2Ec6*AMI Bew^Htpe M B O V M ÎN M POT*/!’N!/TW
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
b' P CAZAC8 2eC6*AMI bew^Htpe M b O V M ÎN m POT*/!’N!/TW W W t t * ..4% en-uy 280 D R- P. C A Z A C U ZECE ANI DELA UNIRE MOLDOVA DINTRE PRUT ŞI NISTRU 1918-1928 BCU Cluj-Napoca IIIH Il RBCFG 2008 01943 TIPOGRAFIA ZIARULUI «UNIVERSUL» INTRODUCERE Pe al nostru steag e scris Unire, Unire in cuget şi simţiri, Si sub măreaţa lui umbrire, Vom înfrunta ori ce loviri. Din vechimea cea mai adâncă, până la 1812, pământul Ba sarabia (adică acel aşezat intre Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi Prut) precum şi locuitorii ci — toţi Moldoveni — făceau parte din tara Moldovei şi erau stăpâniţi de Domnii ei (unii vesti(i ca Ştefan cel Mare), prin dregători, dintre Moldoveni. Ei aveau în tocmirile şi legile lor, şcolile, biserica, armata, judecătoriile, pe lim ba lor. La 1812, împărăţia rusească, în înţelegere cu Turcii, a tăiat Moldova in două, şi partea ei de răsărit — partea dintre Prut şi N istru — a luat-o cu sila sub stăpânirea Ruşilor. Ţara atunci era într'o stare jalnică. Oamenii din acele tim aruri scriu: „Prădăciunile armatei ruseşti de ocupare sunt tot mai dese. Basarabia, de către armatele noastre (ruseşti) se schimbă în stepă goală". (Scrisoarea lui Prozorovsky către guvernatorul Po- doliei din 28 Ianuarie 1808, în cartea lui Casso: Rusia la Dunăre, Moscova 1913, pag. 64). „Moldovenii de aici erau adânc nemulfumifi. Nemulţumi rea poporului de aici a început să se arate. El suferă, şi a început să se arate nemulţumit de noi (Ruşi) nu numai în boierime, dar şi în ţărănime". ,,Ciceagov, călătorind în Basarabia în primăvara anului 1812, se mira de numărul caselor părăsite şi de satele des fiinţate de noi, (Ruşi) cari nu se mai refăceau ani în urmă". (Casso, .pag- 127). „Către sfârşitul anului 1812, au început să fugă ţăranii spre Moldova. Ei îşi întăreau lucrurile în care şi plecau spre Prut“ 4 Dar R u şii au spus că „ în M oldova este ciumă, au pus cordon şi au oprit trecerea sub Pedeapsa m orţii". La început Ruşii au lăsat aici dregăloriile, întocmirile şi legile vechi, ca să nu sperie şi să nu nemulţumească mai mult pe- Moldoveni. Dar pe la 1825 au adus ,,cinovnici" (funcţionari) ruşi. Cum era traiul în acele timpuri, sub aceşti cinovnici, iată ce spun oameni nepărtinitori: „aici este ţară barbară, unde oamenii sint înăbuşiţi în închisori, fără vină, sînt prădaţi, bătufi, arşi şi schingiuiţi". In fapt Ruşii i-au pus pe Moldoveni sub jug rusesc. Pămân turile din această (ară le-au dat la venetici: Ruşi, Ruteni (ucrai neni), Nemţi, Rulgari, Ovrei, cu care au umplut mai cu seamă- târgurile. Limba moldovenilor au scos’o din biserică, unde se sluja ruseşte, din şcoală unde se învăţa numai ruseşte, de la jude cată, unde se vorbea num,ai ruseşte, şi de la toate dregăloriile. Limba Moldovenească, legile, obiceiurile moldoveneşti, erau soco tite ca lucruri proaste; moldovanul era socotit cap de bou, ţinut- la uşă, ca un sălbatec, prost şi josnic. Boierii Moldoveni, încet, în cet, au fost înstrăinaţi şi sărăciţi; în locul lor au venit streini şi Ruşi; la dregătorii şi judecătorii au fost puşi cinovnici Ruşi■ Ne gustorii vechi-Moldoveni, ne ajutaţi, s’au stins — în locul lor s’au rid ica t strein ii, ajutaţi de stăpânirea rusească. T ot aşa s’a întâm plat şi cu meseriaşii Moldoveni. Dacă un Moldovan vroia să se- ridice, el trebuia să-şi zică rus, să înveţe ruseşte în şcolile ruseşti, să-şi uite neamul, părinţii, poporul său şi să slujească neamul ru sesc, împărăţia rusească. Sub împărăţia rusească, Moldovenii nu erau buni decât numai pentru o Plăti biruri şi a apăra ţara ru sească, a lupta pentru cuceririle ei în Caucaz, Siberia, Turchestan şi în alte depărtări. Astfel Moldovenii — fără biserică, fără învăţătură, dre gătorii şi judecată în legile şi în limba lor, ne ajutaţi cu pământ— din an în an scădeau şi sufleteşte, scădeau şi ca înstărire. Tot aşa ca şi Moldovenii, sufereau jugul împărăţiei ruseşti şi batjocura Rusului şi alte neamuri din împărăţia Rusească: Leşii '(.Poloniij, Finlandezii, Letonii, Lituanii, Estonii, Ucrai- nienii, Gruzinii şi multe, multe alte neamuri: — unele sufereau mai mult, altele mai puţin. Prin cei mai buni fii ai lor, şi Moldovenii şi celelalte po poare. le cereau Ruşilor-slăpâni: să le facă şi lor o leaeă de drep- 5 tuto, să le dea şi lor drept la învăţătură în limba lor, la biserică ~în limba lor, la. dregătorii şi judecăţi in limba lor. N u li s’a dat. Aşa ou stal lucrurile până la războiul cel mare din 1914. In acel războiu, poVoarele şi ţările din apus sau legat, că după răz- boiu, să se împartă ţările după neamuri: Cehii să-şi facă tara lor, care s’a şi făcut, Polonii (Leşii), împărţiţi între trei împărăţii (Rusia, Austria, Germania) — să-şi facă taro. lo r ( P olon ia ) şi aşa m ai de parte ; căci pilda Italienilor, despărţiţi şi subjugaţi in diferite state şi uniţi apoi într'un neam şi o tară la 1860 şi pilda Germanilor, despăr[i[i în diferite state şi uniţi la 1810, precum şi buna stare culturală şi materială, la care au ajuns aceste două Popoare şi a- ceste două state, după unire, dovedeau tuturor, că unirea unui neam într'u n sw gu r stat este cah.u cea bună pentru propăşirea lu i şt pacea între popoare. La 1917, când s’a întâmplat revolutia rusească, toate po poarele, subjugate de Ruşi, au cerut să se despartă de împărăţia rusească şi să facă ţările lor, in care ei şi neamul lor să fie stăpâni şi să aibă întocmirile lor după vfia lor, in limba lor. Astfel s’au despărţit de Rusia : Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, etc. Iar Polonia de sub stăpânirea rusească s’a unit cu Polonia de sub stăpânirea Austriacă şi Germană şi au întocmii tara lo r: Polonia actuală. Şi in Basarabia la 1917 a început cu mai multă Putere miş carea naţională: s’a.u adunat ţărani, învăţători, preoţi, soldaţi, coo peratori in congrese şi au cerut cu tărie ca Moldovenii să fie din nou stăpâni în tara lor, să aibă toate dregătoriilc, armată, biserică, judecată, legi, şcoală — toate in limba lor — şi mai presus de toate să li se imPartă ţăranilor pământ. Această voinţă, a Moldovenilor din Basarabia, s’a întrupat la 21 Noembrie 19/7, când s’a adunai Sfatul Ţării in Chişinău. Sfa tul Ţării a liotărlt să se dea ţăranilor pământ şi să se facă toate întocmirile şi dregăloriile în lim ’oa Moldovenească. Această hotă- rîre şi această mişcare nu plăcea Ruşilor. Şi ei au poFnit în Ba sarabia răscoale. Sute de mii de soldaţi Ruşi, venind de pe front, prădau tara, dădeau foc, împuşcau şi omorau lumea. Pentru a-i scoate din Ţară, pentru a face linişte şi rânduială, Sfatul Ţării o chemat armata fraţilor Români de peste Prut; ei au izgonit pe muscalii răzvrătiţi şi au refăcut liniştea şi rânduiala- In luna Ianuarie 1918. Sfatul Ţării a hotărît despărţirea de f) Rusia, iar la 27 Martie 1918 a hotărît unirea. In această hotărîre se spu n e: că unirea se fa ce : 1) pe baza dreptului istoric, adică în baza faptului, că Basarabia acum o sută de ani a fost deslipită cu sila de la trunchiul său şi acum se întoarce la e l; 2) pe baza dreptului de neam, adică se uneşte cu Românii de peste Prut, cu care Moldovenii sunt de un neam, de un sânge şi de o lege; şi 3) pe baza dreptului, oa popoarele singure să 9e stăpânească şi să hotă rască de soarta lor, adică pe baza aceluiaşi drept, cu care Polonit din trei (ări s’au unit, cum s’au unit în 1918 şi to(i Românii, căci după Basarabeni, au venit şi s'au unit împreună şi Românii din Bucovina, cari erau sub Austriaci, şi Românii din Ardeal, care e- rau sub Unguri. Astfel toţi Românii de sub toate jugurile: Rusesc„ Austriac şi Ungur s’au unit într’o singură ţară Românească: tara lor, ţara în care ei sunt stăpâni. Aşa a fost firesc, aşa a fost voinţa lui Dumnezeu, aşa a fost voinţa tuturor Românilor. Această voinţă a fost recunoscută la 28 Octombrie 1920 de marile ţări din apus, Anglia, Franţa, Italia şi Japonia.. Se împlinesc zece ani de la Unirea Basarabiei cu Patria . In viaţa unui popor zece ani sunt o clipă scurtă. Totuşi în semnătatea acestor zece am, acestei clipe scurte, este din cele mai mari, cu mult mai mare ca a altor Perioade, chiar îndelun gate. Această însemnătate mare, izvorăşte din faptul că aşeză rile şi întocmirile, făcute în acest răstimp, în mijlocul unor mari greutăţi, sunt fundamentale şi se vor resimţi adânc şi mult timp„ Se cuvine deci, să sărbătorim cu mare bucurie ziua Unirii, să lăsăm la o parte patimile şi cuvintele de hulă şi ură, ce ne spu nem unii altora, — să ne reculegem şi să vedem, fără laudă şi păr tinire, ce s’a făcut in aceşti zece ani pentru binele acestei ţări şi acestui neam, şi ce îndrumări sunt de luat pentru viitor, spre de săvârşirea şi consolidarea unirii, precum şi pentru propăşirea cul turală şi materială a neamului românesc din aceste părţi■ In rân durile de mai jos vom căuta să facem în scurte cuvinte o dare de seamă de schimbările survenite în Basarabia de la 27 Martie 1918 până la 27 Martie 1928. m iş c a r e a p o p u l a ţ i e i În BASARABIA mise» m uiB mii bibmmm — pe ultimii ani — Ultima statistică oficială ne arată, că la 1 Ianuarie 1913 erau în Basarabia 2.521.277 suflete : 1 285.664 bărbaţi şi 1.235.613 femei.