DOCSLIB.ORG

Constantin Stere Și Drama Intelectualilor Basarabeni De Stânga 37

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Constantin Stere Și Drama Intelectualilor Basarabeni De Stânga 37 Maria Danilov CONSTANTIN STERE ȘI DRAMA INTELECTUALILOR BASARABENI DE STÂNGA 37 Maria Danilov* CONSTANTIN STERE ȘI DRAMA INTELECTUALILOR BASARABENI DE STÂNGA Există în destinul acestei personalităţi basarabene de mare performanţă în epocă, care mai bine de trei decenii a fost o prezență vie, nelipsită în toate frământările vieții social-politice și culturale românești, o controversă, un punct nevralgic, care a supărat mult şi mai supară încă. Ce s-a întâmplat de fapt cu basarabeanul Stere în patria lui „regăsită”? De ce a fost nevoit să răspundă mereu provocărilor unui refugiu cu necontenite ambiguități și drame fără de sfârșit? Dincolo de acele interpretări nuanţate şi controversate ce s-au conturat în scurgerea timpului istoric, se vrea, totuși o altă imagine, alta decât cea care au lăsat-o posterității adversarii lui, politicanii din epocă, învinuindu-l pe nedrept de „trădare”, de „internaționalism și lipsă de patriotism”1. Pentru a înțelege până la capăt „amnezia” care l-a acoperit atâta amar de vreme s-ar mai cere invocat un singur detaliu: să ne raportăm de fiecare dată la examenul de conștiință care i-a marcat întru totul destinul. Pentru că acea parte din societatea românească care l-a admirat, l-a acceptat, l-a înțeles (contemporanii lui Stere) a răspuns demult la o simplă și firească întrebare: De ce Constantin Stere s-a stabilit în România și nu în alta țară din Occident? Sfârșitul exilului siberian, după cum se exprimase și biograful lui Stere, Zigu Ornea, deschidea „paradoxal, un început. Și aceasta va fi poate mai tragic – oricât de ciudat pare faptul – decât drama care tocmai se încheiase”2. Îmi propusei iniţial o analiză de context întru realizarea tematicii anunţate. Am încercat să rămân în limitele acestui context care ar presupune, mai întâi, o concepere a personalităţii lui Constantin Stere în epocă, deci prins sub vremi, însă prins într-o istorie cu politica lăsată pe dinafară, ceea ce evident, nu mi-a reuşit (cu siguranță, nu va reuși nimeni s-o facă!). Pentru că personalitatea lui Stere se înscrie perfect într-o istorie politică a epocii. De aceea a și rămas pos- terității, „a rămas urmașilor” drept „un proces nejudecat de contemporani ce n-au voit a face să se distingă lucrurile în lumină”3. Contemporanii lui Stere au sesizat perfect că „pe el l-au stropit; au făcut vină din marea lui iubire pentru ținutul natal, stabilind o forțată line de legătură * Maria Danilov, doctor în istorie, cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie al AȘM. 1 Petre Haneș, O istorie a literaturii române din Basarabia, București, 1942, p. 392. Cum ar fi putut rămâne „trădător” se întreabă Petre Haneș, „după ce contribuise atâta la Unirea Basarabiei cu România, după ce fusese decorat de regele Ferdinand și după ce jucase, împreună cu el și cu fruntașii români de dincolo și de dincoace de Prut, hora în piața Unirii din Iași”. 2 Zigu Ornea, Viața lui Constantin Stere, Editura „Universul”, Chișinău, 2005, p. 129. 3 P. Stăgilă, După moartea lui Constantin Stere, în „Viața Basarabiei, Anul V, nr, 9, 1936, p. 527. REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI 38 150 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI CONSTANTIN STERE între aceasta și credințele lui politico-sociale și aceasta a planat peste toată viața lui interioară, iar acum când se anunță cu fereală moartea lui, este doar roman- cier”4. Apoi, mai este un detaliu, care publicistica literară deși l-a consemnat, istoricii n-au mai apucat să-l explice, fiind și ei, la rândul lor induși uneori în eroare de exigențele criticii literare ale timpului (istoricii se mai conduc de acele principii care fac ca nici măcar memoriile declarate ca atare să nu se confunde cu un document istoric)5. Chiar el, Constantin Stere ne-a lăsat o mărturisire zguduitoare6: „Și totuși, Răutu nu sunt eu […].Vanea Răutu era un revoluțio- nar rus (s. n. –M.D.). Eu sunt român. Tatăl meu nici nu vorbea rusește. Răutu însă e revoluționar rus și lupta împotriva imperialismului rusesc și nici într-un caz nu vroia să meargă alături de Rusia țaristă, văzând în distrugerea ei victoria idealului său”. Altceva este să constatăm că eroul din romanul lui Stere, atunci când trece în România „parcă cade pe o altă planetă, totul e altfel”. Va urma răscoala țăranilor, suprimarea ei, Războiul Mondial. După război Răutu moare „împușcat de patrioții romani”7. Chiar dacă nu s-a identificat întru totul cu Va- nea Răutu, Constantin Stere se vedea mort spiritual în societatea româneasca. Era neînvinsul doborât în cele din urmă de realitățile politice ale vieții românești de odinioară! Aici, credem se ascunde drama lui basarabeana trăită din plin spre sfârșitul vieții. Este vorba de anul 1933. Stere nu se va mai întoarce la viața politică, deși „prietenii mei m-au chemat”, mărturisea el în continuare: „Încă în ultima companie electorală mi-am sacrificat atâta energie, încât până în prezent nu pot să mă îndrept. Am 68 de ani, boalele […]. Sfârșesc veacul meu la țară”8. Evident, în contextul subiectului luat în dezbatere, nu putem vorbi despre o drama doar a lui Constantin Stere sau a segmentului basarabean din interbe- licul românesc al Basarabiei. Drama lui nu e numai basarabeană, ci a neamului 4 Ibidem, p. 526. 5 Dinu Poștarencu, Date inedite din biografia lui Constantin Stere, în Anuarul Muzeului Literaturii Române, Iași, Editura „Junimea”, Iași, 2011, p. 38-59; Alina Ciobanu, Constantin Stere: singur împotriva tuturor, Editura „Cartier”, Chișinău, 1997, 320 p.; Haralambie Corbu, Constantin Ste- re, adversar şi victimă al extremismului de dreapta, în „Săptămâna”, 10, 17 ianuarie, Chișinău, 2003, p. 14-19; Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Editura ARC, Chișinău, 1996, p. 100-108.; Haralambie Corbu, Constantin Stere: „În preajma revoluţiei”: [între roman şi memorii], în „Săptămâna” din 5, 12 decembrie, 1997, p. 20-21; Ioan Popescu, Romanul „Smaragda Teodorovna”, aproape necunoscut în Basarabia, în „Ziarul de Gardă”, 30 iunie, Chiși- nău, 2011, p. 20; Zigu Ornea, Viaţa lui C. Stere. Cuvânt-înainte de Ion Druță, Editura „Univer- sul”, Vol. I, II, Chișinău, 2005, 560 p.; 632 p.; Gheorghe Zbuchea, Constantin Stere. O restituire necesară, în „Cugetul”, nr. 4, Chișinău, 2007, p. 30-42; Dicționarul scriitorilor români din Basa- rabia. 1812-2006, coordonator Valeriu Nazar, precuvântare - acad. Mihai Cimpoi, Editura „Prut Internațional”, Chișinău, 2007, p. 418-421; Iurie Colesnic, Un cunoscut rămas necunoscut: 150 de ani de la naşterea lui Constantin Stere, în „Viața Basarabiei”, nr. 2 (33), 2015, p. 23-43. 6 În ajunul alegerilor parlamentare din 1933, cunoscutul literat basarabean Gheorghe Bezviconi a realizat un memorabil interviu publicat ulterior in revista „Din trecutul nostru” (vezi nr. 7-8, 1936, p.31-34). 7 Gheorghe Bezviconi, Constantin Stere. Impresii, în „Din trecutul nostru”, nr. 7-8, 1934, p. 32. 8 Ibidem, p. 34. Maria Danilov CONSTANTIN STERE ȘI DRAMA INTELECTUALILOR BASARABENI DE STÂNGA 39 întreg. Ceea ce ieri se dărâma (sau dărâmau alții) relua din nou de la început, cu atâta jertfire de sine, pentru a construi cu o nouă forță creatoare atât de puternică ce poate fi atribuită în egală măsură doar unor mari personalități ale neamului (mitul Meşterului Manole nu mai poate fi doar un mit (!). Neînfrântul, neîndu- plecatul, necompromisul Constantin Stere și-a trăit drama lui din plin cu toată generația sa la un loc. Dacă să amintim doar câteva nume notorii: Iuliu Maniu, Octavian Goga sau Nicolae Iorga. Contextul istoric. Viața politică. Intelectualii basarabeni care luptau pen- tru libertatea națională, pentru propășirea economică și culturală erau de obicei de stânga. Această tendință s-a manifestat foarte clar spre sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, precum și în deceniile următoare, în interbelic. Mai ales ca o mare parte a țărănimii a fost și ea implicată în mișcarea revoluțio- nar-democratica din primăvara și îndeosebi din vara și toamna lui 1917, parti- cipând la împărțirea pământurilor mănăstirești și ale moșierilor și la formarea Sfatului Țării. Dincolo de aceste considerații de ordin general trebuie scos în evi- dență că Basarabia a fost marcată de slaba manifestare a unei tradiții a vieții poli- tice. Singurul partid național care se închegase în primăvara anului 1917 era Par- tidul Național Moldovenesc (aprilie 1917), care s-a afirmat prin realizările lui din anii 1917-1918 (crearea Sfatului Țării, constituirea Republicii Democratice Mol- dovenești, declarația independenții, realizarea Unirii)9. Însă odată cu dizolvarea Sfatului Țării (27 noiembrie 1918), dispare, practic de pe arena politică și Partidul Național Moldovenesc. Multe alte rămășite ale social-democraților erau fără nicio prestanță în viața social-politică a provinciei. Cauzele imediate ale acestei stări de fapt erau multe. Să rezumăm doar câteva. Și-a pus amprentă asupra Basarabiei după 1918 faptul că toate deciziile politice se luau la București, iar atragerea unor personalități basarabene în viața politică din centrul țării a diluat într-un fel sau altul viața politică din provincie. Pe deasupra, s-au suprapus și acțiunile subversive ale Moscovei, care au impus statului român îngrădirea unor libertăți democratice în provincie. O serie de reforme politice care încep să fie realizate de statul român, imediat după 1918 și încununate cu Constituția din 1923, între care introducerea votului universal pentru bărbați care atingeau vârsta de 21 de ani, conduc la unele modi- ficări esențiale în spectrul politic (garanțiile proclamate de constituție, libertățile ce- tățeneşti, guvernarea parlamentară, separația puterilor) și veneau să insufle încre- derea în edificarea unui stat modern care urma să asigure bunăstarea și prospera- rea poporului10. Introducerea votului universal a mărit ponderea țărănimii în viața 9 Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei, Editura „Universitas”, Chișinău,1993, p. 35-37. Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, Editura „Victor Frunză”, București, 1992, p. 498. 10 Funcționarea regimului constituțional din România a fost stabilita prin Constituția din anul 1923, care a preluat o mare parte din articolele Constituției din anul 1866.
Load more

Recommended publications
  • G. Curca / V. Cotiuga, Eds.: Salt Effect
    ALEXIANU, M. / R.-G. CURCA / V. COTIUGA, EDS.: SALT EFFECT. SECOND ARHEOINVEST SYMPOSIUM: FROM THE ETHNOARCHAEOLOGY TO THE ANTHROPOLOGY OF SALT 20-21 APRIL 2012 I. Anthropology of Salt in the World M. Alexianu: Anthropology of salt: a first conceptual approach S. Fink: The two faces of salt in Mesopotamia B. Moinier: Salt history or salt in history? A. Comsa: Salts in the passage to the after life in aicnent and recent times M. Paraschiv: Salt in the adagia of Erasmus of Rotterdam M. Paraschiv: A latino-hispanic paroemiological saline «feast», by Bernardino Gomez Miedes (Commentariorum de sale libri V ) R. V. Pantelimon: Traditional production of salt in Chile. The case of Cáhuil Lagoon I. O. Macari: Salt in magical procedures L. Bejenaru: Salt as a metaphor T. B. Drüeke / B. Moinier: Salt and health L. Ochiuz: Saline aerosols: from speleotherapy to halotherapy II. Anthropology of Salt in Romania G. Romanescu: The perception of salt springs in the romanian geographic and geologic literature D. Monah: Salt springs: places for salt recrystallization and ritual centres for exchange with steppe populations N. Ursulescu: The role of the salt supply in the location of neolithic and eneolithic settlements in Moldavia (Romania) O. Weller & al.: A pinch of salt in the prehistoric eastern Carpathian mountains (Romania) C. Preoteasa: Salt exploitation and valorisation by the human communities of the Precucuteni - Cucuteni - Tripolye cultural complex G. Lazarovici / C.-M. Lazarivici: Vessels for transportation or preservation of salt water (Brine) in the Starcevo-Cris culture? An ethnoarchaeological study M. Andronic & al.: New archaeological research relating to the exploitation of salt in Bucovina V.
    [Show full text]
  • Sud-Est Europeennes
    ti ACADEMIE ROUMAINE INSTITUT D'ETUDES SUD-EST EUROPEENNES evue des etudes sud-est europeennes ournal of South-East European Studies Danube BalkansMer Noire Tome XXXV, 1997,NOS 3 4 E RA ACADEMIE' TOMA ter www.dacoromanica.ro DIRECTEUR DE LA PUBLICATION ALEXANDRU DUTU COMITE CONSULTATIF SKIL AKGUN (Ankara), VIRGIL CANDEA, N.N. CONSTANTINESCU, NADIA DANOVA (Sofia), DENNIS DELETANT (Londres), LOUKIA DROULIA (Athenes), ZOE DUM1TRESCU-BUSULENGA, ALEXANDRU ELIAN, ANNELIE UTE GABANY (Munich), ZORAN KONSTANTINOVIO (Innsbruck-Belgrade), M.N. KUZMIN (Moscou), PAUL MICHELSON (Huntington), EMIL NIEDERHAUSER (Budapest), ST. POLLO (Tirana), M.D. PEYFUSS (Vienne), MIHAI POP, RUMEANA STANCEVA (Sofia), POMPILIU TEODOR, BIANCA VALOTA-CAVALLOTTI (Milan), ALEXANDRU ZUB. COMITE DE REDACTION CORNELIA PAPACOSTEA-DANIELOPOLUI, ANDREI PIPPIDI, ELENA SCAR- LATOIU, NICOLAE-SERBAN TANA$OCA, DANIEL BARBU, LAURENTIU $TEFAN-SCALAT (secretaire de la redaction). Toute commande sera adressee a: RODIPET SA, Plata Presei Libere, nr. 1, Sector 1, P. 0. Box 33-57, Bucuresti, Romania, Fax 401-222 6407, Tel. 401-618 5103; 401-222.4126. ORION PRESS IMPEX 2000 SRL, Str. Baba Novae nr. 11, Bl. G 17, sc. 2, ap. 46, sector 3, Fax 4013240638, tel. 653 79 85, Bucuresti, Romania. La correspondance, les manuscrits et les publications (livres, revues etc.) envoyes pour comptes rendus seront adresses a la REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES Casupostala 22.159 71100 BucureSti Les articles seront remis dactylographies en deux exemplaires. Les collaborateurs sont pries de ne pas depasser
    [Show full text]
  • Science Popularization and Romanian
    1 In the second half of the nineteenth century the notes of Michael Bakunin were printed as Dieu et l’État [God and the State] aiming to hammer a nail both through the authority of supernatural divine forces and in the heart of the state apparatus. Soon in various European peripheries, various anarchist followers brought a third dimension to his credo, namely, to liberate the minds of workers and peasants through means of science popularization. By opposing liberal bourgeois scientifi c discourses, the relationship between science and anarchism was seeking individual self-emancipation, women’s liberation and at the same time, as their popularizing literature managed to yield alternative printing platforms, to construct a critical scientifi c public sphere. Historically, the practice of science popularization and anarchism were both strongly rooted in Enlightenment philosophy within which knowledge stood as an important pillar. Science, however, was perceived by the anarchists as a collective accumulation of facts and observations that a few privileged representatives of the upper class have deprived the populace of means from access to, with the establishment of scientifi c institutions. Thus, in the long run towards state decentralization, the anarchist view was clear: knowledge was 2 power, therefore science should be available for all, regardless of one’s social status or intellectual capabilities.1 S During the 1870s political changes across continental Europe reached their imperialist heights with clashes between the Ottoman and Russian empires as just one example. As a consequence of the oppressive rule of Czar Alexander II, exiled members of the narodnik movement came straight to the city of Iași, with its new university.2 In those days, the two Romanian Principalities of Moldova and Wallachia, were struggling to keep the peace because of social inequalities, high rates of illiteracy, agrarian reforms that kept the peasantry in serfdom, secularization of monastic land, and the modernization of its scientifi c institutions.
    [Show full text]
  • DINU PILLAT Dinu Pillat, fiul Poetului Ion Pillat Şi Al Pictoriţei Maria Pillat-Brateş, S-A Născut Pe 19 Noiembrie 1921 La Bucureşti
    Seria de autor DINU PILLAT Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat şi al pictoriţei Maria Pillat-Brateş, s-a născut pe 19 noiembrie 1921 la Bucureşti. A făcut clasele primare la Şcoala Clemenţa, continuându-şi studiile la Liceul Spiru Haret din Bucureşti, în a cărui revistă, Vlăstarul, a debutat cu proze lirice şi critică literară. Între 1940 şi 1944 a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti, unde a cunoscut-o pe viitoarea lui soţie, Cornelia (Nelli) Filipescu. După absolvirea facultăţii a devenit asistentul profesorului G. Călinescu la Catedra de istorie a literaturii române moderne. Şi-a susţinut teza de doctorat, sub îndrumarea lui G. Călinescu, în 1947, cu studiile Romanul de senzaţie în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi Contribuţiuni la biografia lui Ion Pillat. În acelaşi an, în urma unei restructurări pe criterii politice, a fost îndepărtat de la catedră. Între 1950 şi 1956 a lucrat pe un post de casier şi apoi de pontator la cooperativa de praf de sânge Muntenia. În toamna lui 1956, G. Călinescu a reuşit să-l aducă la Institutul de Istorie Literară şi Folclor, al cărui director devenise, pe un post de cercetător. Arestat de Securitate în primăvara lui 1959, este anchetat şi inculpat în aşa-numitul „proces al inte - lectualilor“, în lotul Noica–Pillat; i se dă o condamnare de 25 de ani muncă silnică şi 10 ani degradare civică pentru „crima de uneltire împotriva ordinii sociale“, unul dintre principalele capete de acuzare fiind romanul Aşteptând ceasul de apoi, elaborat în mai multe etape (1943–1944, 1948, 1948–1955), dat spre lectură unor cunoscuţi, inculpaţi şi ei în proces (pierdut în arhivele Securităţii, romanul a fost redescoperit după 50 de ani, fiind publicat în 2010).
    [Show full text]
  • Medicul Care a Condus Guvernul Republicii Moldoveneşti
    Remember Din sertarul lui Iurie Colesnic MEDICUL CARE A CONDUS GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVENEŞTI În toate timpurile, medicii au fost partea Iurie COLESNIC cea mai revoluţionară a societăţii. Aveau aceas- tă deschidere pentru schimbarea regimului iz- vorâtă, probabil, dintr-o profundă reminiscenţă profesională. Medicina are nevoie permanent de progres, deoarece calitatea medicinii este direct proporţională cu progresul ştiinţific, iar pentru progres este nevoie de schimbare, este nevoie de un echilibru social perfect. Şi aici găsim explicaţia pentru această dorinţă de a se manifesta nu nu- mai ca profesionişti, dar ca şi revoluţionari. Medic a fost Zamfir Arbore, medic a fost Petru Cazacu, medic a fost Victor Crăsescu ş.a. Toţi aceştia au făcut parte dintre primele echipe de poporanişti basarabeni care au suferit prigoa- na ţarismului, s-au refugiat în România, au făcut studii medicale sau au profesat medicina. Şi tot aici este cazul să remarcăm că, dincolo de marele devotament pentru profesie, a existat o mare des- chidere pentru cultură, pentru actul cultural, pus pe acelaşi cântar cu gestul profesional. Dincolo Abstract: What really surprises in de medic, dincolo de omul politic a stat scriito- politicians of the twentieth century is the rul. Sunt celebre cărţile lui Zamfir Arbore, Victor fact that being well-known professionals Crăsescu, Petru Cazacu. Aici este modelul pentru in their core activities – industrialists, medicii de astăzi. Medicina poate vindeca trupul, economists, doctors – they all persevered dar fără lecuirea sufletului omul tot bolnav rămâ- and demonstrated a high level of culture. ne. Most of them left for posterity extremely Din acest şir de personalităţi îl desprindem interesting memories, fine publicistic works pe doctorul Petru Cazacu.
    [Show full text]
  • PRINT Vlad Brä…
    1 n 1923, during a series of lectures on political parties and doctrines organised by the Romanian Social Institute, INicolae Petrescu – who took the fl oor on the matter of anarchism –, concluded: “we do not have a proper militant or theoretical anarchist movement.”1 His claim had a categorical tone, leaving no room for doubt. The subject seemed therefore closed, despite the fact that during another set of conferences about the new Romanian Constitution, anarchism was at one point brought into discussion as a threat to democracy. Perhaps Petrescu was convincing enough and it is clear that his opinion was also shared by the academic community: to date, next to nothing has been written in Romania about anarchism on Romanian soil, or about anarchist ideas in a Romanian context. Indeed, today no anarchist movement is known to a wider audience. While these things are clear, one may wonder how the following statement should be judged: Radovici had his Socialist library quite well supplied, and he made it available to all of us [...] By chance or due to Radovici’s preferences, most of the works were anarchist publications. For every Paul Lafargue or Benoît Malon, you would fi nd a Jean le Vagre (Jean Grave), a Kropotkin, an Élisée Reclus (the great geographer), a Bakunin, or a Domella Nieuwenhuis – the Dutchman …2 1. Nicolae Petrescu, “Anarchism”, in Political Parties and their Doctrines. Nineteen Public Lectures organised by the ISR, Tiparul Cultura Națională, Bucharest, 1923, p. 198. 2. I.C. Atanasiu, The Socialist Movement, Ed. Adeverul, Bucharest, 1932, p. 12. These lines are taken from the memoirs of I.C.
    [Show full text]
  • The Socialist Trend in the Modern Romania and Its Influence on the Social Structures
    RSP • No. 55 • 2017: 22-31 R S P ORIGINAL PAPER The Socialist Trend in the Modern Romania and Its Influence on the Social Structures Florin Nacu* Abstract The article depicts the manner in which the socialist trend tried to influence the political life in modern Romania. The socialists tried to create theoretical patterns, influenced by similar trends from the industrialised societies of the Western Europe, along with those coming from the neighbouring Eastern society, the Tsarist Russia. The social conditions from Romania were not similar to those of the occidental states, as much as the level of the political culture did not allow the peasants and the workers to fight a battle. Moreover, the electoral system left only limited possibilities for the front-ranker peasants, who only wished to enlarge their property, not to adhere to the socialist values. Many of the socialists integrated among the liberals, those who remained faithful reorienting themselves towards the communist trend, after 1981. On the background of a relative antipathy against Russia, especially after 1979, the Romanian politicians kept the socialists under observation. After 1921, when the socialists organised themselves in the Communist Party from Romania, their ideological affiliation to the Soviet directives, obliged them to adopt an antinational attitude, not only an “anti-oligarchic” one, which, in 1924, outlawed them, for the following two decades. Keywords: socialism, oligarchy, political trends, social structures, revolution * PhD, „CS Nicolăescu Plopor” Social Humanistic Research Institute, Craiova, Phone: 0040761617067, Email: [email protected] 22 The Socialist Trend in the Modern Romania and Its Influence on the Social Structures Introduction.
    [Show full text]
  • Anuarul Yearbook
    ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR“/ “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR STUDIES IN SOCIAL SCIENCES AND HUMANITIES YEARBOOK XII/2011 1 2 ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE “C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” Craiova 2011 3 “C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research in Social Studies and Humanities Yearbook (ISSN 1841-0898) is published yearly by the “C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research in Social Studies and Humanities of the Romanian Academy and it is printed by Aius Publishing House, Craiova. FOUNDING EDITOR EDITORIAL BOARD Vladimir OSIAC acad. Dinu C. GIURESCU (University of Craiova ) (Romanian Academy, Bucharest) EDITOR acad. Ştefan ŞTEFĂNESCU Cezar-Gabriel AVRAM (Romanian Academy, Bucharest) (C.S.Nicolăescu-Plopşor Institute for Studies in Social acad. Alexandru VULPE Sciences and Humanities , Craiova) (Romanian Academy, Bucharest) ASSISTANT EDITOR m.c. Ion DOGARU Nicolae MIHAI (University of Craiova ) (C.S.Nicolăescu-Plopşor Institute for Studies in Social Daniel BARBU Sciences and Humanities , Craiova ) (University of Bucharest ) INTERNATIONAL ADVISORY BOARD Ioan BOLOVAN Eric ANCEAU (Center for Transylvanian Studies , Cluj-Napoca) (Université Paris IV Sorbonne la Nouvelle ) Ion MILITARU Georges BERTIN (C.S.Nicolăescu-Plopşor Institute for Studies in Social (Université d’Angers ) Sciences and Humanities , Craiova) Valeria CHIORE Mirela-Luminiţa MURGESCU (Università Federico II, Napoli ) (University of Bucharest ) William CLOWNEY (IOCC ) Toader NICOARĂ Claude-Gilbert DUBOIS (Babes-Bolyai University , Cluj-Napoca) (Université Michel de Montaigne, Bordeaux) Nicolae PANEA Jean-Noël GRANDHOMME (University of Craiova ) (Université Marc Bloch, Strasbourg) Laura JIGA-ILIESCU Encarnación JUÁREZ-ALMENDROS (Constantin Brăiloiu Institute of Ethnography and (University of Notre Dame , Notre Dame, Indiana) Folklore , Bucharest) Peter C.
    [Show full text]
  • NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae
    CZU 94(498) NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae ABSTRACT Nicolae Iorga is a famous historian, literary critic and memoirist, whose works are known everywhere. The volumes „Oameni cari au fost” represent a masterpiece of our romanian culture and literature, sketching 690 literary portraits. It must be pointed that his books ,,Memorii” evoke the most distinguished personalities of the beginning of the XX-th century from Basarabia, such as: Pantelimon Halippa, Ion Halippa, Nicolae Donici, Ştefan Ciobanu, Constantin Stere and others. The works offer retrospective arguments against Iorga's adversaries and reflect portraits of people who crossed Iorga's path—attributes which are fully suggested by literary critics exploiting Iorga's talents as a ,,polemicist” and ,,portraitist”. Personalităţi basarabene în viziunea lui Nicolae Iorga Motto: „... odată ce soarele a apus, aceasta e o condiţie neapărată pentru a-i vedea din nou răsăritul.” N. Iorga Un loc aparte în opera lui Nicolae Iorga ocupă memorialistica. Acest gen de literatură l-a preocupat pe marele savant toată viaţa, scriind o serie de lucrări importante, dintre care menţionăm: „Oameni cari au fost” (în 4 volume), „Memorii” (în 7 volume), „Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a fost” (în 3 volume). Volumele „Oameni cari au fost” sunt în opinia cercetătorului Valeriu Răpeanu o „galerie unică (de portrete –n.n.) în istoria literaturii române”1 care cuprind 690 portrete (după alte date 646 portrete).2 Trăind în inima evenimentelor mari, fiind în strînse relaţii cu toată elita cârmuitoare a Ţării, Nicolae Iorga şi-a scris „Memoriile” sale sobru şi sincer, cu exactitatea unui aparat fotografic, acestea rămînînd a fi documente de adevăr, izvoare de nepreţuit ale istoriei.
    [Show full text]
  • Tyragetia.Nationalmuseum.Md Tyragetia.Nationalmuseum.Md
    EUROPEANUL COSTA-FORU ȘI LIGA DREPTURILOR OMULUI ȘI ALE CETĂȚENILOR PENTRU INTEGRAREA BASARABIEI ÎN VIAȚA POLITICĂ A ROMÂNIEI DUPĂ 1918 Aurelia Lăpușan 1.0. Repere biografi ce să-mi dai ospitalitatea în cititul dtale ziar, fi indcă C.G. Costa-Foru (1856-1935) a fost o remarcabilă neînregimentat în niciun partid politic, vreau să personalitate culturală română, ziarist de autori- scriu simțirile și credințele mele în aceeași liber- tate, avocat și activist pentru drepturile ziariștilor, tate de cugetare nețărmurită cu care scriam odini- fondator al Ligii drepturilor omului și ale cetățeni- oară – acum un sfert de secol – înfi ințând Epoca, lor (1929), inițiatorul Comitetului pentru amnistie apoi Scrisoarea săptămânii, apoi ziarul Bucarest, (1928-1929) și al Blocului pentru apărarea libertă- până când, după intrarea mea în Cameră, prea ților democratice (1935). A fost fi ul unui cunoscut dezgustat de bucătăria parlamentară, am încetat tyragetia.nationalmuseum.md om politic, profesor de drept civil, primul rector al de a scrie și am pus cruce carierei mele politice” Universității din București (1864-1871), fost depu- (Din viața 1986, 35). Colaborări la Cuvântul liber, tat, senator, ministru. Realitatea ilustrată, Dimineața copiilor (Cente- narul 2004, 92)5, Calendarul nostru6, Izbânda, S-a născut la 26 octombrie 1856, la Joseni (Berca), Jurnalul, Avântul, dar și Strălucitorul7 din Con- județul Buzău, unde și-a petrecut o mare parte din stanța. România de la Mare8 i-a publicat necro- viață. A învățat la Pensionul Schewitz și la Colegiul logul. Cititorii constănțeni afl au astfel că „A murit „Sf. Sava“, în Germania la Heidelberg și în Franța, C.G.
    [Show full text]
  • Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives (XVIII-XX Centuries)
    Munich Personal RePEc Archive Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives (XVIII-XX centuries) Brie, Mircea and Şipoş, Sorin and Horga, Ioan University of Oradea, Romania 2011 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/44026/ MPRA Paper No. 44026, posted 30 Jan 2013 09:17 UTC ETHNO-CONFESSIONAL REALITIES IN THE ROMANIAN AREA: HISTORICAL PERSPECTIVES (XVIII-XX CENTURIES) ETHNO-CONFESSIONAL REALITIES IN THE ROMANIAN AREA: HISTORICAL PERSPECTIVES (XVIII-XX CENTURIES) Mircea BRIE Sorin ŞIPOŞ Ioan HORGA (Coordinators) Foreword by Barbu ŞTEFĂNESCU Oradea 2011 This present volume contains the papers of the international conference Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union’s East Border (workshop: Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives), held in Oradea between 2nd-5th of June 2011. This international conference, organized by Institute for Euroregional Studies Oradea-Debrecen, University of Oradea and Department of International Relations and European Studies, with the support of the European Commission and Bihor County Council, was an event run within the project of Action Jean Monnet Programme of the European Commission n. 176197-LLP-1- 2010-1-RO-AJM-MO CONTENTS Barbu ŞTEFĂNESCU Foreword ................................................................................................................ 7 CONFESSION AND CONFESSIONAL MINORITIES Barbu ŞTEFĂNESCU Confessionalisation and Community Sociability (Transylvania, 18th Century – First Half of the
    [Show full text]
  • Soviet Personalities in the Romanian Parliament Debates (1919-1937)
    SOVIET PERSONALITIES IN THE ROMANIAN PARLIAMENT DEBATES (1919-1937) Radu FILIPESCU 1 Abstract: During the post-war period, Romanian MP’s were generally informed about Soviet personalities. Some of the information about the Soviet realities, especially the predictions about the leaders of the neighbouring state, was wrong. But these wrong predictions are explicable; the public opinion in Western Europe, and even the Soviet citizens, believed them. At one moment, Lev Trotski and Grigori Zinoviev were considered the possible V. I. Lenin’ successors and V. Stalin was an anonymous person. Stalin’s victory against Lev Trotski was initially saluted by some Romanian MPs, who provided a new moderate Soviet regime. The „Iron Man” dictatorship was understood and revealed only in the years 1936-1937. It was also during these years that Romanian politicians warned about a possible leadership change at Kremlin, the appearance of a pro-Nazi Soviet ruler. The Soviet personalities of Romanian origins especially generated internal debates. Keywords: Soviet, Parliament, debates, MP. In the early years after World War I, a great part of the Romanian MPs (Members of the Parliament) had identified the Soviet neighbour state with the phrase “Lenin and Trotsky” 2. This phrase was commonly used in the Parliament, no matter of simple accounts, glorifications or critics concerning the Soviet Union. After V. I. Lenin’s death, he continued to be considered a doctrinary symbol of the U.S.S.R.; his mummification was part of this cult of personality 3. We did not find any concrete account about this in the Romanian Official Report (“Monitorul Oficial”); only in 1931, some Romanian deputies compared the Soviet 1 Address for correspondence: Dr.
    [Show full text]