Remember Din sertarul lui Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2010 75 What really surprises in What really Iurie COLESNIC Iurie close friend, and in hard times of the year close friend, and in hard 1918 he was head of the Government of the Moldavian Republic. Abstract: politicians of the twentieth century is the fact that being well-known professionals activities – industrialists, in their core economists, doctors – they all persevered and demonstrated a high level of culture. Most of them left for posterity extremely memories, fine publicistic works interesting Among and outstanding specialty studies. we could mention figures those prominent , a Bessarabian who had Dr. in before established residence 1900, and was an active collaborator of românească” the famous magazine “Viaţa (Romanian Life). He was ’s ------Un secol de învăţământ învăţământ de secol Un , editat de Facultatea de Printre Printre imaginile prezentate, una ne-a atras Din acest şir de personalităţi îl desprindem Medic Medic a fost , medic fost a În În toate timpurile, medicii au fost partea torul torul Petru Cazacu, basarabeanul care, stabilit în încă România până la 1900, a un fost colaborator anului de ediţie. Este curios lucru că această ediţie ediţie această că lucru curios Este ediţie. de anului întocmită jubiliară, foarte riguros, bogat ilustrată cu imagini şi documente nu are indicat locul şi ediţiei. anul docpe reprezintă îl fiindcă atenţie, mare mai cea dar fără lecuirea sufletului omul tot bolnav rămâ bolnav tot omul sufletului lecuirea fără dar ne. pe doctorul Petru Cazacu. La un depozit de ma volumul găsit am culatură medical superior la Iaşi Medicină, autor C. Romanescu, fără indicarea devotament pentru profesie, a existat o mare des mare o existat a pentruprofesie, devotament pentruchidere cultură, pentru actul cultural, pus pe acelaşi cântar cu gestul profesional. Dincolo de medic, dincolo de omul politic a stat scriito Victor cărţile Zamfir lui celebre rul.Arbore, Sunt pentru modelul este Aici Cazacu. Petru Crăsescu, vindeca trupul, poate Medicina medicii de astăzi. Petru Petru Cazacu, medic a fost Victor Crăsescu ş.a. aceştia Toţi au făcut parte dintre primele echipe de poporanişti basarabeni care au suferit prigoa na ţarismului, s-au refugiat în România, au făcut studii medicale sau au profesat medicina. Şi tot aici este cazul că, să dincolo de remarcăm marele progres, progres, deoarece calitatea medicinii este direct proporţională cu progresul ştiinţific, iar pentru progres este nevoie de schimbare, este nevoie de explicaţia găsim aici Şi perfect.social echilibru un pentru această dorinţă de a se manifesta nu nu ca şi revoluţionari. dar ca profesionişti, mai cea mai revoluţionară a societăţii. Aveau aceas tă deschidere pentru schimbarea regimului vorâtă, iz probabil, dintr-o profundă reminiscenţă profesională. Medicina are nevoie permanent de GUVERNUL REPUBLICII REPUBLICII GUVERNUL MOLDOVENEŞTI MEDICUL CARE A CONDUS A CARE MEDICUL 76 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2010 Remember Din sertarul lui Iurie Colesnic bine s-oreaducem înatenţia cititorilor. zentat-o în Enciclopedia cistică şistudii despecialitate remarcabile. publi de interesante,frumoase de pagini extrem memorii posterităţii lăsat a majoritate lor Marea cultură. de nivel înalt un au că demonstrat au şi industriaşi, economişti, medici, toţi au perseverat bază: de lor activităţile în recunoscuţi fesionişti pro fiind că, faptul este XX, secolului ai politici şeful Guvernului Republicii Moldoveneşti. chiar fost a 1918 anului ale grele mentele mo în iar Stere, Constantin lui al apropiat eten celebrei al activ reviste şinău. Nistru,1812-1918 şi Cazacu Petru lui ale cărţi bune mai cele din una iar,Basarabiei,1992, trecutul în fetic: cureşti, 1934ş.a. uniriiBasarabieia versare 1926; questionesullastoricaBessarabiaveritadella La truth The about Bassarabia the question of 1925; Bucureşti, ţkism Zemstva publică Instituţia zomene, 1912; pelagră de păzim rural dicul 1918-1928 Nistru, şi Prut 1918, primit premiul Academiei Române. Pentru dicale. peste 15 titluri de carte, dintre care 6 pe teme me a AutorRomâniei.Parlamentul în Bălţi de putat de fost a 1933, şi 1931 În Sănătăţii. Ministerul în general secretar şi Iaşi din Sanitar Serviciului al general directorfost Unire, Dupăa Basarabiei. ai Generali Directorilor Consiliului al preşedinte şi Finanţe la director fost A Ţării. Sfatul în bru Iaşi.din aprilie2 fosta 1918, La cooptat mem ca “Dacia”Editura la separată ediţie în apărut a an robiede mele realizări publicistice – articolul Printrejudeţ.pri şi oraş plasă, de medic sionale: profe carierei etapele toate urmat A Prut. peste reşti şi a fost numit medic de plasă în de Bucu Universităţiidin a Medicină de Facultatea absolvit a 1900, În Prutul. trecut revoluţionară,a activitate pentru ţaristă poliţia Urmăritde şinău. Teologic Seminarul Chi la studiiledin făcut Şi-a Interesul lui pentru istorie nu s-a limitat doar În 1940, a scos o carte intitulată aproape pro Opera: 1871. octombrie 6 la Chişinău la născut S-a am pre Cazacu Petru doctorului Biografia Ceea ce impresionează foarte mult la oamenii 1924; , Vine vremea de apoi de vremeaVine Din Rusia sovietică, sovietică, Rusia Din Pelagra Iaşi; ( Viaţaromânească uuet, 1914; Bucureşti, Bcrşi 1906; Bucureşti, , Zece ani de la Unire: Moldova dintreUnire:Moldova la de ani Zece Moldova dintre Prut şi Nistru,Moldovadintreşi1812- Prut âea ae i itra Basarabiei istoria din date Câteva , 1913; , Istoria farmaciilor din România din farmaciilorIstoria , 1908; , oe sr a Bessarabie la sur Notes Staţiuneasanitară Cla la de Viaţaromânească Asigurărilemuncitoreşti Chişinău a fost reeditată la Chi la reeditată fost a , 1921; , Iaşi,1927; , Bucureşti, 1928; Bucureşti, , , povestire istorică din istorică povestire , , 1933; , , 1912), care1912), acelaşi , în Chişinău u teue ă ne să trebuie Cum Leninismtroşi odv dintre Moldova Cuvântare şi poate că ar fi O sută de ani Iş, 1921; Iaşi, , A XV-aA ani , un pri 1926; , , 1926; , , Bu , Me a ------, , ,

la problemele basarabene şi chiar istoria româniistoriachiar problemeleşi basarabene la toată sărăcia lor, retraşi la sate, izolaţi, rezistând izolaţi, sate, la retraşi lor, sărăcia toată cu ruseşti, cuvinte de introducere prin limbii, a măsură o la până schilodirea toată cu aici, onală naţi lor cultura dezvolta a-şi pentru artistice, şi intelectuale materiale, mijloace de moldovenilor lipsirea toată cu ani, de sută o de îndelungat pul tim tot cu industriale, financiare, economice, le instituţiilor şi organizaţiilor cu toatelocale, forţe manică. ro limbă cu şi occidentale tradiţii cu arică rasă de popor , din românilor asupra reuşi şi ceremişii au rezistat. Cu atât mai puţin s-a putut vogulii ostiacii, primitiv ca şi mic popor un chiar compactă a unui popor autohton teritoriul pe lui; acest eveniment: în direct implicat personaj unui mărturiile erau eveniment, marele la participant unui mărturiile intitulat material un publicat a el Unire, Marea la de ani BasarabieiViaţa plice în politică, să facă mare politică. Şi în revista im se să medic un pe făcut l-a ce ceea adică zul, la medicină, dar totuşi n-a ezitat să-şi expună cre Dimitrie Cantemir şiPetru cel Mare. istorice: destine două a marginea pe meditează 1711, din Prut pe campanieide Basarabiei Sprepublicatrevista exemplu,a în 1935, în vechi. mai cele timpurile din reflectat-o a el lor Cu toate sforţările: şcolii, bisericii, armatei, bisericii, şcolii, sforţările: toate Cu masă o deznaţionalizezi să uşor este „Nu revenit a politică, din retras s-a Atuncicând Pagini din istoria Unirii Basarabiei un studiu intitulat studiu un , nr. 4-5, 1933, când se serba 15 serba se când 1933, 4-5, nr. , Note pe marginea pe Note studiu în care el care în studiu . Erau Viaţa Viaţa ------Remember Din sertarul lui Iurie Colesnic Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2010 77 - - - , unde şi-au găsit odihna de veci mai mai veci de odihna găsit şi-au unde , În În ziua de 27 martie 1918, această întocmire I-a fost dat să vadă calvarul basarabenilor august luna în Bucureşti, la viaţă din stins S-a Alegerea acestui loc n-a fost întâmplătoare. era îndreptată era în îndreptată special contra demnităţii naţio nale şi contra sufletuluinaţional – care trebuiau cu orice preţ micşorate şi apoi nimicite, dacă nu se supuneau. s-a prăbuşit.” din 1940 de la 28 iunie, calvarul României la în ceputul lui august 1944 şi a murit, probabil, cu gândul la roata istoriei care trebuia să mai facă un cerc… a anului 1956 şi a fost înmormântat la Cimitirul Vineri Sfânta Stroescu, Zamfir basarabeni de vază: mulţi Vasile ş.a. Codreanu Ion Arbore, înveşni a şi prietenia cimentat a viaţă de-o Lupta de moarte. dincolo până cit-o - - - - Aşadar, înainte Aşadar, de 27 martie 1918, imperiul alogeni şi tindea cu toate puterile să-i distrugă, fie fie distrugă, să-i puterile toate cu tindea şi alogeni rusificându-i, fie anihilându-iprin opresiune şi aceasta Politica culturi naţionale. oricărei oprirea fost localefost şi reduse. rus a aici în cadus Basarabia, şi regiunile în toate de periferie ale imperiului, în Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina etc., o politi că de cuceritori, care dispreţuiesc pe autohtonii iuri iuri transmise verbal din generaţie în generaţie, fără să se reuşească, prin tratamentul care li s-a aplicat, să fie degeneraţi, imbecilizaţi, sălbătăciţi. culşi carte de urmăcu în ştiinţa Desigurcăerau tura; s-au ivit ei între şi socialemanifestaţii pato logice, ca inochentismul, izvorâte din ignoranţă au fenomene aceste Dar înşelată. credinţă bună şi pasiv, ţinând la pasiv, via,pământul, codrul, păpuşoiul, boii şi oile lor, au trăit şi şi-au păstrat graiul lor din şiobice tradiţii sufleteşti, vechi din comorile