Unirea Basarabiei Cu România În Imagini Filatelice
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
258 ROMÂNĂ Constantin Gh. CIOBANU Unirea Basarabiei cu România în imagini filatelice Dezmembrarea Imperiului Rus care s-a pro- dus în urma revoluției din februarie 1917 a însemnat momentul crucial în care popoare- le, înglobate în acel spațiu, au accelerat lupta pentru afirmarea identității naționale și pen- tru propria organizare în state naționale pro- prii, pe baza principiului autodeterminării. C. Gh. C. – doctor în ştiinţe Basarabia, ruptă din trupul Moldovei în 1812, istorice, cercetător ştiinţific la se găsea într-o situație favorabilă desprinderii MNEIN. Preşedinte-fondator al Asociaţiei Filateliştilor, definitive de Rusia. Căci, deși în cei 100 de Maximafiliştilor şi Cartofiliştilor ani de dominație rusească suferise un proces din Republica Moldova brutal de rusificare, fosta provincie continua (1994), organizator al multor să fie în marea ei majoritate românească, mai expoziţii filatelice naţionale. bine de 65 % dintre locuitori fiind români. În Participant la expoziţii de filatelie şi cartofilie, organizate aceste condiții și făcând apel la dreptul istoric, în străinătate, la care s-a Basarabia a urmărit mai întâi autonomia față învrednicit de 44 medalii de de Rusia și apoi, drept scop final, unificarea cu argint, vermeil şi aur. Coautor România. a 20 de monografii, printre care 11 de istorie poştală a Aici trebuie să amintim că în martie 1917 la Moldovei. Decorat cu medalia Chișinău se refugiază Onisifor Ghibu, care „Meritul civic”. Laureat al anterior a fost inspector școlar primar pentru Premiului „Eminescu – Teiul de Aur” al Societăţii Culturale școlile din Transilvania (1910-1914), fiind Române (2011). totodată și profesor de pedagogie la Institu- tul Teologic din Sibiu (1910-1912). După ocuparea Bucureștiului de către trupele aus- tro-ungare, în toamna anului 1916, Onisi- for Ghibu se află la Iași, iar din martie 1917 – la Chișinău, unde devine motorul acțiunii LECȚIILE ISTORIEI 259 revoluționare basarabene din 1917-1918. Împreună cu câțiva fruntași basarabeni întemeiază și organizează Partidul Național Moldovenesc. Tipărește „Ardealul” (de la 1 octombrie 1917), prima „foaie” cu ti- par latin din întreg Imperiul Rus, transformat mai apoi în cotidianul „România Nouă” (de la 24 ianuarie 1918) – „organ de luptă pentru unirea politică a tuturor românilor”. În primul număr publică marea „Declarație”, întocmită și cu prima semnătură a lui Onisifor Ghibu – „de unire cu România a tuturor românilor aflători în teritorii ocupate vremelnic de puteri străine”. Onisifor Ghibu s-a aflat în fruntea luptei care duce la unirea Basarabiei în 1918. Acestui om politic, care a de- pus eforturi pentru a înfăptui Unirea, Î.S. „Poșta Moldovei” i-a consacrat în anul 2008 o marcă poștală (nr. 646), tipă- rită într-un tiraj de 200.000 bucăți. Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 27 martie 1918 pe stil vechi (9 aprilie – stil nou) și a fost, de fapt, reunificarea vechii provincii românești, pentru a forma România Mare. În aprilie 1928, când se marca un deceniu de la epocalul eve- niment istoric, Poșta Română a emis o serie din 7 mărci, de- dicate evenimentului. Mărcile, realizate în baza ma- chetelor elaborate de pictorul L. Basarab, au fost tipărite în heliogravură pe hârtie albă cu filigran și redau trei modele pentru cele 7 valori: clădirea Sfatului Țării, în care s-a votat Unirea (valorile de 1 leu și 2 lei), imaginea Cetății Albe (valorile 7,50 lei și 10 lei) și cetatea Hotin (valorile 3 lei, 5 lei și 20 lei). Mărcile respective s-au aflat în circuitul poștal până la 1 aprilie 1934, când au fost retrase din comerțul poștal. 260 ROMÂNĂ Dimensiunea imaginii e de 37 x 21 mm, tirajul constituie 200.000 serii În 1995, în cadrul seriei „Oameni iluștri”, Î.S. „Poșta Moldovei” emite o marcă, ce reproduce imaginea lui Constantin Stere (1865-1936), om politic și scriitor. Își face studiile la Facultatea de drept din Iași, iar în 1897 susține teza de licență, în 1901 începe cariera de pedagog de la gradul de profesor suplinitor, ca în 1913 să fie ales rector al Universității. Timp de 40 ani a desfășurat o activitate publicistică remarcabilă, fiind fondatorul și con- ducătorul revistei „Viața românească”, apărută la 1 martie 1906. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie – 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în Unirea Basarabiei cu România. Rolul lui în această ședinţă istorică este deosebit. Cuvântarea sa, bine chibzuită și rostită cu haru-i oratoric caracteristic, autoritatea de luptă- tor convins împotriva ţarismului, au jucat un rol hotărâtor în momen- tul votării. Stere a fost un luptător politic devorat nu de ambiții, ci de idealuri. Așa s-a dez- văluit contemporanilor și tot astfel s-a fixat în memoria posterității. Personali- tate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală – jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic – Constan- tin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Constantin Stere nu a putut face carieră politică, dar le-a fost superior, prin consecvența democratică, tuturor acelor care îl anatemizau. LECȚIILE ISTORIEI 261 În anul 1995 Î.S. „Poșta Moldovei” emite o marcă poștală, astfel co- memorându-l pe ilustrul om politic și scriitor Constantin Stere (1865- 1936). Sfatul Ţării a cunoscut mulți bărbați, și doar o singură femeie: Elena Alistar – o excelentă oratoare, o inteligență sclipitoare, ce analiza totul într-o frumoasă limbă românească. Între 1909-1916 a urmat Facultatea de Medicină de la Iași. A fost ares- tată pentru „activitate naționalistă” împreună cu membrii grupării lui Daniel Ciugureanu, deoarece susținea necesitatea eliberării prin forță a Basarabiei de sub stăpânirea rusă. Membră a Partidului Național Moldovenesc, a fost aleasă deputat în Sfatul Țării din partea ținutului Cetatea Albă. Î.S. „Poșta Moldovei”, în anul 1996, în cadrul seriei EUROPA, emite o marcă cu un tiraj de 250.000 bucăți, dedicate Elenei Alistar, care a luat parte la evenimentele politice ce au condus Basarabia către Unirea cu România. La 27 martie 1918 a votat necondiționat Unirea Basarabiei cu România. În 1998 un alt deputat al Sfatului Țării, Pantelimon Halippa (1883- 1979), apare pe o marcă poștală, emisă în Moldova cu un tiraj de 200.000 bucăți. Pantelimon Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca – d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic basara- bean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritu- lui românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu Româ- nia. A fost președintele Sfatului Țării, care a votat unirea în 1918. După 1918 a deținut mai multe funcții: ministru, secretar de stat pentru Basarabia (1919-1920), ministru al lucrărilor publice (1927), minis- tru al lucrărilor publice și comunicațiilor (1930), ministru ad-interim la Ministerele Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (1930), ministru secretar de stat (1928-1930, 1932, 1932-1933), senator și deputat în 262 ROMÂNĂ Parlamentul României (1918-1934), urmărind constant propășirea culturală a Basarabiei. Pantelimon Halippa a fost întemeietorul Universității Populare din Chișinău (1917), al Conservatorului Moldovenesc, al Societății Scri- itorilor și Publiciștilor Basarabeni, al Societății de Editură și Librărie „Luceafărul” din Chișinău (1940). În 1932 a editat și a condus revista „Viața Basarabiei” și ziarul cotidian omonim. În 1950 a fost arestat și închis, fără a fi judecat, la Sighetu Marmației, după doi ani fiind predat NKVD-ului, dus la Chișinău, judecat și con- damnat la 25 de ani de muncă forțată în Siberia. A fost mutat la închi- soarea de la Aiud, unde a fost reținut până în 1957. A scris peste 280 poezii, articole, schițe, traduceri, memorii, reușind să editeze în timpul vieții doar un singur volum, Flori de pârloagă (1921, Iași), prefațat de Mihail Sadoveanu. A scris și câteva studii is- torice: Bessarabia do prisoedineniâ k Rossii (1914), Basarabia înainte de dominația Rusă (1812-1825), B. P. Hasdeu (1939). Postum i se publi- că în revista „Patrimoniu” din Chișinău Povestea vieții mele (1990) și un volum de publicistică (2001). În colaborare a mai semnat și cartea Testament pentru urmași (1991). Membru corespondent al Academiei Române (1918). Exclus în 1948, Halippa a fost repus în drepturi în 1990 ca membru corespondent al Academiei Române. În anul 2007, când se rotunjeau 75 de ani de la apariția revistei „Viața Basarabiei”, Î.S. „Poșta Moldovei” lansează un plic-întreg poștal, care-l prezintă pe Pan Halippa – prim-director al acestei ediții. La 14 aprilie 2011 Î.S. „Poșta Moldovei” lansează un plic-întreg poștal, dedicat pedagogului și preotului-martir Alexandru Baltaga (1861- LECȚIILE ISTORIEI 263 1941), desemnat ca reprezentant al preoțimii basarabene în Sfatul Țării de către Congresul eparhial de la Chișinău. În calitate de deputat în Sfatul Țării, la 27 martie 1918, votează pentru unirea Basarabiei cu Regatul Român. Pentru slujirea sa exemplară la altar, părintelui Baltaga i-au fost confe- rite mai multe distincții bisericești și laice. A refuzat să se conformeze solicitării sovieticilor de a merge la unitatea NKVD, adăugând că se va pune la dispoziția lor numai după terminarea slujbei. Este arestat noaptea, luat din pat, neîmbrăcat și dus la Chișinău, unde este anchetat în subsolurile sediului NKVD. Părintele Baltaga este deportat în Kazan unde, la 7 august 1941, îndură moartea mucenicească. În octombrie 1995, Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei a propus cercetarea vieții sale pentru canonizare. În anul 2013 Î.S. „Poșta Mol- dovei” a lansat în circuit poștal o marcă dedicată