DOCSLIB.ORG

Biobibliografie (1895-1937)

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Biobibliografie (1895-1937) Biobibliografie (1895-1937) Cercetarea bibliografică Constantin Stere (1895-1937) constituie un produs informațional elaborat prin investigarea unei plaje de surse localizate, în principal, în colecțiile enciclopedice ale Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași (cărți, extrase, ziare, reviste și anuare), completate cu resurse electronice identificate prin accesarea unor biblioteci digitale românești (Biblioteca Digitală BCU Cluj, Biblioteca Digitală a Bucureștilor și Biblioteca Digitală Națională). Colectarea referințelor bibliografice a avut în vedere două criterii de selecție: relevanța informațiilor expuse în raport cu subiectul cercetării (ipostazele biografice, culturale, istorice, politice etc. ale vieții lui Constantin Stere, consemnate de contemporanii săi) și datele de apariție ale documentelor (din 1895, momentul dobândirii cetățeniei române, până în 1937, la un an după moartea sa). În ceea ce privește structurarea materialului bibliografic, în vederea obținerii unei imagini diacronice a conținutului, cele 418 referințe – adnotate, în cea mai mare parte a lor – au fost organizate cronologic, cu mențiunea că articolele din periodice sunt plasate după publicațiile monografice descrise. Historia Universitatis Iassiensis, VIII/2017, p. 375-420 376 Biobibliografie (1895-1937) 1895 1. Lege. Articol unic – În virtutea art. 9 din Constituțiune, se recunósce D-lui Constantin G. Stere, român din Basarabia, calitatea de cetățian român. În: Monitorul Oficial. Regatul României (București), nr. 284, 28 martie (9 aprilie) 1895, p. 9.859, col. 2, 3. Această lege s-a votat „de Adunarea deputaților în ședința de la 17 Februarie anul 1895” și „de Senat în ședința de la 11 Martie anul 1895”. 1896 2. Studenții Facultății de dreptŭ de la 1857-1896. În: Anuariulŭ Universitaței din Iași pe Anulŭ Scolariŭ 1895-1896 precedatŭ de o ochire retrospectivă asupra învățămêntului superiorŭ din Iași, 1896, p. 58-73. În lista studenților din anul universitar 1892-1893, la poziția 961 (p. 72), este menționat numele: Const. Sterea. 3. Studenții Facultățelor în anulŭ scolariŭ 1895-1896: Facultatea de Dreptŭ. În: Anuariulŭ Universitaței din Iași pe Anulŭ Scolariŭ 1895-1896 precedatŭ de o ochire retrospectivă asupra învățămêntului superiorŭ din Iași, 1896, p. 140-141. În lista studenților, la poziția 104 (p. 141), este menționat numele: Constantin Sterea. 1897 4. [Teza de licență în drept a lui C. Stere]. În: Opinia (Iași), 1, nr. 45, 22 iun. 1897, p. 3. Textul integral al știrii: „Mîine, duminecă, la 9 ore dimineață, d. C. Stere, va susține importanta sa teză de licență în drept, tratînd despre: Individul în antichitate și în societatea actuală. Comisiunea se compune din dd. Ureche, președinte, și Tanoviceanu, Misir, Alexandrescu, membri.” 5. Informațiuni: [C. G. Stere și-a susținut teza de licență]. În: Noutatea (Iași), 1, nr. 2, 24 iun. 1897, p. 2. „Ieri înainte de amiază dl C. G. Stere distinsul student al facultății de drept și-a susținut teza de licență în drept tratând despre: Evoluția individualității și noțiunea de persoană în drept.” 6. O teză în drept. În: Opinia (Iași), 1, nr. 46, 24 iun. 1897, p. 3. „Teza d-lui C. Sterea: Evoluția individualității și noțiunea de persoană în drept a fost pentru facultatea noastră de drept un eveniment real și mult așteptat. Lucrarea d-lui Sterea, după expresia unuia din membrii juriului, a reabilitat oare-cum tezele acestei Biobibliografie (1895-1937) 377 facultăți, care erau o eternă decepție și făceau puțină onoare științei dreptului în genere și facultății noastre în specie.” 7. Știri universitare: [Eri dimineață înaintea unui public studențesc de peste 60 persoane, Dl. C. Stere și-a susținut teza sa de licență]. În: Evenimentul (Iași), 5, nr. 1.273, 24 iun. 1897, p. 3. Notiță despre susținerea tezei de licență de către C. Stere și despre festivitățile care au urmat. Lui C. Stere i s-a acordat „nota maximă de 50”. 8. STEUERMAN RODION, A. Drept și dreptate: cu prilejul tezei d-lui C. Stere / Leandru. În: Noutatea (Iași), 1, nr. 3, 25 iun. 1897, p. 2. 9. STEUERMAN RODION, A. C. Stere / Rodion. În: Opinia (Iași), 1, nr. 48, 27 iun. 1897, p. 2. Rubrica: Figura zilei. 10. O tesă de licență în drept / Sylvio. În: Era nouă (Iași), 8, nr. 384, 29 iun. 1897, p. 2-3. „Tesa d-lui Stere este mai puțin un studiu juridic, pe cât o lucrare remarcabilă de sociologie.” 11. Evoluția individualității: Tesă de licență în drept, de C. Stere. În: Drapelul (București), 1, nr. 41, 1 iul. 1897, p. 1. Prezentare entuziastă a lucrării. 12. DRAGOMIRESCU, Mihail. Evoluția individualității și noțiunea de persoană în drept. Tesă de licență, de C.G. Stere. Iași Tip. Goldner, 1897 / Pollux. În: Convorbiri literare (București), 31, nr. 9, 1 sept. 1897, p. 829-839. Despre lucrarea de licență a lui C. Stere. 13. XENOPOL, A.D. C.G. Stere – Evoluția individualității și noțiuni de persoană în drept, Teză de licență în drept. Iași 1897 un vol. în 8 mic, de XV și 250 de pagini. În: Arhiva (Iași), 8, nr. 9 și 10, sept.-oct. 1897, p. 585-587. „Într-un cuvînt teza d-lui Sterea reiesă mult, neasămănat de mult, din cadrul cunoscut al tezelor de licență; este o lucrare proprie a unui om care cugetă și a cărui cugetare este înarmată cu știința trebuitoare spre a străbate la adevăr.” 14. DRAGOMIRESCU, Mihail. D-lui Xenopol în privința d-lui Stere / Castor. În: Convorbiri literare (București), 31, nr. 12, 1 dec. 1897, p. 1181-1183. Despre lucrarea de licență a lui C. Stere. Replică la un articol al lui A.D. Xenopol din Arhiva. 378 Biobibliografie (1895-1937) 1898 15. Licențiații Facultăților de drept, litere și științi din Iași din anulŭ 1896-97: Facultatea de Dreptŭ. În: Anuariul Universitaței din Iași pe Anulŭ Scolariŭ 1896-97, 1898, p. 72. La poziția 12, este menționat Constantin Sterea. 1899 16. Demisia d-lui C. Sterea. În: Dreptatea (București), 4, nr. 976, 8 febr. 1899, p. 3. Confirmarea zvonului despre demisia lui C. Stere, „ajutor de primar la Iași, membru al grupărei socialiste”. 17. Demisia d-lui Sterea / S. În: Evenimentul (Iași), 7, nr. 1.742, 12 febr. 1899, p. 1. Din funcția de ajutor de primar. 1900 18. Merci! În: Liberalul (Iași), 1, nr. 13, 15 mart. 1900, p. 1. C. Stere este felicitat pentru portretele satirice făcute lui Filipescu și Ionescu la întrunirea publică a Partidului Liberal. 19. Respunsul d-lui P. Th. Missir. În: Liberalul (Iași), 1, nr. 37, 15 apr. 1900, p. 2. Pornind de la răspunsul lui P. Th. Missir, din Epoca, la o scrisoare deschisă adresată de C. Stere, articolul lămurește o serie de probleme legate de înscrierea lui Stere la liberali. 20. Întrunirea de protestare: cuvântarea d-lui C. Sterea. În: Liberalul (Iași), 1, nr. 212, [21] nov. 1900, p. 2. Data de apariție a fost tipărită greșit pe publicație: 12 noiembrie 1900. Întrunire organizată de Partidul Liberal ieșean pentru a protesta împotriva guvernului conservator. 1901 21. Marele partid din Iași. În: Evenimentul (Iași), 9, nr. 29, 28 febr. 1901, p. 1. Numele lui C. Stere figurează pe lista candidaților Partidului Liberal. Biobibliografie (1895-1937) 379 22. „Recomandații” / Z. În: Evenimentul (Iași), 9, nr. 32, 3 mart. 1901, p. 1. Candidatura lui C. Stere pe listele Partidului Liberal este văzută ca „o altă ciudățenie”. 23. Ingerințe social-colectiviste. În: Evenimentul (Iași), 9, nr. 35, 7 mart. 1901, p. 2. C. Stere conduce acțiunea de propagandă liberală prin sate. 24. Întrunirile colectiviste: iar miluiți! În: Evenimentul (Iași), nr. 9, nr. 35, 7 mart. 1901, p. 1. „[...] d-nii C. Sterea și Radu Vasiliu au fost probabil însărcinați de club să explice auditoriului ce înțelege partidul liberal prin așa numitul cartel încheiat cu vre-o cîți-va conservatori.” 25. Teroarea de sîmbătă. În: Evenimentul (Iași), 9, nr. 42, 13 mart. 1901, p. 1. C. Stere și G. Panu sunt acuzați că au întocmit lista pe baza căreia simpatizanții conservatorilor au fost împiedicați să voteze. 26. [D. C. Sterea a fost numit profesor suplinitor la Universitate. Somăm pe liberali să-i retragă candidatura de la colegiul al treilea de oare-ce nu mai poate fi ales]. În: Evenimentul (Iași), 9, nr. 43, 14 mart. 1901, p. 1. 27. Socialistul îmburghezit. În: Evenimentul (Iași), 9, nr. 44, 15 mart. 1901, p. 1. C. Stere. 28. Candidatul de azi. În: Evenimentul (Iași), 9, nr. 45, 16 mart. 1901, p. 1. C. Stere, candidat din partea liberalilor. 29. Cazul D-lui C. Stere / C. În: Evenimentul (Iași), 9, nr. 48, 20 mart. 1901, p. 1-2. C. Stere a fost numit profesor suplinitor la Universitate și a fost ales deputat cu încălcarea legii. 30. Un profesor de drept constituțional. În: Evenimentul (Iași), 9, nr. 52, 24 mart. 1901, p. 1. C. Stere. 31. Evoluțiunea d-lui Stere. În: Evenimentul (Iași), 9, nr. 64, 10 apr. 1901, p. 1. 32. Pentru domnul Stere / Ev. În: Evenimentul (Iași), 9, nr. 65, 11 apr. 1901, p. 1. Odată cu începerea cursului pe care Stere îl ține la Universitate, se reiau acuzațiile de incompatibilitate între funcția de profesor suplinitor și cea de deputat. 380 Biobibliografie (1895-1937) 1903 33. IORGA, Nicolae. [C. Stere: „Introducere în studiul dreptului constituțional”. Partea I. Iași, 1903, 241 p]. În: Convorbiri literare (București), 37, nr. 5, mai 1903, p. 476-477. 34. Ministerul Cultelor și Instrucțiunei Publice. Conform art. 68 bis din regulamentul pentru numirea docenților, agregaților și profesorilor universitari, se publică lucrările în baza cărora d. C. G. Sterea a fost numit profesor la catedra de drept constituțional și administrativ de la facultatea de drept din Iași, prin înaltul decret regal No. 2.203 din 26 Iunie 1903, (publicat în Monitorul Oficial No. 73 din 29 Iunie 1903). În: Monitorul Oficial. Regatul României (București), nr. 95, 25 iul. (7 aug.) 1903, p. 3542-3545. 1904 35. Alegerea de la 30 Decembre / Even.
Load more

Recommended publications
  • Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17
    Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17 MARCH 27, 1918, THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA, THE FIRST LINK IN THE MAKING OF THE GREATER ROMANIA Jipa ROTARU Abstract. There are, in the history of peoples, events of great significance and national value. Such an event was on March 27, 1918, when under extreme conditions, under foreign occupation, the Country Council (the legislative body of Bessarabia elected by the people) decided to unite the Romanian province between the Pruth and Dniester with the mother country, Romania. The act of the union of Bessarabia with the country was reckoned by the great historian Gheorghe Buzatu, one of the astral moments of Romanian becoming, along with January 24, 1859, May 9, 1877 and December 1, 1918. The special significance of this event consisted in the fact that, the Union of the Bessarabian people, freely expressed in March 1918, opened the series of three fundamental moments, the plebiscite assemblies in Chişinău, Cernăuţi and Alba Iulia, through which the Romanian people made their full national unity. The Revolutionary-National Movement in Bessarabia in the years 1917-1918, which culminated in the return of the Romanian land between the Pruth and Dniester, self-embedded in the Tsarist Empire more than 100 years ago, during the First World War, in close connection with the Russian revolution that broke out in the spring of 1917, but also with the extensive upheavals in the struggle for self- determination of the oppressed peoples of the three empires: Tsarist, Austro- Hungarian and Ottoman.
    [Show full text]
  • REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr
    ISSN 1811-0770 REVISTA NAŢIONALĂ S U M A R DE DREPT Biografie ......................................................... 2 (Publicaţie periodică ştiinţifico-practică) nr. 6 (176) 2015 Ion DrUȚă Însușirea lui Stere .............................................. 4 Certificatul de înregistrare nr. 1003600061124 din 27 septembrie 2000 Gheorghe AVornIC, raisa GrECU Publicaţie acreditată de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică Opera juridică a lui Constantin Stere – tezaur al Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin științific nevalorificat ...................................... 5 Hotărârea nr. 61 din 30.04.2009 Categoria C Ioan HUMă FONDATORI: Despre opera juridică steriană în faza gândului Universitatea de Stat din Moldova ce se înfiripa ................................................... 11 Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene Gheorghe AVornIC, raisa GrECU ,,Constantin Stere” din Moldova Constantin Stere – profesor și rector universi- Uniunea Juriştilor din Moldova tar ................................................................... 14 REDACTOR-ŞEF Gheorghe AVORNIC raisa GrECU, Valentina CoPTILEŢ redactor-ŞEF ADjuNCT Contribuţia lui Constantin Stere la moderni- Sergiu BăIEșu zarea instituţiilor naţionale: Anteproiect de (doctor în drept, conferențiar universitar, decanul Facultății de Constituție ..................................................... 18 Drept, Universitatea de Stat din Moldova) Redactare Antonina DEMBIȚCHI Iurie MIHALACHE Asistență computerizată Maria BonDArI Opera juridică a lui Constantin
    [Show full text]
  • Philologialiv
    Philologia LIV SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2012 Academia de Ştiinţe a Moldovei ___________ Institutul de Filologie Philologia LIV Nr. 5–6 (263–264) SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2012 SUMAR EMINESCIANA FLORIAN COPCEA. „Ideea europeană” sub formă instituţionalizată de „Ligă spirituală europeană”…………………………………………….............. 3 LITERATURĂ CONTEMPORANĂ NATALIA CUŢITARU. Liviu Damian: forme de interogare a eului şi de integrare în tradiţie…………………………………………………………........ 8 VICTORIA VÂNTU. Poezia basarabeană şaizecistă: viziuni asupra „artei poetice”……………………………………………….......................... 21 VIORICA ZAHARIA. Dramaturgia Nicoletei Esinencu: piesele unui puzzle nonconformist……………………………………………………........... 26 LILIA RUFANDA. Manifestările antieroului în literatura română contemporană………………………………………………………………………...... 30 TEORIA LITERATURII OLESEA GÂRLEA. Mitul antic şi basmul folcloric. Tranziţia ficţiunii de la religios la estetic……………………………………………………………...... 40 FOLCLORISTICĂ ION BURUIANĂ. O creaţie poetico-muzicală folclorizată despre „catastrofa secolului”………………………………………………............... 46 TATIANA BUTNARU. Imagini păstoreşti în poezia epică populară…............. 53 ONOMASTICĂ ANATOL EREMIA. Arealul onomastic Sângerei. Numele de familie: originea, structura derivaţională, semnificaţia(II) ………………………............. 63 ISTORIA LIMBII ECATERINA PLEŞCA. Traca – limbă a substratului pregrec (abordare interdisciplinară).................................................................................. 78 1 LIV Philologia 2012 SEPTEMBRIE-DECEMBRIE ANGELA SAVIN-ZGARDAN.
    [Show full text]
  • „Acțiunea Istoricii” Securitatea Și Constituirea Fondului Arhivistic Național
    ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, XXXIX 2018 221 „ACȚIUNEA ISTORICII” SECURITATEA ȘI CONSTITUIREA FONDULUI ARHIVISTIC NAȚIONAL Florian BANU Cuvinte cheie: Securitate, România, arhivă, comunism, patrimoniu arhivistic, lideri basarabeni, Pan Halippa. Keywords: Securitate, Romania, archives, communism, archival patrimony, Bessarabian leaders, Pan Halippa. Abstract The present study aims to briefly present a less known dimension of the Securitate's work. Known especially for political police activities carried out between 1948 and 1989, the Securitate was also involved in some activities of identifying and preserving significant historical documents kept in family archives. The study presents some cases of such documents coming mainly from the Bessarabian Union leaders: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Gherman Pântea, Sinicliu Elefterie, Nichita Smochină, Alexandru Gonța, Onisifor Ghibu, Harea Vasile, Năstase Gheorghe. Although there are opinions that the historical documents could be kept in the family archives, we consider that their passage in the administration of the National Archives was a beneficial measure, ensuring good preservation and wider access of the researchers to the documents. Cornete de semințe din pagini de incunabul „Aruncăm orice nu putem recunoaște, orice ne stă în cale și ne încurcă. Sunt extrem de rare familiile care-și formează o arhivă, din care urmașii ar putea culege ce a fost și în sufletul acelora, duși de mult sau mai de curând, ale căror chipuri, mai mult sau mai puțin asemănătoare, se văd în urâte portrete pe păreți sau în albumele cu legătură veche (…). Între hârtiile care se aruncă se află uneori și ce trebuie pentru a cunoaște viața unor oameni a căror amintire face parte din tezaurul istoric al neamului nostru.
    [Show full text]
  • Stories from Grandparents
    STORIES FROM GRANDPARENTS COLLECTION OF STORIES FROM SOROCA CHILDREN This publication has been prepared in the framework of the joint project of the European Union/Council of Europe “Community-Led Urban Strategies in Historic Towns (COMUS)”. The content of this publication does not necessarily reect the official position of the European Union or of the Council of Europe. FOREWORD Stories play an important part in all the cultures from ancient times to the present days. People have always delivered their messages to the next generations orally, sharing their experiences, feelings and values. Each of us remembers tales and stories told by our grandparents in times of holidays, at the table or by the re on a cold winter night. Times change, but their memories help us imagine how life was in their youth, what feelings they experienced, what adventures they had and what their expectations were. Having in mind the intention to preserve the historical values as part of the immaterial cultural heritage, this collection of stories brings together tales from the past, local legends and events that took place in Soroca years ago. By way of these stories collected by children from their grandparents, we have planned to establish connections between generations, thus playing a part in preserving the memory of some long forgotten places or events. Dumitrita Efremov COMUS Project Officer We all have special relations with the places we live in and visit, holding on to distinct memories which are transmitted from generations to generations. This form of storytelling is a powerful oral testimony of communities which touches the hearts of many, and can convey strong messages within and about a culture.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • 2018-2019 12 Decembrie, Ora 14:00
    2018-2019 12 decembrie, ora 14:00 Denumire webinar: România - un secol Descriere: Să ne amintim ce s-a înâmplat în urmă cu 100 de ani și cum înaintașii noștiri au făurit România de azi. Cele mai importante momente și oamenii care au luptat pentru Marea Unire. Spațiu de lucru: https://agora.reteauaedu.ro/open/NMkPAO4Lg0gkwur.html Titlul lucrării: La trecutu-ti mare, mare viitor Autor(i): Braila Felicia, Arnaut Gabriela, Rotari Valeria, Covaci Claudia Clasa: X-a , profil umanist Coordonator(i): Panioglo Aculina Școala:Liceut Teoretic “M. Sadoveanu” Județ, localitate: Republica Moldova, Cahul, s. Giurgiulesti Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Cel mai mare eveniment al romanilor de pretutindeni a avut loc. Alba Iulia ne-a unit din nou ! Am trait un moment unic , un sentiment de mandrie nationala! Sunt mandru ca sunt roman! Gandesc, simt si iubesc romaneste! Primul an centenar, in valtoarea relatiilor internationale tensionate, Ferdinand I a pus bazele unei Tari Unite, independente, moderne si a reinteregit neamul romanesc din Ardeal, Banat, Bucovina si Basarabia. Prin jertfa s-a nascut Unirea! Inaintasii neamului romanesc din proviinciile aflate sub ocupatie au luptat pentru a se uni cu Tara! În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Romania ca o mama iubitoare a venit si si-a strans copilul la piept. La 21 noiembrie 1917 se deschide Sfatul Țării, organ care avea să vorbească în numele Basarabiei și să decidă soarta ei.
    [Show full text]
  • Omagiu Generaţiei Unirii
    22 ROMÂNĂ Ion NEGREI Omagiu generaţiei Unirii Peste un an vom marca împlinirea unui secol de la votarea de către Sfatul Ţării a actului Unirii Basarabiei cu România. Aniversarea centenară ne oferă prilejul nouă, românilor de o parte şi de alta a Prutului, să evaluăm una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională. I. N. – istoric și editor, La 27 martie 1918, la Chişinău, s-a produs un cercetător științific la eveniment istoric deosebit, care a aşezat viața Institutul de Istorie al AȘM, populației din spațiul dintre Prut şi Nistru pe vicepreședinte al Asociației baze moderne de dezvoltare. Sfatul Țării, or- Istoricilor din Republica Moldova. Domeniul principal ganul legislativ al populației basarabene, ales de interes științific: istoria în mod democratic, întrunit în şedință legală Basarabiei în contextul şi solemnă, a votat următoarea declarație: „În general al evoluției poporului numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării de- român. Volume publicate clară Republica Democratică Moldovenească recent (în colab.): Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, (2009), Ioan Pelivan, părinte Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu al mișcării naționale din Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine Basarabia (2011 și 2012), de ani din trupul vechii Moldove, în puterea Ioan Pelivan, istoric al mișcării dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza de eliberare națională din Basarabia (2012), Pantelimon principiului că noroadele singure să-şi hotăras- Halippa – Apostol al că soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna Basarabiei. Studii. Documente. se uneşte cu mama sa, România”. Materiale (2013). Autor a unor lucrări didactice, inclusiv The author reviews the brave generation of those manuale de istorie pentru who fought for the national freedom in Bessarabia învățământul preuniversitar.
    [Show full text]
  • Tourism Agency P Resents • Agenția Turism Ului P Rezintă • Агентство По
    tourism agency presents • agenția turismului prezintă • агентство по туризму представляет Dear friends, The Republic of Moldova attracts visitors not only to its picturesque landscapes and natural beauties, but also to the variety of tourism activities worth tourists’ attention. These include monasteries, rock caves, historic and archaeological monuments, festivals and celebrations, museums, waterfalls and cascades, forests, vaults and wineries and many other places of interest. Our country is enchanting and cognitive for people of diverse age and liking. Devotees of arts may take part in the cultural life of the country: concerts of classic and folk music, jazz and rock, abundant museums and exhibitions. Hearty-eaters will be enthused either: our country sees vast networks of restaurants to offer national cuisine with high quality of service. Rural tourism represents a new yet deploying realm for our country to receive our guests at tourism complexes that offer not only acquaintance with indigenous folklore and customs, artisan crafts (visitors can create by themselves souvenirs or objects for household use), but also penetration into the open and sincere character of the Moldovan nation, its every day living and holidays. Picturesque landscapes, sights and attractions, historic monuments, gastronomic traditions, hospitality of the Moldovan nation—all the aforementioned is going to make your sojourn in Moldova unforgettable! You are welcome to Moldova! Liudmila Dumitras, Director General of Tourism Agency of Moldova 2 Moldova Turistică Dragi prieteni! Дорогие друзья! Republica Moldova este atractivă pentru vizitatori Республика Молдова притягательна для nu doar prin locurile pitoreşti şi peisajele гостей не только живописными пейзажами и încântătoare, dar şi prin diversitatea destinaţiilor красивейшими местами, но и разнообразием şi obiectivelor turistice care prezintă un interes туристических направлений, заслуживающих deosebit.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Misterele Casei Lui Şmacov
    ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE MISTERELE CASEI LUI ȘMAKOV Doctorand Iurie COLESNIC Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” THE MYSTERIES OF SHMAKOV’ S HOUSE Summary. For the first time, the establishment of Sfatul Tarii as first Parliament of Basarabia, was put into discussion in year 1906, in three known locations in Chisinau: “London” Hotel, “Suisse” Hotel and Shmakov’s House. It was Shmakov’s House that served as the major state of the national movement that bloomed in Basarabia under the guidance of Constan- tin Stere. There were discussed the electoral programs for the Russian Duma elections where a new party intended to take part. The formation of the Basarabia National Party was a first achievement in this respect. The author analyzes a series of sources, including an antiquary discovered in Bucharest – The Program towards the Moldovan peasants from Basarabia, arguing and concluding that the formation of Sfatul Tarii in 1918 was conceived and prepared back in year 1906. Keywords: mystery, Sfatul Tarii, political program, Basarabia National Party, Duma elections. Rezumat. Pentru prima data, instituția Sfatului Țării ca prim parlament al Basarabiei a fost pusă în discuție, în anul 1906, în trei edificii cunoscute din Chișinău: Hotelul „Londra”, Hotelul „Suisse” și casa lui Șmakov. Anume casa lui Șmakov a servit drept stat-major al mișcării naționale care se înfiripa în Basarabia sub bagheta lui Constantin Stere. Acolo au fost discutate programele electorale pentru alegerile în Duma rusă la care urma să participe un partid nou. Formarea Partidului Național Basarabean a fost o primă realizare în acest sens. Autorul analizează un șir de surse, inclusiv una de anticariat descoperită la București – Programul Către țăranii moldoveni din Basarabia, prin care argumentează și deduce că formarea Sfatului Țării în 1918 a fost concepută și pregătită încă în 1906.
    [Show full text]
  • Unirea Basarabiei Cu România În Imagini Filatelice
    258 ROMÂNĂ Constantin Gh. CIOBANU Unirea Basarabiei cu România în imagini filatelice Dezmembrarea Imperiului Rus care s-a pro- dus în urma revoluției din februarie 1917 a însemnat momentul crucial în care popoare- le, înglobate în acel spațiu, au accelerat lupta pentru afirmarea identității naționale și pen- tru propria organizare în state naționale pro- prii, pe baza principiului autodeterminării. C. Gh. C. – doctor în ştiinţe Basarabia, ruptă din trupul Moldovei în 1812, istorice, cercetător ştiinţific la se găsea într-o situație favorabilă desprinderii MNEIN. Preşedinte-fondator al Asociaţiei Filateliştilor, definitive de Rusia. Căci, deși în cei 100 de Maximafiliştilor şi Cartofiliştilor ani de dominație rusească suferise un proces din Republica Moldova brutal de rusificare, fosta provincie continua (1994), organizator al multor să fie în marea ei majoritate românească, mai expoziţii filatelice naţionale. bine de 65 % dintre locuitori fiind români. În Participant la expoziţii de filatelie şi cartofilie, organizate aceste condiții și făcând apel la dreptul istoric, în străinătate, la care s-a Basarabia a urmărit mai întâi autonomia față învrednicit de 44 medalii de de Rusia și apoi, drept scop final, unificarea cu argint, vermeil şi aur. Coautor România. a 20 de monografii, printre care 11 de istorie poştală a Aici trebuie să amintim că în martie 1917 la Moldovei. Decorat cu medalia Chișinău se refugiază Onisifor Ghibu, care „Meritul civic”. Laureat al anterior a fost inspector școlar primar pentru Premiului „Eminescu – Teiul de Aur” al Societăţii Culturale școlile din Transilvania (1910-1914), fiind Române (2011). totodată și profesor de pedagogie la Institu- tul Teologic din Sibiu (1910-1912). După ocuparea Bucureștiului de către trupele aus- tro-ungare, în toamna anului 1916, Onisi- for Ghibu se află la Iași, iar din martie 1917 – la Chișinău, unde devine motorul acțiunii LECȚIILE ISTORIEI 259 revoluționare basarabene din 1917-1918.
    [Show full text]