Andrei CEMÂRTAN CONTRIBUÞIACONTRIBUÞIA LUILUI PANTELIMONPANTELIMON HALIPPAHALIPPA LALA MIªCAREAMIªCAREA NAÞIONALÃNAÞIONALà DINDIN BASARABIABASARABIA 1(II)(II) ert este cã vizita delegaþiei basarabene la mult la cãderea acestor lanþuri. Partidul Naþional a rupt Petrograd a lãmurit anumite chestiuni legate gratiile de fier ale puºcãriei, unde suspina poporul nos- Cde starea de fapt din Rusia, iar haosul ºi tru, ºi în acest moment Patria noastrã este liberã ºi anarhia din provincie au grãbit constituirea unui Sfat al autonomã, ºi, poate într-un viitor apropiat, împrejurãrile Þãrii. În toamna anului 1917, Halippa împreunã cu alþi ne vor duce pe noi spre republicã. Pot sã mãrturisesc cã fruntaºi ai Partidului Naþional Moldovenesc au organizat aceasta viseazã ºi Partidul Naþional” 6. diferite congrese politice ºi profesionale, au dus o activã Românii basarabeni aveau 84 locuri din cele 120 ale campanie de informare prin intermediul ziarului „Cuvînt Sfatului Þãrii ºi au format aºa-numitul Bloc moldovenesc”, publicînd îndemnuri ºi manifeste, au dis- Moldovenesc. Aºa cum a arãtat Halippa în însemnãrile tribuit foi volante în întreaga provincie 2. Momentul cul- sale, rolul sãu în adunare era acela de „a þine grãmãjoarã minant al acestor manifestãri politice a fost organizarea pe deputaþii moldoveni, fie cã erau din congresele noas- Congresului Ostaºilor Moldoveni la Chiºinãu în perioa- tre profesionale, fie cã reprezentau judeþele basarabene. da 20-28 octombrie 1917. Halippa a lansat un apel la Treaba aceasta o fãceam prin aºa-zisul Bloc unitate printr-un emoþionant discurs þinut chiar în ziua Moldovenesc, care discuta toate problemele ce veneau deschiderii. Congresul a adoptat douã hotãrîri cruciale la ordinea zilei în Sfatul Þãrii” 7. Putem afirma cã cen- pentru viitorul Basarabiei: naþionalizarea oºtirilor trul de greutate al miºcãrii de emancipare naþionalã s-a moldoveneºti, pentru a se putea opri anarhia, ºi convo- mutat din Partidul Naþional Moldovenesc în Sfatul carea Sfatului Þãrii ca adunare aleasã a provinciei3. Þãrii, unde Blocul Moldovenesc 8, în care s-a integrat ºi Congresul s-a încheiat cu alegerea unui birou pentru partidul, deþinea majoritatea. organizarea Sfatului Þãrii, format din 20 de membri, La 2 decembrie 1917, Sfatul Þãrii a proclamat printre care ºi Halippa 4. Acesta, devenit vice-preºedinte ca Republicã Autonomã Moldoveneascã, al Partidului Naþional Moldovenesc, a contribuit per- puterea executivã fiind încredinþatã Consiliului sonal, cît ºi prin ziarul pe care îl conducea, la organi- Directorilor Generali, condus de Pan. Erhan, iar la 24 zarea alegerilor pentru Sfatul Þãrii. Constatãm cã prima ianuarie 1918, l-a propunerea lui Halippa, a fost procla- adunare a provinciei a fost rodul colaborãrii dintre matã independenþa tinerei republici. Aceste douã Partidul Naþional Moldovenesc cu organizaþiile hotãrîri, precum ºi chemarea armatei române pentru ostãºeºti ºi profesionale 5 ºi cã toþi acei militanþi pentru apãrarea Basarabiei de haos, s-au luat de cãtre Sfatul cauza româneascã s-au contopit, odatã cu deschiderea Þãrii cu unanimitate de voturi 9. Sfatului Þãrii, în aºa-numitul Bloc Moldovenesc. La 27 martie 1918 a avut loc ºedinþa prin care s-a Astfel, la 21 noiembrie 1917 a avut loc prima ºedinþã decis unirea cu România. Deputatul I. Buzdugan, mem- a Sfatului Þãrii, în care I. Inculeþ a fost ales preºedinte, bru al Partidului Naþional Moldovenesc, a citit din partea Pan. Halippa – vice-preºedinte, iar I. Buzdugan – secre- Blocului Moldovenesc rezoluþia prin care se propunea tar general. Discursul rostit de deputatul Halippa a evi- unirea condiþionatã. Aceasta a fost supusã votului denþiat rolul jucat de el ºi partid în miºcarea naþionalã: deschis, fiind adoptatã cu 86 de voturi pentru, 3 „Asupra mea a cãzut fericirea sã fiu reprezentantul împotrivã, 36 abþineri (deputaþii din partea minoritãþilor), Partidului Naþional Moldovenesc în Înalta Adunare. În 13 deputaþi absenþi 10 . Observãm cã ºi de aceastã datã crearea acestui partid eu vãd înfãptuirea tuturor ide- iniþiativa a venit din partea Blocului Moldovenesc. alurilor naþionale ale poporului moldovenesc. […] ºi Conform actului unirii, Sfatul Þãrii trebuia sã aleagã dacã noi astãzi vedem cã lanþurile grele ale robiei au doi reprezentanþi în guvernul român. În ºedinþa din 2 cãzut ºi poporul nostru s-a trezit la o viaþã nouã, aici tre- aprilie, la propunerea Blocului Moldovenesc, primul ales buie sã mãrturisesc cã o parte din merite revine a fost I. Inculeþ, iar D. Ciugureanu ºi Pan. Halippa au Partidului Naþional, reprezentanþii cãruia au contribuit obþinut un numãr egal de voturi. În locul lui Inculeþ a fost

16 Revista românã nr. 3 (69) / 2012 ales unanim în funcþia de preºedinte al renunþãrii la condiþiile unirii 15 . La 27 noiembrie 1918, a Sfatului Þãrii 11 . Acesta participase împreuna cu prim- avut loc deschiderea sesiunii extraordinare a Sfatului ministrul Al. Marghiloman ºi la ºedinþa istoricã din 27 Þãrii. Vice-preºedintele Halippa a anunþat cã preºedin- martie, cînd la propunerea Blocului Moldovenesc a fost tele C. Stere a demisionat, neputînd lua parte la lucrãrile primit în rîndurile acestuia. În ºedinþa din 4 aprilie, sub adunãrii. În urma alegerilor, Halippa a fost ales preºedinþia lui Stere, Ciugureanu a reuºit sã obþinã mai preºedinte, V. Bîrcã ºi Gh. Buruianã – vice-preºedinþi, I. multe voturi decît Halippa ºi a devenit ce de-al doilea Buzdugan, Andrei Scobioalã ºi Boris Epure – secretari 16 . reprezentant basarabean în guvernul român 12 . Dupã discutarea proiectului de reformã agrarã, aces- Odatã votatã unirea ºi desemnaþi cei doi reprezen- ta a fost supus la vot ºi adoptat în ziua de 28 noiembrie. tanþi în guvernul român, s-a considerat cã misiunea În contextul realizãrii celor douã mari deziderate, refor- Sfatului Þãrii s-a încheiat, astfel cã la 28 mai 1918, la ma agrarã ºi votul universal, Halippa, în calitate de propunerea lui Al. Marghiloman, regele Ferdinand I a preºedinte al Sfatului Þãrii ºi al Partidului Þãrãnesc, a decretat închiderea sesiunii extraordinare 13 . Majoritatea propus anularea condiþiilor ºi declararea unirii fruntaºilor basarabeni nu era de pãrere cã misiunea desãvîrºite ºi necondiþionate cu patria-mamã 17 . Sfatului Þãrii a fost dusã pînã la sfîrºit. În aceiaºi zi deputaþii au votat urmãtoarea declaraþie S-a discutat mult, atît în presa vremii cît ºi în istori- istoricã: „În urma unirii cu România-mamã a ografie, despre condiþiile puse odatã cu unirea, fiind Bucovinei, Ardealului, Banatului ºi þinuturilor ungureºti vorba în special despre autonomia provinciei. Membrii locuite de români, în hotarele Dunãrii ºi ale Tisei, Sfatul Blocului Moldovenesc nu erau încrezãtori în guvernul Þãrii declarã cã Basarabia renunþã la condiþiunile de conservator condus de Marghiloman în ceea ce priveºte unire, stipulate în actul de la 27 martie a.c., fiind încred- reforma agrarã ºi votul universal în Basarabia, promise inþatã cã în România tuturor românilor regimul curat de atîtea ori populaþiei. Astfel, dorinþa oamenilor politi- democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Þãrii, în prezi- ci basarabeni de a pãstra autonomia provinciei trebuie ua Constituantei Române, care se va alege dupã votul perceputã ca o garanþie pentru punerea în aplicare a universal, ºi rezolvînd chestiunea agrarã dupã nevoile ºi împroprietãririi þãranilor ºi a votului obºtesc. cererile poporului, anuleazã celelalte condiþiuni din Situaþia internaþionalã ºi cea a României s-au schim- actul Unirii din 27 martie ºi declarã unirea necondiþion- bat rapid ºi radical în toamna anului 1918. Puterile atã a Basarabiei cu România-mamã” 18 . Centrale erau pe punctul de a pierde rãzboiul, astfel Imediat dupã adoptarea declaraþiei, s-a format o guvernul conservator a fost schimbat cu cel condus de comisie din 5 membri pentru lichidarea Sfatului Þãrii ºi Constantin Coandã ºi România a reintrat în conflict de s-a citit Decretul Regal de dizolvare 19 . Misiunea adunãrii partea Antantei. În condiþiile introducerii votului uni- era încheiatã; din acel moment, oamenii politici versal de cãtre noul guvern 14 ºi ale unirii necondiþionate basarabeni trebuiau sã promoveze interesele provinciei a celorlalte provincii româneºti, majoritatea fruntaºilor cu ajutorul partidelor politice în Parlamentul României basarabeni, grupaþi în Partidul Þãrãnesc, credea cã se Mari. Halippa a fost printre acei fruntaºi basarabeni care putea renunþa la condiþiile puse la 27 martie 1918. au înþeles cã actul din 27 martie reprezenta mai degrabã Sfatul Þãrii a fost convocat din nou pentru a vota un început de drum decît un sfîrºit, continuînd eforturile reforma agrarã în Basarabia ºi a discuta oportunitatea în direcþia consolidãrii unirii.

Note: de Eugenia Danu (Eugenia Danu, Procesele verbale cu privire la 1. Lucrarea a apãrut cu spijin financiar în cadrul proiectului activitatea Blocului Moldovenesc din cadul Sfatului Þãrii [1917- POSDRU/88/1.5/S/47646, cofinanþat din Fondul Social 1918] , în „Destin Românesc”, an III [XIV], nr. 2-3 [54], European, prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Institutul Cultural Român, Chiºinãu, 2008, p. 27-37.) Resurselor Umane 2007-2013. 9. Pan Halippa, Publicisticã , editor ºi studiu introductiv de 2. Ion Constantin, Ion Negrei, op.cit. , p. 17. Iurie Colesnic, Fundaþia Culturalã Românã (Bucureºti), Editura 3. Ioan Scurtu (coord.), op. cit. , p. 126. Museum, Chiºinãu, 2001, p. XIV. 4. Pantelimon Halippa, , Testament pentru 10. Pantelimon Halippa, Anatolie Moraru, op.cit. , p. 96-100. urmaºi , Editura Hyperion, Chiºinãu, 1991, p. 51. 11. „Cuvînt moldovenesc”, anul V, nr. 31, 3 aprilie 1918. 5. Deosebit de utile în acest sens sunt cele 15 procese-verbale 12. „Sfatul Þãrii”, anul I, nr. 10, 6 aprilie 1918. ale ºedinþelor Biroului de Organizare a Sfatului Þãrii, publicate 13. Ibidem , anul I, nr. 47, 30 mai 1918. de Valeriu Popovschi (Valeriu Popovschi, Procesele-verbale ale 14. Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Ioan Scurtu, ºedinþelor Biroului de Organizare a Sfatului Þãrii , în „Destin op. cit. , p. 218. Românesc”, an III [XIV], nr. 4 [56], Institutul Cultural Român, 15. „Sfatul Þãrii”, anul I, nr. 184, 19 noiembrie 1918. Chiºinãu, 2008, p. 19-40.) 16. Ibidem , anul I, nr. 190, 28 noiembrie 1918. 6. Ion Constantin, Ion Negrei, op.cit. , partea a II-a, doc. nr. 17. Ion Constantin, Ion Negrei, op. cit. , partea a II-a, doc. nr. 11, p. 117-118. 20, p. 137. 7. ANIC, Fond Nicolae Nitreanu , dosar nr. 27, f. 130-131. 18. „Sfatul ?ãrii”, anul I, nr. 191, 29 noiembrie 1918. 8. Spiritul dezbaterilor politice din cadrul ºedinþelor Blocului 19. Ibidem , anul I, nr. 193, 1 decembrie 1918. Moldovenesc poate fi surprins în cele 7 procese-verbale publicate

Revista românã nr. 3 (69) / 2012 17