie la Institu- tul Teologic din Sibiu (1910-1912). După ocuparea Bucureștiului de către trupele aus- tro-ungare, în toamna anului 1916, Onisi- for Ghibu se află la Iași, iar din martie 1917 – la Chișinău, unde devine motorul acțiunii LECȚIILE ISTORIEI 259 revoluționare basarabene din 1917-1918.
    [Show full text]
  • Aportul Instituţiilor Publice La Valorificarea Patrimoniului Cultural Mobil Şi Imobil Din Basarabia (1918-1940)
    PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE ȘI VALORIFICARE APORTUL INSTITUŢIILOR PUBLICE LA VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL MOBIL ŞI IMOBIL DIN BASARABIA (1918-1940) UsV Maria ŞEVCIUC, doctorandă, anul IV, Universtatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, mun. Chişinău e-mail: [email protected] Summary During 1918-1940, in Bessarabia, the public institutions, existing and newly created, promoted a policy of integrating Bessarabia culture into the Romanian one. Their work had a strong impact on the population of Bessarabia, contributing to the enlightenment and reanimation of the Romanian spirit on this territory. The protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value from Bessarabia, was a matter of great need for both the Russian Empire in 1812-1918 as the Romanian State during 1918-1944. For this purpose, the cultural institutions were oriented to highlight the historical and cultural relics that have been preserved on the territory between the Prut and Nistru, regardless of the weather. In Bessarabia there were several cultural institutions, which enjoyed a wide influence among citizens. These include the Society of Fine Arts, cultural centers, libraries, the Central Library, the `Bessarabia Life` magazine, churches and monasteries, the Archdiocese and then Metropolitan Church of Bessarabia, workshops cutlery, societies, fraternities, museums church and monastery, the National Museum of Natural History, the Historical Monuments Commission, the Archives of the Bessarabia Governor, the Historical - Archaeological Society Church of Bessarabia etc. In Bessarabia the protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value is a matter of great need in the first decades of the nineteenth century, governed by the Russian Empire law (1812-1918) and Romania (1918-1944).
    [Show full text]
  • Bonne Gouvernance, Délibération Démocratique Et Participation Citoyenne
    GERFLINT Numéro 14 / Année 2019 Revue du GERFLINT Bonne gouvernance, délibération démocratique et participation citoyenne. Quels enjeux pour la politique de demain ? Coordonné par Sergiu Mi9coiu -· Synergies Roumanie Numéro 14 / Année 2019 Bonne gouvernance, délibération démocratique et participation citoyenne. Quels enjeux pour la politique de demain ? Coordonné par Sergiu Mișcoiu REVUEGERFLINT DU GERFLINT 2019 Synergies Roumanie n° 14 - 2019 POLITIQUE EDITORIALE Synergies Roumanie est une revue francophone de recherche en sciences humaines, particulièrement ouverte aux sciences du langage et de la communication, à la philosophie et à l’histoire, aux littératures francophones, à la didactique du français, des langues et des cultures. Sa vocation est de mettre en œuvre, en Roumanie, le Programme Mondial de Diffusion Scientifique Francophone en Réseau du GERFLINT, Groupe d’Études et de Recherches pour le Français Langue Internationale. C’est pourquoi elle publie des articles dans cette langue, mais sans exclusive linguistique et accueille, de façon majoritaire, les travaux issus de la pensée scientifique des chercheurs francophones de son espace géographique dont le français n'est pas la langue première. Comme toutes les revues du GERFLINT, elle poursuit les objectifs suivants: défense de la recherche scientifique francophone dans l’ensemble des sciences humaines, promotion du dialogue entre les disciplines, les langues et les cultures, ouverture sur l’ensemble de la communauté scientifique, adoption d’une large couverture disciplinaire, aide aux jeunes chercheurs, formation à l’écriture scientifique francophone, veille sur la qualité scientifique des travaux. Libre Accès et Copyright : © Synergies Roumanie est une revue française éditée par le GERFLINT qui se situe dans le cadre du libre accès à l’information scientifique et technique.
    [Show full text]
  • Orar & Hartă Rută116 Autobuz
    Orar & hartă linie 116 autobuz 116 Bd. Dacia Vezi În Modul Website Linia 116autobuz (Bd. Dacia) are 2 rute. Pentru zilele din săptămână. orele de funcționare sunt: (1) Bd. Dacia: 6:00 - 20:00 (2) Str. Pietrarilor: 6:00 - 20:00 Folosește Aplicația Moovit pentru a găsi cea mai apropiată 116 autobuz stație din împrejurimi și a a≈a când 116 autobuz sosește. Direcții: Bd. Dacia Orar 116 autobuz 39 stații Bd. Dacia Orar rută: VEZI ORAR luni 6:00 - 20:00 marți 6:00 - 20:00 Str. Pietrarilor miercuri 6:00 - 20:00 Str. Lech Kaczynski 10/2 Strada Lech Kaczynski, Chișinău joi 6:00 - 20:00 Str. Dokuceaev vineri 6:00 - 20:00 31 Strada Dokuceaev, Chișinău sâmbătă 6:00 - 20:00 Str. Dokuceaev duminică 6:00 - 20:00 13 Strada Dokuceaev, Chișinău Str. Gheorghe Asachi 27a str. Gh. Asachi, Chișinău Info 116 autobuz Str. Gheorghe Tudor Direcții: Bd. Dacia 34 Strada Gheorghe Asachi, Chișinău Opriri: 39 Durata călătoriei: 63 min Piața Pan Halippa Sumar linie: Str. Pietrarilor, Str. Lech Kaczynski, Str. 13 Strada Vasile Alecsandri, Chișinău Dokuceaev, Str. Dokuceaev, Str. Gheorghe Asachi, Str. Gheorghe Tudor, Piața Pan Halippa, Str. Alexandru Str. Alexandru Bernardazzi Bernardazzi, Str. București, Facultativă, Piața 7 str. Mihai Eminescu, Chișinău Centrală, Str. Mihai Eminescu, Bd. Grigore Vieru, Str. Romană, Circul, Str. Kiev, Str. Alecu Russo, Str. Str. București Nicolae Dimo, Str. Mihail Sadoveanu, Str. Meșterul 40 Strada Mihai Eminescu, Chișinău Manole, Str. Maria Drăgan, Str. Petrodava, Str. Făurești, Centrul Comercial Supraten, Uzina Inteh, Facultativă Asociația Introscop, Str. Voluntarilor, Str. Otovasca, 66/1 Strada Vasile Alecsandri, Chișinău Str.
    [Show full text]
  • Contribuţia Lui Pantelimon Halippa La Mişcarea Naţională Românească Din Basarabia
    'CONTRIBUŢIA LUI PANTELIMON HALIPPA LA MIŞCAREA NAŢIONALÂ ROMÂNEASCĂ DIN BASARABIA (1917 - 1918) ÎN LUMINA UNOR DOCUMENTE INEDITE Încercarea noastră de a fixa rolul ori1Ului politic Pan Halippa în vâltoarea anilor 1917-1918 nu ocoleşte unele lucrări recent apărute la Chişinău şi Bucureşti, dar se bazează în primul rând pe fondurile aflate la Arhivele Centrale de Stat din Bucureşti. Deşi lucrarea priveşte aproape exclusiv încadrarea lui Pan Halippa în mişcarea naţională românească din Basarabia, ne permitem totuşi un scurt capitol care prefaţează şi explică acţiunea din anii de vârf ai acestei lupte. Pantelimon Halippa s-a născut în anul 1883 în satul Cubolta, ţinutul Soroca, într-o familie de preoţi, dintr-un neam de preoţi. Tatăl său, care s-a opus rusificăriibisericii (proces accelerat de episcopul Pavel), a trebuit să-şi părăsească slujba. Pan Halippa urmează şcoala duhovnicească de la Ebineţ şi seminarul teologic de la Chişinău unde fratelesău, "bădiţa Vasile", era subinspector. A învăţat româneşte din cărţile bisericeşti ale tatălui şi din documentele vechi pe care le transcria pentru fratele său. Îşi continuă studiile la Facultatea de Ştiinţe Naturale a Universităţii din Iuriev (Drept sau Dorpad). Se înscrie în organizaţia Partidului Socialist Revoluţionar, participă la revolta studenţilor din 1905 şi la organizarea Ligii Ţăranilor fapt pentru care este exclus din Universitate, face puşcărie la Butârca (Moscova) şi Lukianovka (Kiev), după care, ca "organizator de grevă", este trimis la Chişinău . unde rămâne sub supravegherea poliţieil. Pan Halippa era deja un împătimit al scrisului căci, publicase în anii 1900-1902 în ziarUl Basarabia şi, după cum declară, colaborase la Mercure de France 2.
    [Show full text]