DOCSLIB.ORG

Participarea Basarabenilor La Primele Alegeri Parlamentare În Cadrul României Întregite

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Participarea Basarabenilor La Primele Alegeri Parlamentare În Cadrul României Întregite Ion Negrei* PARTICIPAREA BASARABENILOR LA PRIMELE ALEGERI PARLAMENTARE ÎN CADRUL ROMÂNIEI ÎNTREGITE Proportional to the number of the population, in the first parliamentary elections in the Greater Romania, Bessarabia sent 90 deputies and 37 senators to the Romanian Parliament. The elections of November 1919 took place in an organized manner, in conditions of complete freedom and peace, the population manifesting an enviable civic activism. In the elections for the Chamber of Deputies at the polls there partic- ipated 72.3%, an index that slightly exceeded the general rate in the country, and in the elections for the Senate the rate in Bessarabia was 69.3%. As the supreme form of expression of the popular / national will, the parlia- mentary elections of November 1919 abundantly confirmed the unwavering desire of the people of Bessarabia to be united with the Motherland, an option previously expressed twice by the deputies of the Country Council through the Declaration of Union of the Democratic Republic of Moldova (Bessarabia) with Romania of March 27, 1918 and the vote on the Act of Unconditional Union of Bessarabia with Romania of November 27, 1918. The results recorded by the voters of Bessarabia in this first national, free and democratic election, which can be qualified as a real plebiscite, rep- resent the supreme act of expressing the will of the people between the Prut and the Dniester and their desire to be part of the Romanian national state reunited in 1918. Taking into account the options of Bessarabian voters expressed through the Country Council, but also the participation of Bessarabians in the first parliamentary elections in Romania, the Paris Peace Conference, guided by the principle of nation- alities, recognized Romania’s sovereignty over Bessarabia, materializing legally, at the international level, the popular will of the inhabitants between the Prut and the Dni- ester. Keywords: Romania, Bessarabia, democratic elections, political parties, Paris Peace Conference, Union of Bessarabia (Moldovan Democratic Republic) with Romania * Ion Negrei, cercetător științific, Institutul de Istorie, MECC REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI Nr. 3-4 (123-124), 2020 60 100 DE ANI DE LA RECUNOAȘTEREA INTERNAȚIONALĂ A UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA După câteva amânări succesive, în noiembrie 1919, s-au desfășurat primele alegeri parlamentare din istoria României Mari, scrutin electoral la care au par- ticipat împreună cetățenii cu drept de vot din Vechiul Regat și cetățenii cu drept de vot din provinciile recent alipite la statul national român. Cetățenii cu drept de vot ai României întregite erau chemați să participe, pentru prima oară laolaltă, la primul scrutin parlamentar organizat după votarea de către Sfatul Țării al Basa- rabiei, Congresul General al Bucovinei și Adunarea Națională de la Alba Iulia a actelor de unire a acestor provincii cu Regatul României. Misiunea celor chemați la urne era să aleagă primul parlament al României întregite și, prin aceasta, să fundamenteze bazele politice ale noii structuri statale rezultate în urma actelor de unire votate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Decretul-lege de convocare a alegerilor pentru Adunarea Deputaților și a Senatului, din 2 octombrie 1919, semnat de regele Ferdinand, consemna marele progres înregistrat de societatea românească în materie de democrație: România înlocuia sistemul electoral cenzitar introdus prin legea electorală din 1864 prin votul universal. Sistemul electoral cenzitar acorda drept de vot doar celor care deţineau proprietăţi și plăteau un anumit impozit pe venit. Conform legii, puteau să voteze, indiferent de venituri, și oamenii educaţi, precum profesorii, inginerii, arhitecţii sau preoţii. Votul universal, aplicat în România pentru prima oară în alegerile din noiembrie 1919, acorda fiecărui cetățean adult și cu discernământ dreptul de a-și alege reprezentanții în legislativ. Decretul-lege prevedea: „Toți cetățenii români majori vor alege prin vot obș- tesc obligatoriu, egal, direct și secret și pe baza reprezentării proporționale un număr de deputați proportional cu populația”. La vot urmau să participe toți cetățenii (bărbații) de peste 21 de ani – în Adunarea Deputaților și de peste 40 de ani - la Senat. Pentru a fi ales în Adunarea Deputaților sau în Senat, pe lângă condițiile de vârstă se mai cerea: a fi cetățean român; a avea exercițiul drepturilor civile și politice; a avea domiciliul real în România. Un deputat urma să fie ales de la 30 000 de locuitori, un senator - de la 70 00 de locuitori. Membrii (deputați) ai Adunării Deputaților, camera inferioară a Parlamentului, puteau fi aleși cetățenii care au împlinit 25 de ani, membrii ai Senatului (senatori) – cei care aveau peste 40 de ani împliniți. Totalul deputaților era stabilit la 568, iar al senatorilor – la 236. Primul scrutin bazat pe principiul votului universal egal, direct și secret, dar numai pentru bărbați, s-a desfășurat în prima decadă a lunii noiembrie 1919 – în zilele de 2, 3 și 4 noiembrie, pentru alegerea Adunării Deputaților și în zilele de 7 și 8 noiembrie, pentru alegerea Senatului. Alegerile pentru Camera Deputaților. Proporțional cu numărul populației sale, Basarabia a trimis în Constituanta Română 90 de deputați, aceștia reprezen- tând toate păturile sociale și toate minoritățile entice. Deși alegătorii din Basarabia participau pentru prima oară la un exercițiu elec- toral democratic, alegerile în Camera Deputaților s-au desfășurat în mod organizat, Ion Negrei PARTICIPAREA BASARABENILOR LA PRIMELE ALEGERI PARLAMENTARE ÎN 61 CADRUL ROMÂNIEI ÎNTREGITE în condiții de deplină libertate și liniște, populația participând activ la scrutin. Din cei 500 879 de cetățeni înscriși pe listele electorale pentru Camera Deputaților la urne s-au prezentat 361 588, ceea ce reprezinta 72,3%1, indice ce depășea ușor indi- cele general de participare la alegeri pe țară. Fără Transilvania, regiune pentru care lipsesc datele, la alegerile pentru Adunarea Deputaților s-au prezentat 1.324.563 din cei 1.916.225 de cetățeni cu drept de vot înscriși în listele electorale, adică 69,12%, în condițiile legiferării votului obligatoriu pentru bărbați. Alegerile s-au desfășurat pe circumscripții electorale, fiecare județ formând o circumscripție electorală. În județul Bălți pentru cele 12 mandate de deputat în competiția electorală s-au înscris 32 de candidați pe listele a trei entități politice (Partidul Țărănesc din Basarabia – 12, Liga Românească - 8, Partidul Demo- crat-Muncitoresc - 12). În judeţul Cahul la cele 7 mandate de deputat au concurat reprzentanții a două formațiuni politie: pe lista 1. Partidul Țărănesc din Basara- bia - 7 candidați, pe lista 2 – Conservatorii naționaliști și Liga poporului basara- bean – 7 candidați. Alegătorii din judeţul Cetatea Albă au avut de ales pe cei 12 deputați din ofertele prezentate de Partidul Țărănesc din Basarabia (12 candidați) și 2 liste ale candidaților independenți: prima cu o singură candidatură, cea de-a doua – cu 10 candidați. În județul Chișinău, cei 12 deputați au fost aleși din ofer- tele a 3 partide politice și două liste ale independenților, în total, 5 liste: 1. Parti- dul Țărănesc din Basarabia – 11 candidați, 2. Partidul- Democrat Independent – 10 candidați, 3. Partidul Democrat Muncitor – 12 candidați, pe o listă a inde- pendenților au fost incluși 4 candidați, pe cea de-a doua – 11 candidați. Situația a fost mult mai simplă în judeţele Hotin și Ismail, aici alegerile desfășurându-se pe o singură listă, cea depusă de Partidul Țărănesc din Basarabia, cu 10 candidați - la Hotin și cu 5 candidați – la Ismail. În județul Orhei alegerile s-au desfășurat pe 2 liste – cea a Partidului Țărănesc din Basarabia și a independenților, fiecare enti- tate electorală înaintând un număr egal de candidați – câte 11, ceea ce constituia cota atribuită respectivei unități teritorial-administrative. Alegătorii din județul Soroca au avut de ales pe cei 12 deputați din oferta Partidului Țărănesc din Basa- rabia și 4 candidați independenți, fiecare cu propria listă. În judeţul Tighina “bă- tălia” electorală pentru cele 9 mandate de deputat s-a dat între 8 candidați incluși pe lista Partidului Țărănesc din Basarabia și 1 candidat independent. În total, în competiția electorală pentru cele 90 mandate pentru Adunarea Deputaților s-au înscris 179 de candidați, dintre care 137 – pe liste de partid, iar 42 de personae au candidat independent. 1 Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003, Editura Institutului Cultural Român, București, 2003, p. 206; Ioan Pelivan, istoric al mișcării de eliberare națională. Ediție îngijită, studiu intro- ductiv, note, bibliografie și indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei și Gheorghe Negru, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2012, p. 187. Referitor la participarea populației din Basarabia la alegerile parlamentare din noiembrie 1919, istoricul Ion Nistor prezintă unele date puțin modificate: alegător înscriși – 500 875, prezența la urne – 395 159, ceea ce face aproape 80% din masa electorală. Vezi: Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura Cartea Moldovenească, Chișinău, 1991, p. 289. REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI Nr. 3-4 (123-124), 2020 62 100 DE ANI DE LA RECUNOAȘTEREA INTERNAȚIONALĂ A UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA Activismul alegătorilor din Basarabia pentru alegerea deputaților în Aduna- rea Deputaților este reflectat în Tabelul 1. Tabelul 1. Participarea alegătorilor din Basarabia în alegerile pentru Adunarea Deputaților în primul parlament al României întregite (2-5 noiembrie 1919) Nr. Nr. ales (Județul) circumscripție
Load more

Recommended publications
  • Conference Proceedings
    1st International Conference on Cultural Heritage, Media and Tourism Прва меѓународна конференција за културно наследство, медиуми и туризам Conference Proceedings Ohrid, Macedonia 18-19.01.2013 Organizers: Institute for Socio-cultural Anthropology of Macedonia University for Audio-Visual Arts, ESRA- Skopje, Paris, New York Euro-Asian Academy for Television and Radio, Moscow, Russia Program Committee: Rubin Zemon, Ph.D. (University St. Paul the Apostle), Ohrid, Macedonia Lina Gergova, Ph.D. (Bulgarian Academy of Sciences, Institute of Ethnology and Folklore Studies with Ethnographic Museum) Sofia, Bulgaria Yasar Tonta, Ph.D. (Hacettepe University) Ankara, Turkey Armanda Kodra Hysa, Ph.D. (University College London, School of Slavonic and East European Studies) London, UK) Lidija Vujacic, Ph.D. (University of Monte Negro) Niksic, Monte Negro Dimitar Dymitrov, Ph.D. (Academy of Film, Television and Internet Communication) Sofia, Bulgaria Gabriela Rakicevic, Ph.D. (Faculty of Tourism and Hospitality)Ohrid, Macedonia Misho Netkovski, Ph.D. (University for Audio- Visual Arts/ ESRA) Skopje, Macedonia Organization Committee: Rubin Zemon, Ph.D. (University St. Paul the Apostle), Ohrid, Macedonia Verica Dzijanoska, (Institute for Socio-Cultural Anthropology of Macedonia) Samoil Malcheski, Ph.D. (University St. Paul the Apostle), Ohrid, Macedonia Jane Bakreski, Ph.D. (University St. Paul the Apostle), Ohrid, Macedonia Dijana Capeska-Bogatinoska, M.Sc. (University St. Paul the Apostle), Ohrid, Macedonia Lina Miloshevska-lecturer (University
    [Show full text]
  • Vasile Stroescu Şi Românii Din Bihor
    VASILE STROESCU ŞI ROMÂNII DIN BIHOR Mihail Iliev Vasile Stroescu1 a contribuit într-un mod esenţial, o inventariere contabilicească, exhaustivă, a tutu- prin donaţiile sale, la păstrarea şi dezvoltarea cul- ror fondurilor puse la dispoziţie de către marele turii româneşti. Opera de binefacere a boierului patriot român. Ar fi un demers difi cil, deoarece din Trinca este una sui-generis în istoria noastră. Vasile Stroescu făcea aceste daruri, în cele mai Totuşi, posteritatea îşi aduce aminte rar de el. multe cazuri, sub protecţia anonimatului. În prezentul studiu vom analiza activitatea fi lan- Retragerea românilor, de-a lungul timpului, din te- tropică întreprinsă de Vasile Stroescu prin prisma ritoriile înstrăinate în hinterlandul centrelor urba- raporturilor dintre acesta şi românii din Bihor. ne le-a îngreunat acestora ascensiunea economico- Relaţii ce au putut fi cercetate după identifi carea socială. Procesul, mai pronunţat în Transilvania, a în arhivele orădene a unor epistole ale clerului or- fost generat şi de o serie de prevederi legale, discri- todox bihorean cu privire la donaţiile moşierului. minatorii, la adresa etniei majoritare. Prin urma- Materialul documentar inedit a fost relaţionat cu re, la începutul secolului al XX-lea transilvănenii mărturiile despre acest Mecena basarabean din erau prea puţin pregătiţi să facă faţă unui nou val lucrările intelectualilor din regiune, precum şi cu de deznaţionalizare. Legea din 1907 cu privire la articolele relevante din presa locală a vremii. şcolile comunale şi confesionale din Transleitha- nia, promovată de contele Albert Apponyi, a dat o Transilvania s-a bucurat de o atenţie specială din lovitură grea învăţământului în limbile nemaghia- partea boierului basarabean.
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • De Ştiinţă Şi Cultură
    STUDII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ VOLUME XIV, ISSUE 3, SEPTEMBER 2018 VOLUME XIV, N° 3, SEPTEMBRE 2018 VOLUMUL XIV, NR. 3, SEPTEMBRIE 2018 SUPLIMENT cu lucrări susținute la Congresul Internațional de Istorie a presei: Presa Marii Uniri Arad, 20-21 aprilie 2018 Revistă editată de / revue éditée par / journal published by: UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD, ROMÂNIA în parteneriat cu / en partenariat avec / in partnership with: LE DÉPARTEMENT DE ROUMAIN D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CAER - EA 854 D'AIX-MARSEILLE UNIVERSITÉ, FRANCE LE CIRRMI DE L'UNIVERSITÉ PARIS 3 - SORBONNE NOUVELLE, FRANCE FACULTATEA DE FILOSOFIE, DEPARTAMENTUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, UNIVERSITATEA NOVI SAD, SERBIA UNIVERSITY OF JENA, INSTITUTE FOR SLAVIC LANGUAGES, JENA, GERMANY INSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU” AL ACADEMIEI ROMÂNE FILIALA TIMIŞOARA L'ASSOCIATION INTERNATIONALE DE PSYCHOMÉCANIQUE DU LANGAGE (AIPL), PARIS, FRANCE BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „ALEXANDRU D. XENOPOL”, ARAD TIPOGRAFIA GUTENBERG - EDITURA GUTENBERG UNIVERS, ARAD UNIVERSITATEA DIN ORADEA, ROMÂNIA ”Vasile Goldiș” University Press Arad – România Titlul proiectului: Congresul Internațional de Istorie a presei: Presa Marii Uniri, Desfășurat la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Aula „Ștefan Cicio Pop”, în perioada 20-21 aprilie 2018. Director proiect: Marius Grec Finanțator: Centrul Municipal de Cultură Arad și Primăria Municipiului Arad Proiect organizat de: Asociația pentru cultură, educație și tineret „Vasile Goldiș” Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad, în parteneriat cu: Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Revista „Studii de Știință și Cultură” Arad, România, Academia Română, Filiala Timișoara Colegiul editorial / Editorial Board Editor şef/Editor–in–Chief: Prof. univ. dr. Alvaro ROCCHETTI – Université Paris 3 – Sorbonne Nouvelle, France Director executiv/Executive Director, Redactor şef fondator/ Editor–in–Chief founder: Prof.
    [Show full text]
  • Noiembrie–Decembrie 2015 Anul XXV 301–302 Directori: Consiliul Editorial
    reViStĂ editAtĂ de AcAdemiA românĂ director: AcAd. ionel-VAlentin VlAd, preşedintele AcAdemiei române nr. 11–12 noiemBrie–decemBrie 2015 Anul XXV 301–302 directori: conSiliul editoriAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Dinu C. GIURESCU octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Cristian HERA Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Dan BĂLTEANU Acad. Eugen SIMION Acad. Alexandru BOBOC februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Solomon MARCUS Acad. Ioan-Aurel POP Acad. Ionel HAIDUC Acad. Eugen SIMION mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Răzvan THEODORESCU Acad. Maria ZAHARESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD Constantin IONESCU- mai 2014 – TÂRGOVIŞTE, membru corespondent al Academiei Române colegiul de redAcŢie: Sector teHnic: Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Operatori-corectori Sofia ŢIBULEAC Aurora POPA Ioneta VLAD Redactori I Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins ZiuA nAȚionAlĂ A româniei Ionel-Valentin Vlad, 1 decembrie 1918 – lecții pentru români . 5 Dan Berindei, 1 decembrie – Ziua națională a româniei . 8 Ioan-Aurel Pop, marea unire și Sărbătoarea națională . .10 Cornel Sigmirean, nașterea și triumful principiului de naționalitate . 15 Dumitru Acu, Spiritul unionist astrist . 19 Gheorghe Iacob, Basarabia și Bucovina – de la marea unire la speranța integrării europene . 21 Ioan Lăcătușu, românii minoritari în țara lor . 28 SuB cupolA AcAdemiei Ionel-Valentin Vlad, ion i.c. Brătianu – personalitate marcantă pentru generaţiile prezente şi viitoare . 35 Dan Berindei, ionel i.c. Brătianu – ctitor al româniei moderne . 37 Dan Dungaciu, ion i.c.
    [Show full text]
  • Analele Universităłii Din Oradea
    MINISTERUL EDUCA łIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ANALELE UNIVERSIT Ăł II DIN ORADEA ISTORIE - ARHEOLOGIE TOM XX 2010 ANALELE UNIVERSIT Ăł II DIN ORADEA FASCICULA: ISTORIE-ARHEOLOGIE SCIENTIFIC COMMITTEE: EDITORIAL STAFF: Acad. Ioan Aurel-POP (Cluj-Napoca) Editor-in-Chief: Barbu ŞTEF ĂNESCU Nicolae BOC ŞAN (Cluj-Napoca) Associate Editor : Antonio FAUR Ioan BOLOVAN (Cluj-Napoca) Executive Editor: Radu ROMÎNA ŞU Al. Florin PLATON (Ia şi) Members : Rudolf GÜNDISCH (Oldenburg) Sever DUMITRA ŞCU Toader NICOAR Ă (Cluj-Napoca) Roman HOLEC (Bratislava) Viorel FAUR Nicolae PETRENCU (Chi şin ău) Mihai DRECIN GYULAI Eva (Miskolc) Ioan HORGA Frank ROZMAN (Maribor) Ion ZAINEA Gheorghe BUZATU (Ia şi) Gabriel MOISA Ioan SCURTU (Bucure şti) Florin SFRENGEU Vasile DOBRESCU (Târgu Mure ş) Mihaela GOMAN BODO Edith Laura ARDELEAN Manuscrisele, c ărŃile, revistele pentru schimb, precum şi orice coresponden Ńă , se vor trimite pe adresa Colectivului de redac Ńie al Analelor Universit ăŃ ii din Oradea, Fascicula Istorie- Arheologie. The exchange manuscripts, books and reviews as well as any correspondence will be sent on the address of the Editing Staff. Les mansucsrits, les livres et les revues proposé pour échange, ainsi que toute corespondance, seront addreses adresses à la redaction. The responsibility for the content of the articles belongs to the author(s). The articles are published with the notification of the scientific reviewer. Redaction: Dr.ing. Elena ZIERLER (Oradea) Address of the editorial office: UNIVERSITY OF ORADEA Department of
    [Show full text]
  • Medicul Care a Condus Guvernul Republicii Moldoveneşti
    Remember Din sertarul lui Iurie Colesnic MEDICUL CARE A CONDUS GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVENEŞTI În toate timpurile, medicii au fost partea Iurie COLESNIC cea mai revoluţionară a societăţii. Aveau aceas- tă deschidere pentru schimbarea regimului iz- vorâtă, probabil, dintr-o profundă reminiscenţă profesională. Medicina are nevoie permanent de progres, deoarece calitatea medicinii este direct proporţională cu progresul ştiinţific, iar pentru progres este nevoie de schimbare, este nevoie de un echilibru social perfect. Şi aici găsim explicaţia pentru această dorinţă de a se manifesta nu nu- mai ca profesionişti, dar ca şi revoluţionari. Medic a fost Zamfir Arbore, medic a fost Petru Cazacu, medic a fost Victor Crăsescu ş.a. Toţi aceştia au făcut parte dintre primele echipe de poporanişti basarabeni care au suferit prigoa- na ţarismului, s-au refugiat în România, au făcut studii medicale sau au profesat medicina. Şi tot aici este cazul să remarcăm că, dincolo de marele devotament pentru profesie, a existat o mare des- chidere pentru cultură, pentru actul cultural, pus pe acelaşi cântar cu gestul profesional. Dincolo Abstract: What really surprises in de medic, dincolo de omul politic a stat scriito- politicians of the twentieth century is the rul. Sunt celebre cărţile lui Zamfir Arbore, Victor fact that being well-known professionals Crăsescu, Petru Cazacu. Aici este modelul pentru in their core activities – industrialists, medicii de astăzi. Medicina poate vindeca trupul, economists, doctors – they all persevered dar fără lecuirea sufletului omul tot bolnav rămâ- and demonstrated a high level of culture. ne. Most of them left for posterity extremely Din acest şir de personalităţi îl desprindem interesting memories, fine publicistic works pe doctorul Petru Cazacu.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Omagiu Generaţiei Unirii
    22 ROMÂNĂ Ion NEGREI Omagiu generaţiei Unirii Peste un an vom marca împlinirea unui secol de la votarea de către Sfatul Ţării a actului Unirii Basarabiei cu România. Aniversarea centenară ne oferă prilejul nouă, românilor de o parte şi de alta a Prutului, să evaluăm una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională. I. N. – istoric și editor, La 27 martie 1918, la Chişinău, s-a produs un cercetător științific la eveniment istoric deosebit, care a aşezat viața Institutul de Istorie al AȘM, populației din spațiul dintre Prut şi Nistru pe vicepreședinte al Asociației baze moderne de dezvoltare. Sfatul Țării, or- Istoricilor din Republica Moldova. Domeniul principal ganul legislativ al populației basarabene, ales de interes științific: istoria în mod democratic, întrunit în şedință legală Basarabiei în contextul şi solemnă, a votat următoarea declarație: „În general al evoluției poporului numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării de- român. Volume publicate clară Republica Democratică Moldovenească recent (în colab.): Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, (2009), Ioan Pelivan, părinte Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu al mișcării naționale din Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine Basarabia (2011 și 2012), de ani din trupul vechii Moldove, în puterea Ioan Pelivan, istoric al mișcării dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza de eliberare națională din Basarabia (2012), Pantelimon principiului că noroadele singure să-şi hotăras- Halippa – Apostol al că soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna Basarabiei. Studii. Documente. se uneşte cu mama sa, România”. Materiale (2013). Autor a unor lucrări didactice, inclusiv The author reviews the brave generation of those manuale de istorie pentru who fought for the national freedom in Bessarabia învățământul preuniversitar.
    [Show full text]
  • MOŞTENIREA REPUBLICII DEMOCRATICE of the CONTEMPORARY MOLDOVAN STATE CONSOLIDATION MOLDOVENEȘ Moldovan Democratic Republic, Geopolicy, Consolidation, Ofmoldova
    REVISTA Militară. Studii de Securitate și apărare MOŞTENIREA REPUBLICII DEMOCRATICE MOLDOVENEŞTI (1917-1918) – FACTOR DE CONSOLIDARE A STATULUI MOLDOVENESC CONTEMPORAN Aurelian LAVRIC1 LEGACY OF THE MOLDOVAN DEMOCRATIC REPUBLIC (1917–1918) – A FACTOR OF THE CONTEMPORARY MOLDOVAN STATE CONSOLIDATION The legacy of the Moldovan Democratic Republic (MDR) from 1917-1918, which emerged from the Russian Empire, after Bessarabia has been annexed by Russia, is still not capitalized by the authorities of the contemporary Moldovan State – Republic of Moldova. Yet, the Republic of Moldova is a successor of MDR and it must pay attention to its history – to its roots. Unfor- tunately, in 1918 no one of great powers recognized the independence of MDR, proclaimed at January, 24, 1918. Still, the importance of MDR, from the historical point of view, is topical even now. It could play a substantial role in consolidating the Moldovan State at the present historical stage. The Baltic States are an example of the historical legacy their antecessors capi- talization in their countries of the interwar period. Of course, this depends on the fact if and how the state authorities recognize the importance of their state history. Keywords: Moldovan Democratic Republic, geopolicy, consolidation, Republic of Moldova. INTRODUCERE tenirea evenimentelor din 1917-1918. Cu toate că Letonia și-a declarat independența Importanța evenimentelor istorice de față de URSS la 4 mai 1990, obținând-o de acum un secol este subevaluată atât de gu- facto pe 21 august 1991, în contextul pră- vernarea de la Chișinău, cât și de societatea bușirii imperiului sovietic, letonii sărbăto- moldovenească. Și totuși, centenarul inde- resc Ziua Independenței pe 18 noiembrie pendenţei Republicii Democratice Moldo- 1918, aniversând independența fată de venești (RDM), care a fost proclamată la Rusia sovietică.
    [Show full text]
  • Centenarul Unirii Basarabiei Și Bucovinei Cu România
    Constantin Ungureanu* CENTENARUL UNIRII BASARABIEI ȘI BUCOVINEI CU ROMÂNIA By 1914, the socio-economic, ethno-demographic, political, cultural and educa- tional situation was signifi cantly diff erent in Bucovina and Bessarabia. During the First World War, the Bucovinians and Bessarabians were in diff erent camps of the Warring Powers, and heavy fi ghting took place at the borders of the two provinces. The inter- nal and external context of the union of Bessarabia and Bucovina with Romania was diff erent. In 1917, Bessarabia was embraced by an impressive movement of national liberation, the main claim being the autonomy of the province. In autumn 1917 the Council of the Country (Sfatul Ţării) was formed, and on 2 December the Moldovan Democratic Republic was proclaimed. At the beginning of 1918, the Romanian army entered Bessarabia to put an end to anarchy and disorder. The Council of the Country voted on 24 January 1918 the independence of the Moldovan Democratic Republic. At the meeting of March 27, 1918, the Council of the Country voted for the declara- tion of the conditional union of Bessarabia with Romania. On October 28, 1920, the representatives of Great Britain, France, Italy and Japan signed in Paris the Treaty on the Recognition of the Union of Bessarabia with Romania. The collapse of the Habsburg Empire created favourable conditions for the affi r- mation of the Romanian national movement in Bucovina. On October 27, 1918 a mee- ting of representatives of the Bucovinian Romanians was held in Cernăuţi which was proclaimed Constituent. On the same day, 50 members were elected to the Romanian National Council and an executive committee, led by Iancu Flondor, was created.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]