Noiembrie–Decembrie 2015 Anul XXV 301–302 Directori: Consiliul Editorial
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
reViStĂ editAtĂ de AcAdemiA românĂ director: AcAd. ionel-VAlentin VlAd, preşedintele AcAdemiei române nr. 11–12 noiemBrie–decemBrie 2015 Anul XXV 301–302 directori: conSiliul editoriAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Dinu C. GIURESCU octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Cristian HERA Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Dan BĂLTEANU Acad. Eugen SIMION Acad. Alexandru BOBOC februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Solomon MARCUS Acad. Ioan-Aurel POP Acad. Ionel HAIDUC Acad. Eugen SIMION mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Răzvan THEODORESCU Acad. Maria ZAHARESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD Constantin IONESCU- mai 2014 – TÂRGOVIŞTE, membru corespondent al Academiei Române colegiul de redAcŢie: Sector teHnic: Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Operatori-corectori Sofia ŢIBULEAC Aurora POPA Ioneta VLAD Redactori I Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins ZiuA nAȚionAlĂ A româniei Ionel-Valentin Vlad, 1 decembrie 1918 – lecții pentru români . 5 Dan Berindei, 1 decembrie – Ziua națională a româniei . 8 Ioan-Aurel Pop, marea unire și Sărbătoarea națională . .10 Cornel Sigmirean, nașterea și triumful principiului de naționalitate . 15 Dumitru Acu, Spiritul unionist astrist . 19 Gheorghe Iacob, Basarabia și Bucovina – de la marea unire la speranța integrării europene . 21 Ioan Lăcătușu, românii minoritari în țara lor . 28 SuB cupolA AcAdemiei Ionel-Valentin Vlad, ion i.c. Brătianu – personalitate marcantă pentru generaţiile prezente şi viitoare . 35 Dan Berindei, ionel i.c. Brătianu – ctitor al româniei moderne . 37 Dan Dungaciu, ion i.c. Brătianu, inovatorii morali și substanțierea trecutului . 39 Eugen Simion, Știința fără suflet și sufletul fără știință . .43 Ruxandra Draghia-Akli, Horizon 2020 – next call opportunities . .47 perSonAlitĂȚi AcAdemice Valeriu Cotea, Academicianul Horia colan . 52 mAniFeStĂri ȘtiinȚiFice Ioana Feodorov, colocviu internațional la Kiev . 56 Dan Voicilaș, Violeta Florian, competitivitatea filierelor agroalimentare în uniunea europeană . 60 preocupĂri contemporAne Ion Ghinoiu, Atlasul etnografic român – tezaur identitar pentru secolul globalizării 63 Gheorghe Stratan, cu privire la cărțile științifice vechi din Biblioteca Academiei române, Filiala cluj-napoca . .67 relAȚii internAȚionAle Costa Roșu, promovarea valorilor culturale ale românilor din Serbia. institutul de cultură al românilor din Voivodina . 73 AniVerSĂri Alexandru Zub, Hans Bergel – în amintire . 76 Ionel Miron, Academicianul constantin toma – 80 de ani . .78 eVocĂri Alexandru Zub, nicolae iorga, omul și opera . 81 Mircea Păcurariu, un mecenat basarabean uitat: Vasile Stroescu . 85 in memoriAm Alexandru T. Balaban, Claude Nicolau, Zeno Simon și chimia cuantică din românia (23 aprilie 1935–21 noiembrie 2015) . 87 cronicA VieŢii AcAdemice . 92 ApAriŢii lA editurA AcAdemiei . 95 gHid pentru Autori . 97 3 . Ziua Națională a României 1 decembrie 1918 – lecții pentru români* Acad. Ionel-Valentin Vlad Preşedintele Academiei Române Academia Română sărbătorește printr-o sesiune ungare. Misiunea franceză condusă de generalul solemnă, ca în fiecare an, ziua de 1 Decembrie, Ziua Henri Mathias Berthelot a jucat în aceste lupte un Națională a României. Este o datorie a noastră, a rol important, prin dotarea și instruirea armatei tuturor, aceea de a ne reaminti acel „moment astral”, române la un nivel comparabil cu acela pe care îl rezultat al luptei de veacuri a românilor pentru aveau armatele aliaților din Vest. unitate și independență, a jertfelor poporului român, Generalul Berthelot (fost șef de Stat Major al marcat de revenirea la patria mamă a vechilor armatei franceze de pe frontul de Vest) menționează ținuturi românești aflate sub stăpânirea imperiilor într-o scrisoare personală, care a fost trimisă familiei ve cine: Transilvania, Basarabia, Bucovina, Mara - sale: „Sunt foarte mulțumit, în primul rând, de dota- mureșul, Crișana și Banatul. rea armatei române, care este la nivelul armatelor Măreția momentului desăvârșirii unității statale din Vest” și evidenţia faptul că românii au luptat cu constă în faptul că acest moment a fost fapta istorică o detașare față de moarte, cu o putere exemplară, cu a întregii națiuni române condusă de elitele ei intelec- un moral extraordinar. De unde la începutul tuale, realizată într-un elan extraordinar, acesta războiului, din cauza unor înfrângeri succesive, în venind din străfundurile conștiinței unității neamului. care s-au pierdut multe vieți, românii erau într-o Realizarea unității depline a statului român, la 1 De - situație relativ dificilă – în raport cu armatele ger- cembrie 1918, a fost și rezultatul unor decizii luate mane, austriece, bulgare, turcești și, ungare – după de conducătorii Regatului României, în frunte cu această dotare și mobilizare a românilor, situația nu Regele Ferdinand I, legate de alianțele cu mari pu teri numai că a fost egală, dar, chiar avantajoasă pentru participante la Primul Război Mondial care puteau noi. Trebuie să menționăm și contribuția unei puter- asigura soliditatea internaționala a unei Mari Uniri. nice armate ruse, care, însă, în timp, s-a diluat, din Aceste decizii au făcut ca Armata Română să cauza revoluției bolşevice și a comisarilor care-i ajungă, după mari jertfe, să câștige lupte importante îndemnau pe soldați și ofițeri la pasivism, nu la și să asigure apărarea pământului românesc. luptă; la un moment dat, din 1918, a trebuit să ducem Nu putem să nu pomenim la această sărbătoare războiul singuri cu aceste mari forțe armate germa- aceste lupte și aceste mari jerfe, cu atât mai mult cu no-austro-ungare. Românii au fost demni de sarcina cât unora le pare nepotrivită alegerea unei zile asumată de a menține aceste forțe departe de luptele importante, dar care este în timpul iernii (și am grele care aveau loc pe frontul din Nordul Franței, putea să simțim puțin frigul de afară; o, tempora!). chiar cu jertfe foarte mari. În luptele din 1918, în Despre luptele de la porțile Moldovei, de la Moldova, au murit, și de o parte și de alta a forțelor Mărăști, Mărășești și Oituz, un istoric englez, Glen beligerante, foarte mulţi oameni. Torrey, o personalitate care scrie cu multă atenție Generalul Averescu, care a condus armata referitor la aceste fapte și care a învățat limba română în aceste campanii, spunea cu mândrie că română pentru a putea descrie ceea ce s-a întâmplat bătălia de la Mărăști este prima mare victorie a în război, concluzionează o primă lecție: armatei române și a reprezentat testul că ea poate să „Victoria asupra unor dușmani temuți și lupte cu armate străine, iar bătălia de la Mărășești respectați a sporit încrederea românilor în puterile este cea mai mare victorie, pe care a obținut-o, pro- proprii și a rămas de atunci un motiv major de babil, în toată istoria. În aceste lupte, soldații-țărani mândrie națională”. Armatele române, de cele mai au dat probe de cel mai înalt sacrificiu. În spatele multe ori, erau formate din țărani din sate apropiate. frontului, cei rămași acasă sprijineau prin munca și Batalioanele de soldați țărani care își apărau pă - bunurile lor pe cei care luptau. mântul au asigurat în final o superioritate numerică Armata în halate albe – după cum au fost numiți a românilor, în raport cu armatele germano-austro- medicii și întregul personal medical – făcea eforturi, * Alocuţiune susținută la Sesiunea solemnă consacrată zilei de 1 Decembrie 1918 – Ziua Naţională a României (27 noiembrie 2015, Aula Academiei Române) 5 adesea supraomenești, pentru a salva viețile răniților în Serbia și altul la Budapesta, a dus la evitarea unor pe front, ori ale celor atinși de cumplitele molime noi conflicte majore între armata ungară (întărită la care au secerat mii și mii de vieți în iernile acelor ani. Cluj) și cea română. Astfel, Marea Adunare de la Alba La rândul lor, scriitorii, profesorii, artiștii, mulți Iulia s-a desfășurat pe un teren neutru, fapt important dintre ei membri ai Academiei Române, s-au înrolat pentru tratativele de pace de la Paris. în marele efort al țării, reușind să-și pună talentul și Purtăm în inimile noastre imaginea valului cunoștințele în slujba celor care luptau sau se aflau în nesfârșit al românilor ce coborau din munți – spitale. Articolele din foile ce ajungeau până la îndreptându-se spre Alba Iulia, cetatea atât de tranșee, ori spectacolele desfăşurate pe front și în spi- încărcată de istorie, ce amintea de izbânda lui Mihai tale erau în măsură să mențină o atmosferă de Viteazul, de luptele și martiriul lui Horea, Cloșca și optimism și de încredere în victoria finală. Crișan, de lupta lui Avram Iancu pentru ieșirea româ- exemplul dat de regele Ferdinand i și, mai nilor majoritari de sub dominația ungară din Transil- cu seamă, de regina maria, „mama răniților”, a vania – pentru a participa la Marea Adunare Națională impus respect și a constituit exemplu pentru cei de pe Câmpia Libertății de la 1 Decembrie 1918. care conduceau destinele țării. la rândul lor, A fost un moment de mare solemnitate. Făp - oamenii politici, lăsând la o parte diferențele tuitorii marii uniri de la Alba iulia ne-au dat încă ideologice și patimile mărunte, au știut să-și o lecție sacră: a unității, a solidarității, a re nun - unească inteligența de a conduce națiunea spre țării la orgolii deșarte, a punerii interesului în făptuirea idealului mult visat. A fost o lecție de național înaintea ambițiilor personale sau de patriotism, care va rămâne un exemplu luminos grup, a promovării toleranței și a respectului reci- pentru întreaga perioadă ce s-a scurs de atunci și proc, într-un cuvânt, de „patriotism luminat“, cum până astăzi. spunea iuliu maniu. toată or ga ni zarea Adunării a Să nu uităm că armata română a înaintat dincolo respectat legile existente privind alegerile. de Carpați, a obținut victorii importante și s-a oprit pe Dacă privim Rezoluțiunea de la Alba Iulia (in - un aliniament al Mureșului, care nu cuprindea Alba trodusă în acest text), putem observa că aceasta Iulia. Comunicarea pe care o avea generalul Berthe- respectă drepturile omului.