DOCSLIB.ORG

MOŞTENIREA REPUBLICII DEMOCRATICE of the CONTEMPORARY MOLDOVAN STATE CONSOLIDATION MOLDOVENEȘ Moldovan Democratic Republic, Geopolicy, Consolidation, Ofmoldova

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
MOŞTENIREA REPUBLICII DEMOCRATICE of the CONTEMPORARY MOLDOVAN STATE CONSOLIDATION MOLDOVENEȘ Moldovan Democratic Republic, Geopolicy, Consolidation, Ofmoldova REVISTA Militară. Studii de Securitate și apărare MOŞTENIREA REPUBLICII DEMOCRATICE MOLDOVENEŞTI (1917-1918) – FACTOR DE CONSOLIDARE A STATULUI MOLDOVENESC CONTEMPORAN Aurelian LAVRIC1 LEGACY OF THE MOLDOVAN DEMOCRATIC REPUBLIC (1917–1918) – A FACTOR OF THE CONTEMPORARY MOLDOVAN STATE CONSOLIDATION The legacy of the Moldovan Democratic Republic (MDR) from 1917-1918, which emerged from the Russian Empire, after Bessarabia has been annexed by Russia, is still not capitalized by the authorities of the contemporary Moldovan State – Republic of Moldova. Yet, the Republic of Moldova is a successor of MDR and it must pay attention to its history – to its roots. Unfor- tunately, in 1918 no one of great powers recognized the independence of MDR, proclaimed at January, 24, 1918. Still, the importance of MDR, from the historical point of view, is topical even now. It could play a substantial role in consolidating the Moldovan State at the present historical stage. The Baltic States are an example of the historical legacy their antecessors capi- talization in their countries of the interwar period. Of course, this depends on the fact if and how the state authorities recognize the importance of their state history. Keywords: Moldovan Democratic Republic, geopolicy, consolidation, Republic of Moldova. INTRODUCERE tenirea evenimentelor din 1917-1918. Cu toate că Letonia și-a declarat independența Importanța evenimentelor istorice de față de URSS la 4 mai 1990, obținând-o de acum un secol este subevaluată atât de gu- facto pe 21 august 1991, în contextul pră- vernarea de la Chișinău, cât și de societatea bușirii imperiului sovietic, letonii sărbăto- moldovenească. Și totuși, centenarul inde- resc Ziua Independenței pe 18 noiembrie pendenţei Republicii Democratice Moldo- 1918, aniversând independența fată de venești (RDM), care a fost proclamată la Rusia sovietică. Și lituanienii aniversează 24 ianuarie 1918, a fost un bun prilej de tot declararea independenței fată de Rusia consolidare a identităţii statului moldove- nesc contempotan, proclamat la 27 august sovietică din 1918, ca zi a independenței INTERDISCIPLINARITATEA 1991 și care este succesorul statului moldo- statale, pe 16 februarie, cu toate că Litua- ȘI venesc din 1918. În mare măsură, prilejul a nia și-a recâștigat independența fată de fost ratat. Uniunea Sovietică pe 11 martie 1990. La Marea dramă a Republicii Democratice fel ca și celelalte două state baltice, esto- Moldovenești a constat în faptul că marile nienii marchează ziua independenței pe MILITARĂ puteri nu i-au recunoscut independența, data de 24 februarie 1918, când Estonia așa cum s-a întâmplat cu privire la republi- și-a declarat independența fată de Rusia cile baltice, Finlanda și Polonia, indepen- sovietică (cu toate că Estonia și-a recăpătat denţa cărora a fost recunoscută. În acest independența fată de Uniunea Sovietică pe ȘTIINȚA \ sens, balticii cinstesc în mod deosebit moș- 20 august 1991). Acea primă perioadă de 156 1 Aurelian LAVRIC, dr., conf. univ., cercetător ştiințific superior, Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”. REVISTA Militară. NR. 2 (22) / 2019 independență a fost de extrem de scurtă În secolele care s-au perindat de-a lun- durată, deoarece trupele germane au in- gul istoriei, au existat momente în care sta- trat în Tallinn chiar în zilele următoare. Cu tul moldovenesc dispărea în interfluviul toate acestea, importanța acelor evenimen- pruto-nistrean. Este vorba de: te a fost valorificată plenar la sfârșitul anilor a) Stăpânirea turcească în raialele Chi- ’80 – începutul anilor ’90 de către națiunea lia, Cetatea Albă [Akkerman], Tighina estoniană: declarația de independență a fost [Bender] și Hotin, de asemenea în Bugea- adoptată la 20 august 1991, dar în vederea cul acordat de stăpânirea turcească unei reconstituirii statului de dinainte de 1940. hoarde de tătari nohai, Practic, cele trei națiuni baltice au arătat b) Perioada imperiului țarist, că și-au reconstituit, și-au reactivat statele c) Perioada sovietică. lor în 1991. În Lituania, Letonia și Estonia, Totuși, elemente ale statalității moldo- actele de proclamare a independenței din venești s-au păstrat și în aceste perioade. În 1918 sunt considerate ca fiind superioare acest sens pot fi menţionate: celor din 1991. a) Statutul de autonomie al oblastiei Basa- Cu toate că situația din RDM a fost di- rabia în cadrul Imperiului Rus (1818-1828); ferită de cea din republicile baltice, eveni- b) Republica SSM în cadrul URSS (1940- mentele din 1917-1918 din Basarabia au 1941, 1944-1991); dat dovada păstrării și renașterii tradiției c) Poate chiar și Republica Autonomă So- statale moldovenești, a sentimentului uni- vietică Socialistă Moldovenească (RASSM) tății etnoculturale, moștenit din perioada de pe malul stâng al Nistrului (din 12 oc- medievală. Iată de ce statul independent tombrie 1924 până în iunie 1940), constitu- Republica Moldova, proclamat la 27 august ită ca o consecinţă a recunoașterii ponderii 1991, este moștenitorul statului Republica moldovenilor transnistreni în regiunea de Democratică Moldovenească proclamat la la est de Nistru. 2 decembrie 1917 (ca autonom în cadrul În 1991 idealul independenței statu- Federaţiei Ruse), respectiv la 24 ianuarie lui moldovenesc a devenit realitate și de 1918 (ca independent), care la rândul său atunci suntem chemați să ne slujim statul și-a arătat descendența, pe care nimeni nu cu demnitate, să contribuim la prospera- i-o poate contesta și de care nimeni nu îl rea sa, așa încât să fie respectat pe arena poate lipsi, din statul medieval Principatul internațională, iar noi să fim mândri de Moldova. Schematic, această continuitate el. Această slujire presupune și cinstirea poate fi prezentată astfel: înaintașilor, care au muncit și s-au jertfit în a) Statul medieval Principatul Moldo- trecut pentru acest ideal. va (de la 1359; la 2 februarie 1365 regele Din perspectiva actualului stat Repu- Ungariei a recunoscut independența statu- blica Moldova se poate afirma că problema lui, care de la început s-a numit Principatul Basarabiei a fost rezolvată la 2 decembrie Moldovlahia, așa cum apare pe sigiliul dom- 1917, respectiv la 24 ianuarie 1918, prin nitorului Alexandru cel Bun: 1400-1432) –> reafirmarea și reanimarea ideii statului mol- b) Republica Democratică Moldove- dovenesc. În 1917-1918 populația majo- nească (24 ianuarie 1918) –> ritară a Basarabiei s-a afirmat ca un actor c) Republica Moldova (27 august 1991). statal independent, și-a exprimat voința de ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ȘTIINȚA MILITARĂ Acestea sunt cele trei repere ale conti- a fi luată în considerare ca atare de comu- \ nuității statalității moldovenești la est de nitatea internațională, a arătat că Basarabia Prut. nu este un obiect, ci un subiect geopolitic. 157 REVISTA Militară. Studii de Securitate și apărare Iată de ce centenarul evenimentelor din Moldova problema teritoriului respectiv, 1917-1918 ar fi fost un bun prilej de a ne denumită ulterior problema Basarabiei. arăta pietatea față de înaintașii noștri, ar fi Problema Basarabiei a fost rezolvată în fost o dovadă că cetățenii de astăzi ai Re- 1917-1918, în condițiile prăbușirii impe- publicii Moldova – succesoare de drept a riului țarist, când populația autohtonă din Republicii Democratice Moldovenești din ținut a înființat și proclamat Republica 1917-1918 – sunt demni de moștenirea ce Democratică Moldovenească pe terito- le-a fost lăsată de precursori. riul Moldovei de Est, realizând visul de un Cu regret, în Republica Moldova nu a veac și ceva de eliberare de sub dominația fost conștientizată importanţa evenimente- străină. Astfel s-a văzut că populația majo- lor din 1917-1918. Poate că acest fapt este ritară a interfluviului pruto-nistrean a păs- unul dintre cele care fac diferenţa între Re- trat de-a lungul timpului de după momen- publica Moldova și statele baltice – și care tul 1812 conștiința statală, care exista în sâ- se răsfrânge asupra tuturor indicatorilor nul comunității moldovenești în momentul dezvoltării economice și sociale: nivelul de anexării teritoriului est-moldovenesc la trai, nivelul de integrare în structuri inter- Imperiul Rus. Este de remarcat un aspect naţionale care favorizează dezvoltarea sta- specific comunităţii basarabene: în 1917- tală, prestigiul de care se bucură pe arena 1918 populația se identifica, din punct de internaţională ș.a. vedere etnocultural, ca moldovenească, așa cum și limba și-o numea moldovenească. Cu toate că autorităţile de la Chișinău De altfel, același fenomen a putut fi au ratat prilejul valorificării centenarului observat și în Moldova de Nord-Vest, pe proclamării independenţei RDM, merită care Imperiul Austriac a anexat-o în 1774- să evocăm o dată în plus evenimentele de 1775 și pe care a denumit-o Bucovina. În acum un secol. lucrarea sa „Istoria Bucovinei”, Ion Nistor 1. MIȘCAREA DE ELIBERARE a arătat clar că în documentele cancelariei NAȚIONALĂ DIN BASARABIA de la Viena cu privire la populația autoh- (1917-1918): ASPECTE GEOPOLITICE tonă și majoritară a provinciei respecti- ve erau folosite sintagmele Moldauische Basarabia, ca parte a Europei de Sud- Nation – națiune moldovenească și Mol- Est, constituie o regiune în care diverse dauische Sprache – limbă moldovenească. imperii și-au impus dominaţia de-a lungul Abia mai târziu, după unirea Moldovei cu istoriei. Ea a fost un obiect, o monedă de Valahia în 1859 (când a apărut formaţiu- schimb între acele imperii. O verigă în lan- nea statală Principatele Unite) și mai ales INTERDISCIPLINARITATEA ţul evenimentelor legate de modificările de după 1862
Load more

Recommended publications
  • Conference Proceedings
    1st International Conference on Cultural Heritage, Media and Tourism Прва меѓународна конференција за културно наследство, медиуми и туризам Conference Proceedings Ohrid, Macedonia 18-19.01.2013 Organizers: Institute for Socio-cultural Anthropology of Macedonia University for Audio-Visual Arts, ESRA- Skopje, Paris, New York Euro-Asian Academy for Television and Radio, Moscow, Russia Program Committee: Rubin Zemon, Ph.D. (University St. Paul the Apostle), Ohrid, Macedonia Lina Gergova, Ph.D. (Bulgarian Academy of Sciences, Institute of Ethnology and Folklore Studies with Ethnographic Museum) Sofia, Bulgaria Yasar Tonta, Ph.D. (Hacettepe University) Ankara, Turkey Armanda Kodra Hysa, Ph.D. (University College London, School of Slavonic and East European Studies) London, UK) Lidija Vujacic, Ph.D. (University of Monte Negro) Niksic, Monte Negro Dimitar Dymitrov, Ph.D. (Academy of Film, Television and Internet Communication) Sofia, Bulgaria Gabriela Rakicevic, Ph.D. (Faculty of Tourism and Hospitality)Ohrid, Macedonia Misho Netkovski, Ph.D. (University for Audio- Visual Arts/ ESRA) Skopje, Macedonia Organization Committee: Rubin Zemon, Ph.D. (University St. Paul the Apostle), Ohrid, Macedonia Verica Dzijanoska, (Institute for Socio-Cultural Anthropology of Macedonia) Samoil Malcheski, Ph.D. (University St. Paul the Apostle), Ohrid, Macedonia Jane Bakreski, Ph.D. (University St. Paul the Apostle), Ohrid, Macedonia Dijana Capeska-Bogatinoska, M.Sc. (University St. Paul the Apostle), Ohrid, Macedonia Lina Miloshevska-lecturer (University
    [Show full text]
  • Vasile Stroescu Şi Românii Din Bihor
    VASILE STROESCU ŞI ROMÂNII DIN BIHOR Mihail Iliev Vasile Stroescu1 a contribuit într-un mod esenţial, o inventariere contabilicească, exhaustivă, a tutu- prin donaţiile sale, la păstrarea şi dezvoltarea cul- ror fondurilor puse la dispoziţie de către marele turii româneşti. Opera de binefacere a boierului patriot român. Ar fi un demers difi cil, deoarece din Trinca este una sui-generis în istoria noastră. Vasile Stroescu făcea aceste daruri, în cele mai Totuşi, posteritatea îşi aduce aminte rar de el. multe cazuri, sub protecţia anonimatului. În prezentul studiu vom analiza activitatea fi lan- Retragerea românilor, de-a lungul timpului, din te- tropică întreprinsă de Vasile Stroescu prin prisma ritoriile înstrăinate în hinterlandul centrelor urba- raporturilor dintre acesta şi românii din Bihor. ne le-a îngreunat acestora ascensiunea economico- Relaţii ce au putut fi cercetate după identifi carea socială. Procesul, mai pronunţat în Transilvania, a în arhivele orădene a unor epistole ale clerului or- fost generat şi de o serie de prevederi legale, discri- todox bihorean cu privire la donaţiile moşierului. minatorii, la adresa etniei majoritare. Prin urma- Materialul documentar inedit a fost relaţionat cu re, la începutul secolului al XX-lea transilvănenii mărturiile despre acest Mecena basarabean din erau prea puţin pregătiţi să facă faţă unui nou val lucrările intelectualilor din regiune, precum şi cu de deznaţionalizare. Legea din 1907 cu privire la articolele relevante din presa locală a vremii. şcolile comunale şi confesionale din Transleitha- nia, promovată de contele Albert Apponyi, a dat o Transilvania s-a bucurat de o atenţie specială din lovitură grea învăţământului în limbile nemaghia- partea boierului basarabean.
    [Show full text]
  • De Ştiinţă Şi Cultură
    STUDII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ VOLUME XIV, ISSUE 3, SEPTEMBER 2018 VOLUME XIV, N° 3, SEPTEMBRE 2018 VOLUMUL XIV, NR. 3, SEPTEMBRIE 2018 SUPLIMENT cu lucrări susținute la Congresul Internațional de Istorie a presei: Presa Marii Uniri Arad, 20-21 aprilie 2018 Revistă editată de / revue éditée par / journal published by: UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD, ROMÂNIA în parteneriat cu / en partenariat avec / in partnership with: LE DÉPARTEMENT DE ROUMAIN D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CAER - EA 854 D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CIRRMI DE L'UNIVERSITÉ PARIS 3 - SORBONNE NOUVELLE, FRANCE FACULTATEA DE FILOSOFIE, DEPARTAMENTUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, UNIVERSITATEA NOVI SAD, SERBIA UNIVERSITY OF JENA, INSTITUTE FOR SLAVIC LANGUAGES, JENA, GERMANY INSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU” AL ACADEMIEI ROMÂNE FILIALA TIMIŞOARA L'ASSOCIATION INTERNATIONALE DE PSYCHOMÉCANIQUE DU LANGAGE (AIPL), PARIS, FRANCE BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „ALEXANDRU D. XENOPOL”, ARAD TIPOGRAFIA GUTENBERG - EDITURA GUTENBERG UNIVERS, ARAD UNIVERSITATEA DIN ORADEA, ROMÂNIA ”Vasile Goldiș” University Press Arad – România Titlul proiectului: Congresul Internațional de Istorie a presei: Presa Marii Uniri, Desfășurat la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Aula „Ștefan Cicio Pop”, în perioada 20-21 aprilie 2018. Director proiect: Marius Grec Finanțator: Centrul Municipal de Cultură Arad și Primăria Municipiului Arad Proiect organizat de: Asociația pentru cultură, educație și tineret „Vasile Goldiș” Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad, în parteneriat cu: Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Revista „Studii de Știință și Cultură” Arad, România, Academia Română, Filiala Timișoara Colegiul editorial / Editorial Board Editor şef/Editor–in–Chief: Prof. univ. dr. Alvaro ROCCHETTI – Université Paris 3 – Sorbonne Nouvelle, France Director executiv/Executive Director, Redactor şef fondator/ Editor–in–Chief founder: Prof.
    [Show full text]
  • Noiembrie–Decembrie 2015 Anul XXV 301–302 Directori: Consiliul Editorial
    reViStĂ editAtĂ de AcAdemiA românĂ director: AcAd. ionel-VAlentin VlAd, preşedintele AcAdemiei române nr. 11–12 noiemBrie–decemBrie 2015 Anul XXV 301–302 directori: conSiliul editoriAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Dinu C. GIURESCU octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Cristian HERA Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Dan BĂLTEANU Acad. Eugen SIMION Acad. Alexandru BOBOC februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Solomon MARCUS Acad. Ioan-Aurel POP Acad. Ionel HAIDUC Acad. Eugen SIMION mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Răzvan THEODORESCU Acad. Maria ZAHARESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD Constantin IONESCU- mai 2014 – TÂRGOVIŞTE, membru corespondent al Academiei Române colegiul de redAcŢie: Sector teHnic: Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Operatori-corectori Sofia ŢIBULEAC Aurora POPA Ioneta VLAD Redactori I Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins ZiuA nAȚionAlĂ A româniei Ionel-Valentin Vlad, 1 decembrie 1918 – lecții pentru români . 5 Dan Berindei, 1 decembrie – Ziua națională a româniei . 8 Ioan-Aurel Pop, marea unire și Sărbătoarea națională . .10 Cornel Sigmirean, nașterea și triumful principiului de naționalitate . 15 Dumitru Acu, Spiritul unionist astrist . 19 Gheorghe Iacob, Basarabia și Bucovina – de la marea unire la speranța integrării europene . 21 Ioan Lăcătușu, românii minoritari în țara lor . 28 SuB cupolA AcAdemiei Ionel-Valentin Vlad, ion i.c. Brătianu – personalitate marcantă pentru generaţiile prezente şi viitoare . 35 Dan Berindei, ionel i.c. Brătianu – ctitor al româniei moderne . 37 Dan Dungaciu, ion i.c.
    [Show full text]
  • Analele Universităłii Din Oradea
    MINISTERUL EDUCA łIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ANALELE UNIVERSIT Ăł II DIN ORADEA ISTORIE - ARHEOLOGIE TOM XX 2010 ANALELE UNIVERSIT Ăł II DIN ORADEA FASCICULA: ISTORIE-ARHEOLOGIE SCIENTIFIC COMMITTEE: EDITORIAL STAFF: Acad. Ioan Aurel-POP (Cluj-Napoca) Editor-in-Chief: Barbu ŞTEF ĂNESCU Nicolae BOC ŞAN (Cluj-Napoca) Associate Editor : Antonio FAUR Ioan BOLOVAN (Cluj-Napoca) Executive Editor: Radu ROMÎNA ŞU Al. Florin PLATON (Ia şi) Members : Rudolf GÜNDISCH (Oldenburg) Sever DUMITRA ŞCU Toader NICOAR Ă (Cluj-Napoca) Roman HOLEC (Bratislava) Viorel FAUR Nicolae PETRENCU (Chi şin ău) Mihai DRECIN GYULAI Eva (Miskolc) Ioan HORGA Frank ROZMAN (Maribor) Ion ZAINEA Gheorghe BUZATU (Ia şi) Gabriel MOISA Ioan SCURTU (Bucure şti) Florin SFRENGEU Vasile DOBRESCU (Târgu Mure ş) Mihaela GOMAN BODO Edith Laura ARDELEAN Manuscrisele, c ărŃile, revistele pentru schimb, precum şi orice coresponden Ńă , se vor trimite pe adresa Colectivului de redac Ńie al Analelor Universit ăŃ ii din Oradea, Fascicula Istorie- Arheologie. The exchange manuscripts, books and reviews as well as any correspondence will be sent on the address of the Editing Staff. Les mansucsrits, les livres et les revues proposé pour échange, ainsi que toute corespondance, seront addreses adresses à la redaction. The responsibility for the content of the articles belongs to the author(s). The articles are published with the notification of the scientific reviewer. Redaction: Dr.ing. Elena ZIERLER (Oradea) Address of the editorial office: UNIVERSITY OF ORADEA Department of
    [Show full text]
  • Medicul Care a Condus Guvernul Republicii Moldoveneşti
    Remember Din sertarul lui Iurie Colesnic MEDICUL CARE A CONDUS GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVENEŞTI În toate timpurile, medicii au fost partea Iurie COLESNIC cea mai revoluţionară a societăţii. Aveau aceas- tă deschidere pentru schimbarea regimului iz- vorâtă, probabil, dintr-o profundă reminiscenţă profesională. Medicina are nevoie permanent de progres, deoarece calitatea medicinii este direct proporţională cu progresul ştiinţific, iar pentru progres este nevoie de schimbare, este nevoie de un echilibru social perfect. Şi aici găsim explicaţia pentru această dorinţă de a se manifesta nu nu- mai ca profesionişti, dar ca şi revoluţionari. Medic a fost Zamfir Arbore, medic a fost Petru Cazacu, medic a fost Victor Crăsescu ş.a. Toţi aceştia au făcut parte dintre primele echipe de poporanişti basarabeni care au suferit prigoa- na ţarismului, s-au refugiat în România, au făcut studii medicale sau au profesat medicina. Şi tot aici este cazul să remarcăm că, dincolo de marele devotament pentru profesie, a existat o mare des- chidere pentru cultură, pentru actul cultural, pus pe acelaşi cântar cu gestul profesional. Dincolo Abstract: What really surprises in de medic, dincolo de omul politic a stat scriito- politicians of the twentieth century is the rul. Sunt celebre cărţile lui Zamfir Arbore, Victor fact that being well-known professionals Crăsescu, Petru Cazacu. Aici este modelul pentru in their core activities – industrialists, medicii de astăzi. Medicina poate vindeca trupul, economists, doctors – they all persevered dar fără lecuirea sufletului omul tot bolnav rămâ- and demonstrated a high level of culture. ne. Most of them left for posterity extremely Din acest şir de personalităţi îl desprindem interesting memories, fine publicistic works pe doctorul Petru Cazacu.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Omagiu Generaţiei Unirii
    22 ROMÂNĂ Ion NEGREI Omagiu generaţiei Unirii Peste un an vom marca împlinirea unui secol de la votarea de către Sfatul Ţării a actului Unirii Basarabiei cu România. Aniversarea centenară ne oferă prilejul nouă, românilor de o parte şi de alta a Prutului, să evaluăm una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională. I. N. – istoric și editor, La 27 martie 1918, la Chişinău, s-a produs un cercetător științific la eveniment istoric deosebit, care a aşezat viața Institutul de Istorie al AȘM, populației din spațiul dintre Prut şi Nistru pe vicepreședinte al Asociației baze moderne de dezvoltare. Sfatul Țării, or- Istoricilor din Republica Moldova. Domeniul principal ganul legislativ al populației basarabene, ales de interes științific: istoria în mod democratic, întrunit în şedință legală Basarabiei în contextul şi solemnă, a votat următoarea declarație: „În general al evoluției poporului numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării de- român. Volume publicate clară Republica Democratică Moldovenească recent (în colab.): Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, (2009), Ioan Pelivan, părinte Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu al mișcării naționale din Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine Basarabia (2011 și 2012), de ani din trupul vechii Moldove, în puterea Ioan Pelivan, istoric al mișcării dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza de eliberare națională din Basarabia (2012), Pantelimon principiului că noroadele singure să-şi hotăras- Halippa – Apostol al că soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna Basarabiei. Studii. Documente. se uneşte cu mama sa, România”. Materiale (2013). Autor a unor lucrări didactice, inclusiv The author reviews the brave generation of those manuale de istorie pentru who fought for the national freedom in Bessarabia învățământul preuniversitar.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Protection Des Minorités En Roumanie. Protection of Minorities in Roumania
    [Communiqué aux Membres du Conseil] N ° officiel : C» 644. 1933. I. Genève, le 30 décembre 1933. SOCIÉTÉ DES NATIONS Protection des minorités en Roumanie. PÉTITION DE M. GEORGES TZÀMOUTALI ET D’UN CERTAIN NOMBRE D’AUTRES SIGNATAIRES, EN DATE DU 24 JUIN 1933, CONCERNANT L’EXPROPRIATION DE FORÊTS EN BESSARABIE LEAGUE OF NATIONS Protection of Minorities in Roumania PETITION, DATED JUNE 24m, 1933, FROM M. GEORGES TZAMOUTALI AND A CERTAIN NUMBER OF OTHER SIGNATORIES, CONCERNING THE EXPROPRIATION OF FORESTS IN BESSARABIA Note du Secrétaire général. Conformément aux résolutions du Conseil du 27 juin 1921 et du 5 septembre 1923, le Secrétaire général a transmis cette pétition, accompagnée de quarante-six annexes, le 18 juillet 1933, au délégué permanent de la Roumanie auprès de la Société des Nations, en vue des observations éventuelles de son gouvernement. Par lettre en date du 28 septembre 1933, le délégué permanent de la Roumanie a transmis au Secrétaire général les observations de son gouvernement au sujet de ladite pétition, accompagnées d'une annexe. Le Secrétaire général a l’honneur de communiquer aux Membres du Conseil, à titre d’informa­ tion, la pétition et les observations du Gouvernement roumain, accompagnées de leurs annexes respectives. Note by the Secretary- General. In accordance with the Council resolutions of June 27th, 1921, and September 5th, 1923, the Secretary-General forwarded this petition, together with its forty-six annexes, on July 18th, 1933, to the permanent delegate of Roumania accredited to the League of Nations, for the observations of the Roumanian Government. By letter of September 28th, 1933, the permanent delegate of Roumania forwarded to the Secretary-General his Government’s observations on the petition, accompanied by one annex.
    [Show full text]
  • NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae
    CZU 94(498) NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae ABSTRACT Nicolae Iorga is a famous historian, literary critic and memoirist, whose works are known everywhere. The volumes „Oameni cari au fost” represent a masterpiece of our romanian culture and literature, sketching 690 literary portraits. It must be pointed that his books ,,Memorii” evoke the most distinguished personalities of the beginning of the XX-th century from Basarabia, such as: Pantelimon Halippa, Ion Halippa, Nicolae Donici, Ştefan Ciobanu, Constantin Stere and others. The works offer retrospective arguments against Iorga's adversaries and reflect portraits of people who crossed Iorga's path—attributes which are fully suggested by literary critics exploiting Iorga's talents as a ,,polemicist” and ,,portraitist”. Personalităţi basarabene în viziunea lui Nicolae Iorga Motto: „... odată ce soarele a apus, aceasta e o condiţie neapărată pentru a-i vedea din nou răsăritul.” N. Iorga Un loc aparte în opera lui Nicolae Iorga ocupă memorialistica. Acest gen de literatură l-a preocupat pe marele savant toată viaţa, scriind o serie de lucrări importante, dintre care menţionăm: „Oameni cari au fost” (în 4 volume), „Memorii” (în 7 volume), „Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a fost” (în 3 volume). Volumele „Oameni cari au fost” sunt în opinia cercetătorului Valeriu Răpeanu o „galerie unică (de portrete –n.n.) în istoria literaturii române”1 care cuprind 690 portrete (după alte date 646 portrete).2 Trăind în inima evenimentelor mari, fiind în strînse relaţii cu toată elita cârmuitoare a Ţării, Nicolae Iorga şi-a scris „Memoriile” sale sobru şi sincer, cu exactitatea unui aparat fotografic, acestea rămînînd a fi documente de adevăr, izvoare de nepreţuit ale istoriei.
    [Show full text]
  • 5 Contents Studies and Articles Book Reviews
    Analele Universităţii din Craiova. Istorie, Anul XXV, Nr. 1(37)/2020 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Oleh Pylypchuk, Oleh Strelko, COUNT A.P. BOBRINSKY (1826-1894), THE THIRD MINISTER-REFORMER OF RAILWAY MANAGEMENT IN THE RUSSIAN EMPIRE ... 7 Stoica Lascu, COMPONENTS OF THE MODERNIZATION OF DOBRUDJA WITHIN THE ROMANIAN STATE (1878-1916) (II) .................................................................................. 21 Marilena Rizescu, ILLUSIONS AND REALITIES: THE FIRST STAGES OF ROMANIAN EMIGRATION TO THE UNITED STATES OF AMERICA AT THE END OF THE 19TH CENTURY ............................................................................................................................................ 45 Laura Oncescu, ROMANIA AND ITALY AT THE BEGINNING OF THE FIRST WORLD WAR: FROM AN ALLIANCE TO ANOTHER (1914-1915) ................................... 61 Veli Kryeziu, Bujar Dugolli, THE CHANGES THAT FOLLOWED THE FIRST WORLD WAR AND THE POLITICAL SITUATION IN KOSOVO ACCORDING TO THE ALBANIAN PRESS ........................................................................................................................... 71 Sultan K. Zhussip (Aqquly), Dikhan Qamzabekuly, Sagymbay Zhumagul, Karlygash Aubakirova, Nurzhan Konrbayеv, THE FAMINE OF 1932-1933 IN KAZAKHSTAN: GENOCIDE OR ETHNOCIDE? ..................................................................................................... 83 Marusia Cîrstea, DOCUMENTS BELONGING TO THE DIPLOMATS IN THE ROMANIAN LEGATION IN LONDON, REGARDING THE INTERNATIONAL SITUATION (JANUARY-JULY
    [Show full text]