Ion Negrei* PARTICIPAREA BASARABENILOR LA PRIMELE ALEGERI PARLAMENTARE ÎN CADRUL ROMÂNIEI ÎNTREGITE Proportional to the number of the population, in the first parliamentary elections in the Greater Romania, Bessarabia sent 90 deputies and 37 senators to the Romanian Parliament. The elections of November 1919 took place in an organized manner, in conditions of complete freedom and peace, the population manifesting an enviable civic activism. In the elections for the Chamber of Deputies at the polls there partic- ipated 72.3%, an index that slightly exceeded the general rate in the country, and in the elections for the Senate the rate in Bessarabia was 69.3%. As the supreme form of expression of the popular / national will, the parlia- mentary elections of November 1919 abundantly confirmed the unwavering desire of the people of Bessarabia to be united with the Motherland, an option previously expressed twice by the deputies of the Country Council through the Declaration of Union of the Democratic Republic of Moldova (Bessarabia) with Romania of March 27, 1918 and the vote on the Act of Unconditional Union of Bessarabia with Romania of November 27, 1918. The results recorded by the voters of Bessarabia in this first national, free and democratic election, which can be qualified as a real plebiscite, rep- resent the supreme act of expressing the will of the people between the Prut and the Dniester and their desire to be part of the Romanian national state reunited in 1918. Taking into account the options of Bessarabian voters expressed through the Country Council, but also the participation of Bessarabians in the first parliamentary elections in Romania, the Paris Peace Conference, guided by the principle of nation- alities, recognized Romania’s sovereignty over Bessarabia, materializing legally, at the international level, the popular will of the inhabitants between the Prut and the Dni- ester. Keywords: Romania, Bessarabia, democratic elections, political parties, Paris Peace Conference, Union of Bessarabia (Moldovan Democratic Republic) with Romania * Ion Negrei, cercetător științific, Institutul de Istorie, MECC REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI Nr. 3-4 (123-124), 2020 60 100 DE ANI DE LA RECUNOAȘTEREA INTERNAȚIONALĂ A UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA După câteva amânări succesive, în noiembrie 1919, s-au desfășurat primele alegeri parlamentare din istoria României Mari, scrutin electoral la care au par- ticipat împreună cetățenii cu drept de vot din Vechiul Regat și cetățenii cu drept de vot din provinciile recent alipite la statul national român. Cetățenii cu drept de vot ai României întregite erau chemați să participe, pentru prima oară laolaltă, la primul scrutin parlamentar organizat după votarea de către Sfatul Țării al Basa- rabiei, Congresul General al Bucovinei și Adunarea Națională de la Alba Iulia a actelor de unire a acestor provincii cu Regatul României. Misiunea celor chemați la urne era să aleagă primul parlament al României întregite și, prin aceasta, să fundamenteze bazele politice ale noii structuri statale rezultate în urma actelor de unire votate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Decretul-lege de convocare a alegerilor pentru Adunarea Deputaților și a Senatului, din 2 octombrie 1919, semnat de regele Ferdinand, consemna marele progres înregistrat de societatea românească în materie de democrație: România înlocuia sistemul electoral cenzitar introdus prin legea electorală din 1864 prin votul universal. Sistemul electoral cenzitar acorda drept de vot doar celor care deţineau proprietăţi și plăteau un anumit impozit pe venit. Conform legii, puteau să voteze, indiferent de venituri, și oamenii educaţi, precum profesorii, inginerii, arhitecţii sau preoţii. Votul universal, aplicat în România pentru prima oară în alegerile din noiembrie 1919, acorda fiecărui cetățean adult și cu discernământ dreptul de a-și alege reprezentanții în legislativ. Decretul-lege prevedea: „Toți cetățenii români majori vor alege prin vot obș- tesc obligatoriu, egal, direct și secret și pe baza reprezentării proporționale un număr de deputați proportional cu populația”. La vot urmau să participe toți cetățenii (bărbații) de peste 21 de ani – în Adunarea Deputaților și de peste 40 de ani - la Senat. Pentru a fi ales în Adunarea Deputaților sau în Senat, pe lângă condițiile de vârstă se mai cerea: a fi cetățean român; a avea exercițiul drepturilor civile și politice; a avea domiciliul real în România. Un deputat urma să fie ales de la 30 000 de locuitori, un senator - de la 70 00 de locuitori. Membrii (deputați) ai Adunării Deputaților, camera inferioară a Parlamentului, puteau fi aleși cetățenii care au împlinit 25 de ani, membrii ai Senatului (senatori) – cei care aveau peste 40 de ani împliniți. Totalul deputaților era stabilit la 568, iar al senatorilor – la 236. Primul scrutin bazat pe principiul votului universal egal, direct și secret, dar numai pentru bărbați, s-a desfășurat în prima decadă a lunii noiembrie 1919 – în zilele de 2, 3 și 4 noiembrie, pentru alegerea Adunării Deputaților și în zilele de 7 și 8 noiembrie, pentru alegerea Senatului. Alegerile pentru Camera Deputaților. Proporțional cu numărul populației sale, Basarabia a trimis în Constituanta Română 90 de deputați, aceștia reprezen- tând toate păturile sociale și toate minoritățile entice. Deși alegătorii din Basarabia participau pentru prima oară la un exercițiu elec- toral democratic, alegerile în Camera Deputaților s-au desfășurat în mod organizat, Ion Negrei PARTICIPAREA BASARABENILOR LA PRIMELE ALEGERI PARLAMENTARE ÎN 61 CADRUL ROMÂNIEI ÎNTREGITE în condiții de deplină libertate și liniște, populația participând activ la scrutin. Din cei 500 879 de cetățeni înscriși pe listele electorale pentru Camera Deputaților la urne s-au prezentat 361 588, ceea ce reprezinta 72,3%1, indice ce depășea ușor indi- cele general de participare la alegeri pe țară. Fără Transilvania, regiune pentru care lipsesc datele, la alegerile pentru Adunarea Deputaților s-au prezentat 1.324.563 din cei 1.916.225 de cetățeni cu drept de vot înscriși în listele electorale, adică 69,12%, în condițiile legiferării votului obligatoriu pentru bărbați. Alegerile s-au desfășurat pe circumscripții electorale, fiecare județ formând o circumscripție electorală. În județul Bălți pentru cele 12 mandate de deputat în competiția electorală s-au înscris 32 de candidați pe listele a trei entități politice (Partidul Țărănesc din Basarabia – 12, Liga Românească - 8, Partidul Demo- crat-Muncitoresc - 12). În judeţul Cahul la cele 7 mandate de deputat au concurat reprzentanții a două formațiuni politie: pe lista 1. Partidul Țărănesc din Basara- bia - 7 candidați, pe lista 2 – Conservatorii naționaliști și Liga poporului basara- bean – 7 candidați. Alegătorii din judeţul Cetatea Albă au avut de ales pe cei 12 deputați din ofertele prezentate de Partidul Țărănesc din Basarabia (12 candidați) și 2 liste ale candidaților independenți: prima cu o singură candidatură, cea de-a doua – cu 10 candidați. În județul Chișinău, cei 12 deputați au fost aleși din ofer- tele a 3 partide politice și două liste ale independenților, în total, 5 liste: 1. Parti- dul Țărănesc din Basarabia – 11 candidați, 2. Partidul- Democrat Independent – 10 candidați, 3. Partidul Democrat Muncitor – 12 candidați, pe o listă a inde- pendenților au fost incluși 4 candidați, pe cea de-a doua – 11 candidați. Situația a fost mult mai simplă în judeţele Hotin și Ismail, aici alegerile desfășurându-se pe o singură listă, cea depusă de Partidul Țărănesc din Basarabia, cu 10 candidați - la Hotin și cu 5 candidați – la Ismail. În județul Orhei alegerile s-au desfășurat pe 2 liste – cea a Partidului Țărănesc din Basarabia și a independenților, fiecare enti- tate electorală înaintând un număr egal de candidați – câte 11, ceea ce constituia cota atribuită respectivei unități teritorial-administrative. Alegătorii din județul Soroca au avut de ales pe cei 12 deputați din oferta Partidului Țărănesc din Basa- rabia și 4 candidați independenți, fiecare cu propria listă. În judeţul Tighina “bă- tălia” electorală pentru cele 9 mandate de deputat s-a dat între 8 candidați incluși pe lista Partidului Țărănesc din Basarabia și 1 candidat independent. În total, în competiția electorală pentru cele 90 mandate pentru Adunarea Deputaților s-au înscris 179 de candidați, dintre care 137 – pe liste de partid, iar 42 de personae au candidat independent. 1 Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003, Editura Institutului Cultural Român, București, 2003, p. 206; Ioan Pelivan, istoric al mișcării de eliberare națională. Ediție îngijită, studiu intro- ductiv, note, bibliografie și indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei și Gheorghe Negru, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2012, p. 187. Referitor la participarea populației din Basarabia la alegerile parlamentare din noiembrie 1919, istoricul Ion Nistor prezintă unele date puțin modificate: alegător înscriși – 500 875, prezența la urne – 395 159, ceea ce face aproape 80% din masa electorală. Vezi: Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura Cartea Moldovenească, Chișinău, 1991, p. 289. REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI Nr. 3-4 (123-124), 2020 62 100 DE ANI DE LA RECUNOAȘTEREA INTERNAȚIONALĂ A UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA Activismul alegătorilor din Basarabia pentru alegerea deputaților în Aduna- rea Deputaților este reflectat în Tabelul 1. Tabelul 1. Participarea alegătorilor din Basarabia în alegerile pentru Adunarea Deputaților în primul parlament al României întregite (2-5 noiembrie 1919) Nr. Nr. ales (Județul) circumscripție