EUROPEANUL COSTA-FORU ȘI LIGA DREPTURILOR OMULUI ȘI ALE CETĂȚENILOR PENTRU INTEGRAREA BASARABIEI ÎN VIAȚA POLITICĂ A ROMÂNIEI DUPĂ 1918 Aurelia Lăpușan 1.0. Repere biografi ce să-mi dai ospitalitatea în cititul dtale ziar, fi indcă C.G. Costa-Foru (1856-1935) a fost o remarcabilă neînregimentat în niciun partid politic, vreau să personalitate culturală română, ziarist de autori- scriu simțirile și credințele mele în aceeași liber- tate, avocat și activist pentru drepturile ziariștilor, tate de cugetare nețărmurită cu care scriam odini- fondator al Ligii drepturilor omului și ale cetățeni- oară – acum un sfert de secol – înfi ințând Epoca, lor (1929), inițiatorul Comitetului pentru amnistie apoi Scrisoarea săptămânii, apoi ziarul Bucarest, (1928-1929) și al Blocului pentru apărarea libertă- până când, după intrarea mea în Cameră, prea ților democratice (1935). A fost fi ul unui cunoscut dezgustat de bucătăria parlamentară, am încetat tyragetia.nationalmuseum.md om politic, profesor de drept civil, primul rector al de a scrie și am pus cruce carierei mele politice” Universității din București (1864-1871), fost depu- (Din viața 1986, 35). Colaborări la Cuvântul liber, tat, senator, ministru. Realitatea ilustrată, Dimineața copiilor (Cente- narul 2004, 92)5, Calendarul nostru6, Izbânda, S-a născut la 26 octombrie 1856, la Joseni (Berca), Jurnalul, Avântul, dar și Strălucitorul7 din Con- județul Buzău, unde și-a petrecut o mare parte din stanța. România de la Mare8 i-a publicat necro- viață. A învățat la Pensionul Schewitz și la Colegiul logul. Cititorii constănțeni afl au astfel că „A murit „Sf. Sava“, în Germania la Heidelberg și în Franța, C.G. Costa-Foru. S-a stins la adâncă bătrânețe, la colegiul Saint Barbe. Ia parte la Războiul de In- după o viață trăită din plin, inimosul ziarist de dependență, apoi revine în capitala Franței pentru rasă C.G. Costa-Foru. Animator, pamfl etar vigu- a urma cursurile Facultății de Drept. Politician de ros, luptător neînfricat pentru democrație și drep- forță, apreciat orator, a manifestat un deosebit in- tate socială. Atacat aprig, a ținut piept tuturor și a teres pentru tineret și problemele acestuia. Con- dat lovituri tot așa de aprige. Ca ziarist a avut mo- stantin Gheorghe Costa-Foru a îndeplinit funcții mente de eroism, de epopee. Prin scrisul său, prin în diplomație și în administrație, fi ind atașat di- agitația sa a smuls din zidurile ocnei două victime plomatic la Paris și subprefect în Comana-Vlașca. ale unei erori judiciare, soții Miulescu, osândiți tyragetia.nationalmuseum.md A desfășurat o deosebită activitate în domeniul pentru crimă. Printr-o revistă de un format origi- publicistic, fi ind cel care a înfi ințat ziarele Cioma- nal… o scrisoare cu plic… Scrisoarea săptămânii, gul, București și Epoca1, revistele Scrisoarea săp- a răscolit dosare, a întreprins anchete, a publicat tămânii2, Alergătorul3, Părerile unor spectatori reportaje senzaționale asupra cazului soților Miu- și Revista copiilor și tinerimii4. A semnat în ziare- lescu/…/ S-a remarcat iarăși ca prezident al Ligii le Dimineața și Adevărul, unde s-a pronunțat îm- drepturilor omului, luptător pentru cauza dreptă- potriva războaielor, pentru conviețuire pașnică cu ții sociale. Cu Costa-Foru dispare ultimul repre- naționalitățile conlocuitoare, pentru desfi ințarea zentant – poate – al pleadei de ziariști care vedeau cenzurii și libertatea presei. Îi scria lui Constantin în această nobilă profesie un apostolat” (România Mille: „Am ales Adevărul și mă rog de dumneata de la Mare 1945, 2). 1 Fondat în 16 noiembrie 1885, prim redactor Barbu Ștefă- nescu Delavrancea. 5 Periodice editate de Societatea Adevărul. 2 Scrisoarea săptămânii, 11 aprilie 1888 - 25 aprilie 1889, re- 6 Calendarul nostru, Bârlad, 1918, publică literatură despre dactată de C. Costa-Foru. război, amintiri, comentarii și studii. Colaboratori N. Iorga, I. 3 Alergătorul, București, 1 aprilie 1891 - 9 aprilie 1892, coti- Simionescu, V. Voiculescu, Al. Vlahuță, C. Costa-Foru și alții. dian politic de orientare liberal-conservatoare, redactat de C. 7 Strălucitorul, organ independent, 1919-1941, neregulat, di- Costa-Foru. rector Miltiade Cutava. 4 Revista copiilor și tinerimii, săptămânal, 25 mai 1913 - 12 8 România de la Mare, organ dobrogean politic-economic-li- noiembrie 1916, 1 ianuarie 1919 - 1924, sub conducerea lui C. terar, Constanța, 26 noiembrie 1933 - 28 mai 1940. Director Costa-Foru și a lui I. Barberis. C. Irimescu, apoi Al. Gherghel. Tyragetia, s.n., vol. IX [XXIV], nr. 2, 2015, 239-248. 239 II. Materiale și cercetări Debutează în politică ca membru al Partidului 1.1. Activitatea dedicată jurnalismului Conservator, este ales deputat, dar renunță pentru românesc a se dedica afacerilor cu petrol, fi ind unul dintre „Omul bun [...], se cuvine să fi e cunoscut așa cum cei mai activi întreprinzători industriali din Ro- merită. Altminteri zadarnic au trecut anii și zadar- mânia. În 1914 este membru în primul Comitet nic au crescut rânduri de fl ori peste mușuroiul de de inițiativă și mai apoi în Comitetul Central al pământ, sub care doarme, împăcat cu veacul, unul Asociației „Cercetașii României”, rămânând una din sufl etele cele mai înalte și mai curate ale aces- din personalitățile care au sprijinit constant Cer- tui leat de răsplămădire a întregii vieți românești. cetășia. A explicat pe înțelesul copiilor principiile Nu era un om, era un zâmbet. O seninătate desă- morale cuprinse în Legea Cercetașului în Scrisori vârșită, aidoma cumplitei neprihăniri a unui copil, către cercetași și aspiranții-cercetași. Conduce Re- care îi îngăduie mărturisirea a tot ce dorește și vi- vista copiilor și a tinerimii9, în care sunt publicate sează, fără măcar să-l înjunghie bănuiala că poate articole și povestiri despre cercetășie. În preajma ajunge aspru, sau părtinitor. Moșneguțul rotund intrării României în Primul Război Mondial revis- și roz cu mustață colilie și ochii luminoși, îmbina ta propune exemple de activități pe care cercetașii astfel cu atâta armonie cele două margini ale vie- ar putea să le facă în caz de mobilizare. Preocupă- ții, încât numai orbii puteau să-l priceapă greșit și rile sale pentru democrație s-au răsfrânt și asupra să nu-i primească judecata. organizării cercetășiei, propunând, printre altele, Aceia venea din desăvârșite seninătăți și tot lor tyragetia.nationalmuseum.md ca cercetășia să facă abstracție de decalajele soci- le era hărăzită. Cântarul obișnuit al mizeriilor ale sau ca șefi i de patrule să fi e aleși de către cer- noastre mărunte n-avea putere să măsoare o ini- cetași și nu numiți de către comandanți. La 60 de mă așa de dreaptă, așa de limpede, așa de bravă. ani s-a înrolat voluntar în Corpul IV Armată, apoi Aceasta este, poate, taina pentru care Costa-Foru este integrat în corpul ofi țeresc al Armatei l. Scrie n-a avut dușmani, nici chiar pe cei mai înverșu- pe front, în 1917, broșura Credințe și îndemnuri nați potrivnici ai gândurilor lui. E vreo deosebire ostășești, dedicată fi ului său „trăznit de un obuz între asemenea stare și aceea a unui părinte față vrăjmaș”. Fiul său, Gheorghe Costa-Foru, fost cer- de copiii pe care și-i mustră? Nu cred. Și iată că, cetaș, încadrat ca ofi țer de artilerie, a murit în lup- răsucind astfel cuvintele, se lămurește, fără în- tele de lângă Brașov în septembrie 1916. doială, toată existența de dragoste, cinste și pă- rintească grijă, pe care bătrânul zâmbitor din Constantin Costa-Foru a fost unul dintre fruntașii Dealul Patriarhiei a închinat-o dreptăților și bu- francmasoneriei românești, membru al Lojei Re- nătății, cei doi uriași stâlpi de temelie, trebuitori deșteptarea. În noiembrie 1925, sprijinea organi- unei vieți mai luminoase. Și tot astfel se lămu- zarea Comitetului de ajutoare de pe lângă Sindi- rește, poate, pentru ce Costa-Foru s-a părăsit pas catele Unite, iar în 1926 se afl a printre inițiatorii cu pas pe sine, dăruindu-se zilei de mâine. Adică Ligii contra terorii. În același an, împreună cu alți tyragetia.nationalmuseum.md iubirii de oameni și iubirii de copii. Iar fi indcă nu lideri ai vieții publice românești, înfi ințează Co- poți iubi pe nimeni, fără să nu aperi țelul dragos- mitetul de inițiativă pentru amnistie. Militant de tei tale, Costa-Foru și-a împins lupta tot pe-atâta stânga, a condus în perioada 1923-1929, ca secre- de departe, pe cât de departe își dusese și iubirea. tar general, Liga drepturilor omului. În 1935 este L-am văzut îmbrăcând strai de ostaș voluntar la ales președinte al Blocului pentru apărarea liber- vârsta de șaizeci de ani, l-am văzut jertfi ndu-și tăților democratice, calitate în care a militat pen- banul să tipărească în țara noastră cea dintâi re- tru democrație și pace, înțelegere între națiuni, vistă pentru copii și l-am văzut adunând cu mâini drepturi și libertăți democratice, obiective pentru înfi erbântate tot ce-i rămăsese dintr-un copil iubit, care s-a luptat până la moartea sa, survenită la 15 așchii de oscioare frânte în detunătura de obuz... august același an. O membră a familiei, Xenia C. Pentru țara de astăzi și de mâine, pentru liniștea Costa-Foru, a publicat în 1940, la Fundațiile Re- și buna stare a timpurilor ce vin, Costa-Foru n-a gale Mihai I, lucrarea „Cercetarea monografi că a pregetat să-și plătească, înseninat, de bună voie familiei”, acordându-i un spațiu generos. și cu bărbătească mândrie, dajdia cea năprazni- că. Astăzi, când mi-l amintesc, îl văd ca pe un Moș 9 Revista copiilor și tinerimii, în colaborare cu I. Barberis, 25 Crăciun micuț și vesel, care în loc de daruri mărun- mai 1913 - 12 noiembrie 1916, reapare la 1 ianuarie 1919 până te și amăgitoare, împarte zâmbitor din sacu-i plin, în 1924. Apare în fi ecare sâmbătă sub conducerea d-lor: C.G. 10 Costa-Foru și I. Barberis, Ediție populară, București: Institu- fărâmele unei vieți de omenie” – Victor Ion Popa .