b' P CAZAC8

2eC6*AMI bew^Htpe M b O V M ÎN m POT*/!’N!/TW

W W t t *

..4%

en-uy 280 D R- P. C A Z A C U

ZECE ANI DELA UNIRE

MOLDOVA DINTRE PRUT ŞI NISTRU 1918-1928

BCU Cluj-Napoca IIIH Il RBCFG 2008 01943

TIPOGRAFIA ZIARULUI «UNIVERSUL» INTRODUCERE

Pe al nostru steag e scris Unire, Unire in cuget şi simţiri, Si sub măreaţa lui umbrire, Vom înfrunta ori ce loviri.

Din vechimea cea mai adâncă, până la 1812, pământul Ba­ sarabia (adică acel aşezat intre Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi Prut) precum şi locuitorii ci — toţi Moldoveni — făceau parte din tara Moldovei şi erau stăpâniţi de Domnii ei (unii vesti(i ca Ştefan cel Mare), prin dregători, dintre Moldoveni. Ei aveau în­ tocmirile şi legile lor, şcolile, biserica, armata, judecătoriile, pe lim ba lor. La 1812, împărăţia rusească, în înţelegere cu Turcii, a tăiat Moldova in două, şi partea ei de răsărit — partea dintre Prut şi N istru — a luat-o cu sila sub stăpânirea Ruşilor. Ţara atunci era într'o stare jalnică. Oamenii din acele tim­ aruri scriu: „Prădăciunile armatei ruseşti de ocupare sunt tot mai dese. Basarabia, de către armatele noastre (ruseşti) se schimbă în stepă goală". (Scrisoarea lui Prozorovsky către guvernatorul Po- doliei din 28 Ianuarie 1808, în cartea lui Casso: Rusia la Dunăre, Moscova 1913, pag. 64). „Moldovenii de aici erau adânc nemulfumifi. Nemulţumi­ rea poporului de aici a început să se arate. El suferă, şi a început să se arate nemulţumit de noi (Ruşi) nu numai în boierime, dar şi în ţărănime". ,,Ciceagov, călătorind în Basarabia în primăvara anului 1812, se mira de numărul caselor părăsite şi de satele des­ fiinţate de noi, (Ruşi) cari nu se mai refăceau ani în urmă". (Casso, .pag- 127). „Către sfârşitul anului 1812, au început să fugă ţăranii spre Moldova. Ei îşi întăreau lucrurile în care şi plecau spre Prut“ 4

Dar R u şii au spus că „ în M oldova este ciumă, au pus cordon şi au oprit trecerea sub Pedeapsa m orţii". La început Ruşii au lăsat aici dregăloriile, întocmirile şi legile vechi, ca să nu sperie şi să nu nemulţumească mai mult pe- Moldoveni. Dar pe la 1825 au adus ,,cinovnici" (funcţionari) ruşi. Cum era traiul în acele timpuri, sub aceşti cinovnici, iată ce spun oameni nepărtinitori: „aici este ţară barbară, unde oamenii sint înăbuşiţi în închisori, fără vină, sînt prădaţi, bătufi, arşi şi schingiuiţi". In fapt Ruşii i-au pus pe Moldoveni sub jug rusesc. Pămân­ turile din această (ară le-au dat la venetici: Ruşi, Ruteni (ucrai­ neni), Nemţi, Rulgari, Ovrei, cu care au umplut mai cu seamă- târgurile. Limba moldovenilor au scos’o din biserică, unde se sluja ruseşte, din şcoală unde se învăţa numai ruseşte, de la jude­ cată, unde se vorbea num,ai ruseşte, şi de la toate dregăloriile. Limba Moldovenească, legile, obiceiurile moldoveneşti, erau soco­ tite ca lucruri proaste; moldovanul era socotit cap de bou, ţinut- la uşă, ca un sălbatec, prost şi josnic. Boierii Moldoveni, încet, în­ cet, au fost înstrăinaţi şi sărăciţi; în locul lor au venit streini şi Ruşi; la dregătorii şi judecătorii au fost puşi cinovnici Ruşi■ Ne­ gustorii vechi-Moldoveni, ne ajutaţi, s’au stins — în locul lor s’au rid ica t strein ii, ajutaţi de stăpânirea rusească. T ot aşa s’a întâm ­ plat şi cu meseriaşii Moldoveni. Dacă un Moldovan vroia să se- ridice, el trebuia să-şi zică rus, să înveţe ruseşte în şcolile ruseşti, să-şi uite neamul, părinţii, poporul său şi să slujească neamul ru­ sesc, împărăţia rusească. Sub împărăţia rusească, Moldovenii nu erau buni decât numai pentru o Plăti biruri şi a apăra ţara ru­ sească, a lupta pentru cuceririle ei în Caucaz, Siberia, Turchestan şi în alte depărtări. Astfel Moldovenii — fără biserică, fără învăţătură, dre­ gătorii şi judecată în legile şi în limba lor, ne ajutaţi cu pământ— din an în an scădeau şi sufleteşte, scădeau şi ca înstărire. Tot aşa ca şi Moldovenii, sufereau jugul împărăţiei ruseşti şi batjocura Rusului şi alte neamuri din împărăţia Rusească: Leşii '(.Poloniij, Finlandezii, Letonii, Lituanii, Estonii, Ucrai- nienii, Gruzinii şi multe, multe alte neamuri: — unele sufereau mai mult, altele mai puţin. Prin cei mai buni fii ai lor, şi Moldovenii şi celelalte po­ poare. le cereau Ruşilor-slăpâni: să le facă şi lor o leaeă de drep- 5

tuto, să le dea şi lor drept la învăţătură în limba lor, la biserică ~în limba lor, la. dregătorii şi judecăţi in limba lor. N u li s’a dat. Aşa ou stal lucrurile până la războiul cel mare din 1914. In acel războiu, poVoarele şi ţările din apus sau legat, că după răz- boiu, să se împartă ţările după neamuri: Cehii să-şi facă tara lor, care s’a şi făcut, Polonii (Leşii), împărţiţi între trei împărăţii (Rusia, Austria, Germania) — să-şi facă taro. lo r ( P olon ia ) şi aşa m ai de­ parte ; căci pilda Italienilor, despărţiţi şi subjugaţi in diferite state şi uniţi apoi într'un neam şi o tară la 1860 şi pilda Germanilor, despăr[i[i în diferite state şi uniţi la 1810, precum şi buna stare culturală şi materială, la care au ajuns aceste două Popoare şi a- ceste două state, după unire, dovedeau tuturor, că unirea unui neam într'u n sw gu r stat este cah.u cea bună pentru propăşirea lu i şt pacea între popoare. La 1917, când s’a întâmplat revolutia rusească, toate po­ poarele, subjugate de Ruşi, au cerut să se despartă de împărăţia rusească şi să facă ţările lor, in care ei şi neamul lor să fie stăpâni şi să aibă întocmirile lor după vfia lor, in limba lor. Astfel s’au despărţit de Rusia : Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, etc. Iar Polonia de sub stăpânirea rusească s’a unit cu Polonia de sub stăpânirea Austriacă şi Germană şi au întocmii tara lo r: Polonia actuală. Şi in Basarabia la 1917 a început cu mai multă Putere miş­ carea naţională: s’a.u adunat ţărani, învăţători, preoţi, soldaţi, coo­ peratori in congrese şi au cerut cu tărie ca Moldovenii să fie din nou stăpâni în tara lor, să aibă toate dregătoriilc, armată, biserică, judecată, legi, şcoală — toate in limba lor — şi mai presus de toate să li se imPartă ţăranilor pământ. Această voinţă, a Moldovenilor din Basarabia, s’a întrupat la 21 Noembrie 19/7, când s’a adunai Sfatul Ţării in Chişinău. Sfa­ tul Ţării a liotărlt să se dea ţăranilor pământ şi să se facă toate întocmirile şi dregăloriile în lim ’oa Moldovenească. Această hotă- rîre şi această mişcare nu plăcea Ruşilor. Şi ei au poFnit în Ba­ sarabia răscoale. Sute de mii de soldaţi Ruşi, venind de pe front, prădau tara, dădeau foc, împuşcau şi omorau lumea. Pentru a-i scoate din Ţară, pentru a face linişte şi rânduială, Sfatul Ţării o chemat armata fraţilor Români de peste Prut; ei au izgonit pe muscalii răzvrătiţi şi au refăcut liniştea şi rânduiala- In luna Ianuarie 1918. Sfatul Ţării a hotărît despărţirea de f)

Rusia, iar la 27 Martie 1918 a hotărît unirea. In această hotărîre se spu n e: că unirea se fa ce : 1) pe baza dreptului istoric, adică în baza faptului, că Basarabia acum o sută de ani a fost deslipită cu sila de la trunchiul său şi acum se întoarce la e l; 2) pe baza dreptului de neam, adică se uneşte cu Românii de peste Prut, cu care Moldovenii sunt de un neam, de un sânge şi de o lege; şi 3) pe baza dreptului, oa popoarele singure să 9e stăpânească şi să hotă­ rască de soarta lor, adică pe baza aceluiaşi drept, cu care Polonit din trei (ări s’au unit, cum s’au unit în 1918 şi to(i Românii, căci după Basarabeni, au venit şi s'au unit împreună şi Românii din Bucovina, cari erau sub Austriaci, şi Românii din Ardeal, care e- rau sub Unguri. Astfel toţi Românii de sub toate jugurile: Rusesc„ Austriac şi Ungur s’au unit într’o singură ţară Românească: tara lor, ţara în care ei sunt stăpâni. Aşa a fost firesc, aşa a fost voinţa lui Dumnezeu, aşa a fost voinţa tuturor Românilor. Această voinţă a fost recunoscută la 28 Octombrie 1920 de marile ţări din apus, Anglia, Franţa, Italia şi Japonia.. Se împlinesc zece ani de la Unirea Basarabiei cu Patria . In viaţa unui popor zece ani sunt o clipă scurtă. Totuşi în­ semnătatea acestor zece am, acestei clipe scurte, este din cele mai mari, cu mult mai mare ca a altor Perioade, chiar îndelun­ gate. Această însemnătate mare, izvorăşte din faptul că aşeză­ rile şi întocmirile, făcute în acest răstimp, în mijlocul unor mari greutăţi, sunt fundamentale şi se vor resimţi adânc şi mult timp„ Se cuvine deci, să sărbătorim cu mare bucurie ziua Unirii, să lăsăm la o parte patimile şi cuvintele de hulă şi ură, ce ne spu­ nem unii altora, — să ne reculegem şi să vedem, fără laudă şi păr­ tinire, ce s’a făcut in aceşti zece ani pentru binele acestei ţări şi acestui neam, şi ce îndrumări sunt de luat pentru viitor, spre de­ săvârşirea şi consolidarea unirii, precum şi pentru propăşirea cul­ turală şi materială a neamului românesc din aceste părţi■ In rân­ durile de mai jos vom căuta să facem în scurte cuvinte o dare de seamă de schimbările survenite în Basarabia de la 27 Martie 1918 până la 27 Martie 1928. m iş c a r e a p o p u l a ţ i e i În BASARABIA mise» m uiB mii bibmmm — pe ultimii ani —

Ultima statistică oficială ne arată, că la 1 Ianuarie 1913 erau în Basarabia 2.521.277 suflete : 1 285.664 bărbaţi şi 1.235.613 femei. Războiul şi revoluţia din anii 1914—1918 cu omoruri, sără­ cie, foamete şi boli, desigur că au micşorat numărul populaţiei din Basarabia şi mai cu seamă, ca şi în toată lumea, s'a micşorat numărul bărbaţilor între 18—40 ani, cari au pierit în război. In cursul războiului şi a revoluţiei de asemenea numărul naşterilor a scăzut cu mult. Statornicirea liniştei şi ordinei în Basarabia din 1918, de la Unire, persistenţa revoluţiei şi războiului civil peste Nistru. — au făcut că în Basarabia să se refugieze o mulţime de elemente de peste Nistru. Astfel că, compunerea şi mişcarea populaţiei de sigur că s’a schimbat mult. In cursul acestor zece ani din urmă, nu s’a făcut o numără­ toare exactă a populaţiei. Totuşi s’a înregistrat exact numărul năs­ cuţilor, morţilor, cusătoriilor şi divorţurilor. Din aceste cifre, se poate vedea dacă numărul populaţiei este în scădere sau în creştere. Iată num ărul celor născuţi în oraşele din Basarabia, după ani:

ORAŞKLE 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1926 1926

Bălţi. . . . 617 852 727 675 932 821 832 Bolgrad. . . - — 362 434 405 401 364 272 300 Oahul . . . —— 309 403 417 417 412 312 312 ('etatea Alba — 1276 1316 1022 1098 1151 408 324 Chilia-Nouă . — ■— 490 654 495 568 486 464 453 Obişinău . . • — — 2377 3320 3244 3350 2995 2670 2284 Hotin . . . - 512 501 535 436 458 4o9 461 Ismail . - • 845 1266 1073 1174 1164 966 1115 Leova. . . — ■ - 128 202 239 225 250 226 191 Orhei . . — 4 24 675 635 569 640 602 580 Reni. . . . —- 308 337 328 362 337 292 303 Soroca . . . — ■ - ■ 227 401 314 320 340 303 264 Tighina — 887 ;1135 893 934 898 799 779 i Vâlcov . . . I _ i 101 204 235 183 54 191 226

Total născuţi J ' în oraşe . . 8592 9096 11697 10562 10712 10181 9135 8426

Vedem că numărul celor născuţi este normal. 10

Iată mai jos tabela de numărul celor morţi în oraşele din' Basarabia, după azi:

ORAŞELE 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

_ _ B ăl^i. . . . 568 567 458 426 607 611 473 Bolgrad. . . — — 353 300 299 204 277 247 272 Oahal . . . —— 197 270 193 263 325 260 208 Cetatea Aibă . — — 714 1099 789 683 782 306 336 Chilia Nouă . —— 382 337 335 238 256 315 216 Ohişinâu . . —— 2866 2490 2830 2765 2496 2615 2488 Hotin . . . -- — 419 255 262 345 249 333 246 Izmail . . . —— 617 650 788 676 842 716 666 Leova . . . -- — 124 137 136 133 121 136 113 Orhei. . . -- — 441 417 307 324 319 351 347 R e n i. . . . —— 222 199 181 217 195 180 243 Soroca . —— 223 321 209 198 193 222 220 TighiDa . . —— 642 577 660 619 562 530 599 VAIcov . . . — — 26 92 109 72 30 132 93

Totalul morţi­ lor în oraşe . 7548 7794 7723 7565 7163 7244 6954 6520

Vedem o mortalitate descrescândă, deci o am eliorare a si­ tuaţiei economice şi sanitare. Dacă comparăm cifrele din cele două tabele de mai sus, ve­ dem că regulat prin simplă creştere vegetativă oraşele din Basa­ rabia au crescut, şi anume:

ORAŞELE 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

B ă lţi. 79 285 269 249 325 210 359 Bolgrad . . —— 12 28 106 197 87 25 28 Ca hui —— 112 133 224 154 87 52 104 Cetatea Albă . —— 562 217 233 415 369 102 12 Onilia Nouă . — — 108 317 160 330 240 161 237 Ohişinău — — 289 830 414 585 499 55 204 Hotin . . . — — 93 246 273 91 209 76 215 Izmail . . . — — 228 610 285 498 322 250 449 Leova . . . —— 4 65 103 92 129 90 78 O rh ei. . . . ___ — 17 255 322 246 321 251 233 Reni . . . . — — 86 138 147 145 142 112 60 Soroca . . . — — 4 80 105 122 147 81 44 Tigh ina . —— 245 668 224 315 336 269 180 Vâloov . . . -— 68 112 126 111 24 59 135

Total creştere vege’ ativă . . ____ 1044 1907 3874 2997 3649 3237 1883 1906

Dacă cercetăm situaţia căsătoriilor pe ultimii ani în oraşer. 11 găsim cifrele In alăturatele tabele, cari ne arată iarăşi o situaţie şi o dezvoltare normală.

O R A Ş E L E 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

Bălţi. . . . 366 313 228 244 266 149 199 Bolgrad. . . —— 185 134 78 121 69 55 72 Oahul . . . —— 101 115 67 76 44 49 6 t Cetatea Albă —— 410 234 217 320 208 129 153 Ohilia-Nouă . —— 183 139 90 130 72 117 117 Ohişinău . . —— 1481 1342 1175 1144 947 891 824 Hotin . . . —- 210 174 122 108 158 137 166 Ismail . . . —— 246 272 237 378 169 169 252 Leova . . . —— 40 64 61 40 40 23 24 Orhei. . . . —— 185 219 112 161 137 137 114 R e n i. . . . —— 79 108 64 107 69 67 65 Soroca . . —— 106 165 116 105 87 87 59 Tighina . . . —— 415 292 252 309 238 272 267 Vâlcov . . . — — 43 37 60 32 9 27 47

T otalu l căsăto­ riilor în oraşe — 2880 3918 3608 2668 3274 2495 2309 2422

Dacă cercetăm numărul divorţurilor în oraşe vedeme că nu­ m ărul lor nu este însemnat.

O R A Ş E L K 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1921 1925 1926

Bălţi . . . 4 1 6 16 3 8 Bolgrad . . — — — 1 3 1 — 2 1 Oahul . . . - ——— _ __ _ 2 2 Cetatea Albă. —- 1 3 2 9 6 7 12 Chilia Nouă . ———— 3 _ __ 3 1 Ohişinău . . —— 69 52 6 54 91 87 93 H otin . . —— 2 5 4 0 5 18 5 Ismaii . . . ——— 1 3 9 7 13 15 L eova ——— 1 _ Orhei — — 8 13 __ 5 8 lo 8 Reni. . . . ——— 1 1 2 _ Soroca . . ——— 6 8 7 5 7 Tighina. . , —— 12 14 12 11 4 12 20 Vâlcov . . . — — — — —— —

Totalul divorţu­ rilo r în oraşe. — 128 96 95 35 111 144 162 172 12

Dacă trecem la mişcarea -populaţiei rurale, situaţia se pre­ zintă şi mai clară. Iată tabela celor născuţi la sate in u ltim i ani.

JUDEŢUL 19 8 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

B ălţi. 1U285 13236 12184 12058 11946 11792 9935 : Cahul - — - 5068 6767 6350 6733 6724 5866 6447 Cetatea Altă . — 1 12926 16557 12791 14279 15150 12973 10634 Lăpoşna . . — ■ • — 9095 1155» 10744 11164 11015 10433 11628 H otin 4* — ‘ 10053 13672 12977 13143 13649 13424 12023 Izm a il . —— 5910 7102 5351 6855 6297 5612 5457 Orhei —— 9695 11801 10687 1122' 10376 10665 9168 S oioca . — -r- 10245 12799 12206 12330 11974 12147 9.76 Tighina. . . — 10482 1392Î 11579 13087 l i 880 10691 8767

T otalu născu­ ţilor la ţara . - 71391 84359 107391 94869 99870 99910 936 6 83435

Situaţia numărului morţilor din comunele rurale din Basa­ rabia pe ultimii ani, se prezintă astfel:

JUDEŢUL 1918 1919 19i0 1921 1922 1923 1924 1925 1926

B ălţi. 7173 8516 6505 6473 6307 8179 6958

Totalul morţi­ lor la sate — 59368 5 8181 62992 53360 49297 56673 68618 48021

. • r ■. - - ,u

Dacă comparăm cifrele din această tabelă cu acele din ta­ bela precedentă, vom găsi cu cât s’a mărit anual vegetativ populaţia rurală din Basarabia. Aceste cifre se văd din alăturata tabelă. 13

Sporul natural al populaţiei în comunele rurale pe judefe, în a n ii:

JUDEŢUL 1918 1911) 1920 1921 1922 1923 1924 1925 19-'6

B ă lţi. . _ 3112 4720 5679 6585 5639 36'3 3977 Oahal . . . — — 2387 2928 3195 3314 2906 2697 2443 Cetatea Aloă . — 47 <6 6138 4115 6797 6531 4871 4859 Lăpu-na . . — — 1902 3997 4514 5464 4370 2968 4726 Hotin . . . -t- — 2739 6606 5400 5565 5814 5668 5976 Isinail . . . -- — 1811 3510 1658 3127 2610 1969 2541 Orhei . . . ' — — 14f>6 5787 5335 6965 3889 3831 3299 '*• Soroca . . . — 3986 6138 6308 6775 5288 4911 0528 Tighina . , L. — 3710 6575 5303 6991 6190 4538 3065 Totalul sporu- lui veeetativ Ia sate . . . - 12023 25878 42393 42507 60673 43237 34968 35414

Din tabela de mai jos, se vede numărul căsătoriilor din sa­ tele din Basarabia, pe ultim ii ani.

JUDEŢUL 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

Bălţi. . . . 3567 3768 2253 2753 2465 Oahnl 2003 2015 — — 1413 1331 1145 1221 889 934 1078 —— 2662 2289 3253 2184 2424 Lăpuşna . . 3610 2277 — — 2416 2415 1938 2436 1967 1617 2225 —— 3181 224 2841 Ism&il . . , 3188 3267 2987 3103 —— 1629 1038 1020 1190 710 1044 1162 — — 3260 3756 2101 2718 2174 1950 1857 Tighioa . , — — 2971 3863 2260 3057 2811 2274 2099 — — 2855 2562 2020 2508 1739 1174 1544

Totalul căsă­ to riilo r Ja sate 32J35 24932 23617 17917 22324 18311 15410 17361

O)* . Jjn . • n ,ţ a \ 14

Din tabela de mai jos se vede numărul divorţurilor din co­ munele rurale, din Basarabia.

JUDEŢUL 1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926

B ă lţi. . . 2 6 21 12 19 13 20 Uahul . . . _ _ 1 3 2 3 3 4 4 Cetatea Albă. _ _ 5 _ 7 20 8 25 15 Lăpuşna — _ 8 9 12 08 26 14 32 H otin , _— 42 25 25 52 38 30 47 Izm a il . . _ _ 1 _ — 17 6 12 11 Urhei _ _ 9 9 0 17 28 46 18 Soroca . — _ 1 23 13 40 29 29 36 Tighina . . —— 5 9 2 3C 7 11 4

Totalul divor­ ţu rilor la sate — 107 74 84 97 259 164 184 187

Astfel din aceste cifre se vede clar. că în total populaţia Ba­ sarabiei creşte în mod normal de la unire încoace. Dacă numărul celor născuţi în primii ani după război este uşor mărit, faptul se explică prin oprirea naşterilor şi căsătoriilor din cauza lipsei băr­ baţilor în timpul războiului ; ca compensaţie, imediat după război, am avut o creştere peste normal a căsătoriilor şi naşterilor. Suferinţele de orice natură: economică, socială politică, de­ zastre, foame, mişcări revoluţionare, epidemii grave, s’ar fi manifestat imediat prin scăderea populaţiei. Or numai în anii 1919, 1920, 1921, 1922, 1923, 1924, 1925, 1926 (opt ani), pe care avem date statistice com,plecte şi exacte, prin simplă creştere vege­ tativă (fără imigraţie) populaţia din Basarabia a crescut la oraşe cii 20.497 suflete, iar populaţia rurală a crescut cu 287.000 suflete; în total populaţia Basarabiei prin simplă creştere vegetativă s'a m ărit cu 307.497 suflete. N ’am făcut comparaţia cu cifrtele de înainte de unire şi de înainte de război, deoarece acele cifre se raportează la un alt nu­ măr şi la o altă compunere a populaţiei : populaţia de astăzi având a suferi în compunerea ei consecinţele : a) micşorării numărului de bărbaţi între 20—40 ani în război ; şi b) scăderei naşterilor în timpul războiului, din cauza absentei bărbaţilor, deşi cifrele ac­ tuale de creştere a populaţiei, sunt cu m ult mai mari, ca cele de înainte de război. De sigur că numărul şi compunerea populaţiei Basarabiei s’a schimbat într’u câlva şi prin emigrări şi imigrări. Au emigrat din Basarabia un număr de streini, cari nu s’au împăcat cu regimul românesc, dar numărul acestora trebuie să fie foarte mic, întru cât emigrarea în Rusia a fost mult împiedicată prin războiul civil, foamea şi regimul de acolo, iar încercările de e- 15

•migrare în alte ţări sunt extrem de reduse prin condiţiile grele, ce se impun pentru imigranţi- de toate ţările occidentale şi statele rnnite. 0 singură mişcare de emigrare, mai însemnată, a avut loc în anul 1926, din partea de Sud a Basarabiei, printre coloniştii Bul­ gari, Găgăuzi, Ruşi şi Ucraineni, dar şi printre Moldoveni, în ur­ ma unui an secetos şi suib instigatia agenţilor de emigrare din A- merica de Sud şi a altor instigatori. Rezultatul acestei emigrări, a fost dezastruos pentru emigranţi. Condiţiile grele, în care au că­ zut nenorociţii, victime a neştiintei lor şi a speculaţiei, după ce i-au ruinat pe toti, au om orît pe muilţi, i-au silit pe cei rămaşi să-şi -caute adăpost tot în Basarabia, tot sub hulita noastră stăpânire ro­ mânească, care nu este probabil aşa de rea, dacă oamenii se în­ torc la ea, după ce au încercat în alte părţi. In schimb imigrarea în Basarabia a fost foarte intensă. In primul rând s’au reîntors în Basarabia, chiar din Mai 1918, un număr de ţărani Moldoveni, cari fuseseră colonizaţi prin Taş- kent, Siberia şi Gaucaz. Apoi au venit un număr însemnat de Mol­ doveni intelectuali, stabiliri în diferite părţi din Rusia. După ei au venit un număr însemnat de streini: Ruşi, Germani şi alte nea­ muri — din Rusia, Gonstantinopol, Serbia şi alte părţi; toti acei, cari au avut înrudiri prin Basarabia, sau s’au născut aici, s’au re­ fugiat în Basarabia. Pe lângă ei s’au mai refugiatşi mulţi ovrei, mai cu seamă din Ucraina, în urma pogromurilor şi războiului civil de acolo. De sigur toate aceste imigrări în Basarabia denotă clar pen­ tru orice om nepărtinitor, că viata în Basarabia, după unire — în ordine şi linişte este preferabilă şi superioară vieţii la vecini şi cu deosebire peste Nistru. împrejurările de după război au împiedicat autorităţile noastre de a face o statistică exactă a emigrărilor şi imigrărilor, din această cauză nu putem da cifrele ; faptele relatate însă sunt de notorietate publică. Incontestabil că naţionalizarea tuturor instituţiilor din Ba­ sarabia, atât a celor de Stat cât şi a celor locale, în special a şco­ lilor, ruperea oricărei legături cu Rusia, legăturile strânse econo­ mice politice şi culturale cu centrele româneşti, serviciul mili­ tar, etc., au schimbat în mare măsură raporturile numerice şi con­ ştiinţa de origină naţională a populaţiei din Basarabia. Din neno- Tocire nu avem aceste cifre, căci numerotarea exactă a populaţiei din Basarabia, ca şi din tara întreagă, în condiţii bune, nu s’a făcut, deşi ar fi de dorit să se facă cât mai repede, căci această numără­ toare este importantă, nu numai pentru statistică, ci şi pentru toate măsurile de stat. , .

REFORMA AGRARA

2 REFORMA AGRARO

Ocupaţia principală a locuitorilor din Basarabia, în toate tim­ p u rile, a fost exploatarea pământului. In această privinţă, pentru ţăranii Moldoveni, în prima jumă­ tate a secolului trecut, imperiul Ţarilor n‘a făcut nimica. El s‘a ocupat de a aduce colonişti streini, pe care i-a împroprietărit larg pe pământurile noastre şi i-a ajutat a se înstări cu munca şi ajutorul nostru. Deabia la 1868, după eliberarea din robie a ţăranilor din Ru­ sia (măsură ce nu avea a fi aplicată ţăranilor] Moldoveni— căci ei n’au fost niciodată robi, Ia noi au fost robi numai ţiganii), — s’a fă­ cut şi în Basarabia împroprietărirea ţăranilor. Din 3.119.200 deseatine (deseatina = peste un hectar) pământ al marilor proprietari, s‘au dat ţăranilor 1.593.000 deseatine, din acela pe care ei îl cultivau până atunci în dijmă. La 1905 situaţia proprietăţii de pământ în Basarabia se pre­ zenta a ş a :

Mari proprietăţi erau 6.507 cu întindere de 1.805.694 deseatine Mănăstirile şi Statul aveau 34! 121 Total propietatea mare : '2.148.715

Proprietatea mică se prezenta aşa :

59.848 proprierari aveau până ia 3 hectare = 130.259 hectare 101.344 „ „ dela 3—5 „ = 432.598 36 445 5 - 7 ., = 235 786 18.925 7 - 9 = 164.640 '68.073 peste 9 „ = 1.068.4 2 T ota l 284.636 proprietari 2.031.785 hectare

In anul 1908, situaţia proprietăţii rurale se schimbă puţin, aşa că avem în 1908 :

Marii proprietari c u ...... 2.152.859 Răzeşii cu. . . 314901 \ . îm p rop rietăriri dela 1869 . . . 1.450,245 | J" ‘ Oc,-‘ 4b 20

In 1916, situaţia proprietăţii agrare se prezenta aşa

Pământ de Pământ Tovărăşii JUDEŢELE im propriet răzăsesc săteşti

Hotin . 169.942 43.31 1.574 0.39 14.642 3.7 S oroca. 157 048 33.22 22.797 4.92 25.153 5.29 Bălţi. . 170.112 32.31 40.732 7.75 25.514 4.75 Orhei. . 81.730 20.33 68.189 16.95 16.362 4.56 Chişinău.. 69.806 17.85 66.645 16.60 42 050 10.50 Tighina , 330.921 57.47 9.416 1.66 9,179 1.28 Cetatea Albă 553.415 65.27 52.464 5.00 Izmai! . Cahul ’ . ;} 342.766 39.95 22648 264 47.123 5.34 Total . . 1876.642 39.61 232.090 5.21 224.483 5.05

°l JUDEŢELE Oolonişti M Diverse u Total "Io proprietăţi Hotin . 6.360 1.68 192518 48°|o Soroca. i 4 787 1.2 20.741 5.15 233525 50.7 Bălţi. . 3.648 0.69 4.504 1.22 244510 46.18 Orhei . —— 42.707 10.62 211088 52.77 Chişinău —— 18.101 4.60 196602 49.47 Tighina 6.195 0.92 13.130 1.75 368781 65»(o Cetatea Albă . 25.547 3.02 19.207 2.78 640633 85.75 Izmail . 2.20 16.964 1.92 448203 Cahul . } 18.712 49.68 Total , 58.884 1.95 143.729 3.94 2536855 56.73

Raporturile la sută între marea proprietate şi proprietatea ţă­ rănească, se prezentau astfel:

Pământuri ţărăneşti Ţinuturile la suprafaţa totală °/0 Ja supra. Orhei 70.17 22.0 Soroca 53.9 35.3 Bălţi 51 4 40,0 Hotin 48.3 47.7 Ohişinău 47.3 41.0 Cetatea Albă 21,9 73.2: Izm ail \ 38.1 4,9.5 Cahul / Tighina 39.0 55.1

Statisticele acestea arată că măsurile luate de statul rusesc pentru împroprietărirea ţăranilor, cu ajutorul băncilor, erau în­ dreptate mai cu seamă în folosul Ruşilor şi streinilor şi de loc în folosul Moldovenilor. Intr’adevâr, în ţinuturile colonizate cu Ruşi şi streini, ca Cetatea Albă şi Tighina, cei mai mulţi ţărani aveau peste 5 deseatine de pământ (la Cetatea-Albă 88 la sută, iar la Ti­ ghina 86 la sută), pe când în judeţele curat româneşti (la Orhei) de abia 6 la sută aveau peste 5 deseatine (la Chişinău 19 la suită, la Soroca 22). Pământurile răzeşti şi pământurile de împroprietărire din 1869 (nadelurile), împărtindu-se mereu, populaţia înmulţindu-se, stăpânirea rusească căută pe de oparte să scoată pe Moldoveni din. 21

Basarabia, trimitându-i în Siberia, iar pe locurile lor caultă să a- ducă la împroprietărire pe Ruşi şi pe streini. Zeci de mii de Mol­ doveni au fost ademeniţi. Şi-au vândut casele şi locurile şi s‘au dus prin Siberia. Dar acolo, în locuri streine, cu altă climă şi o- biceiuri, n‘au putut trăi. Mulţi aiui murit acolo: Putini au rămas acolo, înstreinati. Unii s’au întors înapoi la vetrele lor părăsite. De mult, în toată Rusia se vorbea şi se cerea reforma agrară. In 1905 au fost mişcări revoluţionare puternice, izvorîte din a- ceastă cauză. In Duma imperială mereu se desbătea reforma a- grară, dar nu se făcea aproape nimic. La 1917, imediat după căderea ţarismului, chestiunea agrară a fost luată în dezbatere. Toată lumea şi toate partidele făceau proiecte de cum să se împartă pământurile. Şi în Basarabia, în 1917, a pornit mişcarea agrară din primele zile după căderea ţarismului. Congresele ţăranilor, congresele tuturor partidelor, prezentau diferite proiecte de rezolvare a che- stiunei agrare. Partidul national-Moldovenesc a venit şi el cu pro­ gram u l lui. Dar o chestiune de aşa importantă şi de aşa mărime nu se pu­ tea hotărî şi, mai cu seamă, nu se putea înfăptui hotărîrea luată, repede. Basarabia a avut norocul, că prin unirea cu patria mu­ mă, să poată rezolvi şi înfăptui reforma agrară în linişte, cu chib­ zuială şi pace, fără vărsări de sânge, prădăciuni şi alte nelegiuri. Sfatul Ţârii, la 27 Noembrie 1918, adică la 6 luni după unire, vo­ tează legea agrară *). Ea se promulgă prin decret-lege în „Monito­ rul Oficial“ nr. 220 din 22 Decembrie 1918, şi de îndată se pune în practică. Ceeace caracterizează reforma agrară din Basarabia sunt urmă­ toarele principii: 1) Statul pentru utilitate socială a luat pământul dela marii proprietari (lăsându-le conacurile, viile, livezile şi câte o sută de hectare), plătindu-le cu rentă, sumele fixate de comisiu- nile de expropriere ; 2) pământul luat de stat s’a predat ţăranilor cultivatori de pământ, în proprietate individuală (loturi), pentru care ei sunt datori a plăti Statului preţul fixa t; 3) la împroprietă­ rire s'au admis în mod egal minoritarii cu naţionalii. Pe baza acestei legi, s‘a trecut din mâna marilor proprietari în mâna ţăranilor, 4480 moşii. Din 1.844.539 hectare, s’a expropriat 1.491.930 hectare. Din acest pământ s’au făcut 323.481 loturi în în­ tindere de 1.043.679 hectare, care s’au dat la 323.481 ţărani. 13.292 hectare s’au împărţit în loturi şi s’au dat la 2369 ţărani colonişti. ■La embaticari, li s’a dat în proprietate pământul, pe care îl ţineau din vechi, în întindere de 41.122 hectare. In total s’au împroprietă­ rit 1739 sate — 357.016 locuitori cu 1.098.045 hectare. (Majoritatea loturilor au întindere 4—5 hectare.

*) Complectată prin legea publicată în „Monitorul Oficial” din 13 M a rtie 1920. 22

Din restul pământului s‘au constituit rezerve :

12.381 hectare comunale 67.312 „ art. 44 tereDuri pentru industrii 16 875 f disponibilităţi 8.616 ,, judeţean 4.436 ,, ofiţeri 5.35U ,, m inelor 34.016 ,, drumuri neproductive 18.747 „ iazuri 5.495 ,, arendat 25 774 „ grădini, ostroave şi bălţi 198.002 hectare 198.404 pădnri 396.4U6

Aşa dar la serbarea de zece ani a unirii Basarabiei cu patria- mumă, venim cu constatarea, că în pace şi linişte, trei sute cinci­ zeci şi şapte m ii de gospodari şi-a-u primit loturi de împroprietă­ rire, ca rezultat al unirii. Adversari ai reform ei noastre agrare sunt m-ulţi. In primul rând sunt cei expropriaţi. Dar unii din aceştia au primit reforma, iar mulţi sau împăcat cu faptul împlinit. Cei mai mari adversari ai reformei noastre agrare sunt peste Nistru. Ei o critică mai as­ pru ca oricine. Critica lor nu este plecată din comparaţie cu apu­ sul nici din comparaţie cu reformele din alte ţări. ci numai din spirit de răutate şi din pornire de răzvrătire a ţăranilor, Moldo­ veni împotriva tării lor şi pentru tara rusească. Reforma agrară din Basarabia, judecată comparativ cu refor­ mele agrare din alte tări apusene, este mai largă. Nicăeri pro­ prietatea mare n‘a fost redusă mai mult ca aici. Nicăieri pămân­ tul nu este plătit de ţărani mai ieftin oa aici. Dacă în Rusia Sovie­ tică, pământul luat cu silnicie dela marii proprietari, prin jaf, nu a fost plătit de ţărani de-a dreptul ca răscumpărare, în schimb pen­ tru pământ, ţăranii Ruşi plătesc dări cu mult mai mari sovietelor, vând în târguri grânele lor. lucrătorilor din fabrici, cu preţuri foarte mici pe cane le hotărăsc sovietele şi cumpără mărfuri nu­ mai dela lucrătorii sovietici din fabrici, cu preţuri mult mai mari decât fac ele. Deosebirea mare este şi în faptul, că ţăranul nostru a luat pă­ mântul prin lege, cu rânduială şi râscumpărănd pământul este stăpân pe veci pe bucata pe care o are ; pe când ţăranul Rus a luat - pământul prin silnicie, fără de lege, şi nu este, nu va fi şi nu poa­ te fi în sufletul şi dreptatea lui şi după împrejurările din Rusia, stăpân pe veci pe bucata de pământ, de pradă. Desigur, că prin reforma agrară nu s’a isprăvit chestia agrară. S‘a împărţit pământul. S‘a îndestulat o mare nevoie. Dar sunt m ulte altele. Este chestia creditului eftin şi lung, selecţionării se- min[elor, îngrăşămintelor, vânzării, şi multor altor măsuri pentru intensificarea producţiei şi ocupaţiei noilor generaţii, cărora nu mai este de unde să li se mai dea pământ, totalul pământului fiind deja împărţit. Dar toate aceste chestiuni urmează să se rezol­ ve de generaţiile actuale şi de cele cari vin. Pentru cei zece ani de la unire, credem că s‘a făcut ceeace a fost mai greu, exproprie­ rea şi împroprietărirea. 24 Situaţia generală a lucrărilor

MOŞII JUDECATE DE COM. JUDEŢENE Suprafaţa lăsată Suprafaţa expropriată şi J U D E Ţ U L Pi proprietarilor ' O trecută la Stat o’ S Suprafaţa lor z §■ 5 Ha. M. P. Ha. M. P. Ha. M. P.

H o tin .... 577 187926 7876 34005 730; 153921 1574

Soroca .... 645 236716 6014 36221 4318 200495 1796

B ălţi .... 513 287930 0429 29334 8432 258585 1997

O rhei .... 541 195812 4779 32836 2566 162976 2213

Lăpnşna . . . 396 190370 5046 25387 1279 164983 3767

Tighina . . . 261 185877 5633 24609 7341 161267 8292

Oahnl .... 403 223446 9250 33324 6000 190122 3250

Ism ail .... 528 169346 2438 66348 1808 103000 0628

Cetatea Albă . 616 167110 520H 70541 6146 96568 9060

Total Generai 4480 1841539 7669 352619 5192 1491920 2477

REPARTIZAREA SUPRAFEŢEI EXPROPRIATĂ PE CATEGORII

JUDEŢUL TEREN PĂDURI ARABIL FĂNEŢE I M A Ş

Ha. M. P. , Ha. M. P. Ha. M. P. ~tHa. M. P.

H otin .... 40739 4792 98521 7523 1679 6688 2940 0766

Soroca .... 16976 4235 168343 2793 583 1552 7688 4706

B ă l ţ i ...... 20687 3119 222489 1318 - — — —

O r h e i...... 37342 8734 92926 1714 — — 26447 0909

Lăpuşna . . . 49835 4186 105496 5992 — - —-

Tighina . . . 17860 7906 95064 5317 — 5430 19265 7019

Cahul .... 10171 7300 13,-867 7450 — 2010 29007 5000

Ism ail .... —— 81895 7671 — — — —

Cetatea Albă . 4790 5714 89580 8136 —— — —

Total Generai 198404 5986 1090185 7919 17152 5680 85348 8310 I 25 de expropriere în Basarabia

REPARTIZAREA SUPRAFEŢEI EXPROPRIATĂ PE CATEGORII

JUDr/fUL Grădini de BĂLŢI şi Vii, Livezi Locurt sub case şi EMBATIC 7.arzavat STUHĂRII şi.

Ha. M. P. Ha. M. P. Ha | M. P. Ha. M. P. Ha M P.

H otin . . . . 615 5888 - —- 1267 3070 233 6028 170 2747

Soroca . . . 799 2054 142 9878 — — 68 5779 55 8997

B ălţi . . . ———' 2701 0956 - - y V t _ Orhei .... 3152 9042 — — 2010 3228 162 7542 tar

Sapuşna . . . 7824 4087 - - 535 4236 « — - jjJ-

T igh in a . . 9303 2598 — -= 2697 0283 82 6692 28 7143

Oahul .... 2066 0300 — 7485 — 208 2300 -

Ism ail .... 8999 1631 245 8125

Cetatea Albă . 70 4100 6 5552 876 1760 32 1705 ——

Total Generai 32836 9700 149 5430 17572 3539 788 0046 500 7012 1

REPARTIZAREA SUPRAFEŢEI EXPROPRIATA PE CATEGORII

JUDEŢUL Loc nepr. CARIERE şi sub dru­ IAZURI CLĂDIRI I DIVERSE mul c. î. r. Ha. M. P Ha. M. i’. Ha. M. P. Ha. M. P.| Ha M. P

Hotin. . 880 9187 6146 3921 494 5437 231 5617

Soroca ... 675 2115 3515 066 < 1646 8720 - —— -

Bălţi. . . . - — 12707 6604 — - - ■e — - i O rhei...... 130 8425 791 2817 — — 11 9802 —

Sapuşna . . . 320 9398 902 9416 67 61:91 -- - f U -

Tighina . . . 128 2277 1333 4615 1084 7295 96 6110 3442 53 K.

Oahul .... —- 966 1990 225 200U 114 49 Ou — —

Ism ail .... - — 298 3201 — — 16 - P543 —

Cetatea Albă . 16 8076 937 2402 16 9676 10 5637 224 6302

Total Generai 2 52 9678 27598 6664 3535 9517 481 2366 15212 1602 ] SITU ATI A GEINEIRALA DE MERSUL LUCRĂRILOR DE MĂSURĂTOARE, APLICARE ŞI VETRE DE SAT PÂNĂ LA 30 NOEMBRIE 1927

JUD E E L Is T TOTAL a GENERAL £ Hotin Soroca P ălţi Orhei Lăpuşna T igh in a Cahul C et. \lbâ Ism ail o SPECIFICĂRI 6 No. No. No. No. No. No. No. No. No. No. z moş. Supraf moş. Supiaf moş. Supraf moş. Supraf. moş Supraf. moş Supraf. moş. Supraf. moş upraf. moş. Supraf. moş- Supraf.

1 1 Moşii expropriate . 443 178131 442 221110 427 279842 489 191065 321 173843 239 174953 273 215695 420 122130 257 137751 3311 1694520 2 » măsurate . . 438 161439 391 202019 349 227323 336 132088 298 164611 156 145210 177 148502 152 65034 35 41986 2352 1308312 3 Verificarea calcului 1 de măsur. . . . 101 48705 208 129754 214 140588 251 97151 227 151931 126 109310 97 93816 103 56788 14 15351 1341 843694 4 Aplicată linia de de- falcare ...... 42 16565 164 94658 131 88624 159 70189 161 116642 87 80536 93 86325 72 40058 8 5164 917 598761

5 Studiată parcelarea. 55 23693 102 49448 150 91659 95 36“60 110 56746 77 68450 75 52951 54 28810 — 718 408517

8 Parcelarea calculată 29 14135 30 14567 60 41320 73 23250 74 15629 69 5511 li 67 35892 48 21583 — 896 451 221487 7 In curs de ralcul. . _ 1820 — 19736 _ 29506 _ 2568 _ 6786 — 4799. _ 14238 _ 1201 _ 80664 19 5 16 24 22 66 30 33 3 218 s Parcelări aplicate 9689 6546 1370bj 13408 8035 41908 18849 14481 896 2884 1843 3241 4340 2374 9014 3640 3262 896 31494 fi 11 28 12 19 20 40 fi 142 9 In curs de aplicare . 2570 4712 22960 8688 6363 11164 14856 5909 — 77222 1400 1938 6247 2143 2750 |29HI 3495 1603 22486

10 Velre de sat studiate 14 548 23 700 53 2380 23 308 18 639 49 660 50 1920 8 111 — 238 7266

11 » parcelate (calc.) 9 284 11 645 48 2059 11 204 14 563 26 633 14 603 8 111 — 141 5102

12 » aplicate . . . 3 72 9 429 46 1923 11 204 9 520. 21 452 13 590 7 111 — 119 4301

13 Măsurători In curs . — — 4 38461 2 281 9 2445 4 248 — îootj 2 3128 25 7671 —— 46 18619 Rectificate dela 13 Septembrie 1927—30 Noembrie 1927, 261 moşii cu suprafaţa lîl, 400 b. măsurate, dio care 153 2)3 h. expropriat. AGRICULTURA AGRICULTURA

De sigur că răsboiul mondial şi revoluţia s’au resimţit în agricultura din Basarabia. Suprafaţa semănăturilor, care creştea din an în an înainte de răsboi, în epoca 1915 — 1919 a fost în evidentă scădere; de atunci încoace este în evidentă creştere, după cum se vede din tabela de mai jos, care arată întinderea culturilor.

REPARTIZAREASEMĂNĂTURILOR - ANII Grâu de Grâu de Secară O r z Ovăz Porumb toamnă primăvară >

1900 332.686 400.930 176.398 371.567 67.811 668.548 1901 420.320 430.976 233.469 398.242 69.152 668.103 1902 432.779 427.423 202.139 408.855 71.894 698230 1903 436.625 412.203 212.160 443.324 78.841 670.477 1904 350.397 456.348 159.197 477.098 87.414 703.070 1905 456.672 367.506 218.124 476.942 73.182 700.152 1906 425.222 366.916 239.840 463.428 66.243 618.398 1907 431.313 331.270 223.279 568.461 74.602 721.330 1908 373.062 345.728 251.742 632.384 73.276 712.137 1909 384.675 306.030 201.168 622.403 64.366 761.075 1910 488.470 306.197 236.090 594.552 64.873 696.618 1911 464.995 380.060 217.264 641.624 69.772 768.796 1912 —————— 1913 —————— 1914 574.395 201.657 196.404 773.994 75.736 736.054 1915 ——— __ __ — 1916 522.571 71.376 169.480 771.049 116.931 698.496 1917 —————— 1918 246.245 — 177.316 603.271 108.996 600.452 1919 515.111 — 195.034 524.913 123.446 699.149 30

REPARTIZAREASEMĂNĂTURILOR

ANII Grâu de Grâu de Secară O r z Ovăz IPorumb toamnă prim ăvară

1 9 2 0 5 7 1 .0 3 8 _ 1 4 9 .2 0 2 7 5 1 .5 4 6 1 9 7 .3 8 7 7 1 3 .5 7 2

1921 536.027 — 9 9 .3 2 6 6 5 8 .9 0 1 2 4 9 .2 5 7 7 4 8 .4 0 3

1922 574.634 — 9 0 .6 9 1 6 8 1 .9 6 3 312.677 652.853

1 9 2 3 7 6 9 .6 8 2 } — 1 1 8 .1 1 7 7 6 2 .7 8 9 ! 2 4 7 .0 7 9 6 4 8 .9 2 4

1 9 2 4 8 5 4 .4 1 5 — 1 0 0 .1 3 9 7 7 8 .9 2 1 2 1 8 .3 5 1 6 9 2 .7 7 6

1925 781.664 — 9 5 .2 6 0 6 8 0 .6 5 3 168.988 763.473 1 1926 648.276 — 9 3 .0 5 6 5 5 4 .3 7 9 9 8 .6 2 2 8 0 5 .1 5 6

1927 476.366 130.788 94.654 715.641 1 2 9 .2 0 4 7 7 6 .6 9 9

H1TH1DEREA OCUPATĂ DE CULTUR1 IN ANII

ALTE CULTURI AGRICOLE 1923 1924 1925 1926

Ha Ha Ha Ha

R ă p ită ...... 9617 9 6 iq 8062 8493

I n ...... 6432 12059 11179 5926

C â n e p ă ...... 6878 6781 8207 9400

Floarea Soarelui .... 62333 77136 151683 165810

Fasole în ogor propriu . . 10040 16299 23867 19816

Fasole în porumb .... 2069 : 13923 9457 8854

M a z ă r e ...... 1424 919 740 688

Linte ...... 2474 2798 16445 6928

B o b ...... 289 480 531 491

Sfeclă de zahăr .... 6347 10002 14254 23000

T utun ...... 3759 7555 9057 13620 i C artofi în teren propriu . 2S012 142895: 35591 31906 1 31

IRTMDEREA OCUPATĂ de culturi in anii

ALTE CULTURI AGRICOLE 1923 1924 1925 1926

Ha Ha Ha Ha

Cartofi în porumb . . . 2184 3364 7200 8063

M u ş t a r ...... - 155 4

A n i s o n ...... 3514 1136 .< 16

M a c ...... - 400 207 2092

Năut (N oh ot) ...... 1528 907 — 1959

C i c o a r e ...... — — 14 O *7“ Lupin...... — — — 2 ■ - ■ D i v e r s e ...... 763 — —

Varză (Curechi) .... 2757 3754 4411 4223

C e a p ă ...... 2622 5374 3371 9748

Alte legum e ...... 2426 3369 2206 3712

Pepeni verzi şi galbeni, har-

burzi şi zămoşi . . . 12589 13040 9588 9393 Dovleci (Bostani) în teren

p r o p r i u ...... 498 2366 2215 2177

Dovleci (Bostani) printre po­ . rumb ...... 33399 36121 56160; 90636

Rădăcini de nutreţ . . . 3197 4312 5378 1 4512 Fâneţe artificiale .... 367 347 - —

L u c e r n ă ...... 1657 2139j 1407 4983

Dughie .... — 7756 11773 19235

Alte fâneţe artificiale . . 26952 4295b) 47260 3Î996

Fâneţe naturale .... 996851 8299oj — 45418

V ii pe r o d ...... 87935 87956 90861 90135

Vii fără r o d ...... 16526 16526 14815 14815

Livezi '. . . . 21196 21196 17789 17789 ( t 32

TABLOUL DE MAI JOS ARATÂ RECOLTELE TOTALE, IN V A G O A N E

REPARTIZARE* SEMAN a TURI lor 1------. ANII Grâu de Grâu de ! II toamnă primăvară , Secară O r z Ovăz ! Porumb 1 II 1 1901 47.221 35.548 27.172 3 3 .1 7 7 7.481 ! 1 0 4 .6 7 8 1 9 0 2 48.576 27.150 19.105 3 3 .5 3 0 7.821 62.052 1 9 0 3 5 0 .1 1 3 3 8 .5 3 0 2 2 .1 5 9 4 7 .3 5 9 9 .7 7 7 6 0 .0 0 5 1 9 0 4 1 26.712 8.369 7.961 1 6 .6 8 2 5 .5 0 7 2 4 .0 2 1 1905 47.274 23.218 20.845 4 1 .2 5 4 7 .9 8 0 3 3 .6 3 3 1 9 0 6 55.403 19.622 3 2 .5 0 9 5 1 .6 4 8 6 .4 0 4 9 2 .0 4 3 1907 21.864 14.924 i 9 .6 9 4 4 7 .3 1 3 8.463 68.416 1 9 0 8 2 5 .2 8 1 10.427 11.260 2 9 .6 6 9 5 .0 7 0 7 9 .6 3 3 1909, 2 6 .3 5 8 17.298 12.473 51.496 6.870 46.986 1910 54.963 19,197 2 7 .7 6 2 5 6 .5 6 4 7 .2 4 2 9 6 921 1911 39.339 19.151 18.859 66.966 8 .6 1 6 Î0 8 .2 5 9 1 9 1 4 3 3 .6 4 1 7 .2 9 0 14.775 53.633 7.071 9 3 .0 9 3 1 9 1 8 7 .2 1 6 1 .0 3 4 2 .3 2 1 6 .1 4 1 8 .8 9 7 1 5 .8 7 3 1 9 1 9 4 6 .2 3 5 — 1 4 .9 6 1 4 1 .0 9 6 10.639 81.340 1 9 2 0 5 2 .0 7 6 — 1 1 .9 7 3 7 7 .4 1 3 18.708 100.406 1921 2 3 .7 6 0 — 4 .9 5 1 2 5 .6 3 5 11.241 53.950 1 9 2 2 5 9 .1 5 2 — 9 .5 5 0 7 9 .9 7 8 | 3 6 .7 6 4 7 6 .7 7 4 1923; 36.508 — 4 .9 9 4 2 2 .8 9 8 : 4 .3 8 6 5 7 .0 9 9 19241 88.341 — 1 0 .8 7 0 55.337 16.989 7 0 .9 6 4 1 9 2 5 2 2 .5 7 7 — | 33.450 15.169 2.378 42.119 1926 51.589j 8 .7 7 9 6 3 .8 9 1 1 1 .6 1 4 1 5 7 .6 3 1 1 9 2 7 ’ 4 1 .1 1 5 ~ : 8 .0 2 6 4 5 .6 2 5 ) 8.811 7 9 .9 8 8 Ceia ce frapează în primul rând, la citirea acestor cifre este extrema variaţie a producţiei dela am la an. Ea se explică în pri­ mul rând prin secete periodice parţiale sau totale. Din nenoro­ cire, metodele de luptă împotriva acestui rău, nu sunt nici ela­ borate la noi, pentru Basarabia. Ceilalţi factori cari determină cantitatea mică şi calitatea slabă a producţiei se pot înlătura mal uşor: prin învăţământul agricol, întrebuinţarea îngrăşămintelor, cultura mai raţională şi mai sistematică în vederea secetei, ame­ liorarea seminţei, ameliorarea inventarului, şi pe deasupra tutu­ ror acestora şi pentru realizarea acestor măsuri, creditul eftin. In timpul celor zece ani scurşi dela unire, toate sforţările s‘au cheltuit, mai cu seamă, cu reforma agară. Credem că va în­ cepe acum, perioada de ameliorare a agriculturii; să sperăm că toate organele, instituite în acest scop şi în primul rând camerile de agricultură, îşi vor da toată silinţa pentru scopul, în care au fost creiate Dăm mai jos tabelele pe judeţe a suprafeţei semănăturilor şi a producţiei agricole pe anii 1920— 1927, precum şi tabelele asu­ pra impozitelor agricole. Suprafaţa şi producţia agricolă din Basarabia pe anii 1920-1927 pe judeţe precum şi impozitele agricole 34

Suprafaţa şi producţiunea agricolă

G R Â U S E O A R A

Suprafaţa Prod. în chintale Suprafaţa Prod. îu chintale JUDEŢELE în Media în Media la T ota l la Total hectare hectare h a h. a

B ălţi .... 53.201 9.96 529.881 12.547 .8.66 108.705

O a h u l...... 44.371 10.72 475.676 10.620 10.18 108.125

Cetatea Albă . . 186.735 6 96 1.299.021 34.480 5.48 188.910

Lăpnşna . . . 22.114 9.56 211 374 13.886 9.81 136,174

H o t in ...... 41.431 10 91 451 881 24.333 9.07 220576

Is m a il...... 63.84 i 7 81 498.716 12.889 4.66 59.985

O r h e i...... 23.425 10.91 255.678 1.706 10.26 17.507

Soroca .... 64.252 10.53 676 805 22.153 8.97 198.739

Tigh in a .... 71.661 11.28 808.568 16.688 9 38 165 595

Total . . 671.038 9.12 5.207.600 149.502 8.02 1.197.316

Suprafaţa şi producţiunea agricolă

G R A U S E O A R A

Suprafaţa Prod, în chintale Suprafaţa Prod. în chintale JUDEŢELE in Media în Media Total T ota l hectare pe ha. hectare pe ha.

B ălţi ..... 32.946 5,4 178.711 8.360 5,3 44 694

O a h u l...... 46.756 3,9 185.903 9.101 3,9 36.194

Oetatea Albă .. 108.772 1,1 122.390 6.742 0.6 4219

Lăpuşna .... 27.353 4,2 115.985 12.467 6,6 81.183

H o t i n ...... 49.639 6,5 326.366 18.181 5,9 107.460

Ismail. . . . 46.633 3,2 152.867 2.265 2,7 6.163

O r h e i...... 42.682 6,7 288.568 7.209 8,3 59.845

Soroca .... 60.585 4,0 247.735 20.830 3,3 70.188

T igh in a . . 120 661 6,2 757.635 14171 6,0 85.160

Total . 536.027 4,4 2.376.059 99.326 5,0 495.100 35 _____ a Basarabiei în anul 1920

0 K Z P 0 R U M B OVĂZ

Supra­ Prod. în chintale Supra­ -’rod. in chintale Supra- Prod. în chintale faţa în Media faţa în Media fa ţa în Media la Total la Total la Total hectare îectare hectare h. a h a. h. a.

83 858 11.20 939.168 120.808 10.28 1.242.208 27.630 5.89 162.862

62.945 14.82 932.917 57.157 16.25 928.516 10.918 14.58 159 211

177.298 7.95 1.409.922 116 913 12.65 1.479.258 49.783 6.18 307.410

30.9u9 8.82 272.598 63 883 15.03 960.162 17.333 1208 209.383

79.383 10.68 847 874 72.561 9.67 701.484 10.643 9.86 104.944

91.727 7 89 723.634 29 626 15.00 444 390 7.165 6.34 45.465

49.394 11.66 571.234 69.443 16.58 1.151 018 24.891 1511 376.103

82.704 12.23 1.011.172 59.836 21.45 1.283.482 27.025 8.94 241.662

93.328 11.07 1.032.805 123 345 15.00 1.850.175 21 999 11.99 263.816

751.546 10 30 7.741.325 713.572 14.07 10.040.692 197.387 9.48 1.870.846 a Basarabiei în anul 1921

n u 0 V Z P 0 R U

Supra Prod. în chintale Supra­ Prod. in chintale Supra­ Prod în chintale faţa îr Media faţa în Media faţa în Media Total Total Total hectar Bpe ha. hectare pe ha. hectare pe ha.

84.253 5,6 473.820 33.921 8,4 286 713 100.795 9,2 926.910

64.951 6,4 416.010 15.335 o,4 99.119 65.502 8.4 54.760

148.680 1 2 178.978 52.615 0,8 47.349 131.150 1,7 229.260

26.842 7 2 194.083 21.011 10,8 227.927 64.712 13,4 870.506

60517 5,0 303.675 17.493 5,1 89.469 83.022 8,5 706.683

71895 3,1 219 279 10.896 3,1 34.474 36.755 3,8 139.669

33.432 3,8 139.423 30.124 3,2 98.035 75.641 7,3 551.876

71.850 3,1 225 680 39 875 4,1 163.287 85.055 8,8 749.845

96.481 4.3 412.63R 27.991 2,7 77.747 105.764 11,0 1165.619

658.901 3,9 2.563.586 249 257 4,5 1.124.120 748.403 7,2 5.395.018 Suprafaţa şi producţia agricolă a Basarabiei pe anul 1922

GRÂU SE O A R A ORZ

JUDEŢELE In In In In In In Suprafaţa Supraîaţa Supraîaţa capacitate greutate capacitate greutate capacitate greutate . _ ____ — _ _ - Me­ Me­ Me­ Me­ Hectare Hectolitri Chintale Hectare Chintale Hectare Me | Chintale die die dlVi Hectolitri die die [ Hectolitri die

Bălţi 81.484 159 1.300 350 l 9 2 997 368 17.280 17.4 300.563 I9 4 215 504 56 994 18 0 1 025 892 11.3 646.176 Cahul .... 44.054 15 1 665.213 11,6 510.219 4.041 15.4 62.228 11,0 44.618 98.969 19.4 1.918.610 12.4 1.211.026 Cetatea-Albă . 128.584 8,4 1.080.276 6,4 828.571 3.548] 11,1 39.088 7,9 28.027 102.639 16.4 1.642.224 10.2 1.028.032 Lăpuşna . . .. 17.032 14.7 251.378 11.3 192.806 14.278 137 195.568 9.8 141.223 54.757123.6 1.244.356 14.8 778.966 Hotin .... 62.047 11,6 719.745 8.9 552.044 22.510 12,8 288.738 9,2 207.026 50.826 188 985.809 11.7 598.441 Ismail. . . . 44.163 14,9 671.332 11.4 508.869 905' 6.9 6.305 4.8 4 351 79.189] 17.6 1.393.726 10.1 799.808 O rhei,. . 79.623 12 b 1.001.496 9./ 775.157 15.4311 12.4 190.526i 9.1 141.752 49.744 19,8 985.809 12.7 633.052 Soroca . . . 46.794 14,5 680.462 11,1 518.512 4.821; 14,9 72.307, 10,8 52 062 62.000 15,1 931-290 98 610.950 Tighina . . . 69.853 19,1 1.329 559 14,7 1.031.737 7.877 21.5 169.726] 15 4 121.525 126.845 22,7 2.651.060 14.5 1.091.376 90.691 Total . . 574.634. 13,4 7.69P.813 10,2 5.915.283 14,6 1325.049! 10.5 955 088 681.963 18,7 12 748 944 11,7 7.997.828 O V A z PORUMB

Bălţi , . . . 65.608 30.1 1.973.080 13,7 901.698 69.513 14,7 1.020.700 Cahul .... 10.751 26.5 285.702 12.1 130.566 51.585 6,1 309.432 - Cetatea-Albă . 32.457 19.5 633.986 8,9 289.732 71576 4,6 332.057 — Chişinău. . . 43.653 27.1 1-186.076 12.4 542.037 77.326 17,3 1.333.251 Hotin .... 32,927 f>0 \ 674.671 9 3 308.325 67.876 196 852.578 Ismail. . . . 13.717 22,4 307.287] 9.9 135.821 54.623 4,2 228.91 9 Orhei .... 39.974 29,6 1.186.466 13.1 524.418 67.982 12,' 861.145 - Soroca . . . 35.000 21,1 739.669j 10.2 358.000 64.060 15 6 1.000.606 - Tighina . . . 38.590 27.3 1.056.247 12,6 485.874 128.872 15,5 1.738.712

Total . . 312.677 25,7 8.043.184 11,7 3.676.441 652.853 11.7 7.677.450 — - Suprafaţa şi producţia agricolă a Basarabiei pe anii 1923-24

GR ÂU SEO AR Ă

JUDEŢELE 3 Suprafaţa In capacitate In greutate Suprafaţa In capacitate In greutate

Hectare Med.ha Hectare Med ha Chintale Hectare Med.ha Hectare Med.ha Chintale «! ' B ălţi...... Lanul ...... 94.96»! 15.7 1.487.492i 11.8 1.123.056 10.916 15.7 171.247! 11.5 125.695 co 44.300 13.7 607.066 10.5 465 619 2.0311 14.5 29.435 10.6 21.603 242.998 15.9 3.397.560 12.5 2.667.084 31.420 9.6 305.573 7.1 222.822 70.079 16 1 358.972 12.0 844.881 26.935 16.8 452.610 12.3 332.215 C4 30.470 11.8 675.344 8.9 271.383 11.654 12.9 150.367 9.5 110.670 54.210 12.4 1.588.611 9.9 535.308 2.905 16.1 46.775 12 1 34.987 92.984 17.0 783 279 13.2 1.227.996 6.170 *-■.7 41.428 4.8 29.662 49.889 15.7 1.126.509 12.7 632.889 3.501 14.4 78.885 10.9 59.952 119.777 1 065.901 149.469 T o l a l ...... 11.5 1.380.701 8.9 20.645 10.0 206.450 7.5 769.682 14.8 11.403.634 11.5 8.834.117 118.177,1 12.5 1.480.768 9.2 1.087.675

Bălti 155.877 7.9 1 236.788 6 10 931.902 15.950 7.7 122.288 5.4 86.090 C a h u l ...... 59.224 2.5 145.463 1.6 96.092 6.631 1.9 12.535! 1.2 7.972 Cetatea A lb ă ...... 111.882 2.6 219,227 1.8 203.615 4.479 4.2 18.219 2.8 12.769 C h iş ln â u ...... 67.386 6.7 156 026 5.0 335.427 15.997 7.4 18.778 5,2 8.753 Hotin...... 70.658 8.5 603.216 6.3 445.776 20.369 9.2 118.219 6.4 129.937 I s m a il...... 71.644 3.1 224.197 2.2 158.765 1.405 2.8 3.995 1.7 2.472 CN O o rh e i...... 110.893 6.8 739.718 5.0 554.048 1.723 7.5 87.385 5.4 63.266 Soroca ...... 93.298 6.9 641 056 5.0 472.016 6.(03 5.0 30.207 3.5 21.205 fTi T i g h i n a ...... 113 553 5.4 614.956 4.0 450.241 17.582 7.6 132.866 5.3 93.006

T o t a l...... 854.415 5.8 4.952.627 4.1 3.650.882 100.139 7.2 713.503 4.9 499.470 Suprafaţa şi producţia agricolă a Basarabiei pe anii 923-24

0 R z O V Ă Z P O R U M B

' 0 JUDEŢELE Supra­ 1 Supra­ Supra­ In capacitate In greutate In capacitate In greutate In capacitate faţa faţa faţa In greutate O

Media M edia M edia Media M edia M edia Hectare C hintale Hectare Hectare Hectare «s Hectare ha- ha ha. ha. C h in ta le ha- Hectare ha. C hintale

Bălţi .... 106.379 15.5 1.046.612 9.6 1.020.899 37.483 23.1 866.323 10.6 398.508 60.462 20.0 1.219.925 Cahul . . . 111.888 10.1 1.130.696 6.1 673.895 15.343 10.1 181.524 5.1 77.692 49.353, 13.3 659.291 CO Cetatea A lb ă . 148.969 9.3 1.376.177 5.9 880.753 41.112 13.1 536.411 6.0 248,895 95.412 9.5 906.414 Chişinău . . 36.515 9.9 361.475 6.2 224.476 29.913 14.1 420.678 6.3 189.726 62.236 8.2 510,335 cs Hotin . . . 36.512 10.6 388.962 6.9 253.602 16.695 11.1 183.765 4.9 81.591 95.728 15.6 1.466,876 Ismail . . . 92.156 11.4 1.046.024 7.1 646.445 14.788 9.9 147.484 4.6 67,547 37 253 22,0 819.610 Orhei . . . 50.559i 16.1 814.983 9.8 495.509 36.715 16.6 611.394, 7.2 264.122 82 854 17.5 1.449.945 Ol Soroca . . . 56.893 12.5 712.846 7.7 436.974 34.305 14.1 505.109 6.6 227.804 51.913 21.9 1.136.892 oo Tighina . . 122.918, 11.6 1.426.010 7.3 901.238 20.727 15.0 310.905 6.9 143.016 115.713 11.2 1.292.588

Total . . . 762-789] 11.7 8.903.785 7.3 5.533.790 247.079 15.2 3.763.593) 6.9 1 698.901 648.924 14.6 9.461.877(1

Bălţi .... 94.705 6.9 650.290 4.1 388.228 30.46111 4.4 133.512, 1.8 56.609 74.934] 12.5 942.805 10.0 750.472 Cahul. . . . 116.763 4.6 535.453 2.5 289.144 21.880 4.6 99.610 1.6 35.561 67.143 10.5 705.022 8.3 561.197 Cetatea Albă. 188.135 43 801.385 2.3 437.556 61.959 4.9 300.689 2.0 125.989 168.103 5.7 966.356 4.5 769.219 Chişinău . . 44.881 5.8 258.329 3.1 141.564 26.043 6.7 173.482 2.7 70.781 66.005 14.8 979.069 11.8 779.338 Hotin . , . 52.585 5.4 286.099 3.2 169.084 15.550, 6.1 109.699 2.8 43.989 76.523; 10.0 765.230 7.8 609.123 Ismail . . . 104.763 6.8 714.825 3.6 373.158 3.742 3.8 142.248 1.5 5.671 50.856 16.0 820.228 12.8 652.901 CM Orhei . . . 35.196 4.5 158.460 2.5 89.054 23.433, 5.3 125.208, 2.0 47.078 57 013 15.8 901.579 12.5 717.656 Soroca . . . 40.064 3.9 155.081 2.2 312.619 16.283 3.4 51.705] 1.4 24.405 43.509 10.6 456.844 8.3 363.647 cn Tighina. . . 101.826 5.4 552.332j 3.1 89.481 19.000] 3.9 74.519, 1.5 28.615 88.688 8.5 761.828 6.8 606.415

Tota! . . 778.921 5.3 4.112.254 2.9 2.289.868 218.351 5.0 1.082.672: 2.0 438.697 692.776 10.5 7.298.961 8.3 5.809.968 ! Suprafaţa şi producţia agricolă a Basarabiei pe anii 1925 şi 26

G R i u SE O A R Â

JUDEŢELE 0 Suprafaţa In capacitate In greutate Suprafaţa In capacitate In greutate a ...... 1 Hectare Media Hectolitri Media Chintale Hectare Media Hectolitri Media Chintale <

B ălţi...... 148.250 2.0 387.2331 1.8 267.578 17.913 2.9 52.126' 1.9 35.446 C a h u l...... 44.921 1.3 59.838 1.9 46.674 3.119 2.3 7.429 1.5 4.903 Cetatea Albă...... 175.663 5.4 956.514 4.1 720.255 18.993 4.5 86.144, 3.3 82.713 C h iş in ă u ...... 58.574, 2.5 151.519 1.9 112.276 11.609 4.7 55.145 3.2 38.877 CM Hotin ...... 53.405 6.1 329.962 4.6 245.822 17.364 9.8 171 328 6.9 120.101 I s m a il...... 59.202 10 3 613.4471 7.8 461 926 1.640 9.4 15.418 6.5 10.793 Orhei...... 65.5051 31 204.088 2.2 154.086 5.755 6.2 35.857. 4.4 25.781 CTi Soroca ...... 73.892 2.5 192114: 1.8 131.017 8.741 2.5 22.396 1.8 15.789 T i g h i n a ...... 101.646, 1.5 152.614 1.1 113.187 10.120 2.8 28.510) 1.9 20.100 1 T o t a l ...... 781.064 3.0 3.047.3291 2.8 2.257.721 95.260 4.9 474.353 3.5 334.503

B ă lţi...... 71.711 —— 8.4 602.882 4.278 -- — 8.6 36.805 C a h u l...... 43.722 —— 8.2 360.667 4.489 — — 9.5 42.762 Cetatea A lb a ...... 177.203 —— 7.3 1.295.604 23.131 —— 6.7 155.476 CD C h iş in ă u ...... 37.597 —— 8.6 324 468 7.524 :.îj j—:l _ 11.2 84.620 H o t i n ...... 60.138 —— 10.7 616.476 26.124 _ __ 12.7 33.248 I s m a il...... 7 080 —— 6.0 429.270 5.737 _ . _ 4.1 23.920 O r h e i ...... 55.975 — 8.1 454.796 3.145 _ _ 12.4 38.958 Soroca ...... 53.770 —— 8.5 456.596 9.481 _ ' _ 7.8 73.798 O l Tighina...... 76.014. —— 7.6 588.239 9.147 9.7 89.080 T—H T o t a l ...... , , . . . 648.270 — - 7.9 5.158.998 93.056 - 8,4 877.903 Suprafaţa şi producţia agricolă a Basarabiei anii pe 1925 şi 26

OR Z O V Ă z P O R U M B

JUDEŢELE Supra­ In In Supra­ In In Supra­ In In faţa capa citate greutate faţa capacitate greutate îaţa capacitate greutate IO Hectare Media Hectolitri Medla|Chintalej Hectare Media Hectolitri |MediajChintale Hectare Media Hectolitri Media Chintale 04 B ă lţi...... 100.952 1.7 181.047 0.9 91.429 27.608 30 57.354 0.7 22.024 96.304 14.8 1.430.726 11.8 1.138.858 Gahul .... 77.908 2.0 157.602 1.1 91.252 10.810 1.7 17.758 0.8 6 588 78.265 1.9 155.275 1.5 123.599 05 Cetatea Albă . . 148.495 3.4 505.156' 2.0 301.073 43.093 3.3 159.817 1.5 67.123 148.274 4.2 629.581 3.9 501.146 Chişinău . . . 34.544 2.6 90.706 1.5 54 061 17.100 3.0 57155 1.3 22.929 79.313 5.4 435.280 4.8 346.483 H otin...... 39.827 5.0 225.864 3.5 141843 17.155 7.3 125.297 2.8 48.114 89.556 10.0 895 560 7.0 712.866 Ismail .... 133.397 8.0 1.198.463 5.4 726.269 10.873 7.4 81326 30 33.506 58.326 8 b 498.571 6.8 396.863 Orhei...... 19.489 2.8 55.813 1.6 31.869 15.016 2.8 43 381 11 17.439 62.042 8.8 548.431 7.0 436.558 Soroca .... 42.130 1.1 49.467 0.7 30.026 15.898 2.2 35.020 0.8 13.903 49.015 10.5 535.866 8.7 426.502 Tighina .... 83.911 0.9 82.455 0.5 49.143 11.436 1.4 15.653 0.5 6.277 102.H78 1.0 162.111 1.2 129.046

TOTAL 680.653 3.7 2 646.573' 2.2[ 1.516.965 168.988 3.7 592.7611 14 237.893 763.473 ! 6.0 5.291.344 5.5 4211.910

B ă lţi...... 44.296 — 13.9 618.U22 11.184 — -- 14.2 158.844 141.816 — — 18 2 2.579.703 Cahul .... 65.825 — 12.8 846.020 3.097 — 11.2 34 686 74.7911 — — 180 1.346.630 Cetatea Albă . 137.663 — — | 10.5 1.445.502 24.866 — 10.7 265.731 117.941 — _ 28,5 2.751.890 UJ Chişinău . . . 32.087 i - — 14.6 470513 11.543 — 12.6 145.861 80,356 — 19.8 1.594.552 Hotin...... 35.575 — 1 — — — 9.8 332.264 13.99J 13.6 191.178 88.464 17.2 1.534.201 04 Ismail .... 100.080 — 8.4 849.930 3.95C — — 6.3 25.005 45.951 —— 14.2 660.289 Orhei .... 17.095 -- — 11.2 192.756 12.224 — -- 12.8 150,460 88.412 —— 21.3 1.880.304 Soroca...... 31.623 1 — — 10.3 327.846 12.263 — . 10.7 131.681 58.194 —— 164 936.440 m Tighina .... 90.135 L ~ „. 13.9 1.260.315 5.496 I 10.5 57.998 109.219 — 22.7 2.479.145 1 TOTAL 554.379 _ - 11.4 6.389.174 98.622 - — 11.7 1.161.444 805.156 -- 19.5 15.763.154 Suprafaţa şi producţiunea agricolă a Basarabiei în anul 1927

Grâu de toamnă Grâu de primăuarâ Secară de toamnă Secară de primăuarâ Orz de toamnă Orz de primăuarâ j

g 3 g r ­ ca g sa Producţiunea 03 Producţiunea Producţiunea as Producţiunea la" Producţiunea ai Producţiunea judeţele i- S os .5 SS C8 re as re re as re re ca re re trio3 re re u t - «4 o "o r. o o B o. s s P4 _o£ ® « O, _0 Si o o) £L s i Da _E£ »

Htctar Chintale Hectar Chintale Hectar Chintale Hectar Chintale Hectar Chintale Hectar Chintale

Bălti . . 70.994 7.3 515.593 2.6«8 7.1 19.071 10.929 10,4 113698 206 9.8 2.019 77.368 8,2 638.125 Cahul. 14.480 6,1 87.944 27.76(1 58 163.771 1.941 7,1 13740 1.450 7.0 10.150 3! 3.0 14' 86.226 7.3 630.464 Cet.-Albă 87.500 4,7 415.270 28.872 3.1 90.53! 6.520 4.0 32.292 101 5.2 525 5.608 4,11 27.652 219.785 4.1 911.757 Lăpuşna 42.421 7.3 310.353 15.454 6,6 103.948 12.091 7,' 86.274 1.466 7.2 10.610 27 78 212 40.140 9,7 270.126 Holin. . 40.890 11,9 483.959 4.704, 7.8 36.871 24.297 10,1 262.007 225 8.2 1.867 36.975 8.4 312.368 Ssmail . 24.007 0,7 160.618 24.042, 5.1 122,841 5.492 5,3 29.300 1.455 3.1 4.545 95.946 4.4 426.871 Orhei. • 69.879 5,5 382.001 5.173 4,4 23.044 9.100 8,8 80.524 8 ti 12,0 1.085 19.704 6.5 129.524 Soroca . 61.828 8,2 507.202 5.659 7.8 44.301 8.551, 8 0 68.381 5 4.0 20 lt!) 7,5 899 39.188 8.1 316.158 Tighina. 63.644 5,2 330,324 16.430 6.2 101.991 12.063 4.0 55.794 222 4.1 920 70 4.0 280 92.909 6.5 610.381 Total. . 476.366 6,7 3.205.264 130.788 5,4 706.401 90.979 8,(1 742.015 3.675 6,9 26.111 7.400 34.813 708.241 5,9 4.242.774

O V A Z PORUMB

Bălti . . 35.402 8,0 283.955 95.7641 9.0 861.871 Cahul. . 6.638 7.4 49.667 87.487i 12,0 1.049.844 Cet.-Albă 19.820 5.1 101.332 140.295 9.0 1.262.655 Lăpuşna. 13.441 6.5 88.442 ; 62.633 5.0 313.165 Hotin . . 15.021 9.1 13.669 77.093 13.0 1.002.20' Ismail . 4940 4.2 20.854 73.5471 15.0 1.103.205 Orhei. . 13.765 6,7 92.718 78.755 8.0 630.040 Soroca . 14.338 8.6 123.497 57.780 20.0 1.155.801 Tighina . 5.833 5,1 29.863 103.335 6,0 620.010 Total. . 129.204 6,2 804.007 776.699 10,2 7.998.804 impozite. pe proprietăţile agricole din Basarabia, pământ arabil pe anul 1924

Până la 5 Hectare Dela 5—10 Hectare Dela 10—50 Hectare

JUDEŢELE Venitul Venitul Venitul fntinderea întinderea întinderea im pozabil im pozabil im pozabil tarilor tarilor tarilor Hect. £ Lei B. Hect. z. Lei B. H ect *E L e i B. No. No. proprie­ No. proprie- ! No. proprie­ < <

B ă l ţ i ...... 47530 139238 87 28.008.049 - 10725 109847 83 23.617.770 — 2801 39387 33 7 962.081 —

O a h u l ...... 28681 104297 07 19.310.88t - 7180 71466 49 9.913 980 - 4103 73031 45 14 716.869 —

Cetatea Albă . . 44394 149873 47 28 654.750 - 22050 158609 62 30 319.502 - 11201 198171 55 39.962.441 -

Chişinău . . . 52383 123179 £8 28.077.330 - 6803 44526 45 10 399 S90 - 1442 19407 09 4 697.944 -

H otin .... 81520 213801 03 57.001.790 — 6633 43941 49 10.990 604 - 828 14156 12 3.800.456 -

Ism ail . . . . . 15888 41150 03 8.279 179 - 11270 82290 47 10.902.730 - 10368 155310 02 32 115205 -

O r h e i ...... 60414 161144 34 35.391.740 - 4845 34998 01 6.710.161 - 1323 23777 11 5 044 648 -

Soroca ..... 72029 198339 74 42.677.291 - 21055 126811 71 27 449 548 - 3060 37233 •"6 8.071 386 -

T ig io a ...... 23129 100620 40 24.273.187 - 10854 123756 99 27.003.191 — 7308 107087 87 23.810 376 -

Total . . . 425868 1231045 91 27.2937.202 _ 11352i 776255 00 163 313.002 _ 42434 607502 70 140.241.416 _

• I ^ 'y ’■« H cc O 9 to oi' ° tr S' ° E o B •£ t-3 P p: a o 8K o 13 a -H C- a a a

N o . proprie­ 210 247 209 298

ro 121 00 Ot 235 O' to ro tarilor <1 CU 4 0 1 o 05 CD to O t o 0 l - l IO to IO to CU r o — 0 5 cu cu CC 0 5 ^ 3 to CD 4 O 4 ©. cu 00 CD CU *- I

0 5 4 123 Ol tO to CD CC CD CC o* O* CU 05 05 CU o 4 4* O 0 CD 0 1 4 Arii w 4.716.252 4.856.030 4 4.995.555 <9 4 CC 05 cu 00 4 Ol O cn 0 O U3 0 B

No. proprie­ CU tarilor cu 4* Oi 1—1 cu cu cu CD to »—1 CD tc 0 cu 4 a to “O CU CU <—1 to CU 0 0 © . CU CO O 44 c, CD 0 1 O to -v3 ac eu ©5 D rvo ro to -vj cu 00 ®5 >—1 05 05 O- O' >-- Oi 0 to LO 0 ro cu O' o 0 to CD O CD O 0 1 05 Ol 4 >— 05 00 CD CD CU Arii cn 0 . 00 ro l—l 4* CU 05 05 l—l 00 4^- 0 1 ,—L CO 05 Oi B < 05 ao CD tu­ to to CD TJ O IO ^ 3 Oi 05 to CD Ol 4 IO O D co Ol CU CD 4 OO 0 to OO 0 05 OO OO - 0 <1 —J CU to Cu to •— '■ 00 4* C 0 <4 ►—* CD o* £. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 a» 0 0 4* CD 05 cu 00 05 <1 4 05 4 ^3 05 C“. CD O 00 O ^3 No. proprie­ Ol O- CD 00 to -^1 co >—* 4- »—1 4 CD 4 CC 1 0 00 to CU CU tarilor CC CU 00 LO Ol 05 4 00 to CC CU CU to cu to Oi to 4 M Ol 00 0 0 H- 1 CD to 05 00 CO ac CU CD Oi Ol CD Oi 4 cu a —j 4 O 4 05 Oi CO CD 00 OO i— •^3 —1 0 c_ Cl CC CU 05 4 CL 0 05 00 —J * 0 ^3 Oi 0 1 iO co 4 OG CD O Cc CD <1 CD •O *— 4 Oi O Arii a 05 — B 00 00 Ol 05 -O Oi 00 a -a 05 CU CD 4 CD J- O 4* 05 ac 00 00 4* 00 >—1 C5 05 00 Oi B

£ t Impozitul pe proprietăţile agricole din Basarabia pe anul 1924

Fâneţe şi Islazuri Grădini de legume L iv e zi de pomi fructiferi

' ' i CS «î cîl JUDEŢELE VENIT v e n i t VENIT ■ 5 ^ întindere $ . «1 întindere . • " u întindere O u O impozabil o impozabil impozabil Z c.™ Z O.— o *- o *- Ol-l “ o. c O. ’c O. c Hect. L e i B Hect. L e i B Hect. C L e i B.

Bălţi. . . 30688 59188 57 11 612.145 _ 33 159 09 81.022 - 997 1287 27 341.999 —

Cahul . . 2789") 72325 62 10 087.761 — 96 181 28 45.048 - 2 4 50 1X 8 -

Cetat -Albă 53485 143487 65 29.767.680 - 290 348 90 103.215 - 1753 900 59 214449 -

Chişinău . 38332 48716 37 5.744 518 . - 165! 220 39 182 175 — 11948 6991 30 2 551.753 —

Hotin . 28590 2855 9u 4.256.734 - 767, 503 26 249.238 - 9556 3972 55 2.066.040 -

Ismail . 33:-9 10554 88 2.726.957 - 180^ 2875 26 501.323 - 71 66 42 14 777 —

Orhei. . . 29292 31683 78 3.714.339 - 883 388 30 176.788 — 8337 4861 90 2.156.691 —

Soroca . . 13443 12770 49 18.769.549 — 1026 920 24 306.785 — 977 698 37 238.177 -

Tigh ina 40154 80701 13 15 533.147 - 267 159 94 79.359 — 5612 7371 46 3 168.215 -

T o ta l. . 265218 462284 39 85 312.830 — 5329 5716 66 1.724.953 - 39.253 28.15 16 10.753.181 - (Urmare)

V i i P ă s iuri în exploatare Alte proprietăţi agricole

VENIT V E N IT VENIT JUDEŢELE în tin d ere întindere întindere lmpozab il im pozabil impozabil No. No. No rilor rilor rilor proprieta­

proprieta­ a proprieta­ fl ’5 L e i B. Hect. L e i B. H«rct. <3 L e i B. Hect. c <1

509.080 Bălţi . . 1823 978 61 331 976 4 9 — 3.90,i — 545 2468 29 —

Oahul . . 11814 7198 13 2.411 060 _ 131 201 — 31.410 — 1825 584) 26 1.154 700 — 796.925 Oet.-Albă . 30412 6945 31 7.345.744 171 181 l i 37 804 - 6655 3161 41 — 168.930 Ohişmău . 31047 21276 27 9 028 985 501 363 9< 72.786 — 79 194 36 —

75 370 120 58 ) 57 1.449 408 __ __ —_

7 970 479 Ism ail . . 8241 6041 32 2.316.860 - — 14 1027 55 —

32.050 — Orhei . . 14172 1 o302 02 5.937 928 — — — — — 7 394 30 — — S o ro c a . . 502 414 30 186.157 — — — — — — — 388.653 T igh in a 6 322 325 1 6 01 9.015 — 675 1039 75 - — 21529 13580 55 !------

9800 14125 92 10 970.817 T ota l . . 122541 76710 26 33.881.40;> — 928 1341 63 1.604 323 —

J Impozitul pe proprietăţile agricole din Basarabia pe anul 1924

— — = ------• Totalul proprietăţilor agricole pentru cei care aomicniaza Totalul general ai pământurilor arabile in străinătate şl a proprietarilor agricoli • JUDEŢELE Venitul Venitul V enitu l întinderea întinderea întinderea impozabil impozabil impozabil N o, No. No. □ Hect. L e i B. Hect. L e i B. Hect. = L e i B. propietarilor Ani propietarilor < propietarilor <

Bălţi . . . 34.090 64.090 83 12.880.122 — 3 217 68 49.660 _ 101.522 487.928 __ 99 461.425 __

Oahul . . 41.763 85.750 79 13.681.059 - 328 241 32 34320 — 81.901 370.660 - 68 199.195 -

Cetat. Albă 92.766 165.024 78 38 265.817 - 8 79 22 16 076 — 170.990 730.232 — 148.904. 27 —

Lăpuşna . 82.072 77.762 62 17.749.147 - 6 690 76 193.640 — 142.853 299.533 — 69.406 072 -

H oti n . . 39.034 9.913 03 8.021.790 - 36 1898 19 483 857 — 128.260 309 483 — 87.202 310 —

Ism ail . . 13.467 20.538 43 13 530.396 - 4 56 75 14.188 — 51 30a 336.140 - j 78.365.545 — ! Orhei . . 51.691 47.630 30 12.017.796 — 5 297 77 68.900 — 119,633: 323.014 _ 71.497.413 -

Soroca . . 15.948 14.803 40 2.600.668 - 15 365 50 112.366 403.809 — 86.410 536 - j 106.346 i-r' T igh ina 71.238 102.858 84 26 500.714 — 4 10 45 C 5.675 — 118.781 486.263 — 112 365.656 —

TOTAL 443.069 588.373 02 144.247.509 — 407 3.857 64 97.266 — 1.927.588 3.747.092 — 822.112.659 - Impozitul pe proprietăţile agricole din Basarabia pe anul 1924

SOĂZUTE DIN IMPOZIT 'Suma totală a impozitului Pentru sarcini ipotecare Pentru venituri mici • aşa cum iS o o rezultă din ca — ca Venit suma totaia JUDEŢELE recapitulaţia S £o ca io ai a

o scăzui impozabil

generală a venit 3 £ au Impozi scăzămintelor matricolei aj proprietarilor cultivă singurintul H il care până a la 200 Lei B. Lei B. Lei B. I E ® Lei B. Lei B

B ă lţ i...... 20.149.442 20 —— 59.964 53.596.800 — 2.680.738 20

C a h u l ...... 13.956.694 72 - — — - 36.343 36.573.903 - 1.204.127 19

Cetatea A lb ă ...... 29.727.863 - 5.715 — 1.143 — 24.190 49.642.682 - 2.482.134 10

C h iş in ă u ...... 13.965.561 67 — - — - 52.891 40.822.607 — 2.045.757 —

Hotin ...... 17.191 610 40 — - - - 85.114 67.422.858 — 3.145.580 04

Ismail ...... 15.805.956 60 —— — - 15.282 16.139.936 — 913.341 20

O r h e i ...... 14.397.842 — —- — - 62.728 43.729609 - 2.089.019 05

Soroca ...... 18.052.991 84 14.900 - 2 980 — 87.163 74.114.188 — 3.515.762 91

T ig h in a ...... 22.845.426 81 — — —— 42.233 45.408.325 - . 2.132 909 10

T o t a l . . 166.093.389 27 20 615 4.123 464.811 427.450.908 20 209.368 79

i

i 48

SCÂZflMIIITE Din IMPOZIT PENTRU SARCINI FAMILIARE

SUMA SCĂZUTĂ CU: Suma Totală JUDEŢELE a Scăză- mintelor 10»/ 14»/ 16°/ 18»/ 20% L e i B. 1 L e i B. L e i B. L e i B L e i K. i B. L e i

Bălţi . . 509220 — 496568 — 340355 - 41675 — 551 _ 1388309 —

Cahul . . 248695 90 328495 08 276290 85 45603 38 1969 40 901054 61

Cet. Albă 483766 - 811329 40 809602 50 540085 60 23428 30 2368211 80

Chişinău . 346331 97 392254 66 285869 64 54209 10 2347 10 1081012 47

Hotin . . 545579 22 578125 51 407931 71 63559 52 2974 50 1598170 46

Ismail . . 396740 - 468401 - 477241 50 116538 12839 50 1471760 -

Orhei . . 299103 17 354062 551 294088 78 150134 - 9408 15 1106796 95 Soroca. . 424581 93 489779 J 382836 57 132616 15 30669 83 1460484 28

Tighina . 478662 -1 648762 4o; 777933 - 154298 — 21507 — 2081162 40 | 1 Total . . 3732681) 49 4567778 4052149 55 998718 75 105694 78 13457021 97 40-

1

Totalul Impozitului rămas repartizat pe casă

JUDEŢELE rămase

mintelor STAT JUDEŢ COMUNE Total Total Gene­ ral ral al Scăză- Suma totală a impozitelora

L e i B. L e i R. L e i B L e i i; L e i K,

B ălţi. . 4069107 _ 16080236 20 9663380 95 4010603 03 2406351 22

Cahul . 2105182 - 11851512 72 7200379 04 2906958 35 1744175 33

Cet. Albă 4851488 90 25876374 10 14955527 2 6199696 37 3721150 71

Chişinău 3126769 47 20848792 £0 6545694 18 2669769 98 1623327 04

Hotin. . 4743850 50 12447849 90 7506093 30 3091062 56 1850704 04

Ismail . 2385101 20 14420855 40 8051501 20 1530*21 80 3838932 40

Orhei. . 3195816 - 11202026 - 6746994 42 2784394 68 1670636 90

Soroca . 4979227 19 13073764 65 7865394 45 3945009 50 1953360 70

Tighina 4214071 50 18631355 34 1119422 99 4652347 04 2785778 31

Total. . 33670513 76 132422875 51 79729195 55 31100263 31 21593416 65 1 1 49

Este evident din cifrele şi datele de mai sus, că agricultura din Basarabia a fost în suferindă. Dar orice om de bun simţ îşi dă seama, că după reforma agrară de pe o parte, şi sub influenţa fac­ torilor mondiali de depreciere a producţiei agrare şi a proprietăţii rurale, aceste suferinţe erau inevitabile. Ele nu se pot înlătura decât prin intensificarea conştientă a muncei şi a producţiei, prin toate mijloacele şi puterile. Evident că se resimte mult şi e- poca de tranziţie şi de adaptare de la agricultura mare la agricul­ tura mică şi mijlocie, a cărei prim efect este înmulţirea vitelor de tracţiune şi altor animale, hrana cărora, destul de însemnată, nu se calculează în tabelele statistice, ca şi ameliorarea hranei mun­ citorilor agricoli, care trec dela consumul păpuşoiului la grâu. Ceia ce este important, cifrele de m ai sus demonstrează, că în epoca postbelică şi postrevoluţionară, cu schimbarea radicală a organizării de stat, a întregei vieţi politice şi sociale, a întregei organizări de proprietate şi producţie agrară, agricultura în ge­ nere privită în Basarabia, nu numai că n’a scăzut cum susţineau protivnicii reformei agrare, ci se desvoltă şi pe nouile baze va propăşi.

4 CREŞTEREA VITELOR CREŞTEREA VITELOR

Una din ocupaţiile principale, ale populaţiei Basarabiei din toate timpurile, a fost creşterea vitelor. Imensă înainte de 1870, de la acest an ea decade gradat, din cauza întinderei agriculturei. In tot timpul războiului, nevoile lui, trecerea pe aici a imensei can­ tităţi ele trupe, a micşorat în mod însemnat cantitatea de vite din Basarabia. Trupele Ruseşti părăsind Basarabia în 1918, au lăsat aici o cantitate de vite (în special cai); însă lipsa de nutret şi adăposturi în iarna grea a distrus din ele o cantitate imensă; toate drumurile Basarabiei erau pline de oase de vite, pierite de frig, foame şi boli. Desigur că schimbarea condiţiilor proprietăţii rurale, prin înmulţirea gospodăriilor, mici şi distrugerea celor mari, anii buni sau răi, au influenţat asupra calităţii şi numărului vitelor. Desigur vitele de lux mare au scăzut în număr. In schimb vitele de tracţiune şi gospodărie, de calitate bună, s'au înmulţit. In această privinţă încercările şi ajutoarele zooteh­ nice au găsit în gospodarii din Basarabia, buni şi pricepuţi eres- cători de vite, pe care le îngrijesc cu dragoste. Din alăturatele tabele se vede mişcarea numerică a vitelor din Basarabia pe anii 1919—1926.

NUMĂRUL ANIMALELOR DOMESTICE DIN BASARABIA

Vite Anii Cai O i Porci cornute

1900 365.871 662.048 1.642.850 309.373 1905 377.441 583.088 1.471.591: 303.330 1909 415.357 537.533 1.334.671 403.198 1916 503.741 725.467 2.213.93l'| 507.697 54

NUMĂRUL ANIMALELOR DOMESTICE DIN BASARABIA în anul 1919

JUDELEŢE Cai Boi O i Capre Porci

Bălţi. . . 45.112 76.665 205.064 2.556 50.852 Cahul . . 32.535 45.130 198.469 2.692 27.553 C et.-A lb ă. 85.968 110.598 342.203 1.402 56.263 L puşna . 20.861 76.643 108.3«9 1.432 30.965 H otin . . 49.183 83.129 125.917 631 43.476 Ismail . . 42.443 34.345 117.209 679 34.366 Orhei . . 31.705 73.018 93.622 3.831 35.577 S o ro c a . . 46.973 95.906 157.274 842 36.289 Tighina . 47.899 76224 245.828 1-648 30.437 Total. . 402.679 662.958 1.593.925 15.714 345.778

NUMĂRUL ANIMALELOR DOMESTICE DIN BASARABIA în anul 1920

JUDEŢELE Cai Boi O i Capre Porci

Bălţi. . . 34.888 79.944 251.819 3.385 47.606 Cahul 36.279 40.786 226.313 3.383 33.338 Cet.-Albă . 92.352 118.471 361.501 • 745 75.930 Lăpuşna. . 23.252 80.743 114.602 3.325 66.040 Hotin . . 49.778 87.349 125.332 1.145 45.902 Ismail . . 32.928 29.555 109.625 454 19.697 Orhei . . 32.569 64.737 94.932 3.618 40.312 Soroca. . 49.565 83.194 165.676 1.487 40.857 Tighina . 48.097 73.303 325.705 1.881 60.513 Ţotal. 408.015 657.882 1.775.505 42.182 430.195 55

NUMĂRUL ANIMALELOR DOMESTICE DIN BASARABIA în anul 1921

JUDEŢELE Cai Boi O i Capre Porci

Bălţi . . 39.906 94.832 293.650 2.327 58.405

Cahul . . 29.466 49.440 228.638 1.941 37.333

C et.-Albă. 78.994 104.012 332.032 662 72.033

Chişinău . 36.221 84.375 231.244 3.413 70.960

Hotin . . 52.135 77.178 180.781 1.881 52.016

Ismail . 30.904 35.785 135.125 924 30.485

Orhci . . 31.188 64.287 113.366 3.174 44.278

Soroca. . 74.310 92.692 313.714 2.013 52.931

Tighina . 55.140 59.398 351.812 2.783 54.693

Total. . 428.263 661.901 2.180.363 19.091 473.144

NUMĂRUL ANIMALELOR DOMESTICE DIN BASARABIA în anul 1922

JUDEŢELE Cai Boi O i Capre Porci

Bălţi . . 57.404 122.539 391.532 3.020 46.865

Cahul . . 31.425 59.562 266.061 2.501 37.779

Cet.-Albă . 70.427 105.908 333.061 811 71.553

Chişinău . 36.247 84.121 231.986 2.908 72.217

Hotin . . 48.195 81.439 162.392 2.887 57.167

Ismail . . 41.558 47.479 165.058 539 42.605

Orhei : . 35.186 81.230 145.058 4.113 61.083

Soroca. . 55.859 83.206 240.379 1.545 32.675

Tighina . 5L124 99.212 420.226 5.058 55.986 • . • i Total . . 435.415 764.702 •2.297.306 23.382 507.830 * * > * i 56

NUMĂRUL ANIMALELOR DOMESTICE DIN BASARABIA în anul 1923

JUDEŢELE C a i B o i Oi Capre Porci

Bălţi .... 60.341 123.068 440.122 3.012 90.075

Cahul .... 39.597 68.765 206.453 2.293 42.918

Cetatea Albă . 72.844 99.528 367.152 1.473 42.619

Chişinău . . . 31.139 97.233 187.243 6.310 115.369

H otin .... 54.538 95.772 185.492 1.891 55.793

Ismail . . . . 43.718 55.607 182.743 570 33.697

Orhei. . . . 32.215 79.412 167.702 6.510 44.192

Soroca . . . 64.252 93.807 271.470 1.783 36.116

Tighina . . . 42.689 107.750 392.120 1.016 51.918

Total .... 441.333 820.941 2450.497 31.866 612.631

NUMĂRUL ANIMALELOR DOMESTICE DIN BASARABIA pe anul 1924

JUDEŢELE C a i B oi O i Capre Porci

Bălţi .... 47.053 85.886 299.844 2.213 78.977

Cahul .... 29.468 53.331 245.653 1.146 35.654

Cetatea Albă . 71.894 98.790 423.910 1.586 56.520

Chişinău. . . 33.896 92.286 183.210 4.139 75.074

Hotin .... 49.95? 68.084 178.060 1.866 52.626

Ismail. . . . 40.735 81.642 248.115 300 24.515

Orhei. . . . 25.943 64.579 133.198 2.098 33.598

Soroca . . . 54.658 66.540 188.183 3.636 46.601

Tighina . . . 61.808 110.730 462 310 6.904 76,865

Total .... 415.397 721.868 2.362.483) 23.888 480.430 57

NUMĂRUL ANIMALELOR DOMESTICE DIN BASARABIA în anul 1925

JUDEŢELE Cai Boi Oi Capre Porci

Bălţi .... 49.609 90.095 360.833 2.598 74.984

Cahul. . . . 26.161 36.859 214.756 2.153 11.345

Cetatea Albă . 81.201 114.205 442.153 975 67.550

Chişinău . . . 18.736 65.725 138.519 1.699 48.561

Hotin .... 56.865 85.709 69.920 1.466 55.733

Ismail. . . . 41.320 79.711 237.244 429 33.341

Orhei .... 22.879 56.y36 163 589 1.063 35.416

Soroca . . . 54.658 66.540 188.183 3.636 46.601

Tighina . . . 37.306 67.639 328.078 1.660 41.348

Total .... 388.755 663.419 2143.275 15.660 414.879

NUMĂRUL ANIMALELOR DOMESTICE DIN BASARABIA în anul 1926

JUDEŢELE C a i B oi O i Capre Porci

Bălţi . . . . 45.108 81.595 344.253 4.558 60.665

Cahul .... 28.893 36 291 273.987 1.549 14.796

Cetatea Albă . 82.097 86.014 315.259 658 40.962

Chişinău. . . 56.638 83.708 216.252 1.380 73.985

Hotin .... 44.697 50.015 196.515 430 23.437

Ismail. . . . 18,723 58.999 154.583 10.606 34,203

Orhei .... 17.774 46.051 140.517 1.272 23.997

Soroca . . . 47.806 55.187 195.275 2.537 . 27.082

Tighina . . . 27.611 42.509 258.603 1.702 28.329

Total , . . . 368 747 534.369 2095.244 24.692 327.456 VITICULTURA VITICULTURA

După datele statistice, culese pentru toată Basarabia, pentru timpul de la 1901— 1908, afară de judeţele Ismail şi Calmi, supra­ faţa ocupată de vii, era de circa 85.000 ha., form ând 2.5% din toată suprafaţa cultivabilă. După datele culese de Serviciul Statisticii al Ministerului de Agricultură, pentru anul 1924, în Basarabia, se găseau 104.562 ha. acoperite cu vii, iar în 1926 erau 104.950 ha., cu o producţie medie intre 20—25 milioane decalitri vin. Deşi după aceste date, nu se vede influenţa dezastruoasă a războiului asupra întinderii viilor, acestea însă au suferit pier­ deri foarte mari din punct de vedere a calităţii plantaţiilor. Războiul şi ca urmare a lui revoluţia., au făcut ca multe din cele mai frumoase plantaţiuni să fie părăsite şi în parte chiar distruse ; o bună parte din viile marilor proprietari au fost de­ vastate, distrugându-se atât plantaţiile şi instalaţiile, cât şi in­ ventarul. O refacere imediată a fost imposibilă, din cauza lipsei de nu­ merar, neputându-se valorifica nici produsele. In timp ce înainte de război se exporta cel puţin o treime din producţie spre Rusia, acum toată cantitatea de vin şi struguri trebue să rămână pe loc, de oarece atât vechiul regat, cât şi Transilvania, au cantităţi mai mult de cât suficiente, de vin. Convenţiuni comerciale cu alte state, asemenea nu s’au putut face în condiţiuni, ca să permită exportul unor stocuri mai im­ portante de vin. Din aceste motive refacerea viilor nu prezintă acel mare interes, pe care putea să-l aibă, dacă plasamentul ar fi fost uşurat. Prin marele act al reformei agrare, după împroprietărire, fiecare sătean ţinea să-şi valorifice cât mai bine bucata de pământ spre a-şi pune gospodăria pe temelii mai solide, prin înfiinţarea unei vii. Lipsind însă materialul pentru sădire de bună calitate şi .cu preţ convenabil, s’o recurs într’o măsură mult prea mare la hibrizi, producători direcţi. Reclama ce s’a făcut acestor viţe, că 62 nu pretind îngropat, stropit, haracit, etc. le-a răspândit cu ne­ spusă iuţeală, neglijându-se faptul, că vinul produs de aceste vite este de calitate cu totul inferioară. Astfel s‘au făcut plan­ taţii noi cu hibrizi, s'au înlocuit multe din viile distruse în timpul războiului, cu astfel de plante, ba chiar lipsurile în viile existente s’au complectat aproape pretutindeni tot cu hibrizi. Iată deci partea iluzorie a cifrelor, care arată o întindere şi o pro­ ducţie atât de însemnată în viticultura Basarabeană de astăzi. Lipsa cererei de vinuri pentru export a făcut să nu se mai pro­ ducă, în aceleaşi proporţii ca în trecut, marfa de calitate supe­ rioară. Pe de altă parte chiar în comerţul intern, viticultura întâm­ pină multe greutăţi, fie din cauză că circulaţia strugurilor şi a vinului în interiorul tării a fost împiedicată de greutăţile de trans- popt pe C. P. R., fie din cauza îmtârziemei aplicării unei legi se­ vere pentru combaterea fraudelor în vinificatie. Toate acestea au făcut ca viticultura să-şi piardă rentabili­ tatea, pe care trebuia s’o aibă. Spre fericire însă, avem dovezi că faima hibrizilor, producători direcţi, scade cu zi ce trece şi tot mai mult se măresc cererile pen­ tru vite altoite, care se produc în tară ori se importă sub controlul statului, din sudul Franţei şi din Algeria. Ceva mai mult chiar, cursurile populare de altoiri, instituite în ultimii ani de ministerul de agricultură, sunt tot mai frequentate de ţărani, cari înfiinţează pepiniere colective de vite altoite; vitele de hibrizi producători direcţi au început să se altoiască pe loc cu varietăţi europene, ceea ce deocamdată consitue un pas însemnat în spre o orientare se­ rioasă a viticulturii în viitor.

Instituţiunile de stat şi organizaţiunile particulare, pentru încurajarea viticulturii în Basarabia

In serviciul progresului viticulturii în Basarabia, funcţionează mai multe organizaţii, pe care le putem împărţi în două mari ca­ tegorii: oficiale şi particulare. Dintre institutiunile oficiale, putem enumăra următoarele: 1) Şcolile de viticultură, 2) Pepinierele viticole, 3) Staţiunile Dintre cele particulare mai însemnate sunt următoarele: i) Sindicatele viticole, 2) Camerele de agricultură, 3) Cre­ ditele viticole. Şcoli speciale de viticultură în Basarabia sunt două: 1) Şcoala naţională de viticultură din Chişinău şi 2) Şcoala inferioară de viticultură din Saharna. Şcoala naţională de viticultură dela Chişinău este de grad mediu, este organizată după sistemul celor mai moderne şcoli din Europa, este înzestrată cu o vie experimentală, staţiune viti­ colă şi cu laboratoarele necesare. 63

Şcoala de viticultură de la Saharna este de grad inferior, are o vie demonstrativă cu mai. multe varietăţi de vite româneşti şi streine. Are o însemnătate locală, servind viticultura regiunii în­ conjurătoare. T o t aci putem enum ăra şi catedrele de viticultură de *a şcolile de agricultură (Grinăuti, Pul’cari, Cupcui şi Manzâr) precum şi cursurile speciale, ce se lin în şcolile normale, semi- narii, liceul tehnic di Soroca, etc. Dintre pepinierele Statului, înfiinţate înainte de război, sunt 1) Noul Caragaei, specializată în producerea vitelor americane pentru port altoi; 2) Bucovăt cu plantaţii de vită americană, şcoli de vite altoite şi pomi roditori ; 3) Ismail eu o vie experimentală, plantaţii de vite americane şi pepiniere de viţe altoite. După război în acelaş scop s'au înfiinţat pepinierele Botnă- reşti, Comrat şi Dealul Codrului. Staţiunile viticole au ca scop facerea diferitelor cercetări ex­ perimentale şi ştiinţifice în legătură cu viticultura. Ele sunt re­ prezentate astfel : 1) Staţiunea experimentală de lângă şcoala naţională de vi­ ticultură Chişinău, cu secţiuni de viticultură, oenologie, microbio­ logic, agrogeologie şi meteorologie; 2) Staţiunea bio-entomologică dela Chişinău cu secţii de ento­ mologie şi micologie; 3) Staţiunea viticolă experimentală şi demonstrativă de la Costiugeni cu o vie experimentală, în care se urmăresc probleme diferite de adaptare la sol a port altoilor, afinitate între diferite varietăţi de V. Vinifera cu întreaga serie de port altoi, din cei mai bine adaptaţi la solul şi clima Basarabiei, probleme culturale, etc. 4) Staţiunea viticolă din Cetatea Albă înzestrată cu un labo­ rator pentru analiza şi studiul mustului şi a vinului din regiune, precum şi plantaţii de viţe americane, urmărind în deosebi refa­ cerea viţelor de hibrizi producători direcţi cu viţe altoite. Sub conducerea organelor de control ale direcţiei viticulturii, funcţionează două catedre ambulante de viticultură, care tin con­ ferinţe sub auspiciul Camerelor de agricultură în diferite centre viticole, organizează cursurile populare de viticultură şi îndru- mează pepinierele colective săteşti. Organizatiunile particulare au de scop atât să îndrumeze pe proprietari-podgoreni spre metodele de lucru, replantare, etc. mai unitare, dar mai ales urmăresc apărarea în comun, a intereselor economice. Astfel Sindicatul Viticol al Basarabiei şi Sindicatele Viticole judeţene, legate cu Uniunea generală a sindicatelor viticole din România (cu sediul în Bucureşti), au de scop prin activitatea în .comun să uşureze procurarea materialelor viticole şi desfacerea produselor cu un preţ convenabil, ajutând în acelaş timp organele 1

64 respective ale Statului în aplicarea legei de represiune a fraudelor, precum şi exercitarea măsurilor de politie viticolă. Camerele de agricultură îngrijesc ca organizatiunile viticole judeţene şi chiar cultivatorii să poată procura material de plantare c« un pret redus, încurajează viticultura prin înfiinţarea expo­ ziţiilor şi concursurilor, decernarea premiilor, etc. subvenţio­ nează pepiniere şi şcoli viticole de stat sau cu caracter privat, pentru a îidesni o produeţiune cât mai mare în această ramură. CULTURA TUTUNULUI CULTURA TUTUNULUI

Cultura tutunului se face în Basarabia din cele mai vechi timpuri. Regiunile mai importante cari produc tutunuri de calitate superioară sunt judeţele, Orhei, Lăpuşna şi parte din Soroca. înainte de unirea Basarabiei, cultura tutunului era liberă şi se făcea în special de antreprenori de cultură, în asociaţie cu sătenii. Sub acest regim cultura tutunului nu a luat o extindere mare din cauză că sătenii, care erau de fapt cultivatori, nu puteau rea­ liza beneficiile cuvenite din această ocupaţie, întru cât erau spe­ culaţi de antreprenori. După statisticele Ruse, întinderile ocupate de cultura tutunului variau între 3—4000 hectare iar ca producţiune 2— 3.000.000 kgr. Tabloul de mai jos ne arată suprafeţele de producţiune pe anii 1906 până la 1916:

No. Suprafaţa Suprafaţa medie pe Producţia Anul cultivatori- cuiiiuator lor Hectare H ect. A rii K gr

1906 4349 3.110 71 2.494.919 1907 6320 4.162 — 65 3.138.096 190» 4566 3.274 — 71 2.407.376 1909 4666 3.004 — 64 1.744.185 1910 4368 3.433 — 78 3.607.409 1911 5555 4.248 — 76 3.874.154 1912 4287 2.821 — 60 1.994.061 1913 2505 1.692 — 67 1.547.181 1914 3680 3.668 - 72 2.488.161 1915 3903 3.439 — 88 2.603.144 1916 3850 3.280 — 85 2.591.840 68

După unirea Basarabiei, cultura tutunului a trecut sub re­ gimul monopolului şi a luat o desvoltare din ce în ce mai mare, gratie faptului că sub acest regim,fiecare cultivator lucrează pe cent propriu, îşi vinde direct marfa şi realizează întregul beneficiu. Pentru a evidenţia desvoltarea ce ia cultura tutunului în Basarabia, dăm mai jos următoarele date :

A. Suprafeţele pe judeţe pe anii 1926 şi 1927

N o. Suprafaţa cultivatorilor JUDEŢUL 1926 1927 1926 1927

H H. B â l ţ i ...... 296 187 92 67 Lăpuşna ...... 1410 1731 533 481 H o t i n ...... 435 1121 200 543 O r h e i...... 16669 15718 8112 5999 Soroca ...... 10310 8347 4506 2603 T i g h i n a ...... 323 250 142 113

Total . . . 29416 27354 13605 9806

B. Suprafaţa, producţiunea şi valoarea tutunului pe anii 1920 — 1926 inclusiv

Media No. Cantitatea pe cultiva­ v aloarea Anul cultiva­ produsă tori torilor Suprafaţa A. H. Ksrr. L e i B.

1920 11333 7841,84 69 6.358.940 71.594.138 20 1921 8775 5457,15 — 62 2.190.817 25.502.557 — 1922 9298 5482,72 — 59 3.354.734 39.685.285 — 1923 9154 3687,32 — 51 1.206.240 25.877.606 30 1924 16970 7530,04 - 44 3.793.210 101.291.137 70 1925 18305 8850,36 — 48 3.725.864 114.700.884 — 1926 28818 13495,92 47 9.461.195 314.127.548 60

După cum se constată din datele de mai sus, cultura tutunului în Basarabia este în plină desvoltare şi formează ocupatiunea a •urca 30-000 fam ilii, care realizează anual circa 300.000.000 lei, din această operaţie, pe o suprafaţă de 8—13.000 hectare. 69

Tutunul produs în Basarabia este de o calitate superioară, propriu pentru ţigarete fine şi foarte apreciat atât în tară cât şi în străinătate, unde este căuitat la export, în special în ţările nordice.

Vânzarea tutunului

Tabloul anexat, arată cantităţile de fabricate ce se vând anual în Basarabia şi sumele ce se încasează. Tablou de tutunurile (fanricate) vândute in Basarabia deia 1918 pană 19?6 inclusiv

T 0 T U N URII E V A N D U T E

a -5 ANII Macedonia Regal L u x u Calitatea I-a o ® FINANCIARI r •o Tntun-tăiat Ţigarete Tutun-tăiat Ţigarete Tutun-tăiat Ţigarete Tntun-tăiat Ţigarete 0 Z K g r. Or. Rucăţi K gr. Or. Bucăţi Kgr, Gr. Bucăţi K g r. Gr Bucă’vi

1 1918-1919 — 231 1.274.600 355 — 2.270.31X1 2.041 — 1 782.500

2 1919— 1920 — — — 13 500 44.000 105 — 1 884.78 i 123 roo 2.926.740

3 1920-1921 —— — 257 900 662.650 826 500 8.799.320 4.195 520 6 346 625

4 1921-1922 —— 21.100 1.470 800 4.129.500 4.195 800 30.546 872 23.719 500 10.808 360

5 1922-1923 21 5u0 93.300 2 604 500 1.882 350 7 071 800 80 056.485 54 763 — 8.716 900

6 1923 i9 lu o i) 51 — 152.780 1.621 750 9 687.05u 4357 — 56 969.590 >86.255 600 14.551.710

7 1924 153 800 373.580 1 872 200 10.743.845 4 903 300 69.329.227 85.699 56 7 407.025

8 1925 57 300 90.370 881 100 8.911 245 2900 900 40.690.704 41 278 280 2.560.220

9 1926 * 59 800 59.300 489 800 11 251.010 2.12? 300 24.761 730 24.012 041 644.430

Total general 316 400 79 ) 430 9.442 550 48 586.250 26.837 600 335.309 008 322 088 55.738.510 (Urmare)

TUTUNURILE VÂNDUTE TOTALTUTUN Valoarea Calitatea Il-a Calitatea IlI-a Oantităti Străin Generală T a b a c Tutun parate Tutun-tăiat Ţigarete Tutun-tăiat Ţigarete Tutun-tăiat^ Ţiga rete Ţigarete Ţigări de foi tăiat 1 1 Diverse pre- K g r. |Gr. Bucăţi K gr. Gr. Bucăţi K gr. Gr.| Bucăţi K. Gr. Bucăţi K. G. K . G. Bucăţi L e i B.

4.040 500 2.9 9.150 9187 400 2 200 000 15.851 900! 10.436 550 30 — —— — 31.500 1 981.673 —

283 — 4.854.797 38 943 700 2 916 980 39 468 700 12 627.297 40 —— —— — 13.700 3 100.338 50

13.284 400 8.362.160 89.193 600 5.650.450 107.757 920 29.721.205 27 —— 380 — — ' 69.900 11.376 353 75

62.257 320 25,808.720 262 480 060 20 057 870 354.123 480 91.366 422 60 — 30.000 220 ——— 455.697 44 384 800 10

124.828 330 66 940.390 276.537 740 43 064 802 465.829 870 220 754.227 — — 216.900 — — 128 500 510 109 91.717.772 55

120 201 520 45 344.460 523.290 185 96 929.490 735.777 055 223.635 080 6 600 1394.750 12 —— 286 502 120246 590 10

242.522 140 39 667 611 597.112 500 125143 703 932 293 5G0 ; 252 664.991 20 550 88 550 — — —— 271 942 185 825.420 72

244.169 170 73 821 320 741.960 loo 111 154.690 1031 246 850 237.228 549 4 —— 50 — — — 243.560 23 996.841 —

169.230 650 87.506 430 819 442 50 101.437 015 1015.357 ('90 225.659.915 10 700 4.800 1 — 4 50 i 279.909 267 445.506 50

980.817 030 356 215.038 3 358 177 785 508.455 OOj 4697.709 36 b 1.304.094.236 198 850 |l.735.000 663 — 133 — 2.162.819 957.081.296 22 lltUĂTAMAIITUL AGRICOL M iM n iu i agricol din Basarabia

La data Unirii, Basarabia avea următoarele şcoli de agri­ cultură şi alte specialităţi ; 1) Şcoala specială de viticultură din Chişinău; 2) Şcolile inferioare de agricultură de gradul I, Cocorozeni, Grinăuţi, Purcari şi Cricova ; 3) Şcoala inferioară de viticultură Saharna. Astăzi se găsesc următoarele instituţii de învăţământ agricol : Şcoala naţională de viticultură din Chişinău, şcolile inferioare de agricultură Cocorozeni, Grinăuţi, Purcari şi Cricova din cele vechi, Cupcui, Mânzari şi Brânzeni din cele înfiinţate după unire şi şcoala de viticultură din Saharna. Prin urmare la unire erau 6 şcoli, astăzi sunt ,9 şcoli de învă­ ţământ agricol. Şcolile noui s’au înfiinţat în urma necesităţilor de răspândire a cunoştinţelor agricole, iar cea dela Brânzeni se datoreşte dona- ţiunii făcute de marele filantrop Vasile Stroescu. Personalul didactic şi de administraţie s’a păstrat în acelaş număr, prevăzându-se şi şcolile noui cu personal la fel cu şco­ lile existente. Şcoalei naţionale de viticultură din Chişinău i s‘a sporit per­ sonalul la înălţimea rolului ce are ca singura şcoală de acest grad în România. Programele şcolilor au suferit îmbunătăţiri esenţiale în urma regulamentului de funcţionare din 1922, in ce priveşte şcoala de la Chişinău. Pentru şcolile inferioare de agricultură şi viticultură s’au introdus programe noui analitice, uniforme în toată ţara. Numărul elevilor a sporit în mod simţitor. De unde în 1918 frecventau şcolile existente atunci 400 elevi, astăzi ele sunt frecventate de 700 elevi. S‘a mărit de asemenea şi terenul stăpânit de şcoli. La unire şicplile posedau o suprafatţ de 950 ha. şi astăzi au o supra­ faţă totală de 4000 ha. 76

Bugetul de personal şi de cheltueli pentru material s‘a în­ zecit în cursul celor din urmă zece ani. Astfel în 19i8 bugetul tuturor şcolilor era de lei 1.600.000, pe când la finele anului 1927 bugetul anual total se ridica la 16 milioane lei, socotind şi chel- tuelile făcute din veniturile proprii. Gratie acestor importante sume, pe lângă plata omenească a personalului, s’au putut realiza şi îmbunătăţiri de ordin material ca: reparaţii radicale la localurile ce au suferit în urma revolu­ tei, clădiri pentru personal la Ciocorozeni, Saharna, Cupcui, Brân- zeni, clădirea localului de şcoală la Mânzări, înzestrarea şcolilor de la Chişinău şi Cocorozeni cu instalaţii de electricitate şi mă­ rirea simţitoare a inventarului mort. Dar cea mai de căpetenie realizare constă în aceia că, de unde în 1918 cursurile se făceau în ruseşte aproape în toate şcolile, şi deci şcolile erau aproape inaccesibile pentru moldoveni, astăzi şcolile sunt românizate şi servesc nu numai la răspândirea cunoş­ tinţelor tehnice, dar sunt şi focare de cultură naţională- EXPLOATAREA PESCĂRIILOR DIN BASARABIA Exploatarea Pescăriilor din Basarabia

Prutul, Nistrul şi iazurile din Basarabia dau o cantitate de peşte locuitorilor riverani. In partea de sud a Basarabiei, Marea Neagră, braţul Kilia al Dunărei şi mulţimea de bălţi, dau o mare cantitate de peşte, care se transportă la mari depărtări. Din alăturatul tablou se vede cantitatea de peşte prinsă în apele Basarabiei, în anii 1925, 1926 şi 1927.

DENUMIREA A N U L 1925 A N U L 1926 A N U L 1927 SPECIILOR K g r. K g r. K g r.

C e g ă ...... 1 .7 3 7 4 .0 3 2 1 3 .9 1 8 N is e tr u ...... 2 6 .1 7 7 2 9 .3 5 7 6 9 .4 3 7 M orun...... 5 1 .0 0 1 8 8 .1 2 3 1 3 0 .1 9 1 P ă s tr u g ă ...... 6.601 11.223 1 4 .0 0 4 Bogzar ...... 3 Ş a lă u ...... 1 0 .3 8 7 5.960 16.988 Crap...... 1 3 7 .8 2 3 261.354 178.969 S o m n ...... 7 8 .0 9 6 137.441 80.221 Lin...... 1 2 .1 4 0 3 7 .9 7 7 7 .7 0 3 Ştiucă...... 9 3 .8 0 9 248.507 46.091 Plătică...... 2 5 .4 9 0 2 1 .2 2 4 2 4 .5 6 5 A v a t...... 7 .5 9 4 5 .5 3 1 5 .5 4 6 O b l e ţ ...... 3 2 5 3 .4 4 3 2 8 S ab ită ...... 421 4 .4 5 9 3 0 4 C aracu d ă...... 5 0 .2 2 3 1 0 8 .5 8 0 9 .6 7 9 C â r ja n c ă ...... 4 1 .5 1 1 6 5 .3 8 3 7 3 .5 6 4 A lbitu ră...... 2 3 0 .4 2 5 2 3 0 .7 8 3 1 5 4 .b 2 9 Foaia Plopului .... 8 7 .2 4 4 1 2 4 .8 9 6 2 .2 1 7 G h ib o rţ...... 2 6 3 5 5 .1 1 2 2 .4 3 9 Morunaş...... 9.876 37.353 3 8 .1 3 2 C h ef al...... 1 5 3 .4 8 3 1 4 6 .3 8 1 5 .0 2 3 Laban ...... 3 .5 6 8 — 80

D ENUMIREA A N U L 1925 A N U L 1926 A N U L 1927 SPECIILOR K g r. K g r. K g r.

O u v i d i...... 3 7 .5 2 6 1 2 .8 2 3 3 7 .5 8 8 Calcan...... ^ . 8 .5 8 2 5 .2 2 0 4 8 5 R izeafcă...... 2 8 .4 6 7 5 7 .2 4 8 7 6 .6 4 1 S lavride...... 2 2 4 1 .1 5 3 — A te r in ă ...... 4 6 .1 2 0 2 1 0 .0 2 4 1 4 .5 1 0 R e c h in i...... 10 4 5 — C am brelă...... 101.360 186.625 5 4 .3 5 9 Icre negre ...... 5 2 8 .4 7 0 1 .5 7 1 .4 0 0 3 9 1 .7 7 5 R a c i...... 105.903 90.761 2 7 .3 6 0 Biban ...... 9 .5 2 4 4 2 .1 4 0 5 .2 5 9 Babuşcă ...... 1 3 0 .8 3 6 3 2 6 .0 8 3 6 0 .2 7 5 Scrumbii de Dunăre . 38.183 15.202 3 5 .7 0 1 B a r lu n i...... 41 3 3 7 — V ă d u v iţă ...... j1-’ 16 664 A m s ii...... 7 4 2 2 .7 0 2 1 3 6 M re a n ă ...... — 8 5 2 3 .5 4 9 C o s a c ...... — 5 7 7 — R o ş io a r ă ...... 3 .1 7 5 2 .2 7 3 Scrumbii albastre. . . — 3 0 .6 1 9 8 7 6 Icre de crap ...... — 4 9 9 — Lapţi de crap .... - 1 6 6 - T i p a r ...... — — 1 .6 7 9 Total . . . 1.429.700.470 2.544.207.400 1.195.404.775 81

Dăm mai jos numele şi preţul cu care au fost arendate bălţile din Basarabia, pe anul 1925 -2 6 .

d e n u m i r e a ARENDA DENUMIREA ARENDA BĂLŢII o X f rr\ r T L e i L e i

Bujor-Potcoava. 3 2 .0 0 0 1 1 « Sarăteni-Mavro- Gura Cioarei. . 5 6 .0 0 0 £ m a ti...... 3 .0 0 0 1 Călmătrun . . . 1 1 4 .0 0 0 l ^ ] Sarăteni-Ditmari 5 .5 0 0 r _ Pogoneşti. . . . 1 1 8 .0 0 0 3 | Buibocu-Vechi . 1 2 .6 0 0 Leca Toceni . . 3 5 .0 0 0 j Hăsnăşeni-Mari. 7 .2 0 0 < Vadul lui Isac . 4 0 .0 0 0 I QJăneşti - Croc- m a z ...... 2 3 8 .0 0 0 Broscăria Danu. 1 4 .0 0 0 Lucosina-Brăvi- Steliştea Stur - c e n i...... 6 3 .0 0 0 z e n i ...... 1 0 .0 0 0 Mălăeşti - Geri- Şendreni .... 5 0 .2 0 0 leaţcovici . . . 1 .1 5 0 V a le a ...... 4 2 6 0 0 Tărzăeni-Dobro- L is to v u ...... 1 9 .0 0 0 voolschi. . . . 6 7 .0 0 0 Târnova...... 4 4 .0 0 0 Braviceni - Do- Ghemenele . . . 4 0 .0 0 0 brovoolschi . . 4 8 .8 5 0 Nămoalele . . . 3 0 .0 0 0 Curchi-Mânăsti- Cahul,Roşu-Ma- reasca ...... 2 4 .5 0 0 re, Roşu-Mic, Baroncea .... 3 1 .2 0 0 Lenueosu, Ba- /'-UI CM Copanca .... 4 0 .0 0 0 W' iac şi Lata. . . 2 6 5 5 0 0 Răscăeţi...... 2 6 .6 0 0 o Chişcani .... 2 4 .0 0 0 Cioburciu. . . . 1 9 2 .5 0 0 13 CN G Fâgădău .... 1 1 .0 0 0 P u r c a r ...... 6 2 .8 0 0 < Bârcu-Mare, Be- Talmaz - Tudo- G ligamia şi Va­ c reni ...... 1 1 7 .0 0 0 < dul Serei. . . . 1 1 0 .0 0 0 Slobozia - C io ­ Scumpia...... 1 0 .3 5 0 burciu 1 3 9 .5 0 0 Leca Toceni . . 3 3 .0 0 0 Mălăeşfi - G otli- Sărata Nicola- c o s c h i...... 7 .7 5 0 e v c a ...... 6 1 .0 0 0 Vatra Iazului Smâldocu. . . . 1 3 4 .0 0 0 P i t z ...... 3 5 .8 0 0 Cioburciu, Tal- Lunga...... 5 .8 9 0 maz, Todireni. 1 5 0 .0 0 0 Olvimcea-Sena- M o lo g a ...... 4 0 .0 0 0 dinor...... 3 0 .0 0 0 Chiţcani...... 2 0 0 .0 0 2 Cruglich - Sena- M itoc - Mănăsti­ d i n o r ...... 8 .0 0 0 reasca ...... 2 5 8 .0 0 0 Năduşiţa .... 1 9 .0 7 5 Scordeli-Dehor. 1 2 .5 0 0 Oncul-Mălăeşti. 2 5 .1 0 0 Chusova - Do- Mâlăeşti-Bimar. 2 1 .8 0 0 brovotschi. . . 4 .2 0 0

6 82

Dăm mai jo s numele bălţilor concesionate pe anii 1925, 1926 şi 1927.

Băiţiie concesionate

A n u l 1925 ■ •

Alibei, Burnaz, Bugaz, Catlabuc, Chitai, Câşlita, Dunărea, Fu- ganea, Furmanca-Chitai, Jibrieni, Iapşa-Sărătura, Limanul Nis­ trului, Marea, Maiac. Mârza, Muraf, Movca, Muloga, MezLeu, Putourosu, Podeafca, Segami, Starustascoi, Sasic, Labalat, Sahana- Derea, Sahana Lapteş, Zapodna şi Zolatru.

A n u l 1926

Amza, Andronic, Antip, Bcaiu, Babina, Bataci, Bugaz, Burnaz, Gatlabuc, Câşlita, Chitai, Cârciovata, Costin, Cruglih, Derea, Dol- ghiu, Dunărea, Furmanca, Gârla Alioşi, Hontul Jibrieni, Lapteş, Limanul Nistrului, Mare, Malcoci, Maiac, Matita, Mârza, Merhei, Meşterul, Mezliu Milia. Muravleofca, Ocupnoi, Palanca, Pardina, Perivalovca. Purcelul, Puturosu, Roşea, Saşie, Sfistovca, Staris- lascov Stipoe, Sulunanca, Sabalat, Sagani, Tatomir, Tihaia, To- lonciuc, Zalatoi., Zapadnoi.

Anul 1927

Burnaz, Catlanuc.. Câşlita, Chihai, Dunărea, Jibriceni, Lapteş, Limanul Nistrului, Marea, Maiac, Marza Palanca, Putourosu, Saşie, Labalat, Turniciuc, Zolocari. PĂDURILE BASARABIEI PĂDURILE BASARABIEI

Din întinderea totală teritorială de 4.563.880 ha. a Basarabiei. — după datele statistice ruseşti, — pădurile ocupau în anul 1850, suprafaţa de 365.150 ha. Prin defrişări ulterioare, în scopul de a se favoriza cultura vitei de vie, pomilor roditori, dar mai ales pentru mărirea tere­ nurilor de cultură, fâneată şi păşune, această suprafaţă împădurită s a redus continuu, ajungând în anul 1881 la 287.760 ha. şi In anul 1890 la 216.113 ha. După statistica întocmită de serviciul silvic, suprafaţa pădu­ rilor din Basarabia în anul 1921 era de 205.268 ha, scăzând astfel în decurs de 71 ani cu 159.882 ha. Repartizarea acestei suprafeţe, pe natură de proprietari, era următoarea: 42.720 ha. aparţinând statului rus şi mănăstirilor de sub ad­ ministraţia statului. 14.868.50 ha. aparţineau comunelor, asociaţiilor şi tovarăşilor ţărăneşti şi răzăseşti, 147.679.50 ha. erau proprietatea persoanelor juridice, publice sau private. In legea de reformă agrară pentru Basarabia, publicată în Monitorul Oficial No. 258 din 13 Martie 1920, la art- 8 se prevede, că: „Trec în ■proprietatea Statului pădurile, în afară de cele ce fac parte din proprietatea răzăşească sau ţărănească", iar la art. 2 c ă : „Exproprierea nu poate fi împiedecată de nici un fel de acte de orice natură, chiar când în cuprinsul lor s‘ar prevedea, că proprietatea nu poate fi înstrăinată, cum ar fi : testamente, dona- ţiuni sau orice acte de prohibiţiune de înstrăinare şi este declam rată deplin drept în ziua votărei acestei legi de către Sfatul Ţării la 27 Noembrie 1918. Din aceiaşi zi proprietăţile ce sunt supuse exproprierei, trec asupra Statului, libere de orice obligaţiuni sau orice sarcini de o ri ce natură". Pe baza acestei legi pădurile expropriabile. începător din anul 86 i92i s’au şi luat în posesia statului, administraţia lor începând cu data de 1 Septembrie 1921. S'au trecut astfel în proprietatea statului în Basarabia, supra­ faţa de 190.399,50 ha. păduri şi 23.500 ha goluri perimetrale şi a rămas ca proprietate particulară răzăşască ori ţărănească 14.868,50 hectare. Lucrările de expropriere s'au desăvârşit, ulterior îndeplinin- du-se toate formele cerute de lege. Renta cuvenită proprietarilor expropriaţi, ca preţ de despăgu­ bire pentru expropriere, se află depusă la tribunalele judeţelor res­ pective, spre a fi predate celor în drept, iar pentru plata dobânzii, pe timpul dela luarea în primire a pădurilor şi până la data emi- terei rentei, sumele respective se eliberează la cerere de către Casa Pădurilor. Lucrările de măsurătoarea pădurilor sunt către sfârşit. Constituirea şi modul de vegetaţie al pădurilor, fiind în ge­ nere în strânsă legătură cu solul şi climatul, repartiţia lor în Basarabia în vederea acestor factori, este următoarea: In partea de sud, denumită Bugeac, pădurile lipsesc; prea puţin, pe talvagul văilor şi pe rarele şi micile ridicături ale tere­ nului, se întâlneşte din când în când, prunus spinoza şi amigdalus nana, iar în văi, ulmul, salcia şi plopul. Spre nord de Bugeac, aproximativ de la cel de al doilea Val al lui Traian, apar dealurile cu altitudine ce nu este mai mare de 210 m. şi ocupă nordul judeţului Gahul cum şi partea sud- veatică şi nordică a judeţului Tighina; această zonă este de tranziţie. Aci se află renumitele păduri ale codrilor Orheiului şi Bacului, constituite din arborele de gârneaţă cu consistenţa de 0,2—0,5 şi cu creştere foarte redusă. Pădurile se află în starea optimă de desvoltare în zona denu­ m ită a codrilor, ce cuprinde aproape în întregime judeţele Lăpuşna, Orhei şi partea sudică a judeţului Bălti, cu altitudinea maximă de 425 m. Aci se află renumitele păduri a codrilor Orheiului şi Bacului, cu arbori seculari de stejar pur, sau în amestec cu frasin şi paltin, material de cea mai bună calitate, excelent pentru industrie, apoi Pădenii cu arbori seculari de fag. Se află în fine aci arborele de carpen pur, şi de şleau, a- mestecate. Sprle nord de această zonă se află câmpia Bălţilor, ce cuprin­ de partea estică a judeţului Bălţi, restul judeţului Soroca şi păr­ ţile vecine din jud- Orhei şi este complet lipsită de păduri, deşi terenul este foarte accidentat. Zona cea mai de nord a Basarabiei cuprinde judeţele Hotin şi părţile vecine din jud. Soroca şi Bălţi. Altitudinea culminează aci în jud. Hotin, ajungând la 465 m., care este punctul cel mai înalt din Basarabia. Aci creşte în starea lui cu predilecţie fagul pur sau în ames­ tec cu alte foioase şi cu cât înaintează, către sud est, cedează lo­ cul carpenului, căruia îi urmează stejarul. In fine, pădurile se întind dealungul fluviilor Nistru şi Prut, ne înălţimile, ce merg paralel cu ele, terenurile fiind aci pietroase pădurile au mai mult aspectul de tuferiş, de stejar pedunculat şi gorun în amestec cu frasin, acerinee, tei, etc., iar în luncile a- eestor râuri creşte stejarul, frasinul, ulmul, plopul şi salcia. Cele 100399.50 ha. păduri şi 23500 ha. golu ri perimetrale, tre cute în proprietatea statului, s‘au încredinţat de Casa Pădurilor spre administraţie în anul 1921, organului silvic local, Directora­ tul General de Domenii din Basarabia, cu reşedinţa în oraşul Chişinău, care l-a repartizat la 12 ocoale silvice, conduse de in­ gineri silvici, cu reşedinţa în mijlocul pădurilor ce administrau. Tot în sarcina acestor ocoale s‘a dat şi controlul exploatărei şi respectiv conservarea pădurilor ţărăneşti şi răzăseşti, conform Legei Silvice din vechiul Regat, extinsă în anul 1923 şi în Basa­ rabia. Ulterior, în locul Directoratului General, s‘a înfiinţat o di­ recţie silvică, apoi o regiune silvică, revenindu-se în anul 1924, iarăşi la Direcţiune. Astăzi pădurile Basarabiei, pentru administraţie şi pază, sunt repartizate la 3 Direcţiuni Silvice: Chişinău, Iaşi şi Cernăuţi şi 20 Ocoale silvice după cum urmează : 1)) In Direcţiunea S ilvică Cernăuţi, se află 5 Ocoale şi a- n u m e :

Suprafaţa ce Suprafaţa ce cuprinde cuprinde

Hotin — — 8980,70 Ha. păd. de Stat 937,35 Ha. păd. pârtie.

Clişcăuţi — 8432,60 » » » » 2036,76 » .» »

B riceni— — 7448,— » » » » 421,10 » » » Ianăuţi — — 9247,— » » » » 101,— » » » O c n iţa — — 15236,50 » » » » 638, - » » »

Total 5 Ocoale cu 49344.80 Ha. păduri de Stat, în administra­ ţie şi 4154.21 Ha. păduri particulare, în control.

2) In Direcţiunea Silvică Iaşi se află un Ocol cu numele de Tigheci cu 10663 Ha. păduri de-ale Statului, 1680 Ha. păduri particulare. 3) In Direcţiunea Silvică Chişinău se află 14 Ocoale şi a- nume • 88

Supraîaţa ce Suprafaţa ce cuprinde cuprinde

Soroca . . 7.163,67 Ha. păd. de Stat şi 4 3 9 ,- Ha. păd. part.

Nistru . . . 15 .0 5 4 ,- „ )> JJ yy yy 1 .5 0 2 ,- Qrhei . . . 1 2 .2 1 8 ,- „ yy »» yy yy 1 9 2 ,- — Holercani . 4.385,58 „ yy yy yy yy Chişinău . . 1 2 .7 4 5 ,- „ yy n yy yy 1.297,30 Lozova . . 10.617, - „ y y yy yy 953,— Rădeni. . . 12.538,— „ J» >> yy yy 2 .2 0 4 ,- Prut 8.321,70 „ yy yy y y yy — Tighina . . 14.127, „ yy yy yy yy Gura Galb. 13.253, „ yy yy yy yy 9 2 2 ,- H ân ceşti. . 13.403,— „ yy n yy yy 449, - C et Albă . 4.736,80 „ yy yy yy yy —

Total 14 ocoale cu 147116,74 Ha. păduri de Stat, în adminis­ traţie şi 9234,30 Ha- păduri particulare, în control.

Pentru această administraţie, s‘a afectat de Casa Pădurilor, următorul personal: a) la cele 20 ocoale, 22 ingineri, 11 conductori silvici; b) la Dir. Chişinău, 10 ingineri, 21 funcţionari nespecialişti; c) la Direcţiile Iaşi şi Cernăuţi, personalul Direcţiilor admini­ strează şi alte păduri din restul ţării. Paza acestor păduri se face de : 212 brigadieri şi 879 pădurari, ce se controlează de organele administrative dela Ocoale şi Di­ recţiile silvice respective. Din cele mai sus arătate în ce priveşte pădurile, se desprind două serii de fapte : 1) Suprafaţa totală de 205.267 Ha. a pădurilor din Basarabia, repartizaţă la întinderea totală a acestei provincii, de 4.563-880 Ha. arată, că procentul de împădurire al acestei provincii nu de­ păşeşte cifra de 4.5 la sută, când în mod normal valoarea acestui procent trebue să fie 25 la sută cel puţin. 2) Starea pădurilor nu este cea mai favorabilă pentru pro- ducţiune, căci cel puţin o şesime din aceste păduri sunt rarişti, cu consistenţa de 0-2-0.5, ce nu produc la hectar nici a patra parte din materia lemnoasă ce solul ar fi capabil să producă, dacă ar fi complet împădurit. Rezultă de aci, că producţia actuală a acestor păduri este in­ suficientă pentru satisfacerea nevoilor Basarabiei cu lemn de foc şi de lucru. Casa Pădurilor în dorinţa de a ajuta prin o bună gospodărie silvică înflorirea stărei sociale şi agricole a acestei provincii, a sta­ bilit următorul program: 89

1) Să se amelioreze domeniul forestier primit şi să se mărea­ scă întinderea lui prin împăduriri de noui terenuri, astfel ca să se poată anual recolta cantităţi cât mai metri de material lemnos. 2) Să nu se exploateze anual decât creşterea acestor păduri (posibilitatea anuală), iar materialul lemnos rezultat, să se distri- bue consumatorilor prin bună învoială, cu preţ de tarif, adică cu un preţ de sacrificiu pentru Stat, exeluzâdu-se licitaţia şi in­ termediarii. Programul este în curs de executare, realizându-se până în prezent următoarele lucrări: I. — Planta(iuni şi însămân(ări. începător din anul 1921, a- dică dela data luărei în posesie a acestor păduri de către stat şi până în prezent Casa Pădurilor, în Basarabia, a plantat: a) Din golurile verimetrale (poeni), suprafaţa de 5483,21 Ha. b) A ameliorat prin plantaţiuni suprafaţa de 950 Ha. arbo- rete impoenite (dumbrăvi) cu consistenţa de 0,2—0,5, transfor- mându-le în arborete cu consistenta plină, astfel ca întreg solul să fie utilizat pentru pădure. Plantaţia s'a făcut prin cultura agro-silvică, utilizându-se la lucrări sătenii din apropierea pădurii. S‘au utilizat în acest scop mai mult salcâmul, ce are creştere repede, socotindu-se ca specie de tranziţie, la adăpostul acestei specii, ulterior se vor introduce după situaţiuni şi alte esenţe mai de valoare. Pe lângă plantaţiuni, s*au folosit la împădurit şi însămânţă- rile directe cu salcâm şi stejar recoltat din Basarabia. Suma totală cheltuită în acest scop este de lei 8.450.628 bani 10. Mersul acestor lucrări a fost din an în an mai intensiv, ajun­ gând maximum în 1926, când s‘a plantat o suprafaţă de 2355 Ha. Gontinuându-se astfel, în scurt timp se vor termina de împă- durit golurile perimetrale şi se vor ameliora toate rariştele, ce în mod necorespunzător sunt denumite astăzi păduri. Pentru desăvârşirea astfel a lucrărei. există astăzi în Basara­ bia o suprafaţă totală de 33.2 Ha. pepiniere, în care se află 11.240.000 pueţi sub îngrijire în vederea plantaţiunei şi în care se fac anual semănături pentru producerea numărului necesar de pueţi, pentru executarea programului întocmit. c) Sunt de asemeni în curs de executare lucrări de împădu­ rire, întreprinse în ultimul timp şi de Camerile Agricole^ cu pueţi procuraţi de Stat şi dirijarea technică a organelor silvice ale Statului. II. — In vederea realizărei lemnului de lucru şi de foc din aceste păduri, s‘a întocmit de Stat amenajamente sau studii pentru suprafaţa de 154.403 Ha. destinându-se astfel: 39250 Ha. pentru producţia lemnului de lucru de mari di­ mensiuni, necesar dogăriei şi marei industrii în genere, dar şi pentru lemnul de foc, tratându-se ca atare în codru. 90

Este de remarcat că pădurile seculare, pentru a li se aplica astăzi aceste tăieri, nu depăşesc suprafaţa de circa 16.000 Ha. în toată Basarabia, în restul suprafeţei de mai sus, se fac tăieri de conversiune din crâng în codru şi în acest scop: 35880 Ha. pentru producţia lemnului de foc şi a lemnului de lucru pentru nevoile sătenilor, tratându-se în crâng compus şi 79273 Ha. pentru producţia nuelilor de gard şi cele pentru împletituri (salcie), tratându-se în crâng simplu. Se remarcă sub acest raport, că numai în Direcţia Silvică Chişinău, pentru producţia haracilor de vie şi nuelilor, se află des­ tinată o suprafaţă păduroasă de 6398 Ha, din care se taie anual 509,60 Ha. Restul de 35347 Ha. păduri, fiind prea tinere, li s‘a aplicat perioade de aşteptare de 10—20 ani, după care timp nu vor mai fi puse în exploatare. In mod normal din păduri, este ştiut că nu trebue a se ex­ ploata decât posibilitatea lor, adică creşterea în materie lemnoa­ să ; în Basarabia însă, din cauza războiului şi a împrejurărilor de după război, printre care şi reforma agrară, această posibi­ litate a fost depăşită înainte de anul 1921, cu de 7—8 ori valoa­ rea ei, după studii. Depăşirea posibilităţei, deşi în măsură cu totul redusă, s‘a fă­ cut şi după această dată; s a avut de grije însă. începător din 1921, ca la pădurile respective, exploatarea să se normalizeze până la anul 1931. S‘a redus aşa dar suprafaţa de tăiat, în fiecare din anii ce au urinat acestei depăşiri, astfel ca la finele celor 10 ani consideraţi, suprafaţa totală tăiată, să nu fie mai mare decât aceea prevăzu­ tă de studii şi amenajamente. După cum s‘a arătat mai sus, în timpul războiului, dar mai ales în anii ce au urmat, pentru ca viata economică şi socială să nu stagneze, pădurilor Basarabiei li s‘au cerut să satisfacă toate nevoile în lemn de foc şi de construcţie, ale acestei provincii. S‘a cerut aşa dar să livreze tot lemnul de foc necesar: Populaţiei rurale şi urbane, de circa 2.750.000 locuitori. Bunului mers al Căilor Ferate (locomotivelor, funcţionarilor şi localurilor C. F. R.). Arm atei, Morilor, varniţelor de var, diverselor fabrici, Instituţiilor rle stat, judeţ, comună. Se cerea apoi. Lemnul de lucru de mari dimensiuni, necesar căilor ferate, pentru traverse. Serviciului de poduri şi şosele, pentru poduri, viticultorilor, pentru vase şi în fine pentru marea industrie de cherestea. Lemnul de lucru de mici dimensiuni, pentru nevoile rurale ale sătenilor şi Haracii necesari pentru vii. 91

Exprimate în cifre, după calculele făcute, în anul 1922 aceste nevoi reclamau exploatarea anuală a unei suprafeţe de circa 38.750 ha., pentru a cărei realizare se cerea existenta unei supra­ feţe împădurite de 1 373.000 ha. Ori suprafaţa forestieră a Basarabiei, fiind numai de 205.260 ha. deci 4,5%, rezultă că pădurile sunt în deficit şi că ad­ ministraţia silvică nu poate satisface cu pădurile existente în Basarabia, decât aproximativ //7 din nevoile in lemn de foc şi de lucru ale acestei provincii. Pădurile pe judeţe sunt astfel repartizate : In judeţul Bălti, procentul de împădurire este de 2,78%. In judeţul Cahul, procentul de împădurire este de 2.55%. In judeţul Cetatea-Albă, procentul de îm pădurire este de 0,13%. In judeţul Hotin, procentul de împădurire este de 10,75%. In judeţul Ismail, procentul de împădurire este de 0,015%. In judeţul Lăpuşna. procentul de împădurire este de 13,73%. In judeţul Orhei, procentul de împădurire este de 9,8%. In judeţul Soroca, procentul de îm pădurire este de 3,95%. In judeţul Tighina, procentul de îm pădurire este de 2,80%, ea atare repartizarea lor nu este uniformă, fiind judeţe precum Cetatea Albă şi Ismailul, din cele mai mari, în cari pădurile nu reprezintă decât 0.015%—0.13%, pe când judeţele cele mai îm­ pădurite, cum sunt Lăpuşna şi Hotinul, nu au decât 10,75%— 13.73%. Comparând aceste cifre procentuale, cu starea normală de împădurire, când în fiecare judeţ valoarea procentului de împă­ durire trţebue să fie de 25%, Justifică nemulţumirea, generală, că deşi pădurile s'au expro­ priat la stat, nevoile generale şi în special cele ale sătenilor, nu sunt suficient satisfăcute. In vederea îmbunătăţirei acestei stări precare, Casa Pădurilor cu mari eforturi a reuşit: a) Să înlăture dela consumul intern, administraţiile ce-şi pot procura lemnul necesar din vechiul Regat, ori Bucovina. S'au îndepărtat astfel, direcţia căilor ferate, armata, stabili­ mentele industriale şi fabricile, varnitele şi pe cât a fost posibil şi m orile. S’a îndepărtat apoi pentru cea mai mare parte din nevoile lor, oraşele b) Ca producţia anuală lemnoasă realizată din exploatarea pădurilor să se distribue aproape numai la săteni. Lucrările în acest sens s’au început încă din anul 1922, distribuţia făcându-se în următoarele sisteme: Distribuirea de păduri direct comunelor, conform legei, publi­ cate în Monitorul Oficial No. 253 din 12 Februarie 1910, exploa­ tarea făcându-se de primărie, cu mijloace proprii. Distribuirea de păduri la cooperative, care fac tăierea cu mijloace proprii şi distribue materiale la săteni. 92

Tăierea de stat in regie a suprafeţelor exploatabile, iar ma­ terialele rezultate să se vândă în cancelaria ocoalelor, la săr leni, etc. S’a experimentat vânzarea acestor materiale şi la pădure in parchete exploatate, de asemeni în centre de desfacere, la comune, Sistemele de mai sus utilizate nu au fost pe deplin mulţumi­ toare, din cauza cantitătei prea mici de material, ce se oferă de stat. Soluţia definitivă în această chestiune este aceea dată de legea publicată în Monitorul Oficial No. 140 din 1 Iulie 1924, prin apli­ carea căreia se vor destina pentru fiecare comună, din pădurile Sta­ tului, suprafeţe fixe de păduri, ce se vor exploata de Stat, iar ma­ terialul întreg ce va rezulta, se va distribui sătenilor din comuna căreia îi este afectată. Lucrările de aplicarea legei sunt în curs şi în scurt timp vor fi terminate. INDUSTRIA Industria

Fără combustibil, fără capital mobil, fără mână de lucru spe­ cializată, fără minereuri, în Basarabia, nici înainte de răsboi, nici după unire, n’a fost cu putinţă desvoltarea unei industrii mari. Statistica rusească pe 1912 ne arată, următoarea situaţie a industriilor în Basarabia:

I. Industria alimentară

a) Mori 6198, din care: M ori mari sistematice . . . 17 « simple cu m otor vapor 649 « « de apă 698 « « cu cai 299 « de vânt . . . 4535 b) Fabrici de macaroane 2 c) Fabrici de spirt . . 31 d) Drojdii comprimate 1 e) Fabrici de bere . . 12 f ) Fabrici de zahăr 1 (Zajorăni) g ) Fabrici de tutun 4 h) Fabrici de uloi . . 235 6357 lucrători şi 9073, 741 ruble, valoarea producţiei.

II. Întreprinderi metalurgice

a) Fabrici de maşini agricble.... 3 b) Turnătorii şi m e c a n ic e ...... 4 c) Tinichigerii...... 1 d) Fabrici si ateliere de trăsuri . . . 10 403 lucrători şi 157603 ruble, valoarea producţiei. 96

III. întreprinderi pentru prelucrarea produselor aninate

a) Tăbăcării ...... 3 b ) Fabrici de săpun ...... 8 c) Lumânări de c e a r ă ...... 1 cu 71 lucrători şi 576840 ruble, valoarea producţiei.

IV. întreprinderi pentru prelucrarea lemnului

a) Fabrici de scânduri...... 6 b ) Stolerie, strungăr.e ..... 3 c ) M o b i l e ...... 6 d) B u t o a i e ...... 13 cu 843 lucrători şi 344 mii ruble, valoarea producţiei.

V. Industria chimică

a) L a c u r i...... 1 b) A c i d e ...... 1 c) Vopsitor.i ...... 5 cu 40 lucrători şi 70 mii ruble, valoarea producţiei.

VI. întreprinderi pentru minereuri

a) Lucrarea pietrei, granit şi marmoră 2 b ) Prepararea de g h ip s ...... 1 c) » » ciment . . 3 d) » » var . . . 20 e) » » teracotă 4 f ) Olane, cărămizi .... 28 cu 478 lucrători şi 417 mii ruble, va oarea producţiei.

VIL Întreprinderi tipografice

a) Tipografii-Litografii 31 b ) Tuburi de ţigări . . 5 c) Legătorii-Cartonage . 9 cu 253 lucrători şi 179 mii ruble, valoarea producţiei.

VIII. întreprinderi pentru prelucrarea lânei şi cânepei

a) Fabrici de postav . .12 b) P i u e ...... Jl c) Ţ e s ă t o r ii...... 4 d) Spălătorii de lână . . 1 e) Fabrică de vată . . . 3 cu 135 lucrători şi cu 8b mii ruble, valoarea producţiei. 97

In total 6762 întreprinderi industriale, cu un număr de 8580 lucrători şi cu o producţie evaluată la circa 10.894 mii ruble Se înţelege că războiul a schimbat în mare măsură această situaţie, unele industrii ca cele a morăritului şi fabricile de oloi şi săpun s’au desvoltat, altele au scăzut. Inflaţia, lipsa de capital, greutăţile (până la imposibilitate uneori) de transport a combustibilului, a materiilor prime şi a pro­ duselor, în timpul revoluţiei, a ruinat în mare măsură industria din Basarabia, unele întreprinderi au fost distruse complect. Unirea Basarabiei nu numai a oprit industria din Basarabia dela decădere şi ruină complectă, ci i-a dat o posibilitate de desvoltare. Iată situaţia generală întreprinderilor industriale din Basa­ rabia pe anul 1923, după datele oficiale ale direcţiunei regionale a statisticei din Chişinău.

7 N U M Ă R U L FELUL SPECIALITATEA PRODUCŢIA PE ZI INTREPRINDEREI Urb. Rur. Total

M ori cu abur 53 599 652 « « apă 5 409 414 2.578.232 kgr. « « vânt 12 1206 1218 « « cai — 11 11 O loiniţe — 220 220 75.909 kgr. A 1 S ... „ „ i n . , . Fabrici de ulei 35 105 139 227 deca Alimentare Fabrici de paste fain. 2 — 2 4.600 kgr. « « bomboane 10 — 10 1.076 „ Fabrici de ape gazoase 31 11 42 514 kgr. şi 1.215 deca Fabrici de spirt şi rachiu 9 10 19 311.215 deca Fabrici de bere 10 3 13 7.699 „ Fabrici de mezeluri 7 — 7 384 kgr. Fabrici de zahăr — 1 1 48.000 „

Chimic Fabrici de săpun 20 14 34 3.779 kgr.

Lemn Fabrici de cherestea 10 6 16 12.671 m3

Fabrici de ţiglă 2. 48 49 39.507 bucăţi Ceramică « « cărămidă 2 11 13 16.740 ,, « « Oale 2 8 10 2.190 „ fU R^M ARE)

ii NUMĂRUL ------EA PRODUCŢIA PE ZI INTREPRINDERE1 SPECIALITAT Urb. Rur. T otal

Fabrici de postav 3 12 15 781 metri Textilă » de spălat şi scărmănat ână 4 42 46 1858 Kgr.

Tăbăcării 15 1 16 1732 Kgr.

7 1293 Kgr. Metalurgică Turnătorii 7 Uzini electrice 3 3 6

Arte grafice T ip ografii 24 — 24

i Diverse Manufactură 1 Alte fabrici 10 15 25

Total 27 2734 3012

N ota. — Var 64960, sare 3200 Kgr., unsori 256 Kgr., malţ 1600. Date mai noi asupra industriilor din Basarabia, găsim în statistica impozitelor directe (public Minist. Finan.) pe 1924, iată aceste date şi impozitul de 8% pe industrii.

VENIT PÂNĂ LA 3000 LEI VENIT DELA 3001-75.000 LEI V E N iT PE S TE 75.000 LEI JUDEŢELE No. No. No. Venit Impozit Venit Im >ozit Venit Impozit cant. cant. cant.

Bălţi . . . 198 417.400 58.436 553 6.863.646 960.916 27 3.834.207 536.788

Cahul . . 8 23.000 3.220 149 3.000.726 420.101 10 1.205 530 168.774

Cet. Albă . 637 1.554.520 217.632 785 9.668.890 1.356.922 69 U 3.647.673 1.910.674

Chişinău . 225 607.250 85.015 249 7.626.889 1.067.763 83 21.375.978 2.992.496

Hotin . . 1361 2.100.370 294.051 470 3.937.720 551.280 15 5.445.264 762.328

Ismail . . 51 151.490 21.208 182 3.759.190 526.286 29 4.090.230 572.633

Orhei . . 99 \ 162.750 22.783 131 3.515.830 492.217 34 9.313.601 1.303.903

Soroca . , 162 399.400 55.216 826 8.699.258 1.217.895 30 5.596.864 782.720

T ig h in a . . 497 1.117.500 156.450 279 4,105.640 574.721 19 3.872.771 542.188

T otal 3235 6.528.680 914.012 3624 51.177.799 7.162.180 316 68.375.058 9.572.508 Pe anul 1925 acest tablou se prezintă:

VENIT PÂNĂ LA 3000 LEI VENIT DELA 3001-75.000 LEI VENIT PESTE 75.000 LEI JUDEŢELE No. tvo. No. Venit Impozit Venit Impozit Venit Impozit cant. cant. cant

Bălţi . . . 209 472.165 66.103 618 9.520.960 1.332.934 40 3.422.451 467.527

Cahul . . 6 18.000 2.520 130 2.845.060 398.308 11 1.651.800 231.252

Cet. Albă . 271 621.400 86.996 1046 12.231.756 1.712.445 70 11.723.930 1.641.350

Chişinău —— - 84 3.788.827 530.435 62 19.442.023 27.21.883

Hotin . . 1105 2.433.550 340.697 792 6.559.978 919.915 15 3.940.406 551.656

Ismail . . 145 427.200 59.808 223 3.471.472 486.605 25 2.607.397 365.035

Lăpuşna. . 339 861.100 120.554 136 2.903.493 406.489 21 3.344.684 468.255

Orhei , . 109 197.250 27.615 169 40.38598 565.567 37 10.883.532 1.523.692

Soroca . . 141 352.100 49.350 242 8.611.380 1.211.777 29 4.605.992 658.836

Tighina . . 530 1.572.500 220.150 256 4,354.600 609.664 17 265.000 331.100

Total . 2855 6.955.265 97^797 4296 58.326.124 8.173.543 327 64.007.215 8.960.590 VENIT PÂNĂ LA 3000 LEI VENIT DELA 3001-75.000 LEI VENIT PESTE 75.000 LEI JUDEŢELE No. No. No. Venit Impozit Venit Impizit Venit Impozit cant. cant. cant.

Bălţi . . . 150 358.900 50.246 554 7.571.956 1.060.073 24 3.907.345 530.475

Cahul . . 140 381.000 53.340 478 3.793.461 531.084 9 967.000 1.146.236

Cet. Albă . 80 228.100 31.934 651 8.282.520 1.159.552 254 8.187.400 1.146.236

Chişinău . — — — 98 4.418.326 618.565 72 17.100.277 2.394.038

H otin . . 609 1.435.250 200.935 1137 9.788.300 1.370.362 11 2.560.818 350.774

Ismail . . 42 92.700 12.978 212 3.859.002 540.260 11 1.377.000 192.780

Lăpuşna 348 910.700 127.498 210 4.500.993 630.139 16 2.780.142 347.219

Orhei . . 93 180.350 25.249 182 3.973.720 556.320 36 8.216.024 1.150.241

Soroca . . 99 247.400 34.636 855 9.993.196 1.399.648 13 1.725.479 241.567

Tighina . . 400 1.028.400 143.976 266 3.329.800 465.472 17 2.279.635 319.148

Total . 1961 4.862.800 680.732 4643 59.506.274 8.330.878 263 48.810.120 6.816.862 Aceste cifre ne arată mai exact, atât întinderea meseriilor şi industriilor din Basarabia, cât şi veniturile şi impozitele, pe care le plătesc. Incontestabil că începând din 1923, când au început să aibă un oarecare credit industrial cu un procent mai mic, industriile din Basarabia, s‘au mai uşurat. Dar întrucât acest credit nu este destul de larg şi industriaşii şi meseriaşii sunt siliţi să recurgă la creditul bancar şi particular excesiv de scump, meseriile şi indus­ triile din Basarabia, sunt în suferinţă. Industria minieră în Basarabia. — încercările de a exploata minele de cărbuni şi de a căuta petrol în sudul Basarabiei, n‘au a- vut succes. Cărbunele s‘a dovedit prea încărcat cu pământ şi deci exploatarea nerentabilă, iar păcura căutată n'a izvorît încă. Dăm mai jos două tablouri de situaţia carierelor în Basarabia după da­ tele din 1923 şi 1924. Una din industriile cele mai însemnate din Basarabia şi una din cele mai legate de agricultură este producţia spirtului. Dăm mai jos o tabelă asupra producţiei şi consumaţiei băuturilor spir­ toase în Basarabia pe anii 1920—27. 104 Situaţia carierelor din Basarabia in anui 1924

Piatră Piatră L u t Pietriş Nisip Cioplită Brută Proprietatea t* JUD £ A o CB O E- CB O E- A «5 ° cb +j CB -4-> CB . 3 Carierei O â O O o o 23 a ■-3 a ■3 a 3a a o ” 15 o B 2 5 2 S o ® Zi O ® Z n ® 53 o 25 53 025

Chişi­ De stat 1 740 1 106 6 1090 — nău particulare 2 1057 1 437 9 4209 ———

De stat _ 4 480 13 3655 — O rhei — particulare 5 ' 1017 5 1582 8 4 j69 ——

De stat — — 1 3; 20 2817 — — 2 220 Soroca

particulare 1 376 — — 4 8786 —- 1 150

De stat 4 220 11 1456 1 500 3 400 Bălţi particulare 2 1675 3 530 1 2279

De stat —— 5 1040 — — —— Hotin pari icul are 1 35 3 920

De stat — - 5 820 1 120 Tighina particulare — — 2 1700 —— 1

De stat 2 200 Ismail particulare 16 4440 1 15C 2 629 —— 1 1500

De stat — _ — — —— Cetatea 1 10, 1 140 Albă particulare 6 1373 1 160 6 4402 —— ——

De stat 1 100 1 1000 1 160 Cahul particulare 2 700 — — 1 750

36 11413 18 3165 100 37072 3 3779 12 2890 T otal Din care u) sari ere de Stat au dat în to ta l

ia r 86 part icu • '» *» n ••

Sau împreună 176 cariere au dat în total 105 diiDâ dalele suDlnspecioraluiul minier din Chlşinău

Totalul produselor A r,şila Nom ol Fosforite Ghips miniere exploatate

Ch c L.' oî c6S-i Ctf O Cantita­ O O C antita­ o Cantita­ O Cantita­ tea m. c. tea m. c O tea m. o. O O tea m. c. o o e a m .c y Daotita- V\

8 1.936 12 5 703

1 150 18 4.285 18 6,668

23 3.067 6 9.312 1 48.000 kgr. 1 48.000 k gr. j

— — —— — — 19 2.575 m. o. 6 4.484 I

— - - — 1 200 m c. 6 1.240 4 955 1 445.000 1 445 000 kgr,

6 940 m. c. 2 1.700

164583 — 2 200 2 164 583 kgr. - 20 6.719 m. c

1150CC — —— 2 240 1 115.000 kgr. 13 5.935 m. c.

3 1.260 3 1.450

150 o 279583 1 48.0U0 kgr. 1 445.000 «jo»ouy iii i c<* 1 1 200 m. c. 772.583 kg2. ' 15.743 m. c. şi 279.683 k g r de produse m iniere 42.926 493 UOO „

58.669 „ „ „ 872.583 „ 106 numărul şl producţia carierelor în eKpioatare deia i Jan. 1922 până

Piatră Piatră Pietriş L u t cioplită brută Proprietatea JUDEŢELE carierei m. m. c. m. m. c. m. m. c. m. m. c. No. car. No. car. No. No. car. No. car. No, Cantitatea Cantitatea Cantitatea Cantitatea Cantitatea

De Stat . . 1 3.420 î 141 7 2.935 _ _ Chişinău . . Paiticuiare -- 1 437 6 1.524

De Stat . . 2 340 6 1.342 22 9.144 O r h e i.... Particulare 6 1 017 5 1.682 8 4.069 -- "

De Stat . . 1 100 2 90 41 7.877 1 300 Soroca . . . Particulare 1 376 — -- 4 8.786

De Stat . . 1 50 3 425 17 5.085 1 1.500 Bălţi .... Particulare 1 1 675 -- 530 1 2.279

De Stat . . '__ _ 1 200 c 2 280 _ __ H o tin .... Particulare 1 35 -- 4 920 *

De Stat . . __ 8 2 396 _ __ Tighina. . . Particulare 2 1 700

De Stat . . _ _ Ismail. . . . Particulare 16 4 440 1 150 2 629 -- --

De Stat . . ______453 830 _ Cetatea Albă Particulare 4 1.373 1 160 6 3.402 -- --

De Stat . . _ _ 1 100 1 1 000 C ah u l. . . . Particulare 2 700 — 1 750 —

TOTAL 36 13.526| 22 4.527 144 52.957 4 079

Din care 154 cariere de Stat an dat în total 44.853 m.o. iar cele 80 ■. particulare ...... „ 38.184

S’an împreună 234 cariere au dat în total 83.037. cm. 107 la 1 iunie 1925, după datele sahlnspectoratuiul minier din Chişinău

şi 822583 K gr. de produse m iniero SITUAŢIA

producţiei şi consumaţiei băuturilor spirtoase în Basarabia

pe anii 19£C — 1927

spirt din cereale spirt din uin Ţuică Bere Spirt denaturat pentru: V I « şi rachiu Anii Produc. Oonsum. Produc. Oonsum consum. Produc. Oonsum. Ars. Oţet j Parfum Industrii Gr. Gr. Gr Gr. L. L.L. Gr. Gr. Gr. Gr.

1020-21 25.271.455 12 920.193 —— _ — _ __ ——

1921-22 34.947.805 23 585.047

1 9 2 2 -2 3 23.533.758 17.702.373 —— 32.015 228 557,432 3 844 020 3.487.407 651.247 21.964 6.228 —

1923 9 luni) 22 835.095 19.267 003 2.868 354 2.965.346 43 526.941 1.071.888 3.763 026 3.839.351 1 221 845 _ 36.337 —

1924 33.452.315 30.996.199 4353.7U7 3.89 0.197 57.349 766 1.480 984 3.971 416 3 531.011 1.659.661 — 22.944 4.775

1925 27 803.967 28 356.937 3 551.206 3.930624 — — 2 352.863 1 964 927 1 060 323 — 19.150 150

1926 34.232.709 20.724,799 3 071 542 2 824.987 — 1.687.694 1.468 358 1.530 268 4.785 43.010 1.576

1927 20.643.412 30.266.074 — — 24.872 532 3.109.182 2.770.160 2.022.377 — 40.147 478 (1 lan.-10 Sept.)

• i BASARABIA Situaţia debitelor de băuturi spirtuoase, grupate pe categorii de localuri

Număru debitelor din comunele rurale Numărul debitelor din comunele urbane as ® ■ -p 3 H otel (S a 3 « e O 00 a ’rsi S.S-S ca Hotel ts) _ ®_i > © flOminiSTRATIILE 3 s» oi tn 0) > 3 « S-r « m ju S-? ci 035 a ea c= xa c c © ca xa xa

U. O n ar e l n e enea, cazino cazino enea, C3 *«J sau club sau 6 EH S iu ridicata 3 s cazino mea, # 8 u ridicata amănuntul cu litelor > curent 03 03 U V) V) in o ® «ca e= * o CC O Cofetărie 33 is fl.2* bl a> ca 03 a> ca xa ^ W -S g - X 3 ca 0-5 "O -o 5zi 00 1 B ălţi . . . . O 70 — — — 2 1 1 14 47 — 136 20 39 — — — — 4 11 38 249 — 344 23 41 1 2 Oahul. . . . 13 O 1 17 — 31 2 3 3 1 — 231 — 20- 11 21 296 2 O t 3 Oetatea-Albâ . 24 1 3 5 33 67 13 5n 308 361 24 38 428 4 Chişinău. . , 107 2 44 277 _ 430 62 430 4 5 H otin. . . 10 — — —— — 2 I 39 — 52 3 25 24 4 394 — 447 50 36 499 5 6 Ism ail . . . 2 — — 7 1 1 239 — 3 !3 20 29 — — — — — 10 4 187 — 230 2 170 563 6 7 Lăpuşna. . 17 — — — — — — — 14 — 31 9 46 -- 39 253 — 338 10 132 369 7 8 Orhei . . . . 1 29 i — — — — 6 54 — 91 11 31 ___ — — — — 2 1 422 — 453 20 578 547 8 9 Soroca . . . 3 23 — — — — 2 6 36 — 67 8 42 — — ~ ~ — 1 1 464 — 508 39 47 575 9 10 T igh in . . . 22 8 i — 1 — 2 3 94 137 20 52 __ — — 4 — 1 24 319 — 400 15 57 537 10

Total . . . 403 8 2 — 10 10 1 1 11 80 850 1375 168 349 1 — 4 4 53 111 2827 — 3349 194 1120 4724 110 situaţia debitelor de băuturi spirtuoase cu amănuntul, existente in comunele urbane, după vechimea breueteior, ia i iulie 1927

CM ADMINISTRAŢIILE CM 0 ,1 05 05 05 1925 1923 1921 1926 1920 1919 Fără Fără an TOTAL | No. curentj |

1 B ălţi .... 15 8 7 3 10 92 1 136 2 Cahul .... 2 1 — ___ —— 22 6 ___ _ 31 3 Cetatea Albă 5 7 1 1 2 10 40 1 ______67 4 Chişinău . IC 15 6 3 7 58 249 9 65 8 430 5 H otin .... 1 — 1 1 — 7 41 —— 1 52 6 Ism ail .... 13 15 2 2 9 29 253 1 3 6 333 7 Lănuşna . 1 —— 1 2 7 19 1 — — 31 8 O r ie i .... 3 5 —— 3 80 —— ___91 9 Soroca 2 8 —— 4 8 45 ——— 67 10 T ghina 4 3 1 1 1 18 106 —— 3 137 TOTAL 50 62 18 9 28 loU 947 19 68 .18 1375 Situaţia debitelor de băuturi spiriuoaso cu amănuntul, existente in comunele RURALE, după uectiimea breueteior ia 1 iulie 1927j <• c t - o

e c05 O3 ADMINISTRAŢIILE 1927 1926 1925 1923 1922 O 1924 1921 J 19 0 1919

Z Fără an TOTAL ]

1 B ălţi .... 24 18 _ 1 24 39 229 1 8 344 2 Cahal .... 20 — 1 — 7 14 221 2 — 266 3 Cetatea Albă . 9 10 2 1 12 35 290 2 — 361 4 Chişinău . — ——— __ — — ——— 6 H otin .... 35 19 1 — 31 49300 — 12 447 6 Ism ail .... 6 2 —— 9 30 177 — 6 230 7 Lănuşna . 44 14 1 2 31 57 188 — 1 338 8 Orhei .... 33 14 — 1 23 59 326 — — 456 9 Soroca . . 18 18 4 2 46 3> 365 3 14 508 10 T igh in a . . 14 3 — 1 13 32 309 — 28 400 TOTAL 203 98 9 8 196 35 2 24o5 8 69 j3349

Situaţia debitelor da băuturi spirtuoase cu ridicata, existente in comunele urbane şl rurale, după uectiimea breueteior ia 1 iulie 1927

o -ci 2^ a f. -3 3 t- eo ■>1 -5 <1 O ADMINISTRAŢIILE CM *M

Z Fără a fi

1 Bălţi . . . . 2 9 2 2 7 5 16 43 2 Cahul .... — 2 3 I — 1 6 -- — 13 3Cetatea Albă . . 3 3 2 — 6 9 12 1 1 37 4 Chişinău . 3 5 4 1 9 14 23 2 2 62 5 H otin . . . . 4 9^ 3 — 7 16 12 — 2 53 6 Ism ail .... — 6 3 — 5 4 4 ti— — 22 7 Lănuşna . 2 1 2 6 2 4 3 —— 19 8 O ihei .... — 1 — 3 10 3 14 — — 31 9 S o ro ci . . 3 3 — 2 14 8 17 —— 47 1. Tighina . . 1 2 3 2 5 12 10 —— 35 TOTAL 18 41 22 16 66 76 117 — 3 4 362 V O N n IAI MUNCA

Organizările muncitoreşti.-— Organizările vechi de breaslă întne muncitori, cari existau în Basarabia înainte de război, erau în decădere. In timpul revoluţiei s‘au creiat şi în Basarabia orga- nizatiuni muncitoreşti, dar neavând un substrat industrial pu­ ternic, şi fiind prinse în vâltoarea politică, aceste organizatiuni n‘au rezistat şi au dispărut, tot aşa de uşor şi de repede, cum s‘au şi născut. Astfel că la unire, decăzând vechea legislaţie taristă şi dispărând formaţiile muncitoreşti revoluţionare, nu exista nici uin organ, pentru această latură a vieţii. De abia la 1920, prin aplicarea legii asupra conflictelor de muncă şi în 1921, prin aplicarea legii asupra sindicatelor profesio­ nale, a început instituirea inspecţiei muneei şi creearea de sindi­ cate. Activitatea organelor creeate începe să se simtă deabia la 1922, când inspecţia muneei, aplanează prin bună învoială, conflic­ tele de cele mai multe ori individuale şi mai des privitoare la con­ cedieri fără preaviz; conflicte colective se constată puţine şi se rezolvă satisfăcător, în baza legii. In acest an iau fiinţă 21 asocia- tiuni profesionale. In anul 1923, încep să se închee prin inspectora­ tele muneei, contracte colective, în total 7, cu 1226 salariaţi şi se ins­ pectează fabricele din punct de vedere a conditiunilor de muncă şi sindicatele profesionale existente. 1 n 1923 erau :

20 sindicate patronale cu 1112 membrii 22 „ muncitoreşti „ 2053 „ 1 „ mixt 58 „ 1 „ profesii libere 10 „

In anul 1924 se înregistrează 7 conflicte latente de muncă, trei greve, 58 conflicte individuale şi un contract colectiv cu 60 participanţi, cari toate au fost aplanate. Existau în acest an 23 aso­ ciaţii patronale şi 35 asociaţii muncitoreşti. In anul 1925 se introduce legea repauzului Duminical; se în­ registrează 9 conflicte colective, 2 greve cu 96 grevişti, iarăşi apla-

8 114 nate, şi 264 zile pierdute, 3 contracte colective cu 548 salariaţi par­ ticipanţi şi 25 conflicte individuale. In anul 1926 s‘au înregistrat 10 conflicte latente cu 1640 sa­ lariaţi participanţi, 9 greve cu 599 grevişti şi 9173 zile de lucru pierdute, 12 conflicte cu 1470 salariaţi participanţi, 26 conflicte in­ dividuale; iar asociaţiile profesionale formează două uniuni, cu 9 organizaţii afiliate şi cu 929 membri, 20 sindicate neafiliate, cu 3076 m em brii.

Plasarea muncitorilor în Basarabia

Potrivit legii pentru organizarea plasării, s’au înfiinţat şi în Basarabia oficii publice de plasare, după cum urmează: In anul 1922, s‘au înfiinţat oficiile din Chişinău, Cetatea Albă şi Bălti, la 1 Ianuarie 1923 Ia Tighina iar la începutul anului 1924, un nou oficiu la Hotin. Aceste oficii s‘au consolidat, şi au ajuns să fie de un real fo­ los populaţiei. Muncitorii agricoli, muncitorii de vie ca şi cele­ lalte categorii şi-au pus încrederea în aceste oficii, care s’au făcut din ce în ce mai cunoscute. In deosebi în timpul crizei agricole, provocată de secetea din 1925, oficiile de plasare au contribuit mult la ajutorarea muncitorilor agricoli fără lucru, plasându-i în alte regiuni, fie la munca agricolă, în deosebi în şesul dunărean al tării, fie la alte lucrări ca terasamente, cariere de piatră sau în întreprinderile industriale. Rezultatul activităţii acestor oficii au fost în decursul acestui timp, cele arătate mai jos, în tabloul ală­ turat. ACTIVITATEA OFICIILOR DE PLASARE

DIN BASARABIA

dela înfiinţarea lor ş; până la 1 Iulie 1927

OFERI E CERERI P L A S A R I OFICIILE 1 Sem : 1 Sem- 1 Sem. 1922! 1923 1924 1925 1926 1922 1923 1924 1925 1926 1 9 2 2 192, 1924 19251926 1927 1927 1927

Chişinău. . . 1688 5543 4813 5331 6137 2071 2091 6216 5453 5806 5012 1548 673 3179 2665 3547 3436 768 115 Cet.-Albă . . 64 1611 2045 2390 2636 2267 508 1914 2254 3097 2292 1342 150 1432 1648 2580 1770 1287

B ă lţi...... 614 4643 3427 3639 3375 1317 827 4452 3921 4341 2974 1204 487 3716 3241 3153 2241 656

Tighina . . . — 582 1332 1767 2802 1570 749 1633 2577 3440 1814 — 526 1276 1792 2556 1363

Hotin .... - 32 560 892 856 — — 266 470 969 900 — 65 295 677 647

II Total , . . 2366 12379 11649 13687 15932 8087 3426 13331 13527 16291 14687 6808 1310 8853 8895 1367 10671 4721

Totalul ofertelor 64.100 Totalul cererilor 68.070 Totalul plasărilor 45.817 116

Asigurările muncitoreşti

Deşi în Rusia exista o lege pentru asigurările muncitoreşti, a- ceastă lege se aplica pe regiuni şi nu ajunsese rândul de a fi apli­ cată în Basarabia. Aplicarea legei pentru asigurările muncitoreşti din vechiul regat, a început In Basarabia la sfârşitul anului 1921. Dăm mai jos o situaţie din care se poate vedea cum au evo­ luat numărul asiguraţilor şi ajutoarele date în fiecare an. Din si- tuiatie se vede că cifra asiguraţilor a început în anul 1922/23, cu numărul 19701 şi a mers crescând până în anul 1924/25, atingând num ărul 29193. In anii următori 1925/26 şi 1926/27, numărul asiguraţilor scade la 23998 şi apoi la 22243. Explicaţia acestui fapt constă în 9eceta care a bântuit aceşti ani Basarabia şi care a făcut să se micşoreze în bună parte activitatea industrială a acestei provin­ cii ; în special mica industrie a avut mai mult de suferit de pe ur­ ma secetei. Numărul cazurilor de ajutoare băneşti a mers însă crescând în prim ul an de secetă, începând să scadă numai în anul al doi­ lea, adică în anul 1926/27. Creşterea ajutoarelor din primul an, se datoreşte faptului că la bolnavi cari erau în curs de primirea a- jutoarelor, s’au adăugat noi bolnavi în anul 1925/26; abia după ce cazurile de boală începute în anii 1924/25 s’au lichidat com­ plect a început să scadă şi numărul cazurilor de ajutoare.

NUMĂRUL ASIGURAŢILOR

AN I

1922/23 1923/24 1924/25 1925/26 1926/27

19.701 26.590 29.193 23.998 22.243 "■i -Ti-

NUMĂRUL CAZURILOR care au primit ajutor bănesc

* Anul Bărbaţi Femei Lehuze Total © \ r * | 5* .1932/23.....' 544 65 4 613 1923 (9 luni) 723 108 9 840 1924 1138 127 14 1279 1925 1583 V 281 ’ j 27 1892 lflâo | | * 1437 Z 20l : 43 1771 1927 : 1478 282 34 1794 _ 117

NUMĂRUL ZILELOR în care s’ au plătit ajutoare:

Anul Bărbaţi Femei Lehuze Total

1922/23 13.237 1643 392 15.272 1923 (9 luni) 17.960 3085 531 21.572 1924 32.156 3713 1063 36.932 1925 43.707 8555 2080 54.343 1926 34.949 8248 3216 46.413 1927 (9 luni) 34.304 7679 2762 44.745

SUMELE PLĂTITE CA AJUTOARE BĂNEŞTI

Anul Bărbaţi Femei Lehuze Total

1922/23 123.781 10.378 4.339 138,498 40 1923 (9 luni) 258.354 35 36.246 80 8.621 40 303.322 65 1924 616.454 20 52.720 75 22.153 50 691.332 95 1925 1.046 231 50 164.268 50 54.966 — 1.265.466 1926 862.195 50 172.671 50 90.106 — 1.124.975 1927 (9iunl) 1 078.200 — 203.759 — 94 062 — 1.376.021

AJUTOARE DE ÎNMORMÂNTARE

No cazurilor Ajutoare băneşti Anul Total Total Bâroail Femei Bărnaţi Femei

1922/23 _ _ 1923 (9 luni) 37 3 40 60.000 4 475 64.475 1924 92 5 97 176.575 9.700 186.275 1925 95 9 104 244.800 23.200 268.000 1926 106 7 113 291.700 18.000 309 700 1927 (9 luni) 80 11 91 318.490 42.750 361.240 118

AJUTOARE DATE PESTE 16 SĂPTĂMÂNI

Anul Cazuri L e i

1922/23 —

1923 (9 luni) 2 924 1924 5 5 914

1925 — —

1926 —

1927 (9 luni) ——

Ie legătură cu asigurările muncitoreşti, s'au făcut organiză­ rile medicale ale caselor de asigurare, în caz de boală. încă din anul 1922, din raportul general asupra activităţii or­ ganizaţiei medicale a caselor de asigurare din Chişinău, se poate constata progresul realizat şi starea satisfăcătoare de funcţionare a Asigurărilor muncitoreşti, în acest centru important. Acelaş rezultat fuj obtinut şi la Casele de asigurare din celelalte oraşe. In anul 1922, s'au înfiinţat 10 Case de asigurare: Chişinău- Tighina, Cetatea-Albă, Tarutino, Bălti, Soroca, Hotin, Orhei, Bol- grad şi Ismail- la care dădeau consultaţii un număr de 10 medici dintre cari. G specialişti secundaţi fiind de 12 subcliirurgi şi 12 moaşe, dându-se un număr de 46.734 consulta[iuni. In anul 1923, asigurările luând o desvoltare mai mare, s'au mai înfiinţat un număr de 8 organizaţii, depinzând de Casele de asigurare mai sus notate. Fiecare organizaţie având ca personal, un medic, un subchirurg şi o moaşă. S’au dat în decursul anului 1923, un număr de 53.920 consultatiuni. In anul 1924. «’au mai înfiinţat încă 10 organizaţii. S’au dat în decursul anului 1924 un număr de. 89.199 consulta(iuni. In anul 1925, s'au dat un număr de 111.771 consultatiuni. I n anul 1926, s’au dat un număr de 70.305 consultatiuni. Apoi progresând an cu an, numărul consultatiunilor a ajuns a fi în decursul anul 1927, de 135.150. Actualmente funcţionează în Basarabia, următoarele Case de asigurare şi dispensare medicale:

CASE DE ASIGURARE [ 1. Chişinău 1. CHIŞINĂU ...... c 2- Hânceşti I 3. Călăraşi ( 4. Ungheni 119

I 5. Tighina 2. T I G H IN A ...... ! 6. Româneşti I 7. Căuşani

3. CETATEA ALBA. .../?• ^ atea Alba \ 9. Saba

10. Tarutina 11. Arciz 4. TARUTINO 12. Sărata 13. Toeplitz 14. Tătărăşti

15. Hotin 16. Zarojani 117. Briceni 12. N ou a Suliţă

j 19. Bălţi 6. B Ă L Ţ I...... ) 20. Făleşti 1 21. Sculeni ’ 22. Rezina

7. S O R O C A ...... 23. Soroca

8. O R H E I...... 24. Orhei

25. Ismail 26. Reni 27. Chilia Nouă 128. Vâlcov

'» • b o l g r a d ...... { “ « r,ad

subchi- In prezent numărul medicilor e de 47, dentişti 11, rurgi 32 şi 30 de moaşe. Tablou de încasările şl plăţile lacuie de casele de asigurare iu coniul Casei de Boală ne 192?

1 N 0 A S Ă R 1 P L Ă Ţ I

O A S E L E ' P e s o n a 1 M e d c a 1 de Din vânzarea Din Din Total A lt pers. ASIGURARE Diverse Medici Subohirur. Moaşe medical tim brelor cotizaţii am enzi Încasări

A rt 1 a) Art. 1 bi A rt. 1 c i Art. 1 d)

B ă l ţ i ...... 927.626 — 45.545 — 1.674 — 24 — 974.869 — 127.760 — 47.600 — 22.800 ———

Cetatea-Albă . . 548.964 — 75.918 — 7.668 — 50 — 632.600 — 58.000 — 11.600 — 11.600 — 8.00o —

X arntino . • . 422.168 — 27.510 — 6.526 — — — 456.204 — 1C9.000 — 36 300 — 35 500 -— —

Chişinău . . . 2.479.801 — 31.133 — 230 — 490 — 2 511.654 — 303 000 — 107.600 — 25.800 — — —

Ism ail .... 378.360 — 35 914 25 1.026 — 1.574 — 416 874 25 82.500 — 27.500 — 27.500 — — —

Bolgra î . . . . 275.194 — 32 873 — — —— — 308.067 — 42.000 — 16.800 16.800 — — —

O r h e i...... 319.050 — 27.955 — 5.195 50 1 744 — 353 944 50 56.250 — 9.600 — 9.600 — — —

Soroca . . 171.359 - 33.586 - — ——— 204.945 — 33.000 — 9.600 — 9.600 — — —

T igh in a .... 396.577 — lu.950 75 988 05 —— 408.515 80 96.758 — 26.536 70 25.536 70 — —

H o t in ...... 255.349 — 58 000 — 249 ——— 313.598 — 63.500 — 20 600 — 20.600 —— —

T otal . . 6.174.448 — 379.386 — 23.556 65 3.882 — 6.581.271 55 971.758 — 318.936 70 205.336 70 8.000 — (Urmare)

1 P L 4. T 1

CASELE O h e 1 t u 1 i dive r s e de Ohelt. pt. Chelt pt. TraDsp. Ohelt. de In tieţ şi Transp. şi Viz. med Asist. inf. Personal event transp. medicam ambal. pt Accesorii ASIGURARE trans. bol întreţ.bol. excepţ. la personal proviz la o rg med. med la la Casele med. exp. în spitale pt. cons. m edicale dom. bol asimilat corpor. noui dom. bol. medicale la C med

Art. 3 Art. 4 A rt. 8 Art. 9 Art. 14 Art. 15 A rt. 17 A rt. 18 Art. 29 A rt 30 b

B ă l ^ i ...... 5.290 — 36.600 — 11.933 — 400 — 90.208 — 14.665 — 7.940 _ __ — 81.960 — 43.250 __

Cetatea-A Ibă . . 20.360 — 3 840 — 3.140 ——— 4.473 — 5.279 ——————— 31.500 —

Tarutino. .... — — 18.806 — 1.531 ——— 265 — 2.032 ———— — — 91.167 —

Chişinău .... 72.000 — 132.401 — 19.242 60 —— 177 714 — 4.156 — 8.620 —— — 398.446 — 156.322 60

Ism a il...... 3 000 — 1.046 — 276 ——— 8.820 ——— __ __ ———— 61.916 60 _• B o lg r a d ...... _ 1.600 411 _ 1.528 __ 5.578 8.'. 00 _ _ 35.567

O r h e i ...... — — 4.610 — 185 — — — 34.220 ——— — ——— — — 40.000 —

Soroca . . . —— 6 170 — 858 50

T i g h i n a ...... 6.760 — 4 830 — 3.752 —— — 4 700 — 632 — __ __ — __ — 20.500 __

H o t i n ...... 25.350 — 7.29C — 6.023 ———— — 4.368 50 — — — — — — 12.000 —-

T ota l . . . 132.740 — 215.221 — 47 352 10 400 — 321 918 - 39.471 50 16.560 — 8.000 — 480 406 — 492.223'20 1 (Urmare)

P L A T I

OASELE C h e l t n e 1 i rl v e r s e de Personal Chirii pt. Ohelt de Ohelt de R egistre Chelt. de Ohelt. de Ohelt. pt. Remiza ASIGURARE corp. şi cancelarie deplasare în treţ. şi vânzăt de de seiviciu Cas-a med lutn iD at Încălzit şi imprim. şi coresp. şi delegat reparaţii tim b re

A rt 30 A rt 31 Art. 32 Art. 33 A rt. 34 A rt. 30' A r t 37 Art 38 Art. 42

B ălţi . . . 17.480 — 72.020 — 748 — 18.500 ——— 5.163 — £9.820 - 10.295 — 34.449 ar

C etatea-Albă. . . 6.000 — 38.000 — 1.193 — 32.100 — — — — . — 7.154 - 070 — 15.794 90

Tarutino .... 50.800 — 61.5U0 — 1.425 — 20.242 50 _ _ — — 21.002 - 1.722 50 13.877 75

Ohişioău .... 80.800 — 03 000 — 3.520 - 20.175 — 2 498 — 240 - 3.200 - 10.270 eu 75.356 85

Jsraail ...... 18 huo — 53.410 — 1.096 — 35.550 — — — — — 13.745 - 2.459 - 23.799 —

B o lg r a d ...... 12.000 _ 28.000 _ 100 _ 12.300 ___ 978 _ 9.285 213 51 10.961 85

O r h e i ...... 2.000 — 30.000 — 1.040 — 7.143 ——- — — 1.220 — 10.107 15

Soroca. . . — — 12.000 — 1.114 50 6 970 — 950 75 1.580 - 4.014 — 6.040 05

T i g h i n a ...... 16.400 — 34.000 _ 2.107 50 132.225 — 714 — 17.005 _ 3.025 40 18.020 50

Hotin ...... 23.000 — 23 500 — 1 351 — 5.300 ———— 13.940 — 14.037 — 20.021 C5

Total . . 220.480 445.130 13.701 19J.50 50 2,498 8.045 7b 108.397 55.126 90 229.028 35 (Urmare)

P L Ă î I

OASELE O h e l t u e 1 i d i \ e r s e M edica­ de Ajutoare Rem iza Ohelt. div. M obilier şi M aterial Ajutoare mente TOTAL ASIGURARE agenţilor de farmac. la de înm or­ procurate percep. şi neprev. înzestr. dep. cent. T ota l de boală dela PLĂŢI mântare Art. 43 A rt 41 Art. 48 Art. 7

B ă l ţ i ...... = — 8.992 — 400 ——— 684 269 25 25.000 — 312.029 50 37 178 50 li 78.47? i'5 j Oetatea-Albă . 3.143 90 1.476 ———— — 263.311 80 20.000 — 68. 04 50 — — 351 318 30

1 Tarutino .... 2.099 60 6.824 — 15.050 — — - 489.733 35 28.250 - 80 025 — 8.198 55 6 0.2, 6 9 j

Ohişioău .... — — 12.330 — 4.535 — 36 — 1711328 5o 167.900 - 1 236 528 DO 16 371 20 3 132.128 26

Ism ail ...... — — 3.951 — 10.980 —— - 375.547 60 9.000 — 51.527 50 360 — 436.435 10

B o lg r a d ...... 1.333 — 990 - 285 — - 204 730 35 15.000 — 47.153 50 — - 266 883 86

O r h e i ...... — — 6.091 50 2.820 — — 214.916 65 20.000 87.605 50 — — 322 5.A 15 j S o r o c a ...... — — 1.805 45 1.030 — — - 97.101 25 8.000 54.285 — 4 524 80 163.911 j6

T i g h i n a ...... — — 7.838 — 11 900 —— — 335.230 80 52.000 99.434 —— — 486.664 80

H o t i n ...... —— 2.268 — 5.100 —— — 272.648 55 27.000 53 960 — — — 353 608 55

T ota l . . 6 576 60 52.565 95 51100 - 36 - 4648.820 15 372 150 — 2110.553 — 66 633 O0J7 198.156 20 124

In cadrul asigurărilor muncitoreşti intră şi asigurarea contra accidentelor. Din situaţia de cassă a fondului asigurării contra accidentelor

Cheltueli de Asigurare 296.231.05 „ „ Administraţie 36.519.65 332.750.70

Dacă la această sumă adăugăm cota de participare a acestei asigurări- la cheltuelile casei de boală lei 250.000 şi fondul de. re­ zervă, ce urmează a se constitui conform legii, aproximativ lei 125.000, rezultă că totalul sarcinii de repartizat asupra patronilor din mutualitatea 1927, este de lei 732.750,70. In contul acestei sume, cât şi a impunerilor din anii prece­ denţi. s‘a încasat în cursul anului Iei 703.251,17. Situaţia de casă, accidente Basarabia

1 Ianuarie — 31 Decem brie 1927

B ÎNCASĂRI L e i B Lei PLĂŢI „L c i B Lei B.

C o t i z a ţ i i ...... 701.348 8 9 Ajutoare băneşti .... 125.075

D o b â n z i ...... 1.314 28 „ de înmormântări . 1 2 .0 0 0

G e s tiu n e ...... 588 - 703.251 17 R ente...... 113.866 55

Pensii...... 43.993 50

îngrijire în spitale .... 1.296 296.231 05

Chiria localului...... 12.500 —

Remiză perceptori .... 5.519 65

Jetoane Comisia Patronală . 18.500 - 36.519 65

Total cheltueli . 332.750 7 0

Sold la Casa Centrală . 370.50047

703.251 17 703.251 17 COOPERAŢIA DE PRODUCŢIE Şl CSIISUm IN DASORABIO cooperaţia de producţie ei consum in Basarabia

In epoca realipirii Basarabiei, funcţionau în această, provincie, un număr însemnat de cooperative de consum. Astfel la înce­ putul lui 1919, numărul1 lor se urca la 387. Erau însă în cea mai mare parte creaţiuni artificale, din epoca războiului. Intr’adevăr, în anul 1915, numărul lor atingea de abia cifra de 46. Cooperativele acestea au format împreună cu cele de credit, până în anul 1918, un număr de 7 uniuni cu caracter judeţean, cari s’au grupat la rându-le în „Centrala Uniunilor" cu sediul la Chişinău. In cursul anilor 1919 şi 1920, s’au mai înfiinţat 9 uniuni. In această perioadă, trei din ele s’au desfiinţat. Din cele 16 uniuni, 5 erau formate numai din cooperative de consum. Progresul numeric al cooperativelor de consum a continuat şi în anii următori, aşa că în 1920, numărul era de 343, având în total 59-700 membri, cu un capital de 3-143.000 lei. Cea mai mare parte a cooperativelor de consum, a continuat să funcţioneze pe baza legiuirii ruseşti referitoare la cooperative. Prin încheierea din 2 August 1918, a Consiliului de direc­ tori din Basarabia, s’a decis ca vechiul Serviciu de Stat al Coope­ raţiei, care funcţiona pe lângă Banca Statului Rus (atunci în li­ chidare), să treacă la Directoratul de Finanţe, urmând să ia con­ tact cu Casa Centrală a Băncilor Populare, din vechiul Regat, pentru sprijinirea şi finanţarea cooperativelor. S’a mai trecut prin acea decizie, la acelaş Minister, şi Serviciul de Control al Coo­ perativelor. In vederea extinderii organizaţiei cooperative din vechiul Regat, în noul ţinut, Casa Centrală a Băncilor populare, a numit doi consilieri tehnici. La 1 Martie 1920. Serviciul de stat a fost. bi­ furcat, creindu-se un serviciu de control al cooperativelor săteşti, care urma să supravegheze un număr de 519 cooperative de pro­ ducţie şi consum cu un activ de 4-818.000 lei şi un serviciu al coo­ perativelor orăşeneşti, sub controlul căruia cădeau 72 cooperative de consum, cu un activ total de 5-690.000 lei. 9 130

Situata legală a cooperativelor existente în Basarabia a fost lămurită de abia în 1923, când prin legea de unificarje a coopera­ ţiei, din 14 Martie 1923, s’a hotărît extinderea dispoziţiilor legiuirei cooperatiste din vechiul Regat, asupra tuturor cooperativelor de orice fel existente şi celor ce se vor mai înfiinţa la sate şi oraşe în ţinuturile alipite, deci şi în Basarabia. Ca urmare a acestei legi, cooperativele de consum cari func­ ţionau pe baza vechei legiuiri ruseşti, au adoptat în mod trep­ tat statutul tip al cooperaţiei din vechiul Regat ori au lichidat- Cooperativele de consum germane, cari înfiinţaseră încă din 1921, o Uniune deosebită, cu sediul în comuna Tarutino judeţul Cetatea Albă, continuă să funcţioneze în afara organizaţiei, cooperative ro­ mâneşti- Aceste cooperative sunt în număr de 25 având 4.160 membri (la 31 Decembrie 1926). Legea amintită mai sus prevedea şi unificarea organizaţiilor cooperative săteşti ou cele orăşeneşti, pe categorii de cooperative, aşa că începând dela 1 Aprilie 1923, cooperativele de producţie şi consum, atât cele din satele cât şi cele din, oraşele Basarabiei, au trecut sub tutela Centralei Cooperativelor de producţie şi consum. Pentru supravegherea şi îndrumarea cooperativelor din tinut, Centrala a detaşat un număr de organe de control şi anume: In anii 1919— 1923 au funcţionat acolo 8 organe de control; în 1924 un număr de 12 organe de control; în anul 1925 numărul lor a fost de 15; în anul 1926 de 14, iar in 1927 de 13. Aceste organe au întrebuinţat următorul număr de zile la inspecţia cooperativelor de producţie şi consum din Basarabia: anul 1923, 954 zile ; anul 1924, 1415 z i l e ; anul 1925. 1670 z ile ; anul 1926, 1683 zile ; anul 1927, (până la 30 Septembrie) 983 zile- In 1926, Serviciului din Chişinău i s’a dat o nouă organizare, preluând activul şi pasivul Centralei Uniunilor cooperative din Basarabia, care a lichidat la data de 28 Februarie acel an. Secţiunea Chişinău are următoarele atribuţiuni: a) Să ajute la desvoltarea cooperativelor de producţie şi consum din Basarabia; b') să organizeze, să îndrumeze şi să controleze prin organele de inspecţie şi control ce are la dispoziţie, aceste unităti cooperative; c) să înlesnească cooperativelor, aprovizionarea cu mărfurile şi ma­ terialele de cari au nevoie ; d) să organizeze vânzarea în consum a cerealelor şi a celorlalte produse din Basarabia; e) să acorde credite federalelor şi cooperativelor de producţie şi consum; f) să primească depuneri spre fructificare. Secţiunea are un comitet de conducere, format din doi mem­ bri, delegaţi de consiliul de ad-tie al Centralei, din şeful Secţiei şi dmtr’un delegat al federalei „Basarabia" din Chişinău, acesta cu vot consultativ. Prin secţia sa din Chişinău şi prin organele de control din Basarabia, Centrala a reuşit să facă legătura între organizaţiile cooperative din această provincie şi mişcarea din vechiul Regat şi să realizeze unificarea metodelor de lucru şi a conducerii. Dela 131

început, organele Centralei, s’au străduit să introducă limba ro­ mânească în tinerea scriptelor instituţiilor cooperative. Organi­ zaţiile cooperative au devenit astfel, un element activ de întărire a românismului, în provincia de peste Prut. In viata econmică a Basarabiei, rolul cooperaţiei a fost din cele mai însemnate, prin aceea că a influenţat preturile articolelor •de consumaţie, a organizat aprovizionarea oraşelor cu cereale ori făină, a aprovizionat populaţia sătească cu articole de consum ori cu utilaj agricol şi s’a străduit să organizeze munca, îngrijind de o desfacere remuneratorie a produselor micilor gospodării, în deosebi agricole- Tot prin organizaţiile cooperative s’a asigurat o ieftină şi conştiincioasă aprovizionare a armatei cu cerealele de hrană, înlăturându-se intermediarii cari 9e interpun între producă­ tor şi consumator, în dauna atât a celui dintâiu, cât şi a celuilalt. In privinţa organizării întreprinderilor cooperative înşişi, — mai ales din anul 1923. când s’a extins în nouile ţinuturi ale tării legea băncilor populare şi a cooperativelor din vechiul Regat, — străduinţele au fost îndreptate în spre înlăturarea societăţilor prea slabe, incapabile de a avea o influentă reală asupra vieţii econo­ mice locale şi în spre concentrarea forţelor, prin creiarea unor instituţii mai puternice, dispunând de mijloacele de lucru mai în­ semnate şi capabile de a-şi da o organizaţie comercială temeinică. Desvoltarea cooperativelor de consum, aprovizionare şi des­ facere în comun, singurele categorii de cooperative, în afară de băncile ppulare. existente în Basarabia la epoca realipirii ei la tara-mamă. se vede din tabloul următor :

Fond Capital Capital Fond R ezervă Vânzări Opere

bilanţul subscris vărsat Şi anuale existente Sociale

No No Cooperativ. 1 Prevedere cari au trim is Anul No. No. Cooperativ, No- No- Membrilor

1923 357 197 22471 3.612.575 05 2.250.195 23 1.333.795 90 88 502 79 52.889.749

1924 290 217 32285 8.6S9.587 74 4.953.931 so 2 997.948 64 303.864 52 110.212.541

1925 189 189 27399 8.203.451 74 5.186.175 82 3.002.314 03 435.084 16 94.040.195

1926 176 176 25343 8.942.594 78 5 677.568 06 3.324.504 48 453.042 34 123.195.846

Progresele numerice, după cum se vede, nu sunt prea repezi Se datorieşte aceasta în prim u l rând, lipsurilor de cari a suferit în ultimii ani Basarabia- Cum majoritatea cooperativelor sunt săteşti, seceta, ca şi pe alocurea inundaţiile, au făcut ca în prim ul rând forţele financiare proprii ale cooperativelor să nu se poată întări. 0;peraţiile au fost în chip firesc slabe şi a trebuit să se vândă în bună măsură pe credit. De asemenea a lipsit în multe 132

părţi un personal de conducere şi tehnic destoinic. Pregătirea a- cestor elemente este, ca urmare- una din grija de căpetenie a Centralei- Centrala Cooperativelor s’a străduit să introducă şi în această nouă provincie ramurile cooperatiste care în vechea Românie îşi arătaseră roadele. Astfel s'au constituit un număr de cooperative pentru exploatarea pădurilor, a căror desvoltare se vede din tabela următoare :

"cS ® Fond Capital Fond Capital R ezervă Vânzări i i Opere subscris vărsat Şi b ila n ţu l Sociale anuale ‘io g Prevedere cari au trimis Anul No No Cooperativ, No. Membrilor

1 9 2 3 5 i 59 58.180 _ 47.480 960 _ — _ 201.306 _

1 9 2 4 14 7 872 719.390 — 350.474 - 10.371 - 1.155 - 1.021.342 84

1 9 2 5 9 9 1927 1.008.(185 — 314.416 - 12.611 03 i.360 05 2.92.292 02

1926 7 7 493 520.120 — 161.578 — 22.473 19 4.263 40 2.601.824 64

Cooperativele săteşti denumite de consum, aprovizionare, des­ facere în comun, urmăresc creiarea de secţii speciale de producţie în deosebi pentru transformarea şi valorificarea anumitelor pro­ duse ale exploatărilor ţărăneşti Pentru Basarabia sunt importante in primul rând secţiile de industrializare a fructelor şi apoi sec­ ţiile apicole. Prin organele Centralei, s’au cercetat în mod amă­ nunţit aceste problem e şi s’a propagat ideea aceasta a valori­ ficării prpduselor ţărăneşti, care însemnează o sursă minunată de câştig pentru producătorul sătean. Centrala Cooperativelor a şi pus fonduri la dispoziţia acelor cooperative, cari şi-au creiat astfel de secţii de producţie. Cooperative deosebite de cele de producţie— în afara celor fores- despre care s’a vorbit mai sus, — nu s’au creiat deci decât acolo unde existau condiţiile necesare unei bune funcţionări, a unei în­ treprinderi specializate: capital, conducere, materie primă în cantitate însemnată, debuşeu etc. ori chiar din punct de vedere tehnic, o astfel de întreprindere specializată era de recomandat. Datele concentrate asupra acestor cooperative sunt cele ce u rm ea ză : 133

Fond Fond Vânzări trim is Capital Capital R ezervă Opere au au anuale b ilanţul subscris vărsat Şi Sociale *3 existente 1 a ['revedere cari No- No- Cooperativ, No. No. Membrilor

1923

1924 4 4 524 3.319.859 — 3.302.609 - 7.950 - ! — - 25.409.065 65

1925 7 7 11)43 8.303.805 - 7.927.145 86 454.249 55 18.13 - 49.791.070 70

1926 13 1 3 2161 9.188.698 — 8.840.409 84 2.688,137 84 238.252 17 68.699.854 55

Cele 13 cooperative de producţie şi diverse se repartizează, astfel pe categorii: 7 cooperative de pescuit, una apicolă, una hor­ ticolă şi câte una de brutărie, moară, construcţie şi librărie. Este de remarcat însemnătatea cooperativelor de pescari din sudul Basarabiei. Prin cooperaţie, o bună parte din populaţia de pescari din su­ dul provinciei, exploatată de concesionarii apelor ca şi de comer­ cianţii care-i cumpărau partea din produs, a reuşit, cu toate că regimul peştelui nu a fost favorabil, să realizeze o mai dreaptă remunerare a muncii atât de aride şi de plină de pericole, a pescarului vânător. La unele din aceste cooperative, societarii-pescari şi-au putut acumula şi modeste capitaluri. O desvfdtare remarcabilă au luat cooperativele din Vâlcov, cari s’au bucurat de un regim de exploatare mai favorabil. Cooperativa „Morunul" a pescarilor-vânători în mare, cons­ tituită la |1 Mai 1924 cu 55 membri, cari au vărsat drept capital 204-000 lei, avea la finele anului 1926, 404 membri cu un capital vărsat de 6-915 000 lei. Rezervele se cifrau la i -093.225 lei. In cursul anului 1926 a desfăcut produse în valoare de 26 milioane lei. A mai aprovizionat pe pescarii vânători cu materiale necesare pes­ cuitului, în valoare de 9.613.000 lei. Beneficiul realizat de 336.125 lei, a permis să se dea membrilor o risturnă de 205.290 lei. Cooperativa „Dunărea" a pescarilor vânători în Dunăre, s’a constituit la 11 Februarie 1924 cu 60 membri şi 17.000 lei capital vărsat La 31 Decembrie 1926, numărul membrilor a ajuns la 344, iar capitalul vărsat la 481-180 lei- Cooperativa mai acumulase la acea dată rezerve în valone de lei 1.257-335 lei. Cooperativa a vândut în anul 1926 produse în valoare de circâ 11.600.000 lei şi a aprovizionat pe societari cu material pescăresc, în valoare de 1.036.000 lei. Câştigul curat al anului 1926, în valoare de 350 000 lei, a permis să se dea societarilor o risturnă de 262.436 lei, în afara dividendului de 48.120 lei- 134

Mai este de notat activitatea frumoasă a cooperativei de pes­ cari din Jibrieni. Centrala Cooperativelor s’a străduit în chip permanent să sprijine prin credite. — în măsura posibilităţilor sale — aceste organizaţii cooperative de consum şi de producţie- Din datele de mai jos, — cari indică valoarea datoriilor tuturor instituţiilor cooperative de producţie şi consum din Basaraba, la 31 Decembrie al fiecărui an, —se poate vedea felul cum a sporii în intervalul dlela 1920— 1926, valoarea fondurilor puse la dispo­ ziţia cooperativelor basarabene-

L a 31 D ecem brie 1920. Credite în cont curent Lei 1.596.262,36 „ ptr operaţiuni de cereale yy 1.405,009,10 3.001.271,46 L a 31 D ecem brie 1921. Credite în cont curent Lei 3.269.749,90 8.618.095,54 „ ptr. operaţiuni de cereale yy 5.348.345,64 La 31 D ecem brie 1922. Credite în cont curent Lei 17.680.801,79 51.345.628,76 „ ptr. operaţiuni de cereale yy 13.664.836,98 L a 31 Decem brie 1923. Credite în cont curent Lei 36.790.199,62 „ ptr. operaţiuni de cereale yy 14.640.516,12 51.430.715,74 La 31 Decembrie 1924. Credite în cont curent Lei 26.030.557,04

„ în cereale pr. sămânţă yy 21.861.392,94 „ ptr. operaţiuni de cereale yy 4.987.012,50 52.878.962,03

La 31 Decembrie 1925. Credite în cont curent Lei 47.060.649,18 „ în cereale pr. sămânţă yy 37.392.410,27 „ ptr. operaţiuni de cereale yy 1.829.649,18 86.282.466,65 La 31 Decembrie 1926. Credite în cont curent Lei 63.091.228,61 „ în cereale pr. sămânţă yy 21.596.765,50 „ ptr. operaţiuni de cereale yy 1.394.488,40 86.082,482,51

Centrala Cooperativelor de producţie şi consum, prin serviciul său comercial, a îngrijit şi de aprovizionarea cu articolele mai însemnate, trebuitoare cooperativelor. Astfel s’au distribuit fede­ ralelor şi cooperativelor din această regiune, mai întâiu direct, apoi prin Secţiunea Chişinău, — care şi-a creiat un depozit de mărfuri, — pentru o cât mai repede aprovizionare a unităţilor, mărfuri în valoare de : 135

Anul 1 9 2 1 582.750 Iei 1922 3.312.400 » 1923 3.353.700 » 1924 ...... 1.306 400 » 1925 ...... 2 854.000 » 1926 4.063.230 » 1927 6.123.085 >>

Sunt de remarcat de asemenea operaţiile de cereale ale Cen­ tralei, la cari, cooperaţia basarabeană a contribuit în bună măsură. Dar în anii 1924 şi 1925, Basarabia, regiune producătoare de cereale, a avut să sufere din pricină că recolta de cereale a fost compromisă în multe judeţe, Centrala Cooperativelor a îngrijit, fiind împuternicită de Stat pentru aceasta, de aprovizionarea cu grâne de sămânţă, a regiunilor lipsite. In anul 1924 sau distribuit următoarele cantităti :

JUDEŢUL Cant. distribuită Valoarea lei lutin ierea în­ K g r sămânţată

Ismail .... 1.263.230 11.984.430 11.800 ha.

Cetatea Albă 492.990 5.028.470 5.226 »

Tighina . . . 376.355 3.540.585 3.254 3/4 ha.

Chişinău. . , 54.660 546.580 354 »

Cahul .... 15.400 146.300 72 »

JUDEŢUL Oant. distribuită Valoarea lei Întinderea în­ Kgr. sămânţată

Cetatea Albă 1.153.200 8.879.345 18.172 ha.

Ismail .... 1.927.760 15.359.420 19.277 »

Tighina . . . 173.854 1.202.730 1.350 »

B ă lţ i...... 15.710 101.850 655 »

Cahul .... 261.000 1.931.400 2.416

Centrala a mai trimis 50 vagoane făină pentru alimentarea populaţiei oraşului Chişinău, care a avut ca efect imediat, scă­ derea preţului pâinei în oraş. Urmărind încasarea datoriilor din cerealele de sămânţă dis­ tribuite pe credit, în toamna anului 1924 şi primăvara următoare, cooperaţia a căutat să înfăptuiască încă o operă de economie ru­ rală, organizând vânzările în comun a cantităţilor de cereale re­ coltate de cătfle producătorii debitori. S’au adunat astfel circa 200 vagoane de diferite cereale, în valoare aproximativă de 12 milioane. 136

In anul 1925, Centrala Cooperativelor a mai ajutat la opera de aprovizionare cu porumb a populaţiei din Basarabia, înfăptuită de Centrala Băncilor populare, predând în cursul lunilor Mai şi Iunie din cantităţile adunate la vânzarea în comun, 3.990.000 kgr. jx>rumb, în valoare de 24.971.500 lei. împreună cu federalele basarabene şi împreună cu Centrala B ăncilor Popular|e, Centrala Cooperativelor de producţie şi con­ sum a organizat o intensă acţiune de propagandă cooperatistă şi pentru pregătirea technică a personalului întreprinderilor coope­ rative de toate categoriile. Astfel s’a înfiinţat la Chişinău o Şcoală fie comptabilitate şi. educaţie cooperatistă şi s'au organizat o serie de cursuri pentru conducătorii de unităţi, precum şi cursuri pentru vânzători, un curls (în vara anului 1926) la Ismail pentru perso­ nalul Cooperativelor de pescuit etc. Acest curs s’a ţinut cu prilejul Congresului cooperativelor de pescuit întrunit acolo, după ce anul precedent se organizase un congres similar, la Vâlcov. Tipografia Centralei Cooperativelor din Chişinău, preluată dela fosta Centrală a Uniunilor cooperative, a tipărit în pret de cost o serie de publicaţii cooperatiste, între cari „Furnica", publi­ caţie bilunară de propagandă a Cercului cultural cooperatist cu ecelaş nume. Cooperativele de credit m Basarabia

In Basarabia până la 1923, funcţionau 9 uniuni care erau a- filiate la Centrala Uniunilor cu sediul în Chişinău. Tovărăşii de credit şi păstrare, deşi după datele statistice erau 393. nu funcţio­ nau decât o mică parte. După datele sumare strânse pe 31 Decembrie 1921, situaţia a- cestor instituţiuni era următoarea : A) Situaţia tovărăşiilor de credit şi păstrare la 31 Decembrie 1921 :

AUTIV PASIVI

Oas’ a ...... Lei 3.326 291,37 Oap. vărsat L e i 3 307.794,16 Ef. publice str. . . 987.445,41 Fond. rezervă . . 1.035.441,27 Avere mobilă . . 1.465.114,86 Dep. spre fruct. 22.937.158.22 Avere imobilă . . 2.610.845,49 Efecte de plată . 6.046.921,19 M ărfu ri .... 7.281 919,82 Div. credit. . 176.416,83 Împrumuturi . . 15.642.629,27 Profit şi pierderi. 941.204,58 Dep fruct lainst. 6.750.622,4 > D i v e r s e ...... 8660.812,30 D iverse .... 2.738 297,29 P ie r d e r i...... 2.302.583.64 Total . L e i43.105 748,55 T otal . . Lei 43.105.748,55

B) Situaţia Uniunilor cooperative judeţene la 31 Decembrie 1921:

AO T1V PASIV

Oassa . . . .297.51 Oap. vărsat . . Lei 648.878.62 Im pr. şi ct. ort. 924.71 Fonduri .... ,. 2.547.928,- M ărfuri .609,77 Depuneri . . . „ 2 686.903.21 Dep. fruct, la inst 034.13 Efecte de plată „ 3.-22 713,48 Ef. publice str. .386,21 D iv. credite . . „ 24.412.415,81 Im obil .650,58 Otr. curente . . .. 3.976.817,94 M obilier .895,70 Avaos. primite . ,. 2.067.597,67 Participări .318,— Diverse .... „ 75.424.284,84 Avansuri . . . 515,98 Div. debitoii . . .674,58 Op. de cereale . 855,50 D iveise .... ,333,08 Pierderi .... 043, «2 T o ta l. . L e i 115387539.57 T ota l . . L e i 115287539,57 138

C) Situaţia Centralei uniunilor cooperative la 31 Decembrie 1921 :

AUTIV PASIV

O a s s a ...... Lei 68.779 28 Oap. vărsat . . . L e i 230.059 46 Im pr. şi ct. crt . ., 11.435.473,18 F o n d u r i...... 1.361.570.56 M ărfuri .... „ 14 444.723,56 Depuneri . . ., 682.773 73 Im obil...... „ 2.249 270,17 Ef. de plată . . „ 700.000.- M o b ilie r 759.026,32 Div. creditori . . „ 4 763.031,86 Avansu ri mărf. . ,, 2 662.064,47 Otr. curente . „ 27364.631 41 D iv. debitori . . ., 1.005.396,76 Avans, primi e . . „ 454 273 60 Op. de cereale . „ 1.309.556 79 D iv e r s e ...... 4-0.585.9l D i v e r s e ...... 1 644.596 40 rie r d e ri . „ 248.039.60 Total . . L e i35816.926.53 Tocai . . L e i35.816.926,53

Din cele arătate mai sus, se vede că, situaţia acestor unităţi cooperative nu era înfloritoare, având pierderi care apropiau ca­ pitalul social vărsat, iar la uniunile judeţene şi fondurile proprii. La 1923 s‘a extins asupra Basarabiei legea băncilor populare, cea mai mare parte din tovărăşii şi toate uniunile judeţene au a- doptat statutul tip, iar Centrala Uniunilor s‘a lichidat. Transformarea tovărăşiilor de credit şi păstrare în bănci populare s‘a făcut treptat, înfiinţându-se în aoelaş timp noui bănci populare, după cum reese din următoarele date asupra transfor­ mării tovărăşiilor de credit şi. păstrare în bănci populare şi în­ fiinţarea de noui bănci populare în anii 1923-1927:

La 31 Decembrire 1923 aveam:

■ 9 Federale transformate din Uniunile judeţene; 249 Bănci Populare transformate din tovărăşii de credit; 70 Bănci Populare înfiinţate din nou ; 139 Tovărăşii de credit cu statutele nemodificate încă după legea băncilor populare. ' 467 total general al unităţilor.

Iar în anii următori, la 31 Decembrie a fieeărui an situaţia era după cum urmează:

BĂNCI POPULARE T ov. de Anii Credit nein­ înfiinţate, Intrate In lege trate în lege TOTAL Federale din nou mod stat.

1924 9 125 827 61 522 1925 9 187 838 50 584 1926 9 229 347 41 626 1927 9 248 348 40 640 139

In Basarabia există după legea administrativă, 720 comune,, din care 591 au bănci populare. Parte din locuitorii comunelor în care nu au luat fiinţă bănci populare, sunt membrii în băncile populare din comunele apropiate. După unificarea cooperaţiei, activitatea instituţiilor coopera­ tive s‘a manifestat în consolidarea situaţiilor, strângerea de capi­ taluri, depuneri şi acordarea de credite pentru refacerea gospodă­ riilor şi inventarului agricol. Situaţia de mai jos arată desvoltarea operaţiunilor în anii 1923-1926, astfel: ACTIV l a 31 Decembrie

Anul 1923 Anul 1924 Anul 1925 Anul 1926

C a s s a ...... 4.226.785,15 9.121.465,37 17.847.368,21 Impr. ac. la soc. şi banei . 716.455,23 668.228,64 711.189,46 221.009,70 La locuitori...... 50.504.443,66 94.870.193,55 364.861.750,30 505.992.264,77 Capital la C. B. P. . . . 306.048,- 3 6 6 .6 7 1 ,- Capital la Federale. 1.658.484,12 2.917.722,68 6.139.493,09 8.849.619,19 Dep. la Federale . . 1.919.647,91 1.338.492,13 637.727,69 641.125,75 Dep. la C. B. P ...... 741,75 1 .3 4 3 - 1.912,11 Dep. div. soc. sau B. . . 901.639,13 1.075.761,62 1.199.387,16 977.114,67 Ef. Publice şi acţiuni . . 1.020.499,68 732.132,14 813.211.02 715.686,94 I m o b i l ...... 5.261.422,76 8.400.878.85 10.275.375,36 14.042.446,40 M o b d i e r ...... 3.179.477.04 4.305.505.86 6.103.033,07 10.110.654,53 Creanţe dubioase . . 771.030,74 589.069,62 950.452.02 1.074.043,53 Dobânzi datorate . . . 2.060.916.05 2.863.011,40 5.720.446,26 20.606.708,52 Diverse conturi . . . . 18.237.742,14 29.571.483,12 50.233.081,53 48.790.604,24 Pierdere ...... 1.004.957,08

Total lei . . . 90.790.627,10 152 564.963,69 457.074.008,33 630.238.230,— PASIV La 31 Decembrie

Anul 1923 Anul 1924 Anul 1925 Anul 1926

Cap. soc, varsat . 5 896.788,49 14.456.021,08 28,137.164 53 39.589.118 30 Dep. fruct, cu dob. . . 22.714.729,22 27.686 768.02 33.301.843,08 4.026.161,77 Ef. de pl. C. B. P. . . 5 926 502,— 12 815.000,- 19.528.729,71 19.725 015,08

y , , la Fed. . . . 31.431.609,63 58.657.018,22 307.684 448.92 440.611.309,03

yy , ,, div. inst. . . 1.442.605,55 3.065 336,19 2.784.144 20 2.418 245,04 Ct. Crt. la C. B. P. , — 2 5 0 ,- 1.281.394 —

9 9 „ F e d e r . . , 1.193.418,77 72.224,21 413.312,56 784,437,93 Ct. Crt. Div. Inst. . . 531 488,37 40.488, - — 11 14 Fond de Rezerva . . . 2.034.768 41 2.497.481,08 3.796.602,16 5.798.585,30 Cultural 65677,17 141.182,29 410.195,92 1.030.591,32 ■ 9 ....

yy Amort. Mob 1 . . 2.219.427.78 2.811.754,19 3.690.203,48 6.240.304,10

>y „ In o b il . . 4.155 130,32 6.714.510 28 8.703.071,02 1.2397.854,29

yy Creanţe dubioase . 1.011 162,96 225.4061,01 4.686.068.84 11.595.241,39 D iv. C o n tu n ...... 11.523.136,32 21.353.019.12 39.022.990 77 43.586.416,93 P rofit n e t ...... 644.137,13 — 4.914.983,14 4.918.044,20

Tota1 lei , , . 90 790.627,10 152 564.963,69 457.074 008,33 6.302.382,30 142

Numărul membrilor înscrişi în Băncile Populare, a căror si­ tuaţie o arătam mai sus, a fost pe ani, după cum urmează: In anul 1923, 65.909 membri ; In anul 1924. 72-297 m em bri; In anul 1925, 91-822 m em b ri; In anul 1926, 99.528 membri. Din tabloul arătat se vede desvoltarea spiritului de economie şi cooperaţie, iar în ce priveşte creditele acordate, ele au fost în­ trebuinţate astfel:

In anul 1923 s’au acordat 57.532 împrum. în val. de Lei 77.027.321,64 In anul 1924 s’au acordat 59.140 împrum. în val. de Lei 113.903.714,76 In anul 1925 s’au acordat 146.058 împrum. în val. de Lei 261.835.811.57 In anul 1926 s’au acordat 128.835 împrum. în val. de L e i 243.911.929,10

toate acestea pentru hrană şi nutret, cumpărări de vite, unelte a- gricole, arendare de pământ, cumpărări de pământ, munci agri­ cole şi diferite alte scopuri. Creditul acordat sătenilor de băncile populare din fondurile proprii şi din împrumuturile contractate la Centrala Băncilor Populare direct şi prin Federale pe anii 1923-1926 a fost :

La 31 Decembrie 1923 se găseau 48.517 impr. în val. Lei 51.818.139,66 1924 „ 54.686 „ „ „ 9.224 944,72 1925 181.40"* „ „ .. 364 861.750,30 1926 „ 189.869 „ ., „ 505.992.264,77

In Basarabia funcţionează 9 Federale, câte una pe judeţ. Desvoltarea activităţii acestor Federale reese din următoarele d a te :

Situaţia Federalelor pe anii 1923— 1926 :

A 0 T 1 V

oi -neaemvne îazo oi uecemvne îaatj C a s s a ...... L ei 1.818.099.63 L e i 8.875.148 32 Depozite inclusiv uoDâudâ . 1.297.927.15 368 806,86 Efecte publice ...... 221.736,- 456.960,21 Efecte de prim it ...... 31.888.249,19 148.811.644,98 „ „ ,, aproviz — 313.,j94.617.— Cereale înmagazinase . . . ,, 16,868.352.66 5.042.866.80 Mărfuri generale ...... »- 7.537.977.48 5 291.726 32 „ in consemnaţie . . 1.280.869,45 2.063.943,23 I m o b i l ...... 4.291.999 77 7.609.206.58 M o b i l i e r ...... 1.679.465:88 2190.017,18 Participări...... ,, 944.37C.33 1.091.315 87 Diverse conturi de vaiori . ,, 32 997 184,36 49.645.535.76 „ „ de ordine . ,, 78.424.244 08 716.922.279 08 P i e r d e r e ...... 174.608,76 - T otal L ei 179.425.084,74 Lei 1.261.464.088.19 143 PASIV

31 Decemvrie 1923 31 Decemvrie 1920 Capital social...... Lei 2.115.538,42 Lei 9 898.681,47 Rezerve statutare .... ,. 490.276 28 ., 899.831,87 „ speciale...... ,, 1.916.560 36 ,. 9.544.623/14 F o n d u r i ...... 1.777.690,lu ,. 4.255.072,64 Dep. fruct. inel. dob. . . . ,, 5.125.384.79 ., 3.0 3.863,7C Ef. de pi. ct. crt. O. B. P. .. 38.417.281 85 ,. 439 293.417 - ., „ „ „ „ O. O. S. „ 28.848.059.17 „ 40.001.366,34 Dep. de mărf. în consem. . ,. 4.647.659 66 ,, 6.298.410,42 Div. conturi de valori . . ,, 17.642.390,03 ,, 27.760 327.14 Conturi de ord. d iv...... 78.424.244,08 ,. 710.922.279,08 P rofit n e t ...... — ., 3.536.215.19

Total . . L ei 179.425.084,74 L ei 1.261.464.088,19

Activitatea Centralei Băncei Populare ca instituţie de bancă

In Basarabia, Centrala Băncilor Populare a acordat credite într'o largă măsură Băncilor Populare, Federalelor şi Obştiilor de cumpărare, având în vedere situaţia acestei provincii, care a fost bântuită de secetă aproape 3 ani dearândul. Situaţia creditelor acordate de Centrala Băncilor Populare la sfârşitul fiecărui an, a fo s t:

Anii < t. crt. simplu O. crt. aproviz. Ct. ef. Vânz. in cum. 1923 ...... 47.205.606,30 - - 1924 ...... 77.851.141,05 — - 1925. . . . 111.469.487,55 203.751.706,55 1926 ...... 109.459.976 50 328.630.952,50 22 800.001.- 1927 ...... 110.301.996 56 266 894 231,50 6 750.000,-

de unde rezultă că azi Centrala are plasat în Basarabia, la Băncile populare şi Federale, lei 382.946.227.06. In urma secetei care a bântuit Basarabia în anii 1924—1925. Centrala Băncilor Populare şi-a luat sarcina ca prin Federale şi Băncile Populare să facă aprovizionarea populaţiunei cu porumb ele hrană, furaje şi seminţe (grâu, orz, porumb şi secară), distri­ buind : 144

Valoarea ANII N o. vag. FELUL CEREALELOR cerealelor

Lei B.

1012 Porumb — — - - - - 68.979.025 40 1925 | 1119 Grâu — — — — — - — — 129.561.091 18 Secară — — — — - — 1.291.248 T ota l . 2149 199.831.364 40

1.375 Porumb — — — — — — — 78.087.409 50 71 Grâu — — — — - — — 9.051.148 1926 I 106 Ovăz — — - — — — — — 6.948,989 50 966 O r z ------— ------— - — 62.028 451 — T otal 2.518 156116.998 —

1926 — Furaje — — — — — - — 4 2 - 0 000 — T otal general 4.667 vagoaoe 360197.362 40

De unde rezultă că numai după doi ani dela organizare, miş­ carea cooperativă a fost capabilă să facă marea operă a aprovi­ zionării. Pentru valorificarea produselor ţărăneşti, căci din lipsa căi­ lor de comunicaţie şi de târguri organizate, sătenii nu primesc a- devăratele preturi, Centrala Băncilor Populare a organizat în a- nul 1926, prin Băncile Populare şi Federale vânzarea cerealelor în comun, avansând în contul cerealelor depuse spre vânzare, suma de lei 23-300.000. Pe dată ce organizarea aceasta a luat fiinţă, pre­ ţul cerealelor s‘a ridicat în Basarabia, aproape dublându-se la une­ le cereale, astfel că, şi sătenii care nu au luat parte la organizare, au vândut cerealele cu preturi buna Prin organizarea vânzărilor în comun, în Basarabia s‘a strâns şi vândut atât la export cât şi pe loc 1-246 vagoane de cereale dife­ rite. Din lipsă de fonduri nu s‘a putut da o extindere mai mare a- cestei operaţiuni în 4926, iar în 1927, din cauza secetei şi a motive­ lor arătate mai sus, organizarea s'a redus, făcându-se numai în 3 judeţe în o mică proporţie. Centrala Băncilor Populare urmărnd ca tot pământul rămas în Basarabia după expropriere să treacă în stăpânirea sătenilor care-1 muncesc, a înlesnit formarea a 32 Obştii de cumpărare, pe care ajutându-le cu credite necesare a făcut ca 2.915. h. a- 7665 m - V. de pământ să intre în stăpânirea sătenilor. 145

Situaţia de mai jos arată pe ani. creditele acordate şi întinde­ rea de pământ cumpărată de săteni, după cum urmează:

Anul 1924 6 obştii au cumpărat 495 ha. 2444 mp. Or acord. 3.270.000 „ 1925 . U 1.11D ha. 49U0 mp 8.422.000 ,. 1926 . 7 567 ha. 3750 mp. 4.844.000 1927 8 .. 742 ha. 6472 m., 8 883.000 Total 32 2.915 hr. 7566 mp. Cr. acord. 25 419 000

La acordarea acestor credite, Centrala a avut de normă ca jumătate din valoarea pământului să fie depusă de săteni la cum­ părare, rămânând ca numai pentru jumătate din valoare să ceară a li se acorda credite.

Controlul si îndrumarea Băncilor Populare şi Federalelor

Conform dispozţiunilor legei Băncilor Populare şi a decre­ tului lege nr- 3922 918, Centrala Băncilor Populare, a executat controlul legal asupra instituţiilor cooperative de credit dela sate şi a federalelor lor. Ţinându-se seamă că, o parte din conducătorii Unităţilor Cooperative din Basarabia, nu cunoşteau limba statului şi modul de administrare al Băncilor Populare, organele Centralei, pe lân­ gă atribuţiunile de control, au fost şi organe de îndrumare şi or­ ganizare. Pentru executarea atribuţiunilor date de lege, precum şi pen­ tru buna îndrumare a activităţii instituţiilor cooperative, Cen­ trala Băncilor Populare, dispune în Basarabia de următorul perso- na de control: 1 inspector general, 2 inspectori, 5 subinspectori, 4 controlori şi 5 revizori contabili. Activitatea Centralei in exercitarea controlului prin organele de inspecţie şi control, a fost următoarea:

Participanţi la No. Unit. inspectate Incheerea Ad. G-le Zile între­ Bilanţ, con­ Anii buinţate ferinţe diur­ F e d e r. Banc. pop. F e d e r. Banc. pop. ne, di v. lucr.

1923 2.717 9 474 9 128 * •

1924 3.653 9 531 9 82 » }

1925 4.379 9 332 9 84 » » 9 1926 4.736 510 9 78 •

io 146

Pentru formarea elementelor de conducere a instituţiilor coo­ perative, Centrala Băncilor Populare, a înfiinţat în anul 1923, în Chişinău, o şcoală de contabilitate şi educaţie cooperatistă, contri­ buind cu fonduri pentru susţinerea ei Şi cu personal pentru con­ ducere şi predarea cursurilor- Prin mijlocul acestei şcoaie s‘a putut pune la dispoziţia insti­ tuţiilor cooperative din Basarabia, un număr de 121 contabili, în cursul anilor 1923— 1926. Recrutarea elevilor se face dintre fii de săteni recomandaţi de instituţiunile cooperative. După origină aceşti elevi au fost :

162 de origină română; 22 „ „ rusă; 5 „ „ găgăuzi; 2 „ „ greacă; 4 „ „ bulgară; 2 „ „ germană; 10 „ „ ucra neană; 5 „ „ polonă.

Total . . . 212 -

Pentru stimularea încrederei sătenilor în mişcarea coopera­ tivă şi pentru educarea conducătorilor de bănci populare şi Fe­ derale, Centrala Băncilor Populare a distribuit în mod cu totul gratuit, revista „Curierul Cooperaţiei Săteşti11, tuturor băncilor populare şi Federalelor, în cursul anilor 1922-1926- In anul acesta, Centrala Băncilor Populare, prin organele de control şi federalele băncilor populare, a organizat cursuri de cooperaţie, contabilitate şi conferinţe în judeţele: Lăpuşna, Tighi- na, Orhei, Soroca, Bălţi, Cetatea-Albă şi Gahul, iar pentru organi­ zarea în mod permanent a cercurilor Cooperatiste pe regiuni, s‘a întocmit un regulament de funcţionare a acestor cercuri. COOPERATIVELE AGRICOLE cooperativele Agricole

Conştienţi de rolul ce va avea cooperaţia agricolă în viaţa e- conomică a satelor, după desfiinţarea proprietăţei mari şi împro­ prietărirea sătenilor, pentriu ca producţiunea ţărei să nu fie scă­ zută cantitativ şi calitativ, conducătorii Basarabiei au propus să se păşească la întovărăşirea sătenilor, constituindu-i în coopera­ tive agricole, cu următoarele scopuri: a) Procurarea maşinilor şi uneltelor agricole necesare gospo­ dăriilor membrilor şi altor plugari- Cumpărarea de seminţe de soi ţi tot ce este necesar unei gospodării agricole, bine purtate. b) A cumpăra şi întreţine pentru îmbunătăţirea raselor de a- nimale, reproducători de soi, punându-i la dispoziţia gospodării­ lor membrilor în mod gratuit, sau cu o plată mică, care să acopere numai cheltuelile de întreţinere. c) A cumpăra cele trebuitoare pentru propăşirea industriei •casnice, în legătură cu agricultura Şi ram urile ei. d) A cumpăra pe socoteala cooperativei, sau pentru membrii săi. maşini şi unelte pentru aşezarea de fabrici pentru industria­ lizarea produselor agricole şi animale, ale membrilor; e) Organizarea vânzărei în comun a produselor agricole ale membrilor, cum şi orice alte produse ţărăneşti. h) îmbunătăţirea agriculturei şi a ramurilor ei prin rotaţia ■culturei, alegerea seminţelor, introducerea în cultură a plantelor textile (in, cânepă, etc-), a plantelor industriale (sfeclă de zahăr şi albele), a furajelor artificiale (lucernă, trifoi, etc.) şi alte culturi bănoase. i) îmbunătăţirea pământurilor neproductive şi punerea lor în valoare. j) Asigurarea mutuală a bucatelor, a vitelor, a clădirilor şi oricăror instalaţii industriale, contra focului, a grindinei, a mor- ţei, etc. înfiinţarea şi exploatarea micilor industrii (mori, cariere). i) Exploatarea bălţilor, iazurilor şi pădurilor. Statutul a fost întocmit după principiile legei Băncilor 150

Populare şi a statutelor de cooperative din Casa Centrală, a Coo­ peraţiei şi împroprietăririi. La 15 Martie 1921, s‘au dat instrucţiuni de către ,.Gasa Noas­ tră" consilierilor agricoli, agronomilor regionali şi controlori­ lor agronomi, cu privire la înfiinţarea acestor unităti cooperative- Un prim pas în activitatea acestor cooperative, s‘a făcut prin a- ceea că toate bunurile şi rezervele au fost date lor în exploatare prin bună învoială- sau prin licitaţie, fiind preferate la pret egal- Prin aceste cooperative agricole, s‘a început exploatarea tere­ nurilor rezervate pe baza art- 44 Jin legea agrară.

Situaţia Cooperativelor Agricole la i Ianuarie 1927

Sunt în funcţiune 251 unităti cu 16-042 membri cari au un capital social depus de lei 5-597.838. şi sunt repartizate astfel:

1. Jud. Bălţi . . . are 37 unităţi cu 3.225 membrii şi 2. , Cet. Albă „ 11 „ 545 „ 154.014 ., 8. , Cahul . . -, 24 „ „ 1.440 „ 468.421 ,. 4. , Hotin. . . - 43 „ ,. 1.977 „ 672.550 ., 5. , Ismail . . „ 20 ., ., 1.240 ,. 391.168 .. 6. , Lăpuşna. „ 7 „ , 613 „ 705.071 ,. 7. . Orhei . . „ 35 ,. „ 1.562 „ 363.489 .. 8. , Soroca. . 52 „ „ 4.036 „ 1460.061 ., 9. , Tighina". ., 22 ,. 1.404 ,. 578.884 „ In total . . 251 „ 16.042 „ 5.587.838 „

Operaţiunile încheiate prin bilanţul general al acestor coope­ rative agricole, la 1 Ianuarie 1927, prezintă la activ şi pasiv un total de :

L ei 36.785.337,- 1. Având ca:

a) in ventar: m obilier, im obile . . L e i 613.208.— ,, maşini şi unelte agrare 2.181.416,— ,, vite de reproducţie . 39.024.— b) Garanţii depuse pt. div. expl. agr. 2.086.214,— c ) Expl. pe cont propr. punct, lot demonstrativ...... 1.814.224.- d) Depuneri spre fructificare . . . 935.938,- Lei 7.570.024,—

2) Examinând pasivul bilanţului, vedem că aceste unitătiau pe lângă capitalul arătat următoarele fonduri de rezistenţă:

a ) Fond de rezervă . . . Lei 914.864 b) ,. cultural şi maşini 761.353 c ) „ prevedere . . . 492371 d) „ amortismente . . 696.126 e ) Diverse fonduri . . . 1.576.743 j ) Beneficii...... 1.927.296 Total L ei 6.367.743 Examinând operaţiunile făcute în cursul anului 1926, acestea s‘au încheiat cu un total de Lei 5.973.068, din care :

a) Exploatări agricole .... L ei 3 709.695 b) ,, forestiere 85 360 c) Aprovizionări de maşini . . . 475.704 d) Vânzări în com un ...... 1.702.309

De asemenea aceste unităţi au aprovizionat pe membrii cu maşini, instrumente şi materiale agricole în sumă de lei 439.682. Cooperativele agricole menţionate mai sus, s’aui consolidat prin capitalul propriu, necesităţii locale, fără a fi ajutate de nici o insti­ tuţie de stat bancară cum reese cert din situaţia bilanţului, unde se vede contul efectelor de plată dela diverşi, în sumă de lei 1-910.414.

SITUAŢIA OBŞTIILOR DE CUMPĂRRE

la 1 Ianuarie 1927

Proprietarilor din Basarabia în urma exproprierei, li s'au lă­ sat pe lângă conac şi bunuri, 100 Ha. teren arabil, în baza art. 7 din legea de reformă- agrară. Cu începerea anului 1923, proprietarii, cari din anumite mo­ tive nu mai puteau să se ocupe de agricultură, au convenit cu sătenii să le vândă de bună voie terenurile rămase şi atunci s‘a simţit nevoia să se constitue obştiile de cumpărare pe baza legei Băncilor Populare. Astfel, se înfiinţează prima obşte de cumpărare cu numele „Dragoş-Vodă“ în comuna Durleşti, judeţul Lăpuşna la 16 De­ cembrie 1923, cumpărând dela d. Scoposchi, prin bună înţelegere, suprafaţa de 100 Ha. teren arabil şi 67 Ha- vii şi livezi, cu preţul în total de : lei 1.700-000- La 1 Ianuarie 1927, sunt constituite în Basarabia 47 obştii de cumpărare, pentru suprafaţa de 4.039 Ha-, cu 2022 membri, plătind preţ de cumpărare lei 76-584.470-

1. Jud. Bălţi are 3 unit. cu 121 membrii a cump. 230 Ha. în val. Lei 3.460.000 2. „ Cahul , 3 „ .. 90 membrii ., ,. 237 „ ,. „ „ 3.024.000 3. ,. Hotin „ 12 „ „ 464 „ ., ., 838 ,. „ ,. ., 20.062.200 4. Lăpuşna ., 16 „ „ 868 1334 ,. ,. .. „ 28 510.950 5. „ Orheiu 9 „ ,. 363 „ „ „ 796 .. ., ,. „ 15.351.920 6. ,. Soroca 4 .. ., 116 ,. .. .. 404 „ 6145.400 In Total- 47 fi 72022 „ 4039 „ 76.584.470

Aceste obştii au fost ajutate prin împrumuturile ce li s‘a a- cordat de către Centrala Băncilor Populare, faţă de care sunt deschise cu lei 13.261.341- Obştiile de cumpărare au un capital vărsat de lei 4.324-608, iar fonduri de rezistenţă în sumă de lei 328-103- Bilanţul general al acestor unităţi se închee la 1 Ianuarie 1927 cu un total la activ şi pasiv de lei 19.378.155- Pe măsura achitărei complete a împrumuturilor faţă de ere- 152

■ditori, obştiile se lichidează, trecându-se în deplina proprietate a membrilor lor, loturile cumpărate, cari până în acel moment erau sub supravegherea consiliului de ad-tie al obştei, care le ţinea so­ cotelile şi în baza statului îi îndemna a face o cultură raţională în vederea progresului agricol,

SITUAŢIA UNIUNILOR OBŞTIILOR ŞI COOP. AGRICOLE

la 1 Ianuarie 1927

Pentru coordonarea operaţiunilor şi îndrumarea conform inte­ reselor locale a unităţilor cooperative din judeţe, conducătorii lor, au găsit necesar de a se constitui în uniuni judeţene, ale căror conducători sunt însuşi membrii unităţilor cooperative. Ele funcţionează caşi cooperativele agricole pe baza legei Băn­ cilor Populare şi după un statut tip. a) Să contribue la propăşirea agriculturei în regiunea respec­ tivă, prin mijloacele arătate în statutele cooperativelor agricole; Până Ia i Ianuarie 1927, sa constituit în uniuni următoarele judeţe :

1. Bălţi cu un capital de Lei 283.436 2. Hotin 925.911 3. Orheiu 245 060 4. Soroca „ C231.600 0 1 . U U " In Total ~ 1.686.147 Bilanţul acestor uniuni se închee la activ şi pasiv, cu un total d e lei 13.795.834. Operaţiunile făcute până la 1 Ianuarie 1927, sunt:

a) Exploatări agricole tn sumă de Lei 531.686 b) „ forestiere ,. ,. ,. 341.604 c) Operaţiuni de aprov. şi desf. prod.,, 1.679.192

Rezumând avem : 302 unităti Cooperative Agricole cu 18.131 membri, cari au un capital propriu de lei 11.608-593. Obştiile de cumpărare au cumpă­ rat 4.039 Ha. plătind 76.584-470 lei- Şi-au format diverse fonduri de rezistentă (rezervă, prevede­ re, cultural, amortisment, maşini, etc.) în sumă de lei 8.380.839, având şi un inventar agricol de lei 4-323.591. In cursul anului 1926, au întreprins exploatări agricole şi a- provizionări de lei 13-638.978. Centrala Obştiilor şi Cooperativelor Agricole din Bucureşti, care are îndrumarea şi controlul unităţilor cooperative din Ba­ sarabia, a pus la dispoziţia lor, în fiecare judeţ, câte un controlor agronom şi 2 inspectori agronomi, cu ajutorul cărora a putut în aceste unităti născute din necesitate şi propria dorinţă a sătenilor, să le îndrumeze pe cale sănătoasă, aşa fel, ca pe lângă foloasele materiale aduse membrilor lor, să contribue la progresul agricul­ turii şi la răspândirea lu m inei în sate. Comerţul, Moneta, Creditul şi Impozitele comerţul, maneta. Creditul ei impozitele

Războiul şi revoluţia, cu distrugerile fatale, au avut mare in­ fluentă asupra comerţului în general şi asupra celui din Basara­ bia, în deosebi. Micşorarea producţiei şi importului de mărfuri, greutăţile şi scumpetea transportului, scăderea şi variaţia mone- tei, rechiziţiile, legile, regulamentele şi ordonanţele contra spe­ culei, mişcările de stradă cu prădările, furturile şi banditismele, creditul scump, toate acestea au transformat comerţul într'un joc de hazard. Cel mai cinstit şi corect negustor, de pe o zi pe alta, fără să vrea era împins în valurile fantastice ale speculaţiei, în co­ merţ nu mai exista nici o ordine, nici o regulă, era deplină a- narhie de preţuri şi valori variabile dela un loc la altul, dela o zi la alta. Moneta care circulă aici, rubla hârtie, depreciată în timpul războiului, după revoluţia din 1917 scădea vertiginos; iar după declararea războiului civil din Rusia, cu emisii formidabile Şi va­ riate (ruble Kerenscky, Odessa, Ucraina, Vranghel, Denichin, e-tc-), scăderea aceasta a devenit catastrofală şi se resfrângea asupra de- tentorilor de ruble din Basarabia, care nu puteau reacţiona nici îrxtr'un fel contra ruinării lor de către fabricanţii de hârtie mo­ nedă de peste Nistru- Cele mai multe din băncile din Basarabia, dinainte de Unire, nu erau decât simple sucursale ale băncilor din Rusia- Din cauza distrugerei centralelor lor şi din cauza nimicii valorii rublei, au trebuit să lichideze împreună cu sucursalele băncilor de stat ru­ seşti şi a caselor de economie. Toate aceste îm prejurări ar fi nim ict complect comerţul, cre­ ditul, capitalul mobiliar, industria şi finanţele din Basarabia, da­ că n‘ar fi venit unirea. Din primul moment după unire, Consiliul ’ Directorilor, a introdus leul ca monetă oficială- Acei cari au avut încredere în moneta naţională au suferit mai puţin. Pentru a feri populaţia de completă ruină, guvernul român a răscumpărat ru­ blele, aflate în mâna populaţiei; s'au răscumpărat pe preţ des- 156

tul de mare, circa 1 miliard 200 milioane ruble, salvându-se de- tentorii dje ruble, de ruină completă. Alături cu introducerea leului, şi odată cu scăderea opera­ ţiilor şi apoi lichidarea băncilor locale, s‘au introdus în Basara­ bia bănci româneşti, care au pus la dispoziţia pieţei locale cre­ dite. Fatalitatea mondială a vrut ca şi leul, introdus în Basarabia, să aibă o însemnată depreciere, oscilatiuni, apoi ascensiuni până la o stabilitate de fapt, pe care să o avem acum de mai mult timp şi care începe să însănătoşească şi să clarifice comerţul- creditul, starea financiară şi economică. De sigur dacă volumul creditelor bancare, deschise în Basa­ rabia, ar fi fost mai mare, moneta mai fixă şi mai preţioasă, rezul­ tate mai bune s‘ar fi obtinut în toate ramurile comerţului şi pro­ ducţiei. Liniştea şi ordinea stabilite în Basarabia, după unire, marile cerinţe de mărfuri, creditele obţinute, posibilitatea importului de mărfuri din străinătate, au adus o mare mişcare comercială. Co­ mercianţii şi-au închipuit că înflorirea comerţului va fi de lungă durată, că perioada consumaţiei febrile va tine m ult Din 1923 situaţia s’a schimbat Pieţele au fost satisfăcute de mărfuri, anii secetoşi, oprirea inflaţiei, absorbirea capitalurilor de către producţie, au făcut ca comerţul în general şi cel de consu­ maţie în special, să stagneze. Foarte adese ori în presa şi în unele cercuri se afirmă, că ru­ perea legăturilor comerciale cu Rusia ar fi o mare daună pentru tară şi în special pentru Basarbia. Această afirmatiune este complet eronată; cei care o susţin confundă Rusia de altă dată, inexistentă, acum cu U. R. S. S-, form aţie actuală, nouă şi cu totul opulsă cu ce a fost şi sub rapor­ tul comercial Chiar dacă ar fi persistat Rusia veche, exportul din Basarabia şi im portul din Rusia, ar fi fost extrem de neînsemnate. De cerleale şi vite din Basarabia, Rusia singură producătoare în cantită{i i- mense a acestor mărfuri, n’a avut nevoe nici odată, afară de rare exceptiuni de foame în regiuni întinse, când se importa şi păpuşoi din Basarabia. Dacă aceste produse mergeau totuşi într’o măsură, înainte de răsboi, spre Odessa sau Polonia şi chiar spre porturile baltice, apoi exclusiv numai prin joc artificial de tarife de trans­ port, ca la urmă să se exporte în străinătate. Acum exportul şi importul din Basarabia şi-a luat calea naturală: partea de sud a Basarabiei, pe văile râurilor direct spre porturile Dunării, iar par­ tea de nord, calea nordului Moldovei, Cernăuţi, spre Polonia şi ţările centrale. Importul din Rusia, în mod normal, înainte de război, se reducea la galanterie, postavuri şi stofe de bumbac, dar şi aceste articole, etichetate ruseşti, în cea mai mare parte erau sirii ine sau polone- 157

Este adevărat că vinul, strugurii,, fructele şi tutunul se ex­ portau1 înainte de război din Basarabia spre Rusia- Nu trebue uitat însă, că exportul acestor produse a început de abia în ultimele decenii şi nu atât sprle Rusia, cât spre regiunile poloneze ale fostului imperiu. Aceste produise de lux, în măsura în care treceau în Rusia, erau cumpărate şi consumate de o anume pătură socială urbană, care astăzi după război şi revoluţie este declasată şi nu e în stare să cumpere produse de lux. Astfel chiar dacă graniţa s’ar deschide, principiile comerţului' de stat sovietic (monopolul importului şi al exportului, şi importul numai a articolelor de strictă necesitate) i-ar face pe rîuşi să nui cumpere fructe, struguri, tutun şi vin, neavând nevoe de articole de lux şi ne având cui le revinde. Se uită uşor că, în toate tim­ purile, ruşii au fost consumatori de rachiu şi mai cu seamă de băuturi tari. şi nu de vin. Este dar evident ce imense avantagii a avut comerţul şi cre­ ditul din Basarabia, prin faptul Unirii. Pentru a lămuri mai precis situaţia comerţului şi creditului din Basarabia şi pentru a complecta datele citate mai sus, asupra impozitelor din Basarabia, dăm mai jos tabele statistice asupra impozitelor directe pe anii 1924-1925 şi 1926, pe întreaga Basarabie. Statisticele ruseşti dinainte de război, asupra Basarabiei, nu au date complecte asupra impozitelor, ce se plăteau în Basarabia, astfel că nu putem să le comparăm cu datele actuale, cu atât mai: mult, că însuşi sistemul impozitelor din toată lumea dinainte de război, s'a schimbat cu totul, după război. PROPRIETĂŢILE CLĂDITE DIN BASARABIA PE 1924

PROPRIETĂŢI OCUPATE IN TOTAL SAU IN PARTE DE PROPRIETAR Totalul proprietăţilor Cu venit până la ocupate in total sau 6000 lei sau până la Cu venit dela Cu venit dela Cu venit peste parţial de proprietar lirrata prevăzută de 6.001 - 50.000 lei 50.000 — 100.000 lei 100.000 lei JUDEŢELE Ari. 68 Al. 2

Venit Venit Venit Venit Venit impozabil impozabil impozabil impozabil impozabil No. No. Pro­ No. Pro­ No. No. Pro­ No. Pro­ No. Pro­ prietarilor prietarilor prietarilor prietarilor L e iprietarilor L e i L e i L e i L e i

Bălţi . ... 3454 3.622.966 868 7.104.436 5 261.880 _ _ 4327 10.989.282

Oahal . ... 1682 2.150.222 111 1 134.555 — —— — 1793 3.284.777

Cetatea Albă . 4909 3.821.880 319 1.847 292 - - —— 5228 5.669.172

Chişinău . . . 1181 1 293.268 4577 18.936 873 32 1.051 082 22 3.866.790 5812 25.148.013

H otin . . . . 7670 9.376.399 367 1.510 404 85 392.624 — — 8122 11.279.423

Ism ail . 9095 6 126.492 382 3.229.111 7 230 110 1 169 900 9485 9.755.617

Orhei . . . 2418 3.730.660 698 3 203.085 3 191.440 - - 3119 7.125.195

Soroca . .. . 3622 2 944.809 522 1 712.717 6 100 040 256 050 4053 5.013616 » Tighina . . . 2Î39 2 405.984 2-9 1 635.546 1 7.200 — 2799 4.048.730 -

T O T A L 36470 35.472.690 81 .3 40 314 C19 139 2.234.376 4 292 740 44 738 82.313.825 1 26 (Urmare)

P R O P R I E T v Ţ i I N C H I R I A T E

Oii venit p&nă la ' Cu venit dela Cu venit elela Cu venit dela Cu venit peste

JUDEŢELE 20(0 lei 2.001 — 10.000 lei 10.000 - 50.000 lei 50.0001 — 100.000 lei 100 000 lei Si Si 6 3 6 £ z Venit JE*O S s- Venit Venit Venit 1O ? Venit £ Jş impozabil O- «J impozabil impozabil £ « impozabil impozabil o .£ 6 ® o .£ n ? y Si ş c K Q. No. Pro­ o V L e i ^ CL L e i prietarilor L e i z. o, L e i -3 L e 1

I Bălţi .... 699 1.328.725 387 4.296.549 102 4.056.781 14 1.’ 64.532 5 660.632 Oahul .... 576 599.183 283 1.322.066 37 o96.5u( — — — — Oetatea Alhă 1466 1.953.055 752 3.345.319 158 2.895.629 11 675.5 iO 1 201.690

hişinău . . . 1529 1.887.723 1282 9.969.212 675 22.425.497 78 6.122.310 35 8.500.260

H otin . , . . 1726 1.371.613 370 1.931.624 27 641.300 2 163 000 2 272.592

Ism ail .... 500 655.838 612 4.157.838 263 6.700.880 27 2.032 990 5 664.196

Orhei .... 1664 1.851.168 665 1.890.225 112 1.003.040 2 183.350 4 633.069

Soroca .... 1963 1.191.281 646 2.192.544 119 1.773.702 —— 6 830.470

Tighina . . , 801 1.206.114 578 2.652.17b 179 2.926.997 10 666.462 1 162.000

TOTAL 10924 12.345.000 5575 31.656.553, 1673 43.019.335 144 10.998.374 59 11.924.909 1 Proprietăţile clădite din Basarabia pe 1924

Proprietăţi M * u m e i i i m i n a r\txt rxrr>n v 1 cp l o t al al 1 erenur r o ta i ui w- rai <« .2 cS calor care proprietăţilor de al propietăţi- 73 3 "° V S « O ■ş domiciliază 3 înch iriate Olădlt lor clădite a 3 ^ si o în streină- Pentru sarcini fa­ Pentru venituri mici rJ2 *73 » a N ^ c8 tate m iliare .ti a) 75 u —t N ^ 5 Venitul im­ o o o P o e Suma Impozitul Suma V en it - D-d & V enit pozabil 'E Venit '3. 'E V enit ce 'H. totală a cuvenit totală a o im po­ | a 1 s o impo­ după clasif. o « 6 3 L, dobânzilor la aceste impozitu­ z aj im pozabil z » im pozabil prevăzută 5 zabil H ° £ Pa zabil ipotecare dobânzi lui scăzut o. L e i o. Lei de Art. 68 o o Lei fho O Lei C L e i B. Zi CL L e i B. L e i B care Contrlb, No. impoz, reedcerea L e i B. L e i B. 0. z de bucură se care au venituri mici sl sl mici venituri au

— _ B ă lţi. . 1207 il 496.219 269 469560 5803 22.955.061 4.638.746 _ 26 154.720 _ 1474 950.242 _ 47.395

Oahul 896 2.516 749 87 59.837 2776 5.861.363 11 76.424 80 4 43 280 —- - - 522 425.495 — 20.973 —

Cet. Albă 2388 9.071.223 22 7.940 7638 14.748.335 3 002 884 — 60 14.4530 33.000 - 5.280 — 2650 197.366 — 93.403 -

Ohişinău 3599 48.905.502 21 9.120 9432 74.062.135 15066145 36 67 954 804 1529125 — 305825 — 1181 1.293.268 — 66.661 —

Hotin . . 2127 4.380.129 53 61.365 10302 15.729.921 3187 216 20 64 1 '7.430 420 — 84 - 5080 3.685.776 — 209678 80

Ismail . 1407 1.421.1751 524 343035 11416 21 31 .399 4.910.668 60 54 240.610 16.000 __ 3.2J0 _ 7208 3.540.119 _ 177145 _ 1 Orhei. . 2448 561.352 — 5567 12 686.547 2.554.247 - 22 79.428 19.200 — 1 056 — 2066 1.723.014 — 59086 48

Soroca . 2734 6. 287.997 -— 6787,11 3J1.613 2.275.307 - 55 187.570 4.070 - 814 — 1419 1.493.456 — 61913 —

T ign ioa 18375 7.613.749 6 18.660 4374 11.581.139 2 407.835 88 94 327.242 40.2 0 — 6.796 — 1852 3.408.189 — 63842 95

Total . . 18375 109944171 982 969517 64095 193227513 39209493 84 446 22596,4 1642015 - 323055 - 23425 18493019 — 800098 23 Proprietăţile clădite din Basarabia pe 1924

Totalul impozitului rămas repartizat Scăzăminte din impozit pentru sarcini familiare T otalul w Totalul im­ pe casă General al a . E-f Suma totală scăzată cu cota Suma to ­ pozitului ră­ P tală a scâ- Scăzămin- Stat Judeţ Oomuna C zăm inte- mas p 10 "/o 14 •/. 16 "/0 18 »/0 20 0/o telor ►-j lor L e i B. L e i B. L e i B. L e i B. L e i B. L e i B. L e i B. L e i B. L e i B. L e i B. L e i B

Bălţi . . 10.470 — 9.778 — 4.969 — 694 —. 38 __ 25.949 — 73.344 — 4.565.402 — 2744.140 60 480-754 56 1.340.506 84

O ah ul, . 1.475 — 1.471 - 1.293 — 157 — — - 4.396 - 25.369 — 1.151 055 80 691.084 12 114.992 92 344 978 76

Oet. Albă 0.534 — 6.532 — 7.605 — 501 — 250 — 21.422 - 120.106 — 2.882.779 - 1.734241 16 287.134 46 861.403 38

Ohişinău. 18.180 - 14.093 - 6 421 - 1.171 — 115 — 39.980 - 412461 — 14.563.679 36 8.913.116 26 1.443.199 91 4 297.363 19

H otin . . 18 461 — 15877 — 12.865 — 1 615 — 461 — 49.279 259.046 80 2.928.173 40 1.761 895 24 292.230 27 874.047 89

Ism ail. . 16.416 -- 15.535 -- 1.717 — 1.824 — 108 — 38.600 — 218.945 — 4.691.723 60 2.524.045 98 957.535 24 1 210 142 38

Orhei . . 9.787 32 12.791 - 4.070 50 3.481 - 226 — 33.315 82 93.498 3U 2.450.748 70 1.472923 95 244 456 44 733.368 31

Soroca. . 16.269 — 16.526 — 13.E83 — 1.100 _ 194 _ 47-672 — 110.399 _ 2.164.908 _ 1304.844 03 215.285 90 644.778 07

Tigh ina . 12.788 70 10.378 46 3.913 43 760 __ 173 _ 280C3 65 98.642 60 2 309.213 28 1.396.99. 13 228.303 83 684 910 32

Total . . 110.381 08 102.981 46 62 436 93 11.293 1 565 288.657 47 1.411.81t 70 37.797.683 14 22/42.290 10.991 499 — - 47 4 263.893 53 14 Profesiuni libere, ocupaţiuni nesupuse la alte impozite şi impozit minimal pe 1925.

AVOCAŢI

uu venit pană ia Uu venit dela Peste 100.000 lei Totalul avocaţilor 10.000 lei 10.000— 100.000 lei JUL 1E ŢE LE u li S- L. -*-> Venit Im po­ Venit -*-> Venit Im po­ Venit a a Im pozitul a a Im pozitul o impoz. zitul 0 im pozabil o impoz. zitul o im pozabil o o o o c 0 o o a L e i L e i | B Z L e i L e i | B z L e i L e i B. Z L e i L e i B.

B ă l ţ i ...... 80.000 3.000 25 980.000 118.320 28 1.016.000 121.920

Oahul .... 2 30.000 2.400 16 600.000 72.000 - 18 620.000 74.400

Oetatea Albă - 41 1 376 000 165.120 41 1.376.000 165.120

OhişiDău 3 20.000 2.400 115 3 569.000 428.280 - 1 108.000 12.960 119 6.697 000 443 640 —

Hotin .... 1 6.000 720 25 921.000 110 52f 26 927.0ă0 111 240

F, 44 000 5.280 40 1.476.000 177 120 120 000 14 400 46 1.640 000 196 800

băpuşna . . . 2 54.000 6.480 2 54 000 6.480

Orhei . . . - 16 590.000 70.800 - - 16 590.000 70.800 -

Soroca .... 1 8.000 960 40 465.000 55 80u 1 120.090 14.400 12 593.000 71 160

Tigh i Da ... 4 6.000 720 - 23 1 004.000 120.480 - 2 250.000 30.000 - 26 1.260.OC0 151.20G -

Total . . 16 134.000 16.089 - 313 11.041.000 1.324 920 — 5 598.000 71.760 - .334 11.773.000 1.412.760 - (URMARE)

M E D I 0 I U M A N I Ş l V E T E R I N A R I

Ou veoit până la 10.000 lei Ou venituri dela 10.001-100 000 lei Total Medicilor umani şi Veterinari JUDEŢELE Venit Venit Venit Im pozitul Im pozitul Impozitul im pozabil impozabil impozabil No, No. No.

Oontrib. L e i L e i B Oontrib. L e i L e i B. Oontrib. L e i L e i B

Bălţi . . , . 10 67.000 8.040 - 43 1.382.100 165.840 — 53 1.449.000 173.980 -

Oahul . . . 5 35.500 4.200 - 9 222.100 26.652 - 14 257.100 30.852 -

Cetatea Alba. 4 33.000 3 960 - 61 1.725X00 207.000 - 68 1.758.000 210.96u - 163

Ohişinău . . 35 268.000 30.960 - 165 4.333 000 519.960 - 20 4.f910C0 650 920 -

Hotin . . . 8 46.500 5.580 - 26 814.000 97.680 - 34 860.000 103.260 -

Ismail . . . 15 99.000 11 880 — 36 998.000 119.760 - 51 1.097 000 131.640 -

Lăpuşna . . 3 20.000 2.400 - 8 150.0C0 I8.r oo — 11 170.000 20.400 —

Orhei .... 8 28.500 3.420 — 22 491.0C0 58.920 - 30 518.500 62 340 -

Soroca . . . 1!) 120.200 14.424 — 29 697.000 83.640 48 817.200 98.064 " Tighina. . . i 51.000 6.120 21 471.C00 56.620 28 622.000

Total 114 7B8.20C 90.984 - 425 11.283.100 1.353.972 - 537 12.041 300 1 444 956 — Profesiuni libere, ocupaţlunl nesupuse la alte Impozite şl impozit minimal pe 1925.

P R O F E S I U N I L I B E R E

Profesiuni technice Prof. liter. art. did. Alte profesiuni libere Totalul Profesiunilor libere Inginer, Architect, etc impoz. cu cota 6 °/o .JUDEŢRLE U. u. Venit Venit ■U» Venit -ui Venit -U a Im pozit a Im pozit a Im pozitul a mpo- Im pozit o impozabi. o impoz. o im poz. o o o o o zabil o 0 o o Z L e i L e i B. 53 L e i L e i B 53 L e i L e i B.53 L e i L e i B

Bălţi .... 7 128.000 16.360 — 247 3 984.035 478.084 20 335 6.577.03!: 789 244 20 — — — —

Oahul .... —- —- 81 811.716 97.406 60 113 1.688.816 202.658 6o — — -- -

Cetatea Albă . 19 317.000 38.040 — 25 1.097.(.00 131640 - 153 4.548.000 546.760 -——— -

Chişinău . . 28 631.600 75.792 — 105 1 130.533 105 864 04 452 10.050.133 1.206 016 04 -- —— -

H otin . . . , 13 162.100 19.452 — 265 2.060.900 247 308 — 338 4.010.500 481.260 -— — — -

Ism ail .... 1 10.000 1.200 - 1.254 6.245.200 749.424 - 1 352 8.922.200 1.079.064 — 2 10.000 900 —

Lăpuşna .. H _ 2 110.000 13.200 _ 15 334.000 40.080 ______

Orhei .... -— -- 26 602 000 72.240 - 71 1.711.500 205.380 -- — - -

Soroca . . . 4 35.200 4.224 81 569.200 68.308 145 2.014.600 1,241.756

Tighina . . . 55 1.782.000 213 840

Total . . 72 .283.900 154.068 - 2.086 16.610.584 1.993 274 84 3.028 41 708.784 5.005.058 84 2 10.000 900 — Profesiuni libere, ocupaUunl nesupuse la alte impnzlte si impozit minimal pe 1925

meserii şl ocupaţii nesupuse ia alte impozite TOTAL TOTAL GENERAL Impozitul

Cu venit până la 3.000 lei Meserii şi ocupaţii nesu­ al impozitelor aşa cum re ! Cu venit peste 3 000 lei puse la alte impozile zultă din recapit. matric. Minimal

Judeţele . -Q VENIT Imnozi- VENIT VENITVENIT impoza- Impozl tul o S impoza­ tul 6 S impoza­ tul 6 5 impoza­ tul zitul ----Pil--- Z P bil bil Z ca bil Z P z o Z o V o w Lei Lei B. Lei Lei B. Lei Lei B. Lei Lei B. Lei B.

Băţi 589 1.576.244 189.149 28 2.119 18498027 2.219.763 24 2 808 20.074,271 2 408.912 52 3.143 26.651.306 3.198.456 72 6.668 66.550 32

Cahul 281 746.380 89.565 60 879 '7.476.300 897.166 — 1.190 8222.080 986.731 6(ţ 1.273 9.911.496 1.189.230 20 817 8151 - 5.060.717 607.286 3142 28000634 3.432.076 08 33.661.351 4.039.302 12 6.127 38.204.351 4.585.122 12 6.727 56.707 25 Cet.-Albă 2.832 01 5,974 K.’ Chişinău 3.461 6.726.352 807.162 24 6.754 670245651 2.996.568 84 9.915 73.750.917 8.850.110 08 19.367 83 801.050 10.056.126 12 885 8.850 ---- i' Hotin . 1.115 2580.000 309 672 — 3.436 24971420 4.148.342 - 4.551 27.552.020 3.306.240 84 1.889 31.562.520 2.787.500 84 1.726 26.957

- 6.117.427 40.793 — Ismail. . 2.896 7.409,508 889 121 - 5.047 34562523 669.096 — 7.943 41.979.031 5.037.463 9.297 50.981.231 - 3.981

- 12.906 --- Lăpuşna. 643 1.659,809 199.176 - 790 5.570.800 1.775.189 - 1.442 7,235.000 868 272 1.457 7.869.600 908.352 — 1.293

- 6.828 — Orhei. . 1.141 3.200.107 384.162 — 1870 14793461 1.339.565 20 3.017 *17.993.568 2.159.201 3.088 19.705,068 2.364.581 - 687 1.937.965 36 8.862 — Soroca . 1.144i 2.976.367 350.644 16 1.585 11158745 8.042.947 84 26.99 14.135.112 1.690.209 36 2.844 16.149.712 894 2.062.776 50.634 8U Tighina . 2.214 2.803.894, 457.007 28 1.516 11590497 1.391.928 80 3.730 15.492.801 1.848.936 12 3.784 1.718.481 12 5.375

36.207.307 48 287.268 87 Total . 15.98 j 35.739.469 42.887 795 60 27.253 224367882 26912.643 4 43.239 260007351 31.261.438 64 46-269 301726135 28.063 166

Profesiuni libere, ocupaţiuni nesupuse la

MESERII ŞI OOUPAŢIUNI NESUPUSE

uu venit pana la 3000 lei Uu venit peste 3UUU lei JUDEŢELE V enit Venit Impozitul Im pozitul impozabil im pozabil No. No. contrib. L e i L e i 8. contrib. L e i L e î B.

Bălţi . . . 365 943.968 113.276 _ 1.774 15.127.309 1.815.276 12 Oahul . 460 1.063.450 127,614 — 588 4.494.250 539.328 __ Oetat. Albă . 1565 2.908.184 348.982 08 2 716 25035.279 3.004.243 54 Oherson . . 2 498 6.014.641 728.236 92 5.186 49.711.483 5.958.897 96 Hotin . . . 905 2.215 400 265.848 — 3 649 27.962.512 3 355.501 44 Ismail. . . 1.486 3.133.440 376.013 - 6 263 33.237.706 3988.524 — Lăpuşna . . 606 1.579.100 189.49 — 1.190 9.916.150 1.190.010 — Orhei . , . 1.135 3 076 986 369 235 S4 1.706 13.424.040 1.610.885 40 Soroca. . . 551 1.453.000 174 360 — 1.756 15.313.860 1 837.663 _ Tighina . . 689 1.739 550 208 746 — 1.235 9 451 849 1.134 221 88 Total. . . lu.260 24.127.719 2 901.803 84 25.063 203 676.038 24.431 541 84

(URMARE)

SOĂZĂMINTE D IN I M P 0 Z I T E

Pentru venitari m ici Pentru sarcini familiare suma totală scăzută cu cotă Im po­ Suma tot. £ 00 zitul scâ- 1 4 % O• -*-> 1 0 % 16% 20 °/( a impoz. £3 O znt scăzut O L e i B, L e i B. L e i o. L e i B. L e i B. L e i B. L e i B. _ — 292 18.126 13 919 20.069 40 16.349 3.002 96 57.932 4o 276 38.709 — 4.451 — 5.924 — 5.360 — 472 _ _ _ 16.207 _ 359 62 9)3 80 14 665 — 20.706 — 19.321 60 2.802 40 __ _ 60.495 _ 1.398 226.162 — 86 971 80 69.855 — 26.766 85 6.465 _ 1.179 — 186.237 60 576 48.331 — 37.422 — 50.250 — 35.209 — 8 756 — 714 — 132 351 -- 1.027 53.614 — 27.653 - 27.246 — 22.105 — 4.042 _ — 82.046 -- 427 62 012 — 6 804 — 9 680 - 7.630 — 492 _ 129 — 24.735 — 682 114.428 — 20 829 84 30.546 40 32 390 — 12.165 — 6.292 — 102.223 24 205 32.898 — 8 787 — 9.033 — 10.641 — 2182 — ___ — 31.543 — 592 86.148 — 8.722 — 12.277 — 8.724 — 1 720 - 810 — 32.254 - 5 834 743.331 8o 230.221 64 258.486 80 184.997 40 42.098 40 9.220 — 725 024 24 167

alte impozite şi impozit minimal pe 1926

LA ALTE IMPOZITE Totalul General al mese- IMPOZITUL

T o t a l u l puse la alte impozite M inim al

Venit .o Venit ■O Im pozitul Im p ozitiîl impozabil o '£ impozabil O ** Impozitul

No. Z a £ a o o contrib. L e i L e i B a L e i L e i B. o Lei |B

2.139 16.071.277 1.928.562 12 2.555 24.017.657 2.882.117 72 4.128 39.154 - 1.048 5.657.100 666.942 1.197 7.202.437 864.311 44 2.726 27.261 - 4.281 27.943.463 3.353.216 62 4.547 33.455.492 4.014,659 10 5.473 54.398 25 7.684 55.726.124 6 687.134 88 8.143 68.166.107 8.179.932 84 1 257 12.570 - 4.554 30.177.912 3.621 349 44 4.904 34.857.012 4.182.841 44 2 790 27,339 30 6.749 36.371.146 4.364 537 9.231 49 250.356 5.909.662 72 4 251 42.494 80 1.796 11.495 850 1.397.502 1.837 12.385 550 1.486.266 2.076 20.659 75 2.841 16.501.026 1.980.121 24 2 913 18.053.526 2.166 421 24 1.180 11 800 - 3.307 16.766 860 2.012.023 2 538 19.949.476 2.393.937 677 6.744 — 1 924 11.191.399 1.342 967 88 2 074 13.729.609 1.647.553 08 4.283 41JS880 35323 227.802.757 27.336315 18 39921 281.067,222 33.727 662 68 28 841 285.309|90

(URMARE)

TOTALUL IMPOZITULUI REPARTIZAT PE CASA Totalul Totalul scâzâm int e- impozitului lor rămas Stat Judeţ Oo m u n ă

Lei |B. 1. e i Ib. L e i B. Lei B L e i B

76.058 4' 2.845.213 32 1.9^9.957 37 236.099 29 699.156 66 54.916 836.656 44 566 857 57 67.449 79 202.349 08 120.398 80 3.945.658 55 2.648.560 44 324.274 14 972.823 97 412.399 60 7.780.103 24 5 199.205 93 645.199 22 1.935.598 09 180 682 4.029.498 74 2.695 348 87 333.610 50 1.000.539 37 134.662 5.817.457 52 3,878.305 96 1.454 364 40 184.788 16 86 747 1.420.178 75 953.672 47 116.626 53 349.879 75 216.651 24 1.061.570 1.311.647 17 162.480 71 487.442 12 64.441 2.336.240 1.559.741 16 194.124 84 582.374 118.402 1572.039 88 1.062.223 28 427.429 20 382.387 40 1.408.356 04 32 544.616 14 21.785.619 22 3 661.658 62 7.(97.338 60 Profesiuni libere, ocupaţlunl nesupuse la alte impozite şl impozite minimale pe 1925

SCÂZÂMIN T E DIN IMPOZITE

Pentru venituri mici Pentru sarcini familiare suma totală scăzută cu cota : JUDEŢELE o Im pozitul rr 1 0 % O 1 6 % 1 8 % No. contrib. scăzut Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.

Bălţi...... 147 26 493 — 28.329 - 47.299 12 41.167 40 14 896 —

O a h u l ...... 146 22 633 — 13.073 — 16.177 — 9165 40 624 —

Cetatea Albă . . . . 666 99.031 60 25.589 20 34.154 40 24 360 — 7853 —

O h iş in ă u ...... 1298 240.600 _ 64 493 40 39.843 40 52.883 95 4714 20

H o t i n ...... 736 48 606 — 36.909 — 41 348 — 32.784 — 4680 —

Ifm a il ...... 966 69.681 — 26 817 — 32.916 — 22,355 — 5311 —

Lăpuşna ...... 395 63.931 _ 5674 _ 7293 — 6660 _ 656 __

964 143.429 21.641 45 313 21.946 6912

Soroca ...... 1014 164.647 — 30.697 — 46 855 — 36.175 — 5587 —

Tighina...... 1055 150 265 — 19 713 24.559 •-- 24 998 3367

Total . . . 7364 1.019.316 6u 272.925 60 335 808 01 272,484 75 54.600 20 (Urmare)

Q P X 7 ă IW TM TF n >M I M P D 7 1 T F TOTALUL IMPOZITULUI RAMAS REPARTIZAT PE CASĂ

JUDEŢELE Suma totală a Totalul Totalut 20 °/0 Stat Judeţ uomuna Impozitului scăzui Scăzămlntelor Impozit, rămas Lei B. L e i B. L e i B. L e i B. L e i B. L e i B. L e i B.

B ă l ţ i ...... 776 — 132.467 52 15.8960 52 3.105.746 52 2.092.681 12 253.266 29 759.799 11

Oahul...... —— 390.39 40 61.672 40 1.135.878 80 759.963 32 93.979 37 281.292 11

Oetatea-Albă ...... 3348 — 95.304 60 194.336 20 4.447.493 17 2.799.753 75 411.935 64 1.235.806 78

Ohişioău...... 380 — 162.315 04 402.915 04 9.662.061 0b 6.444.327 49 804.433 36 2.413.300 23

115 721 164.327 3.650.13J 81 2.442.308 Q7 44 935.351 43

Ism ail...... 610 88.050 157.740 6.000.480 — 4.014.198 —' 496.860 1.489.422

Lăpuşna ...... 88 — 20.361 — 84.292 - 836.996 — 562.309 42 686.71 62 206.014 96

O r h e i...... _ — 95.812 — 239.241 _ 2.132.168 _ 1.423.721 34 177.111 66 631.335 __

Soroca ...... 177 — 119.431 — 274.078 — 1.672.749 — 1.118.120 50 138.657 33 415.971 53

T ig h in a ...... 412 — 73.049 223.314 - 1.890.090 30 1.276.973 78 153.280 66 459.841 98

T o ta l...... 5731 941.559 56 1.960.876 16 3.4533.790 42 2.2934.354 69 2.900.663 37 8.698.772 13 Comercianţi şl indusiriaşl particulari societăţi în nume coiectlu sau comandită pe anul 1926 . Cu venit nână la 3.000 lei si im oozabil CU c o t a

10%' pl“s adiţionale , plus adiţionale 12%, plus adiţio­ 8 °/« T O T A L (c o m e rţ) (industrie) nale (bănci) JUDEŢELE 4 C •c "C *5 43 43 43 +3 a Venit Im p ozit c Venit Impozi t a Venit impozit a Venit Im pozit o • o o u

Lei Lei B. ÎZi Lei Lei 8. Lei L e i 8. Lei Lei 3

Bălţi...... 240 608.290 97.326 4'1 150 358.903 50.246 — 12 20.390 3.670 20 408 987.580 151.242 60

Oahul .... 559 1.053.083 168.494 08 140 381.000 53.340 —-——— 699 1.434.083 221.834 08

Oetatea-Albă. . 843 1.432.803 229.248 48 80 228.100 31.934 — ——— 923 1 660.903 261.182 48

Ohişinău . . . 282 681.624 109.059 84 —— — — — — | - — 282 681.624 109.059 84

H otin .... (559 1.561.970 249.915 20 600 1.435.250 200.935 - — — — - 1.268 2.997.220 450.850 20

Ism ail .... 1.087 2.133.138 341.301 60 42 92.700 12.978 — 3 4.390 790 20 1.132 2.230.228 355.069 80

Lăpuşna . . . 379 890.930 142.548 80 348 910.700 127.498 ——— — — 727 1.8J1.6J0 270.046:80

Orhei .... .511 1.184.338 189.561 - 93 180.350 25.249 ————- 604 1.364.688 214.810

Soroca .... 563 1.329.302 212.687 72 90 247.400 34.636 — — — — — 662 1.576.702 247.32372

T igh in a . (171 1.71C .937 237.749 92 400 1.082.400 143.976 1.071 2.739.337

Total . . . 5.800 12.586.415 2.013.893 04 1.961 4.862.800 680.792 — 15 24.780 4.460 40 7.776 17.473.995 2.699.14644 Comercianţi şl industriaşi particulari, societăţi in nume coiectlu sau comandită pe 1926

Cu venit dela 3.001—75.000 le i şi impozabil cu cota:

10°/0, plus adiţiorale 8%. p'us adiţionale 12%, plas adiţionale C O T A L (com erţ) (induşi rii) (bănci i JUDEŢELE .o j£ •o -O Sh b 3 Venit Impozit a Venit Im pozit a Venit Im pozit a Venit Im pozit o u u a o o o o Z L e i L e i B. Z L e 1 L e i B. z Le 1 L el B. Z Lei Lei B.

B ă lţ i...... 3.605 49.327.264 7.792.362 34 554 7.571.956 1.060.073 94 21 444.742 80.053 61 4.180 57.343.962 9.032.489 89

Cahul ...... 1.512 21.117.864 3.378.869 02 478 3.793.461 534X84 53 - —— 1.990 24.911.325 3.909.953 55

Cctatea-Albă. 2.796 45.731.673 7.317.067 68 651 8.282.520 1.159.552 80 - — — 1 - 3.447 54.014.193 8.476.620 48

Chişinău . . . 3.313 70.275.924 1! 244.147 73 98 4.418 326 618.565 64 19 976.579 175.784 22 3.430 75.670.829 12.038.197 59

Hotin...... O.Ufab 65.710.451 10.513.672 08 1.137 9.788.300 1 370.362 1 45.420 8.175 00 6,160 75.514.171 11.802.209 68

Is m a il...... 3.032 12 212 510.26128 7 19.319 3.251 43.027.995 6.808.115 18

Lăpuşna. . . . 2.097 32.317.177 5.170.748 32 210 4.500.993 630.139 13 2.307 36.818.170 5.800.887 45

O r h e i...... 3 023 41 714 752 6.674.278 40 182 3.973.720 556.320 _ _ — _ _ 3.205 45.688.472 7.230.598 4(1

Soroca ...... 3.852 6.687.222 7.469.485 15 9.993 196 1.399.084 36 7 259.058 40.630 47 4.714 56.939.476 8.915.163 98

Tighina .... 2.630 34.181.983 5.469.117 28 266 3 321.800 465.472 — 2.902 37.506.783 5.931.589 28

Total . tl . 30.888 446.125 971 71.378 283 12 4. 43 59,506.274 8.330.878 68 55 1.833.131 329.963 68 35.586 507.165.376 80.039.125 48 V comercianţi şl industriaşi particulari, societăţi în nume colectiv şl comandită pe 1926

Cu venit peste 75.500 lei şi impo7abil cu cota:

10 °l Plus adiţionale i comerţ) 8 Plus adiţionale (industrii) 12 i0 Pius adiţionale (bănci) JUDEŢELE ■Q £ Venit Im pozitul V enit Im poz tul Venit Impozitul A 6* o £ O ■§ z 9 z 9 Z g o o o Lei L e i B. o L e i L ei n Lei L ei B.

Bălţi . . . . 70 8 942 301 1 430 788 20 21 3 907.345 530 475 86 3 445 480 80.186 39

Oahul. . . . 20 2 288 956 366.231 96 9 967.000 135.380 — — — ——

Oet-Albă. . . 35 3 356.494 536 879 04 54 8.187408 1.146 236 — — — ——

Ohişinău . . 341 52.l48.085 8 327.693 71 72 17.1C 0.277 2.394 039 79 20 4.882.134 878.784 12

H otin . . . 7 646.000 103 361 11 2.669.818 359 774 52 _ __ ——

Ism ail. . . . 27 4.599 532 735.017 09 11 1,377 000 192.780 — — — — —

Lăpuşna. . . 24 2 644 000 471.040 — 16 2.480.142 347.219 86 — — — —

Orhei. . . . 31 3.195.500 511.280 - 36 8.216.024 1,150.241 — — — — —

Soroca . . . 8 784 000 196 440 1 795 479 241.567 09

Tighina . . 19 2 267.001 361 120 - 17 2.279.635 319.148 10 ——— —

Total . . 682 81.060.769 12.968 839 — 263 48.810.120 6 816.862 01 23 5 327.614 958.970 61 (Urmare)

Cu venit peste 75.000 lei şi impozabil cu cota : Reduceri conf. Lentru venituri TOTAL TOTAL GENERAL Art. 36 m ici JUDEŢELE 1 •JQ Im pozitu Im pozitul V enit Im p o zite ! Venit Impozitul o 'S redus scăzut No No. No contrib. contrib. contrib. L e i Im pozitul B L ei L e i |b . O Lei | R. Lei B.

Bălţi .... 97 13.295.126 2.041.430 45 4685 71.626.666 11.225.162 94 — — — 231 28.368 —

Oahul . . . 29 3 255.956 501.611 96 2718 29.601.364 4.633 399 59 - — — 273 44.720 20

Oet-Albă . . 82 11X42.894 1.683.115 04 4459 67,217.990 10.420.918 — — — - 349 39.894 70

Ohişinău. . . 493 74.030 496 11.600.516 61 4145 160.982 949 23.784.074 04 1 3 500 — 184 42.062 —

Hotin . . . 18 3215 818 463.134 52 7446 81.756 209 12.806.194 40 — — — 548 38.720 —

Ismail. . . . 38 5.976 342 927 797 09 4421 51.234 655 8 090 982 07 1 91.876 — 357 77.4,9 —

Lăpuşna . . 46 5.424 142 818 259 86 3074 41 043 942 6.889.194 11 — — — 451 89.428 —

Oihei .... 67 11.411 524 1 661.521 — 3876 58 471.684 9 106.929 40 — — — 291 46.2C8 76

Soroca . 21 2 509.479 367 007 09 5397 61 025.657 9.529.494 79 ——— 236 50.144 —

T igh in a 36 4 536.635 680.268 90 4009 44.’. 82 755 7 032X84 10 _ —— 793 152.586 36

T ota l . 863 135.198 502 20.744 662 52 44230 690 137 873 103.482.933 44 2 95.376 — 3714 608.604 02 comercianţi şl liM a ş l particulari, soclelătl in nume colectiv sen comandită pe 1926

SCĂZÂMINTE DIN I M P 0 Z Ir Totalul impozitului

Totalu l rămas repartizat pe cass? -’entru sarcini familiare suma total i scăzută cu cota T otalul impozitelor IUBEŢELE general al Suma scăzămin- rămase 1 0 ' /o 1 4% 1 6% 1 8% 2 0 % totală a seă- telor Stat Judeţ zămintelorj

Lei B. Lei 11. Lei B. Lei B. Lei B. Lei bJ Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.

Bălţi . . . 39.434 — 51.165 60 35.436 -- 6.368 320 — 132.713 60 161.081 60 11.' 64.081 34 6.«35.855 13 1.406.547 32 _ Oahul . . . 6.895 — 11.363 — 6.418 8 1.096 — — 26.372 80 71.093 — 4.562.306 59 2.813.044 15 583.087 93

Oetatea Albă 11.897 50 13.387 41 8.389 92 933 4u 488 — 35.106 .3 75.000 93 10.345.917 07 6.837.233 16 l.«36.255 77

Chişinău . 26.417 — 25.502 20 11.065 80 1.62) — — — 64.610 - 110.172 - 23.637.902 04 14.656.492 85 2.993.824 09

Ilotiri . . 47.766 — 64.429 _ 46 495 — 4.587 — 221 — 163.5ul — 202.224 _ 12.603.970 40 7.772.906 78 1.604.978 45 _ _ _ Ism ail , . 16.467 19.951 8.C 70 3.222 50 47.760 217.105 7.873.877 07 4.B82.660 05 1.002.488 24

Lăpuşna . 16.666 — 24.780 — 17.649 — 2.173 — 179 — 61.447 — 150.876 — 6.738.319 11 4.164.979 8 861.113 18

Orhei . . 34.342 40 45.465 20 38.8 6 — 21.112 — 11.993 - 151.718 60 196.927 36 8.903.978 80 5.477.633 83 1.142.114 31

Soroca . . 21.825 — 38.184 — 28.773 — 8.160 — 256 — 97.198 — 147.342 — 9.382.152 79 5.779.526 4 1.200.875 35

Tighina . . 26.740 — 39.797 — 28.571 — 2.9)3 — 621 — 97.53) — 250.118 36 6.782.465 74 4.192.259 06 862.405 56

Total. 247.449 90 334.024 41 2. 96.771 52 62.779 40 14.034 — 877.959 23 1.584.939 25 101.894.970 95 62.902.528 43 12.99 0689 66 1 (URMARE)

Totalul impozitului Totalul Totalul Totalul rămas c o m e r ţ ului î n d u s tr î e î b ă n cî 1 o r_ repartizat pe cassă

JUDEŢELE -O .o .d Oamen t 'E ’E Comună de □ Venitul Impozitul a Venitul Impozitul Venitul Im pozitul O o O corner o o o o o L e i B. L e i B. A Lei Lei B. Zi Lei Lei B. A Lei Lei ti.

Bălţi- . . 2 118.420 93 703.267 96 3.991 58.877.835 9.420.436 94 728 11.838.201 1.640.605 80 36 910.612 163.910 20

( alini .... 874.631 — 291 543 7'» 2.091 24.453.903 3.913.595 66 627 5.141.461 719.801 53 — • — - —

Cetatea Albă 2.004 391 92 668.037 22 3.674 50.519.970 8.083.195 20 78' 16.698 02o 23.377.722 80 - - - —

Chişinău , . . 4.490 736 13 1.496.911 97 3.986 12.305.633 19.680.901 28 17o 21.518.603 3.012.604 42 39 5.858.713 1.054.E68 34

Hotin . . . . 2 415 128 16 810.957 01 5.688 67.918.421 10.866.947 28 1.757 13.793.368 1.93'.071 52 1 45.42c 8.175 50

Ismail . . . . 96 498.515 82 4.146 45.794.237 7.324.853 8: 265 5.328.702 746.018 28 10 111.772 20.109 98

Lăpoşna 1.291 669 98 430 556 57 2.500 36.152.107 5.784.337 12 574 7.891.835 1.104.858 99 — - — —

Orhei .... (.1 5719 57 65 3.565 46.094.59j 7.375.119 40 OII 12.370.091 1.fOi.olU

S o ro ca. . 1.801.312 63 600 428 u7 4.423; 48 800.524 7.809.612 87 967 11.966.075 1.675.251 15 7 259.058 46,630 47

Tighina . . 1 296.098 34 431.702 78 3.326 38.140.t-2o! 6.103.987 20 683 6.632.835 928.596 90 — . . i Total 19.495.775 06 6 5 2.977 3 7 .27oJ 539.773.154 86.361.006 16 6.867 113.179.194 15.828.532 60 93 7,185.525 1.293.394 01 I 1 ueniluri din Comeri si industrie ale socielâiilor anonime, coogeratiue si Danci populare pe 192B

OU V E N IT P A N Ă L A 3000 L E I Şl IMPOZABIL OU COTA:

10 % Plus adiţional 12 °/0 Plus adiţional Total (C om erţ) (B ăn ci) J u D E Ţ E L E V enit Impozit Venit Im pozit Venit Im pozit

L e i L e i B. L e i L e i B. L e i L e i B

Bălţi 3.926 627 76 9.052 1.629 42 12.977 2 257 18

Oahul —— — 5.367 986 06 5.367 986 06

O et.-Albă. 5.870 939 20 17.969 8 634 42 53.839 9.573 62

Ohişinău —— —— - — —— -

17.362 2 778 5.000 900 22.362 3.678

Ismail 6.722 1.075 — 4.390 790 20 11.112 1 865 '2.1

Lăpuşna 3 278 524 69 — — — 3,278 524 59

Orhei . . 13.175 2.375 13.185 2.375

Soroca — —— _ _

Tigh ina 2.482 397 12 5.506 991 08 7.987 1.388 20

Total . . . 39.639 6.341 67 .9C.469 16.286 18 130.098 22.627 85 (URMARE)

OU V E N IT DE L A 3001— 75.000 L E I Şl IM P O Z A B IL OU O O T A :

12 °|o Plus adiţional 10% fhus adiţional 8 % Plus adiţional Total (C om erţ) (Industrie) (B ăn ci) JUDEŢELE Venit mpozit Venit Im pozit Venit Irppozit Venit Im pozit

L e i L e i B. L e i L e i B. L e i L e i |B. L e i L e i B.

B ălţi...... 414105 66 255 96 48.64; 6.809 92 491.973 88.554 96 954.720 161.621 84

C a h u l...... 84.480 13.515 - — — - 53.524 64.534 34 443.004 78.050 34

Cetat.-Albă .... 385.182 61.629 20 621.110 62.111 - 463 450 83 422 62 1.469 751 207.162 82

Ohişinău (oraş) . . 64.008 10 241 28 74.(95 1C.373 30 126.787 22 821 66 264.890 43.436 24 Cp • 1 : H o t in ...... 461.149 73.783 84 — — — 169.739 30 553 02 630.888 104.336 86

Is m a il...... 67.257 10.761 88 _ _ 89.332 16.079 78 156.689 26.840 78

L ă p u ş n a ...... 101.024 16.163 —-—— — 101.024 16.163 88

O r h e i...... ——-— -- 402.132 72 367 402 133 72.367 — l Soroca ...... ——-— - 70 763 8 491 5c 70.763 8.491 55 1 T i g h i n a ...... 175.624 28.099 84 - - 995.362 179.165 16 1.170.98E 207.265 1

Total. . 1 752.821 280.42? — 743.847 79.294 2Î 3.168.07 2 565.990 09 5.664.741 925.731 31 1 1 venituri din Comeri si industrie ale secieiălilor anonime, canueraiive si Danci populare ne 192B

OU V E N IT P E S T E 75.000 L E I Ş l IM P O Z A B IL C U C O T A :

10°/0 Plus adiţional 8 °/o adiţional 12 °/o ^ ns adiţional T o t a 1 (C om erţ-) (Industrie < (B ăn ci) JUDEŢELE Im p ozit Venit Im pozi b V enit Im p ozit Venit Im pozit Venit

L e i L e i B. L e i L e i B. L e i L e i 0. L e i L e i B.

- - 337.480 63996 8 J B ă l ţ i ...... 337.480 63.990 80 ——— — 229.454 41.301 72 402.059 68 918 52 C ahul...... 172.605 27.610 80 — — — — - 388.700 46 651 20 Cetatea Albă . . 388.760 46.651 20 — — - - 3 170.148 570.626 64 4.325 979 734.418 40 Chişinău, oraş, , 98.771 15.803 36 1.057.06J 147.988 40 342.416 41.089 88 15.664 650 1.300.066 50 H otin .... 321.213 51.394 — 15.001.021 1 207.581 08 _ __ — 18.000 - 308.334 51.333 35 Ism ail .... 208.234 33333 35 100 000 — 22 .000 30 800 - Lăpnşna. . . . —— 220 000 30 800 — — — 770.000 138.600 — 770.000 138.600 -- O rh ei...... — - - — - - — — Soroea .... —-- — — - — —— 123.103 62 792.356 140 456 74 T igh ina .... 108.457 17 353 12 — — - 683.909

932.721 86 23.209.628 2565.240 57 Total. . . 1.635.620 246 184 63 16 278.081 1.386.370 08 5 295.927 (URMARE)

1

TOTAL GENER1L conf. t o t a l c o m e r ţ TOTAL INDUSTR. TOTAL BÂNOI Art. 25 JUDEŢELE Im pozit Venit Im pozit V e n it Im p ozit Venit Impozit Venit Im p ozit redus

l i e i l i e i B. L e i b. L e i L e i B. L e i L e i B. L e i L e i B.

B ă l ţ i ...... 1.305.177 217.875 82 —— 755.510 121.081 52 48.642 6.809 92 601.025 90.184 38

O a h u l ...... 850.430 147.9.34 92 49.793 50 257.085 41.132 90 —— - 593.345 106.812 12

Oetatea Albă . . 1.912.350 263.387 64 — - 779.812 109.219 60 621.110 62.111 - 511.482 92.057 04

Ohişinău (oraş) . 4.590 869 777.854 64 — - 162.779 26.044 64 1 131.156 1‘ 8.361 70 3.929.935 593.448 90

H o t i n ...... 16.317.900 1.408.080 42 — - 799.724 127.955 84 15.001.021 1.207.581 68 617,155 72.542 90

I s m a i l ...... 46.035 f 0.039 33 — — 282.313 45.169 35 — — - 193.722 34.969 98

Lăpuşna .... 324.302 47.488 47 15.400 - 104.302 16.688 47 220.000 30.800 — - — —

O r h e i ...... 1 185.307 2 3 342 — 25.792 - ——- - - — 1.185.308 213.342 -

S o r o c a ...... 79.703 8.491 55 ————- — —— 70.763 8.491 55

T igh ina .... 1.971 340 349.109 94 22.669 21 286.563 45.850 08 — - — 1.634.777 303.250 86 |

Total . . 29 004.474 3.513.604 73 13.564 80 3.428.088 532.942 30 17.021.928 1.465.664 3j 8.554.458 1.514.998 ,3 impozliul compsimenlar la comercianţi şi industriaş!, urme indiulduaie, societăţi în nume coiectiu şi comandita

Ou cota 05 — 1.5°/o inclusiv Ou cota dela 2 % — 2:5°/o inel. Ou cota dela 3Yo

Venit impo­ Venit impo­ Venit impo­ JUDEŢELE zabil redus zabil redus zabil redus IMPOZITUL IMPOZITUL IMPOZITUI cu 10°lo cont. cu 10°lo cont. cu 10°|o cont. Art. 42 Art. 42 Art. 42 No. No. contrib. No. No. contrib. No. No. contrib. L e i L e i B. L e i L e i B. L e i L e i B.

B ă l ţ i ...... 1 1.116.559 13.47; 23 10 2.591.911 55.623 04 2 270.000 8.100 -

Oahul ...... — - ----—— 72.O00 2.16 - 1 Cetatea Albă . 2 234.09'! 2.340 — 2 180.000 3.600 - -- -

Chişinău (oraş) . 13 4.075.013 53.767 12 6 2.846.598 63.392 71 6 2 509.336 75.040 10

H o t in ...... — —— — —-- — — — - - .... Ism ail .... 4 8.286.173 28.456 — 1 532.000 11.510 — Lăpnşna .... 1 162.000 2.480 - 136.623 2.720 - — — — —| O r h e i...... - — —- 2 1.278.000| 25.560 - - — —

Soroca .... - — — — — —— - — — — —

T igh ina .... 13 1.238.335 14.262 50 5| 563.600 13.67 — 5 973.369 29.201 -

Total . . 44 15.11 '.080 114.777 85 33 8.128.732 177.873 21 14 3.816.705 114.50! io 1 u . O r» Q Q CC o -s ase Sr S» J5C ■JQ =f fcr* c-i 2. P E- P P el a H H «H c PJ H

No. contrib. ac OJ oc ©« o ca —* Cn 0» 0» r 00 co O <1 0 o> a O 0 ce <1 0 0 O 0 a a cn C 0 0 ce b i : g £ CO 0 0 a - .c 2 ,

ce o3 2L2* U-i 0 a a •<1 ce p 55 Ce co co co ce IMPOZITUL ^ 1 8 0 te cp O 0 co 03

No. contrib. c e te ca ce 00 ce c: ° T G ce I I I I a

°S o (Urmare) S'Ă — 9= te ce ce . t e a ® <— - I P a £* —» - 1 0 IMPOZITUL ^3 a — CC CO CO I I I l

I I — I No. contrib.

I I I I o i ? c- c~ - 9=

e .S - I I I I I I d IMPOZITUL CC

I I I ! I I I I No. contrib.

te te CC ” —1 -3 0 o« Le Cn ca 4^* O a co co re 4- & _ c o re< -J c Cn ca Ca a O ce co O» te ce i-t ca »—1 O O a - S ” g3; r* c . 4^ te -a 0 p “ = 2 f f ce ce co 4^ Ce Q a O ra 2; CC ra o IMPOZITUL co O to P> o a a co r* _ c o 1 1 1 1

181 impozitul complimenta la Socletătl anonime cooperatlue Bând populare şl federalele lor, pe 1926

On cota de Cu cota de Ou cota de Ou cota de Ou cota de Ou cota 3 °|9 05 ®i0- 1:5 °l0 inel. 4 °|0 - ft °l0 inclusiv 6 “I,, - 8“l0 inclus V 9 % - 10 °l0 inclusiv 11 °l0- 14 °|0 inclusiv o .o _c .c a .0 £ C L. L 'H c. JUDEŢELE Venit Impozitul Venit Impozitul -tJ Venit. Impozitnl aj Venit Impozitul Aj Venit Impozitul Venit Impozitul a inel. imp. c inel. imp. □ inel. imp. a mei. imp. c insl. imp. □ inel. imp. 0 c c c c O o impoz. adiţional c mpoz. adiţionale o im poz adiţionale e impoz. adiţionale a impoz. adiţionale 0 impoz. adiţionale

55 Lei L e i R. 55 Lei Lei |P. 55 Lei Lei B. Z Lei Lei B. Lei L e i B. 55 Lei L e i B.

Bălţi. . •

Cahul.. . - — — — — — - - — —--——- - 717.159 107.573 89 - — — — Cet.-Albă - — - 1 165.516 14.715 96 1 213.900 23.392 — 2 293.190 41.036 --— _ ————— Chişinău. 2 2.137.378 13.569 65 1 41.635 3.747 26 4 7.102.07Z 468.757 45 — (oraş) - ——-——--——- Hotin . . Izm ail. .

Lăpuşna. - Orhei. . -

Soroca . - — 1 357.871 15.102 65

Tighina. - —

Tota'. . 2 2.137.378 13.569 61 2 205.146 18.463 16 £ 7.315.227 492.149 15 2 293 190 41.036 60 1 717.159^ 107.573 89 1357.876 50.102 65 (Urmare)

Ou cota de Cu cota peste 18°|0 Tota General Totalul impozitului repartizat pe casă 15 °|0- 18°|0 inclusiv -C .o XI ’E ’E E 1 JUDEŢELE Venit Impozitul Venit Impozit Venit Impoziiul Camera c inel. imp. p inel. imp. p inclus, imp I o o O Stat Judeţ Comună o imp07. adiţionale y impoz. adiţionale y impoz. adiţionale de Comerţ

Z Z Z Lei l ei B. Lei L e i |b . Lei 1 ei |H. L e i B. Lei |B. L t i 1» Lei |B.

Bălţi . . -—- - — — -

Cahul . 1 717.159 107.573 89 107.573 89 14.343 18 21.514 77 7.171 09

Cet.-Albă. 1 359.89!) 54.987 90 1 226.395 51.736 56 6 1.256.185 185.868 90 185868 90 33.756 86 50.636 04 16.842 80 Chişinău 52.569 24 (oraş) - ——--——- 7 9.281.086 612.074 36 612.074 36 105.138 42 157.706 70 Hotin I 590.324 141.776 76 1 18.176.102 3453.443 29 2 18.766.345 3.595.120 75 3.595.120 75 375.326 90 562.990 85 187.663 45

Izmail. . -——--——--—— - -— - — - -— -

Lăpuşna.

O rh ei. . -

Soroca . - — ------1 357.876 50.102 65 50.102 65 7.157 53 10.736 26 3.578 76 Tighina. — — ————-- — _ — —— ' —- —— —-

Total. . 2 950.214 196.664 6 6 2 18402.416 3.505.180 17 30.378 651 4.550.740 55 2.913.606 70 535.722 89 803 585 12! 267.825 84 Venitul global pe 1926

Din proprietăţi Din proprietăţi Din comerţ, Din profesiuni agricole clădite indnstrial libere

X x XI X JUDEŢELE tZ Venit *£. Venit iZ Venit c Venit □ a a a im pozabil impozabi im pozabil o im pozabil o o o O o o o 55 L e i B. Z L e i B. £5 L e i B. Z L e i B.

B ălţi ...... 577 4 110 653_ 1399 16.101.064 — 1911 56.981.915 — 568 10.401.787 —

Cahul ...... 873 5.421 565 - 597 3.443.251 - 808 20 855.018 - 126 1.906.479 —

Cetatea A lb ii ...... 4251 24 600.348 - 1782 8 306.058 - 2159 54 151131 - 189 5.392.324 —

Chişinău fo ra ş i ...... 363 9.368 500 - 2072 36.782 825 - 3190 120 610 169 - 924 26 329 939 —

H o t in ...... 511 6,996.175 — 1859 8 286 859 — 2114 58 388 203 — 166 4.647.644 —

Iem a il...... 1179 8.450.47- — 1514 12.517.377 — 1692 58.090.471 — 156 4.664 049 —

Lăpuşna ...... 487 3.464.274 — 951 3 185 141 — 1390 32.875.468 — 41 889.700 —

O r h e i...... 319 4.159 362 - 895 9.445.488 — 1816 45.768.630 — 264 3.945.514 —

S oroca...... 541 4.666.809 700 6.521.311 - 1139 41 831.049 — 135 [ 3 786.916 —

T igh ina ...... 747 5 993 417 790 6.985.750 1106 33 974 592 126 2 724 390 --

Total . . . 9848 77.225.573 1255*. 111 305.124 1732c 523.526 646 2695 64.688.742 _ (tr r m a n te)

Din ocupaţii neim- Din venituri D i n salarii Tota general puse la alte impozite mobiliare j

JUDEŢELE Venit Venit Venic V enit im pozabil im pozabil im pozabil im pozabil

L e i B. L e i B. B. No. contrib. L e i L e i B. No. contrib. No. contrib No. contrib.

B ă l ţ i ...... 244 3.784.016 — 1916 51.670.118 — 36 1.2 70.63b — 6650 144 319.891 _

C a h u l...... 80 1.167.355 — 937 20.148.388 — 70 536.081 — 3491 53.177.717 -

Cetatea A lb ă ...... 844 10.817.020 — 2059 53.382.688 — 46 703.540 - 11630 157.353.109 —

Ohişinău (o ra ş ) ...... 1673 34.681.617 — 6182 221.472.548 — 95 2.554.226 — 11499 451.799.824 —

H o t in ...... 588 10.121.400 — 1499 44.483.633 - 2 3.001 - 6739 132.926.918 —

Ismail. . . . 980 14.506.584 - 2229 50.733.773 - 66 622.413 — 7816 149.585.167 —

L ă p u ş n a ...... 483 5.626.455 — 1019 20.251.908 — 1 15.000 — 4372 66.307.946 —

O r h e i...... 123 2.833.211 — 1352 24.249.666 - 7 73.187 — 4752 90.475.358 —

Soroca ...... 177 4.137.853 — 1163 49.030.948 — 225 7.800.794 — 4080 117 499.680 —

T i g h i n a ...... 167 3.189.144 — 2294 80.819.498 — 10 421.7'-■6 — 6240 134.108.547 _

T ota l . . . 5359 90.S65.235 — 20925 616.243.168 - 658 13.999.669 - 69269 1.497.854 157 - Venitul global pe 1926

Pentru venituri dela Pentru venituri dela Pentru venituri dela 10 0 0 0 -3 0 000 lei 33.001 - 60.000 lei 60 001-100.000 lei

JUDEŢELE V en it V en it Venit Im pozitul Im pozitul Im pozitul im pozabil im pozabil im pozabil No. contrib. No. No. contrib. Lei L e i B. No. coDtrib. Lei L ei B. Lei Lei B.

Bălţi ..... 5466 59.920 575 589 187 _ 794 33 206 694 481.751 — 308 21 726.636 473.310 -

C a h u l ...... 173? 29.247.835 309.578 - 264 10 806.060 155.305 - 64 4 575 011 103 469 -

Cetatea-Albă .... 4844 83114X99 824 864 1 112 44.380 354 577 448 - 262 19.085 074 405.520 -

Chişinău (oraş). . . . 8j 79 144.430.558 1 452.051 — 2 807 110 748985 1 782 763 — 762 58.878i027 1.320.475 -

H o t i n ...... 4821 77.305 273 703.724 - 622 25.960.135 3*4.277 - 150 • 10 222.821 273.413 —

I s m a i l...... 4676 72.026 341 673.397 - 1.209 40.796.423 590.818 - 272 18.571.576 409.878 —

L ă p u ş n a ...... 2005 33.130.572 295.154 - 391 15.463.433 220.312 - 72 4 441.913 95.373 -

Orhei. *...... 2854 47 922 222 553.824 449 18.580.035 250.085 - 117 8 859,192 174.176 —

Soroca ...... 3284 57.928 422 562.987 - 660 27 269 723 411.774 — 12) 8 676 826 197.653 -

T i g h i n a ...... 3593 59.597.396 571.417 — 691 28 564 102 433.374 — 136 9.904.660 233.406

T ota l . . . 39355 664.623.292 6.533.147 - 8.939 356.685 945 5 287.907 - 2.253 161.944.536 3.651.263 - (URMARE)

Pentru venituri dela Pentru venituri dela TOTAL GENERAL 100.001-500.000 lei 500.001-1.000.000

JUDEŢELE Venit Venit Venit Im pozitul Im pozitul Im pozitul impozabil im pozabil im pozabil

L e i B No. No. contrib. Lei No. contrib. Lei L e i B. L e i

L e i B. No. contrib.

B ă l ţ i ...... 103 18.315.169 714.853 _ 2 1.273.434 101.705 — 4673 134.442.508 2.360.806 —

C ahul...... 14 2.045.453 80.985 - - — — — 2079 46.674.359 649.337 —

Cetatea-Albă ...... 74 10.248.414 394.571 1 523.168 46.125 6293 15-.353.109 2.248.528

Ohişinău (oraş) .... 38060.893.173 2.523.239 - 4 2.656.992 271.150 — 12032 377/07.735 7.349.638 —

H o tin ...... 33 4.554.098 173.984 - 1 661.996 49.025 — 5627 118.584.323 1.545.423 -

Ism ail...... 74 10.029.580 398.169 - 3 2.007.018 215.615 — 6230 143.400.938 2.288.277 —

Lăpnşna ...... 32 4.682.411 205.087 - - — — — 2490 67.718.330 816.916 —

O r h e i...... 37 5.914.183 249.960 — - — — - 3457 81.276.432 1.228.049 —

Soroca ...... 16 2.153.795 80.101 —- — — - 4080 96.028.766 1.252.514 —

T ig h in a ...... 33 5.992.238 275.398 ————— 4453 104.998.395 1.513.595 —

T ota l .... 796124.828.514 5.096.746 - 11 7.002.608 683.620 — 51414 1.318.084.895 21.252.683 - 188 Tablou •de sumele încasate din impozitul pe lux şi cifra de afaceri, din Basarabia, pe anii: 1921, 1922, 1923, 1924, 1925, 1926, şi 1927

Din impozitul Din impozitul pe Anul pe lux cifra de afaceri

1921 107.851.030 592.058.755

1922 192.002 812 2.186.096.393

1923 267.945.656 4.569.820.661 1924 267.302.182 5.441.233.682

1925 175.475.921 3.956 240.574 1926 152.825.237 5.440 754.601

1227 70.507.035 4.069 869.266

Total 1 233.909.873 26 256.073.932 ACTIVITATEA Serviciilor de Poduri şi Şosele din Basarabia, dela Unire şi până astăzi (1918*1928) ACTIVITATEA Serviciilor de Poduri şi Şosele din Basarabia, dela Unire şi până astăzi (1918-1928)

Sub vechiul regim, la Zemstva Gubernială şi la Zemstvele ţmutale (Hotin, Soroca, Orhei, Bălţi, Chişinăui, Tighina şi Cetatea Albă), funcţiona câte o secţie tehnică de drumuri şi construcţii. In al optulea judeţ (Isimail), din Sudul Basarabiei, provenit din contopirea celor trei vechi judeţe româneşti (Cahul, Bolgrad şi Ismail), — se păstrase vechea organizare administrativă româ­ nească, din 1878- Secţiile technice ale zemstvelor nedispunând pentru drumuri decât de fonduri bugetare foarte reduse, nu au putut desfăşura decât o activitate neînsemnată; iar în judeţul Ismail, deşi era aplicabilă vechea lege românească a drumurilor din 1868, oa­ menii nu erau scoşi la prestaţii câte 3 zile pe fiecare an. Numai din 1912, de când veniturile averilor mănăstireşti au trecut în folosinţa zemstvelor, s;au repartizat fonduri bugetare ceva mai importante, pentru nevoile drumurilor. Iar în 1913 se întocmise un aşa zis program mic, pentru construcţia a 1500 km. de şosele, până în anul 1929. Cheltuelile drumurilor pe anul 1913 au fost :

Construcţii întreţineri TOTAL ZEMSTVA de drumuri de drumuri

Ruble Ruble Ruble

1 Gubernială — ------64.964 33 987 98.951 2 Cetatea Albă — — — — 10.726 999 11.725 3 T i g h i n a ------— 10.726 8 500 19.226 4 B ă l ţ i ------52.853 1.025 53.878 5 Ohişinău — — ------46 201 34.004 80.205 6 Orhei — ------— — — 61.346 28.458 89.804 7 Soroea — — — — — — 32.498 6.196 38.694 8 H o tin — — — — — — 13.174 13.636 26.810 Total . 292.488 126.805 419.293 192

Bugetele de cheltuieli pe anul 1914 au fost:

Bugetul Drumuri ZEMSTVA total Observaţii Ruble Ruble

1 Gubernială — — — — 2 865 849 782 945 2 C h iş in ă u ------— — — 570.023 9.100 3 Soroca — — — — — — 965 065 12.311 4 B ă l ţ i ------1.146.601 108.678 0 Hotin — — — — — — 449.929 7.560 1

Stuafia generală a lucrărilor de drumuri la finele anului 1918, se prezenta astfel: 1. Porţiuni de şosele împietruite 188 km. 438 m. 2. Porţiuni de şosele pavate 110 km. 509 m. 3- Porţiuni de terasamente executate 114 km. 189 m. 4. Cantoane duble 25. 5. Cantoane simple 13- 6. Poduri şi podeţe în număr de 620 şi în lungime totală de 4261 m. Valoarea• tutror acestor lucrări se urcă la suma de 3.360-642 ruble aur. Dacă din lungimea de şosele menţionate, exceptăm micile porţiuni pavate şi împietruite, răspândite izolat pe drumurile na­ turale, la trecerea văilor, rămâne ca şosele continue, numai o lu n g im e de 150 km. îndată după unirea Basarabiei, chiar în vara anului 1918. Ministerul de Lucrări Publice dispune executarea de situdii pe ar­ terele mai importante ale provinciei; iar în toamna aceluiaş an, se ataşează la fiecare secţie tehnică judeţeană, câte un consilier tehnic al Ministerului. După desfiinţarea Zemstvei Guberlniale, prip Decretul Regal Nr. 2720 din 4 Octombrie 1918, secţia ei tehni­ că e ataşată Delegaţiei de poduri şi şosele, ce se înfiinţează la Chi­ şinău. In 1919, se înfiinţează pentru Basarabia, o direcţie regio­ nală de poduri şi şosele şi de la 1 Martie, 1919 iau fiinţă serviciile judeţene de poduri şi şosele. Cu Decretul-lege Nr. 1418 din 29 Mar­ tie 1919, se introduc în Basarabia, pentru drumuri, normele de administrare din vechiul regat. Chiar din anul 1919, serviciile de poduri şi şosele au obţinut bugete de drumuri, separate de bugetele administraţiilor jude­ ţene. Aceste prime bugete ale drumurilor în Basarabia au fost de : 1. Hotin, 1.400.000 l e i ; 2. Orhei, 2-653.500 l e i ; 3. Soroca, 407.024 lei ; 4- Bălţi, 1.333.030 lei şi 540.696 lei buget extraordinar; 5. Chişinău, 1-747.691 le i; 193

6. Tighina, 237.252 lei şi 340.802 lei buget extraordinar; 7. Ism ail, 458.000 l e i ; 8. Cetatea-Albă, 440-000 le i; 9. Cahul, 300-000 lei. Din nenorocire, judeţele nu au realizat încasările prevăzute şi pentru funcţionarea serviciilor s’a recurs la un împrumut de lei 1.000.000, acordat de M. L. P., ca fond de rulment- Tot în 1919, pentru aducerea în bună stare a şoselelor Chişi- nău-Orhei şi Chişinău-Criuleni, rămase neîntretinute tot timpul războiului, ministerul a acordat un ajutor de 781.000 lei, iar Zemstva Orhei a contribuit cu 461.000 lei. Din Septembrie, 1919, se încep lucrările de continuarea şose­ lei Chişinău-Hânceşti-Prut, prin antrepriză, în limita unui cre­ dit de 7.500.000 lei, acordat de M. L. P. In sudul Basarabiei, noile servicii înfiinţate în judeţele Ca­ hul şi Ismail, au aplicat imediat legea românească a drumurilor, din 1868, întocmindu-se rolurile de prestaţii. Şi din achitarea în bani a zilelor de prestaţii, nelucrate în natură, s’a putut ajunge la crearea de fonduri pentru drumuri, în acele două judeţe. In restul Basarabiei, cu toate stăruinţele depuse, nu s’a putut ajunge la fon­ duri speciale pentru drumuri, decât în câteva judeţe. Şi în gene­ ral, judeţele nedispunând decât de venituri mici, se înţelege că şi bugetele drumurilor n’au dispus efectiv decât de fonduri foarte mici. Ca să se asigure venituri mai importante pentru drumuri, s‘a reuşit chiar din anul următor, 1920, ca să se înscrie în bugete o cotă de 5 lei pentru drumuri, din impozitul judeţean de 23 lei, pus pe fiecare desetină de pământ cultivabil- Totuşi, deşi bugetele drumurilor se aprobau pe sume relativ mari, veniturile reale şi deci cheltuielile făcute pentru drumuri, au fost cu totul reduse. Până la 1 Ianuarie 1926, când s’a pus în aplicare legea de unifi­ care administrativă, bugetele drumurilor au fost aprobate pe su­ mele înscrise în alăturatul tablou (anexa l-a). Dela 1 Ianuarie 1926, serviciile nu mai au bugete separate de drumuri, iar cheltuelile drumurilor figurează sub un capitol spe­ cial în bugetul administraţiilor judeţene. Trebue să recunoaştem că sub regimul legii de unificare administrative, judeţele au putut acorda efectiv, pentru drumuri, fonduri ceva mai mari decât, înainte. In tablourile din anexa Nr. II, se învederează cheltuelile reale făcute pentru drumuri, pe baza bugetelor arătate şi sub regimul legii de unificare administrativă. Din examinarea acestor tar blouri, reese imediat cât de reduse au fost sumele ce s’au chel­ tuit pentru nevoile drumurilor şi cât de insignifiante au fost cre­ ditele ce s’au putut acorda de judeţe, pentru construcţii de şosele noui. Din cauza mijloacelor financiare aşa de mici, serviciile au căutat să asigure întreţinerea porţiunilor de drumuri şoseluite şi să facă practicabile toate podurile depe drumurile importante,

13 194

construindu-se la nevoe şi poduri noui, atât de lemn, cât şi de zi­ dărie. Evident că pe lângă aceste cheltueli necesitate de lucrări, ser­ viciile au mai avut cheltueli cu plata personalului tehnic şi ad­ ministrativ, cu întreţinerea localurilor şi facere de studii- In cele două judeţe Cahul şi Ismail, din sudul Basarabiei, s’a dispus de zile de prestaţii, pe baza vechii legi româneşti de dru­ muri, din 1868. Astfel valoarea totală a zilelor de prestaţii între­ buinţate în Cahul, este de i4.609.4G8 lei ; iar în jucl. Ismail, este de 36.707.785 lei. In acest judeţ, de pildă, s’au executat cu prestatorii 170 km. terasamente şi 76 km. de şosele împietruite. Aceste lucrări nu se pot considera însă ca definitive, deoarece porţiunile împietruite sunt izolate şi materialul de împietruire este foarte slab: ştiut fiind că sudul Basarabiei e sărac în ca­ riere de piatră. Deşi lucrările eu prestatorii; n’au dat rezultate în totul satisfăcătoare, totuşi din achitarea în bani a zilelor nelucrate în natură, s’au realizat fonduri importante în cele două judeţe. Astfel. în Cahul, capitolul bugetar al drumurilor pe anul 1928 va atinge suma de 11 milioane lei. Faţă de această situaţie, statul a trebuit dela început să vină în ajutorul judeţelor pentru lucrări de drumuri şi în adevăr, M i­ nisterul Lucrărilor Publice, a arătat o grijă deosebită pentru dru­ m urile din Basarabia, atât pentru- întreţinerea şoselelor existente, cât şi pentru construcţii de şosele noui, cu toate greutăţile mari ale vrem ii de după război. Şoselele mai importante găsite în fiinţă, în 1918, în judeţele Orhei, Lăpuşna şi Hotin, au fost luate pe seama Ministerului de Lucrări Publice, în ce priveşte întreţinerea lor, deşi nu toate aceste şosele au fost clasate ca şosele naţionale. Din tablourile din anexa UI, se văd sumele acordate de Ministerul Lucrărilor Publice, pen­ tru întreţineri de şosele. In al doilea rând, tot statul, a început în Basarabia, construcţii de şosele noui, de oarecare importanţă. In 1921, Ministerul de Lu­ crări Publice, a reuşit să construiască complect toată şoseaua Chi- şinău-Hânceşti-Prut, în lungime totală de 83.230 km., construind din nou 60 km. de şosea şi realizându-se astfel legătura Chişinău- lui, prin şosea, cu vechiul regat. S‘a complectat tot de Ministerul de Lucrări Publice, şoseaua Ataehi-Grozinţi-Călineăuţi, spre a lega Hotinul cu capitala Bucovinei. In jud. Lăpuşna, încă din 1920, s’a început construcţia şoselei Chişinău-Băcioiu-gara Zloţi, construin­ du-se până în 1926 o lungime de 20 km. In 1925 însă. ministerul trece hotărît la înfăptuiri mai mari, începând construcţii pe o scară mai însemnată, în toate judeţele din Basarabia, cu câteva batalioane de pionieri şi cu un prim cre­ dit de 50 milioane lei. Lucrările în bani s'au executat din ordinul guvernului, în regie directă, spre a se putea veni mai eficace în ajutorul populaţiei din ţinuturile bântuite de secetă. Lucrările 195 astfel începute, aui fost continuate în limitei de credite mai mici şi în campaniile anilor 1926 şi 1927. Iar în toamna anului trecut, pen­ tru complectarea acestor lucrări, s’a acordat un credit de 30 mi­ lioane lei, şi lucrările sunt în curs de executare. In judeţul Cahul, s’a construit peste valea Prutului, şos. Cahul-Oancea, cu piatră de granit adusă din Dobrogea, legând Gahulul cu şo­ seaua ce duce la gara Folteşti depe linia Galati-Bârlad. De o aten­ ţie deosebită s’au bucurat la repartiţia fondurilor, judeţele Bălti şi Ismail. La Ismail s’au luat toate măsurile, ca în vara acestui an să se termine conplect şoseaua Ismail-Bolgrad-Gara Traian-Val, pentru care, piatra de granit din Dobrogea, este deja aprovizionată. In modul acesta, cu excepţia judeţului Soroca, în toate celelalte judeţe s’a reuşit să se execute porţiuni importante de şosele noui. încă din 1923, ministerul a reconstruit trei poduri mari peste Prut, cu o cheltuială de 4 m ilioane lei. Iar în intervalul 1925-1927, ministerul a ridicat patru poduri noui. de lemn, peste Prut, cu o cheltuială de 20 milioane lei, spre a asigura legătura drumurilor din Basarabia cu reţeaua de şosele din vechiul regat. Până la punerea în aplicare a legii de unificare administrativă (1 Ianuarie 1926), Ministerul Lucrărilor Publice a suportat plata a jumătate din personalul serviciilor de poduri şi şosele. După 1 Ia­ nuarie, 1926, ministerul plăteşte numai pe inginerii, şefi ai jude­ ţelor, şi pe inspectorul regional. In fine, menţionăm că Ministerul Lucrărilor Publice a ve­ nit în dese ooaziuni şi în ajutorul comunelor, când a fost vorba să se execute vre-o lucrare de poduri, mai importantă sau mai di­ fic ilă Cu activitatea de lucrări ce am descris şi cu mijloacele avute la dispoziţie de către serviciile judeţene de poduri şi şosele, si­ tuaţia se prezintă astăzi astfel. In fiecare judeţ, există un serviciu de poduri şi şosele, cu per­ sonal recrutat după norme uniforme, serviciu încadrat cu perso­ nal suficient şi înzestrat cu utilajul necesar de maşini, instrumen­ te, scule şi unelte, ca să poată executa lucrări, anual, în valoare de 10.000.000 lei. Acest serviciul tehnic nu are numai menirea să fie organ de execuţie pentru lucrări de drumuri atât naţionale, cât şi judeţene ; ci serviciile de poduri şi şosele execută toate lucrările tehnice judeţene. In toată Basarabia s’au clasat până astăzi, prin Decret Regal, ca şosele naţionale, numai trei drumuri: Chişinău-Hânceşti-Prut, Cahul-Oancea şi Ismail-Bolgrad-Traian Val. Lungimea împietrui- tă pe aceste şosele naţionale este de 105 km. Ultima şosea Ismail- Traian Val va fi complect terminată în vara acestui an. Statul şi-a luat asupra sa întreţinerea nu numai a acestor şosele, ci şi a şose­ lelor mai importante din judeţele Lăpuşna şi Hotin. Pentru între­ ţinerea tuturor acestor şosele, Ministerul Lucrărilor Publice, a- cordă o sumă medie, anuală, de 2 milioane lei. 196

In intervalul dela unire şi până astăzi, judeţele nu a fost în stare să învestească în construcţii de şosele noui, decât modesta sumă de 7.500.000 lei. Ministerul Lucrărilor Publice a angajat până în prezent, pe acela# interval, în lucrări de investiţie, suma totală de 225 milioane lei. Cu aceste mijloace financiare şi cu zilele de prestaţii din ju­ deţele Cahul şi Ismail, serviciile de poduri şi şosele au putut spori lucrările drumurilor moştenite dela vechiul regim, în aşa măsură, că astăzi Basarabia e înzestrată cu: 105 km. şosele împietruite naţionale; 475 km. şosele împietruite pe celelalte drumuri neclasate încă; 90 poduri de lem n; 11 poduri mixte şi 9 poduri de zidărie pe şoselele naţionale 589 poduri de lemn; 297 poduri mixte şi 196 po­ duri de zidărie, pe drumuri neclasate. 10 cantoane şi 3 magazii pe şoselele naţionale ; şi 38 cantoane şi 22 m agazii pe drumurile neclasate încă. Porţiunile mari de şosele împietruite, continue, formează o lungime totală de 450 km. Cu alte cuvinte, reţeaua de şosele con­ tinue de sub vechiul regim, în lungime le 150 km., se găseşte astăzi triplată. Cele mai multe şosele Se află grupate în judeţele Hotin (160 km.), Lăpuşna (168 km.) şi Bălti (40 km.) Trei dintre serviciile basarabene, dispun şi de local propriu : Bălti, Cahul şi Getatea-Albă, localuri achiziţionate din fonduri ju­ deţene cu o sumă totală de 1.600-000 lei. La Bălti, s’au mai cons­ truit şi magazii, grajduri şi amenajări în valoare de peste 300-000 lei.

Observare. — Pentru o justă apreciere a fondurilor de dru­ muri, înscrise în tablourile anexate, trebue negreşit să nu 9e piar­ dă din vedere oscilaţiile valutare în decursul celor zece ani dela unire. Ca ilustrare a acestor oscilaţii, vom menţiona că în 1920 construcţia unui km. de şosea revenea k 140-000—200.000 lei, pe când în ultimul timp acest cost este de 500.000— 1-000.000 le i; iar în sudul Basarabiei, unde materialul de împietruire se aprovizio­ nează din Dobrogea, valoarea unui km. gata de şosea, se ridică până la 1-300.000 lei. ANEXA No. 1 Tablou de bugetele drumurilor pe anii 1919-192S

l TABLOU

D e bugetele drumurilor din Basarabia pe anii 1919 — 1925.

Num irea E xerciţiul E xerciţiul Exerciţiul E xerciţiul E xerciţiul E xerciţiu l Exerciţiul T otal p e

Judeţelor 1 9 1 9 — 1 9 2 0 1 9 2 0 - 1 9 2 1 1 9 2 1 — ; 9 2 2 1 9 2 2 - 1 9 2 3 1 9 2 3 - 1 9 2 4 1 9 2 4 — 1 9 2 5 1 9 2 5 Judeţ

Hotin . . . , . 1 . 4 0 0 . 0 0 0 1 . 6 7 9 . 5 9 2 1 . 9 1 4 . 2 9 8 2.680.000 3.130.533 3 . 2 9 2 . 9 8 9 2 2 9 7 . 7 0 7 1 6 3 9 5 . 1 2 4

O rbeiu...... 2 . 6 5 3 . 5 0 0 1 . 7 8 1 . 5 1 5 2 . 7 5 3 . 7 6 8 3 . 2 4 6 . 0 0 0 i . 5 9 1 . 0 0 0 1 8 0 0 . 0 0 0 1 3 0 0 0 0 0 0 1 5 . 1 2 9 . 7 7 3 199 Soroca...... 4 0 7 . 0 2 4 2 . 0 3 3 . 0 0 0 1 . 9 7 3 / 6 9 3.085.000 2 185.C00 1 . 9 9 6 . 0 0 0 7 9 0 . 0 0 0 1 2 4 6 9 . 8 9 3

Ord. (1.333030 B ă l ţ i ...... 2 . 4 2 2 . 5 6 5 2 . 7 3 1 . 3 2 0 4 . 0 0 8 . 0 0 0 3 . 5 2 8 . 1 1 6 2.8e6 000 1 . 5 6 0 0 0 0 1 8 6 8 8 7 2 6 ExtrJ 540.666

Ord f 2 3 7 . 2 5 2 0rd. 12 701 000 2 . 0 0 5 . 0 0 0 Tighina . . . . 2 . 2 9 7 . 9 0 7 2 . 4 2 0 . 4 4 0 3 . 8 0 0 . 0 0 0 3 . 0 0 0 0 0 1 7 , 6 9 0 . 5 1 9 Extr,. ( 4 0 . 8 0 2 Extr.\ 888 118 1 . 7 2 0 0 0 0 Oh şinău. . . . 1 . 7 4 7 . 6 9 1 1 . 2 2 5 . C 0 0 2 . 7 9 2 . 1 1 6 2 . 6 0 0 . 0 0 0 1 7 9 1 . 8 0 0 2.220 000 1 4 0 9 6 . 6 0 7

0rdJ 400 000 Ord, 11 420.000 O r d .! 2 0 2 1 . 0 0 0 Ord. \ 5 0 7 . 0 0 0 Ord'/ 885.000 7 2 6 . 0 0 0 Is m a il...... 4 5 8 . 0 0 0 Extr | 330.000 Extr.'2.020.000 Extr. j 1.220.000 1 1 . 5 3 6 5 0 0 2 5 0 . 0 3 0 E xtr. | 3 8 2 . 5 0 0 [ 9 1 8 . 0 0 0 Wd (2.410.000 Ord. (2 680.713 1 6 . 9 7 8 . 9 7 3 Cetatea Albă. 4 4 0 . 0 0 0 1 . 1 9 0 . 0 0 0 2 . 0 0 0 . 7 1 ? 2.85 '.644 3.230 359 Extr. jl 9 00j"'" Extr.\ 236.645

O.d . / 2 3 4 .. 3 1 9 Oahul . . . 3 0 0 . 0 0 0 5 4 5 / t O 1 . 9 8 0 . 1 2 6 1 . 2 5 9 . 6 7 2 Ord. 11 433 000i 0rd. f 2.201 000 1 2 8 9 4 . 1 2 9 E xtrr l 888J000 j E x t r ) 1 . 5 4 3 . 1 6 2 Extr \2 .506.850

Total pe exerciţii.. 9 . 8 5 7 . 9 9 5 1 3 . 9 3 5 . 6 7 9 1 8 . 9 7 6 . 3 3 2 2 6 . 8 9 2 . 7 7 0 22 446 484' 26.489.269 20 581.815 Total General. 138.171.244 ANEXA No. 2 Cheltueli pentru Şosele şi Poduri din Bugetele Judefene de drumuri Cheltueli pentru şosele şi poduri, din bugetele judeţene de drumuri.

JUDEŢUL HOTIN j Exerciţii ba-

. . corent getare întreţinere de Construcţii din o Total Z şosele şi poduri nou

1 1 9 1 9 - 9 2 0 _ 2 1 9 2 0 -9 2 1 30.000 — 30.000 3 1921— 922 577.221 — 577.221 4 1 9 2 2 - 9 2 3 178.915 543.200 722.115 5 1 9 2 3 - 9 2 4 300.000 — 300.742 6 1 9 2 4 - 9 2 5 128.075 - 128.075 7 1 9 2 5 - 9 2 6 ——— 8 1 926— 927 7 2 9.212 i 449.605 1.178.817 9 1927— 928 — 1.371.280 1.371.280 Total . . . 1.944.165 2.364.085 4.308.250

JUDEŢUL ORHEIU

1 1 9 1 9 - 9 2 0 461.000 461.000 2 1 9 2 0 - 9 2 1 —' — — 3 1921 922 211.009 — 211.009 4 1 9 2 2 - 9 2 3 91.399 — 91.399 5 1 9 2 3 - 9 2 4 299.697 — 299.697 6 1 9 2 4 — 925 609.437 — 609.457 7 1925— 926 119.456 — 119.456 8 1 9 2 6 - 9 2 7 573.513 — 5 7 3 5 1 3 9 1 9 2 7 - 9 2 8 185.612 — 185.612

Total , . . 2.551.123 — 2.551.123

JU D E Ţ U L L Ă P U Ş N A

1 1 9 1 9 - 9 2 0 192.540 _ 192.540 2 1 9 2 0 — 921 — —- 3 1921— 922 39.441 — 39.441 4 1922—923 43.590 — 43.590 5 1923— 924 457.446 457.446 6 1 9 2 4 - 9 2 5 323.950 323.950 7 1 9 2 5 - 9 2 6 998.000 44.731 1.042.731 aO 1 Q 9fS_ 097 A(Y7*±U / .W OQfS u 4UACM / .yGQfi VU 9 1 9 2 7 - 9 2 8 2.310.233 2 .3 1 0 2 3 3 T o ta ! . . . 4.773.196 44.731 4.817.927 9 8 6 5 4 3 2 7 1 4 3 2 7 O 5 1 No. curent oa. . . . . Total. 97- 8 2 -9 1927 1920-921 9-920 91 1 oa. . . . . Total. 96 927 1926 6 2 -9 1925 4-925 192 3-924 192 923 1922 1-922 192 Total Exerciţii 9 7-928 192 6-927 192 1925-926 5 2 -9 1924 4 2 -9 1923 923 - 1922 2 2 -9 1921 1920-921 920 1919— 1925 - 926 - 1925 -923 1922 920 1919— 94 925 - 1924 -924 1923 1927-928 927 1926- 922 1921— 921 1920— bugetare UEU SOROCA JUDEŢUL UEU CAHUL JUDEŢUL în treţin eri de de eri treţin în 3.239.577 1.464,746 5.848.893 3.239.577 2.630.500 1.755.756 UEU CTTA ALBA CETATEA JUDEŢUL 280.814 392.559 246.690 344.159 248.000 749.373 290.394 174.870 25.000 77.124 40.300 58.100 i poduri şi 204 Construcţii Construcţii 1.731.831 1 i nou din . 721.768 200.788 345.000 001.000 721.768 144.043 41.000 L U L A T O T 2.975.500 1.464.746 3.961.345 7.580.724 1.750.373 1.899.799 3.961.345 392.559 280.814 246.690 344.159 248.000 215.870 491.182 77.124 25.000 58.100 40.300 9 8 4 7 6 3 2 5 9 8 7 6 1921-922 3 2 92 923 - 1922 5 4 1 1 curent 923 2 -9 2 2 9 1 93 924 1923— 97 928 1927 1926-927 95 926 1925— 4-925 92 1 920 2 -9 9 1 9 1 97 -928 1927 6-927 92 1 926 1925 94 2 816.088 925 1924— 1920 -921 1920 1926-927 5 2 -9 1924 1923-924 923 1922 2 2 -9 1921 91 922 1921— 921 1920— 1923 - 924 - 1923 9-920 191 1927-928 1925-926 921 1920— 920 1919— Exerciţii bugetare T o ta l. . . 5.449 221 5.449 . . l. ta o T al . . l. ta o T al... ta o T UEU TIGHINA JUDEŢUL u J E L U Ţ E D oee i p jduri şişosele nrţnr de întreţineri 3.068.656 1.804.617 1.074.800 1.628.801 1.752.678 210.150 210.150 204.149 996.020 968.000 514.971 301.743 349.485 174.280 134.000 832.731 339.806 152.202 127.862 127.862 518.945 116.275 787.000 91.600 93.260 __ 15.600 8.176 L U Ţ E D U J 205 ISMAIL C onstrucţii onstrucţii C i nou din 1.608.826 1.930.588 445.757 116.170 429.407 105.000 — — 60.114 — 66.478 16.350 - — - BĂLŢI L U L A T O T 1.783.106 1.804.617 5.683.266 3.514.413 244.170 996.020 232.826 514.971 816.088 264.263 832.731 301.743 256.628 249.485 581.609 91.600 93.260 24.526 Cheltueii făcute pentru şosele şi podurile din bugetele, din podurile şi şosele pentru făcute Cheltueii 7 6 2 5 4 3 1 N o.corent ihn . . . . Tighina Bălţi Soroca Soroca Orheiu Orheiu Lăpuşna Lăpuşna . Ismail oi . Hotin Cetatea-Albă. au . Cahul UDEUL EŢU D JU oa . . . . Total ...... ueeo pnr drumuri. pentru Judeţelor REC APITULAŢIE întreţinere de de întreţinere 33.091.255 oee şi şosele 3.752.678 2.551.123 3.068.656 4.773.196 1.464.746 5.449.221 4.239.577 1.944.165 5.848.893 poduri 206 Construcţii Construcţii i nou din 7.238.760 1.930.588 2.364.085 1.731.831 445.757 721.768 44.731

40.331.015 L A T O T 3.514.413 4.817.927 4.308.250 5.683.266 2.551.123 5.449.221 4.961.345 7.580.724 1.464.746

ANEXA No. 3 Subvenţii acordate de Stat pentru drumurile din Basarabia 209 Subuentil acordate de Stat pentru drumurile din Basarabia *3 a>a JUDEŢUL HOTIN hP EXERCIŢII fJ BUGETARE întreţineri CONSTRUCŢII m a T a T 6 1 U I A L 55 şi REPARAŢII DIN NOU

1 1919— 20 . _ 2 1920— 21 35.000 199.920 234.920 3 1921—22 14.000 460.591 474.591 4 1922— 23 550.000 196.102 746.102 5 1923-24 443.900 — 443.900 6 1924— 25 530.570 — 530.570 7 1925 -26 2.183 005 — 2.183.005 8 1926— 27 97.710 — 97.710 9 1927 - 28 1.218.707 3.000.000 218.707 Total 5.072.892 3.856.613 8.929,505 JUDEŢUL BĂLŢI 1 1 9 1 9 -2 0 --- - — 2 1 9 2 0 -2 1 --- — — 3 1 9 2 1 -2 2 --- — — 4 1 9 2 2 -2 3 --- - — 5 1923— 24 ——— 6 1 9 2 4 -2 5 — — 7 1925 - 26 5.910.557 — 8 1926 - 27 --- 8.037.997 — 9 1927— 28 --- 3.085.000 -L-1 Total --- 17.044.554 — JUDE Ţ U L TI O H I N A 1 1 9 1 9 -2 0 — — — 2 1 9 2 0 -2 1 ——— 3 1921 - 22 —— — 4 1922 - 2 3 — — — • 5 1923— 24 ——— 6 1 9 2 4 -2 5 — — — 7 1925— 26 — 2.900.000 — 8 1 9 2 6 -2 7 — --- — 9 1927— 28 — 2.206.000 T o ta l ■■ ■■ ■ 5.106.000 —

14 2 1 0

-ti o MinFTIII nPHFIIT 1

■i r\ 1 a ci a 1 1919 — 20 ------2 1920 21 --- — — 3 1921 — 22 ------4 1922— 23 -- 525 425 525.425 5 1923 24 126.647 320 000 446.637 6 1924 - 25 1.109.953 * ,'c 1.109.953 7 1925 - 2 6 19.987 465.293 485.280 8 1926 - 27 173.384 --- 173.384 9 1927-28 270 000 1.730.000 2.020.000

T o t a l 1.799.971 3.060.7181 4 760 689

JUDEŢUL SO R O C A

1_ 1 9 1 9 -2 0 — — ___ 2 1920— 21 ------3 1921 - 2 2 i 4 1922 23 ---- — 5 1923— 24 --- 6 1924 - 2 5 _ ---- 7 1925 26 914.654 ---- 8 _ 1926— 27 ---- ___

9 1927 - 2 8 1.500.000 — T o t a l • - 2.414.654 —

J U D E Ţ U L L Ă P U Ş N A

1 1919— 20 796.064 _ 796.064 2 1920 - 21 584.365 I '~ 584.365 3 1921 22 411.794 411.794 4 1 9 2 2 -2 3 177.135 2.000.000 2.177.135 5 1923— 24 1.918.062 24.771 1.942.833 6 1924 25 703.150 703.130 7 0925 -26 1.045.355 5.247.031 6.292.386 8 1926 - 27 422.622 800.000 1.222.622 - - O •' 1 O9-27 u 1 - L/U28 1JL • 585 U 0,01. 51 o5 «y2 .u0 0 U 0 o .U 0 0u 0u ' D9 u fis O ău 0m 1 r 0 , T o t a l 7.644.062 10.071.802 17.755.864 211

Judeţul Judeţul Judeţul EXERCIŢII ISMAIL C E T. A L B Ă CAHUL

BUGETARE CONSTRUCŢII CONSTRUCŢII CONSTRUCŢII

No. curent DIN NOU DIN NOU DIN NOU

1 1 9 1 9 -2 0 2 1 9 2 0 -2 1 — --- — 8 1 9 2 1 -2 2 — — --- 4 1922— 23 ------— 5 * 1923 24 — — 6 1924— 25 --- — — 7 1 9 2 5 -2 6 --- 5.000.000 5 389.488 8 1926— 27 33.000.000 1.400.000 — 9 1927 28 — 1.300.000 2.500.000 T o t a l 33.000.000 7.700.000 7.889 488

RECAPITULAŢIE Subvenţii acordate de Stat pentru drumurile din Basaarabia pe Exerciţiul 1 y 19— 1928

ÎNTREŢINERE CONSTRUCŢII

curent Judeţul TOTAL şi REPARAŢII DIN NOU No.

1 Cetatea Albă . 7.700.000 7.700.000 2 Cahul. . . . — 7.889.488 7.889.488 3 Hotin .... 5.072.892 3 856.613 8.929.505 4 Ismail. . . . — 33.000.000 33.000 000 5 Lăpuşna. . . . 7.644.062 10.071.802 17 715.864 6 Orhei. . . . 1.799.971 3.080.718 4.780 689 7 Soroca . . . — 2.414.654 2:414.654 8 Tighina . . . — 5.106.000 5.106.000 9 Bălţi .... — 17.033.554 17.033 554 Total . 14.516.925 90.152.892: 10.669.754 1 CHILE FERATE DIN BASARABIA Căile Feraie din Basarabia

Reţeaua căilor ferate basarabene se compunea în momentul unirei din următoarele linii în exploatare regulată: Tighina- Chişinău-Vasile Lupu (107 km.), construită în anul 1873— 1875; Tighina-Reni (286 km), construită in anul 1877; Noua Suliţă-Qc- niţa-Mateuţi (345 km.); Ocniţa-Atachi (38 km.); Bugaz-Cetatea- Albă-Basarabeasca (168 km.), construită in anul Î913. Prin urmare lungimea totală a liniilor ferate din Basarabia in exploatare era de 1004 km- Deosebit de aceste linii în exploatare regulată mai existau li­ nii în exploatare provizorie sau neexploatate nefiind terminate şi anume: i. Bălţi-Vasile Lupu (85 km.), construită în anul 1915 şi data în exploatare provizorie; 2. Basarabeasca-Prut (96 km.), cons­ truită în 1915, neterminată, şi dată în exploatare provizorie; 3. Lar- ga-Nistru (30 km.) ; şi 4. AncisTsmail (105 km.), neterminate pre­ cum şi 5. linia îngustă BucovăţrLeuşeni (110 km.). Ceia ce este caracteristic pentru toate aceste linii este faptul că nici una din ele nu a fost construită pentru interesele Basarabiei. Toate au fost construite în scopul militar© : sunt linii strategice de penet raţiuni perpendiculare pe Nistru, perpendiculare pe Basara­ bia, având ca bază cele două linii ferate paralele de peste Nistru Majoritatea acestor linii au fost construite în timpul războaielor. In momentul unirei situaţia liniilor din Basarabia era foarte precară, căci o mare parte din reţeaua acestei provincii, ca liniile Prut-Basarabeasca şi linia BăLţi-Ungheni, construite în timpul războiului nu ajunseseră să fie balastate. Pe de altă parte această provincie a mai avut nenorocul ca şi din restul reţelei de C. F. li­ nia Tighina-Reni, să fie construită tot în împrejurări de luptă şi anume la 1877 în timpul războiului ruso-român-turc numai 111 răs­ timp de 3 luni de zile, astfel că era de o capacitate foarte restrânsă din cauza pantelor şi rampelor prea mari şi in genere din cauza sljudierei insuficiente a proectului- Linia dela Chişinău la Ungheni era însă în stare acceptabilă. Liniile basarabene radiau spiie Odesa, care era punctul prin 216

oare Basarabia îşi exporta cerealele: liniile din nordul Basarabiei, fuseseră unite cu linia Chişinăului abia în timpul războiului şi a- ceastă legătură nu era consolidată. O linie mediană care să străbată în lung Basarabia sau, ceia ce ar fi fost mai simplu o linie paralelă cu Prutul, lipsea; oraşe capitale de judeţ ca Soroca, Hotin, Cahul, Orhei şi Ismail nu a veau cale ferată. Legătura cu Moldova prin linia Zorleni-Basara- beasca exista numai pe plan, căci această linie aproape nu era cir- culabilă ; din linia Arciz-Ismail existau numai terasamentele, dacă mai adăogăm la cele de mai sus şi slăbiciunea liniei Basa rabeasca-Cetatea Albă precum şi încetarea navigabilităţei pe Nis­ tru avem tabloul trist al slăbiciunei şi lipsei de coheziune între liniile acestei regiuni. Din cele de mai sus se vede deci că prima problemă care se punea după război în ce priveşte calea ferată în Basarabia era consolidarea, complectarea şi orientarea reţelei potrivit cu nece­ sităţile traficului. Personalul de cale ferată, oferea un întreg conglomerai Fie­ care din aceşti slujbaşi era familiarizat cu instrucţiunile şi felul de lucru al administraţilor din care făcuseră parte, fel de lucru care nu se potrivea cu cel al reţei noastre. La aceste greutăţi se mai adaugă faptul că mulţi din slujbaşi nu cunoşteau limba românească, pe care au început s’o deprindă încetul cu încetul. Dar ceiace era mai grav era că, — urmare a turburărei spi­ ritelor după războiu — disciplina acestui personal lasă în genere mult de dorit. Deasemenea din punct de vedere technic liniile basarabene pre­ zentau aspecte diferite nu numai în ceia ce priveşte materialul rulant, dar mai ales din punct de vedere al eoartementului toată reţeaua Basarabiei era de o cale largă de ecartement de 1.524 m. faţă de ecartementul normal de 1435 m. a restului liniilor. Prin urmare, a doua problemă care se punea deci, era unificarea admi­ nistrativă şi technică a reţelei, şi technică a reţelei. In sfârşit cea de a treia problemă care se punea era a inten- sificărei transporturilor prin îmbunătăţirea inventariului de tot felul de care dispunea administraţia, liniile basarabene nefiind în stare să satisfacă în acest timp, nu numai traficul de mărfuri, dar nici chiar cele mai modeste pretenţiuni ale traficului de călă­ tori. Pentru rezolvarea problemelor mai suis arătat administraţia C. F. R. a trebuit să facă din mijloacele ei insuficiente mari sacri­ ficii, fără de care liniile basarabene erau ameninţate chiar cu sista­ rea circulaţiei, lucru ce s’a şi întâmplat cu linia Basarabeasoa- Zorleni. Din lucrările mai importante efectuate după unire putem nota: înlocuirea traverselor putrede, înlocuirea mai multor poduri pro­ 217

vizorii de lemn eu permanente de beton şi beton armat, construi­ rea clădirilor de călători şi locuinţe personalului în miai multe staţii, refacerea aproape complectă a reţelei telegrafice şi telefo­ nice, investirea liniilor cu semnalizare electrică şi multe alte îm­ bunătăţiri cu caracter technic. Dar toate aceste lucrări indispensabile nu pot avea importanţa covârşitoare pe care a avut-o normalizarea liniilor efectuată de către regimentele de căi ferate sub conducerea direcţiei regionale C. F. R. din Chişinău. Normalizarea liniilor începută în anul 1921 a fost terminată în anul 1923. Primul tren de cale normală a intrat în staţia Chişinău la lo August 1922, iar în Cetatea-Albă la 12 August 1923. Prin normalizare reţeaua a câştigat foarte mult căci s’au supri­ mat punctele de transbordare de la Reni, Socola şi Noua-Suliţă cari îngreuiau traficul. Aşa dar odată cu terminarea lucrărilor de normalizare s'a înfăptuit şi înglobarea complectă a liniilor basa- rabene în reţeaua căilor ferate române şi a întregei Europe. De atunci viaţa liniilor basarabene se desvoltă în acelaş mod ca şi a liniilor din întrega ţară suportând aceleaşi dificultăţi şi du­ când aceiaş luptă pentru a avea posibilitate de a satisface ne­ voile ţărei. Bine înţeles că liniile ferate existente nu pot satisface nevoile acestei provincii fiindcă dacă lungimea liniilor în exploatare re­ gulată a crescut până la 1185 km,, totuşi capacitatea de încărcare carie reprezintă astăzi circa 75.000 vagoane pe an este mai redusă celei antebelice din cauză că administraţia rusă dispunea de un parc de material rulant ceva mai mare decât cel actual al nostru. Dacă guvernul rus din motive politice a pus piedici desvoltărei liniilor feraite din Basarabia, şi le-a organizat în vederea scopurilor sale militare şi nu a scopurilor econmice a Basarabiei, sarcina de a face căi ferate şi de a îndrepta pe cele existente în cadrul intere­ selor Basarabiei şi a României cade asupra României întregite, deoarece o simplă privire pe hartă este suficientă pentru a constata că Basarabia are nevoie de construirea mai multor linii ferate, fără de care desvoltarea şi propăşirea acestei provincii cu o întindere de 4 000.000 ha. şi cu o populaţie de aproape 3 mii. este imposibilă. Primul pas al planului de exploatare al reţelei s’a făcut în anul 1924 prin începerea construcţiei liniei Chişinău-Sagaidac (60 km.) care însă nu este terminată până în ziua de astăzi. Afară de această linie de mare importanţă strategică şi comer­ cială, liniile necesare acestei provincii în primul rând sunt ur­ mătoarele : 1) Linia magistrală paTalel cu Prut şi Nistru, care va fi artera principală pentru scurgerea producţiei spre Marea Neagră precum şi pentru tranzitul din Bucovina şi Polonia, construcţia acestei 218 linii fiind strâns legată de înfiinţarea unui pori de mare pe ma­ lu rile M ărei Negrie din Basarabia. 2) Oraşele capitale de judeţ Hotin, Soroca, Orhei, Cahul şi I z - mail trebuesc legate cu restul tării prin construcţia de linii ferate. 3) De asemenea trebuesc construite: a) Linia de legătură Dăngeni-Lipscani, începută în timpul răz­ boiului şi rămasă neterminată. b) Traian Val-Bolgrad-Ism ail, care se află în studiu de rea­ lizare. Aceste lucruri necesare în primul rând, şi urmate de unele modificări în traseul şi profilul liniilor existente, vor forma o re­ ţea corespunzătoare necesităţilor Basarabiei şi vor permite desvol- tarea normală a traficului de mărfuri între această provincie, ţinu­ turile vecine, Dunăre şi Marea Neagră. EKPUHERE S U M A ASUPRA SITUATIUDII SERVICIILOR P. I. T. Ifl BASARABIA Expunere sumară asupra siiuaiiunii serviciilor r . t. T. in Basarabia

In anul 1918, în momentul extinderei administraţiei P. T. T. în Basarabia, starea de spirit a funcţionarilor locali era ca şi aceia a armatelor ruse de pe frontul român — peste tot sufla un vânt de desagregare a tot ce fusese bun, iar disciplina şi ordinea dispă­ ruse aproape cu totul. Organizarea serviciilor de poştă, telegraf şi telefon în Basa­ rabia s‘a început la 1 Iulie 1918, când, din puţinii funcţionari P. T. T. cari s© aflau în Moldova, s'au ales cei mai buni şi mai destoi­ nici şi au fost trimişi să încadreze pe funcţionarii ruşi; cui acea ocaziune prea puţini dintre funcţionarii locali au dat declamaţi© că voesc să rămână sub administraţia româneasc, iar majoritatea — în deosebi funcţionarii superiori — au refuzat orice colaborare, plecând cu toţii peste Nistru, unde ziceau că îi aşteaptă o soartă mult mai bună. La luarea în primire de către administraţia română a ser­ viciilor, P. T. T. din Basarabia,exploatarea se făce prin : a) Oficii telegrafo-poştale cari efectuau toate ramurile de ser­ viciu poştal şi telegrafic; b) Oficii cari executau numai serviciul de poştă, iar telegra­ mele prezentate de public nu le taxau, ci le trimeteau împreună- cu banii încasaţi după tarif, prin poştă sau cu ştafeta, la oficiul cu serviciul telegrafic cel mai apropiat. c) Serviciul telefonic de Stat nu exista decât la oficiul din Chişinău, unde era o reţea urbană a cărei exploatare se făcea de Stat, iar la oficiile Chitila, Reni, Bolgrad şi Tighina, existau cen­ trale telefonice în legătură cu centralele concesionarilor. In anul 1914, înainte de declararea războiului, existau în Ba­ sarabia 104 oficii telegrafo-poştale, iar in timpul războiului — mo­ tivat de faptul că în Basarabia se concentrau trupe numeroase — s‘au mai înfiinţat 54 oficii, astfel că în 1918 administraţia P. T. T. română a găsit funcţionând în total 158 oficii telegrafo-poştale,. repartizate astfel : 2 2 2

90 oficii cu serviciul de poştă şi telegraf; 67 oficii numai cu serviciul de poştă, şi 1 oficiu telefonic (Chişinău). Staţiunile de cale ferată executau în mod obligator serviciul de telegraf, în schimbul unei bonificări din taxele încasate. Ele puteau să fie autorizate de Direcţiunea P. T. T. să execute servi­ ciul de poştă uşoară şi de recomandate. Şefii de statie, pentru co­ respondenţa sosită, încasau, în profitul lor, dela destinatari, când se prezentau să-şi ridice corespondenţa, pentru' fiecare scrisoare sau carte poştală, câte 1—3 copeici, iar pentru ziare şi publioaţiuni periodice câte 5 copieci lunar. Zemstvele erau autorizate să-şi confecţioneze singure timbre poştale speciale de francare, cari se aplicau pe corespundeţa sim­ plă şi recomandă, sosită la Voloste şi destinată localităţilor din cuprinsul Volostei; aceste corespondenţe se duceau la localită­ ţile de destinaţie prin personalul Volostei şi se încredinţau Sta­ rostelui. Taxele percepute prin timbrele poştale speciale erau a- celeaşi ce se percepeau şi de către şefii staţiunilor de cate ferată. Este de observat că corespondenţa simplă ce se prezintă şi dis­ tribuia în raza aceleiaş Voloste, se franca numai cu timbre confec­ ţionate de Zemstve şi numai în cazul când o corespondenţă tre­ cea printrun oficiu poştal de Stat, era francată şi cu timbre poşta­ le emise de Direcţia Generală P. T. T. Până la venirea administraţiei române, în judeţele şi oraşele din Basarabia, în afară de oraşul Chişinău, nu exista o exploatare telefonică de Stat- înfiinţarea de reţele telefonice şiexploatarea lor, se făcea numai de Zemstve şi de concesionari, în baza autorizaţiu- pei dată de Direcţiunea Generală P. T. T., iar Statului i se boni­ fica 3 la sută din taxele de abonament, din convorbiri şi din taxa telefonogramelor. Prin actele de concesiune Zemstvele şî conce­ sionarii se obligau ca, după trecerea de 25—30 ani aparatele tele­ fonice şi întreaga reţea să devină proprietatea Direcţiunei Gene­ rale P. T. T. fără ca Statul să mai plătească vreo despăgubire. Zemstvele şi concesionarii, în scopul de a trage beneficii imediate şj cât mai mari, întrebuinţau aparate de calitate inferioară, iar traseele telefonice erau construite fără să îndeplinească condiţiu- nile technice, ceeace dădea Ioc la numeroase deranjamente. Poştele cu cai ale Statului făceau legătura între două sau mai multe oficii telegrafo-poştale, sau între oficii şi Voloste, transpor­ tând corespondenţa în genţi închise; conducătorul, unei poşte cu cai, primea deschis corespondenţa simplă destinată localităţilor din drumul lui, pe care o lăsa Starostelului. Pe calea ferată nu funcţionau decât 12 oficii poştale ambulante. In prezent, exploatarea poştelor, telegrafelor şi telefoanelor în Basarabia, se face prin: 73 oficii cu serviciu de poştă, telegraf şi telefon; 61 agenţii speciale; . 223

13 staţiuni de cale ferată cari execută serviciul die poştă; 70 staţiuni de cale ferată cari execută serviciul de telegraf; 127 posturi telefonice comunale; 598 agenţii poştale comunale; 523 factori rurali; 18 oficii poştale ambulante; cum şi prin antreprizele poştale, cari pe lângă transportul exepediţiunilor între oficii si gări sau agenţii speciale, deservesc şi localităţile aflate în drumul lor. Imediat după instalare aadministraţiei române, prima grije a Directiunei Generale P. T. T. a fost suprimarea taxelor ce se per­ cepeau de către staţiunile de cale ferată, Zemstve şi Voloste, pen­ tru serviciul de poştă şi telegraf. Astăzi staţiunile de cale ferată, execută serviciul de poştă şi telegraf, în baza unei convenţiuni în­ cheiată între Direcţiunile Generale G. F. R. şi P. T. T. pentru în­ treg teritoriul Regatului României, iar Direcţiunea Generală P. T- T. plăteşte lunar din bugetul său, şefilor de statie cari exe­ cută serviciul de poştă şi telegraf, câte o mică subventiune, ne mai fiind îngăduită perceperea vreunei taxe cât de mică dela particulari. Posturile telefonice — acolo unde există — execută serviciul de telefon şi telegraf prin telefon, în schimbul uneii remize ce se bonifică lunar prin conturi de către Diriectia Generală P. T. T., nefiind îngăduită perceperea vreunei alte taxe dela public, decât cele fixate prin tariful P- T. T., iar Zemstvele şi diferiţii concesio­ nari pentru telefoane numai au nici un amestec în ceeace priveşte exploatarea telefonică, astfel că toată taxele speciale ce se perce­ peau de către aceştia au fost suprimate de administraţia română. Conducătorii agenţiilor poştale comunale, suint secretarii de primării cari primesc dela public şi distribue acestuia corespon­ denta adusă de factorul rural, precum: scrisori, cărţi poştale, zia­ re şi imprimate, hârtii de afaceri, probe de mărfuri şi scrisori, re­ comandate; ei mai sunt obligaţi să vândă publicului timbre poş­ tale şi cărţi poştale. In genere, localităţile rurale din Rasarabia, sunt deservite de 3— 6 ori -pe stăptămână de către cei 523 factori rurali, cari deser­ vesc în total 1699 localităţi rurale, mai rămânând nedeservite a- proximativ 215 sate, cari sunt obligate să trimită delegaţi la pri­ măriile comunelor de cari depind, pentru a ridica corespondenţa sosită pentru locuitorii din acel sat şi a face distribuirea ei către cei în drept, fără nici o taxă deosebită, cum se practica sub ve­ ch iu l regim rusesc. In Basarabia, sub trecutul regim rus, n‘a existat un serviciu propriu zis pentru P« ii sirii i rea localurilor de poştă, iar astăzi ad­ ministraţia P. T. T. română are două localuri proprii numai la: Chişinău — un local, unde este instalat oficiul P. T. T. şi un local este dat ca locuinţă pentru funcţionarii P. .T. T. Găuşani — este instalat oficiul P. T. T.; 224

U ngheni — este instalat oficiul P. T. T-; Budache — se află un sanatoriu P. T. T. Pentru toate celelalte oficii P. T. inclusiv Direcţiunea Re* gională din Chişinău, Statul Român plăteşte chirie.

Lungimea liniilor telegrafice şi telefonice

In anul 1918 a fost de 4700 k n. cu 16225 km. de fire, iar „ „ 1927 este de 6017 km. cu 21678 km. de fire

deci cu o diferenţă în plus de . . . 1317 km. linii cu 5453 km. de fire.

Este de observat că după trecerea abia de câţiva ani dela ex­ tinderea administraţiei P.T.T. române în Basarabia, situatiunea serviciilor s‘a îmbunătăţit simţitor: în urma introducerii în de­ osebi a serviciului de poştă rurală şi trecerii asupra Statului a refelelor telefonice, astfel că, publicul în prezent îşi primeşte regu­ lat corespondenta fără nici un spor de taxe ca sub regimul trecut, iar convorbirile telefonice se efectuiază cu mai multă înlesnire, de oarece toate firele telegrafice şi telefonice au fost refăcute după cerinţele tehnice moderne. Pentru a evidenţia acest lucru, este de ajuns a da alăturat, câteva date statistice pe anii 1924, 1925 şi 1926, privitoare la mişca­ rea corespondentelor poştale, telegrafice şi telefonice.

TABLOU de corespondenţa simplă internă prezentată

Oflrţi ! Alte core­ Corespon­ Anul Scrisori Poştale spondenţe denta oficială T otal

1926 3.066.440 2.428.582 4.771.520 7.083.362 17.349.904 1925 5.281.188 1.351.085 2.485.684 5.933.189 15.051.146 1924 4.611.624 1.388.427 2.547.028 5.552.533 14.099.612

Corespondenţa internaţională simplă prezentată

1926 446.966 169.234 45.448 1.5341 663.182 1925 381.346 98.2221 23.742 - ! 503.319 | 1924 638.138 228.384 22.750 __ 889.272 1 •' 1 1

Corespondenţa internaţională simplă sosită

1926 533.234 178.568 193.414’ 624 905.840 1925 470.534 138.832 137.979 — 747.345 1924 778.856 274.014 170.350 — 1 223.220 II 1 i 225

TABLOU Corespondenţa internă recomandată prezentată şi sosită.

Prezentată internă Anul Francată Oficială j Total Francată Oficială Total

II 1926 575.960 189.179 765.139 648 727 162 995 811.722 1925 898.611 187.697H 1.086.308 985.935 172.461 1.158.396 1924 810.855 148.621 959.476 880.974 157.775 1.038.749

TABLOU

Corespondenţa internaţională recomandată prezentată şi sosită

Prezentată Sosită A n u l Francată Oficială Total Francată Oficială Total

1926 104.879 316 105.195 129.471 456 179 927 1925 129 300 164 129.464 172.760 173 172.933 1924 172.082 112 172 194 213.468 247 213.715

TABLOU

Corespondenţa ordinară preschimbată cu factorii rurali predate factorilor

Oărţi A n u l Alte Scrisori Poştale corespondenţe O ficiale Total

1926 753.974 418.288 1.247.194 1,254.214 3.673.670 1925 1 122.082 204.490 918 840 1.062.100 3.307.512 1924 1.044.424 196.560 645.239 1 134 068 3.020.291

Primite dela factori

1926 441.714 151.788 37 414 711 438: 1.342 354 1925 613.470 100.672 30.238 634.296'! 1.378 676 1924 591,294 97.266 27.040 664 476: 1.380.0761 II 15 226

TABLOU

Corespondenţa recomandată, oficială, mandatele poştale, coletele: şi telegramele preschimbate cu factorii rurali

P r e c a t e f actor i 1 o r Anul Corespondenţa Mandate Colete Corespondenta privată Telegrame o ficia lă ’ Total recomandată poştale poştale recoman ată

1926 109.733 44.112 35.148 11 506 32.967 233.466 1925 173.172 44 113 26,001 9 581 37.13 290.700 1924 144.072 43.612 15.856 6.943 29.242 239.725

P r imite dela f a c t o r i

1926 69 891 10.237 29.949 2.998 16.39 i 129.468 1925 1 6.731 11.740 25.296 2 993 24.116 170 879 1924 80 479 9844 18.251 2.344 13 112 124 030

TABLOU

Mesageria internă şi internaţională prezentată

O f i c i a 1 e P a r t i c u 1 a r e Pachete cu sau Anul Serj-ori Scrisori Pachete cu sau fără valoare de- Total Ş< rlarată şi Ş' fără valoare de­ Totul Gropuri ramburs Gropuri clarată

1926 7.346 93 HnB 100.701 27.415 42 952 70.367 1925 6 934 100.167 107.iu l 25 611 43.474 69.085 1924 5 848 8 j.i0 4 83 052 24 949 43.611 68.560

Mesageria internă şi internaţională sosită

1 9 2 6 2 3 . 6 0 3 252 545 276.148 24.773 40 554 65.328 1925 18.535 272.019 290.554 25.495 46 U37 71 5 31 1924 13327 234 560 247 887 24 280 49.575 73 855

TABLOU

Telegramele interne şi internaţionale prezentate şi sosite

P r e z e n t a t e S o site

Anul D e De Particulare Oficiale Total Particulare Oficiale Total serviciu servtcio

1923 823.654 73 658 88.761 936.073 815.840 98.450 103.348 '.047638 1925 893.741 82 u44 120 586 1.096371 939 698 97.449 117 378 1.154425 1924 839.706 lu9 313 109 313 1 053991 1.014428 123 312 99 065 1.236805 227

TABLOU

Mandate interne şi internaţionale prezentate şi achitate

P r e z e n t a t e i c h i tare Anul Mandate Valoarea Mandate Valoarea No. bucăţilor Lei No. bucăţilor Lei

1926 399.016 700 912953 297.6«3 502 505.903 1925 389.434 621 703 726 279.971 417.263 966 1924 343.288 567.021 279 233.458 330 896.153

TABLOU

T e 1 e f o n i a

Reţeaua urbană Reţeaua interurbană Nr. Posturilor de abonaţi Anul Total convor­ Total convor­ Total convor­ Total convor­ In reţeaua In re'eaua biri particu­ biri oficiale biri partiou- biri particu- urb nă Interurbană lare lare Total Total

1926 40.003 56.814 41 209 107 933 819 484 BISERICA BISERICA

Dela venirea Ruşilor în Basarabia, ei au căutat să introducă limba rusească şi limba slavă şi în biserică. N ‘au putut s‘o facă până la 1878, de cât încet. Grija lor cea dintâi au fost preoţii. Au căutat să-i înveţe pe ei ruseşte, ca prin ei să înveţe poporul. Dela 1878, episcopul Pavel Lebedev, convins şi fierbinte patriot rus, — a căutat să facă ruisificarea repede. El a adus din Rusia o mulţime de preoţi şi protopopi Ruşi. A dat afară pe stareţii mol­ doveni din mănăstiri şi în locul lor a pus Ruşi. La toate mănăsti­ rile a făcut la dreapta o strană rusească,şi a gonit pe Moldoveni la strana din stânga. A scos mulţi preoţi Moldoveni din slujbă: 169 i-a făcut ajutori de parohi, 194 supranumerari şi 32 i-a scos la pensie. Din diaconi şi cântăreţi Moldoveni: 596 i-a dat afară, 1025 i-a trecut supranumerari, 286 i-a scos la penisie. L a 1872 P avel a statornicit, că toate condicele dela biserici să nu se mai ţie în Moldoveneşte, ci numai în ruseşte. Tipografia de cărţi Moldove­ neşti pentru biserici tot Pavel a închis-o. Despre activitatea epis­ copului rusificator Pavel, N. N. Darnovo, Rus creştin, scrie: „episcopul Pavel a închis 340 biserici în Basarabia", iar gazeta Basarabeţ lin Chişinău spune : „Moldovenii au fost opriţi de epis­ copul Pavel să se roage lui Dumnezeu în limba lor; ei nu se mai duc la biserică". Episcopii Basarabiei, care au urmat după Pavel, au urmat în t-o de calea lui de silnică rusificare. Dar, cu toate stăruinţele Ruşilor, M oldoven ii nu s‘au supus. Şi iată că la 23 Martie 1900 episcopul Iacov scrie Sinodului ru­ sesc raportul 1366 munând: „In multe parohi din Basarabia poporul pravoslavnic este, mai cu seamă şi adesfct ori, numai din Moldoveni, care ştiu nu­ mai limba Moldo veneasvi şi nu înţeleg de loc limba slavă biseri­ cească şi rusească. Dar ş» aceşti Moldoveni sunt setoşi de învăţă­ tură bisericească, de creştinească povăţuire şi de mângâiere prin cuvânt tipărit. Este mare ne^oe de tipăritură moldovenească, care să mulţumească setea Moldovenilor pravoslavnici de cuvânt ere- 232

ştinesc. Acum Moldovenii sunt lipsiţi de putinţa de a-şi mulţumi nevoile lor creştineşti". De frică că Moldovenii se lasă de biserica creştină pravoslav­ nică s‘a dat voe la câţiva preoţi Moldoveni să scrie şi să tipărească cuvinte de propovăduire creştinească în limba Moldovenească. Dar repede s‘au schimbat iarăşi lucrurile, vine episcopul Se­ rafim aprig rus. El scrie în raport la Sinod: „La numirea mea la Chişinău mi s'a arătat, că preoţii moldoveni caută să facă slujba bisericească în limba moldovenească, să scrie cărţi în limba lor, să facă cântările pe limba şi în felul lor, să înveţe poporul în moldoveneşte; aceasta este spre despărţire de noi (separatism). Moldovenii fac un partid separatist. Lupt împotriva separatiştilor Moldoveni". Episcopul Serafim luptă împotriva Moldovenilor, deşi ştie şi scrie: „poporul nu ştie de loc limba rusească; când slujba se face în slavoneşte, Moldovenii stau şi nu înţeleg nimic, apoi nu mai vin la biserică, se opresc în dezvoltarea lor religioa­ să, cad în păcate şi superstiţii". Astfel întro sută de ani, prin blândeţe şi prin silnicie, prin bunuri pământeşti, Ruşii au reuşit în mare măsură să rusifice (clerul din Basarabia — să-l înstreineze de popor. Instreinându-i însă, poporul a rămas fără lumină şi adevărată mângâiere creş­ tinească, a căzut în întuneric, rătăciri şi păcate. Deşi Hristos a spus: „duceti-vă şi povăţuiţi toate limbile" stă­ pânirea şi episcopii Ruşi au oprit povătuirea creştină în limba moldovenească în Basarabia. Este păcatul lor cel mai mare. Este păcatul împotriva Sfântului Duh. Toate acestea au luat sfârşit în ziua când după vorba scrip­ turii: „s‘au împlinit timpurile" şi s'a făcut Unirea. Din acea zi preoţii şi clericii au trebuit să se apropie de popor, să facă slujba, să-i dea lumina şi mângâierea creştinească în limba lui. Această lucrare, de mult dorită şi aşteptată, a fost primită de popor cu mare bucurie şi contribue mult la luminarea şi mângâierea popo­ rului, care înţelege slujba şi rugăciunea în limba lui şi a părinţi­ lor şi fraţilor lui; din această cauză putinta propăşirii sufleteşti a Moldovenilor a ridicării bunelor moravuri şi a râvnei creştineşti este asigurată. Conducerea episcopiei Basarabiei, îndată dura Unire, a fost încredinţată P. S. Episcopului Nicodim un vrednic ierarh, care a introdus pace sufletească, ordine şi exactitate în conducerea treburilor bisericeşti, destul de complicate şi încurcate pe timpul revoluţiei, şi a naţionalizat toate serviciile administrative bise­ riceşti. Nevoile bisericeşti şi tradiţia au ceru, ea eparhia mare a Ba­ sarabiei, să se împartă în trei: partea eh mijloc a Chişinăului s'a dat în administrarea P. S. Arhiepiscop Gurie, partea de miază noapte prea sfinţitului Vissarion, episcop al Hotin ului şi Bălţilor şi partea de m iază zi P. S. epi-eopul Justinian al Cetătii 233

Albe. Pe lângă fiecare din aceste episcopii s’a instituit com­ plexul de aparat administrativ şi judecătoresc bisericesc; astfel s‘a realizat descentralizarea administrativă bisericească. Mănăstirile noastre vechi moldoveneşti, oare au rezistat mai mult rusificării, cele dintâi au revenit la naţionalizare şi pe a- ceastă cale la o mai largă mângâiere, luminare şi îndrumare şi a poporului pe calea bună a mântuirei şi propăşirii. Pentru pregătirea clericilor s'au reformat şi complectat se- minariile existente şi s'a instituit la Ohişinău o creaţie nouă, fa­ cultatea de teologie. Toată viata creştinească şi bisericească a poporului din Basa­ rabia, — în adâncă scădere sub regimul rusesc, — ajungând la izolarea clerului de popor, la formalism exterior şi la lipsă de continut spiritual şi creştin pentru popor, începe dela unire să în­ vie şi, cu truda şi stăruinţa, prin apropierea clerului de popor, — va da roade bune, fiind pornită pe baza natională-creştină şi fiind condusă în acest spirit. Fără îndoială că sunt încă multe piedici şi greutăţi, roade desăvârşite nu avem încă depline. Chestiunea cea mai grea şi care a tulburat mai mult, în cei din urmă ani, viata bisericească din Basarabia a fost acea a calendarului. Din cauza influentelor strei­ ne, din cauza nepregătirii poporului, din cauza lipsei rămase dela Ruşi, a legăturii suficiente între clerici şi popor, schimbarea ca­ lendarului, care nu atinge întru nimic nici dogma creştină, nici administraţia, ci numai raporturile exterioare în timp, a produs tulburări în spiritele nepregătite. Să nădăjduim că viata creşti­ nească în creşterene în Basarabia, va învinge prin blândeţe şi a- ceste greutăţi- ŞCOLILE ŞCOLILE

Cilima cea mai mare a regimului ţarist în Basarabia a fost o- prirea oricărei şcoli şi oricărei culturi, în limba naţională a ma­ jorităţii populaţiei autohtone — în limba românească. In Basarabia Românească — sub regimul ţarist nu exista nici o şcoală românească. Existau numai şcoli ruseşti. Orioe Român, Moldovan de aici, pentru a-şi însuşi elemente de cultură omeneas­ că, — trebuia să recurgă la şcoala rusească, sau să renunţe la cultură. Limba Românească nu se preda aici nici într'o şcoală, nici ca obiect de studiu. Chiar după revoluţia din 1905 şi după introducerea regimului quasi parlamentar cu Duma etc., cu toate stăruinţele depuse de patrioţii localnici, şcolile naţionale n‘au fost admise. Răposatul Pavel Dicescul, ales al Rasarabiei, ca mem­ bru în Consiliul de Stat dela Petrograd, după 1905, a ridicat ches­ tiunea şcolilor pe limba naţională. în Basarabia. Dar propunerea lui a fost respinsă. In Duma imperială se discuta la 1911 proiectul de lege al învăţământului primar. Articolul 16 din acel proiect prevedea, că în localităţile cu populaţie: polonă, lituană, nem­ ţească, tătărească, estonă, letonă, arfmeană, georgiană, etc., să se permită a se preda în limba maternă, dacă populaţia îşi va ex­ prima dorinţa, de a avea astfel de şcoli. GUlchin, ţăran-lipovan, deputat al Basarabiei din tinutul Orheiului, ca o răsplată pentru libertatea religioasă şi naţională, de cari s‘au bucurat străbunii lui, fugiţi din Rusia, în această veche Moldovă, din partea stă­ pânirii Moldoveneşti, a luat cuvântul şi a cerut ca între popoa­ rele, cari se vor bucura de dreptul la şcoală în limba maternă, dacă o vor cere, să fie înscrişi şi Moldovenii. Alti deputaţi ai Ba­ sarabiei, din Duma rusească, preotul Ghepeţky, A- Crupensky şi Şoltuz au protestat. V. Purişchevici, şi el deputat al Basarabiei, a strigat: „dacă se dau drepturi la şcoli în limba maternă şi Mol­ dovenilor, atunci trebuesc permise şcoli naţionale şi Jacuţilor, Geremişilor, Bureaţilor, (Meacilor şi altor sălbatici. Cu trei vo­ turi de majoritate, formate de deputaţii de atunci ai Basarabiei, amendamentul lui Gulkin a fost respins şi Moldovenii din Basa­ 238 rabia, alături de Jacuti, Ceremuşi, Ţigani şi alte popoare, socotite ca sălbatice, inferioare şi nedemne de cultură, au fost condamnaţi de a nu avea şcoli în limba lor. Rezultatul acestei politici şcolare îl vedem în statisticele ru­ seşti. „Recensământul populaţiei din Basarabia, din anul 1897, a arătat o lipsă aproape totală de cunoştinţă de carte, atât între bărbaţi 81,8 la sută cât mai cu seamă între femei, dintre care ştiutoare de carte erau numai 4 la sută. Cât priveşte populaţia urbană, ştiutori de carte întrle bărbaţi emu 42,8 la sută, iar între fem ei 22.3. După naţionalităţi, datele asupra ştiutorilor de carte în Ba­ sarabia se aşează aşa:

pentru bărbaţi pentru femei

1. Nemţi . 63,5 62,9 2. Poloni . 55,6 52,9 3. Ovrei . 49,6 24,2 4. Ruşi albi . . 42,3 4,5 5. Ruşi mari. . 39,9 21,1 6. Bulgari . 31,4 6,4 7. Turci : 21,1 2,4 8. U crainieni. . 15,3 3,1 9. M oldoveni . 10,5 1,7 „Este de băgat bine de seamă, spune raportul Zemstvei, că Moldovenii, care formează mai mult de jumătate din toată popu­ laţia, sunt în urma tuturor naţionalităţilor". Raportul Zemstvei guberniale basarabene pe anul 1905 asu­ pra învăţământului spune: pentru ziua de 1 Ianuarie 1905.erau în toate şcolile rurale ruseşti 63.140 copii (48.504 băieţi şi 14.633 fete), copii în vârstă de şcoală erau 234.838, astfel că în zece ani nu s‘a făcut nici un progres; ca şi înainte, puţin mai mult de un sfert, din numărul total al copiilor în vârstă de şcoală, sunt înscrişi în şcoală", (ibid. pag. 113-116). Darea de seamă asupra şcolilor bisericeşti primare, tot ru­ seşti, spune: „rezultatele dorite pentru limba rusă, s'au putut a- tinge puţin, din cauză că elevii intrati în şcoli nu ştiau ruseşte; de aceia, şi elevii absolvenţi, după 4— 5 ani, aveau cunoştinţe de limba rusă mai slabe, ca la alte obiecte”. „Cât de greu în generaf elementele de alt neam „inonodceskie" se prelucrează în oam eni ruşi (expresia directorului învăţămân­ tului primar civil pag. 46) se vede din aceia că pe timpul vacan­ telor de vară, elevii adesea uită cuvintele şi expresiile ruseşti, învăţate, astfel, că la începutul noului an şcolar, din nou trebuie- şte început studiul cuvintelor şi expresiilor învăţate înainte". Ultima statistică rusească asupra şcolilor din Basarabia este dm 1911. La o populaţie, calculată atunci la 2.490.000 locuitori 239 erau 1522 şcoli cu 101.375 şcolari; 72.215 băieţi, 29.160 fete. Dacă din ultima statistică rusească asupra şcolilor ruseşti din Basara­ bia vom lua numai două cifre: la o sută de copii în vârstă de şcoală urmau 19,1; la o sută de învăţători 63 erau numai cu studii primare şi Învăţământ casnic, dacă la aceste două date, vom a- daogu, că învăţămintele se făcea numai în ruseşte, în sate com­ pacte moldoveneşti, ne vom lămuri asupra efectului învăţămân­ tului primar rusesc în satele moldoveneşti, şi ne vom explica de ce Basarabia, în privinţa analfabetizmului, cu toate aspectele sta­ tisticei şcolare, se găsea în capul guvernămintelor agramate din Rusia, fiind întrecută doar de Başchiri şi Tepteari. Rezultatele acestei siliuiri asupra sufletelor milioanelor de populaţie moldovenească, sunt fată. De zeci de ani există şcolile bi­ sericeşti ruseşti, dar elevii şi părinţii le privesc cu indiferentă; până acum poporul moldovenesc în privinţa ştiinţei de carte ocu­ pă locul cel din urmă între celelalte naţionalităţi din Basarabia, zice raportul Zemstvei guberniale pe anul 1905, pag. 119. Să vedem ce s‘a făcut în scurtul timp de zece ani dela unire în privinţa învăţământului în Basarabia. In primul rând şcoala primară a devenit naţională, adică pe limba înţeleasă de popor, deci mai uşoară pentru înţelesul pă- trunderei şi dezvoltărei culturii sufleteşti. Afară de acest imens avantaj calitativ, cu toate greutăţile tim­ purilor, starea de după război şi revoluţie, boli, secetă, sărăcie, schimbări de aşezăminte şi tradiţii, pătrunderea politicei, zbuciu- mări sufleteşti de diferite feluri, şi din punct de vedere numeric, şi dfe organizare şcolară a făcut progrese. Extragem din „Statistica învăţământului public şi particu­ lar din România pe anii şcolari 1919— 1920 şi pe anii 1920-1921“ precum şi din datele dela ministerul de instrucţie publică, nepu­ blicate încă, următoarele cifre: a Numărul Elevilor â Numărul Şcolilor Numărul Elevilor înscrişi Numărul absenţilor cari au urmat regulat «3fl o a i >CS t- © f f t» o *o3 © t» © -tJ © *-> 1 o >cc © Băeţi Fete T otal Băeţi Fete T otal XC ZJ o 03 b s EH M ia E-

1919-1920 8 20 131 159 7469 7031 14500 6295 6101 12396 296 347 643 1920-1921 13 24 126 163 9072 8227 17299 7889 7159 15048 435 517 952 1921- 1922 10 21 123 154 10144 9311 19455 7742 7500 15242 576 566 1142 1922-1923 74 86 111 271 12277 9708 21985 9265 7541 16806 1014 728 1742 1923-1924 37 41 75 153 12089 10505 22594 9106 8101 17207 1105 1126 2021 1924— 1925 44 49 65 159 13757 12329 26086 10581 9697 20278 1187 1002 2189 1925-192o 58 64 67 189 17754 15642 33296 12906 11917 24823 2086 1938 4024

învăţământ. Rural

1919-1920 13 8 1377 1398 74863 28857 103720 67069 24855 91924 2027 875 2902 1920-1921 12 7 1382 1411 86460 32413 118873 76514 27867 104411 2538 1076 3614 1921-1922 7 7 13 4 1318 88369 29055 117424 66162 20556 86718 4201 1201 5402 1922— 1923 9 7 1408 1424 104347 39539 143886 73189 27278 100467 57(2 2021 7723 1923-1924 186 64 1203 1453 109502 44760 154262 93379 31055 124434 6559 2209 8768 1924-1925 107 100 1358 1565 1272;8 56587 183805 99141 42595 191736 4715 1688 6403 1925— 1926 178 173 1371 1721 150304 80077 230381 102538 49616 152054 11156 4408 15564 PERSONALUL DIDACTIC ELEVI PREPARAŢI IN FAMILIE c n! OARE DAU EXAMEN LA STAT X) DC PĂS EX TITLUL OU OARE FUNCŢIONEAZĂ D inuaiatorl Prezentaţi la —i învăţători titulari Maeştri Prom ovaţi Absolvenţi c supiiiiiitori institutori examen EH" M J E <1 W >nj <1 □elinitiui • rl ÎOS CC H O +3* ci _ > 04 u SK ’-P» e O •N rS t-4 «3 M a "o" © x ) &H 'S B 9 cJ XG

EH Fete Fete Fete

o Băeţi .2 «-• 3 îr, Total Total Total X gu ca 6C a. a *4 a « ffl Total Stagiari

Inaintaţ 3 Oh 1 M —H Definitiv k—|fl CO || Provizori

1919— 1920 140 305 445 3 8 8 35 22 475 1920-1921 157 359 516 — 29 7 — —— !-- 17b 43 -- 516 —— __ __ — -- — __ _ 1921 — 1922 184 ars 543 209 62 _ —— 28 203 X 41 -- 443 I 1 1 59 390 14'i 136 285 33 41 74 1922— 1923 189 331 520 176 — — — , 91 26 206 - 21 — 520 - 1923-1924 678 371 549 95 77 107 — 35 21 187 4— 27 549 139 138 277 121 118. 239 23 34 57 1924-1925 192 418 610 114 111 89 — 35 24 220 • -j- 17 — ■ 610 270 114 384 233 108 341; 63 16 79 1925-1926 276 538 814 105 61 83 167 ! 91 31 74 161 40 1 819 219 298517 196 285 481, 851 23 208 învăţământ. Rural

1919-1920 1198 1129 2327 _ 20 83 __ _ 82 160 _ 2 ,_ 1 __ _ 1920-1921 1201 1201 2422 __ 18 82 _ __ 181 409 _, li __ __ '_ _ 1921-1922 1085 118J 2265 880 537 — — 297 528 —|23 — 2265 85 84 169 45 45 90 4 4 1922-1923 1257 1381 2641 967 698 ——— 452 482 —! 42 — 2641 — ■ L-l - — — 1 — __ 1923— 1924 1433 1 567 300u 775 406 630 — 666 21 o 387 — 16 _ 30. Mi 1 217 488 153 110 463 191 6-H 183 1924-1925 1818 1795 3613 1144 479 484 — 668 386 432 2U — 3613 488 333 821 378 189 567 143 87 230 1925— 1926 2587 2327 4917 1337 972 120 59u 1452 542| 186 199 115 1 4914 5 88 366 754 270 236 506 77 59 136 1 t-a — _ t — k CD CDCD CD CD CD IC IC IC t c ICIC o « *>» CC t c Anul Şcolar 1 I 1 1 I C t c t c t c i c I C C 3 «O» 4 - CC t c tC. — a 8 rc 03 O QD -J CC K u r a l e Ş a 02 U r b a n e S B _ 2° - S. î? t C "1 5~ T ota l O S- £ tc a

I I !l •x> -o Băeţi W *-* I C o C C >-» 2 B C B » 4j* 4* F e t © CD 4 * 5 - f f ' - uj ic Băeţi e *- o *1 o GRĂDINILE DE COPII - O' . T3 Fete

Băeţi o►3

CD -vl U1 F e t e rc p o* o 03 >E» cc _££_

CD tc Total General ss 00 § CD

I' I B ă i e ţ i 00 o» 8 o« B p» p i i i 2 ° F e t e 0300 ___ *-»O £c~ “fcT" P 03 B ă i e ţ i P 1 » I 1 00 _S2L CC ~ c c ~ a o» CD F e t e 00 B C3i t c t c IC CD CC B ă i e ţ i 2 O» «: O o c _ 2 o CP

o » 4 - t c t c t c p - F e t e O CD • a CC £ CD 4 0 3 4 - CDCC a » CD

O CD' 4 * 4 - , 4 ^ CC Total General «03 0C t c 0 3 _ o g 0 3 “vi CC 8 8 •— * CD t c t c T itu lari o a O J ? K B CC Suplinitori l ; 1 -I _JC_ S - 3 o B» T o t a l 243

Aceste trei tablouri numerice sunt destul de elocvente! Am a- juns să avem (socotind grădinile de copii 204, învăţământul ur­ ban cu 189 şi cel rural cu 1721 şcoli) un total de 2114 şcoli cu un număr de 275.637 înscrişi în şcoli şi 187.270 care urmează, în loc de 1522 şcoli cu 101-375 şcolari. Trebue să ţinem seamă, că această schimbare numerică s'a făcut în epoca cea mai grea de transitie, în timpul unor împreju­ rări grele economice şi politice şi apoi trebue să avem în vedere calitatea învăţământului: nu se pot compara şcolile actuale ca program, conducere şi corp didactic, cu şcolile slavo-ruse, biseri­ ceşti, cari predominau înainte de război; nu se poate compara e- fectul învăţământului în limba naţională cu efectul învăţămân­ tului în limba moartă slavă, sau străină rusă. Ţinem să semna­ lăm încă, pentru străini şi vrăşmaşi, cari susţin că populaţia Ba­ sarabiei nu este românească, acest fenomen formidabil şi fără pe­ reche în lume, că aproape două sute de mii de copii urmează în şcolile primare româneşti din Basarabia ceiace ar fi fost absolut imposibil, dacă populaţia de aici n'ar fi ştiut româneşte, n'ar fi fost românească. Din tabloul de mai jos se vede precis numărul copiilor în vârstă de şcoală la sate- şi oraşe. Pentru anul 1926 cifra totală se urcă la (600-583 nur. şi 64.831 urb.) 665.414 copii, dintre care 275.637 înscrişi în şcoli, ceiace ar da un coeficient de 41%. pe când după statistica rusească, nu era decât 19%; dar trebue să avem în ve­ dere că, pe când cifra din recensământul nostru se raportează la copii între 6—16 ani, cifrele din recensământul rusesc se rapor­ tează la vârsta de 7—14 ani, deci coficientul nostru, pentru a fi comparat cu cel rusesc trebueşte mărit. Chiar dacă luăm numai raportul între copii, cari urmează şcoala regulat şi numărul celor d in recensământ, găsim că raportul de 28%, fără să ţinem socoteala că recensământul nostru conţine copii mai mulţi (4 ani). Recensământul copiilor pentru şcoală din Basarabia RURALI

CO P 1 DUP A v A H S T E

^ T T o t a l ANII D ela 6 - 7 ani D ela ? -- 1 3 ani D ela 13 — 16 ani T o t a 1 g e n e r a l Băeţi Fete Băeţi Fete B ăeţi Feie Băeţi Fete

1920 _ 200130 177085 386215 1921-22 13367 11971 157248 135686 48712 39932 219327 187589 406919 1922—29 12848 11663, 161670 139755 51995 43682 226513 195100 421613 1923-24 ———— -- ———— 1924-25 —— 163132 144005 66528 55631 1 229660 199636 429296 1925-26 51984 493001 208547 193402 46533 40230 307064 282932 589996 1926-27 55715 53337 212191 191898 45989 40453 313895 286688 600583

U R B A N 1

1920 <— —* - 1 24290 23474 47764 1921-22 1936 1934 15007 14441} 6790 694’-i 23733 23322 47056 14546, 6935 6784 i 23706 22928 46634 1922—23 1687 16981 16084 — ~— —— — 1923—24 -T — ——"J ~ 1924-25 _ -- 13749 13102 7985 7389 21734 20491 42225 1925—26 4498 4473 21788 21018' 3658 35221 29944 29013 58976 1926-27 5192 5191! 23531 22680 4314 3923 33037 31794 64831 245

Dăm mai jos tabloul rezumativ, asupra şcolilor elementare şi inferioare de meserii a căror număr a crescut de la 9 la 19, iar numărul elevilor dela 175 la 1048.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL profesional Şcolile elementare şi inferioare de meserii ,? '■ il

No. Elevilor înscrişi Personalul didajctic

No. Anal şcolar şcoalelor Total Absolv, Prof. Maeştri Total

1919— 20 9 175 14 10 34 44 192J— 21 9 216 15 13 37 50 1921 22 6 266 21 14 25 39 1922— 23 6 290 16 14 52 46 13 624 41 21 53 74 1924— 25 16 823 54 33 69 102 1925— 20 19 1048 54 40 86 106

Aceiaşi constatare o facem privind tablourile de mai jos asu­ pra învăţământului în şcolile profesionale, unde numărul elevilor a crescut dela 303 la 906 şi a şcolilor comerciale, a căror număr a ajuns la patru, având acum 381 elevi, după cum se vede din ta­ blourile ce urmează. tc IC IC tc h— 4“ CC IC ANII 1 I 1 IC IC IC IC IC tc tc o; C5« 4^ CC tc o No. şcoaJelor • x C - S E

CC CC No. elevilor în­ 05 CC IC scrişi No. elevilor pro­ 8 l 1 m ovaţi Absolvenţi I I .No. şcoalelor No. elevilor în­ I I scrişi O d No. elevilor pro­ m ovaţi Absoiven^i No. şcoalelor (I _. >1 T3 Stat de profesionale Şcoli No. elev. tnscrişi II © o ’p I I No. elev. oromov. o l I I Absolvenţi Bărbaţi 1 BQ- CC Ol - i 1 M • M ■o CC tc CC Fem ei -r* X Si 1 1 X_ •V tc *-** 4- 4- a*. tc Si 1 1 IJetinitivi O- o io ZL C5 5 1 1 Frovizori O no t 5 Crt CD 1 * Supliment. CT? ►0 P tc • 1 05 1 Cu 1 Ou contract M sa T o t a l cn '■L- CC tc CC CC -o % 1 1 1 O Co Bărbaţi B 25 CC a «o 1 ■ 1 1 1 "O te ► tc CC - Fem ei CC O Iffi. CC £ I I X f U efioitivi P T: O. tc -4 O. 1 ■ 1 0- Cj CV CC 35 C5 *- 05 T 1 Frovizori •a H. tc tc tc 4- X 05 OD ~ 1 1 Supliment. *5 Uu contract P O R 1 X ' I- -O Cb

Total o 4- lU IC & 1 1 X Bărbaţi Bo . G : 1 1 l l ! *o £ 1-3 CC rc Fem ei •co 05 <1 li . c: 1 ! _ X î i- i 1 _ 1 1 M 1 1 D efinitivi p- O. O ■o 1 cc CC 1 1 1 1 P ro v izo ri a» B IC L 4* tc li Supliment. W s* “1 I tc l l 1 1 1 Uu contract £.

tc rc Total 05 •a li « 1 1

9frc Şcoli comerciale de Stat

\jurs Ouis Preparaţi PERSONALUL D I D A 0 T I 0 inferior superior pârtie. de m aiştri i i 1 '3v Profesori Maiştri Ajutor d cu a O s- O-i C E- Q* k< O După sex După grad După sex După grad Duoă sex După grad ►H o o o orj r—i kt k kt d 4-J W © c • w _© "(=r.« o-t , • d ’cG-> a> *-> o 4-3 O +3 o - «5 a —. oS a . promov.j] a ce o3 > L* © © © > k, «j 05 > © 2 o © o ai O > o © o © o > c © © > o © -k> N © -k> 0 4-J U W5 +3* < CC* © o ® s o co> © © 03 NJ ti XI a > fa O a © a O £ 03 o ’© 5 o kt a O x> a £ o cn pQ FI o o O O k, a Pt d pQ <0 © d <4 535 z 2 © © d d H 20 Q k a d EH © d H z z 2 Zi 2 <3 CQ £ 75 O 7) O 3 Sn co O 1

1920

1921—22

1922—23 1 1 20 13 1 0 1 0 10 1 1 CC 2J Svj 2 1 20 11 1 — 4 ! 36 10 13 17 13 1 7 2 2 _ _ _ __ 1924-25 3 102 80 i 76 48 1 40 23 34 2 7 34 1 1 3 4

11)^5— 26 4 289 -78 1 92 68 9 2 29 17 37 4 2 9 30 41 3 2 1 4 — ^ : 248

Alăturatul tablou ne arată situaţia învăţământului normal de băeti şi fete. De unde în 1919— 20 nu erau decât patru şcoli.cu 456 elevi, avem acum 10 şcoli cu 1712 elevi.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL n o r m a l

Scoale Normaie de băeji şcoaie normale de lete i Pers. didactic Ol Pers. dlactic "âs U 55 u O O u o > o. şcolar o fi -*-> > o m Gf>» o* O GQe 1 GO* O .2' E levi u 0> Elevi

înscriş -2 îs < Ol a < * Maeştri

1919— 1520 3 325 39 24 8 1 131| 12 5

1920— 1921 3 501 29 24 11 1 257 7 Ic 8

1921 — 1922 7 820 8 48 29 1 259 28 13 7

1922— 1923 7 1026 67 52 28 1 327j 35 14 11

1923— 1924 6 1071 62 52 22 3 550, 79 31 .22

1924— 1925 7 1225 90 64 2 ' 3, 649 116 3l ' 20

1923-1926 7 1380 72 63 31 3 632! 74 31 25

Tablourile d e mai jos ne arată situaţia şcolilor medii, care sunt în uşoară scădere numerică din cauza măririi numărului liceelor, dar numărul elevilor şi din aceste şcoli a crescut dela 2905 în 1920 la 3829 în 1924.

ŞCOLILE MEDII

Personalul Numărul şcoalelor No. Elevilor înscrişi Didactic

+3* CC si a ’o 0 o ai o ■3 -4->

1919-20 33 |34jj 2 1 1650 11401066 28 2905 381 193 265 1920-21 33! 34 l37! 21 1 2136; [1631040 61 3429 486 218, 307 1921-22 33 33!1 3208 365! 195 291 1922-23 3653 367* 176 257 1923-24 29 1 3594 321| 191 263 1924 25 29 3083 329 192 265 1925-26 27 27 4|| 1 3829 416: 180 251 249

Tabloul de mai jos ne arată situaţia din liceele statului-; Nu­ mărul lor este crescut de la 26 la 35, cum a crescut şi nufţn.ărul elevilor. *

LICEE BĂEŢI

P re g ă tiţi în tamil ? Curs inferior Curs superior OurS Ourfe inferior superior Anul şcolar > "oCt X < 33

1919—20 2480 1693 386 1929 1462 358 246 172 1920—21 2419 1678 399 1911 1485 353 318 383 1921—22 2425 1850 90 2130 1709 377 240 370 1924— 23 2858 1553 366 2235 1632 352 694 631 1923-24 3782 2551 436 2310 1695 299 357 |329 1924-25 4104 3031 163 2279 1563 141 436 318 1925-26 4402 3055 151 1938 1378 208 418 212 2u88

LICEE FETE

1919—20 9 1617 1327 343 1521 1377 120 142 17 212 42 1920—21 9 1694 1344 304 1681 1527 294 105 12 62 11. 1921—22 9 1709 1406 333 1629 1437 361 161 38 232 99 1922-23 9 1939 1553 379 1689 1425 297 78 41 12 1923-24 13 2516 1953 202 1699 1496 320 61 3 72 15 1924—25 14 3070 2388 107 1884 14811 114 21 18 4 1925-26 14 3225 2509 2(J4 1653 1291 130 9 1 1 1636

Tablourile de mai jos ne arată situaţia învăţământului par­ ticular din Basarabia. Din ele se poate constata scăderea acestui în­ văţământ. Cauzele acestei scăderi sunt multiple. Şcoli speciale particulare i». l .....

Ours Ours P rep araţi PERSONALUL D1DA0TI0 in ferior superior practic. Profesori Maeştri Ajutor de maeştri după sexj dună grad după sex d u p ăerad după sex du pă grad 0 o rA. > 8 * ® 'C ® > 1 « . o o o o O “> 6 S o 0° d a H Eh Z iz; z;

1921— 22 130 83 68 40 - 7 - - 17 17 to o 1922—23 55 49 —i20 20 Grădini de copii particulare

1921—22 2069 1496

1922—23 2272 1860 Şcoli cu programul Statului 1921—22138134041163211951—I 1922—23 39 4500 1461 267 — Şcoli primare cu program propriu 1921 — 221 91 7761 881 241 1922—23 9 640 189 26 — 0 ic ic; ic 1 îc ic rc ic Oi IC — O' 4- 01 NIT f f j I I I I I ! «C IC IC ic IC IC ic ic c: c> 4- Oi IC CT. O* Oi 4- — — No. şcoalelor No. elevilor în­ ^ c~. cc — o: 5 3* -o C3< c: o scrişi ^ Q No. elevilor pro­ XC»*- V-

1 1 ““ Oi Absolvenţi 1 ! ? Oi ! -vi ic ’D No. şcoalelor ------! ---- i i i ■ i i1 1 No. elevilor în­ CB 1 1 1 1 ţ l i ' ‘‘i ni ' li I scrişi ■a Q o c No. elevilor pro­ i,fi t j ^ r . i 1 movaţi 5-3 ------Absolvenţi • ! 1 A. .1 1 1. i : 1 particulare profesionale Şcoli I I I 1' 1 1 No. şcoalelor ^3— ^ *-r *i © l 1 1 No. elev. Îd seri şi j P ra 1,1 l: 1 Ci ţa 1. 1 I I I 1 1 1 No. elev. promov. | H. *"* i i i S l l i i Absolvenţi ------1 1 O. Bărbaţi c DO 00 w 3 1 05 o> T3 3 Femei ! . ! 1 io 2 1 *- X o <1 -O -0 - - = 1-1 1 ijefimtivi p. a p ! i 1 l’rovizori 3 l 1 - -n 1 I 1 ! w « S ai l CC Supliment. *i S3 P 1 1 i 1 o, 3 . 1 1 1 Ou contraci P- a n S3 Total 03 ! 1 1 1 'â & ss o. Bărbaţi s l - - * l I 1 ■oAX 2! Femei CDCP > 1 1 X 0- P# r - 1 i i i - i 1 Definitivi O c*-s c 1 1 i i i i i 1 Dr o vi zori ax CT5 t" 1 - 1 IC ic O i 4^ X- Supliment. p 1 1 I I I I I 1 Ou contract Q- o

Total a IC tc X- *. ■u >. O- Bărbaţi c Q i 1 I I I I I 1 "5c Ct- H Femei ® 0 1. 1 I I I I I 1 X n -h Definitivi U Os 1 1 I I I I I l C Q T3 1 i I I I I I 1 Frovizori ax 8 Supliment. 7Q p 1 1 I I I I I 1 T P c**- 1 1 1 1 1 1 1 1 Ou coDtract a

T o t a l Licee de băeţi particulare i

U u r s C u r s P r e p a r a ţ i - - •

PE - CC O N I 4 L U L D I D A O l I (5“ i n f e r i o r s n p e r i o r p r a c t i c .

1 1 M a i ş t r i A j u t o r d e m a i ş t r i | i 3 5> > P r o f e s o r i f- t 1—1 a 0-4 CU Vi 0 4 după sex după sexl dnpăerad dubi sex'ldupă£?rad| u t- t- O B d t i p ă e r a d 'A a £ O o o © o H —* © u Vi " u a > © © C O © O > O i ' i r © © fl a o o O a N a ■ jy a> a> © ’e O 0 71 5 c "© 0 . o O > a n J "o. s e r i ş i O m o v a t i o O <0 r f B O O 0 ® p P

© T o t a l T o t a l T o t a l p 252 A b s o l v e n ţ i Pro vizor î B ă r b a ţ i F e m e i

B ă r btu a ţ i ^lo. elevilor U e î i D i t i v i B ă r b a ţ i F e m e i No. elevilor A b s o l v e n ţ i Z 25 Z Z A b s o? l v e n ţ i 25 *5 r CJ 'J £ 75 | | Ou contraet| I I Provizori | Suplim ent. | D efinitivi

1 9 1 9 - 2 0 8 7 0 5 5 5 0 1 0 6 6 4 7 6 4 1 3 1 9 4 — -

1 9 2 0 — 2 1 7 7 3 3 5 5 0 1 1 6 6 5 5 4 4 8 5 1 3 8 ------r

6 1 3 1 8 8 2 6 1 3 9 6 2 1 • 6 2 - O— 1921-22 7 770 607 1 1 2 5 7 6 5 0 9 — — —- 2 3 6 9 1 1 4 — r r '-1 - * *■8 — • r 1 9 2 2 — 2 3 7 3 5 8 1 9 5 5 8 5 4 0 0 3 1 8 6 4 — — -— 8 0 2 9 - - - ■ 1 0 9 I — ■ — -— - 6 - j - - |

1923-24 8 7b0 4 0 2 b 3 9 2 2 5 7 8 5 3 J 2 0 9 o 1 1 5 b 4 6 T; ~ 7 »

1 9 2 4 - 2 5 8 C 7 6 3 7 5 — 8 4 6 4 3 0 6 — —— — — 9 9 3 3 2 1 — 111 - 1 3 2 6 3 — 3 6 , — — -T —

6 1 9 2 6 — 2 6 9 5 9 8 3 2 4 — 8 5 5 9 3 6 1 — 4 - - —— 9 5 3 6 3 1 — 9 9 — 1 3 0 9 7 " •- Ş : 9 ! — ~ Ţ — — r - ' X j 1 ... : —: . ZUU b Licee mixte particuţare

1919— 20 15 1411 340 235 9 454 322 37 ■■

1920-21 14 1616 1363 245 13 714 622 125

1921-22 19 1979 1527 240 14 1070 870 115

1922-23 16 1731 654 185 12 1024 440 120 - -— 138 6 1819 41 93 199 4 1 — — 3 o - Li 5 1 2 — 1 2

S 1923-24 9 960 487 — 7 480 320 —— — - - 153 54 -- — 207 — ——— — - i t j- 5 — — — —

1924-26 8 596 212 — 8 433 212 ---—- 78 31 46 - 53 - 99 8 4 9 — 3 — 12 - —— - —-

1925—26 7 451 252 — 7 275 160 - - —— - 62 2243 39 - 84 10 1 8 — 3 — 11 —-—-——

1926-27 8 r -— 53 1435 32 — 67 3, 5 — 6 — 11 —

Licee particulare de fete

J 1919— 20 17 1654 1455 411 17 1641 233 233 ______..______— 1920— 21 20 1754 1517 414 17 1873 1083 365 1921-22 20 :833 1471309 17 1987 lt'35 353 ———— 137 170 59 13 75 IGO 307 16 13 2 1 4 22 29 — 14 4 — 3 7 14 1922— 23 17 1396 367 165 11 1450 376 296 — — — 154 157 --— 311 ————-——-———— 1923— 24 6 609 422 — 5 / 99 308 — - - - - 47 48 13 — 82 - 95 12 9 7 — 14 - 21 ————

1924— 23 8 66l 467 — 7 fC O 408 —— — — 69 59 4 — 8o — 128 7 5 4 — Sb — 12 -—-—— 1925— 26 8 5; 3 367 — 8 663 512 — —— 76 59-30 — 105 - 1&5 4 1 2 — 7 — 9 — — 1— — — — 5 ' — : 254

Majoritatea acestor şcoli s'a improvizat în împrejurări tul­ buri ale revoluţiei, îrau avut şi n’au un personal didactic la înăl­ ţime ; un moment aceste şcoli au constituit o formă de rezistentă ruseasca fată de romanizarea fatală, dar fată de curentul masselor au trebuit să cedeze; absolvenţii acestor şcoli sunt şi rămân ne­ pregătiţi şi ne adaptaţi vietei româneşti din această tară şi părin­ ţii fată de realităţi, le părăsesc din ce in ce. Scăderea acestor şcoli se explică şi prin faptul că nu izvorau atât din interese direct culturale, ci mai cu seamă din interese comerciale. întreg aparatul şcolar românesc din Basarabia, lucrând asupra massei imense de copii are o influentă de altfel cu mult mai covâr­ şitoare asupra vietei de cum a putut avea aparatul analog rusesc, căci are superioritatea de a înţelege şi de a fi înţeles fără nici o dificultate şi potrivit firei de aci o asimilare mai mare, o putintă de dezvoltare mai mare şi o influentă indirectă puternică asupra familiei şi întregului mediu. In strânsă legătură eu şcoala a fost întreaga mişcare cultu­ rală, conferinţe, publicaţii, reviste, cercuri literare, culturale, ar­ tistice, cu un profund şi adânc efect asupra mediului. Sute de mii de copii din Basarabia Irec prin şcoli româneşti, în decursul acestor zece ani, zeci de mii au absolvit deja cursul f(12.299 primar românesc; mii de copii au trecut prin licee româ­ neşti şi alte şcoli, universităţile noastre din Iaşi, Bucureşti, Cer­ năuţi şi Cluj au mii de studenţi dintre Basarabeni. Toată această masă schimbă din zi în zi mentalitatea mediu­ lui. creiază o altă atmosferă, o altă viată. Alături de biserică, şcoala contribue împreună cu toate cele­ lalte aparate ale Statului, armată, administraţie, justiţie, coopera­ tive etc., la uitarea trecutului străin, la creearea unei unităti sufle­ teşti. la mărirea conştiinţei şi mândriei naţionale, la creearea unui patrimoniu cultural naţional comun. Basarabia din 1928. sufleteşte numai este Basarabia din 1914, ea merge cu paşi repezi pe calea cullurei sufleteşti în forme na­ ţionale. 255 Tablou de localuri noi de şcoli primare clădite în Basarabia după unire

Localuri noi Localuri în JUDEŢELE construite construcţie

B ă lţi...... 7 — i Cetatea Albă . . 86 12 Cahul .... 7 24

Hotin . . . • 8 17 Ismail .... 9 25 1 Lăpuşna . . . — 34

Orhei .... 18 17

Soroca .... 12 31 Tighina .... 2 25

Total 99 183 JUSTIŢIA JUSTIŢIA

Păcatul esenţial al justiţiei din Basarabia, dinainte de război, era că ea se făcea în limbă străină, necunoscută de majoritatea populaţiei, după legi străine (afară de excepţia unor legi civile lo­ cale) de concepţiile ei de dreptate. P e lângă aceasta, populaţia suferea din cauză că, instanţa su­ perioară locală, Tribunalul civil, se găsea numai într’un singur loc la Chişinău, iar Curtea de apel, eTa tocmai la Odesa. însăşi rapoartele oficiale ruseşti, a guvernatorilor de pe tim­ puri şi mai cu seamă a zemstvelor. recunosc aceste păcate ale justiţiei ruseşti din Basarabia. Zemstva constată : „greutăţile şi neputinţa în chestiile juridice ale populaţiei rurale locale, în ma­ sa cea mai mare, nu numai neştiutoare de carte dar necunoscând nici limba Statului, în care se face judecata" şi cere voe Ministru­ lui de interne, de a organiza măsuri de ajutor populaţiei locale, pentru a obţine sfaturi în afacerile, care urmează a fi cercetate de instanţele juridice şi administrative. In timpurile turburi ale răscoalei şi ale mişcărilor revoluţio­ nare şi anarhice din Basarabia, către sfârşitul anului 1917, şi jus­ tiţia ca şi administraţia au fost deborbate de valurile răscoalei şi au rămas neputincioase în fata furtunei. Prima grije a Consiliului de directori, imediat după unire, a fost restabilirea şi naţionalizarea justiţiei. încercarea de a se stabili o înţelegere cu magistraţii şi avo­ caţii ruşi, pentru creiarea unei organizări tranzitorii a justiţiei, pentru lichidarea chestiunilor pendinte, n’a reuşit. Momiţi de u- crainieni, magistraţii ruşi, din Basarabia, au căutat să se stator­ nicească la Gomei sau Berceansc. Din această cauză s’a renunţat la o perioadă de organizare tranzitorie a justiţiei şi Consiliul de directori a votat o nouă organizare naţională complectă a întregei Justiţii, începând cu creiarea Curţii de apel din Chişinău, a tri­ bunalelor în fiecare capitală de judeţ Şi de judecătorii de pace ur­ bane şi rurale. Mai târziu, împărţirea circumscripţiilor judiciare s’a modifi­ cat şi mai mult. în folosul populaţiei: jude(ul Hotin a intrat sub 260 jurisdicţia Curţii de apel din Chişinău şi judeţele Cahul şi Izmail sub aceea a Curţii din Galaţi, mai apropiate de împricinaţi- Pe cale legislativă s’au introdus în Basarabia legile de ordine publică şi legea accelerărei judecăţilor. Ulterior, s’a constatat că unele legiuiri nu se potrivesc cu principiile constituţionale, că aplicarea obiceiurilor ca normă de judecată dă loc la variatiuni prea mari în solutiunile judiciare, că, vechile legiuri n’au câtuşi de puţin un caracter unitar, că, în judeţele de la Nord: Hotin, Soroca, Orhei, Bălti, Lăpuşna şi Ti­ ghina. sunt în vigoare Hexabiblul lui Armenopol, colecţia lui Do- nici Sobornicescu hrisov, dreptul romano-bizantin; la Sud, în ju­ deţul Cetatea-Albă, este în vigoare numai Codul Civil Rus. In judeţele Ismail şi Cahul, Codul Civil Român încă dela 1 Decembrie 1805. Urmarea imperioasă a acestei anomalii, a fost legea votată de curând, care. ('dictează că se vor aplica în întregime în Basarabia, astfel cum sunt în vigoare în vechiul Regat: Codul Civil, Proce­ dura Civilă şi Regulamentul hotărniciilor, rânduielile de proce­ dură din Codul comercial, legea proprietarilor, legea judecătorii­ lor de ocoale şi legea autentificării actelor. Acest hotărît pas spre unificare, va avea meritul să suprime diversitatea legislativă de pe teritoriul Basarabiei şi să desfiin­ ţeze ultimele deosebiri de dincoace şi dincolo de Prut. Aceasta s’a făcut cu toată grija trebuincioasă de a respecta drepturile câştigate, ca şi de a menţine aşezămintele constatate bune, referitoare la capacitatea femeii, căutarea paternităţii şi altele. In felul acesta, Basarabia se poate făli că m erge spre u n ifi­ care mai repede ca celelalte provincii liberate. Astfel, ca rezultat al Unirei Basarabiei, populaţia are o jus­ tiţie pe care o înţelege, o are la îndemână şi este judecată pe lim­ ba ei. după o legislaţie unitară, cu concepţii juridice, care nu îi sunt străine- SANATATEA PUBLICA Sănătatea Publică

Războiul, revoluţia, inflaţia monetară cu scăderea veniturilor şi cu scumpe tea, au avut o influenţă dezastruoasă asupra organi­ zărilor pentru sănătatea publică, existente în Basarabia, Spitalele şi ambulatoriile cu înzestrările lor, n'au mai fost reparate şi com­ plectate din i914. Medicii locali în timpul războiului, au fost înlo­ cuiţi cu elemente noi neîndeajuns de pregătite. Mişcarea imensă de trupe şi refugiaţi, sărăcia şi promiscuitatea, au făcut să se im­ porte şi să se dezvolte epidemiile,de care, in cadrul excitaţiilor re­ voluţionare şi schimbărilor politice, aproape nimeni nu se ocupa. Din această cauză şi datele statistice pe care le avem pe anii 1918— 1919. nu sunt decât întâmplătoare. Din tabloul de mai jos se vede că în Basarabia exista: 1) o puternică epidemie de variolă mai intensă în anii 1920— 1921, provenită de la refugiaţii de peste Nistru- 2) O puternică epide­ mie de tiphus exantematic şi recurent, rămăşiţă a războiului, să­ răciei şi promiscuităţii. P e lângă acestea, în anii 1920 şi 1922 a fost importată de peste Nistru şi holera. Epidemia de variolă a fost stinsă complet printr’o intensă campanie de vaccinări şi revaccinări. Statistica parţială care o dăm mai jos, ne arată rezultatele. Nu avem datele pe anii 1920— 21—22. când s’a făcut maximum de vaccinări şi revaccinări, întrucât ele se făceau în massă şi organele chemate n’aveau timpul material de a face şi statistica. Epidemia de holeră a fost prevenită prin vigilenţa serviciului sanitar şi prin vaccinaţiile preventive in massă, a populaţiei de pe malul Nistrului. MIŞCAREA EPIDEMIILOR IN BASARABIA 1 9 1 8 -1 9 2 7

TIFOS FEBRA TUSE FEBRA VARIOLA SCARLOTINO DIFTERIA DIZERTERIA HOLERA ENCEF. LET. EHONTEinOTIC TIFOIDA ANII COHUULSIUÂ RECURENTA r 1 N o C A z u R I L O R

1 er. :: : " 1 9 1 8 2 4 9 8 8 4 2 8 7 2 2 1 9

1 9 1 9 2 4 4 5 0 9 1 5 3 3 4 2 1 1 6 4 6

1 9 2 0 1 5 4 9 3 1 2 4 6 7 1 5 8 7 3 8 1 9 4 7 6 7 5 1 0 9 3 2 0 5 8 0 10

19 2 1 2 1 7 4 3 4 8 9 1 1 7 2 5 1 3 5 0 2 2 9 3 5 8 7 6 7 3 4 7 1 5

1 9 2 2 7 3 0 1 9 8 5 3 9 7 1 3 4 7 1991 1 1 9 8 4 4 3 12

1 9 2 3 37 3 3 4 7 2 8 5 6 321 1 8 1 8 2 5 0 9 8 9 1 4 0

1 9 2 4 1 2 2 1 7 1 6 1 3 2 2 6 2 3 7 9 1 8 0 9 2 4 6 6

1 9 2 5 12 1141 1 8 4 2 2 3 0 2 6 7 3 2 4 8 1 2 2 8 3 3 10

1 9 2 6 1 4 7 4 17 2 4 4 0 5 1371 7 4 7 7 4 7 3 f TABLOU STATISTIC de mişcarea vaccinaţilor şi revaccinaţilor pe anii 1920 - 1927 (inclusiv) în B A S A R A B I A

Vaccinaţi cu succes Vaccinaţi fără succes JUDEŢUL 1920 1921 1922 1923 1924 1926 1926 1927 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

nalţii • ...... 8622 12675 15722 11093 12131 13173 8782 11137 1068 2603 3351 2360 1879 2708 2955 2814 O a h u l...... 5561 6392 4694 6158 4536 1259 1755 736 1216 1458 Lăpnşna . . , 9951 11113 13222 9769 9109 414 12-9 1390 859 421 Ism ail. . 7256 790E luOOl 1894 9090 1184 1066 2507 Orhei . . . 13312 18215 12489 9489 10097} 6751 2476 23’ 2 2862 2338 H o t i n ...... 8655 11682 10154 8742 U837i 1981 2022 2117 3892 1019

Soroca. . . . 265 12221 11353 15374 11462 14259 13397 10780 110511 Do 1867 1260 943 1590 1413 Tigh ina . 11212 13756 15122 9005 9341 908 1384 1185 739 309 Oetat.-Albs . . 11031 9252] 3168 1167 1608 3183 1381 Total general — — — 91211 105675 102712 85921 986561 - — — 20596 16366 14343! 18422 13660 ■ ORAŞELE

B ă lţ i...... 278 902 570 837 651 734 635 643 _ Oahul 418 505 487 416 233 11 41 35 3 67 Chişinâu . . . 1622 2228 2157 1591 2098 286 312 324 235 96 Oetat.-Albs. . 1498 1058 1024 186 399 29 14 83 7 H o t in ...... 131 274 187 241 250 98 7 16 37 10 oyy 343 236 43 8: 12 2 105 O r h e i...... 155 360 178 451 404 S o ro cr...... 335 200 98 185 493 360 921 423 25 21 17 35 46 30 392 Tighina .... 642 802 818 704 647 17 14 26 40 137 Total general — -— 5887 6670 6384 5488 5333| — — — 490 531 457 792 422

NO TA: — Pentru anii 1920, 1921 şi 1922 nu sunt date complecte. (Urmare la tabloul statistic de mişcarea vaccinaţilor şi revaccinaţilor pe anii 1920— 1927 inclusiv)

Revaccinaţi cu succes Revaccinaţi fără succes JUDEŢUL 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

B ălţi ...... 3061 14384 16487 5539 9969 8608 6901 7937 3691 14921 14148 5970 8698 ‘1118 9010 9286 Cahul . . . . IC 84 2537 4352 6280 3403 1908 3389 935 4603 4250 Lfipuşna . . . 4261 3394 5293 2596 3142 3434 3394 3868 1637 lu64 Ism ail .... 4189 3299 4799 5208 5489 2949 2124 2471 3077 3187 Orhei .... 12232 7072 6972 5535 5668 3132 2231 3731 5132 2407 H otin ...... 5288 9250 5426 6u86 7119 1497 3021 26'9 3017 1799 S oroca...... 8111 25964 21485 8449 7748 13954 7987 9561 2834 4196 5054 3370 3158 4070 3277 2327 Tighina . . . 11311 6729 7656 4191 4447 3476 3456 4256 3038 1460 Cetat.-Albă. . 1890 1689 9876 6510 6753 936 O i so 3659 3264 266 Total general. — —— 53243 61687 65936 51294 53519 TAQ. 26672 30280 36861 36450 29024

ORAŞELE

B ă lţ i...... 84 1705 3311 44 324 604 854 141 (il 17.1-1 2449 229 1253 948 634 211 Oahul...... 446 375 375 260 67 127 127 98 523 Chişinău. . . . L 67 1094 1061 677 368 2162 1637 4151 2933 905 758 3193 1056 l i 2918 29d 192 93 28 308 H o t i n ...... 367 502 486 210 711 428 467 437 175 89 354 855 394 646 648 378 299 11 Orhei . . . . . 910 760 514 628 270 775 1130 1266 1473 926 S o ro ca...... 27 380 316 445 441 472 240 613 3 227 349 222 224 208 138 Tigh ina .... 2065 1537 841 391 254 465 499 1745 2738

T otal general. — — . — 6945 8379 6399 3876 5412 — —— 4983 6043 8107 7523 5711

X.• ■ eiio d crumscripţii. m circu de medicilor dical dat populaţiei din Basarabia in spitale şi la consultaţiile consultaţiile la şi spitale in Basarabia din populaţiei dat dical

TABELA REZUM ATIVA n aeee e a js ăn aee rvtae a jtrl e­ m ajutorul la privitoare datele dărn jos mai de tabelele In d e mişcarea bolnavilor în spitalele, ospiciile, etc., din Basarabia, pe anii 1918 --1 9 2 6

_\il C , 1 -1 . ; co S Bolnavii internaţi în spitale, etc. O 'S. ţiu n ilo r X •a § o , 5 . fc- t V a 5 § •c •o c3 ►J de fc» fc.’O fc. t- o — >cfl o o ANII o C ca .2 « S ® o.~. s- *5)u OBSERYAJIUni 'tZ > o N •n* & E 3 ° tojT p 33 C c t 2 g & — o t- 3= o> "cC H ai a a 3 o " o 00 g-b. h O 2 E o 3 o .* ’> N ■a p aludism X) a, "SS 2 — o ca o b ig ato rie £

00 bolnavilor coi 0 -0 O bfl c o a 0)

a bercul o o i. ioşi cu declaraţ intern ă 5 2 fc- * z a Dfl s z Z « Z No. bolnavilor ■ d Z H H O 5 2 S

7311 93 558 345 386 69 198 146 6707 1918 34 1421 lO olo 1035 •’ -1 5(02 46,2 \ 0,6 °l„ 3,5 «l„ 2,2 \ 2.4 o|00,4 »l„ 1.3 »l„ 0,9 °l„ 42.5"|0 15630 66 525 399 345 83 195 121 3401 1919 43 1332 20765 333846 1026 518 4191 75.6 0,3 2.4 1,9 0,1 U .9 1.0.0 2070 557 557 233 294 276 9031 1920 66 1764 33762 476665 20636 9 9 1347 958 10766 61,2 0 3 6.1 1,6 1,6 0,7 0,9 0.8 26.8 3370 746 558 258 412 11215 1921 66 1764 28898 168:120 12012 112 215 1625 1330 11005 41,7 02 11,6 2,6 1.9 0.7 0,9 1,5 38,9 1922 67 1779 25107 474711 7585 136 3442 655 668 272 327 736 12296 1179 935 8753

1923 77 3170 47500 7696j5 9765 377 3685 17891 12:>7 143 3521 26993 1918 2943 18751

1924 77 2445 35381 461475 6497 377 4347 792 748 542 93 232 21793 1559 — — | Lipsesc da­ — r r 19^5 70 2795 34738 531547 4846 202 3172 12061 671 616 542 565 22859 1209 te le dela } spit. centr. 1926 77 2775 31542 6098 5 4363 238 2972 677i 1099 670 1898 627 22998 1555 — j din C h lş l- ' nău 268

Consultaţiile MEDIUL

Bolnavii consultaţi la domiciliu

JUDEŢFLE 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

B ă l ţ i ...... 2897 3720 4568 5284 6170 5637 5831 4704

Cahul ’J ...... — — — 3340 2595 3339 2449 4799

Cetatea-Albă') . . — 1089 1172 5238 4354 8280 5751 —

H o t i n » )...... — — -h 5168 5395 4549 4347 —

7749 6793 7621 7452 7734

Lăpuşna — — 3 +-:,! 13.319 5157 O rh ei» ) ...... 3840 4349 4780 5282 7586 6362 * —

Soroca ...... 577 765 968 2145 2823 4608 4698 6980

T ig h in a ...... — 10.350 11.750 20 116 13.799 14.809 15.072 11.085

Total . . . — — — 67.133 52 370 56.429 52.012 —

1) Nu poseda datele pe anii 1920-21--22. 2) Nu au trimis date complecte 1920—21-22 şi 27.

MED I U L

Bolnavii consultaţi la domiciliu NUMELE ORAŞULUI 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

B ă l ţ i ...... 141 C a h u l...... : — — 464 633 678 207 712

Cetatea-Albă . . . - 480 71 166 — ( —< — 3763 3348 2589 3690 1913 2021 — Chişinău .... l ^ H o t i n ...... -

Ismail...... — — j- 24 81 53 48 65 O rh e i...... 193 43 67 161 1252 — 402 482 108 220 365 358 Soroca ...... — — r ' - T ig h in a ...... — 50 —— 401 — — ' — « Total . . . — h 3417 6223 3005 3043 _ 269

gratuite RURAL

. Bolnavi consultaţi la dispensar

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

64467 78.105 57.279 53.374 41.939 35.480 44.273 47-995

M l.Si - — : 7139 5975 9602 9654 17.659

| — 39.792 30.104 33.611 18.798 31.972 29.605 -

—- ■ L- 46.460 40.028 31.192 37.904 — f j

— — ' — 33.001 28.448 32.657 36.272 34.381

JKSr.&i - — 62938 25.158 48.170 59.845 66.123

— 84.488 62.480 53.551 41.759 57.515 50.411 —

56.531 58.259 47.463 43.259 37.218 45.456 34.521 15.327

— 85.799 94.859 65.798 120024 44.987 46.720 55.411

— - — 399.121 359.347 337.031 349.205 —

URBAN

Bolnavi consultaţi la dispensar

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1026 1927

15719 14267 940o 9672 6476 6632 5172 5350 — - — 4563 3310 3775 4898 4148 — 240 176 284 599 858 811 1661

—r 28560 28938 27347 25012 19216 20480 p t i _ - — j 2860 1745 6319 5408 4188 2057 907 384 542 2385 2957 3733 5303 2464 4452 2919 7995 13761 12H05 10119 6682 13152 2325 14553 15795 523 1764 3830 21100

— 271 6668 7119 4487 5277 5683 4365

— — ' - j 76.117 55.238 58.803 60134 — 270

Consultaţiile MEDIUL

Totalul bolnavilor consultaţi la domiciliu şi dispensar

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

B ă l ţ i ...... 70.364 81.825 61.847 58.658 48.109 41.117 50.104 52.659

Cahul ’) ...... — —- 10.479 8.570 12,941 12.153 22.458

Cetatea Albă *) . . - 40.881 31.276 38.849 23.152 40.252 35.356 —

H o t in ...... — H o a 51.618 45.423 35.741 42.251

Ismail ’) ...... —— —ina 40.774 35.243 40.278 43.724 42.115

Lăpuşna ’). . .. — —— 76.257 30.315 48.170 59.845 66.123

Orhei * ) ...... -TTT 88.328 66.829 58.331 47.041 65.101 56.773 —

Soroca ...... 57108 59.024 48.431 45.404 40.041 50.064 39,219 22.307

T ig h in a ...... — 90.149 106.609 85.914 133.823 59.796 61.792 66.496

Total . . i —— - 466.254 411,717 393.460 401.217 —

1) Nu poseda dalele pe anii 1920—21—22. 2) Nu au trimis dete complecte 1920—21—22.

MEDIUL

Totalul bolnavilor consultaţi la domiciliu şi dispensar NUMELE ORA ŞULUI 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 ,1927

Bălţi . 15719 14267 9406 9672 6476 6173 5172 5350 Cahul . —— 5027 3943 4453 5105 4860

Cetatea Albă . . . — 720 176 355 765 858 811 1061 Chişinău — 32332 31386 29936 257M3 21129 22501 —

Hotin . —— — . ■ 2800 1745 6319 5408 4188 Ism ail. 2057 907 384 596 2466 3010 3781 5368 Orhei . 2657 4495 2986 8156 14953 12605 10521 7168

Soroca 13152 12325 14553 15903 523 1984 4195 2658 Tighina — 321 6668 7119 4888 5277 5683 4365

Total . . . < — -- — - - 79534 61462 61808 63177 — 271 gratuite RURAL

P A L U D I S M

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

2427 4268 4283 7865 8530 8455 8010 11.795

■■ î— —- 1096 5783 6183 5050 1370

— 64) 't i 1422 2677 2198 516 —

.— j -4 i — 3031 3222 1762 1594 —

— - 2213 2613 1372 2593 2114 * )W6 10.452 1755 —— -

I - 2731 1902 4248 3572 5966 3625 -

1082 1733 2563 4700 6723 9669 4423 2896

— 3472 3671 6158 3905 7886 9109 8291

41 185 3S.780 43.491 34.920 ~

URBAN

P A L 1 DI 3 M

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

221 293 413 900 926 515 197 204

r 1— j - -} 1012 940 1338 401 177 - 15 36 r — 23 54 13 ... _ ; 2280 1995 2311 1774 559 433

ss ■ _ | - — 88 114 140 101 90

35C 120 47 53 379 366 241 132

47 230 46 283 1392 391 312 274

432 512 404 299 17 175 181 130

— 163 138 155 178 302 159 33

— - — 5116 5742 3834 2038 — 272

Consultaţiile MEDIUL

UE PELAGRA SIFILIS UE UE Q 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

Bălţi 70 90 100 106 78 183 602 463 827 1207 898 648 477 620 510 398

Cahul*) — - -f-' 10 E 124 514 106 — j - — 131 35 83 324 350

C.-Albă*) - 6 2 75 152 23 34 -— 295 226 571 402 330 252 —

Holin — t — - 231 33U 282 387 - --— 796 467 425 746 —

Ismail') — — - 29 —j 41 85 9 -— - 261 85 170 492 459

Upuşna *) — — 4- 161 10 —- I— — — 1094 644 - - —

Orhei2) — 422 293 163 197 263 1351 - — 1762 1324 2129 1390 543 782 —

Soroca 23 52 69 45 101 193 1034 245 630 777 518 557 512 1625 783 578

Tighina — 47 38 155 14 162 394 310 — 521 387 573 460 267 240 326

Tolal. . ,_ __ 4 - 975 887 1271 4401 ———— 6760 4472 4068 4128 —

1) Nu posedă detalii pe anii 1020-21-22. 2) Nu au trimes detalii complecte 1920—21—22.

MEDIUL 273

gratuite RURAL

TUBERCULOZĂ CONJUCTIVITĂ GRANULOASĂ

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1920J192111922 1923 1924 1925 1926 1927

367 398 364 608 483 200 277 353 188 306 355 302 191 251 138 107

—— — ( i 74 73 55 373 350 -— 2333 176 51 43 134 41

— 473 837 822 606 823 892 -- 453 - j 2467 1685 5555 1496 —

— — — 573 531 465 864 — - — — 216 132 191 353 —

— — — ( 309 252 191 709 716 —— 227 97 125 413 226

- — 550 535 - — —- ' — - 556 2162 — -fj, — — 888 881 951 735 291 765 -- 773 758 1282 932 395 734 -

315 350 209 347 339 257 323 310 382 227 168 136 146 141 90 37

—i 409 393 576 288 268 302 392 - 346 269 362 222 514 356 303

——— 4810 3842 2550 4505 ———— 5724 5618 7215 3714 —

URBAN

TUBERCULOZĂ CONJUCTIVITĂ GRANULOASĂ

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1920 1927

24 21 28 15 6 10 15 29 27 68 37 49 14 74 45 92

— - — ‘ 82 31 23 19 6 - - - 4 6 10 1 —

— 37 —0 48 95 13 36 80 - — - 5 184 14 16 30 — 192 181 230 226 99 109 - 42 - 25 352 87 26 28 —

-— — 30 11 24 16 10 - - — 77 1 61 150 104

5 4 4 7 — 9 12 31 - - — 6 — — 16 6

5 5 25 7 190 8 5 12 4 47 40 1 518 7108 349 89

35 48 39 17 10 25 101 50 32 47 64 59 — 5 7 9

— 45 10 10 7 4 36 17 - 40 20 3 20 41 15 15

— __ 446 576 215 349 ———— 556 830 7339 627 274

SPITALELE DIN BASARABIA

No. paturilor C ahul 30 L e o v a 20 Judeţul Cahul . C u bei 15 E a im a c lia 15

B o lg ra d 30 Chi'lia-Nouft 25 C uza-V odă 15 Judeţul Ismail Sichirlichitai 15 R en i 15 Is m a il 80 I.ărgeanca (Lepr.) 60

F lă m â n ze a i 20 + 1 0 p. tbc. F ă le ş ti 20 R âşcan i 20 Judeţul Bălţi . S toln icen i 20 B ă lţi 50 Drăgăneşti (p. tbc.) 20

Câilărăşovca 35 -|- 10 p. tbc F lo re ş ti 25 Cotiugeniii Mari 20 Dâm geni 15 + 10 p. tbc. Năduişiţa 20 Judeţul Soroca Vadul-Râşoov 20 Vertugeni 20 T â m o v a 15 Z g u riţa 15 S oroca 100 + 20 p. tbc.

Hotin 50 No.ua-Suliţă 30 Briceni 25 T râ n c a 25 Judeţul Hotin . G h elm en ti 15 Liipcani 15 R om ân cău ţi 15 S ecu ren i 15

Tarutino 20 A r cile 20 D iv iz ia 25 Puircari 15 S ă ra ta 20 Cazacii-Vechi 25 Judeţul Cetatea Albă T a ş lâ c 20 Bairamoea 15 S a b a 15 Volintiri 15 Cetatea-Albă 80 Satalâc H agi (Granul.) 30 \

275

No. paturilor

I Maternitatea 15 / Central din Chişinău 370 | Regina Maria Chişimău 100 1 Ccmtagioşi „ 165 1 Ochi „ 1 Copii „ 60 1 Costiugeni (nerv.) 500 Judeţul Lăpuşna . . \ Vamiceni (Tbc.) 40 j Hănceşti 40 J Niaporeni 25 I Şaipte-Bani 25 I Văsienl 25 I Vadu-Vodă 20 1 Pârjolteni 20 \ Călăraşi 20

CiniiŞăuţi 20 Bravicea 20 Chdperceni 20 Rezina-Târg 20 Ishiştea 20 Judeţul Orhei . . „ Răspopeai 20 Sărăteni 20 C ob âlcă 20 Su şleni 20 Criuleni 20 O rhei 60 I Tigh in a 40 C o m ra t 30 ii i -i t; l* / Bulboaca 15 Judeţul Tighina . . ( cimişlia 15 1 Tărăiclia 15 C ăuşanî 50

Totalul spitalelor 79. Totalul paturilor 3195.

j 276

t a b l o u D e medicii şi personalul sanitar care a funcţionat în Basarabia dela Unire şi până astăzi

M edicii M edicii M edicii de spitale de circums. de spitale ANUL cu Totalul Ag Ag sanit. Of. sanit. Rur. Urb. circ. rur. Rur. Urb. m edicilor şi şi de spitale Ag. dezinfect. şi şi subchirurg Moaşe rurale

1920 5 52 55 62 22 196 358 218

1921 4 62 58 59 22 205 358 231

1922 6 62 58 59 34 218 358 228

1923 5 62 62 55 29 213 384 198

1924 11 55 52 59 29 206 415 162

1926 11 53 52 59 29 204 471 152

1926 11 41 48 68 29 197 471 16 i

1927 10 45 51 68 29 203 471 168

1928 12 50 51 75 29 217 471 168

In Basarabia sunt:

16.132 Invalizi de război 9.996 Orfani „ „ 36.564 Văduve „ „ Total 62.692 astfel repartizaţi.

( 6534 Invalizi In judeţul Bălti . . . J 1088 Orfani ( 5830 Văduve

1 1338 Invalizi » » Soroca . .( 203 Orfani I 4780 Văduve

l 1157 Invalizi » » Cetatea Albă 1184 Orfani ) 6697 Văduve

( 1833 Invalizi în judeţul Tighina . . J 3565 Orfani I 5980 Văduve 277

1423 invalizi In judeţul Hotin . 1299 Orfani 5627 Văduve

1005 Invalizi » » Chişinău. 1060 Orfani 2946 Văduve

842 Invalizi » » O rhei 510 Orfani 879 Văduve

879 Invalizi » » Ismail 634 Orfani 2930 Văduve

621 Invalizi » >. Cahul 453 Orfani 895 Văduve

Pentru invalizii de război există în Chişinău două căminuri, — Regele Ferdinand" şi ,,Regina M an a ", — înfiinţate în anul 1919, pentru 46 invalizi. In aceste căminuri sunt ateliere de cis- mărie şi de împletituri de nuiele. Pentru orfanii de război sunt următoarele orfelinate şi insti- tutiuni, puse sub administrarea Societăţei-delegate „Ocrotirea orfanilor din război'':

IN CHIŞINĂU

1. Orfelinatul, — şcoală inferioară de arte şi meserii — „R e­ gina Maria", înfiinţat în anul 1921, pentru 168 fete; 2. Orfelinatul „Regele Ferdinand", înfiinţat în anul 1921, pen­ tru 125 băeti, — cari urmează la şcolile statului, cursul primar şi secundar. 3. Sanatoriul pentru boalele de ochi, cu 90 paturi, înfiinţat in anul 1921 şi desfiinţat în 1925, ne mai fiind necesar.

IN T IG H IN A

1. Orfelinatul „Olga M. Slurdza", înfiinţat în anul 1921, pentru 103 băeti, cari urmează cursurile primar şi secundar la şcolile sta. tului, parte din ei, la şcoala inferioară de arte şi meserii. 2. Orfelinatul „Principele Miho.i", înfiinţat în anul 1922 pen­ tru băieţi.

IN CAH U L

Orfelinatul „Regina Maria", înfiinţat în anul 1921, curs pri­ mar şi secundar pentru 35 băeti. IN CETATEA ALBA

1. Orfelinatul „Regina Maria“, înfiinţat în anul 1921, pentru băeti şi fete şi desfiinţat în 1922. 2. Orfelinatul „Principesa Elisabeta“, înfiinţat în anul 1922, şcoala inferioară de arte şi meserii pentru 76 fete- 3. Orfelinatul „General Stan Poetaş", înfiinţat în anul 1922, şcoală inferioară de arte şi meserii, pentru 79 băeti.

IN B Ă L Ţ I

Orfelinatul ,,Ştefan Cel Mare", înfiinţat în anul 1922, curs primar şi secundar, pentru 54 băeti.

Tot sub administrarea Societătei-delegate „Ocrotirea orfani­ lor din război1' statul are înfiinţat, încă din anul 1921, la Bu- dachi, un sanatoriu maritim, în aşezămintele Ertemieff, în care sunt ţijimişi, în fiecare vară, pentru cura maritimă, — un în­ semnat număr, — peste 600, .— orfani de război debili, lympha- tici şi cu afecţiuni osteo-tuberculoase, ori eu tuberculoză gan- glionară. Toţi invalizii, văduvele şi orfanii, şi-au putut găsi ajutor, spri­ jin şi ocrotire în instituţiile create pentru ei, numai mulţumită Unirii. ADMINISTRAŢIA ADMINISTRAŢIA

Situaţia anarhică, în care se găsea Basarabia la sfârşitul anului 1917, cu răscoale, asasinate, prădăciuni, fără autorităţi adminis­ trative şi judecătoreşti cu puteri reale, a încetat imediat după in­ trarea armatelor române. O ordine relativă a venit. Dar ordinea trebuia statornicită, lămurită şi legalizată. Spiritele încă nu erau calme şi atribuţiile autorităţilor vechi, noi, şi mai noi nu erau lămurite. Curente, tendinţe, interese, şi aspiraţiuni diverse, în iiesiguranta politică generală, împingeau lumea activă turburată, opusă intereselor masei pasive, — în diferite direcţiuni. Această stare s’a lămurit imediat după unire. Nu putea fi îndoială: ma­ joritatea populaţiei din Basarabia, fiind românească, adminis­ traţia şi poliţia urmau să fie româneşti. Conducerea centrală administrativă a Basarabiei, după unire, se afla în mâna consiliului de directori, aleşi de Sfatul Ţării. Prima grije a acelui consiliu a fost de a introduce în prima zi în administraţie limba românească şi pe vechii comisari din ţi­ nuturile Basarabiei a-i numi prefecţi, dându-le îndatoririle a- cestora şi întocmindu-le un aparat ajutător de cancelarie şi un aparat exterior de subprefecţi, după numărul plăşilor atunci for­ mate. De sigur că organizarea prefecturilor, instalarea noului aparat administrativ pe ruinele vechiului aparat şi după anarhia, a cărei cărbuni erau încă sub cenuşă, eu mijloace materiale res­ trânse, nu s’a făcut fără piedici şi dificultăţi făţişe şi ascunse. Acelaş lucru s’a făcut de consiliul de directori ai Basarabiei şi în administraţiile comunale şi judeţene. La sate instalarea pri­ marilor şi consiliilor comunale naţionale, introducerea limbei ma­ jorităţii populaţiei s’a făcut repede şi fără mari dificultăţi. La orlaşe s’a întâmpinat uşoară rezistentă, care încet încet au fost învinse prin disolvarea consiliilor comunale resistente. Era în Basarabia o instituţie administrativă veche, cu mult prestigiu, zemstva gubernial. Ne corespunzând necesităţilor de­ mocratice ale momentului (era aleasă prin vot restrâns), având atribuţiuni vechi, care contracarau atribuţiile Sfatului Ţărei şi a 282 consiliului de directori, consiliul directorilor a fost silit s’o des­ fiinţeze, tr|ecând atribuţiile ei pe seama diverselor directorate. Zemstvele tinutale au fost menţinute, romanizate, ajutate, apoi s a trecut conducerea lor în mâinile comisiilor interimare. Astfel din primul an s’au pus în administraţia Basarabiei prin­ cipiul: administraţia trebuie să fie în limba şi după directivele majorităţii populaţiei. Din an în an, prn serii de schimbări: auto- disolvarea Sfatului Ţării, administraţie a miniştrilor Basarabiei, prin dirţectori de departamente, trecerea directă sub ministerul de interne, — s’a ajuns până la actuala formă, statornicită prin legea administrativă unitară pentru înreaga tară. Se aduc multe şi câteodată drepte învinuiri administraţiei din Basarabia. Evident că de defectele ei nu este vinovată numai ea, ci un întreg complex de împrejurări istorice şi actuale în afară şi peşte voinţa şi puterile ei (asupra lor nu insistăm). Incontes­ tabil, că şi administraţii singuri poartă o parte din această vină, şi iarăşi este incontestabil, că administraţia din Basarabia se a- meliorează an cu an; se adaptează nevoilor populaţiei şi populaţie din ce în- ce mai mult se acomodează mai bine cu administra­ torii săi. Ţrei avaiitagii are administraţia actuală a Basarabiei: I) este în limba poporului, 2) nu are un singur centru pentru rezolyirea chestiunilor administrative din întreaga Basarabie cum era îna­ inte a Chişinăului ci are nouă centre r— în fiecare capitală de ju­ deţ, §i 3) este democratică, adică electivă. Evident, neajunsurile administraţiei din Basarabia trebuiesc urmărite şi extirpate cu putere. Totuşi trebuie să îi recunoaştem şi meritele sale. In timpuri tranzitorii după război şi revoluţie, cu fenomene clare de demoralizare a societăţii, cu vecinătăţi de banditizm, război civil, vărsări nemăsurate de sânge, revărsări de instincte sălbatice, întp’o atmosferă de schimbare a bazelor economice, politice şi sociale, — administraţia din Basarabia a menţinut ordinea şi liniştea şi a asigurat Basarabiei o muncă li­ niştită şi o dezvoltare pacinică. Una din marile gneutăti în Situaţia internă şi administrativă a Basarabiei este imixtiunea şi propaganda bolşevică. Atacprile mai însemnate a bandelor bolşevice organizate peste Nistru au fost două. In noaptea de 9 spre 10 Ianuarie 1919 un grup de circa o sută ţărani, încearcă să atace podul din dreptul Hotinului pentru a în­ lesni trecerea armelor din Podolia, scrie d. Crupenshy în volumtţl său asupra situaţiei din Basarabia (pag. 157 Paris 1920). „Atacul este dirijat de un corp de ofiţeri, -cari au organizat un plan de atac“. Dar acest atac, însotit de o puternică propagandă şi antre­ narea cu fopţa şi a elementelor slabe locale, este respins repede do trupele româneşti. 283

O altă revoltă este organizată în Septembrie 1924 la Tatar- Bunar de Nenin, ofiţer din armata roşie, care a trecut Nistru în capul unei bande şi prin teroare şi-a asociat elemente locale. Afară de aceste atacuri volente pe faţă şi în stil mare, mii de atentate izolate s’au produs în cursul acestor din urmă zece ani de către bolşevici în Basarabia, în scopul de a înspăimânta şi demoraliza populaţia, de a deruta şi scădea prestigiul administra­ ţiei. Asasinatele, atentatele şi crimele erau îndreptate împotriva căilor ferate, posţurilor de jandarmi, perceptorilor, primarilor, populaţiei civile, pichetelor de grăniceri, sentinelelor, etc. Dar afară de acestea, bolşevicii organizează în Basarabia gru­ puri pentru spionaj militar, organizaţii teroriste de agitaţie şi propagandă politică. Pentru a descoperi, opri şi reprima toate aceste atacuri — şi a apăra populaţia locală — administraţia din Basarabia a trebuit să depuie multă muncă şi să dea multe jertfe omeneşti- Acei care critică cu înverşunare administraţia din Basarabia — ar trebui să manifeste şi puţin respect faţă de munca ei şi de jertfele omeneşti, date de ea pe altarul ordinei şi liniştei, nu numai a populaţiei din Basarabia, ci şi din ţara întreagă. DIATA POLITICA Şl SOCIALA DIN BASARABIA IN U LTIM II ZEC E ANI Uiaia politică oi socială din BasaraDia în ultimii zece ani

Sub regimul absolutist rusesc nu exista în Basarabia manifes- taţiuni aparente de viaţă politică, nici în formele din occident, nici chiar în formele balcanice. Totuşi existau curente politice; pe de o parte guvernul rus: . forţa armată, funcţionarii, finanţele şi întreg aparatul statului, — iar pe de alta masa subjugată naţională românească : ţăranii, cle­ rul, boierii. Imediat după anexarea Basarabiei la Rusia, a început lupta dârză, dar ascunsă, între aparatul Statului şi populaţie- întreg aparatul statului tindea cu toate puterile la rusificare şi la exploa­ tarea provinciei, în scopurile politice,, economice şi financiare a statului rus. Din partea populaţiei primele manifestaţii contra stă- pânirei ruseşti le-au făcut ţăranii, încercând a trece Prutul. Au fost opriţi de forţa brutală superioară şi au trebuit să se supuie, limitându-se la rezistenţa permanentă, dar pasivă. Manifestările păturei conducătoare, naţionale, a boierimei au fost mai puternice şi mai organizate. Aceste cercuri cereau păstrarea drepturilor naţionale şi autonomia. Elementele active şi extremiste pentru autonomie, în urma denunţărilor şi ameninţărilor, au fost silite să emigreze în Moldova; elementele tranzacţioniste,. încet încet, s’au supus, fiind majorate de elementele importate de guvernul rus, sau au fost disolvate şi adaptate statului rus prin acţiunea timpului, şcoalei, cerineţlor economice. , Pătura mijlocie româ­ nească a fost distrusă de guvernul rus. prin imense avantagii date coloniştilor urbani importaţi, şi prin concurenţa fabri celor, băncilor şi comerţului mare din alte părţi, căci în Basarabia nu s’au creiat astfel de organizaţii. In noua alcătuire socială, formată prin acţiunea, statului rus în Basarabia, găsim un grup infinit de mic de funcţionari ruşi, (11%»), o pătură mică suprapusă rusificată, (10%»), — amândouă fără nici o legătură intelectuală sau economică de solidaritate cu \

288

pătura m ijlocie; aceasta (10%o), străină în mare m&sură şi ea de statul rus era şi mai adaptată şi mai apropiată de baza socială — ţărănimea, care, pasivă, retrasă, risipită şi izolată, stăpânea satele, fiind în vechiu profund şi constant antagonizme de interese şi concepţii cu alcătuirea rusească a statului. Raporturile numerice în aceste grupe se pot judeca din faptul că populaţia urbană era de 15%, ori din aceşti 15% grupurile su­ prapuse dacă deabea erau de 25 %. Curentele politice, predominante în Basarabia, după ce au început manifestările politice pe fată şi în Rusia, adică după 1905, erau reflexul ileologiei politice generale a partidelor ruseşti. Dar alături de aceste curente erau şi curentele instinctive naţionale : scopul ascuns a tuturor acestor curente naţionale era unirea. îm­ prejurările exterioare, în mijlocul cărora erau aşezate, le imprimau unele coloratiuni de ideologie a partidelor ruseşti. Societatea astfel alcătuită, după un război dezastros, se tre­ zeşte subit în fata revoluitei formidabile, politice şi sociale din 1917— 1918. Toate chestiunile nerezolvate îşi cer soluţii imediate. Statul rus, fiind în completă descompunere, toată puterea straturilor po­ litice suprapuse din Basarabia şi străine de ea, şi a formaţiilor politice, care se sprijineau pe acest stat — a fost ruinată. Pătura mijlocie, creiată de statul rus, străină şi de el, dar străină, ca ori­ gină şi caracter şi de autohtoni, se găsea în -aceiaşi situaţie ca şi pătura suprapusă. Singurul substrat social real, care, în împreju­ rări revoluţionare, îşi putea valorifica aspiraţiile şi interesele drepte şi din vechi oprimate — era ţărănimea moldovenească. Expresia acestei tărănimi moldoveneşti şi a aspiraţiilor ei morale, intelec­ tuale, politice şi economice, a fost Sfatul Ţării — cu blocul lui moldovenesc. El a proclamat întâi autonomia Basarabiei, apoi despărţirea de Rusia şi independenta, ca la momentul oportun să proclame unirea. Bizuindu-se, pe de o parte pe aspirafiunile drepte a ţăranilor moldoveni la viata naţională şi la o bucată de pământ, iar pe de alta pe situaţia politică, care a permis statului român să intervie în sprijinul lor — blocul moldovenesc din sfatul ţării, care rezuma toate curentele şi partidele naţionale a reuşit să pro­ clame unirea şi reforma agrară- Puse a alege între statul naţional român, dar burghez capitalist, şi statul de peste Nistru, în plin război civil, îndrumat spre dictatura comunistă, straturile supra­ puse şi rusifieate din Basarabia, fată de situaţia reală, au primit schimbarea politică radicală diri Basarabia, întrucât astfel, dacă pierdeau valoarea politică privilegiată, rămâneau cu drepturile de om şi cetăţean, cu dreptul de proprietate, fără arestări, maltratări, deposedări, deportări, declasări şi alte persecuţii — cum le era pers­ pectiva sub regimul celor de peste Nistru. Ideile predominante în viata politică şi socială în Basarabia după unire au fost naţionalizarea aparatului statului, adăptarea 289 vietei politice şi sociale la noua viată de stat unitar român şi mai presus de toate reforma agrară. Naţionalizarea aparatului statului s’a început din primul mo­ ment după unire de primul consiliu de directori, susţinut de una­ nimitatea Sfatului Ţării. Aparatul administrativ, comunal, poli­ ţienesc, financiar, judiciar, bisericesc, şcolar tehnic, poşta, telegraf, căi ferate, etc-, în 8 luni de zile au fost complect naţionalizate. Repe­ ziciunea şi vigoarea, cu care s’a făcut această operaţie, explică faptul că ea s’a petrecut tară violente şi fără durere- Dar putinţa de a o rezolva în aşa mod, se explică prin faptul, că era aşteptată şi dorită de massele mari, cărora le convenea, iar adversarii nu puteau să nu recunoască că este logică şi naturală. S’au încercat de sigur de grupuri mici de interesat! şi de capete inconştiente, or­ ganizări şi curente de rezistentă; ele n’aveau însă mare valoare şi importantă. Pe fată nu se opunea ideii de naţionalizare — ideia menţinerea statului quo, — adică a formelor ruseşti de viată, căci aceasta ar fi provocat 111 păturile largi o indignare ; se opunea nu­ mai ideia gradării şi a autonomiei. Dar fată de conştiinţa clară a conducătorilor şi curentul instinctiv al masselor nici ideia autono­ miei—în dosul căreia de străvedeau putinţele altor coniplicatiuin, n’a prins şi n’a rezistat. In schimb reforma agrară a întâmpinat mai multe greutăţi şi rezistente. Greutăţile erau şi de ordin de concepţii şi de executare. Rezistentele veneau dela straturi sociale suprapuse, dar ele ne- având nici un sprijin politic şi economic, nici intern, nici extern, au fost silite să se supuie şi acestei nevoi a timpului. Pierzându-şi stăpânirea politică, scăzându-le puterea economi­ că, — simtindu-se coloni străini în Basarabia, nedeprinse cui acti­ vitatea politică pe baza votului universal, obosite după manifes­ tările revoluţionare, nepregătite pentru viata publică naţională, ro­ mânească, păturile suprapuse şi înainte de război predominante în Basarabia, fiind în minoritate, şi fără legături, sau măcar un punct de sprijin în massă mare de ţărani Moldoveni din Basara­ bia, după realizarea reformei agrare, au intrat în complecta apa­ tie şi pasivitate. Oarecari iluzii asupra politicei internaţionale ori- cări isbucniri împotriva situaţiei economice, ce li s’a creiut, au fost — dar ele nu au avut mare însemnătate şi nici1 un efect. Toate aceste elemente aui stat mai mult retrase din viaţa Basarabiei. Miş­ carea politică activă din Basarabia este stăpânită, după unire, de elemente noui izvorite din pătura Moldovenească, descendenţi dm ţărani, clerici, răzeşi, mazâli, boiernaşi, câţiva boieri. La aceste elemente s’au adăogat alte elemente locale, care s’au adaptat repe­ de situaţiei noui, politice şi economice şi elemente venite din ve­ chiul regat, Transilvania, Bucovina, avocaţi, medici, ingineri, funcţionari' şi multe alte elemente autohtone din Basarabia- Massa mare, risipită în sate, cu greutăţi de comunicaţie, după un trecut de apăsare, lipsă de şcoli, şi viaţa naţională, nepregătită pentru formele noui de viaţă politică democratică, după realizarea

19 200 instinctului ei naţional — în forma unirii şi naţionalizării institu­ ţiilor şi prin reforma agrară, este acum solicitată de diferite forma­ ţiuni politice. Grupul blocului naţional din sfatul ţării a persistat, puţin timp după unire, sub forma de partid local ţărănesc şi a colaborat cu guvernele centrale. Apoi din el o parte a trecut la partidul popo­ rului ; o altă parte la partidul liberal şi o parte la partidul naţio­ nal ţărănesc. Fiecare din aceste grupări au adunat şi înglobat în curentele partidelor lor o mulţime de elemente noui până atunci streine de politica activă. Partide locale şi cu tendinţe locale nu suint. întâmplător cu o- cazia unor alegeri se formează blocuri cetăţeneşti, sau alte forma­ ţiuni pentru a coopera cu cutare sau cutare partid politic. Pe lângă defectele ei organice, comune vieţei politice din toate ţările, — viaţa politică din Basarabia suferă de defectele specifice vietei politice româneşti şi mediului mental, social politic şi eco­ nomic din Basarabia, isvorât din viaţa anormală istorică şi din epoca aceasta de tranziţie, extrem de grea în toată lumea. Unirea a dat Basarabiei o viaţă politică naţională. Cu toate de­ fectele ei, ea este un puternic mijloc de naţionalizare şi unificare; ea canalizează nemulţumirile şi nevoile în curente politice comune şi dă posibilităţi de soluţionare a problemelor politice sociale şi e- conomice pe căile normale, fără isbucniri şi violenţe, care sunt ne­ norociri şi prin ele înşile şi prin urmările lor. Cu însănătoşirea mediului social local şi general şi viata po­ litică se va ridica. Ceia ce caracterizează în deosebi viata politică din Basarabia este faptul următor. In ultimii zece ani s’au produs în Basarabia, afară de alegeri parţiale — cinci alegeri generale pentru parla­ ment pe baza votului universal şi cu reprezentanţa proporţională. Ori, cu toată surescitarea patimilor politice, la aceste alegeri — în care se disputau şi luptau în mod viguros partide adverse — ni­ meni din cei aleşi (dăm mai jos listele lor), n’a formulat niciodată vreun protest contra unirii sau să fi cerut revenirea la Rusia. S’au formulat în parlament critici violente şi pasionate împo­ triva neajunsurilor, vexaţiunilor şi abuzurilor din viaţa Basara­ biei, dar toţi acei, care le au făcut — le au făcut nu mai in scop de îndreptare, înţelegându-le exclusiv ca chestiuni interne ale statu­ lui Român. ' ■ ■ - La'-viaţa politică a Basarabiei participă şi sunt aleşi în parla­ ment şi minoritarii. Or nici unul din ei, făcând critica noajun- -surilor vietei politice şi sociale din Basarabia, nu s‘a gândit'să pro­ testeze contra situaţiei creată prin unire: Acest fapt este foarte înseninat şi caracteristic pentru viaţa po* litică din Basarabia. 291

Deputaţi aleşi 1919 Noembrie 23 şi 24 ISMAIL. — Ştei. Ciobanu, Ştef. Lntilă, I. I. Tomov, M. '-VâDtu, Tom a Bejan. BĂLŢI. — Rusu Ion, Pelivan I., Crilian Anton, Buzdugan L, Popovici Efim,, Pântea Gherman, Calistru Diomed, Leanca Const., Frunză Ilie, Bolocan Grigore, Carasevici Arseni. CAHUL. — Const. F. Petrescu, Iacob Alganzan, Th. Donciu, LIaralamb Yizante, I. Inculet, Soroccanu N., Gaşca Gr. CETATEA ALBA. — Calaraşi Nicliifor, Sergiu Niţă, Const. ) Stere, lohans Ghestinbergher, I. Inculet, Ştef. Ciobanu, Daniil Bitau, Temistocle Huma, Dimof Teodor, Daniil Erdiman, Gh. Marc, Li viu Marian. CHIŞINĂU. — Dr. Ciugureanu Daniel, Pelivan I., lăut V., 'Cojocariu Teodor, Moldovanu Gr., Bivol Const., Serghie Th., Const. Ioan, Trofimov Yladiinir, P. I, Stânca, D-tru I. Gheorghiu, Ludovic Dauş. HOTIN- — Dr. Daniel Ciugureanu, lancu Melic Melicson, Alex. Moraru, Policarp Befeanu, Pavel Kitrogroschi, Const. Seimenintchi Lungu, M. Calistru, Ştef. Scutelnicu, Const. Noe, Prof. f ala. ORHEI. — Preot Pavel Gugiujna, N. Iorga, Y. Barcă, Pan- telim. Halippa, V. Mucinschi, I. Plămădeală, 1. Zaporojan, I. Mo- sraru. Anton Sârbu, Eugen Nilă, Chirilă Cunciujna. TIGHINA. — Th. Nuţă, Erhan Pantelimon, Dragomir D-tru, Bulat Potop, V. Stroescu, Valuta'I. Ion, Sidonam C., Sto- canoglu N., Valceam Alex. SOROCA. — Pantelimon Halippa, Secară Yasile, Sfecla Petru, Scobiala Andrei, Munteanu V -le, Bârcă Tudor, Bivol Vasile, Rusu Leon, Cazacliu Gr., Calistru Horia, loncu Tiofil, Goian Pantelimon- Senatori aleşi 1919 Noembrie 7 şi 8 t CAIIUL. — Mocanu N., Narie Alex., Balaban I. ISM AIL. — P. S. S. Dionisie Ismaileanu, Mosciuri Volovschi. CHIŞINĂU. — Lascu Y-le, Arbora Zamfir, Ursu Alex., Porcu Teodor, Ghianr Ande. O RH EI— OrjstiRutacoy, Alexi Sibirschi, I. Dauja, I. Vulpe. BĂLŢI. — Vrabie'D-tru Ştef.. Teodosie, Stroescu I. Andrei, Leahu D. Ion, G-ral Anastasiu Alex. CETATEA ALBĂ. — Vilmer Andrei, P- S. Arm. Dionisie, Teodorof Ştefan, V. Covalischi, Th. Covalischi.1 TIGTHINA. — I. Zâbangi, Bolocan Ştef., Rusu Pavel, Pos- tolache V. \ SOROCA. — Căisân Victor, Lungu D-tru, Mâţa C-tiu, Culina Simion, Sarbata V. HOTIN. — Elizei Boiaciu, Ştef. Bobîc, N. Dilion, Maer Lanvingher. 292

Deputaţi aleşi 1920 Mai 25, 26 şi 27

CETATEA ALBĂ. — Ioha-nes Ghestembergher, Ser ginta Niţu, lacob \ agncer, Pavel Nicoreşcu, A ladiruir Chiorascu, Ivan Chiricenco, Andrieş A idmer. CHIŞINĂU. — Bogos D-tru, Chiorascu A ladimir, Gh. Djo- nat, Ştcf. Gorobeţ, I. Ineuleţ, A. Ţânţu, Di\ N. Lupu, N. D. Cocea. SOROCA. — Halippa Pantelimon, \. Sacară, I. Codreanu,, Andrei Scobiolă, P. Sfeclă, Gr. Cazacliu. IHJGH1NA. — Erhan Pantelimon, D-tru Dragomtr, Via di­ ni ir Trofinov, Mih. Berlescu, Luca Nemţanu. BĂLŢI. — 1. Pelican, 1. Inculef, Anton Crihan, Alex. Mâţă, Gh. Pântea, 1. Buzdugan. CAHUL. — Const. Petrescu, Haralâmb A izanti, Const. Heni,. 1 lie Pârvu. HOTIN. — V. Tânţu, Gr. Sadovschi, Teodor Aracarciuc, Natan Lerner, Mihai Sor. ORHEI. — Dr. G. Laşcu, Y. \Bârcă. Eftimie .Sinicliu. Preot Pavel Guciujna, Vladimir Chiorascu, Mihai Minciună. ISMAIL. — Evghenie Bădăran, H. Alitanov, Nistor Cincuv, Ivan Titov.

Senatori aleşi 1920 Mai 30 şi 31

CAHUL. — V. Ştefănescu, N. Mocanu. HOTIN.’ — G-ral M. Aslan, luliu Dragomirescu. ISMAIL. — G-ral Averescu, Socrat Constantinov. ORHEI. — Const. Sinacev, Eugen Niţă, Orest Rusacov. BĂLŢI- — Gr. Bolocan, Efimie Popovici, Tofan Mihai. CETAiEA ALBĂ.—Bitan Daniel, Tudorov. Ştef., Garcfild C... CHIŞINĂU. — N. Alexandri, Iulian Levischi,, A. Anghel, Zamfir Arbore. SOROCA. — Victor Caisin, D. Longhinescu, Atanase Gruschevici. * TIGHINA. — Duiliu Zamfirescu, Lmilian Melinciuc.

Deputaţi aleşi 1922 Martie 5, 6 şi 7

BĂLŢI. — I. Rusu, Alex. Mâţa, C. Leanca, I. D. Moldovanu,. I. Inculet, I. Pelivan. CHIŞINĂU. — I. Ineuleţ, I. Pelivan. V. Cazacliu, N. Bivol, ■Gh. Pântea, Gh. Bacaliuc, Dr. N. Lupu, Rabin Tzirelson- CAHUL. — I. Ciobaş, V. Veloc, N. Ciornei. Al. Râdulescu, CETATEA ALBĂ. — T. Brătianu, Locot.-col. Eug. Adamo- vici. Dr. D- Ciugureanu, Gh. Spiliote, Preot Terinte Belodanot, N. Trandafireseu. 293

HOTIN. — Policarp Bfefeanu, I. Tnculeţ, Mih. Panu, Natan ' Lerner, Mih. Calistru. ISMAIL. -— I. A. Jelesc-ov, Atanase Anghelescu, Teodor Dumbravă, Antipn Evghelov. ORHEI. — V. Barcă, Dr. C. L- Lascu, Gr. Plămădeală, Efti- mie Sinicliu, Misu Marinescu, V. Barca. SOROCA. — Pan. Halippa, P. Sfeclă, C. 'Stere. Gr. Ca- zacliu, I- Codreanu, Gh. Lupaşcu. TIGHINA. — German Pântea, Th. Creangă, Sergiu Cernău- ţeanu. Luca Nemţeanu, Daniel Neagă.

Senatori aleşi 1922 Martie 1 şi 2

CAHUL. — Iacob Bălănescu, N. Rusu. CEATEA ALBĂ. — Const. Stere, Teodor Cavalschi, N. Trandafirescu. HOTIN. — Gr. Stefanof, Elisei Boianu. ISMAIL. — V. Tomov, Y. Sasu. CHIŞINAU. — 1. Senielevici, I. Pelivan, Alex. Groppa, Trofin Gli. Pală. ‘ - SOROCA. — Victor Ca Li an. A. Sorbală. Efiimc Ceaglic. TIGHINA. — I. Galafanu, Vartolomeu Sucitu. ORHEI. — N. Casert, Dr. L. Lascu, Th. Mânu. BĂLŢI. — I. Rusu. C. Stere, N. Postolache.

Deputaţi aleşi 1926 Mai 28

BĂLŢI. — Nicon Valuta, 1. loan, A. Zamfirescu, D-tru Sava, Arsene Ca rase viei, Eduard Mirto. CAHUL. — llaralamb Vizante, N. Ciorneei, C. Lupu, Mihai Gheorghiu. CETATEA ALBĂ. — Niţă Sergiu, Colus M. Asvandurov, P. Nicclescu, Daniel llasse, Sergei I. Gutuie, 1. Coiuanescu, C. Stere. > HOTIN. — Mih. Panu, Ioachim Lungu, Aron Ghendric, I. Romaniuc, Policarp Beţianu. ISMAIL. — Barbu Catargiu. Popa loan, Vladimir Zaporos- cenco, Const. Stere. LAPUŞNA. — Th. Neaga, Dr. D. Ciugureanu, Vladimir Cristi, Chirii Guciujăn, Gh. Djonat, Andrei Dimitrescu, Dr. N. Lupu. I. InculeŢ ORHEI- — Niţă Sergiu, Preot Guciujna P., Gh. Buciu- mescu. V. Radvanescu, I. Nichifor, V. Barcă. SOROCA. — Niţă Sergiu, D. Iov, Ştef. Demcieov, M. Wurnbrand, 1. Rusu, Const. Stere- TIGHINA. — D. Topciu, \ ladimir Chiorascu, I. M. Leon, N. Stoianoglu, V. Madgearu. --2945-- Senatori aleşi 1926 Mai 28

j BĂLŢI. — Gr. Trelea, Const. Noe. CAHUL. — Mihai Placiov. CETATEA ALBA. — Gh. Matoc, I. Gh. Stoian. HOTIN. — Gutnic Serghie. ISMAIL. — Laderu Dumitru. LAPUŞNA. — N. Dunea, lnvăt-, V. C. Diuescu, Leiba lirei- zon. ORHEI. — N. Dobrovici, Const. Sircacev. SOROCA. — Arion Scarlat, Pr. Gh. Cemăuţeanu TIGHINA. — G-ral Gr. Crăiniceanu.

Deputaţi 1927

BĂLŢI. — I- Inculeţ, I. Buzdugan, I. Cociorvă, D-tru Vasiliu, \ it. Constantinov, Teofan Chitilovici. CAHUL- — L)r. V. Dimitrescu Brăila, C. Rădulescu, Tb. Cri- copol, Gh. Ciolac. / CETATEA ALBA. — C. Stere, Gh. Spiliote, P. Dragomi- rescu, C. I upu, Dr. Scupievschi, C. Rodunev, Dr. C. Sufleri- HOTIN. — Gh. Tătărăscu, C. B.’ătianu, N. Maxim, c.. Voi- nescu. Policar p Betzeanu- LAPUŞNA. — I. lnculet, Gherman Pântea, I. Valuta, Th. Luncescu. Elef. Sinicliu, M. Vuia, H. Dascalu, Gh. Panisca. ORHEI. — Dr. N. Lupu, V. Barca, Gr. Plămădeală, M. Ma- rinescu. A Iad Gobjilă, I- Pclivan. SOROCA. — Gr. Cazacliu, Alex. Mihalache, I. Pangal, Mir- cea Stroe. O. Munteanu, C- Stere. ISMAIL. — V. Toraov, M. Paşcanu, T. Jelescov, M. Constan- tinescu.

Senatori 1927

BAI ŢI. — Em. Cateli, Eftim. Popovici, Carp Horia. CAHUL. — Ion Piroscă, V. Năstăsescu. CETATEA ALBA. — G-ral Ştef. Ştefănescu, N. Mârza, Andrei A. Vidmer. HOTIN. — Gh. Bociar, Alex. Magurehuici. ISMAIL. — I. St. Chirilovici, Alex. Algiu. LAPUŞNA. •— Mihail Mora, T. Costin, Ludovic Dauş, Th. Balinez. ORHEI. — Gli. Turtureaua, Dr. Gh. Lascu. H. Bercovici. SOROCA. — Ştef. Marcovici, Th. Bulsrariu. B. D-tru Turcu.. TIGHINA. — Ferdinand Braga]ia, Brhan Pantelimon. IN CHEERE

Rezumând în mod cu toiul obiecţia situaţia din Basarabia, după zece ani dela reîntregirea ei în Statul Român, ceeuce apare dela prima privire este faptul, că ruperea ori cărei legături icu Rusia, nu a produs absolut nici o suferinţă, provenită din pauza acestei ruperi, nici Rusiei nici Basarabiei. Pentru noi faptul era jwit a priori. Regiunile de peste Nistru sunt cu totul diferite, de cele de aci ; din punct de vedere geo­ grafic peste Nistru este stepă, aici e regiune de coline subcarpa­ ticele Româneşti; aici cresc struguri şi tutunul, — dincolo nu cresc ; şi substratul biologic este altul; aici marea majoritate sunt români — dincolo ucrainieni. Dar aceste fapte şi istoria d ife rită a regiunilor de dincolo şi de dincoace de Nistru, — bine cunoscute nouă românilor, erau sterse în ochii străinilor şi, mai cu seamă, a vrăşmaşilor. Acum pot fi evidente şi pentru ei atât cele de mai sus, cât şi faptul, că şi substratul economic, legăturile comerciale, creditul, căile de omunicaţie etc., adică tot, ce după o anumită dogmă, constituie substratul, care împinge o ţară, sau o provincie spre alta, în mod fatal, ca un simplu element de com- plectare — s’a dooedit prin zece ani de separaţie absoluta, ca ine­ xistent între România şi Rusia şi în special între aceasta şi Ba­ sarabia. — Din potrivă s’a dovedit că ea aparţine şi din punct de vedere economic României, intrând organic cu ea în com­ plexul statelor din basinul Dunării. Mai mult, aceşti zece ani au dovedit, cât de antinaturală era şi este politica rusea că, care tindea de secole la acapararea D unării. Este inutil de vorbit despre legăturile culturale şi intelec­ tuale. Românii din Basarabia au fost tot timpul fără şcoli şi fără ştiinţă de carie, sub Rusia ţaristă. De abia în ultimele decenii s'a întins reţeaua de şcoli ruseşti, mai mult pentru oraşe şi exclusiv pentru coloniştii ruşi şi rusificaţi, decât pentru românii autohtoni care nu le cunoşteau limba. Ruperea de Rusia ,din acest punct de vedere, a fost o feri­ cire pentru Ba ai abia ; reţeau de şcoli primare, adică şcoli pen- 296 ir u mase a crescut m ult şi ceiace este im portant, de îndată după unire şcolile au fost romanizate şi fenomen natural pentru noi, numărul şcolarilor nu numai s’a menţinut, dar aproape sa du­ blat• Acei, cari au susţinut şi \şusţin că Basarabia nu este de loc românească, trebue să lămâie stupefiaţi ; cum se poate ca copii ne rom âni, — adică mase străine să vie din prima zi în şcoli ro­ mâneşti, după programe româneşti, cu profesori români. în limba română, să o ie în mase imense şi sa urmeze regulat aceste şcoli, clin an în an, zece ani şi în număr din ce în ce mai mare. Cum s ar fi putut întâmpla această minune, dacă aceşti copii, aceşti şcolari, nur şti limba românească, şi n’ar fi români. Fenomenul acesta, aşa de natural pentru noi, şi e x p licb il p rin setea de lu ­ mina şi învăţătură, de care populaţia era lipsită, apare cu atât maţ minunat şi inexplicabil pentru străini şi vrăşmaşi, cu cât această mărire a numărului de şcoli şi de şcolari, s’a făcut într’o perioadă scurtă, extrem de grea, după un răsboi şi o revoluţie, în epoca de prefaceri radicale şi în condiţii economice absolut ne­ favorabile din această cauză. S’ar fi putut oare face nu atâta, cât .'fa făcut. dar de o suta de ori mai puţin, dacă populaţia din Basarabia nar fi fost, în imensa majoritate românească. Dar ■ceiacă este în această latură a-viefei Basarabiei absolut extraordi­ nar e alt fa p t şi anume : de unde s’a găsii, aşa de repede,, aproape subit, numărul acesta de învăţători şi institutori. Până la 1918 învăţătorii şi institutorii locali erau funcţionari ruşi, predau limba rusă, creiau cetăţeni ruşi, rusificau. Şi iată de odată în anul 1918, aceşti Domni — marea lor majoritate — devin cetă­ ţeni români, funcţionari români, predau în limba română, for­ mează cetăţeni români. Cum se poate explica acest fenomen, alt­ fel decât prin faptul, că dacă învăţătorul na reuşit de loc să ru­ şi fice pe elevii săi, copii moldoveni, aceştia şi părinţii lor, întreg mediul moldovenesc, din Basarabia, au apăsat asupra învăţăto­ rilor cu aşa putere, încă sub regimul rusesc. încât au reuşit să îi romanizeze, în aşa măsură (afară de acei cari erau de origină ro­ mânească), în câl fără o deosebită sforţare, de la o zi la alta, ei se fi fost în stare să înveţe pe copii româneşte. Este inutil de vorbit de lăgăturile culturale şi intelectuale a masei Basarabene cu Rusia. Cultura şi intelectualitatea ruseasca aproape nu existau pentru masa mare rusească, agramată, cit atât mai puţin puteau exista pentru masa moldovenească şi agra­ mată şi1 străină şi ca limbă şi ca structură sufletească. Şi este o coincidenţă ciudată, tocmai în epoca când Rusia din cauza revo­ luţiei şi anarhiei, decade din punt de vedere cultural şi şcolar, în Basarbia, din cauza ruperei cu Rusia şi unirii, începe perioada înmulţirii tşcolilor şi şcolarilor, ştiinţa de carte, primii paşi în. limba naţională spre cultura naţională, singura posibilă pentru mase. Ruperea legăturilor bisericeşti a Basarabiei cu Rusia din 1018. (bazată pe fa ptu l că la 1912 anexarea bisericească a Bâsara- 297

biei la Moscova s‘a făcui fără nici o formă şi cu călcarea expresă a canoanelor, astfel ca prin faptul unirii la România se făcea o restiiufio în integram) a fost o fericire pentru ortodoxism, căci la întors la propovăduirea cuvântului Domnului, după porunca Lui, (contrarie poruncilor Synodului şi episcopilor Ruşi) în limba poporului şi la scăpat de batjocura şi propaganda anticreştină a bolşevicilor. Astfel, privită din puncte de vedere esenţiale pentru viaţa unui popor, ruperea relaţiilor cu Rusia şi zece ani de unire în ca­ drul Statului român dovedesc, pentru orice om nepărtinitor, că Basarabia a fost şi este absolut străină de orice formă a Rusiei. Chestiunea această cu toată evidenţa ei, fiind de mare im4 portanţă şi internă şi externă, se cuvine s‘o analizăm mai larg şi sub alte aspecte. Cate odată oameni simpli şi de bună credinţă, dar şi oameni cu anume inlenţiuni, spun : ,.era mai bine aci înainte, sub Ruşi, sub; Ţ ari-im paraţi". Dacă examinăm aceste cuvinte în mod o- biectio le găsim cu totul greşite. Moldovenilor de aici — nu le-a fost mai bine sub Ruşi, — căci nu aveau nici un drept naţional : nici şcoală, nici biserică, nici justiţie, nimic. Erau consideraţi ca nişte sălbateci, denumiţi ..Cap de bou" şi trataţi în consecinţă. Toată organizarea de stat rusesc anume caută să îi distrugă ca naţionalitate, ca mândrie, ca suflet, de aceia erau ţinuţi în întunerec şi sărăcie, ca să se pu­ trezească şi sa se facă gunoiu, bun pentru îngrăşat pământul, pe care să prospere statul rus, cultura rusească. Ovreilor de răci, sub Ruşi nu le era mai bine; desconsideraţi, batjocoriţi, ncadmişi a sta la sate (unde totuşi se aşezau-plătind m ită), supra aglom eraţi\în oraşe, unde nu şi găseau de lucru, fără posibilitate de a trece din zona, unde erau aglomeraţi în alte părţi, rău văzuţi de autorităţi, suferind adesea de pogromuri, ni­ meni nu poate spune că ovreilor de aici le-a fost mai bine sub Ruşi. Dar ruşilor propriu zişi, ruşilor mari. lipovenilor le era mai bine aici sub stăpânirea ţarilor? Nici lor nu le era mai bine, că ci cea mai mare parte din ei — se refugia u aici, în M oldova dintre Prut şi Nistru, — din părţile centrale ruseşti încă înainte de 1812, scăpând de persecuţiile religioase a împărăţiie ruseşti ; şi când au venii Ruşi imperiali aici, iar au suferit toate chinurile şi umilinţile; li s’au închis biserici, li s’au arestat preoţi, li s’au ridicat clopotele deela biserici, câte. câte altele. Tot aşa erau trataţi şi ceilalţi ruşi din Basarabia molocanii-siundiştii, etc. Le era bine oare aici coloniştilor germani sub imperiul rusesc ! Le^u) fost odată la început. Dar m ai tâ rziu a început lu pta şi împotriva lor. j:entru a-i desnaţionaliza. Iar în timpul războiu­ lui, pe când fiii lor erau pe frontul rusesc luptând împotriva Austriei şi Germaniei, cei rămaşi acasă, vechi şi loiali cetăţeni ru şi, «•?,!( fost declaraţi străini, vrăjmaşi şi li s'au luat pămân­ tu rile. 298

Le era bine Polonilor, cari trăiau aici ? Nimeni nu ou sus­ ţine acest lucru şi în primul rând însăşi Polonii. Etste adevărat, că era aici, înainte de războiu, o oarecare pi osperiiaie economică, cum era în toată lumea înainte de răz­ boia, datorită păcii, acumulării de capitaluri şi măririi produc­ ţiei. Dar aecastă stare de prosperitate era foarte relativă. De e , se bucurau mai cu seamă anume clase privilegiate şi anume aven­ turieri, cărora le este indiferentă patria şi mândria. Dovada cea mai bună că sub Rusia ţaristă era foarte rău -- îrt, Rusia, sunt răscoalele, ce Se ţineau lanţ, — şi care au adus la revoluţia sângeroasă. Dar discuţia aceasta, dacă era mai bine în trecut aici în Ba­ sarabia, sub ţari împărţi, este şi inutilă : Rusia ţaristă nu există în însuşi ţara aceea, care se chema înainte „Rusia imperială“ ; timpurile\ trecute nu se mai întorc. Poate vor discuta această chestiune în mod academic, generaţiile viitoare, dacă când-va se va mai reconstitui în fosta Rusie, un imperiu. Dar şi acesta, dacă va fi, va fi un nou imperiu, un alt imperiu, timpurile tre­ cute tot nu se vor mai, întoarce. Ducă este de discutat serios se poate face aceasta discuţie numai pe următoarea bază. Ce ar fi devenit Basarabia şi locui­ torii ei toţi, şi Moldovenii şi streinii, dacă nar fi venit armata română şi nu sar fi făcut unirea ? Desigur că ar fi suferit toate actele lu cru ri, care sau petrecut peste Nistru. In prim ul rând anarhia şi jafurile nu s'ar fi isprăvit în Ianuarie 1918, ci ar fi continuat. Generali albi, roşii, ruşi şi ucranieni, hatmani ca Pet- liura, Scoropadsky, Catovsky, Mahno ar fi mobilizat partizani cu sila din populaţie, ar fi rechiziţionat vite, cai, grâne, merinde, trăsuri, cu puşca sau cu tunul; toţi aceşti generali şi diferiţi şefi de bande ar fi dat aici lupte sângeroase, ar fi ars sate şi oraşe ; ar, fi omorât zeci şi sute de mii de oameni, tâlhăriile, jafurile şi omorurile s'ar fi întins ; desigur că Mahno şi alţii ar fi făcut pogromuri; vilele şi merindele de aici ar fi fost trecute peste Nistru. Din cauza mobilizării populaţiei, războiului civil, jafuri­ lor, lipsei de rânduială şi siguranţă: mare parte a pământului ar fi rămas nemuncit şi ar fi venit foamea şi molimile ; iar po­ pulaţia de aici mobilizată, ar fi fost trimeasă să lupte cu Crasnov, Vranghel, Denichin pe Don, în Crimeia, în Caucaz, în Siberia contra lui (,'olceac şi în Polonia contra lui Pilsudsky. Toţi banii, rublele ruseşti, adunate, s‘ar fi depreciat de tot şi nimeni nu le-ar fi schimbat. Toată pătura intelectuală, toţi negustorii, proprietarii ar fi fost prădaţi, închişi, sărăciţi, chinuiţi în închisori şi omo­ râţi în mare parte. S’ar fi constituit aici stăpânirea fără milă şi fără cruţare, a tuturor veneticilor şi aventurierilor, căci doar nu cei 8000 lucrători locali ar fi constituit dictatura proletariatului asupra Moldovenilor. Toate şcolile ar fi fost închise; copiii fjiră părinţi, bătrâni şi văduve, ar fi umblând în bande sălbătăcite 299 după pradă, sau cerşit; bisericile şi sinagogile ar fi fost închise . propaganda antireligioasă, batjocorirea bisericilor şi preoţilor tuturor religiilor ar fi fost regulă; nu sar fi tipărit aici o carte sau gazetă decât numai ruseşti bolşevice; nu s'ar fi putut face nici o adunare, decât bolşevică rusească, nici o propagandă, decâi bolşevică ; nimeni mu sar fi ales, de cât bolşevicii, nar fi fost nici o judecată, decât rusească bolşevică; în loc de poliţie ar / fost Ceka sau G. P. U. cu revolverul şi toporul. Sărăcia şi bolile ar fi secerat ai ci sute de mii de vieţi, ura şi veninul, sângele şi noroiul ar fi acoperit pe toţi, i-ar fi umilit, îngrozit, sâlbătecit, îndobitocit şi, după toate acestea, dn lipsă de mâncare şi de ener­ gie, toţi sar fi supus ruşilor, venetici şi aventurieri, care ar fi devenit stăpâni pe ei şi pe avutul lor : Aceasta este realitatea. Aşa s'a petrecut peste Nistru. Aşa ar fi fost şi în Basarabia, dacă nar fi venit armata română, dacă nu sar fi făcut unirea. Acei cari lăuda ţarismul mort sau bolşevismul, precum şi toţi acei, cari se bucură de a critica peste măsură neajunsurile reale ale vieţei noastre politice, sociale şi economice, să-şi cumpănească cuvintele şi mişcările, să se gândească de ce au scăpat şi să spuie ca poetul „fie pâinea cât de rea, tot mai bună în ţara mea". Dar dacă zece ani dela ruperea legăturilor cu Rusia au do­ vedit că Basarabia nu făcea parte organică nici din complexul imperiului Rus, nici din complexul U. R. S. S., că prin ruptura de Rusia nu numai că Basarabia a scăpat de decăderea sufletea scă, la care era condamntă în statul imperial rus, ci şi de groazni­ cele nenorociri cari o aşteptau sub regimul bolşevic, zece ani dela Unire, şi uşurinţa şi iuţeala, cu care Basarabia s’a adaptat Statu­ lui şi vieţei româneşti, dovedesc pentru orice om nepărtinitor, că Basarabia face parte organică din Statul român şi că numai prin unire s'a ajuns la putinţa să-şi rezolve problemele esenţiale din viiuţa ei : problema pământului, problema culturei sufleteşti şi problema organizării îneuntrul Statului naţional unitar din care face parte. Din cele expuse mai sus în această lucrare, constatăm că după o sută de ani de viată complect anormală, de robie, Basara­ bia în cele mai grele împrejurări istorice mondiale şi locale s’a reîntors în sânul Statului, din care face parte organică, complect istovită şi din punct de vedere material şi cu profunde pertur­ bări şi devieri morale şi psihice. ln\ scurtul timp de zece ani dela Unire, situaţia în Basarabia este com plect schimbată. Numărul populaţiei creşte în mod normal, pentru împreju­ rările postbelice. Reforma agrară s’a înfăptuit în pace şi în condiţiile voite de mase şi spre folosul lor. I Agricultura, creşterea vitelor, exploatarea tuturor bunurilor naturale, munca, comerţul, industria, creditele şi tot ce priveşte 300 starea, economica, după profunde sguduiri şi suferinţe îşi iau mer­ sul normal şi se îndrumeaza spre progres şi intensificare. Schimbarea întregului aparat de Stat şi a celuidocal, a admi­ nistraţiei, justiţiei etc. s’a făcut fără nici o perturbare şi fără mari greutăţi. Populaţia a căpătat instituţiile de stat şi pe cele localg în limba majorităţii absolute şi ţcorespunzătoare fire i şi spiritu lu i ei. Au există o instituţie în care locuitorul n’ar fi înţeles în limba Iun Basarabia trăieşte în pace şi linişte. Biserica a revenit la limba poporului şi posibilităţile dezvol- tărei spirituale şi practice creştine sunt mari. Progrese mari s’au realizat dn învăţământ, în special în acel pentru mase. Acest progres este şi calitativ şi cantitativ. S’a început şi o viaţă politică în Basarabia. De sigur că în toate ramurile de activitate sunt scăderi şi nea­ junsuri şi mari şi mici. Nu puteau să nu fie, dată fiind istoria a- normală a acestei ţări, daţi fiind factorii mondiali, de cari nu ne putem izola, date fiind eredităţile şi actualităţile locale grele. Dar recunoscând scăderile şi suferinţele vieţei din Basarabia, nu poate nimeni contesta imensa muncă depusă în aceşti zece ani, grei şi cei mai importanţi pentru ea şi imensele realizări făcute. In. aceşti rece ani s’a pus bazele fundamentale pentru viaţa naţională viitoare a acestei părţi a ţării şi trebue să recunoască toată lumea că bazele acestea sunt cele drepte. Rezultatele aces­ tor ani grei se vor vădi în viitor, căci zece ani în viaţă unui om este puţin lucru — iar în viaţa'unui popor nu sunt decât o clipă. E R R A T A

La pagina 192 rândul II, în loc de stuaţiu, a se citi situaţia. „ „ 240 rubrica V, „ „ „ numărul absenţilor, a se citi numărul! absolvenţilor. „ 216 rândul 35 trebue considerat ca neexistent „ 216 21 In loc de reţei, a se citi, reţelei. n 216 42 >» »»• „ arătat, a se citi, arătate. „ 217 31 „ „ econmie, a se citi. economie. n 218 8 »» 1»- „ studiu, a se citi, stadiu. •r 221 17 »» „ se face, a se citi, se făcea. *» 223 9’ ,. instalare, a se citi, instalarea. »r 223 22 » „ diriecţia, se va citi, direcţia. w 223' „ 26 »» „ toată, a se citi. toate. w 270 nota No. 2 »» „ complecte, a se citi complecte. SUMAR Pag:.

1. Introducere . 3 2. Mişcarea populaţiei . 9 3. Reforma agrară . 19 4. Agricultura . 29 5. Creşterea vitelor . 53 6. Viticultura . 61 7. Cultura tutunului . . 67 8. învăţământul agricol . 75 9. Exploatarea pescăriilor . 79 10. Pădurile Basarabiei . 85 11. Industria . 95 12. Munca . . 113 13. Cooperaţia . 129 14. Cooperativele agricole . 149 15. Comerţul, Moneta, Creditul, mpozitul . 155 16. Podurile, Şoselele . 191 17. Căile Ferate . . 215 18. Poştă, Telelegraf . 221 19. Biserica . ' . 231 20. Şcolile . . 237 21. Justiţia . . 259 22. Sănătatea Publică ; . 263 23. Administraţia . 281 24. Viaţa politică şi socială . 287 25. încheiere. . 295