Remember Din sertarul lui Iurie Colesnic MEDICUL CARE A CONDUS GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVENEŞTI În toate timpurile, medicii au fost partea Iurie COLESNIC cea mai revoluţionară a societăţii. Aveau aceas- tă deschidere pentru schimbarea regimului iz- vorâtă, probabil, dintr-o profundă reminiscenţă profesională. Medicina are nevoie permanent de progres, deoarece calitatea medicinii este direct proporţională cu progresul ştiinţific, iar pentru progres este nevoie de schimbare, este nevoie de un echilibru social perfect. Şi aici găsim explicaţia pentru această dorinţă de a se manifesta nu nu- mai ca profesionişti, dar ca şi revoluţionari. Medic a fost Zamfir Arbore, medic a fost Petru Cazacu, medic a fost Victor Crăsescu ş.a. Toţi aceştia au făcut parte dintre primele echipe de poporanişti basarabeni care au suferit prigoa- na ţarismului, s-au refugiat în România, au făcut studii medicale sau au profesat medicina. Şi tot aici este cazul să remarcăm că, dincolo de marele devotament pentru profesie, a existat o mare des- chidere pentru cultură, pentru actul cultural, pus pe acelaşi cântar cu gestul profesional. Dincolo Abstract: What really surprises in de medic, dincolo de omul politic a stat scriito- politicians of the twentieth century is the rul. Sunt celebre cărţile lui Zamfir Arbore, Victor fact that being well-known professionals Crăsescu, Petru Cazacu. Aici este modelul pentru in their core activities – industrialists, medicii de astăzi. Medicina poate vindeca trupul, economists, doctors – they all persevered dar fără lecuirea sufletului omul tot bolnav rămâ- and demonstrated a high level of culture. ne. Most of them left for posterity extremely Din acest şir de personalităţi îl desprindem interesting memories, fine publicistic works pe doctorul Petru Cazacu. La un depozit de ma- and outstanding specialty studies. Among Magazin bibliologic culatură am găsit volumul Un secol de învăţământ those prominent figures we could mention medical superior la Iaşi, editat de Facultatea de Dr. Petru Cazacu, a Bessarabian who had Medicină, autor C. Romanescu, fără indicarea established residence in Romania before anului de ediţie. Este curios lucru că această ediţie 1900, and was an active collaborator of jubiliară, întocmită foarte riguros, bogat ilustrată the famous magazine “Viaţa românească” cu imagini şi documente nu are indicat locul şi (Romanian Life). He was Constantin Stere’s anul ediţiei. close friend, and in hard times of the year | 2010 3-4 nr. Printre imaginile prezentate, una ne-a atras 1918 he was head of the Government of the cea mai mare atenţie, fiindcă îl reprezintă pe doc- Moldavian Republic. torul Petru Cazacu, basarabeanul care, stabilit în România încă până la 1900, a fost un colaborator 75 activ al celebrei reviste Viaţa românească, un pri- eten apropiat al lui Constantin Stere, iar în mo- mentele grele ale anului 1918 a fost chiar şeful Guvernului Republicii Moldoveneşti. Ceea ce impresionează foarte mult la oamenii politici ai secolului XX, este faptul că, fiind pro- fesionişti recunoscuţi în activităţile lor de bază: industriaşi, economişti, medici, toţi au perseverat şi au demonstrat că au un înalt nivel de cultură. Marea lor majoritate a lăsat posterităţii memorii extrem de interesante, pagini frumoase de publi- cistică şi studii de specialitate remarcabile. Biografia doctorului Petru Cazacu am pre- zentat-o în Enciclopedia Chişinău şi poate că ar fi bine s-o readucem în atenţia cititorilor. S-a născut la Chişinău la 6 octombrie 1871. Remember Din sertarul lui Iurie Colesnic Şi-a făcut studiile la Seminarul Teologic din Chi- şinău. Urmărit de poliţia ţaristă pentru activitate revoluţionară, a trecut Prutul. În 1900, a absolvit Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucu- reşti şi a fost numit medic de plasă în Moldova de peste Prut. A urmat toate etapele carierei profe- sionale: medic de plasă, oraş şi judeţ. Printre pri- mele realizări publicistice – articolul O sută de ani de robie (Viaţa românească, 1912), care în acelaşi an a apărut în ediţie separată la Editura “Dacia” la problemele basarabene şi chiar istoria români- din Iaşi. La 2 aprilie 1918, a fost cooptat ca mem- lor el a reflectat-o din timpurile cele mai vechi. bru în Sfatul Ţării. A fost director la Finanţe şi Spre exemplu, în 1935, a publicat în revista Viaţa preşedinte al Consiliului Directorilor Generali ai Basarabiei un studiu intitulat Note pe marginea Basarabiei. După Unire, a fost director general al campaniei de pe Prut din 1711, studiu în care el Serviciului Sanitar din Iaşi şi secretar general în meditează pe marginea a două destine istorice: Ministerul Sănătăţii. În 1931 şi 1933, a fost de- Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare. putat de Bălţi în Parlamentul României. Autor a Atunci când s-a retras din politică, a revenit peste 15 titluri de carte, dintre care 6 pe teme me- la medicină, dar totuşi n-a ezitat să-şi expună cre- dicale. Pentru Istoria farmaciilor din România a zul, adică ceea ce l-a făcut pe un medic să se im- primit premiul Academiei Române. plice în politică, să facă mare politică. Şi în revista Opera: Moldova dintre Prut şi Nistru, 1812- Viaţa Basarabiei, nr. 4-5, 1933, când se serba 15 1918, Iaşi; Zece ani de la Unire: Moldova dintre ani de la Marea Unire, el a publicat un material Prut şi Nistru, 1918-1928, Bucureşti, 1928; Me- intitulat Pagini din istoria Unirii Basarabiei. Erau dicul rural, Bucureşti, 1906; Cum trebuie să ne mărturiile unui participant la marele eveniment, păzim de pelagră, 1908; Asigurările muncitoreşti, erau mărturiile unui personaj implicat direct în 1912; Pelagra, 1913; Staţiunea sanitară de la Cla- acest eveniment: zomene, Bucureşti, 1914; Chişinău, Iaşi, 1921; „Nu este uşor să deznaţionalizezi o masă Instituţia publică Zemstva, 1921; Leninism şi tro- compactă a unui popor autohton pe teritoriul lui; ţkism, 1924; Câteva date din istoria Basarabiei, chiar un popor mic şi primitiv ca ostiacii, vogulii Bucureşti, 1925; Notes sur la Bessarabie, 1926; şi ceremişii au rezistat. Cu atât mai puţin s-a putut The truth about the question of Bassarabia, 1926; reuşi asupra românilor din Basarabia, popor de La verita storica sulla questione della Bessarabia, rasă arică cu tradiţii occidentale şi cu limbă ro- 1926; Din Rusia sovietică, Iaşi, 1927; A XV-a ani- manică. versare a unirii Basarabiei, 1933; Cuvântare, Bu- Cu toate sforţările: şcolii, bisericii, armatei, cureşti, 1934 ş.a. instituţiilor şi organizaţiilor locale, cu toate forţe- nr. 3-4 | 2010 3-4 nr. În 1940, a scos o carte intitulată aproape pro- le economice, financiare, industriale, cu tot tim- fetic: Vine vremea de apoi, povestire istorică din pul îndelungat de o sută de ani, cu toată lipsirea trecutul Basarabiei, iar, în 1992, una din cele mai moldovenilor de mijloace materiale, intelectuale bune cărţi ale lui Petru Cazacu Moldova dintre şi artistice, pentru a-şi dezvolta cultura lor naţi- Prut şi Nistru, 1812-1918 a fost reeditată la Chi- onală aici, cu toată schilodirea până la o măsură şinău. a limbii, prin introducere de cuvinte ruseşti, cu Magazin bibliologic Interesul lui pentru istorie nu s-a limitat doar toată sărăcia lor, retraşi la sate, izolaţi, rezistând 76 Remember Din sertarul lui Iurie Colesnic pasiv, ţinând la pământul, via, codrul, păpuşoiul, era îndreptată în special contra demnităţii naţio- boii şi oile lor, au trăit şi şi-au păstrat graiul lor nale şi contra sufletului naţional – care trebuiau din comorile vechi sufleteşti, din tradiţii şi obice- cu orice preţ micşorate şi apoi nimicite, dacă nu iuri transmise verbal din generaţie în generaţie, se supuneau. fără să se reuşească, prin tratamentul care li s-a În ziua de 27 martie 1918, această întocmire aplicat, să fie degeneraţi, imbecilizaţi, sălbătăciţi. s-a prăbuşit.” Desigur că erau în urmă cu ştiinţa de carte şi cul- I-a fost dat să vadă calvarul basarabenilor tura; s-au ivit între ei şi manifestaţii sociale pato- din 1940 de la 28 iunie, calvarul României la în- logice, ca inochentismul, izvorâte din ignoranţă ceputul lui august 1944 şi a murit, probabil, cu şi bună credinţă înşelată. Dar aceste fenomene au gândul la roata istoriei care trebuia să mai facă fost locale şi reduse. un cerc… Aşadar, înainte de 27 martie 1918, imperiul S-a stins din viaţă la Bucureşti, în luna august rus a dus aici în Basarabia, ca şi în toate regiunile a anului 1956 şi a fost înmormântat la Cimitirul de periferie ale imperiului, în Finlanda, Estonia, Sfânta Vineri, unde şi-au găsit odihna de veci mai Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina etc., o politi- mulţi basarabeni de vază: Vasile Stroescu, Zamfir că de cuceritori, care dispreţuiesc pe autohtonii Arbore, Ion Codreanu ş.a. alogeni şi tindea cu toate puterile să-i distrugă, fie Alegerea acestui loc n-a fost întâmplătoare. rusificându-i, fie anihilându-i prin opresiune şi Lupta de-o viaţă a cimentat prietenia şi a înveşni- oprirea oricărei culturi naţionale. Politica aceasta cit-o până dincolo de moarte. Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2010 3-4 nr. 77.