DINU PILLAT Dinu Pillat, fiul Poetului Ion Pillat Şi Al Pictoriţei Maria Pillat-Brateş, S-A Născut Pe 19 Noiembrie 1921 La Bucureşti
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Seria de autor DINU PILLAT Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat şi al pictoriţei Maria Pillat-Brateş, s-a născut pe 19 noiembrie 1921 la Bucureşti. A făcut clasele primare la Şcoala Clemenţa, continuându-şi studiile la Liceul Spiru Haret din Bucureşti, în a cărui revistă, Vlăstarul, a debutat cu proze lirice şi critică literară. Între 1940 şi 1944 a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti, unde a cunoscut-o pe viitoarea lui soţie, Cornelia (Nelli) Filipescu. După absolvirea facultăţii a devenit asistentul profesorului G. Călinescu la Catedra de istorie a literaturii române moderne. Şi-a susţinut teza de doctorat, sub îndrumarea lui G. Călinescu, în 1947, cu studiile Romanul de senzaţie în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi Contribuţiuni la biografia lui Ion Pillat. În acelaşi an, în urma unei restructurări pe criterii politice, a fost îndepărtat de la catedră. Între 1950 şi 1956 a lucrat pe un post de casier şi apoi de pontator la cooperativa de praf de sânge Muntenia. În toamna lui 1956, G. Călinescu a reuşit să-l aducă la Institutul de Istorie Literară şi Folclor, al cărui director devenise, pe un post de cercetător. Arestat de Securitate în primăvara lui 1959, este anchetat şi inculpat în aşa-numitul „proces al inte - lectualilor“, în lotul Noica–Pillat; i se dă o condamnare de 25 de ani muncă silnică şi 10 ani degradare civică pentru „crima de uneltire împotriva ordinii sociale“, unul dintre principalele capete de acuzare fiind romanul Aşteptând ceasul de apoi, elaborat în mai multe etape (1943–1944, 1948, 1948–1955), dat spre lectură unor cunoscuţi, inculpaţi şi ei în proces (pierdut în arhivele Securităţii, romanul a fost redescoperit după 50 de ani, fiind publicat în 2010). Eliberat din închisoare în 1964, în urma amnistiei generale a deţinuţilor po - litici, e reîncadrat în acelaşi an la institutul condus de G. Călinescu. În 1975, în urma unei noi restructurări pe criterii politice, este dat afară şi retrogradat pe un post de documentarist la Biblioteca Centrală Universitară. Bolnav de cancer, moare pe 5 decembrie 1975. Scrieri publicate. Romane: Tinereţe ciudată (Ed. Modernă, Bucureşti, 1943), Moartea cotidiană (Ed. Vatra, Bucureşti, 1946; ed. a II-a, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1979); aceste două romane, împreună cu Jurnalul unui adoles cent, au apărut ulterior într-un singur volum, sub titlul Tinereţe ciudată (Ed. Minerva, Bucureşti, 1984), iar apoi sub titlul Tinereţe ciudată şi alte scrieri (Ed. Huma - nitas, Bucu reşti, 2011); Aşteptând ceasul de apoi (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2010). Studii şi monografii: Mozaic istorico-literar (EPL, Bucureşti, 1969; ed. a II-a, Ed. Emi nescu, Bucureşti, 1971; ed. a III-a, Ed. Alba tros, Bucureşti, 1998; ed. a IV-a, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2013), Ion Barbu (Ed. Tine retului, Bucureşti, 1969; ed. a II-a, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982; ed. a III-a, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2011; ed. a IV-a, Ed. Humanitas, 2014), Dostoievski în conştiinţa literară românească (Cartea Românească, Bucureşti, 1976), Itinerarii isto rico-literare (Ed. Minerva, Bucureşti, 1978); ulti ma lucrare a apărut ulterior într-o ediţie adăugită, sub titlul Spectacolul rezonanţei. Eseuri, evocări, sinteze (Ed. Humanitas, Bu cureşti, 2012). Seria de autor apărută la Ed. Humanitas a fost îngrijită de Monica Pillat şi George Ardeleanu. cu o postfaţă de Alexandru Paleologu Ediţie îngrijită de Monica Pillat şi George Ardeleanu Prefață și Dosar de referințe critice de George Ardeleanu Co per ta: Ioana Nedelcu Redactor: Oana Bârna Tehnoredactor: Manuela Măxineanu Corector: Iuliana Glăvan DTP: Iuliana Constantinescu, Dan Dulgheru Tipărit la Accent Print – Suceava © HU MA NI TAS, 2015 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PILLAT, DINU Dostoievski în conştiinţa literară românească: eseu/Dinu Pillat; postf.: Alexandru Paleologu; ed.: Monica Pillat, George Ardeleanu; pref.: George Ardeleanu. – Ed. a 2-a, rev. – Bucureşti : Humanitas, 2015 Bibliogr. ISBN 978-973-50-5050-4 I. Paleologu, Alexandru (postf.) II. Pillat, Monica (ed.) III. Ardeleanu, George (ed.; pref.) 821.161.1.09 Dostoievski, F.M. 929 Dostoievski, F.M. EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e-mail: [email protected] Comenzi telefonice: 0372 743 382, 0723 684 194 Notă asupra ediţiei Eseul Dostoievski în conştiinţa literară românească, aflat acum la a doua ediţie, este al şaselea şi ultimul volum din seria de au - tor Dinu Pillat a Editurii Humanitas, după apariţia romanelor Aşteptând ceasul de apoi în 2010 şi Tinereţe ciudată şi alte scrieri în 2011, a culegerilor de eseuri, evocări şi sinteze Spectacolul re - zonanţei în 2012 și Mozaic istorico-literar. Secolul XX în 2013, precum şi a micromonografiei Ion Barbu în 2014. Dostoievski a exercitat asupra lui Dinu Pillat o fascinaţie a cărei intensitate a crescut în timp, marcându-i evoluţia umană şi literară. Primele impresii de lectură sunt consemnate în comentariul la articolul „Gândirea morală“ al lui Septimiu Bucur, despre romanul Fraţii Karamazov, în revista Albatros, în 1941, când Dinu Pillat avea douăzeci de ani. Tot atunci, în Jurnalul unui adolescent, apărut în foileton în aceeaşi revistă, Dinu Pillat schiţează personalitatea liceanului Voinov, care „gustă viaţa mai mult prin intermediul literaturii şi e obsedat de gândul sinu - ciderii. Îl pasionează romanele ruseşti“ şi discută despre Idiotul cu naratorul Jurnalului, oprindu-se la „paginile finale […] care cuprind extraordinara veghe mortuară a Nastasiei Filipovna. Evocă atmosfera stranie, dementă; descrie siluetele halucinante ale lui Rogojin şi Mîşkin“. În primul său roman, Tinereţe ciudată, publicat în 1943, Dinu Pillat reia şi amplifică în personajul Alexe fizionomia lui Voinov, complexat, mizantrop şi ateu, creându-i de astă dată un alter-ego în angelicul Veniamin, ale cărui cărţi de căpătâi sunt Evanghelia 38 Notă asupra ediţiei şi Idiotul. 1943 este şi anul în care Dinu Pillat vorbeşte cu pa - siune despre semnificaţia romanului Idiotul într-o scrisoare către Cornelia Filipescu, viitoarea lui soţie, pentru ca în vara lui 1944 să-i declare, tot pe cale epistolară, că Prinţul Mîşkin este modelul lui de adâncă umanitate. În toamna aceluiaşi an, Dinu Pillat publică în Democraţia articolul „Romanul românesc şi influenţa rusească“, în care constată pe de o parte receptivi - tatea scriitorilor noştri interbelici la viziunea şi schemele nara - tive ale literaturii franceze, iar pe de altă parte inaderenţa (cu excepţia lui Gib Mihăiescu) la formula romanului dostoiev - skian, cu deschidere spre psihologia abisală. Tot în 1944, Dinu Pillat citeşte cu mare interes, în versiune franceză, cartea anarhistului Boris Savinkov, care îi inspiră su - biectul noului roman, intitulat iniţial Vestitorii, finalizat într-o primă versiune în 1948 şi definitivat abia în 1955 sub titlul Aşteptând ceasul de apoi. Personajul Alexe reapare aici în rolul anarhistului Vasia Voinov (este relevantă revenirea la numele liceanului din Jurnalul unui adolescent). Scriitorul rus e men ţio - nat în această carte doar de două ori: o dată anecdotic, în po ves - tirea lui Lică referitoare la vizita pe care i-ar fi făcut-o Dosto ievski lui Turgheniev pentru a-i mărturisi păcatul siluirii unei fetiţe, iar a doua oară în precizarea că în locuinţa lui An driţoiu, studentul teolog (activ în mişcarea Vestitorilor), se afla, pus la vedere, ro - manul Fraţii Karamazov în versiune franceză. Dinu Pillat notează că volumul era aşezat „ceva mai dincoace“ de teancul de cărţi bi - sericeşti, „pe masa dinaintea ferestrei des chise spre grădină“, spre a sugera şi mai pregnant ideea că pro pria lui naraţiune aspira la o deschidere către universul dostoievskian. La întoarcerea din detenţie, după cinci ani şi jumătate, la sfârşitul lui iulie 1964, Dinu Pillat simte nevoia să-şi confrunte trăirile cu cele descrise de Dostoievski, după infernul închisorii şi al exilului din Siberia, în Amintiri din casa morţilor. După lec - tură, îi mărturiseşte soţiei sale că scrierea i se pare „apă de roze“ Notă asupra ediţiei 39 în comparaţie cu suferinţele îndurate de el însuşi. Recunoaşte însă că în temniţă, asemenea predecesorului său, s-a adâncit în Dumnezeu, și de aceea, dacă ar fi să-şi ia viaţa de la capăt, ar schimba multe, dar nu ar renunţa la experienţa închisorii. În prima scrisoare adresată surorii sale, Pia Pillat Edwards, în vara aceluiaşi an, îşi face bilanţul trăirilor din detenţie cu un dra - matism laconic: „Ce să-ţi mai spun despre mine? Ar trebui să fiu Dostoievski pentru asemenea analize şi nu sunt!“ După treptata acomodare la viaţa de familie şi după reînca - drarea sa ca cercetător la institutul lui Călinescu, Dinu Pillat o roagă pe Pia să-i trimită, printre altele, romanele lui Dosto iev - ski în colecția „Livres de poche“, pe care le reciteşte cu fervoare. În vara anului 1966 îşi notează febril reacţiile la lecturi din Jakob Wassermann, W. Faulkner, George Bernanos, autori care i se par înrudiţi prin viziune cu Dostoievski. Din 1972 începe să se documenteze pentru o lucrare mai amplă despre scriitorul său predilect şi publică, pe măsura ela - bo rării, capitole din viitorul studiu. Astfel apar articolele „Exe - geze dostoievskiene“ în Luceafărul, anul XV, nr. 7, 12 februarie 1972, „Dostoievski în conştiinţa literară românească“ în Steaua, anul XXIII, nr. 14, iulie 1972, „B. Fundoianu şi cazul Dosto - ievski“ în Luceafărul, anul XV, nr. 46, 11 noiembrie 1972 şi „Descope rirea lui Dostoievski“ în Luceafărul, anul