ION CREANGĂ 130

Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU [Iași]

„AȘA A FOST CREANGĂ TOATĂ VIAȚA LUI. A SCRIS CUM A TRĂIT, A TRĂIT CUM A SCRIS”*

- -a reluat activitatea Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837, după După ce dascălul Vasile a fost luat la armată,- cum mărturisește însuși scriitorul: „Sunt născut școala, închisă între timp, și la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul sub îndrumarea dascălului Iordache, deloc plă Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: cut de Ion Creangă: „Peste vrun an, vornicul Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din1. HumuleștiPotrivit mi- și prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, soția sa Smaranda, născută David Creangă,ale ar din fi nedascălul- nostru, școala a rămas pustie, iară noi satul Pipirig, județul Neamțului” școlarii, cari eram- peste patruzeci la număr, tricelor satului Humulești, data nașterii s am împrăștiat pe la casele noastre. După 10 iunie 1839: „În jurul datei nașterii lui Ion vrun an, iarăși s a deschis școala. Dar dascălul Creangă 2 sunt. mari îndoieli... Data de 1 martie Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne râdica 1837, aleasă de povestitorul însuși, trebuie încă de urechi la fârta (Ф), deasupra ușei, și a ne Fotea, prea păstrată” - a cruce- îndesi la spinare cu Sfântul Neculai, un biciu de A început a învăța slovele la școala din satul curele, făcut și dăruit școalei de moș natal: „Întăiu și ntăiu, am început a învăț - huciu-cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă ajută, după moda veche, la școala din Humulești, duceam cu drag la școală, am4. început a umbla o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin în marginea: o zi mă duceam,- două nu, dar demnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu,-l ierte! urmatot deprinsesem holerei, bunicul a ceti oleacă” matern Poatecare avea s o mână de învățătură, un car de minte i- După ce dascălul Iordache s a prăpădit de pe și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să - , David Creangă, ă fi fost de vreo unsprezece ani, când am ș a înscris nepotul la școala învățătorului Nicolae- început a învăța. Știu că eram atunci un băiet- cuNanu- din Broșteni: „Într o zi, așa prin câșlegile-a sfrijit, prizărit și- fricos și de umbra mea. Crăciunului,- aproape de cârnileagă, viind buni Dascălul nostru era un holteiu frumos, zdra mieu David Creangă din Pipirig pe la -noi, m văn și voinic, și l chema Vasile a Vasilcăi. El era și luat și m a dus la munte, în școala lui Alecu Baluș dascălul bisericei din sat. Un sorcovăț nemțesc din satul Broștenii, județul Suceava, și m a așezat- plătea tata pe lună3. dascălului, ca să mă învețe. Și în gazdă, cu toată cheltuiala-a prins lui,cartea la unade mine, Irinuca, ori pe atunci îmi ziceau în sat și la școală Ionică a lui care avea două capre pline de râie. De aice ur Ștefan a Petrei” mam la școală, și ori s - - conta - fabrica de popi din Folticeni; ș apoi lasă te în sfinției sale, că te scoate poponeț, ca din cutie... Pentru mine însă numai două merțe de orz și două de ovăs a dat 10tata. cui se cuvine, de am fost primit în Folticeni, căci școala era numai- de mântuială; boii să iasă!” -În anul 1855, după desființarea Școlii de cati heți de la Fălticeni, Ion Creangă a fost nevoit să și continue studiile la Seminarul Socola din trecereaIași: „Prin celor postul mai cel tineri mare dintre se răspândește noi la Socola. vuiet (...) printre dascăli despre desființarea catiheților și - -v- – La Socola!- strigă dascălii cei mai tineri. – Duceți vă pe pustiu, dacă vă- place! Duce ați învârtindu vă ca ciocârlia! strigă cei bătrâni.- Și așa, aproape de Paști, ne11. am răzlețit unii de alții, și la Socola a rămas să meargă cine a vrea în toamna viitoare, anul 1855” După moartea- tatălui, survenită în 1858, lipsit de susținere materială, Ion Creangă a fost- nevoit să și întrerupă, încă o dată, studiile. „Umblă acum să se însoare, fiind și chipeș, în sprâncenat, cu bărbiță bălaie fină și tunsă, și găsi o fetiță12 de 15 ani a părintelui Grigoriu de la- Patruzeci de Sfinți și nunta se făcu la 23 august 1859” . A fost numit cântăreț la biserica so -a prins 5. A stu- crului său, hirotonisit diacon și numit la biserica diat apoi cu un psalt la biserica Adormirea din 1863.Sfânta Nu Treime, se cunosc apoi mutat cu exactitate la biserica motivele, Sfinții dar 40 nu, dar râia căprească știu că s ” - de Mucenici, unde a funcționat până în anul 6 - -l acuze pe maiaTârgu Neamț, „peste- baltă, la vreo tura, două aceasta zvârli relațiile cu socrul său au devenit din ce în ce mai turi de piatră departe de satul nostru” ; tatăl ne tensionate, scriitorul ajungând să l vând bani să i plătească- învăță preotul Ioan Grigoriu chiar de tentativă-a pus de a fost, din nou, abandonată, devenind torcător de asasinat: „a intrat - peste el la miezul nopții pe13. ână pe la șezători: „Câte trei patru oci de canură când dânsul dormea lângă a sa soție și- i torceam pe7 . zi.A Măfinalizat întreceam cursurile cu feteleclasei cele a III-a mari la «ghiarăle» în gât să l sugrume și mai multe nu” din tors, și ele, din răutate, mă porecleau «Ion La 19 decembrie 1860, soția sa Ileana i a născut-a profesorTorcălău»” i-a fost ieromonahul Isaia Theodorescu, un băiat, care a fost botezat cu numele de noua „Shola publică” din Târgu Neamț, unde s-Constantin, iar un an mai târziu,- în 1861, s înscris la cursurile Facultății de Teologie, care cel care va inspira personajul-l ierte! Pus- Popa Duhu: „Bun a desființat în ianuarie 1864. S a înscris, îndată, mai era și părintele Duhu, când se afla în toane la cursurile Școlii Normale de la „Trei Ierarhi”-a bune,Dar fost- Dumnezeu să-telui a el băieții în pentru a deveni institutor.sale La didactice, această școală, a fost rânduială cum nu mai- văzusem până atunci; (...) aflată sub direcția lui Titu Maiorescu, care l - a scris părin Duhu (...) să ne învețe remarcatdu- pentru calitățile și câte oleacă8. de arit metică, de gramatică, de numit institutor la 2 noiembrie 1864, începân geografie și din toate câte ceva, după priceperea- și cariera pedagogică. Era iubit de copii, „căci noastră” era șăgalnic și bun la inimă. – Măi țică, ian fă la Din ambiția mamei, fiică de vornic și descen tablă pe cracanatu (M); ian fă pe bârdănosu (B);14. dentă din9 mitropolitul Iacob Stamati, viitorul pe ghebosu (G); pe covrigu (O). Și așa fiecare scriitor a fost înscris la Școala de catiheți de la literă avea o poreclă și elevii învățau cu drag” Fălticeni : „Galbeni, stupi,poclon oi, catihetului cai, boi și de alte la s-Trece cu locuința pe la mai multe biserici din Iași bagateluri de alde aceste, prefăcute în parale, (Sf. Pantelimon, Bărboi, Galata, Golia); în 1867 2trebuia | „Revista să ducăromână”, dascălii nr. 4 (98) • iarna 2019 a despărțit de soția sa, Ileana, iar în februarie

el Mare de la Învățătorul copiilor. Carte de cetit în clasele primarie, cu litere, slove și buchi, cuprinzând 1868, după ce a asistat la Teatrul c învățături– și morale și instructive Copou la o piesă de teatru, lucru considerat scandalos și imoral pentru un obraz15. A bisericesc, slobozit oa , Iași, 1871 – intrat în conflict cu superiorii Bisericii, deși: împreună cu C. Grigorescu și V. Răceanu), abia „ținea - cu drag la diaconia lui” după ce a citit la „Junimea” și a început să publice pușcăfereastra în ograda bisericii bisericii ce se și aflachiar tocmai asupra deasupraacesteia poveștile și povestirile sale a devenit un scriitor „popa vânătorul16 a împușcat- în loc de pasere apreciat: „Scriitori - ca Creangă nu pot apărea- decât acolo 24unde. Au cuvântul urmat eCapra bătrân cuși echivoc trei iezi și altarului” , iar după ce s a înfățișat tuns și cu (1875),unde experiența Punguța s cua condensat doi bani (1876), în formule Dănilă ne pălărie, cumfie obișnuiau oprit de preoțiilucrarea din diaconiei Bucovina, pentru gata Prepeleacmișcătoare” (1876), Povestea porcului (1876), Moș să oficieze 17 la slujbă, autoritățile bisericești au Nichifor Coțcariul (1877), Povestea lui Stan propus „să Pățitul (1877), Fata babei și fata moșneagului totdeauna” . În septembrie 1871, Mitropolitul a (1877), Ivan Turbincă (1878), Povestea lui dispus ca „numitul Ion Creangă să fie oprit de la Harap-Alb (1878), Povestea unui om leneș lucrarea diaconiei pentru18 totdeauna până când (1878), Moș Ion Roată și Unirea (1880), Popa (...) se va nevoi a se îndrepta,19 dând legale probe Duhu (1881), Amintiri din copilărie (1881-1882), întru aceasta să fie iertat” . În 1872 a fost exclus- Cinci pâni (1883), Moș Ion Roată și Vodă Cuza din rândul clericilor , iar în urma cererii din- (1883). A mai publicat Povățuitoriu la cetire prin partea Mitropoliei, a fost20 exclus și din învăță scriere după sistema fonetică (1876 mânt, deși revizorul școlar îl prezenta Ministe- cu Gheorghe Ien Geografia județului satulrului caministru „om neimputabil” Tell, fie- : „Am fost destituit21 pe Iași (1879 – împreună timpul răposatului mitropolit-a Calinic,deschis deun răpodebit Reguleleăchescu), limbei române pentru înce- le țărâna- ușoară” . Rămas pători (gram– împreună cu V. Răceanu-a prima și Gh. fără venituri, fostul diaconprofesore și privatu la Liceul Ienăchescu), deNou „tiutiun”22 pe strada Cuza Vodă din Iași și a atică pentru clasa a II 25. ră) de început să dea lecții- ca Titu Maiorescu, retipărită- cu învoirea autorului . După ce a finalizat despărțirea oficială de (1880) și poezii și cântece poporane soția sa, soarta i a surâs și, la schimbarea de În perioada 1866 1872 a făcut și „ceva-a guvern din 1874, în urma căreia Titu Maiorescu alespoliticale”, doar cu după porecla cum mărturisea de părintele scriitorul, Smântână în, a revenit în funcția de Ministru al Instrucțiunii „Fracțiunea liberă și independentă”,26 de unde s Publice, Ion Creangă a fost numit institutor la - Școala primară de băieți nr. 2 din Păcurari: atribuită de- Iacob Negruzzi : „Căci părintele- „Fapta lui Maiorescu apropie pe Creangă de capulSmântână ce- acum vra să le vorbească./ «Frați «Junimea» și de- la o vreme el stărui Eminescu pe lângă lor!» începe acesta, mănecele suflecând/ Și pot câțiva membri- ai Societății, în special pe lângă l- apasă mai pe ceafă așezând,/- «Frați Eminescu, ca să l introducă printre noi. iubiți, 27 eu. scriu desigur că voi toți gândiți ca veni cu el într o sâmbătă seara la mine acasă, dar- mine/ Că n iubita noastră țară n ar fisus rău nr. să 4, fie o la intrarea- lor în «Junimea» un zâmbet a zburat- bine»” pe buzele tuturora. (...) Intrarea aceasta în «Juni- „Își cumpărase în ulița Țicăul de mea» i a fost spre bine lui Creangă! (...) Ce feri «bujdeucă» de vălătuci cu două cerdace și două cită achiziție pentru Societatea noastrăe o poveste acea figu sau odăițe, proptită pe niște pari ca să nu cadă în ră țărănească și primitivă a lui Creangă! Amin- (...) Și vale, o casă cam ca a Irinuchii din Broșteni tirilecând aducea în «Junimea» cât - novelă, și mai târziu câte un capitol din sale,23 cu câtă plăcere și haz ascultam sănă- toasele produceri ale acestui talentat cu primitiv povestea și necioplit”Soacra cu trei. În nurori nr. 1. din 1875 al revistei „Juni mii”, „Convorbiri literare”, a debut Metodă nouă de scriereDeși publicase și cetire două pentru manuale usul clasei școlare, I primariă care au, fost tipărite în mii de exemplare (

Iași, 1868 – împreună cu C. Grigorescu, G. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu, A. Simionescu „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 3

-se de 28. carafă de vin și o cofiță de apă și sculându la masă ușurel” - „«Bojdeuca» lui din strada Țicăului nu putea să te atragă prin confort sau bunătățile pămân tului. În tovărășia lui Creangă puteai- să găsești sinceritatea, un lucru așa de prețios, pentru cineva care ar fi avut norocul să l întâlnească, dei multe ori, cu fățărnicia în cale. (…) Creangă- a fost unulEminescu dintre l-a prieteniiadmirat, dar buni l- ai lui Eminescu, ș prietenia lor începuse de prin 1866 67. (…) Pe a și iubit. De câte ori vorbea despre el, ochii lui Creangă se umpleau sede lacrămi. vedea În n dosul bojdeucei lui, moș Creangă avea un cerdac lat, acoperit cu streșină, de unde umai goliciunea întristătoare a dealului 29 Ciricului.. Acolo, îmi spunea Creangă, ședea Eminescu zile întregi. Acolo a scris el Bene«Doina»” Merenti, clasa a II- Ion Creangă a fost30 decorat, în 1878 cu Medalia-a fost conferit Ordinul Coroana Românieia, pentru lucrările și publicațiilecare nu le- didactice iar în 31anul 1883 i lexiconul universal al italianului, decorații Angelo depe a purtat niciodată . A fost inclus în 32, iar Mite Kremnitz i-Gubernatis, publicat la Florența, în 1879, printrePun- guțascriitorii cu doiimportanți bani, Ivan ai lumii Turbincă i Fata babei și purtprivind spre dealul -de humă al Ciricului, pe care fataa tradus moșneagului trei povești în limba germană ( - din când în când turme venite de- la iernatic își mul Rumänische Märchen (Leipzig,ș 1882)33. au tălăngile. Ex diaconul își luă și o «țățacă», ), ce au fost cuprinsePovestea în volu lui pe una Ecaterina Vartic, pe care și o făcu țiitoare Harap-Alb și se puse pe trai țărănesc. Dormea vara în tinda epilepsieÎn anul34 1877, în timpul lucrului la din dos, unde avea -și o știoalnă în miniatură în- la Arap Alb, Ion Creangă a suferit prima criză de- chip de hârdău cu apă. Acolo se răcorea pe , boală moștenită de la mama sa: „De arșiță, scărpinându și pielea cu o lopățică cres mi- dousprezece zile35. Epilepsianu am eșit i-a din provo- boș tată. Mânca chincit pe pat, fără muiere, bucatele catdeuca crize asta; tot a mai venit împăratul rusesc, și atunci făcute de Tinca, înconjurat de o turmă de pisici a venit un fum pe nas” 36. (Fița, Sița, Florica, Frusica, Țâca, Suru, Ghiță, Boala i s- dese, iar în anul 1881 a fost- Vasilică, Todirică, Bălănica, Mițulica, Tărcata, internat în Spitalul Brâncovenesc din București Frăsina), printre care un cotoi se numea, în a agravat și, în ciuda îngrijirilor medi onoarea criticului junimist, Titu. Prin casă purta cale urmate și - a curelor de băi de la Slănic un cămeșoi de pânză- ca să poată trupul răsufla,- galeriaMoldova, în seara zilei de 31 decembrie 1889, în târg haine de șeiac mânăstiresc. Îmbuibarea bojdeucaIon Creangă, s a stins din viață, intrând în sa e proverbială. Nu și pierdea vremea cu «ză marilor scriitori români: „Creangă își lăsa moreală», ca «fârlifușii de pe la târguri, crescuți pentru37. ■ a se așeza «în cei trei coți de în bumbac», ci înghițea hâlpav ca un Flămânzilă pământ, în care se încheie toată scofala pe o mămăligă întreagă, un crap întreg, bând o lumea asta»”

4 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

* Grig. I. Alexandrescu, Biografia lui Ion Creangă Opere complete. Cu o

Soacra cu trei nurori. Capra cu trei iezi. Dănilă Prepeleac., în Punguţa Ion Creangă, cu doi bani. Poezii populare, biografie de Grig. I. Alexandrescu și cu portretul și o prefață autografă a autorului. Partea I, 1 Fragment de autobiografie Amintiri din copilărie. Povești. Povestiri, București, [s.a.], p. 29. Arborele genealogic al familiei Creangă , în Ion Creangă, - București, 2009, p. 95. Pentru alți membri ai familiei Creangă, vezi și nr. inv.: , întocmitSchița a opt de ing.rânduri Mihai de T.neamuri Vasiliu, ale strănepot scriitorului al Io scriitorului,n Creangă îndin 1945, Humulești reac , tualizat cu colaterali în 1970- (Arhiva Muzeului Național al Literaturii Române Iași, ibidem, nr.34.13.1.14829) inv.: 34.13.1.03181). și redactată2 în perioadaIstoria 1913 literaturii1954, deromâne. V.A. Gheorghiță, De la origini nepot până de în vărprezent. al lui Ion Creangă- ( , p. 477. 3 FragmentG. Călinescu, de autobiografie, p. 95. Ediția a II a, revăzută și adăugită.4 Ibidem. Ediție și prefață de Al. Piru, București, 1982 5 Ibidem, p. 96. 6 Ibidem. 7 Ibidem. 8 Amintiri din copilărie op. cit., p. 66. 9 Vezi Eugen Dimitriu, Ion Creangă în universul Fălticenilor , în Ion -24.Creangă, 10 Amintiri din copilărie, p. 69. , în „Dacia literară”. Serie nouă, anul11 X, Ibidem nr. 4(35),, p. 86-87. Iași, 1999, p. 20 12 op. cit., p. 478. 13 Ibidem. 14 Grig.G. Călinescu, I. Alexandrescu , op. cit., p. 21. 15 Iacob Negruzzi, Amintiri din „Junimea” Scrieri alese. . 169. 16 Val Talpalaru, Ion Creangă și izgonirea , din în paradis Ediție îngrijită de Corneliu Simionescu, București, 1970, p 17 Constantin Parascan, Povestea vieții lui Ion Creangă. , în „Historia”, anul XVIII, nr. 195,- București, aprilie 2018, p. 30. 18 Ibidem. Ediția a doua, revizuită și îmbună tățită, Iași, 2017, p. 76. A fost iertat abia după 121 de ani: „Studiind cazul Ion Creangă, mare povestitor al neamului românesc, care prin Hotărârea nr. 265 din 1872 a Decasteriei Mitropolitane a fost exclus din cler și constatând că motivele care au dus la luarea acestei hotărâri nu sunt extrem de grave și meritau sancțiune mai blândă; (…) Hotărâm: 1. Se reabilitează memoria diaconului Ion Creangă, fiu al Bisericii Ortodoxe ordin Române, religios mare va fi pomenitscriitor național, ca diaconul Ion. 2. De acum înainte la slujbele de pomenire, parastase și comemorări de

Iași, 1993, iunie 20 Duminica Tuturor Sfinților Româniibidem, p. 99). †19 Daniel Creangă ca diacon, Arhiepiscop și Mitropolit”Cuvinte și (cf. mărturii despre Ion Creangă. Pentru mai multe detalii despre cei 12 -66.ani ai vieții sale de cleric, vezi în Dumitru20 I.D. Marin, Furtună, Pedagogia lui Creangă p. 17. Ediție, prefață și note de Gheorghe Macarie21 Grig. și I.Manuela Alexandrescu Macarie,, op. Iași, cit. ,1990, p. 22. p. 50 22 Ibidem, p. 18. , Iași, 2011, 23 Iacob Negruzzi, op. cit., p. 171- Humorul lui Ion Creangă (I), Scrieri, vol. I, Studii și articole (1937-1956) - 172. Vezi și Eugen Todoran, în idem, -266. . Ediție critică, text stabilit, studiu intro ductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției și bibliografie de Viviana Milivoievici. Prefață de Crișu Dascălu, Timișoara, 2016, p. 260

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 5

24 , op. cit., p. 488. 25 O sută și una de poezii. Rostiri. Zicători. Cuvinte. G. Călinescu 26 IacobVezi Ion Negruzzi, Creangă, op. cit., p. 171. Antologie, prefață și selecția27 Constantin reperelor Parascan, critice de op. Mircea cit., p. Coloșenco, 126. București, 2017. 28 op. cit., p. 479. 29 Artur Gorovei, Alte vremuri. Amintiri literare p. 60-63. 30 G. Călinescu, Scrieri didactice. , Fălticeni, 1930, 31 Grig.Vezi IonI. Alexandrescu Creangă, , op. cit., p. 26. Selecție de texte, note, bibliografie, itinerar biografic și prefață32 de Daniel Corbu,Ion Iași, Creangă 2008. versus homo

33 Mircea Daniel Corbu,Coloșenco, Itinerar biografic universalis,Scrieri. în Amintiri „Dacia dinliterară”. copilărie, Serie povești, nouă, povestiri,anul XXIX, teatru, nr. 3(150), corespondență, Iași, toamna rostiri, 2018, zicători, p. 142. cuvinte. , în Ion Creangă, -25. 34 Morbus sacer PrefațăCreanga de prinMihai Creangă Cimpoi. Selecție de5, p.texte, 184- note,192. bibliografie, itinerar biografic și postfață de Daniel Corbu, Iași, 2008, p. 24 35 Grig.Vezi I.și Alexandrescu Radu Părpăuță,, op. cit. , p. 33. , în idem, , Iași, 201 36 Daniel Corbu, op. cit., p. 25. 37 Emilgar, Ioan Creangă - -august 1902, p. 324.

, în „Arhiva”, anul XIII, nr. 7 8, Iași, iulie

Bojdeuca înainte de restaurarea din 1918 (Arhiva Muzeului Național al Literaturii Române Iași)

6 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

Stelian GOMBOȘ [București]

MITROPOLITUL NOSTRU TEOFAN

La cei 6 -

0 ani de viață din care, aproape jumă tate, de vrednică, veritabilă și admirabilă slujire- arhierească, Părintele Mitropolit Teofan rămâne oriacelași (cu) om, vorbire cu același c chip, frumos, luminos și ra dios, cu purtare cumpătată și călcătură măsurată- tropolit Teofan alculată!… pe care- Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și sub Mi protia- – l cunosc din anii ʼ90, (de) când era Episcop Vicar Patriarhal – vredniculi părintească a Patriarhului Teoctist și viețuitor la Mănăstirea Antim – unde Stareț era- părinte duhovnic Sofian Boghiu, pas- a toral-rămas loial tradiției monahale românești, remar- cabile și impecabile, totodată, devotat slujirii Discret,misionare, modest, demnă de toată lauda și apre- cierea!… dar concret, Părintele Arhi episcop și Mitropolit Teofan înțelege, analizează- și cântărește foarte exact ori precis,-duhovni mersul lumii de azi și al vremurilor actuale, fiind un obser- vator fin și realist al vieții spiritual cești contemporane, una plină de provocări, perspec tive și solicitări, la care deosebitÎnaltpreasfinția de profunde, Sa știe sin- să răspundă, întotdeauna, cu o abordare, gândire, viziuneRar mi- și acuretețe oricui, în orice loc sau timp, în orice context sau- cere și extrem de rafinate!…- împrejurare!… at/ pu- a fost dat să întâlnesc atâta sinteză, Rămâneți, în continuare, același, Înaltprea concordie și simbioză într un singur om, ca în sfinția Voastră, sănătos cu trupul, curăț - persoana și personalitatea Înaltpreasfinției Sale rificat cu sufletul, vibrant cu mărturisirea, curat Teofan, în care sălășluiesc, în mod, real, activ și- cu mintea, inspirat cu rațiunea, chibzuit cu gân armonios, blândețea cu fermitatea, cumințenia direa sau cugetul, serios cu învățarea,i, autentic, veritabil cu milacu seriozitatea, cu dreptatea, căldura iertare cu sobrietatea, îngă- cu cercetarea, sincer cu hotărârea, ordonat cu duința cu tenacitatea, răbdarea cu demnitatea, purtarea, generos cu zâmbetul ș a cu onestitatea și bu slujirea și propovăduirea!… curia cu compasiunea!… La mulți, buni, sănătoși* și binecuvântați ani!… M Născut în pământul sfințit al Basarabilor și slujitor, acum, pe pământul, sfânt și moldav, al - dinamic,ușatinilor, a Părintele milo nostru Teofan rămâne arhi- - figura, luminoasă și harismatică, a slujitorului Înaltpreasfințitul Teofan s a născut în data de- părintelui, stiv și bun, a 19 octombrie 1959a (1979), la Corbi Institutul (jud. Argeş). Teologic A abde ereului înțelept și a păstorului, harnic, darnic și solvit Seminarul Teologic „Sfântul Grigorie Teo mărinimos, oricând deschis, dispus și disponibil, logul” din Craiov „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 7

- preuniversitar, de predare a reli- - Grad Universitar din Bucureşti (1984) și Insti universitar şi - Latutul divino- Teologichumanité „Saint du Serge”Christ et din la Parisdéification (1990), de giei în şcoală şi cu schimbul de burse cu străină- l’hommeobţinând danstitlul l’oevrede doctor du înSaint Teologie Maxim cu le lucrarea Confes- tatea; coordonator al Sectorului Patriarhal „Bise seur. rica şi Societatea”, cu cele patru birouri subordo S- nate: Biroul de Presă şi Comunicaţii, Biroul de Asistenţă Socială, Biroul de asistenţă religioasă a închinoviat în 1984 la Schitul Crasna – în unităţile bugetare şi Biroul de misiune, cultură- Mănăstirea Sinaia (jud. Prahova), iar în 1985 a şi tineret; responsabil cu Editura şi Tipografia fost tuns în monahism. Între anii 1987 și 1990 a- Institutului Biblic şi de Misiuneh al Teoctist Bisericii pentru Orto cretarfost duhovnic al Cabinetului la Mănăstirea Patriarhal „Acoperământul (1990-1991), doxe Române (până în 1994); reprezentant al EpiscopMaicii Domnului” Vicar Patriarhal din Bussy (1991-2000), en Othe (Franța), Arhiepis- se Preafericitului Părinte Patriar - (1997-2000);coordonarea activităţiicoordonator Facultăţii al Biroului de de Teologie Peleri- 2008), iar din iunie 2008 este Arhiepiscop al „Justinian Patriarhul” a Universităţii-2000); din Bucureşti delegat cop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei (2000 ul naj al Patriarhiei Române (1999 Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. pentru diferite activităţi misionare în cadr Între anii 1991 și 2000, a îndeplinit, pentru- Arhiepiscopiei Bucureştilor: slujbe arhiereşti, anumite intervale de timp, următoarele slujiri:- sfinţiri şi resfinţiri de biserici, coordonarea de responsabil cu Relaţiile Externe Bisericeşti, coor Europeneîntruniri preoţeşti din Geneva la protopopiate (1992-1997); etc.; coordonator membru donând, în numele Preafericitului Părintenterna- Pa alîn Sectorulu Comitetul Central al Conferinţei Bisericilor triarh Teoctist, legăturile Patriarhiei Române cu- alte Biserici şi organisme ecumenice i - i pentru opera de caritate „Diaconia”- ţionale; responsabil de legătura Patriarhiei Ro- cescal Patriarhiei medico- Române; preşedinte al Asociaţieiwww. mâne cu comunităţile româneşti din jurul gra mmb.ro„Diaconia”;). ■ preşedinte al Aşezământului biseri niţelor şi din diaspora; secretar al Sfântului Si farmaceutic „Vasiliada” (cf. nod al Bisericii Ortodoxe Române (din 1994); responsabil cu probleme de învăţământ teologic

(www.catedralamitropolitanaiasi.mmb.ro) Catedrala Mitropolitană „Sfânta Cuvioasă Parascheva” Iași

8 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

„Totul şi toate am căutat să fie spre unitate: unitate în credinţă şi iubire”

Interviu cu Excelența Sa Petru Gherghel, Episcop emerit

Excelenţa Voastră, Preasfinţite Petru Gherghel, aţi păstorit vreme de 41 de ani comunitatea cato- lică– din zona Moldovei, în calitate de adminis- trator apostolic (1978-1990) şi de episcop de Iaşi (1990-2019). Cum a primit această sarcină aşe- zată pe umerii săi tânărul prelat de 38 de ani? - lim– Pot spune că încă din anii prunciei, ai copi- lăriei şi ai şcolii, am primit- ca moştenire şi tezaur ba şi credinţa neamului meu, ce au pus stăpâ nire pe sufletul meu şi mi au îmbucurat viaţa, cu micare i- nu a fost greu să deprind și să dobândesc-am o spiritualitate a comuniunii cu cei pe care viaţa- a scos în cale şi cu care am crescut şi m îmbogăţit cu trăsăturile adânci ale prieteniei, nă- zuind mereu spre idealul unităţii şi al armoniei. ce s-Nu pot uita nicicând marea şi bogata revăr multsare des- umanism a tatălui meu, gospodar simplu a învrednicit nu atât cu şcoli înalte, ci mai a bucurat de o școală a vieţii, gata oricând să promoveze o adevărată prietenie, să afle căi- de trăire generoasă, și în deplină armonie cu- vecinii și gospodarii satului nostru, fărăde deoseajutor, bire de pregătire cultură și religie, să se cheltu iască pentru a întinde oricui o mână până la atâta încât să fie în stare să dea calul și căutând să găsim modalităţi de a ne pregăti şi căruța oricui avea trebuinţă și chiar să rămână constitui un buchet de flori în casă, trecând cu fără roțile de la căruță, în cazul în care cineva ușurință peste fireştile zbuciumări ale copilăriei solidaritateavea nevoie genși urgenţă mare de ele. şi tinereţii. - - De multe ori această dărnicie și spirit de Recunosc că, fiind mezinul familiei, mama mă- era tensiuni în casă, mai ales cu răsfăţa, purtându-unmă chip în brațedeosebit și ocrotindumama, cu bu-mă mama, plină de grijă şi meticuloasă în a aduna şi de nemulțumirile și fireştile momente conflic păstra ceea ce era atât de necesar pentru propria tuale pe care, într- - gospodărie, pe care o dorea proveneau în ordine, din dotatăfamilii decu nătateageri s- ei, le aplana. de toate şi primitoare faţă de cei care doreau să Cred că, încet încet, astfel de trăiri și convin- ne treacă pragul. Ambii matul aufiresc așezat al unei și au familii consolidat numeroase. sentimentele Tot de cela oamenicelor din înstăriți jur. și gospodari, dornici de a nu lăsa îl urmează pe orice copil şi tânăr crescut în cli- să Mi lipsească- nimic din propria curte, dar și a - valorilormama şi spiritualde la tata am învăţat şi munca, şi cins a fost dat să fiu cel mai mic dintre cei șase tea, şi respectul faţă de ceilalţi, şi deprinderea frați și surori, formând împreună un cuib de năz e ale credinţei. - drăvănii, de adevărate bucurii şi căutări fireşti, Din braţele mamei am coborât de atâtea ori de armonii, stând mereu în jurul părinţilor şi când drumul„Revista ne română”, purta spre nr. 4 biserica (98) • iarna din sat,2019 res | 9

i-ar fi cauzat moartea. pectată şi vizitată ca un lăcaş al bucuriei, al păcii, gube multor- biserici, dar şi Seminarului din Iaşi, careal cântărilor am primit- frumoase şi al comuniunii... d ani Făcânda fost acum un salt peste timp, misiunea pe s- Într o astfel de atmosferă de mari încercări, o surprinzător la vârsta de 38 de e suferințe ale Bisericii şi ale întregii societăți su-, – cum era şi firesc – un adevărat şoc a pus problema căutării unui coordonator care- pentru mine. Nu mă aşteptam, nici nu eram să ducă mai departe misiunea de păstor și să pregătit pentru o astfel de responsabilitate. Nu- pravegheze întreaga activitate spirituală și pas avusesem timp de o pregătire adevărată şi nu latorală noua a lege Diecezei a cultelor de Iași, din nerecunoscută,1948. la acea dispuneam de o experienţă pastorală mai înde dată, ca episcopie canonică, așa cum fusese până- lungată. Munca mea se desfăşurase în calitate de preot ajutător, de vicar parohial, apoi fusesem Marea surpriză a fost că statul român a per- câţiva ani profesor suplinitor la Şcoala de mis începerea unor relații speciale cu Sfântul- Cantori din Iaşi şi la Institutul Teologic din Iaşi. Scaun, relații care au dus la inițierea unor regle mentări juridice și canonice atât de mult aș- teptate. Apăreau atunci zorii unorordinarius noi așteptări spe- în vederea normalizării statutului canonic al Die- cezei de Iași prin numirea unui-o asemenea si- cial cu misiunea de „administrator apostolic” su m-pus direct Sfântului Scaun. Într tuație de căutări, care au durat aproape un an, am trezit că am fost ales eu să primesc această acestmisiune titlul extraordinară special de ordinarius de a coordona ad nutum întreaga Sanctae Sedisviață cum pastorală, munere canonicăadministratoris şi administrativă apostolici cu

administrator apostolic. Litughia de instalare a Monseniorului C - , adică- Petru Gherghel (4 aprilie 1978) semnatavând misiunea pentru minede o asemenea alegere sur- red că fiecare poate să şi închipuie ce a în mai depar- de prorector - priză, la o vârstă aşa de tânără, de doar 38 de ani. logicÎmi din fusese Alba Iulia încredințată din inima între Ardealului, timp misiunea dat fiind A început o nouă eră şi trebuia să duc - pe lângă rectorul Institutului Teo te coordonarea tuturor activităților bisericești. Multe au fost evenimentele- care au însoţit mun- faptul că, în acele timpuri, statul acceptase să ca mea de administrator apostolic până în anul cetateexiste un singur institut teologic în Romania, cu com1990 şi multe s au adăugat în anii de după căde două secţii:- una pentru limba maghiară în vestita rea zidului Berlinului- și dezmembrarea lagărului și una de limba română. Între timp, secția- unist și ateu. română s a mutat la Iași, pe dealul Copoului,odinarius mai Providența mi a hărăzit ca în misiunea-lea. de El zia substitutusexact în toamna anului 1956, prin grija şi dis- cu zi în domeniul pastoral şi spiritual să trăiesc poziţiaepiscopiei Monseniorului Romano- Petru Pleşca, în era marelui papă sfânt Ioan Paul al II VI-lea , al Diecezei de Iaşi şi provicar al Arhi fost apoi cel care- a confirmat alegerea făcută de- Catolice de Bucureşti. înaintașul său – un alt sfânt,- papa Paul al –- Transferarea Institutului Teologic şi a Şcolii teaînvrednicindu unei diecezemă tinere, să primesc cu misiunea marea de taină a purta a epis mai de Cantori sau a Liceului Catolic la Iaşi a fost pe- copatului în anul 1990. M am găsit astfel în frun vremea aceea o normală- decizie pentru a reveni la vechiul seminar teologic de odinioară a Epis- Cadepartemilli; a mandatul primului episcop primit deindigen, la înaintașii Monsienorul mei: copiei de Iași. Ne am întors din nou acasă. - întemeietorul diecezei, episcopul Nicolae Iosif O veste tristă însă a îndurerat întreaga Die- - ceză de Iaşi: moartea surprinzătoare-lea, la rangul a Monse de Mihai Robu, o figură paternă şi venerabilă; şi să niorului Petru Pleşca, ridicat între timp, la sfâr fiu elev, student și- profesor sub grija adminis- şitul Conciliului Vatican al II tratorului nostruentru diecezan, slujirea Preasfinţitul mea preo Petru episcop. Se întâmpla acest dureros eveniment Pleşca,umbra marelui bucurându eroumă, al deBisericii asemenea, noastre, să fiuepisco- for martiechiar în a ziua anului sărbătorii 1977, cel Sfântului care a produs Iosif, 19 mari martie pa-. pulmat martir şi pregătit Anton p Durcovici. țească la Se vorbea atunci că daunele cutremurului din 4 10 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

spus apostolului Petru, pe care l-

a aşezat în fruntea BisericiiMt sale: „Tu eşti Petru şi pe această atunci,piatră voi de zidiBiserica Biserica mea mea şi porţile iadului nu o- sericavor birui!” altcuiva, ( nici16,18). a lui Petru, Era vorba, nici a altui încă apostol de pe şi nu a fost niciodată Bi s- sau episcop, ci mereu a lui Cristos, căci pentru ea a dăruit și a murit pe cruce, ca apoi să învie ca- să o facă să fie veșnică. De această orânduire au fost convinşi înain taşii mei şi tot astfel a trebuit să gândesc şi să lucrez şi eu, nu cu priceperea şi forţele-i las luiproprii, Cristos ci cu o sfântă convingere că Domnul o va apăra şi ocroti până la sfârșit. Era firesc să - să orânduiască toate, căutând eu şi toţi confraţii- mei să ne dăruim, să ne micșorăm ca el să creasIn 3,30).că mereu, Acest după lucru cum l- era convins chiar înainte- mergătorul lui, sfântul Ioan Botezătorul (cf. am simțit mereu și am încer- cat să și trăiesc în modul acesta misiunea mea. Aceasta a fost şi trebuie să rămână mereu ati- tudinea oricărui episcop și a oricărui slujitor, cândDe -a e vorba lungul de timpului, Biserica m- și turmantors încredin mereu la țată lui. - am î momentele alegerii mele și cu astfel de senti mente Pe am lângă încercat numeroasele să îmi facîmpliniri datoria, din pentru acești ani ca Sunt sigur că mărturia lui și-a chiarocrotit oferta chiar sa prin pe rodniciDomnul pentru să fie forța barca și bucuriaBisericii noastră.locale, cea mai în- crucea suferinţei şi a martiriului său în nordul semnată,– aflată încă în memoria noastră, rămâne, țării, la Sighetu Marmației, ne fără îndoială, vizita papei Francisc la Iaşi, prima vărsarea sângelui și așezarea sa sub brazda din vizită a unui papă în Moldova. Care este povestea glia strămoșească. Din pământul udat cu sângele- acestei vizite istorice? său, din Sighet,-i a asiste curs peși continuă cei pentru să carecurgă a spre fost - ținuturileales noastre seva sfințeniei, continuă să în - nu numai eu, curajeze și să – E drept, multe împliniri am trăit şi mo Trezindu-să fie bun păstor, continuă să se jertfească mente în care m am simţit fericit – pentru viața turmei. careci noi, ne- cu toții, cei care facem parte din Biserica şi mă la umbra acestor mari înaintaşi-a careDieceza am deconsiderat-o Iaşi. Pe lângă ca pevizita un evenimentcelui dintâi extra- papă şi conştient- de limitele și tinerețea mea, nu am a onorat cu o vizită în ţara noastră, pe-a avut altceva de făcut decât să îl las pe Cel care i umplut inima de bucurie: vizita papei Francisc, însoţit şi i a întărit pe aceşti maeştri de credinţă ordinar şi istoric, a sosit un alt moment ce ne şi iubire de Dumnezeu şi neam să se folosească - de neputinţele mele, dar şi de dorinţele mele de a nu numai în țară, ci chiar la noi, la Iaşi. Trebuie rămâne mereu ca un „creion” în mâinile Creatoruluica Bi- să o notez pentru mine- ca o încoronare a activi şisericii cârmuitorului noastre pestea toate, valurile pentru tulburia scrie El ale istoria peri- responsabilitate.tății mele de păstor la sfârşitul celor 41 de ani de Bisericii noastre şi pentru a conduce el bar mandat, de când mi s a încredințat o asemenea oadei de furtună în care ne aflam noi toți, eu și E drept că dorința noastră de a primi un papă toți confrații mei întru slujire. - la noi, în dieceză, a început încă din timpul de Nu a fost uşor pentru mine și pentru noi toți păstorire a papei Karol Wojtyła, care cunoştea să rămânem în viaţă şi să răzbatem peste încer istoria şi a realităţile Maicii Domnului, ţării noastre mai şi, exact, desigur, o copie şi ale a cările vremilor, pentru- că nu eu- eram şi nici noi-a Diecezei de Iaşi, unde avem un sanctuar cu o cei care cârmuiam barca Bisericii, ci era el, cel icoană care a întemeiat o şi a asigurat o atunci când i icoanei„Revista Madona română”, Neagră nr. din 4 Częstochowa,(98) • iarna 2019 despre | 11

- - - care avusesem deseori ocazia să i vorbesc Sfân toți, iar pentru mine ca o încheiere a misiunii pro tului Părinte în diferite împrejurări. Deși dorea prii, întărită cu binecuvântarea Sfântuluiare Părinte. ni le-a mult să ajungă și la Iași, din mai multe motive, oferit,Îi mulțumim iar pentru Sfântului toate acestea Părinte am papa spus- Francisc nu a putut să vină în timpul vizitei din România. repetpentru mereu darul, cinstea Domnului și bucuria i se cuvin pe c XVIDorinţa- noastră nu a încetat. Noi invitaţii au Non nobis Domine,– non nobis,o şi sed o venit din ţara noastră şi pentru papa Benedict al nomini tuo da– gloriam e cinste şi lea și, desigur, mai ales către noul papă,- preamărire: Ps 115,1). Francisc. Atât Conferința Episcopilor din România, „Ca toţi să fie una!”– esteNu nouă,deviza Doamne,stemei epis nu- cât şi autorităţile ţării noastre au înaintat în re- copalenouă, ci anumelui Excelenței tău dă Voastre, glorie! „motto( -ul” devenit petate rânduri- o invitaţie pentru această vizită, adevărat– program al misiunii de păstor pe care chiar şi fiecare dintre-l avea noi, ca oaspete.episcopii, Spre am avutbucuria în aţi săvârşit-o pentru unitatea Bisericii şi a lumii. drăzneala să i arătăm- Sfântului Părinte dorinţailitatea Pornind de la apropierea dintre cele două Biserici şi speranţa de a -ne mereu surori, iniţiată de patriarhul Atenagora I şi papa noastră, papa şi a arătat mereu disponib - Paul al VI-lea în anii ʼ60 ai secolului trecut, şi de la de a face o asemenea vizită, spunându activitatea ecumenică pe care aţi susţinut-o şi aţi că aşteaptă să se stabilească un asemenea pro promovat-o, în ce punct credeţi că se găseşte dru- gram pe cale diplomatică.. mul unităţii şi al comuniunii? Iată că această aşteptare a avutegul un nostru răspuns: cler, am ales „Papa va veni!” Protocolul vizitei a început! Ca ca motto al slujirii mele aceste minunate cuvinte episcop de Iaşi, împreună cu într - – E drept, o spun cu bucurie în suflet, - am insistat ca o asemenea-lea. vizită să aibă loc şi în dieceza noastră, așa cum dorea odinioară vene ale lui Isus,In 17, de fapt, o rugăciune pentru toți apos- ratul sfânt- Ioan Paul al II -i tolii,telui ceresc ucenicii prin şi fiiiIsus Bisericii Cristos, sale:care s- „Caa toţi să fie- Dorinţa noastră a fost analizată și Sfântul una!” ( - 21). Toţi să fie una în jurul Părin Părinte şi a dat acordul cu dorinţa specială de a dăruit pen întâlni pe cei bătrâni, bolnavi, familiile noastre şi tru toți și s a jertfit pentru toţi! Bisericiiîndeosebi noastre pe cei locale. tineri, care formează, de fapt, Totul şi toate am căutat să fie spre unitate: împreună cu copiii, comoara cea mai de preţ a unitate în credinţă şi iubire, unitate între preoţi-i a ne ruga, s- Bu- şi slujitorii Bisericii, unitate cu fraţii şi surorile Dorinţa noastră, pentru care nu am încetat de noastre, unitate cu toţi ceilalţi credincioşi ai dife- persoanele consacrate,a împlinit! Papa familiile a venit noastre la Iaşi! cu nu- ritelor Biserici şi comunităţi bisericeşti, unitate curia a fost generală. Toţi preoţii, seminariştii, cu toţi fiii poporului nostru, unitate cu tot popo de dornici de a- rul creştin şi cu toţi oamenii. meroșii lor copii, dar mai ales tinerii noștri atât Este adevărat, sunt încă multe de făcut pe l întâlni și acasă, toţi au trăit o acest drum al unității și al comuniunii, dar cred mare şi sfântă împlinire. - că trebuie să nu uităm că suntem cu toții fiii lui Trebuie să spun că, împreună cu tot poporul Dumnezeu, creaţi după chipul și asemănarea sa. creștin, cu episcopul auxiliar Aurel, cu toți cola Toți trebuie să ne simțim ca frați. Au fost atâtea boratorii noștri, şi eu personal am avut motiv de întâlniri împreună, catolici și ortodocși,mente dar care și mare bucurie şi împlinire. Înainte de a încheiantare neîmpreună- cu alte confesiuni, atât la momentele oficial misiunea mea, după normele canonice, de rugăciune, cât și în diferite eveni am trăit o satisfacţie specială, o binecuvâ au adus împreună.- Fiecare întâlnire, fiecare- de care nu mă simţeam vrednic, aceea ca papa să pas făcut împreună ne aduc mai aproape unii de intre în -catedrala noastră, în episcopia şi capela ceilalți, cunoscându ne mai bine și conștienti din palatul episcopal, unde atâţia înaintaşi ai zând cine suntem cu adevărat în ochii lui Dumnezeu.- noştri s au rugat și au fost întăriți în credință și De altfel, și mesajul papei Francisc în România și încurajaţi de prezenţa lui Isus. la Iași a îndemnat la această dorință: „Să mer Binecuvântarea Sfântului Părinte adusă la posibilulgem împreună!”. pentru a ne apropia mai mult unii de Iaşi, în episcopia noastră, în oraşul nostru, oraş- Este important să continuăm să facem tot al Marii Uniri, pentru toţi credincioşii catolici şi nu numai, a fost ca o adevărată Francisc. împlinire Nu am a aştepputea momenceilalți, să ne rugăm unii pentru ceilalți și, de ce tărilor noastre şi o bucurie a darului lui Dumnezeu nu, chiar împreună., Nu știm când va veni acel adus nouă de marele papă t al unității, dar știm că este dorința uita12 | „Revistaşi nici nu română”, vom uita nr. un 4 (98asemenea) • iarna dar 2019 pentru Mântuitorului și cu siguranță, mai devreme sau

-au fost, mai– târziu, Cu ce gânduriel va realiza încheiați acest această deziderat misiune „ca toți pas să- să ducă mai departe valorile spirituale și sfintele torală?fie una”! chemarenoastre moșteniri.pentru a fi Eifideli sunt lui ceiDumnezeu, care ne Bisericii mie și confraților mei, un imbold la curaj și o Cu aceste sentimente, m- – Cu o mare bucurie,- satisfacție și încredere șipapa neamului Francisc nostru. l-a ales pe noul episcop al Diecezei că viața spirituală a Bisericii noastre creștine, în am bucurat când fruntea căreia mi a dat Domnul să mă aflu un -l prezi -l primim timp lung, merge înainte. - de Iași, în persoana Monseniorului Iosif Păuleț, și Am început misiunea de a fi la cârma acestei frunteaam încercat poporului să nostrunt turmeicredincios, ca să pe drumul porțiuni a Bisericii la o vârstă fragedă, partici așa cum se cuvine pe noul episcop așezat în pând la o lungă perioadă de probă, de suferințe,- cu multe lacrimi din partea atâtor familii, atâtor demnității creștine de fii ai acestei binecuvântate- preoți, între care predomină imaginea emblema Dieceze de Iași. tică a episcopului nostru mărturisitor și martir- careSe el îndreaptămi i- mereu gândul meu-am decunoscut recu te,Anton Durcovici. Aceștia au avut un drum greu noștință față de Dumnezeu pentru toți cei pe de dus, dar au știut să treacă mereu printre toa- a adus în cale, pe care i lăsând un exemplu de urmat impresionant și cu care am avut bucuria de a trece peste toate în drumul meu de episcop care trebuia săa mergemear greutățile, ajungând acum să trăim credința în înaintegă cu mult. curaj înainte. Îmi rămân mereu în noi condiții, cu libertate și cu grijă pentru viitorul gând forța și curajul acestor oameni de nostru în demnitatea de fii ai lui Dumnezeu și fii episcopului Anton, ca - ai acestui popor binecuvântat. Părinților noștri, confraților mei curajoși și Interviu realizat de re și a oferit viața pentru Iulian PRUTEANU- ■ noi ca un păstor bun, trebuie să mă înclin și să le mulțumesc pentru că au ținut să apere credința, ISĂCESCU

- ni a primit sacramentul mirului de la episcopul Anton Preasfințitul Petru Gherghel, episcop emerit de Iași, s a născut în data de 28 iunie 1940 la Gherăești (jud. Neamț). La vârsta de 8 a Durcovici.Alba-Iul A absolvit Şcoala Generală- la Gherăeşti (1955), Şcoala de Cantori de la Iaşi (1959) şi Institutul Teologic- „Sfântul Iosif” din-1970). Iaşi (1965). La 1 noiembrieA fost hirotonit 1970, preot a fost la numit 29 iunie profesor 1965 la ia de către episcopul romano catolic Márton Áron. A activat ca vicar la Barticeşti,ie 1978, papa jud. PaulNeamț al (1966VI-lea 1967)l-a numit, şi Rădăuţi printr- (1967 ordinarius ad nutumSeminarul Sanctae din Iaşi,Sedis iar cum în martiemunere 1975 administratoris rector la acelaşi apostolici seminar. La 21 februar un decret al Sfintei dministratorCongregaţii aapostolic Episcopilor, (1978-1990) s-au ridicat numeroase biserici, s- al Episcopiei de Iaşi. Instalarea-au deschis a avut loc la 4 aprilie 1978. În timpul păstoririi ca a a s- ridicat moderna clădire a Seminarului din Iaşi, s numeroase parohii noi, au fost hirotoniţi aproape 150 de preoţi, au fost trimişi mai mulţi preoţi la studii în străinătate, au făcut numeroase vizite pastorale.a 1 iunie A2019, fost papaEpiscop Francisc de Iași a vizitîntre anii 1990 și 2019. În timpul păstoririi sale au fost beatificați episcopul Anton Durcovici (17 mai 2014) și Veronica Antal (28 septembrie 2018), iar l programulat Iașul, de fiind burse primul papă care a vizitatASTRA Moldova. , contribuind la În calitatea sa de Episcop al Diecezei de Iași, Preasfințitul Petru Gherghel a participat la al Despărțământului 1994„Mihail-1998; Kogălniceanu” Eldira Papaj Iași (Albania) 1995- susținerea2004; Mirela financiară Dhanai (Albania)a mai multor 1995 elevi- și studenți români din Republica Moldova și Albania, aflați1995 -1998;la studii Tamara în Iași: Enkeleida Munteanu Mitraj (Republica (Albania) Moldova) – – Moldova) 1997; Elena Popa – (Republica2004; Moldova) Elena Claşevici, 1998-2002; Vladimir Alina Claşevici Marin (Tighina) (Republica – Moldova) 2003- 2003-2007.– 1996; Viorica Caşu (Republica – – – 2007; Victor Colţa (Tiraspol) –

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 13

■ t Timp de 16 ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, în virtutea regulamentelor din 1812 şi 1818, limba română a avut statut de limbă oficială, alături de limba

şi de la capă la de şi rusă, vorbită de oficialităţile imperiale de ocupaţie şi impusă populaţiei băştinaşe.

Basarabia. Punct

Dinu POȘTARENCU Funcţionarea limbii române în sistemul administrativ al Basarabiei (XII)

e

În acest timp au început- să se organizez învăţământ mediu. Cursurile vor avea o durată- M.N.cursuri Catacazi de limba1 română pentru doritorii de a o de trei luni şi vor fi gratuite2. pentru persoanele fieînvăţa. frecventate Astfel de inclusiv cursuri de şi amoldoveni, propus să care,deschidă tre- de naţionalitate moldovenească, care nu au posi- , cursurile respective urmând să ariebilitatea 1918, să directorulachite taxa” general al Afacerilor Exter- În cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 15 ianu cuţi prin şcoala rusă, posedau insuficient limba 3 un mesaj de salut adresat generalului maternă. În anunţul difuzat prin intermediul- ne al Basarabiei, Ioan Pelivan, a rostit în limba- presei se menţiona: „Cu încuviinţarea Comisiei română Şcolare Moldoveneşti de pe lângă Zemstva Gu- Ernest Broşteanu, acesta fiind unul dintre co bernială, M.N. Catacazi deschide cursuri de limba mandanţii trupelor române trimise de guvernul- moldovenească pentru persoanele care au absol român în Basarabia la solicitarea oficialităţilor vit nu mai puţin de patru clase ale instituţiilor de de la Chişinău, pentru a înlătura anarhia bolşe 14 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

- a vică ce bântuia în provincie. Printre altele, Ioan vântarea şi bunăvoinţa exprimată la adresa Pelivan a menţionat: „Într un răstimp de 105 statelor aliate şi, în special,- României şi armatei Ruani,sia, noi, ne- moldovenii, am purtat jugul ţarismului.- române.traducerea Arhiepiscopul fiind a rostit cuvântul de salut Împăratul Alexandru I, care a unit Basarabia cu-a în ruseşte, iar generalul i a răspuns în română, a păstrat limba naţională, şcoala,nicie aceste bise efectuată de protoiereul Vasile drepturirica şi obiceiul ne- pământului, iar în anul 1818 ne Guma. În faţa catedralei erau adunaţi enoriaşi şi dăruit autonomia, însă prin samavol - unităţi române, cu drapele, în prezenţa a două dovenesc au fost răpite de Nicolai I. A început orchestre. După terminarea de Societateaserviciului Moldove- divin au rusificarea adâncă şi urmărirea a tot ce era mol defilat unităţile române. Seara, artiştii Teatrului- şi- în administraţie, şi în judecătorii, şi- Naţional din Iaşi, invitaţi7. în şcoală, chiar şi în biserică.- Totul ce a fost-un nească „Făclia”, au prezentat un spectacol în tea românesc s a persecutat. Chiar şi numele moldo- trul Adunării Nobilimii veanului funcţionarii ruşi l au schimbat într - Manifestarea tot mai accentuată în viaţa- nume de batjocură. Mulţi-a se organizat ruşinau deun agrup se nu de publică a limbii româneea spre diminua a elimina rolul consecin- suprem mi moldoveni. În 1905, absolutismul ţarist a în pe care îl avea limba rusă, punea stavilă rusifi ceput să mai slăbească. S cării şi deschidea cal moldoveni intelectuali care au început acţiunea ţele grave ale acestei politici imperiale. Dar nu luminătoare în mijlocul poporului său incult şi, fără dificultăţi, după un regim- colonial de lungă drept rezultat al acestei acţiuni desfăşurate de- durată. Ca reacţie la tendinţa firească şi legitimă aceşti patrioţi4. în curs de zece ani, a apărut Sfatul a românilor basarabeni de a şi reîntrona limba Ţării, ca o întrupare a idealuluidin 23 ianuarie naţional 1918 moldo s-a Kristomaternă Misirkov pe glia 8strămoşească, a propus spre în cadrul examinare şedinţei din venesc” Sfatului Ţării din 5 februarie 1917, deputatul- Şedinţa Sfatului Ţării ganul legislativ un proiect de lege cu privire la Sfatuluidovedit Ţăriia fi una memorabilă. Noaptea târziu, în partea fracţiunii minorităţilor naţionale din os or- timp ce sala era arhiplină, relata corespondentul ta Basarabia9 -au motivat , preşedintele Ion Inculeţ a declarat- limbile oficiale în Republica Moldovenească, f şedinţa deschisă şi a ţinut un discurs în limbile- . Autorii proiectului şi -tei română şi rusă privind oportunitatea de a de astfel necesitatea adoptării unei asemenea legi: clara independenţa Republicii Populare Moldo textul„După rusesc ce a fost din actele declarată oficiale independenţa ale diferitor fos insti- roveneşti. Apoi a fost dată citirii declaraţia de- Basarabii, în prezent Republica Moldovenească, independenţă a republicii, mai întâi în limba - mână, de către vicepreşedintele parlamen- tuţii de stat este înlocuit cu cel moldovenesc.-un blic,tului, Pantelimon Pan. Halippa, Erhan după5 aceea în limba rusă, de Însă, 50% din totalulHotin, Bender,populaţiei Akkerman, Republicii Ismail Mol către directorul general al Învăţământului Pu- doveneşti sunt nemoldoveni. Pe deasupra, într saje de salut, inclusiv . În continuare, cu ocazia şir de judeţe – - proclamării independenţei, au6. fost expuse me şi Cahul – locuitorii moldoveni nu reprezintă A doua zi s-a produsîn limba un română, alt eveniment rostite de majoritatea şi în aceste judeţe limba moldo Ioan Pelivan şi Ion Buzdugan venească este necunoscută cu desăvârşire sau Sfatul insuficient este ştiută, iar limba rusă, în calitate excepţie,, cu caracter românesc. La 24 ianuarie toatede limbă etniile oficială fostei pe Basarabii: parcursul ucraineni,a mai bine evrei, de o 1918, aniver se menţionează în paginile ziarului „ - sută de ani, este cunoscută deopotrivă de către- Ţării” cu ocazia sărbătorii naţionale a românilor 10 – sarea unirii Principatelor Române, ca ruşi, bulgari, găgăuzi, germani, armeni şi polo- sele din Chişinău au fost împodobite cu drapele nezi, precum şi de moldoveni”-a exprimat. Înfăţişând dezide- prin naţionale româneşti. Instituţiile publice şi cele prisma proprie această situaţie, grupul parla de învăţământ nu au funcţionat.ivin solemn, Arhiepiscopul la care au declaratementar al limb minoritarilor şi - Anastasie al Chişinăului şi Hotinului a oficiat în ratul ca „limbile moldovenească şi rusă să fie catedrală un serviciu d - din punctul dei vedereoficiale al în semnatarilor Republica Moldove proiec- fost prezenţi membrii Consiliului de Miniştri al nească,tului cu drepturi egale”. Pentru a coexista – Republicii Moldoveneşti, deputaţii parlamen tului, cadrele de comandă ale trupelor- române şi- – această imaginară „egalitate în drepturi” a emulţi cetăţeni. După încheierea tedeumului,- cumlimbilor observau (după oei), dominaţie, articolele în proiectului decurs de depeste lege o generalul Ernest Broşteanu i a mulţumit arhi sută de ani, a limbii ruse ca limbă oficială, aşa piscopului pentru cuvântul de salut, binecu „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 15 prevedeau următoarele: cunoaşterea ambelor- proiectului, deputatul Constantin Bivol, luând limbi este obligatorie pentru angajaţii tuturor- cuvântul, a declarat în limba română că, din- instituţiilor guvernamentale ale republicii; fie- punctul său de vedere, nu era cazul să fie pusă în care persoană, care se adresează instituţiei gu discuţie chestiunea abordată în proiect, deoa vernamentale în privinţa unor probleme perso rece nimeni nu împiedică minorităţile naţionale- nale, se va folosi în relaţiile sale cu funcţionarii să vorbească în limba maternă, dar întrucât acestor instituţii de una din aceste două limbi- chestiunea a fost ridicată, atunci ea trebuie re oficiale, şi anume de cea pe care o posedă mai zolvată. Însă, pe parcursul rezolvării chestiunii, a bine; persoanele oficiale sunt obligate să con menţionat în continuare C. Bivol, este necesar să verseze sau să răspundă în scris solicitanţilor în nu se scape din vedere că toţi locuitorii de pe- acea limbă oficială, pe care aceştia din urmă o teritoriul12. Republicii Moldoveneşti, din stimă faţă folosesc în adresările lor către putere; lucrările de moldoveni, sunt datori să înveţe limba-i-se ro de celede secretariat superioare în instanţele judiciare inferioare mână se vor executa în limba populaţiei locale, iar în Deoarece Constantin Bivol, cerându – în una dintre cele două limbi către deputaţii neştiutori ai limbii române, nu a oficiale; lucrările de secretariat în instituţiile fost de acord să traducă în ruseşte mesajul său, administrative inferioare se vor executa în Pan. Halippa a declarat că deputaţii sunt liberi să limbile locale sau în una din cele oficiale, adminis- după cuvânteze în acea limbă, în care ei doresc. Deşi a- dorinţa locuitorilor; persoanele care ocupă tradus discursul oratorului, Pan. Halippa a ţinut posturi în instituţiile judecătoreşti şi să accentueze că şi el, în calitatea sa de preşe- trative inferioare sunt obligate să cunoască dinte, nu este obligat să traducă în limba rusă, celeilimbile de localea doua şi limbi acea oficiale limbă nu oficială este obligatorie pe care o întrucât deputaţii care au solicitat să li se tălmă posedă populaţia locală, în timp ce cunoaşterea- cească au trebuit între timp să înveţe limba tra română. - pentru ei; în relaţiile dintre instituţiile adminis Conţinutul proiectului a încins spiritele, tive inferioare şi cele superioare limbile determinându i pe mai mulţi deputaţi să ia oficiale sunt egale, dar prioritate obţine acea raportatitudine. cu O polemică celelalte aparte etnii a conlocuitoare stârnit informaţia din limbă, căreia instituţia administrativă inferioară statistică cu privire la proporţia moldovenilor în- inîi dă preferinţă, adică instituţia care centrală este cunos- este mit- obligată să se pună în legătură cu instituţiile- Basarabia,, K. Misirkov pe care opera deputaţii cu datele moldoveni referitoare au nu la ferioare în acea limbă oficială o ironic „statistica lui Misirkov”. De bună cută şi preferată în localităţile respective; instru seamă - -o serie obiectirea în de şcoli studiu trebuie obligat să fie efectuată în limba structura etnică ale recensământului populaţiei dinmaternă limbile a oficiale, populaţiei du locale, iar în calitate11. de din 1897, care, aşa cum s a afirmat într oriu să fie introdusă una- de studii critice asupra acestui recensământ, în pă dorinţa populaţiei - mod intenţionat au fost diminuate de către Aruncând doar o privire asupra acestor pre- puterea autocrată, iar deputaţii moldoveni13 . au scrieri enumerate în proiect, se poate cu uşu recurs la o altă informaţie ce indica ponderea rinţă constata că autorii acestei iniţiative legis românilor basarabeni, care la fel era oficială lative urmăreau scopul să menţină în continuare Întrebat de Vladimir Bogos câte limbi ceaoficiale din situaţia lingvistică existentă în Basarabia, adică sunt în Bulgaria, raportorul a răspuns că situaţia prezenţa la toate nivelurile vieţii publice doar a din Republica Moldovenească 20%. diferă de limbii ruse, aşa cum a fost sub dominaţia ţaristă, Bulgaria, unde bulgarii întrunesc 80% din totalul pe când statutul oficial al limbii române limbii să fie nupopulaţiei, se deosebea iar celelalte cu mult etnii de – cea din Basarabia, formal. K. Misirkov, unul din iniţiatorii acestui- Cu toate acestea, situaţia etnică din Bulgaria- proiect, solicita să i se acorde statut oficial - ruse, în timp ce el nici măcar nu era rus de naţio- dacă luăm în consideraţie datele oficiale pre- nalitate. În plus, el nu era originar din Basarabia, zente în publicaţiile ruseşti de până la 1917, po fiind de curând stabilit în -provincie. Iar aseme trivit cărora românii basarabeni reprezentau 70 nea persoane erau nu puţine.ticole ale proiectului de 80% din populaţia Basarabiei. - După ce K. Misirkov le a adus la cunoştinţă În acest context, deputatul Robert14) s- von Lesch deputaţilor cele 11 ar (germanfi nedu rus, după cum a indicat el în chestio lege şi, apoi, Pan. Halippa, care prezida şedinţa, a narul de membru al Sfatului Ţării a arătat a 16propus | „Revista asistenţei română”, să nr. se 4 pronunţe (98) • iarna pe 2019 marginea merit de ce se insistă ca limba română să

- - fie declarată oficială, redând, drept dovadă, ur maternă şi obligăm ca în şcoli să fie învăţată lim- mătoarea situaţie: „La 26 ianuarie, el a primit un- ba noastră. În ceea ce priveşte corespondenţa, document în ruseşte,-l trad cu doar patru rânduri de- apoi ea, desigur, în mod oficial, trebuie să decu cuvinte, şi nicidecum nu a putut găsi un tra curgă în limba moldovenească, dar în cazul când ducător pentru- a uce în limba literară15. mol ea va fi adresată bulgarilor, atunci paralel - dovenească.Replica i-a El dat-o a apelat deputatul la moldovenii Timofei Silistraru instruiţi 16şi: textul moldovenesc va fi şi cel în limba bulgară, aceştia s au dovedit a fi neputincioşi”-a studiat, din la fel se va proceda şi în cazul când ea va fi adre sată germanilor etc.”. Propunând ca proiectul de „Până acum, limba noastră nu s prolege să fie transmis unei comisii legislative, ce care cauză nimeni nu a fost în stare să traducă urma să fie creată în vederea examinării acestui documentul”.u Apoi a intervenit deputatul- Vasile iect, A. Crihan a declarat în mod categoric: Gafencu, cu studii făcute în şcoala primară din „Comisia va trebui să ţină18 minte. un singur lucru, satul să natal Sângerei şi într o şcoală de- şi anume: limba rusă nu va fi limbă oficială a electricitate din Kronştadt, fost marinar, care, deRepublicii lege prezentat Moldoveneşti” de K. Misirkov, membrii Sfa- susţinând replica colegului de fracţiune, a de La sfârşitul dezbaterilor asupra proiectului clarat: „Până la revoluţie ni se ordona să vorbim ruseşte şi arhiereii, dacă nu vorbeam ruseşte, ne- tului Ţării au adoptat propunerea ca această numeau măgari. Aici nu erau nici şcoli ruseşti, nu conlocuitoarecomisie legislativă19 să fie constituită din 14 că moldoveneşti. Iată de ce limba moldoveBlo- deputaţi moldoveni şi şapte din partea20, comisia etniilor neascăcului Moldovenesc nu este puternică majoritar în ţară”. l-a exprimat cu . Chiar dacă a început-a să definitivat activeze, În cele din urmă, punctul de vedere al - munca.aşa cum La sedrept afirmă vorbind, în istoriografie activitatea ei devenea - respectivă, pe cât se înţelege, nu şi fermitate Anton Crihan: „Nimeni dintre noi, mol dovenii, nu doreşte să impună limba moldo inutilă, căci evenimentele ulterioare evoluau, venească naţiunilor mici, deoarece prea bine inevitabil, în direcţia realizării unirii Basarabie-i ţinem minte vremurile trecute şi -ine vom amintim impune cu cu România. câtă greutate se însuşea limba. În viitor, dar cu În aceste circumstanţe au început să inter- D-atât mai mult acum, nimănui nu vină schimbări în politica de cadre, care căpăta o limba moldovenească. Dorim doar atât, şi orientare naţională, favorabilă românilor basa- voastră nu puteţi să nu fiţi de acord cu noi: în rabeni, ceea ce crea, evident, condiţiile necesare Republica Moldovenească trebuie să fie limba pentru ca limba română să Vladimir revină în Cristi, sfera admi a dat moldovenească. Eu nu sunt statistician, iar dacă nistrativă. Astfel, ministrul Afacerilor Interne al Misirkov zice că noi alcătuim 50%, atunci Republicii Moldoveneşti, - aceasta este statistica lui. Oricine înţelege care publicităţii o dispoziţie de a sa din 8 februarie era scopul statisticii ruseşti. Ea avea interesul să 1918 cu următorul conţinut: „În interesul servi- uneorireducă s numărul bulgarilor, ucrainenilor şi aşa ciului şi al populaţiei, ordon tuturor secţiilor- mai departe. Datorită acestei tendenţiozităţi,17 Ministerului Afacerilor Interne să ia drept direc e întâmpla că moldovenii erau prefăcuţi tivă obligaţia ca în cazurile când îmi vor fi pre în ruşi, bineînţeles, în mod artificial” . Opinând- zentate pentru aprobare solicitările persoanelor- în continuare asupra cifrei ce indică ponderea clusivcare sunt originarilor angajate dinîn diferite Republica posturi Moldoveneas- din cadrul moldovenilor, A. Crihan a remarcat: „Noi, moldo ministerului, aceste posturi să fie acordate ex S-venii, nu afirmăm că suntem exact 70%, dar-un mol 21. Vladimir Cristi aplica deja spunem că statistica rusească nu este corectă. căacest şi, principiu. cu precădere, Prin celor ordinul care din posedă 6 februarie limba ar putea ca noi, moldovenii, să fim într 1918,dovenească” el l- număr mai mare de 70%”. În partea finală a discursului său, dorind să sublinieze încă o datăbii, a numit- pe Vasile Grigore Secară în hotărârea nestrămutată a deputaţilor- moldoveni funcţia de adjunct al comisaruluii Soroca, iar judeţului pe I. Soroca, de a nu face nici- un compromis- în privinţa lim însărcinându l să execute temporar îndatoririle oratorul a adăugat, adresându se oponenţilor: comisarului judeţulu22. Neamţu – „Domnilor,Noi dorim Dnumaivoastră ca nuanume ne aţi ea, înţeles. dar nu Nimeni limba în calitate de adjunct al doilea al comisarului nu are de gând să impună limba moldovenească. judeţului Soroca - cineva de limba Între timp, limba română devenea obiect de rusă, să fie limbă oficială. Însă aceasta nu studiu nu numai în şcoală, dar şi pentru func înseamnă că noi privăm pe ţionari.„Revista Bunăoară, română”, la 16 nr. februarie 4 (98) • iarna 1918, 2019 acelaşi | 17 ministru Vladimir Cri

sti a emis următorul ordin: vatra strămoşească. Din acest moment,-politice pentru cadrul„Cunoaşterea Ministerului insuficientă Afacerilor a limbii Interne, moldoveneşti condus de întregul spaţiu dintre Prut şi Nistru a început o mine,de către a ridicat o anumită problema parte cu privire a funcţionarilor la necesitatea din nouă etapă de dezvoltare a vieţii social - şi culturale – cea a administrării româneşti, realizată în limba ţării şi oportună prosperării de a studia limba naţională, necesară în con naţionaleConcluzii după. Timp 112 de 16ani ani de de dominaţie la anexarea a textul raporturilor cu populaţia republicii şi a- autocraţiei imperiale ruse. - instituţiilor sale, din care motiv am considerat necesar de a institui pe lângă Ministerul Afa- Basarabiei la Imperiul Rus, în virtutea regula tecerilor Interne cursuri de limba moldovenească,- mentelor din 1812 şi 1818, limba română a avut cu durata23. de Potrivit trei luni, ordinului, pentru funcţionarii cursurile respec- minis statut de limbă oficială, alături de limba rusă, rului care doresc să înveţe limba moldove normativevorbită de oficialităţile referitoare laimperiale administrarea de ocupaţie provin- şi 1918.nească” impusă populaţiei băştinaşe. Prin aceste acte tive urmau să înceapă nu mai târziu de 1 martie ciei încorporate în mod-o ca abuziv, pe un guvernanţii element al Iniţiative similare au - fost întreprinse şi în imperiali au acordat statut oficial limbii române cadrul altor instituţii. La 4 martie 1918, Comisia pur formal, menţinând Şcolară Moldovenească i a adus la cunoştinţă autonomiei limitate, admisă de ei până în 1828 şefului Departamentului Sanitar, Gh. Tudor: „În- în contextul politicii strategice faţă de periferiile şedinţa sa din 14 februarie a.c., Comisia Şcolară-voas- naţionale ale imperiului.d Moldovenească de pe lângă Ministerult propriu, Învăţă a Iniţial, chiar din ziua de 2 octombrie 1812, mântului Public a soluţionat solicitarea D - când Scarlat Stur za a început să exercite funcţia- tră de a permite deschiderea, pe con nistrativde guvernator al pr civil al Basarabiei, numărul cursurilor serale de limba moldovenească-l ca lector pen pe funcţionarilor ruşi, încadraţi în sistemuld admi tru funcţionarii Departamentului pe care îl ovinciei răpite, era neînsemnat: conduceţi şi pentru- alţii, numindu aceştia, fiind numiţi de către Stur za, activau în V. Semachi din Bucovina. A fost luată în vedere şi Chilia),cadrul organelor Cancelariei de poliţie Guvernatorului (înfiinţate în Civil oraşele al rugămintea D voastră referitoare la programa Basarabiei,Hotin, Chişinău, Guvernului Bender, Regional Akkerman, al Basarabiei Ismail şi după care cursiştii pot fi supuşi unui examen - pentru a le acorda o diplomă corespunzătoare de audiere a cursurilor”. Concomitent, Gh. Tudor (instituit la 2 februarie 1813). Pe când perso- deschidereamai era înştiinţat cursurilor că Ministerul serale de Învăţământuluistudiere a lim- nalul administraţiilor ţinutale (isprăvniciilor) Public, prin hotărârea din 23 februarie, a 24permis. era alcătuit din băştinaşi, cu excepţia Isprăv niciei ţinutului Bender,al peunde timpul unul dintre interimatului cei doi bii române în cadrul acestui departament - isprăvnici era funcţionar rus. Problema învăţării de către funcţionarii ruşi Treptat, în speci sau, în caz contrar, înlocuirea acestora, se impu generalului I.M. Harting, numărul funcţionarilor nea în mod imperios. ruşi a sporit atât în instituţiile regionale centrale, În cele din urmă, -climatul favorabil evoluării cât şi în isprăvnicii, ceea ce complica situaţia- rusemişcării din de februarie eliberare 1917, naţională evenimentele a românilor social- din lingvistică la nivel administrativ, situaţie care, politicestânga Prutului, ce s- ce s a creat în urma Revoluţiei drept consecinţă, influenţa negativ asupra bu- nului mers al guvernării provinciei. au produs în Basarabia pe parcursul plan Necunoaşterea de către funcţionarii moldo anului 1917 şi începutul anului 1918, -politice intrarea veni a limbii statului cotropitor şi, respectiv, a trupelor române în Basarabia, stabilirea pe unuilimbii române de către funcţionarii ruşi, aduşi în internaţional a unor raporturi militaro provincie de către autorităţile imperiale, lipsa- istoricebenefice care provinciei au dat posibilitate româneşti forului dintre legislati Prut şiv mecanism de funcţionare a celor două limbi alNistru Basarabiei au constituit un concurs de circumstanţe cu statut de limbi oficiale, ambiguităţileu stipula- memora ţiilor cu privire la întrebuinţarea limbii române, voteze cu majoritate– Sfatul de Ţării,voturi în unirea cadrul Basarabiei şedinţei aplanate,prezente îne regulament, provoca disensiuni în bile din 27 martie/9- aprilie 1918, să tre funcţionarii băştinaşi şi cei alogeni, ele fiind s- vident, în favoarea celor din urmă. cu România, îndeplinindu se, astfel, năzuinţa În sfârşit, dualitatea celor două limbi oficiale 18firească | „Revista a românilor română”, nr. basarabeni 4 (98) • iarna de a 2019 reveni la a încheiat la 29 februarie 1828, când împăratul rus a promulgat un nou regulament privind ad- -poli- tice de im -1918, cadrul structurilor până la declanşarea evenimentelor social administrativeministrarea regiunii, ale Basarabiei. conform căruia doar limba portanţă capitală din anii 1917 rusăDin urma m să funcţioneze în acestui act când, pas cu pas, graţie mişcării de eliberare Basarabiei.naţională a ■românilor basarabeni, limba română omentul intrării în vigoare a a revenit în cadrul sistemului administrativ al normativ, marginalizarea limbii române a durat

1 pare, este Maria Catacazi (1868-

2 După cât se 1920), fiica lui Nicolae Semigradov şi

soţia3 Сфатул lui Mihail Цэрий M. Catacazi. 4 „СфатулIbidem; OЦэрий” pagină din din 9 idecembriestoria Basarabi 1917,ei. p. Sfatul1. Ţării (1917-1918) 2004, p. 246. , în „Сфатул Цэрий” din 18 ianuarie 1918, p. 2. 5 Сфатул Цэрий (заседание 23 января). Торжественное объявления, Chişinău,независимости

Молдавской Народной Республики 6 din 26 ianuarie 1918, p. 3. 7 Ibidem, p. 3. , în „Сфатул Цэрий”, nr. 19 din 26 ianuarie 1918, p. 2. 8 „Сфатул Цэрий”, nr. 19 Note biografice. 9 Сфатул Цэрий (заседание 5 февраля) Despre Kristo Misirkov vezi în capitolul . 111; V. Popovschi, Unirea Basarabiei cu România Din activitatea Sfatului Ţării In honorem Ion, înŞişcanu. „Сфатул Studii Цэрий”, de istorie nr. a28 românil din 7 februarieor, Cahul, 2011,1918, p. 140.3; I. Ţurcanu, , Chişinău, 1998, p 10 , în 11 Ibidem. 12 „Сфатул Цэрий” (заседание 5 февраля), p. 3. Ibidem. 13 Românii în contextul structurii etnice a populaţiei Basarabiei sub dominaţia ţaristă. 14 I.Pe Colesnic, larg în capitolulSfatul Ţării. acestui Enciclopedie studiu 15 16 , Chişinău, 1998, p. 199. T. Silistraru, pe „Сфатул Цэрий”Сфатул(заседание Цэрий (заседание5 февраля), 5 p. февраля) 4. , p. 4, din care am citat mai sus, Potrivit surselor consultate de I. Ţurcanu şi V. Popovschi, a vorbit când în reportajul este17 redat Сфатул greşit Цэрий numele (заседание de familie 5 февраля)al acestui deputat: Străistaru. Deputat cu numele de familie Străistaru nu aUnirea existat. Basarabiei cu România, p. 112. 18 Ibidem. , în „Сфатул Цэрий”, nr. 29 din 8 februarie 1918,19 p. 4; I. Ţurcanu, Popovschi, Din activitatea Sfatului Ţării, p. 140-141. 20 V.„Сфатул Popovschi, Цэрий” op. cit.(заседание, p. 141. 5 февраля), nr. 29 din 8 februarie 1918, p. 4; V. 21 - pitolul Note biografice. 22 „Сфатул Цэрий”, nr. 30 din 9 februarie 1918, p. 1. Despre Vladimir Cristi vezi în ca 23 ANRM, Fond 727, inv. 2, dos. 108, f. 89. 24 AN„СфатулRM, Fond Цэрий”, 2108, nr. inv. 30 1, din dos 9 .februarie 5, f. 7. 1918, p. 1.

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 19

„Voi încerca din toate puterile să putem construi o alternativă politică românească şi europeană la situaţia existentă”

Interviu cu istoricul Octavian Ţîcu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova

În data de 23 octombrie 2019, în Sala „B.P. Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iaşi a avut loc lansarea cărţii edi- tate de Liliana Corobca, Panorama comunismului - Prefaţă de Radu Preda, Iaşi, Polirom, 2019. Evenimentulîn Moldova sovietică.s-a desfăşurat Context, în prezenţa surse, interpreeditoarei lucrăriitări. şi a trei dintre autorii studiilor cuprinse în volum – Larisa Turea, Lidia Prisac şi Octavian Ţîcu. În ipostaza de moderator al manifestării s-a aflat istoricul Dorin Dobrincu, cel care a şi introdus nu prea numerosul public din sală în atmosfera rea- lizării lucrării, reliefând meritele autorilor şi ale editoarei şi prezentând sumarul cărţii. Profitând de prezenţa la Iaşi a lui Octavian Ţîcu, am realizat un scurt interviu cu acesta, -un singur dorind să aflăm ceva mai multe atât despre con- volum. Acest lucru este, cred eu, foarte impor- tribuţiile sale la volumul lansat la Iaşi, cât şi des- cunoscute şi care au fost integrate într pre implicarea sa în viaţa politică din Republica Moldova (după cum probabil se ştie, domnia sa a tant. După cum spuneam şi la lansare, este de candidat, în data de 20 octombrie, în turul I al ale- departe cea mai completă publicaţie asupra gerilor pentru funcţia de primar al Municipiului comunismului din Republica Sovietică Socialistă Chişinău). care,Moldovenească, cu regret, n- pentru că noi avem o cercetare de acest gen în cadrul Comisiei prezidenţiale, dar- – Stimate domnule Octavian Ţîcu, iată că ne a fost publicată. Eu am venit cu întâlnim cu prilejul lansării, la Iaşi, în cadrul Bi- nao contribuţie legată de domeniul meu de cerce bliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, abordattare, care acest este aspect problema prin prisma identitară unor şi proiecte politica a lucrării ţională în Uniunea Sovietică şi în RSSM. Am- , la care dumneavoastră aţi contribuit cu două texte,Panorama unul dedicat comunismului politicii naţionale în Moldova în identice de construcţie identitară,-au în care referit moldo la RSSM,Sovietică celălalt sportului din republică. Vă rog să venii au fost opuşi românilor; aceste ingrediente ne spuneţi cum s-a ajuns la colaborarea pentru ale construcţiilor identitare s realizarea acestei lucrări? instrumenteleteritoriu, la limbă, cele lamai elite subtile, ş.a. A deseoridoua contribuţ necunos-ie Propunerea a venit din partea Lilianei a fost legată de sport. Sportul a fost unul din - – - cute şi greu de sesizat la prima vedere, dar care a- Corobca. Iniţial, a fost o anumită construcţie a jucat un rol foarte important în deznaţiona cărţii,de cuprindere, mult mai ceeasumară. ce aUlterior, fost o ideeLiliana de a succes, reve lizarea românilor din Basarabia, fiindcă în tota- nit şi a detaliat, în mare parte, extinzând arealul litate a fost făcut de instructori, de antrenori, de specialişti veniţi din spaţiul slav – ruşi şi ucrai- s-pentru că sunt componente ale cărţii care nu se neni, în mare parte –, ceea ce a făcut ca, la ora istorieiregăsesc comunismul în alte părţi. Cel mai important este că actuală, în Republica Moldova, majoritatea fede ur- a încercat chiar o panoramă a unor aspecte ale raţiilor să fie conduse de vorbitori de limbă rusă 20 | „Revista română”,ui nr.care, 4 (98 în general,) • iarna sunt2019puţin şi de alţi oameni care nu sunt români. Prin

- - mare,ntr- într un fel, deşi distincte, ambele mele contribuţii sunt complementare. Am venit pri re o detaliere prin sport de a arăta care a fost alternativenatura deconstrucţiei pe care am identităţii numit-o sugestiv româneşti homo în moldovanuspublica Moldova sovietic. şi construcţia unei identităţi – În România sunteţi un nume cunoscu t în calitate de fost sportiv de performanţă şi, mai ales, de istoric. Ce l-a determinat pe sportivul şi istori- cul Octavian Ţîcu să intre în lumea politicii din Republica Moldova?

– Am atins- un prag al limitelor de a influenţa contextul. Cred că aceasta a fost cea mai mareri de motivaţie. Mi am dat seama că scrierile sunt importante, ele generează anumite schimbă Moldovamentalitate este şi de politicul percepţie, mai dar, alesîn definitiv, politicul ce de a compromis reconcilierea istorică în Republica – instrustânga, filorus, eurasiatic şi de sorginte sovietică- –, care a- extras din memoria colectivă- acest care, paradoxal,mentar de mediulistoriografie academic sovietică moldove nistă şi l a pus în uz. Am ajuns într o situaţie în- – predarea în- la care au participat doar vreo 800 de oameni. venismului.universităţi, Probabilcercetarea aceasta – este a copleşitor fost principala româ Lucrulorganizată acesta cu m-mare fast şi cu foc de artificii, dar nesc, iar în sens politic avem o revenire a moldo punct de vedere politic, ai instrumente de a a convins o dată în plus că, din mea motivaţie în această bătălie a opţiunilor suntpolitice, deputat pentru mi- că cel puţin experienţele din influenţa– Cum deciziile mai este mult văzut mai curentul nuanţat unionist şi în sens în convingereParlament din de ultima la tribuna jumătate Parlamentului de an de când este Republicaistoric, dar Moldova,şi în sens politic. în condiţiile în care, iată, m au demonstrat că puterea de- autorităţile îl împing într-o zonă a derizoriului şi a extremismului, iar partenerii occidentali au, în ult,- mult mai mare decât din aulele univer unele momente, chiar mesaje de respingere pen- sitare şi din scrierile pe care le am. Am reuşit, tru o asemenea mişcare? într un efort unic şi irepetabil, până la ora- Lucrurile s- actuală, de a ridica deorarea două ori victimelor [în picioare repre- – - n.red.] în plenul Parlamentului facţiunea socia – au redresat şi mă bucur foarte deci,liştilor un pentrulucru care comem nu s- mult. Unionismul a fost folosit în varii circum siunilor staliniste şi în special a deportărilor, stanţe de oamenicesteia, care prinau fost intermediul servili intereselor lui Igor a mai reuşit până acum, Federaţiei Ruse, în primul rând. Strategiile de- şi să imprim discursului istoric un caracter acţiune ale a nuanţat de la tribuna parlamentară, lucru pe Dodon, au fost de marginalizare şi de compro decare a îl schimba voi continua, mentalitatea. pentru că Spre eu exemplu,văd în această unul mitere a unioniştilor, care erau - consideraţi experienţă politică şi o oportunitate pentru mine regimultrădători Plahotniuc de ţară şi aşade maiunio departe, iar Dodon şi- acest an a fost legat de data de 24 august, pe care socialiştii erau văzuţi ca statalişti. S a folosit şi din momentele cel mai profunde, cred eu, în nişti, ceea ce a com ca pe o 75 de ani de la elibe- promis, în mare parte, această idee. Dar vreau să Preşedintele Igor Dodon a încercat să o prezinte vă spun că aceste alegeri locale în Chişinău au dată a eliberării – arătat o nouă faţă a unionismului, o revenire chiar a rarea Moldovei sovietice. Am avut un discurs în partidelor politice de sorginte românească şi limba rusă, care a înregistrat peste 100.000 de europeană. Mă refer la succesul înregistrat s-au clasat al vizualizări [pe internet – n.red.], şi în mare parte la funcţia de primar al capitalei, în care doi- a prefigurat lipsa de interes a cetăţeanului unionişti – eu şi Dorin Chirtoacă – nostru faţă de această sărbătoare care a fost treilea„Revista şi al patrulea, română”, iar nr. posibilităţile4 (98) • iarna de2019 a coa | 21

- - gula un pol unionist sunt foarte mari-au relevat în zona o dezvolt plenar, până la ora actuală această ini- celor 15 procente, dar poate şi mai mult, pentru ţiativături a fost semnată de trei deputaţi. Vom con că întâlnirile mele cu alegătorii mi tinua eforturile de a identifica încă două semnă- ascensiune a dezinteresului faţă de proiectul rarea, pentru lui Dodon, că este se ridicol face complice faptul că la exact protejarea Blocul statal– În moldovenesc aceste circumstanţe, şi a dorinţei cum de apreciaţi reîntregire situa cu- ACUM, care a pledat în campanie pentru înlătu România.ţia politică prezentă din Republica Moldova? Vă întreb acest lucru inclusiv pentru că aţi fost chiar acestuia, după careni proeuropeni, vom aduce această care s-au iniţiativă reven- foarte recent implicat în alegerile menţionate în Parlament şi chiar sunt curios săIgor văd cum vor pentru Primăria Chişinăului. Vladimirvota aceşti Plahotniuc. oame dicat– Nu de este, la lupta practic, împotriva nici un lui secret căDodon sunteţi şi - văzut şi prezentat ca un fel de disident, de tră- – La ora actuală există un blat nefiresc între dător, de către membrii blocului politic ACUM. Or, Blocul proeuropean ACUM şi Partidul Socialiş în aceste condiţii, în care aţi şi candidat la Pri- tilor, care se orientează spre Rusia. Motivaţia măria capitalei, care mai sunt relaţiile cu aceştia acestei cârdăşii ar fi fost înlăturarea regimului- şi ce intenţii aveţi în ceea ce priveşte o eventuală Plahotniuc, dar, în realitate, are loc preluarea revenire în cadrul formaţiunii? instituţiilor puterii de către Igor Dodon şi, par ţial, de componentele Blocului- ACUM. În mare locului ACUM sunt parte, este o guvernare hibridă, în spatele căreia- – De fapt, trădătorul strigă trădare, pentru că stă Moscova, şi aceasta m a determinat să iau cei care au trădat interesele B -am decizia de plecare din Bloc şi să abordez platfor chiar cei care au semnat acordul cu socialiştii. În ma politică a Partidului Unităţii Naţionale pentru 8 iunie a existat o scuză plauzibilă; eu n - alegerile din oraşul Chişinău. Partidul Unităţii semnat nici în 8 iunie, nici în 16 iunie, dar am A EsteNaţionale unicul este partid o formaţiune cu conducere românească, la Bucur cu o fostacceptat semnat această un coabitare acord temporar, de circumstanţă care nu pen s-a conducere atât la Chişinău,l. cât şi la Bucureşti.iar la tru că trebuia înlăturat regimul-a fost Plahotniuc. dus la bun l. eşti, unde preşedinte este d Traian Băsescu, realizat şi care, cu regret, n Chişinău este d Anatol Şalaru. Are ca ideal sfârşit, ca şi o declaraţie privind statul capturat. reîntregirea– Din punct spaţiului de vedere românesc, al istoricului, integrarea dar şi înal oameniiAceste două lui documente ar fi fost suficiente, în NATOdeputatului şi în Uniunea Octavian Europeană. Ţîcu, vă rog să ne spuneţi anticipate,sine, pentru lucru curăţirea pe care instituţiilor l-am sugerat. statului De fapt, de cum vedeţi politica Preşedintelui Igor Dodon, pe Plahotniuc şi intrarea în alegeri- care aţi şi amintit-o, faţă de Uniunea Europeană, priului angajament din 21 februarie, prin care respectiv Rusia? Şi mă gândesc aici şi la intenţia deputaţii Blocului ACUM au mers împotriva pro dumneavoastră de a fi elaborat un proiect de , decizia mea de a hotărâre referitor la constituirea unei comisii de spuneau că nu vor colabora cu socialiştii, cu Şor anchetă prin care preşedintele republicii să fie şi cu Plahotniuc. Prin urmare declarat „trădător de patrie”. ieşi din facţiune, dar nu din Bloc, mă face unica- voce reprezentativă a intereselor Blocului. Sigur, va exista o anumită situaţie care trebuie să ve – Este o chestiune care a apărut în spaţiul caredem n-cum va fi rezolvată, pentru că eu am făcut- public în ajunul constituirii acestei alianţe între campanie electorală pe o platformă unionistă, ACUM şi socialişti. Este vorba despre un video în a uimit pe nimeni. Identitatea mea româ sprecare Igor federalizarea Dodon recunoaşte Republicii deschis Moldova. faptul Blocul că nească şi de intelectual a fost şi este cunoscută este finanţat din Federaţia Rusă şi este înclinat întotdeauna. Eu sunt cel care, de fapt, a adus curentul unionist în Blocul ACUM şi este firesc, ACUM a comis -ao transformateroare în prelungirea dintr-un complice alianţei, în condiţiile în care văd că interesele şi vocile pentru că această alianţă -un a legitimat fel de salvator Partidul al unioniştilor nu sunt ascultate în cadrul Blocului SocialiştilorRepublicii Moldova, şi l iar Igor Dodon deseori spu- BloculuiACUM şi ACUM în Parlament, care vor să viza creez implementarea o platformă al regimului Plahotniuc într - politică alternativă. Voi susţine toate iniţiativele- eul acestui tului din captivi- ne că tocmai ei sunt -a cei dus care Blocul l au ACUM. înlăturat Deoa- pe angajamentelor noastre luate în campania elec recePlahotniuc, aceste în alegeri condiţiile locale în nu care mi- gr torală legate de scoaterea sta efort şi al campaniei l tatea regimului Plahotniuc, însă nu voi vota nici 22 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarnaau permis2019 să un document care va duce la întărirea poziţiilor

doua a Homo moldovanus la care am lucrat, va Partidului Socialiştilor. Cu timpul, probabil, vomru- de Istorie; în foarte-a scurta Istoriei timp românilor va apărea la ediţia est de a crea o platformă parlamentară unionistă şi voi Prut încerca– Cei din să coagulezACUM se declară acest segment deschis proeuropeni de cent apărea ediţia a II II-a la Problema Basarabiei în dreaptaşi democraţi, românesc la fel caşi european.alte grupări politice, la fel ca relaţiile, la care sovieto sunt-române autor unic, la Editura Litera, şi mulţi alţi politicieni. Cum apreciaţi acest lucru şi voi pregăti ediţia a -a care este, în opinia dumneavoastră, impactul aces- , pentru că sunt 100 de tui „europenism electoral”, folosit de foarte mulţi ani de la Conferinţa de pace de la Paris,-ul unde Cente- s din Republica Moldova? tranşat problema Basarabiei înobabil favoarea vom României, aborda o şi voi continua cu Dorin Dobrincu blog narului la Europa Liberă. Pr –- Cred că, la ora actuală, este suprasolicitat; în altă tematică, legată de faţetele comunismului pe condiţiile în care te afli cu Partidul Socialiştilor cele două maluri ale Prutului. Am şi un curs- într un act de guvernare şi pretinzi că eşti- universitar, rămân,- deci ancorat în activitatear- european sună fariseic şi ipocrit, pentru că, în academică, pentru că este identitatea mea fi campania electorală, socialiştii au mers cu dezi rească şi într o relaţie foarte strânsă cu unive deratul eurasiatic. De ce anume sunt interesaţi- sităţile, centrele universitare şi de cercetare din- socialiştii – este vorba de finanţarea externă. România. Din punct de vedere politic, voi încerca accepteAdică ei să bani toarne zoaie în capul guvernării pen din toate puterile să putem construi o alterna tru toate greşelile guvernului Maia Sandu, dar să- Moldovativă politică are românească nevoie de un şi partideuropeană politic la situaţiaexplicit i occidentali pentru că ei menţin existentă, pentru că avem nevoie şi Republica- această guvernare. Socialiştii pretind şi alte mi- - nistere pe care le revendică, dar au şi preluat de sorginte românească şi care să pledeze pen- foartePrin urmare, multe instituţiiaspectel din cauza lipsei de perspi- tru o apropiere şi o integrare a Republicii Mol- cacitate şi de experienţă politică a Blocului ACUM. dova în România şi în Uniunea Europeană. Fiind- e menţionate au făcut posi că de foarte multe ori se comite o greşeală, inclu bilă creşterea acestui val unionist şi a încrederii siv la Bucureşti, care a atras Basarabia în reto că unica– În fine,soluţie cu atâteapentru preocupări,Republica Moldova iată, în planeste suntrica politică procese sectaristă paralele, din care România: au loc concomitent, procesul de politic,integrarea se pare cu România. că mai găsiţi, totuşi, timp şi pentru integrare europeană şi cel de unire cu România- planul profesional care v-a consacrat, dovadă şi - ori inte- cele două studii din lucrarea la a cărei lansare aţi iar aceste două procese trebuie văzute comple participat azi. Ce proiecte mai aveţi în lucru, şi mentar– Vă mulţumşi nu întresc!o retorică distinctă – cum vedeţi, în continuare, nu doar ca om politic, grarea europeană, ori unirea cu România. relaţiile cu România în viitorul apropiat? Interviul realizat de Mircea-Cristian GHENGHEA ■

– Eu rămân istoric, rămân angajat la Institutul

i primite la redac ie ■ cărţ ţ

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 23

■ Mircea

şti COLOȘENCO [București]

coordonate române Drama epistolară hasdeeană (1881-1888)

. şi Boleslav. A recâştigat moşia- străbună din Cristineşti, jud Hotin, ţinutul Basarabiei (1805). . • Alexandru Hasdeu (1811 1872), scriitor şi profesor de limba rusă, Efor al şcolilor din jud Hotin, membru fondator al Societăţii Academice Române (6/18 august 1867), transformată în Academia Română (1878), căsătorit-1886), cu naturalist, Elisaveta Daukacz, având doi fii: Nicolae şi Bogdan. • Boleslav Hasdeu (1812 1838germanist, mort la Viena, fără urmaşi. • Bogdan Petriceicu Hasdeu (26 februarie – 25 august 1907), scriitor român, membru al Academiei Române, enciclopedist, om politic- de factură paneuropeană. Căsătorit cu Iulia patruzecioptistFaliciu, fiică de ardelean. miner din Roşia Montană, veri şoară cu soţia preotului Simion Balint, fruntaş 29 septembrie 1888), pseudonim literar Camille • Iulia Hasdeu (14 noiembrie 1869 – - celor doi. Armand, scriitoare de Epistolarului limbă franceză, hasdeean fiica Radiografia actului de gândire implicat în tri - pla corespondenţă hasdeeană (tată/soţ, mamă/ Lectura generativă a -un termeniisoţie, fiică) generali- constă în evidenţierea legăturilorversus Jurnalne angajează intim/diaristic la descoperirea, dar la felmecanismelor de bine ca na un dintre termenii particulari ai şirului familial 1, şi Scenariurativităţii detextelor film live înlănţuite cronologic ca într - societatea românească diene familiale, asemenea unui Roman biografic, 1888.cea franceză, Nu poate începând fi vorba cude dataun epistolar de 14 iulie oarecare, 188 , precum şi comentarii coti prima epistolă, şi încheiată cu ultima, la-un 11 arbo-iunie transdisciplinar prin rigoare, de - fiind în definitiv o structură disipativă, evoluând cei trei ci al unor personalităţi accentuate dintr coautori/personaje în sine schidere şi to re genetic plin de excelenţe(1769-1835), intelectuale poliglot, erudite, scrii- leranţă la introducerea terţiului exclus – o adevărată dinastie intelectuală: cipelui fiind permanent în- • Tadeu Hasdeu opoziţie –, ceea ce îi asigură firesc calitatea de tor de limbă poloneză-1673, 1673-1674,descendent al 1683-1684). Prin document istoric dobândindEpistolarul complexitate a avut mai multesupe Ştefan Petriceicu, Domn al Ţării Moldovei în trei rioară. rânduri (1672 ii: Alexandru parteMenţionăm dintr-un fond că arhivistic separat. La a doua căsătorie, a luat de soţie o evreică, faze de redactare până a fi întocmit, nefăcând botezată Valeria, cu care a avut doi f 24 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

II denţa inedită Mihai Eminescu – Veronica Micle Radu Stanca. Un roman epistolar (1978), pentru a nu trece la operele li- terare(2000), fictive I. Negoiţescu celebre: –Roman de la Rose dintre Iniţial, a fost editat selectiv şi cenzurat, pasaje- Abelard Heloise (1230), Scrisorile unei călugă- întregi fiindlucrat trecute profesional, între croşete chiar comuniste sisific, la prin fie- riţe portugheze de Mariana Alcoforado (1667), anulare. Totuşi, e de remarcat faptul că cerceDocu- J.W. Goethe.– Suferinţele tânărului Werther mentetătorii auşi manuscrise literare vol. III, Corespon- Epistolarul - caredenţa ediţie B.P. Hasdeu încă din – urmăIulia Hasdeu cu patru decenii: tut sui-generis de familie. (1774) ş.a. hasdeean are o cale limită de sta Piru, Roxana Sorescu, , ediţie publicată,- adnotată şi comentată de Paul Cornea, Elena După un deceniu şi jumătate de la căsătorie, introductiv titrat de PaulBucureşti, Cornea: EdituraCorespondenţa Acade între cei doi soţi o scrisoare anonimă distrugen B.P.miei Hasdeu R.S. România, – Iulia Hasdeu,1976, 474 un p., „billdungsroman cu un cuvânt starea de graţie de până atunci, creând o situaţie epistolar” (p. 7- frustrantă din partea Iuliei – soţie şi mamă pri - Epistolar Iulia Hasdeu, II, ladiaagresivitate mental- refulată, iar coeziunea se sparge 33). Au urmat alte ediţii: Crina infidelitateairemediabil. Dezacordul lui Bogdan conjugal, Petriceicu dată fiind ma Decuseară2004, 270 Bocşan.p afectivă a geloziei, o fixaţie privind EpistolaEditura Asociaţieica document „Iulia subiectiv Hasdeu”, (p. 5-9); Bucureşti, Iulia fi – soţ şi tată, Hasdeu. Epistole., cu către o introducere tatăl său , semnificativă: B.P. Hasdeu. implică în desfăşurarea unităţii familiale pe Iulia - – ică, adolescentă în plin proces de-familial, dezvoltare un tura Vestala, virtual şi dinamic. Traducere, ediţie,Un schimb prefaţa epistolar de Jenica unic Tabacu. în cultura Edi mediiDe social-intelectual-geografic aici întregul conflict conjugal total separate: română (p. 5-Bucureşti, 2015, 446 p., cu o prefaţă interludiu- divagat în plan moral din cele douăe ca- apreciativă: - 23). Cu precizarea că lucrarea a- România Franţa. Coexistenţa, totuşi, în atar apărut cu sprijinul administraţieii hasdeene, locale ceea Câmpina. ce nu se drusavantul dramatic Bogdan superfluu Petriceicu este realizată/menţinu Toatepoate spune aceste despre ediţii cea păcătuiesc de a patra: prin B.P. lipsa Hasdeu inte Iuliată prin comunicarea de idei şi sentimente dintre- gralităţiiIulia Hasdeu. corespondenţe O corespondenţă pentru eternitate. – tată şi soţ şi- geniala – c – fiică imparţială, prin aptitudinile ce îi ca racterizează, menţinând în poziţie quasi pozitivă Traducere, ediţieEpistolele, şi prefaţă izvoare de de Jenica cunoaştere Tabacu. a oerenţa familială. - Edituraunor elemente vestalia. biografice Bucureşti, hasdeene 2016, 735 (p. 5- p., prefaţa- În aceşti parametri contradictorii, continuă fiind titrată: - activitatea intelectuală neobişnuită de nivel su 28), apă- perior a celor două personalităţi indubitabile – rută, demuzeul asemenea, m cu concursul financiar al fo tată şi fiică, în paralel cu degringolada fizică- rurilor administrative câmpinene, care patro provocată de grava îmbolnăvire a fiicei dotată cu nează( emorial hasdeean. Ediţia este de- o viaţă psihică fecundă ca inteligenţă-a şi luptat afectivi cu referinţă, cuprinzând întreaga zestre epistolară egoismultate, încheiată exclusivist tragic la al nici Iuliei nouăsprezece ani! tată/mamă/fiică), respectiv 366 de texte, înso Altruismul celor doi, tată şi fiică s ţite de comentariile de rigoare şi un indice de sado-masochismul moral manifestat– soţie cu şi duritate mamă, nume indispensabil ştiinţific, cu traducerile din care numai soţie şi mamă iubitoare nu a fost prin limba franceză de o acurateţeIII stimabilă. incalificabilă. Indulgenţa şi dreapta spiritualitate- Epistolarul hasdeean este o lu- aristocrată a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu au crare ce poate fi i - ofost nevastă atât de româncă profunde în traiulşi sincere, pământesc încât, şila înAcade viaţa Luat în sine, - dupămia Română, moarte în 1903, a ţinut să o prezinte drept- nterpretat- în cheie herme - neutică. Fiecare dintre co autori ilustrează trei- , cum este titrată comunicarea, ier destine distincte într un ansamblu de tendinţe (1881-tându i toate păcatele şi angoasele-i, a castităţii iertat-o individuale concordante care prezintăimilare, prin atitu cum neprihănite din cei şapte orindu- ani fatidici parizieni ardine, fi, comportamentde exemplu, dintr- şi ideaţie un complex de 1888). Posteritatea, la rându situaţii total diferit de alte lucrări s Scrisori fără nici o condiţie, sărbăt le pe mamă şi către Vasile Alecsandri (1884,o întreagă 2 vol.); bibliografie Corespon- fiică la 2 iulie în fiecare an, la monumentalul specifică românească, cărţile: Ion Ghica. templu spiritual din Câmpina, una fără cealaltă nu ar„Revista fi existat. română”, Se zice: desprenr. 4 (98) morţi • iarna – adevărul! 2019 | 25

IV literatura -au -l ca enciclope- română/universală, pentru care s - alias Camille Armand pot fi interpreta emis texte exegetice, consacrându Fără nici un dubiu, scrierile Iuliei Hasdeu, dist, Iuliei îi lipsesc atari instrumente-recuperatoare, în biblio te în cheie grafia specifică. Totuşi există disocieri fertile ş-i romanescă de tranziţie/fantezistă/imaginară, de conotaţii din perspective pozitiv la memorialistică la arta literară de ficţiune. În cărora li se conferă o vitalitateOpera poetică cu rezultate, la Epistolar este acest fel ar exista o altă pistă de lectură atea texte extra-lor oritice la convingătoare. Jurnalul fantezist de genialei autoare. De precizat că scrierile ei au Fie că ne referim la - devenit publice postume, fiind,-un în realit posibil sistem , ele sunt creaţii literarete. consacratse din fluidul pentru ei scriptic a nu- al caietelor studenţeşti, top, cum circulă astăzi un clişeu verbal, descen- structurate şi organizate într dente din utopiile ficţionaleeu poetic hasdeene consacra - i pierde viziunea unitarăbile Actantul discursiv este de provenienţă ro în motivarea lor semiotică. Mai ales că scrierile mantică şi are un personalizat, însu sale se derulează deopotrivă epic/liric în lim mând variante scripturale fireşti din hipertextul- franceză şi română, idiolecte romanice în care literaturii universale de infuzie livrescă franceză-. autoarea este la fel de autentică în actul creativ: Dinastia genetică ■ este încheiată la cotă spiri nimic artificial sau de nuditate istoristă. tuală intangibil rarisimă, în cazul dinastiei inte Dacă pentru tatăl ei, colosalul Bogdan Petriceicu, lectuale hasdeene… cu care poeta corespondează la cotă maximă în

Daniel LĂCĂTUȘ [Călan, județul Hunedoara] Rolul și importanța ASTREI în comunitatea din Călan

- - t multe Un rol deosebit de important în viața cultu comunicareabrie 1922, desfășurată cu tema laÎnsemnătatea Călan, Gheorghe învățăturii Rain a. rală și literară a Călanului l a deținu -i ținut, tot în cadrul unei „prelegeri poporale”,- decenii Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, avându Înainte, pe 27 august 1922 avea loc o reprezen- afiliați pe numeroși învățători, preoți, primari, retație din culturală: toate comunele „Coruri și dimprejur jocuri naționale”,3. Desigur, la publiciști ș.a.m.d. Printre cei mai implicați îl care aflăm că „a participat poporul în număr ma- aflăm pe Gheorghe Rain, preot și învățător în ” - NădăștiaCu ocazia de Josunui și evenimentîn Nădăștia organizat de Sus mai de apoi.Des- activități de acest gen au continuat să se desfă Membru pe viață al ASTRA. -au șoare în fiecare an, lucru care dovedește4 dina abordat teme Lite- mismul elitei din Călan. Rosturile părțământulratura mai nouă Hunedoara; Maria al Dima, ASTRA, Poezii în careeroice s de AsociațiuniiCu altă ocazie, Andrei Ludu vorbea în Alecsandri; Nicolaeliterare Macrea, ca: Vasile Viața C. Osvadă, și faptele lui Sâncrai și în Nădăștia de Jos despre Șaguna; Constantin Dima, Poezia poporală; Dr. . În Călanul Mic, învățătorul și preotul Începutul literaturii noastre; Gheorghe Rain a adus în discuție bibliotecile, tot Emil Boeriu, Mihail Eminescu; Ioan Popovici, el, dar în Batiz, a vorbit5 despre ASTRA, ca factor GheorgheVasile Alecsandri Dubleșiu, etc., a cultural. Ioan Trucă a subliniat la Sus rândul cu tema, său cu tema Credința noastră Gheorghe Rain1. Al- Viața„rostul morală bibliotecilor” . În alt an, Andrei Ludu a susținut o comunicarea ținut o comunicare în Nădăștia de - S și - , despre citit și rolul bibliotecii- tădatănut o comunicare a vorbit cu despre tema Despre Școală. educația Prezent cetă în- Gheorghe Rain, Ioan Trucă despre „casa cultu țeneascăNădăștia2 de. us, protopopul Andrei Ludu a susți- rală”, Dr. V. Hâncu a 6 ținut. în Sâncrai comuni carea despre „istoria Românilor și datorințele În adunarea din data de 24 septem (sic!) românilor de azi” 26 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

- - - Desfășurate constant, acest gen de acțiuni au Dimitriefosta uzină. Gusti, La Nicolae fel s a Popea,întâmplat Ioan cu Micu-Moldovan, unele mono întreținutReorganizarea pentru o des lungă perioadă ambianța cul grafii sau dicționare publicate de- Andrei Șaguna, turalăal ASTREI armonioasă s- a comunității din Călan. părțământului Hunedoara Gheorghe Bariţiu, Alex. Papiu Ilarian, Aron şi- - a făcut „în frumoasa adunare ținută nuteNicolae de Densușianu,ASTRA. Ioan Sârbu, Augustin Bunea, la 11 octombrie 1925 în Nădăștia de Inferioara, AndreiMembru Bârseanu ASTRA, etc. Multe dintre acestea susți alegându se noul comitet în frunte cu păr. Dr.- Vasile Oana, ca președinte. de Cudeschidere această ocaziune7. vechime s-au numitAron Ad-aquas. Densușianu Bazinul, scria pro- că dl. Ing. I. Onciu, vicepreședinte, a ținut un in- „Băile Călanului sunt fără îndoială acele care în structiv și frumos cuvânt ” - După reorganizare, la mijlocul perioadei in- babil, încă este tăiat de atunci în stâncă.16. L Pe aici terbelice, ASTRA desfășoară cu aceeași regula- trecea și drumul ce venea de la Ulpia Traiană. ritate manifestări culturale. Pe fondul sentimen- Urmele se văd foarte bine și acum” a rândul telor de unitatetia națională de Sus comunicarea care au dominat cu tema pe său, publicistul Iulius V. - Ioanovici scria: „În Factoriirioada interbelică, care au contribuit Teodor Popa, la unirea profesor, tuturor a sus ro- drumul cu trenul îți rămân la stânga scăldătorile- mâniținut lor în 8. Nădăș La fel de mult implicat, asemeni lui de la Călan. Scălzi care zice se ar fi existat încă și Ghe s-a dovedit pe vremea romanilor. Pe partea dreaptătri urmea17. e ză apoi Călanul (colonia veneticilor) cula ASTRA, fabrica orghe Rain, în activitatea-ortodox ASTREI timp de 51 de fier, ori «werk», cum îi zic țăranii noș ” - preotulde Petru Șinca din Batiz, din aceeași famili O serie de personalități ilustre afiliate cuaugust Ștefan 1900 Șinca,9. Cel preot greco - printre care Aron Densușianu, Ioan Pop Retega ani, trecut în etate la vârsta Deva-Hunedoara de 78 ani, în al satelenul, Oszkár care f Mailand, Alexiu Viciu ș.a., au fost ASTREI - mai probabil datorită persona- implicate în culegerea poemelor populareEI sunt pu- din lității sale, Despărțământul10 blicate i ormează orașul Călan. De altfel, în și a ținut în anul 1902 adunarea gene publicațiile care apar sub egida ASTR conducerearală în Batiz, clericului la 10 August Sebastian. Cu Ciocan această a aranjat ocazie ș creații folclorice auzite aici. În aceeași- „un grup de tineri din seminarul „Andreian”, sub măsură sunt relevate greutățile țăranului român.- 11. -a colectat su- Ion Breazu, careSTREI a îndeplinit(1936-1945), în paralel fiind redac- func și un concert împreunat cu dans, la băile din- torțiile responsabil de „secretar al propagandist” revistei Transilvania și cea de „secre(1941- Călan” În urma evenimentului s tar literar” al A ma de 120 de coroane,- sumă care a fost12. Preotul desti n- „ ” natăPetr pentru înființarea unei biblioteci la școala 1945), scria despre muncitorii de la Călan: „nici confesională greco ortodoxă din Batiz au apucat să se stabilească bine în orașul unde- u Șinca a ajutat din calitatea sa și la plata lucrează.- Ei se întorc seara acasă, în satulul, fratele lor și lor în financiareînvățătorului13 Nicolae Iordan, alături de sătenii-au orele libere mai18 trag. cu plugul și cu sapa, păs care au răspuns apelului său de a face donații trându și astfel contactul cu pământ . Cu ocazia adunării din Batiz s bun de altădată” înscris în ASTRA Nicolau Macrea, contabil; Începând din 1951,i a fost Ion redactor Breazu responsabil a condus Nicolau Rambaș, proprietar de moșie; Petru Secția de istorie literară și folclor a Filialei Cluj a- Popoviciu, preot; Nițu Dima, comerciant; Nicolau Academiei Române ș -au publicat poe- preotulRimbaș; GheorgheDionisie Popovici, Rain14 notar; Dr. Iustin Pop, al Buletinului de studii și cercetări de istorie lite avocat;Popoviciu Maria din Strei- Șinca, soția lui Petru Șinca,au fost și rară și folclor din Cluj, în care s . Dintre aceștia, Petru- zii populare din zona Călan sau1 articole iunie 1936despre a 15. Săcel și Petru Șinca obiceiurile, tradițiile din Țara Hațegului.- - numițiAfilierea în 1883 elitei capelani locale militari la de clasa a II a în În adunarea generală din 2 ASTREI cadruarmata cultural română solid, care a servit ca argument membrilor ASTRA, ținută în Călan, s a făcut pro procesului continuu de progres.ASTRA ne arată un punerea pentru fondul de propagandă al , Transil- „să se aranjeze în fiecare an câte o nedee (horă vania - dțărănească). Pretura de plasă Hunedoara a fost Principala publicație a Asociațiunii „ calerugată o nedeesă nu mai19. elibereze tineretului concesiuni ”, înființată în 1868, a acordat spații gene- e petrecere până nu va face dovada că a pusAso- la roase unor studii și articole care privesc Băile ” Ceea ce întărește premisa ■ de la Aquae, bisericile medievale din Strei și Streisân care am plecat, anume rolul și importanța georgiu, cariera de piatră Măgura Călanului sau ciațiunii„Revista ASTRA română”, în comunitatea nr. 4 (98) din • iarna Călan. 2019 | 27

1 Cronica socială , anul IV, nr. 29, joi, 6/19 februarie 1914, p. 7. 2 Activitatea despărțămintelor în cursul anului 1920 Transilvania , anul 52, iulie-august, nr. 7-8, (f.a.),1921, în p. „Românul” 559. 3 Activitatea despărțămintelor în cursul anului 1922 (f.a.), în „Transilvania”, anul 54, nr. 8-9, august-septembrie 1923, p. 378. 4 Andrei Ludu, s- (f.a.), în „ ”

rgu- a născut în anul 1877, a fost absolvent al Facultății de teologie şi al

Facultății de litere şi filosofie din Cluj. A funcționat ca protopop în Cetatea de Piatră (Tâ5 ActivitateaLăpuş), apoi despărțămintelor preot în Comitatul în cursul Hunedoara. anului 1921 Delegat în 1918 la Marea, Adunareanul 53, iulie-august,Națională de nr. la Alba7-8, 1922, Iulia, dinp. 498. partea Protopopiatului ortodox Cetatea de Piatră. 6 Activitatea despărțămintelor în cursul anului 1923 (f.a.), în „Transilvania”, anul 55, octombrie-noiembrie, nr. 10-11, 1924, p. 440. 7 Activitatea despărțămintelor în cursul anului 1925 (f.a.), în „Transilvania”, anul 57, august-septembrie, nr. 8-9, 1926, p. 456. 8 Activitatea despărțămintelor în cursul anului 1929.1930(f.a.), în „Transilvania” , anul 61, iulie-octombrie, nr. 7-10, 1930, p. 73. 9 (f.a.), în „Transilvania” Moarte Bunul econom anul I, nr. 33, 12/25 august 1900, p. 6. 10 Convocare Bunul econom , anul III, nr. 30, 2 august 1902, p. 6.

11 (f.a.), în „ ”,Din Batiz , anul L, nr. 94, (f.a.), în „ ” 12 IbidemPetru . Șinca, Petru Birișoni, , în „Telegraful român” sâmbătă13 Știri 24 de august tot felul 1902, p. 383.Bunul econom , anul II, nr. 18, 28 aprilie 1901, p. 5. 14 Proces verbal din 27 august 1902. Ședința extraordinară a comitetului central al Asociațiunii (f.a.), în „ , nr. 5, septembrie-octombrie” 1902, 181. 15 Varietăți , p. 509. (f.a.), în „Transilvania” 16 Aron (f.a.), în „TelegrafulSuveniri și român” impresiunianul de XXXI, călătorie nr. 127, marțiFamilia 1/13, nr.noiembrie 12, 25 sept. 1883, 7 oct. 1865. p. 148. 17 Iulius Densușianu,V. Ioanovici, Ruina Familia , anul XLII, nr. 25,, în 2/15 „ iulie 1906,” p. 287. – 18 Ion Breazu, „Astra” și muncitorii , anul 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, p. 99. , în „ ” 19 H.P. Petrecu, Activitatea despărțămintelor, în „Transilvania” , anul 67, nr. 4, iulie august 1936, p. 400. , în „Transilvania”

CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE ARTĂ PLASTICĂ „N.N. TONITZA”, EDIŢIA A XIV-A, IAŞI, 2021

La conc

urs pot participa copii între 5 şi 18 ani. Fiecare lucrare va trebui să aibă menţionat pe verso: numele şi prenumele autorului şi al profesorului - îndrumător, vârsta sau clasa,- adresa şi profilul unităţilor de învăţământ (grădiniţe, şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli de artă, cluburi ale copiilor, A4 sau A3,cercuri cu paspartu de artă plastică (3- etc.). Se admit în concurs 10 15 lucrări pentru grupuri şi 3 5 lucrări pentru cei care participă individual (pictură, grafică, artă decorativă, artă fotografică şi iconografie), format 5 cm). Tematica şi tehnica de lucru, la liberă alegere. Lucrările premiate rămân în posesia şi păstrarea definitivă a celor care au lansat concursul. Fiind un concurs internaţional, valoarea artistică a lucrărilor trebuie să evidenţieze sensibilitate de bdulexpresie, T. Vladimirescu să fie colorate n sugestiv, să aibă mesaj şi prezentarea generală să fie la cota maximei exigenţe. Bl. B-Lucrările vor fi trimise până în data de 30 ianuarie 2021 (data poştei), pe adresa: Prof. Mihai Zaiţ, -a.r. 10, bl. P14, sc. A, et. 2, ap. 9, Iaşi sau Prof. Areta Moşu, str. Titu Maiorescu nr. 2, 1, ap. 43, cod 700460, Iaşi cu menţiunea la numerele pentru deConcursul telefon: Inter +40.232.219.213;naţional de Artă +40.722.552.1 Plastică „N.N.19; +40.232.311.474.Tonitza”, ediţia a XIV Informaţii suplimentare se pot obţine

28 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

Luminița CORNEA [Sf. Gheorghe, județul Covasna] Călătorie astristă întru limba română (note dintr-o călătorie în Basarabia)

Întâlnirea cu astriștii la Chișinău - - u toareaLa sfârșitZiua Limbii de august, Române un grup de astriști din- - România s a îndreaptat spre Chișinău, de lala sărbăpunc- tuluiAstriștii ASTRA din Basarabia, iubitori de carte, de a a se – aceeași limbă ro răspuns în număr mare invitației Despărțămân- mână vorbită de personalul vamal , „Mihail, Kogălniceanu” Iași - tele de frontieră, atât de o parte, cât și de alta a nizareaîntâlni la proiectelor acest important culturale eveniment viitoare dedicat ale Astrei. căr Prutului, adică aceeaşi limbă română vorbită în Astfel,ții și totodată a venit dinde a relua discuțiile privind orgamare dintr-două state diferite. Aceeaşi sărbătoare a limbii . române în două ţări. Oameni de cultură trec raionul Florești un număr o ţară în alta pentru a sărbători, între frați, de astriști conduși de dl Vladimir Gutium și de- limba română. dna Zenaida Mandalac din localitatea Florești, Din Iaşi, a plecat un grup de astriști români,- apoi, din Gura Căinarului, au venit astriști îm aşteptaţiturismul nostru în Chişinău, s- în Basarabia, de astrişti- preună cu președinta despărțământului, dna români basarabeni. Pe o vreme admirabilă, autoazde prof. Olga Leșenco, de asemenea din același-au de doamn a îndreptat spre Onițcani, un raion au venit delegați din-i reprezinte.localitățile Băhrinești Din apro-, de am fost întâmpinaţiSTRA cu bucuria de a fi g Ștefănești, Domulgeni. Astriștii din Cahul și a profesoară Mariana Mîțu, ne -aupreşedinta condus Ialoveni,trimis un delegat ca să pro- Despărțământuluila locul popasului de A noapte,Onițcani, la Slobozia- și doamna pierea Chișinăului, au fost prezenți astriști din profesoară Aliona Ungureanu, care - Lidia Cioban,Despărțământul Despărțământul „Petre Astra Ștefănucă”, „Ioan Sârbu cat de Eminescu c Dușca.- fesoarele Vera Balan și Tatiana Chiruță; prof. Aflând că foarte aproape se află Nistru, cel mar ”- - a formând granița dinspre Ră tuluidin Hârtopul ASTRA Mare, raionul Criuleni; din Anenii jurnalistul Noi. sărit a românilor, toți astriștii veniți de dincolo- Octavian Zelinschi, președintele Despărțămân de Prut și au exprimt dorința de a vedea Nistru. „Alexandru Boldur” - A fost o plimbare plăcută de seară pe malul aces Întâlnirea a fost emoționantă, o atmosferă a tui râu atât de mult pomenit în tradiția orală a- prieteniei întru carte. Astriștii au avut posibilitSalonula românilor. Apa Nistrului la Onițcani era limpede- Internaționaltea de a vizita de standurile Carte Bookfest editurilor din România și curată, precum gândurile românilor basara și din Republica Moldova prezente la beni. Discuțiile care au urmat au deschis sufle Ora 16, la standul Editurii, Științaediția 2019. teleA înspre doua zi viitoare dis-de - proiecte întru identitatea- - Ziua Limbii Române la românească. ic intens. - Ne- dimineață, grupul s a în- Astriștii prezenți la - treagadreptat zi spre ne- Chișinău, oraș mare cu traf m torulChișinău editurii, au fost dl. invitați la standul Editurii Știin a ajutat familiaSalonul Liuba Internațional și Ala Moșu, de care Carte în ța și primiți cu prietenie și cu respect de direc Bookfest a călăuzit prin marele oraș,2019 încât, de Ziua a ap PaginiGheorghe despre Prini, Basarabia și de domnul ajunsLimbii Române ușor la Mihai Papuc, redactor de carte. Au admirat și au de car , unde sâmbătă, 31 august - precum:reciat Corespondență. colecția Memorii de Ioan Pelivan,și au , au avut loc mai multe prezentări- Moldovarăsfoit recentele dintre Prut apariții și Nistru din de această Petre V. colecție, Cazacu, dinte te ASTRA și întâlniri cu astriștii basarabeni invita Pe urmele Basarabiei de Romulus Cioflec. țiASTRA de doamna profesor Areta Moșu, vicepreșe și președinta Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” din Iași.

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 29

31 august 2019 Chișinău

30 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

Pagini despre Basarabia, este -a ivit omul

Întreaga colecție învățători, s . „Toți fuseseră la școala- Basarabiei.destinată istoricilor, jurnaliștilor, studenților și deznaționalizării, unde era preamărită Rusia și profesorilor, tuturor celor interesați de istoria erau batjocorite popoarele ei. Puțini cunoscu volumului: Romulus Cioflec, Pe urmele Basara- S-seră cărți românești, deși cu seriozitate-au și dus cu bieiLa ora 16, cu toții au participat la lansarea- Basarabia,deosebit tact treptat- își însușeau buchiile românești. au acomodat toți împrejurărilor și , ediție îngrijită, studiu introductiv, crono- Unirea . treptat, în anul 1917, apoi în logie, note și comentarii, iconografie de Luminița 1918, spre popasul cel de pe urmă al revoluției, Cornea,Lansarea Editura propriu- Știința, Chișinău, 2019, respon Romulus” Cioflec s-a ridicat la înălțimea sabil de ediție Mihai Papuc. - momentului istoric zisă a fost în spațiul special Perioada anului 1917 este foarte bine evi- amenajatPrezentarea de volumuluila intrarea memorialisticîn complexul expozițio al scriito- Pe ur- ruluinal, unde ardelean publicul Romulus a fost neașteptat Cioflec (1882-1955),de numeros. mele Basarabiei dențiată de Romulus Cioflec în volumul . . „Revoluționari ai Basarabiei la – apărutMihai Pap în condiții grafice excelente la Editura nu mulți, doar câteva zeci de româniPan cunoscători. Halippa, Știința, a fost moderată, din partea editurii, de dl- Nicolaeai culturii Alexandri, lor naționale, P. Gore, au știut V. Harea, să se ridice Simeon rectorul uc. Au vorbit oameni de cultură din înălțimea momentului istoric. Chișinău: istoricul literar Vasile Malanețchi,cii Ion Negrei di - - Muzeuluicu. La Național finalul evenimentuluide Literatură „Mihail a vor- Murafa, V. Hodorogea, Alexei Mateevici și mulți Kogălniceanu”b din Chișinău,ei, prof. istori alții s au bucurat când li s au alăturat profesorii și Octavian Țî armeardeleni (Onisifor Ghibu, Romulus . Anul Cioflec) 1917 și it realizatoarea ediți dr. Luminița Cornea, bucovineni (O. Țopa, G. Tofan). Toți aveau istoric literar, membră a Filialei Brașov a Uniunii le culturii naționale românești” ScriitorilorVolumul din Pe România. urmele Basarabiei și focul a fost un cartea „an de de înfrigurare aur a Basarabiei și de luptă”, cum- sfânt al dragostei de moșie și de neam scria Romulus Cioflec, când multe nume se vor-

înscrie în . Unii „ador Cioflec asupra perioad - miți atunci când steaua noastră începea să stră Vorbitorii au remarcat insistența lui Romulus lucească (Al. Mateevici, Murafa, oastea Hodorogea,revolu- ionarilor n.n.), ei de la începutul primă dindar Basarabiamulte vor rămânea necunoscute: suntara lorsutele cel verii și până la începutul toamnei anului 1917,- și miile de necunoscuți – ț - perioada cea mai puțin cunoscută, a dibuirilor și- datoria – cari au făcut Carteapentru ț de aur a frământărilor sufletului moldovenesc,usisme eviden la mai mare bine pe care înțelegeau I, 1918, nr. ei să12,l p. facă: 2). țiind „farmecul vechiului grai moldovenesc, cu ” (Romulus Cioflec, , în rat la unii, sărăcit ori învârstat cu r „SfatulÎn vizită Țării”, la Chișinău, Mănăstirea anul Sireți alții”. Unul dintre acei Oameni care s- - De menționat faptul că încă de la apariția ediției I, din anul 1927, volumul lui Romulus ruceni,a înălțat care atun s-a Cioflec a fost considerat o carte bună, în adevăr, ci în spiritul datoriei a fost părintele Dionisie o operă românească, primită în Basarabia cu- Erhan, stareț al mănăstirii Su inima deschisă. Cartea a contribuit la strângerea- simțit imediat atașat deBookfest românii din Ardeal, legăturilor sufletești dintre basarabeni și ro Romulus Cioflec și Onisifor Ghibu. mânii din celelalte provincii, la înțelegerea sufle- După lansarea de la Chișinău, am tească reciprocă.Pe urmele Basarabiei, multe suflete, cunoscut doi preoți, prezentați de cercetătoarea- Așa cum evocă Romulus Cioflec în memo tulMaria Natanael Ișaev: Prisecaru. părintele Ne-au arhimandrit invitat la m Porfirie- rialulanilor său 1917-1918. Atunci, Dobre, stareț al , mânăstirii Sireți, și arhimandri dintr-unmulte inimi alt text românești al scriitorului fierbeau Romulus în Basarabia Cioflec ănăsti ca și acum! Aflăm rea Sireți. Astfel grupul din România, prof. Areta focul sfânt al dragostei de moșie și de neam s-au Moșu din Iași, eu cu familia Maria și Valentin- ridicatcă „oamenii atunci cari păstrau ascuns, în sufletele lor, Lupoian din Sf. Gheorghe, am vizitat mânăstirea-ne ca -a rid „Sf. M. Mucenic Iacov Persul” din Sireți, o mănăs – și de sub cenușa presărată pe tire binecuvântă de Dumnezeu, simțindu sufletul nesățios, s icat atunci om după om”. pe cărarea Raiului, unde se vedea și se simțea Sub haina atâtor „cinovnici”, profesori, preoți și truda„Revista vrednicilor română”, părinți nr. care 4 (98) alcătuiesc • iarna 2019obștea. | 31

Vasile Harea, Teodor Neaga. scriitoPărintele stareț venise la lansare deoarece taină cu vizitatori importanți, Ștefan Ciobanu, aflase de volumul lui Romulus Cioflec în care rul născut în Araciul Covasnei îl evocă pe Părintele stareț Porfirie ne conduce prinr, Dionisie Erhan,Pe urmele stareț, Basarabiei pe vremea. aceea, la poarta deschisă (tot masivă; am convingerea că Suruceni, mânăstire evocată de Romulus Cioflec este aceeași)-un pe loc o alee unde, de prinarbori semiobscuritate, bătrâni, sigu în volumulMănăstirea Suruceni – ieri și azi gândesc eu, de pe vremea starețului Dionisie. Ne oprim într despre zărim zidurile vechi în reconsolidare ale vechii Pe înserate, am ajuns la Sireţi, unde am vorbit biserici. Ne spuneolul bisericiipărintele au stareț fost că, descoperite urmare a Dionisie Erhan. Am citit fragmentul în- lucrărilor de consolidare, lângă zidul altarului care este prezentat părintele Dionisie Erhan din Erhan.sau în Bucurie! subs volumul memorialistic al lui Romulus Cioflec. Pă morminte. Între acestea, mormântul lui Dionisie rintele stareţ ne propune să vizităm mănăstirea Sfântul Ierarh Dionisie, Suruceni, „acum seara”. - Episcopul Cetății Albe-Ismail rialisticAstăzi, al Suruceni lui Romulus este mânăstire Cioflec de maici.-o zi de În 1917, era de călugări. Îmi amintesc textuli-a invitat memo la - – într teleUrmează P surpriza, pentru noi, extraordinară. sfârşit de august, Andrei Hodorogea -i Cu acel prilej, în vara anului 2018, chiar părin pentruvia sa munca din apropierea Chişinăului pe „lectorii- orfirie a scos la lumină trupul nestricat de români” (din România), ca „o atenţie din parte Dionisievreme, răspândindErhan, vrednic bună slujitor mireasmă al lui Dumnezeu. și bucurie din vara anuluisăvârşită 1917). Petrecerea de noi în lorslujba s- Basara Auduhovnicească, urmat demersuri al starețului pentru canonizare. și apoi ierarhului Astfel, biei” (se încheiaseră cursurile pentru învăţători dintre cei mai buni fii ai Basarabiei:a încheiat Simeon - cu o zguduitoare dramă, fiind măcelăriți doi peîn 25Sfântul octombrie Ierarh 2018,Dionisie, Sfântul Episcopul Sinod Cetății al Bisericii Albe- memorialistice a lui Cioflec. IsmailOrtodoxe Române l a trecut în rândul Sfinților Murafa și Andrei Hodorogea. Este finalul cărții -vicar la - , cu zi de pomenire 17 septembrie.itropoli- În careCum cum aua putut. scăpat Romulus ceilalți invitațiCioflec dina luat- măcelul- tului1918, Gurie,starețul iar Dionisie din 1932, a devenit episcop episcop de Cetatea tpus la cale de bandiții bolșevici?Mai Prin trecuse fugă, prin fie Arhiepiscopia- Chișinăului, în timpul m o „în episcopului Justinian Teculescu arhimandritulins pe drumul Dionisie Hânceștilor”. Er - pentruAlbă Ismail, mine, după trecerea la cele veșnice a acelelectori locuri. în urmă cu doar cinci zile, „când- – altă surpriză- han ținuse să i aibă- pe caretii Covasnei. am scris atât de mult despre ” Îmi aduc aminte perfect textul. Profe EpiscopulNoaptea Justinian s-a instalat și familia de-a Teculescu binelea. Curtea origi sorul și scriitorul Romulus Cioflec, cu frica n sân, nară din Voineș se îndreaptă pe o cale scurtată spre Suruceni - „cărare drept peste culmea dealului, pe lângă actualei mânăstiri „Sf. M. Mucenic Gheorghe”- copacul ce se schițează singuratic în amurg.”. Suruceni este slab luminată. Totuși s a simțit- Curând, vede luna ce „se saltă plină și mare- prezența temianoastră. care Am ne-afost întâmpinați deschis biserica de o măi nou sosită din urmă, peste linia zării...” (p. 153) cuță, după care, la scurt timp, a apărut maica sta- arhimandritÎn seara aceea Natanael de august 2019, șapte persoa reță Epis - plecatne, patru la din m România, părintele stareț, părintele orânduită în fostul arhondaric al vechii mănăs – șofer, și Maria Ișaev au tiri, cea de pe vremea starețului Dionisie. Inte ănăstirea Suruceni. Asemenea lui riorul pare a fi de biserică nouă, jumătate pictată Romulus Cioflec. Urma marea surpriză. -un solid (partea de sus), pictură specifică bisericilor Ajungem, pe la ora opt și ceva din noapte,lus în noastreAces românești.te mâini au strâns cu dragoste de fața unei porți masive, încadrată într frate și mâinile lui Romulus Cioflec cadru de zid. Poarta este deschisă. Romu. - Cioflec ajunsese pe la „zece din noapte” și a bătut Sfântului Ierarh „în poarta greu zăvorâtă a mânăstirii” Târziu,-l Dionisie,Surpriza Episcopul finală: la Cetățiiloc de cinste, Albe-Ismail într o. raclă, Ne-am se cineva îi răspunde și apoi din cealaltă parte a aflau spre închinare moaștele- et cuvin- porții sen audearhondaric, glasul era starețului atunci un Dionisie fel de sfat care de tele- -o eu, „recunoaște după glas” pe profesorul Romulus închinat cu evlavie, purtându i în sufl 32Cioflec. | „Revista Î română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 îndemn: „Să iubiți Biserica cât am iubit

I-am Porfirie . M- - Dob iar Neamul,- mai mult decât viața. Fiți păstrătorii-i mulțumit părintelui arhimandrit credinței strămoșești!” am oprit îndelung- lân re, starețul mânăstirii „Sf. M. Mucenic Iacov gă raclă, i am privit cu pioșenie mâinile care nu Persul” din Sireți. Sentimente asemănătoare- chea am erau acoperite cu veșminte (amintindu mi în avut și cu o zi înainte cândului am Alexandru făcut un celpopas Bun, la acesteaceastă mâiniprivință au de strâns moaștele cu dragosteSfântului deIoan frate Iacob și mânăstirea Căpriana, închinându ne în ve mâinileHozevitul lui dinRomulus Țara Cioflec Sfântă).. Am gândit cu voce: biserică, ctitoria domn ASTRA după cel am răspuns invitației familiei Nicolae Robu, vicepreședinte al Despărțământului - Noaptea își intrase pe- deplin în drepturi la- „Mihai Eminescu” din Strășeni. - ieșirea noastră din biserica nouă a mânăstirii- Sigur cumne vom a definit- întoarceo pe meleagurile româihai Suruceni. Toți eram într o firească stare de tă Eminescu.nești ale Basarabiei, ■ „mărgăritarul prețios al ță cere. Liniștea mânăstirii a pus stăpânire pe su rii”, așa atât de sugestiv M fletele noastre ori simțeam prezența printre noi a Sfântului Ierarh Dionisie? O stare binecuvântată!

Mihai PĂSTRĂGUȘ [Iași] Fantezie și sentiment în creația artistică a Liliei Cazacu

perioada 1991-1994. Am re -o, recent, la ASTRA Criuleni, Republica Moldova, Cruglic, Arte din localitate a Lilia Cazacu, artistan ce mai din multe Despărțământul succese, re- aniversat cu mare fast 30 deîntâlnit ani de activitate. „Ioan Sârbu” - unde Școala, la evenimentul de aniversar, a fost careversitatea obține din ce îde Arte George Enescu din ASTRA cent a devenit și masterandă cu bursă la Uni Criuleni,Alături de fostaartistă deputa - Națională „ ” prezentăblicii Moldova, și președinta Elena FrumosuDespărțământului Iași, secția pictură. Pentru a fi mai simplu și mai directoare a tă în Parlamentul Repu pedagogicaccesibil în actul de explicare- a creației c) sale tehnic se Efortul didactic actual depus, recent de artnumitănu și cuvine a fi analizată pe cel puțin trei secțiuni: a) Arhivelor Statului din Chișinău. a) Din ă,perspectivă b) expozițional pedagogicăștiințifică și istă - artistică.Lilia Cazacu este simultan profesoar de edu- este diferențiat decât ca programă și timp în cele Liceul Teoretic două tipuri de învățământi responsabilitate. practicate de Sfaturi protago de O ă ar la nista noastră, în rest se desfășoară după aceleași- Liceulcație plastică privat laDa Vinci „Boris Dânga” dinii rigori, și cu aceeaș alt temeinirașul Criuleni, iar din toamnă și profeso ă marebinecunoscut utilitate pedagogprimește romartista, atât în arta eduste „ ” din Chișinău, are stud cației cât și în creația artistică și de la un (1994-19ce99) în domeniul artei la Colegiul de Artetat ân, atunci când e „Al. Plămădeală”, clasa profesoruluiProfilul Arte Petru plastice Rusu nevoie, profesorul și pictoruliei ieșean Mihai Zaiț.- ; Universitatea Pedagogică de S i Pedagogia artistică este dirijată cu măiestrie atât „Iond Creangă”d din ca Chişinău, profesori pe Teodor Macari, către subiectul educaț – copii de diverse vârs şiEcaterina decorative, Ajder, specialitatea Olimpiada Arbuz arte decorative(1999-2004) ș, mte, câtiestria și spre pedagogicmijloacele și procedeele primeasceducative, esign, avân ar împreună formând un tot unitar, pentru ca prin de A , raionul Criuleni, Republica ăb) Activitatea expoziță a profesoreiional-științifică să puneă Moldova,iar acum este pe careși profeso a frecventat-oă de pictură ca la elev Școala conotații artistice. - rtă din Cruglic ă în în evidență participările sale la viața științific „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 33

crarea valul Interna ional de cultur i civiliza ie rom - artistei, distribuit pe - neasc Rom na 2016 de gratitu- artistică. Acest nivel carea privește consa dine, Consiliulț Raional Criuleniă ș (2016); Premiulț â I, diverse tipuri-coordonator expozițional al Expoziă „ie de âm șul”ti, Festivalul ( ); Diplomă de datini i obice- saloanelorștiințifiice privește de arte viaț vizualepublică ale elevilor a artistei. la Mai opt iuri de iarn Bun seara, Gospo întâi o identificăm ca organizator (2016);ț Diplomăș , Liceul Teoreticș , unele organi- ă „ Premiulă I, coaladari!”, de Arte Iași zateediții de consecutive, UAP, șase expoziții personaleevenit în Cruglic, Concursulă de Interna merit ional de Art Plastic„Boris Republicarecent. A participMoldovaat și activ în România la 30 de e Dânga”N.N. Criuleni; i (2017); PremiulȘ pentru por- al cărei membru stagiar a d tret, Expozi ie de pictur ,ț grafic , arteă decora-ă xpoziții de „tive PortretTonitza”, Iaș i, Galeriile de Art agrup peste în 20diverse de tabere orașe de din crea Româniaie, unele și cu Republica caracter ț ă Premiulă pentru acua- Moldova.interna ional, E de cummenționat ar fi cele participarea 15 e ii la ale edițiile tabe- rel „ Expozi șiia autoportret” de art vizual Iaș Identit i ie e-ă relor de la Parcova, raionulț Republica ne„Theodor Palady” (2018); , Casa Corpului Moldova,ț -o. diț Didactică, ț ,ă Ia i (2018);ă „ Premiulăț pen-ș Ca urmare a acestor activitEdineț, - tru”, Galeriile tehnic de mixt artă, „Ion Expozi Neagoe”ia de art vizual unde am și întâlnit Portret „Spiru Haret” ș Galeriile de art Ion ăți în care a parti ă ă ț ă ă cipat cu numeroase lucrări artistice, d recunoscutepremii: „ și autoportret”, Expoziă „ ia Premiulși recepționate special pozitiv pentru de critica de specialitate, deNeagoe”, art vizual Casa Corpului Didactic , „Spiru U.A.P., Haret”Filiala A.R.T.E.a fost distinsă și cu numerose iplome și Trade IaIașii, (2018);Galeriile Premiulde Art pentruVictoria acuarelă,Ia i (2019). ț ; cromatică, Expoziţia c) ăÎn activitateaă „Dragobete tehnic Art.Ro”-artistică, Lilia Concursul, ediţia I, Galeriile de Artă „World - ș ă „ ” ș Center”, Iaşi (2011) Premiul (2011 „Mihai); Omul Eminescu”, anului artistic - 2011; Internaţional „Mihai Eminescu”, Mu Cazacu a dovedit un orizont large de cultură zeulminesciana „Mihai Eminescu” Iaşi- ă în care a realist- îmbinat în mod inspirat fan i Premiul special, (2012); Concursul Diplom Internaţional de onoare, tezia artistică cu trăirea sentim, ntală. Fantezia „EEx ”, ediţia a II a, Galeriile Galeriile de Artă de sa artistică de tip științifică, developată ș „N.N. Tonitza” Iaşi ă Di- selectatutilizată eleîn pedagogia artistică este generată plompoziţia de excelen Internaţională, Expozi A.R.T.E.,ia Taberelor de cre- inclusivprin visare din și joculîn creația apelor plastică. Nistrului, În creația pe care sa lea Artăa ie-arte „N.N. vizualeTonitza” din şicadrul „Copou”, Festivalului Iaşi (2012); Interna- lemente st din natura înconjurătoare, io ă ță ț ; Diplo- artistic, c mț de onoare, Salonul Interna ional al Profeso- cunoaște și ăpânește destul de bine în plan- țrilornal de A.T.E., Arte Vizuale,Galeria GaleriCupola, Iași (2014) - u elemente de vis diurn și nocturn,- ă Consta ț ; creând compoziții cu efecte estetice de tip mo Diplom de excelen , Expoziile Cupolaia de art și Sala vizual Poli dern în care - elementele participante, la compo valentăFabricat „ n Romntin Brâncoveanu”n cadrul Festivalului Iași (2014) In- ziții capătă forță simbolică. terna ionă ță ț ă ă; noteRidicându de mister,și pentru ochii ca și apoi spre cer a creat în „Diplom deî exelenânia”,Expozi î ia de art vizual compoziții efectul de orizont în reverberații cu- Dragobeteț al „ArtăArt.Ro și tradițiePalas Mall, în Europa” Ia i (2015); (2015) Di- , în dialog cu solul plom ă ță, ț ă ă bogat, reprezentatntr- în culori cu participare senti- (2015);„ Diplom de”, gratitudine, Ministerulș Edu- mentală, să pună accent și pe ideea de înălțime,- ca iei,ă Direcde gratitudine,ia Educa ie Consiliul Criuleni Raional(2015); PremiulCriuleni vizând î o puzderiei formă explicită stelare. sublimul înălți I, Cercul de creaăie plastic N. Con- milor, mai întâi cel al munților sau norilor,o ur cursulț Internaț ionalț de Art Plastic N.N. mând și cel al tistic, a i (2015);ț Diplomă „ Grigorescu”, de onoare, Salo- Lilia Cazacu este o artistă care deop trivă nul Interna ionalț al Profesoriloră de Arte ăVizuale, „ visează și gândește, gândește și visează ar Tonitza”,Galeriile Cupola I ș i Sala Polivalentă Constantin creând efecte de surpriză în compozițiile sale Br ț i (2016); Diplom de excelen , Basaartistice. Este, putem spune, dacă va evolua în Tabara Interna ionalș de Me te ă „ Tradi ii acești prametri spirituali, o speranță artistică a Argeâncoveanu” Iaști (2016); Premiulă Special, Festi-ță limbajulrabiei artei românești, contemporane. o valoare ■ care va primi în ț ă ș șuguri „ ț timp străluciri caleidoscopice decriptabile cu șene”, Piteș

34 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

Vadim BACINSCHI [Odesa, Ucraina] Vitalie Tulnic, cel aproape anonim

193 Novosiolovka, raionul Chilia,Poet, regiunea eseist și Odesa, jurnalist. Ucraina), Născut localitate la 9 martie din 1, în satul Enichioi (azi a Bugeacului: Enichioi (Novosiolovka), Furmanca vechea( salbă de sate românești din această Ceama zonăir ( Furmanovka), Chitai (Cernovîi), ș Prioziornoe). A făcut parte din generația de poeți a lui Grigore Vieru, care va spune despre el cuvinte de mare dragoste și duioșie. Păcat că în suntsatul bulga de baștină al lui Tulnic elementul etnic românesc a fost diminuat (azi aici majoritari rii, mai locuiesc și găgăuzi),a păcat că printre românii din Basarabia istorică, dânsul este i-aproape necunoscut, iara creația s , atât deM. Eminescuînalt apreciată, este chiar necunoscută.a colaborat la Ș a făcut vistastudiile la Școal de Literatură . „Nu ” din București, unde radio și la re de satiră și umor „Urzica” cunoaștema sa d împrejurările în care a ajunss la București,chema cum nu cunoaștem nici amănunte din viațmama sa, ecareia la Enichioi. i-a consacrat Știm cămai pe multe tatăl poezii.ău îl David, că sentimente deosebite îl legau de s - scria: „Căci dintre noi toți, cei care am pornit În cele scrise de el întâlnim imaginile bunicului sodată la drum și am ajuns undeva, care și cum a ău, cu naiul la brâu, ale vecinilor aucare, venit în copide la putut, el a rămas cel mai divin și mai dezgolit la lărie, îl puneau să le cânte.i- În 1954, serviciul Vitalie fostuflet”. pe la mine. Nu m- -mi Tulnic, împreunăa colaborat cu Emil laLoteanu, ziarul Tinerimea Mai scria Grigore Vieru: „În ultima lui seară a BucureștiMoldovei la Chișinău. Ș a satisfăcut - - a găsit acasă.-a Ce existat voia nimicsă militardus de Liviu și Damian, i-au ut primele„ poezii. comunice, oare? Că ține la mine? Să mă întrebe- A mai lucr”, atunde, în cadrul cenaclului literar con pelui,dacă l comor iubesc? Căci pentru el- n Moldova . apăr maiVitalie de preț Tulnic decât s-adragostea stins și înțelegerea aproa- volumul Caietîn liric redacțiile. Au urmat periodicelor volumele „Cultura” Trezirea brie 1973. Aveai pe care veșnic le a căutat”. șiviorilor „ (1963),” A Drum debutat deschis editorial (1966), în 1958Bucuria cu i-au ut volumele Ultimadin frunză viață (1976),la 3 decem Ver- întâlnirilor (eseuri, 1969), Dor de cuvinte (1971), suri. Eseuri (1988),doar Risipă 42 (1992). de ani. După moarte, Flăcări pe comori (eseuri, 1973). apăr Vitalie a sa -ar prin sinceritatea sa, neadumbrit de nimic. O Ar mai fi posibilă, oare, revenirea lui sinceritateCitită azi, poezia lui Vitalie Tulnic expresia te cucerește lui Tulnic la baștin din Bugeac? În ce mod s uia foarteă mult. Vieru putea face ea, dacă astăzi la Enichioi/Novosiolovca■ „dezgolită la suflet”, nu se mai vorbește românește și satul trăiește nu Grigore Vieru, care îl preț cele mai prospere timpuri? Grele întrebări...

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 35

Vitalie Tulnic

invitație la masă

Masa v a teapt , primitoare... i o s v bucure din plin, de aduceă iș c tevaă ulcioare Șdin amurgulă ă a ipit n vin. ț â Masa mea, de-țat taî ori p tat cu cerneal cald , a r mas credincioas m ânilor aflateă ă i-mpletiteă trainic,ă ntr-ună ceas... ă â Mulș i cereau paharulî s i-l dumice i ntuneca i veneau s -ntunece. Dar țde ce s -i mai socotă acum!ș șE pî cat c ț- sat să lunece, le-am f cută spre alte mese drum... ă ă i am lă ă ndr zneala,ă prima, s ne lege: s ne spunem cel mai greu necaz, Îzeci ăde ori s nu ne năelegem nă ele i n tot i nu de azi. ă î ț – îPentruț ș masaî cuș ani mul i, ca vinul, cel mai greu necaz ar fi l ti i? S se-a eze ntre noi strț inul i ca pe ai no tri s -l primi– î și... ț – ă ș î ă ș ș ă ț

36 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

■

p o e z i e

Marius CHELARU [Iași]

30 august 1961, . Este redactor- redactor- - a lucrat) ca redactor/redactor-Născut la în Negreşti, județul Vaslui şef adjunct al revistei „Convorbiri literare”, şef al revistei „Poezia”, redactor şef adjunct al revisteiualitate „Carmina euro- Balcanica” ş.a. Lucfondatorrează (al revistelor şef/director la diverse- reviste de cultură, edituri, între care „Junimea”, actualmente Timpul” este ş.a. redactor- A fondat „Kadō, Calea Poeziei”, revistă de poezie, cultură poetică şi spirit asiatică. Este co „Carmina Balcanica. Review of South East European Spirituality and Culture” – şefde adjunct ş.a. Colaborează (este prezent) cu articole, poeme, eseu, proză, traduceri în diverse antologii, reviste, publicaţii din România şi din ţări de pe toate continentele. A publicat, în ţară şi peste hotare, peste 40 de cărţi versuri, proză, eseuri, critice, traduceri, interviuri ş.a., a alcătuit o serie de antologii de poezie în română şi câteva limbiA primitstrăine. pentru Creaţiile c sale sunt traduse în peste 30 de limbi străine. Are volume personale în peste 20 de limbi străine. Poeme ale sale au apărut în peste 100 de antologii de pe toate meridianele. reaţiile sale- mai multe premii/distincţii naţionale şi internaţionale. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, al Societăţii Române de Haiku, Bucureşti, ■ al „the Haiku Foundation”, SUA Canada, al Clubului Junimea din Iaşi, al Japan Universal Poetry Association, al World Haiku Association, Japonia, membru colaborator al Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec ş.a. călătorie de departe

câte un sat curge pe lângă drum -se din carnea zilei de acum văd păsări negre smulgându decaii departe din umbre de tăceri ale înserării răzbat în calea mea

văd casele atârnând ca nişte lacrimi lade ferestrele şoaptele serii unora

creşte lumina aidoma unei flori a vieţii „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 37

de pe acoperişul altora uitate parcă de toţi şi de nimeni zbucnesc câteva amintiri ruginite păstrătoare de chipuri de demult îmbrăcate în voaluri de zbor de păsări de timp texte scrise cu litere pustii casele bătrâneşti

locuite de singurătate se usucă încet flori neudate de viaţă nebăgate în seamă totapăsate mai reci de penele norilor care trec tot mai mulţi şi mai grei fardaţi discret a veşnicie e o durere pe care nu o pot învinge când văd o casă bătrânească murind de singurătate de dincolo de uitare strigătepe marginea întunecate drumului mă ajung

lângă umbra unui câine de colb care roade amintiri în haine albe şi negre părăsite de proprietari drumulcâţiva paşi curge părăginiţi m să moară

ai departe spre oraş fără rană

fără istov câinii fără stăpân

câinii fără stăpân latră pustiul din suflete apără până la moarte casele pustii par că se hrănesc din singurătate ori din tăcerea care se scurge de pe pereţii de care atârnă amintiri reci de vreo câteva zile l-vântul şi ploaia au strâns colbul grămadă ceinecrescute câţiva paşi ai bătrânilor au frământat ca pe o cocă cu amintiri mustind38 | „Revista a întuneric română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

-

ţaţa Aglaia a rămas de as vară poate în faţa porţii - cu ochii ţintă spre trecut îl aşteaptă pe bărbată su să vină către azi în palmă cu miroasna de struguri copţi peste sat plutesc e toamnă miresmele fructelor sălbăticite laolaltă cu tăcerea o tăcere adâncă doar vreun câine o mai spintecă din vreme în vreme cu voce tot mai singură mai bătrână câteva fuioare de fum undestrăpung stau ca la niştetaclale gânduri fără stăpân înserarea la răscrucea a două singurătăţi bătrâne

umbrele câtorva vorbe uitateseara de vreun trecător din anţărţ

carecade culegeamară picuriica un ultim de ploaie anotimp peste uliţa goală-i alene satuldumicându

cu casele lui scâlciate e o toamnă îmbătrânită de aşteptare zadarnică câinii fără stăpân latră a pustiu apără de moarte casele părăsite depare p că se hrănesc din singurătate ori din tăcerea care se scurge e pereţi

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 39

■

p r o z ă

Cornel COTUȚIU

[Beclean]

- - emiul Uniunii Născut la 15 februarie 1945, în Beclean, județul Bistriţa Năsăud. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității „BabeșÎnBolyai” căutarea din altui Cluj final(1971). (nuvele, Debut 1978); absolut Opt cu zile proză pentru în „Tribun totdeaunaa” (1964). (roman, Pr 1982); Şarpele albastruScriitorilor (roman, pentru 1989); publicistică Taifas (1995),în purgatoriu Premiul „Pavel Dan” al FilialeiAm fostCluj pe a USR, lumea pentru cealaltă. proză Eşantioane (2010). dintr- o geografieCărți publicate: interioară Cărăbuşii de sub pernă, mozaic de tristeţi cotidiene (2001); Ce rămâne (roman, 2002); Spate în spate (povestiri,(publicitică, 2004); 1995);Securea cu rotile Scorbură în cuib (2009). (publicistică, 2000); Filiala Cluj. „Norocul lui Cornel Cotuţiu stă în darul său de observator, în susţinuta atenţie(publicistică, cerută de 2005);urmărirea nuanţelor psihologice deCornel extremă Cotuțiu fineţe, este în capacitatea membru al transmutării Uniunii Scriitorilor cuvintelor din chiar România sordide – în tot atâtea manifestări ale unor stări sufleteşti ori mintale decantate până la sfert de ton şi la granulaţia infinitezimală”. (N. Steinhardt) ■

în căutarea zăpezii

„Dar unde sunt zăpezile de altădată?” Fran ois Villon

1 ç

În drum. spre Cluj, îmi pregătisem o retorică de întâmpinare: „Așadar, Viviana, am venit pentru a sări gardul invizibil al cronologiei și a intra cu vanitate de efemeridec. De în aceea,noul an. cumva Măi, compensatmăi, ce ispravăor, mi ș-ami ce noroc!” e educați nu era cazul nostru unii de alteleCât pe (dar ce săm- bușesc o mașină, cu istețimea asta. Ei, duda,- noro continuat spiciul: „Cum românii , măcar așa își amintesc unii de alții – –. am corectat- îndată: unul de alta),- dorin și, politicos ori cu ardoare, ceva mai bine, ceva mai bine în postata calendaristică pe care apoi o lălăim, o arătăm sau o părăginim, vreme de 12 luni” Iată însă că... Uitându mi -mobilul acasă, n aveam cum ști de mesajul tău, de urgența iscată. Părinții tăi au fost foarte drăguți, dar... s - de altfel, u În drumi spusesem spre parcare, m a izbit cenușiul străzii, parcă norii, de atâtea săptămâni fără un fulg măcar, doar atât fuseseră obligați: ă și oglindească neputința sură peste pământ. Trăiam – ltima dată chiar îț - – un fel de frustrare,- o ofensă doar mie adresată, mie,- cel care-am afirm, spus, cu pe un un fel ton de orgoliucare nu ostentativ, că dau două veri pentru o iarnă. . Și așa mi a venit un gând. Am luat o spre cartierul unde locuiește văru meu și i accepta replică: „Fac plinul la mașină și o luăm spre Munții Apuseni” El: „De acord. Dar vrei să ne 40 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

. . găseascăi Anul Nou, ora zero, pe drum?” Eu: „Dragă Adrian, mergem până dăm de zăpadă” Și soția lui și fetița erau încântate de această năstrușnicie. Ș am plecat spre seară, în căutarea. zăpezii și așteptarea momentului dintre. ani. Aveam și poftă să fabulez: Cum va fi să te întâlnim, cocoțată pe un nămete, făcând semnul acela al mâinii în vederea unei mașini de ocazie. Iar eu: „Încotro?” Și tu, pe limba ce o predai la liceu: „Excelsior!” Înaintam în noapte, prin locuri care, toponimic, nu ne spuneau nimic, dar erau localități cu case în lumină și răsunând de chef sărbătoresc. Opream din când în când, însă nu vedeam zăpadă. Doar, parcă, îi simțeam boarea. Și devenea din ce în ce mai frig. Noi, totuși, urcam în căutarea zăpezii, așteptând – munte și omăt – să ne întâmpine cu poartam deschisă spre un timp următor. - Și zăpada nu mai venea în întâmpinarea- noastră, dar noi am hotărât să mai urcăm cel puțin până vo trăi, pe drum, ora zero. „Cum arată ora zero?” – a vrut să știe fetița, iar noi nu știam să i răspundem. La ora hotărâtă de ceas- ne am oprit. Dar zăpada tot nu venise. Eram acolo trei adulți și un copil. Dopulleptopul sticlei pe care- de șampanie a pocnit chiar la ora zero. Pentru cea mică prevăzuserăm un pepsi. Și la lumina unei lumânări ne am sărutat. În ce te privește, nu, nu săruturi închi puite... Și nici acum, la ți scriu... - . Nu am- întâlnit zăpadă. Pentru că sus, cerul era- plin de stele. Și îi vorbeam fetiței despre Carul Mare și Carul Mic, despre Steaua Polară. Iar ea m a întrebat: „Acolo există zăpadă?” Ce să i fi răspuns? Că eu simt cum vine dintr acolo boarea zăpezii?... Așa închei, cu aceste puncte de suspensie. 2

Da, Viviana, desigur, ia

M- rna înseamnă, așa cum „am inventariat” noi odată: frig,cest viscol, anotimp. lemne pentru Pentru casele gospodarilor, medicamente, carburanți, înzăp eziri, proasta gospodărire, civilizație îndoielnică. am întrebat – de altfel, o știi – nu o dată, de ce prețuirea mea pentru a stranietatea lui?. Aceasta, desigur, provocată – mie, cel puțin-al meu:– de albulam citit zăpezii, recent ninsoarea, despre o troienele. mirare a Ciudățenia vine și - de la „o coabitare” dintre două elemente chimice.firii, Mde!... a legilor Îmi atomice,închipui replica:combi „O, farmacistule!”hidrogenului cuSă oxigenul, mă explic, inclusiv căci cristalizarea nu e un gând ap ei zglobiu la frig. deOare i- iarna?... faimosului româno francez Henri Coandă, și anume că e împotriva nația potopul de ninsoare de peste noapte. o fi plăcut Bineînțeles că nu pe așa ceva pun preț, când deschid, ca acuma, fereastra de la balcon; mă copleșeșteni l- Precum știi, în spațiul acesta. dintre blocuri e un mesteacăn. Al nostru; edilii nu au aflat niciodată că am însușit. Cum tulpina lui e albă, când trec peo lângă el, am aceeași nostimă constatare: „Frumosule, iarna ești ca un pleonasm!” s-o Trăiesc,zic: i de o vreme încoace, certitudinea – dată cu absența ta? – că există o intransigență a iernii, privireacare te curăță se primenesc. de zgura zbaterii zilnice, o intransigență care intimidează lichelismul, ticăloșia, prostia. Hai, arna suntem mai puțin meschini, ranchiunoși, nătângi, decât în celelalte anotimpuri. Iar spiritul și

Hai să mă copilăresc: doar iarna poți luneca pe dealuri, pe munți, pe trotuare. Numai ea te lasă să zămislești, fără durerile facerii, oameni de zăpadă; deci, oameni care nu știu ce e suferința, tristețea, spaima, ci doar seninătatea, zâmbetul. i Viviana, oare iarna poate fi și un anotimp interior? Să ningă înlăuntrul nostru și omătuln să spa acopereiile de miasmele și griurile mizerabile, când se adună- în ființa noastră? Mda!... Ve zice că sunt grandilocvent. Deși nu eram îmbrăcat potrivit, am mai zăbovit pe balcon, căci remarcasem ceva: î ț parcare, mașinile sunt așezate aproape într o ordine milimetrică. Parcă sunt clape albe ale unui pian alb. Așteaptă bagheta ta, ca pentru o melodie a împăcării. Asta doar dacă ai o stare de imponderabil și gândul se ridică spre înălțimile albe ale Apusenilor, spre care3 înaintasem trei adulți și o fetiță.

... ■

Viviana, încă mai stau pe banca de sub salcâm.

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 41

■

agenda ASTREI

Valentina ŢÎPU [Chișinău] Acelaşi pământ, aceeaşi istorie şi limbă – acasă în România mea

verii care- -au În acest răsărit tomnatic, învăluiţi de umbrele este de mirifică România prin Delta Dunării,dea şi retrage ca şi marea valurile calde în- incomensurabilă plăcere a privirii, unde şi amintiri de neuitat, treizeci şi doi de copii păşesc- dat întâlnire românii de pretutindeni ca să pragul Instituţiei Publice Liceul Teoretic ,,Princi „mână cu mână” în dansurile populare, încetinite pesa Natalia Dadiani”, Chişinău, cu ferma convin şi cumpătateDirectorul ca taberei, la munte dl. Liviusau cuprinse Ulrih, este de iureşulun om gerepoporului că este nostru. purul Sunt adevăr acei ceea copiice care se învaţă au avut la vieţii de la şes. orele de istorie şi limbă română despre entitatea cum - de omenie cum mai rar poate fi întâlnit. Sociabil, deosebita plăcere şi bucurie de a asculta, a vorbi Pro- secade, ospitalier, cu hotărârea ca partici şi a cânta frumoasa limbă românească la-9 Sulina, iulie panţii să se simtă bine la Sulina, a organizat- 2019.jud. Tulcea, Marea România, majoritate prin a elevilor participarea care au la bene- pentru fiecare zi din cele şapte activităţi diverse, gramul de Tabere ARC, în perioada 2 - seratede la excursii dansante prin c împrejurimi, muzee, la ate liere de lucru, în funcţie de preferinţe, de la ficiat de o asemenea odihnă, au fost membri Or- u cântece şi voie bună, la cipale,chestrei republica de Fanfară model „Tenore”, selectaţi-au socializarea copiilor prin jocuri intelectuale şi graţie distincţiilor primite la concursurile muni întreceri sportive. Iniţiaţi prin ateliere de lucru ne şi internaţionale pe care le în tainele limbii române, copiii, dezvoltarea copleşiţi per- de obţinut pe parcursul anului precedent de studii. comoara -auce o eternizat posedă, au impresiile descoperit prin miracolul picturi peei. Calitatea lucrului bine făcut se poate urmări- Au învăţat trucuri de succes în în timp; astfel, în această toamnă, la careurile- sonală, şi şcolare, am avut deosebita bucurie de a între pânză şi pe plajă, au recitat şi au cântat despre vedea în sufletele copiilor emoţiile pozitive înră ceea ce cunosc dintotdeauna că suntem un neam-o dăcinate prin participarea la tabăra de la Sulina.- cu aceeaşi obârşie. Cu admiraţie, ne amintim de Rememorările au rămas să trăiască intens în Mareregimul le- zilelor care îmbina deopotrivă într inimioarele acestora care bat în unison româ - cunună munca intelectuală, creativă şi sportul. nesc. Copii au înţeles că nu există frontiere, ele- a fost satisfacţia copiilor în jocurile de sunt inventate de oamenii trecutului, acelaşi pă fotbal, volei, baschet, tenis de masă, şah, lupta cu mânt, aceeaşi istorie şi limbă. Am foiletat impre odgonul şi apoi să nu uităm că soarele mai întâi sionaţi jurnalul amintirilor prin fotografii, ce par răsare la Sulina, iar marea îşi întinde mrejele să stopeze timpul în crâmpeie înveşnicite. Cât desfătării. În acest tempo captivant şi relaxant, 42 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

-a B, Diana Ipati, clasa a VIII- - Nicoleta Florea, clasa a V- - totodată, la 6 iulie copiii au rămas uimiţi de cursulŢîpu, clasa de eseuri a X România mea a C şi vizita plină de bunăvoinţădna. şi de simpla curiozi- vis la Sulina, jud. Tulcea, pentrua B, au anul câştigat viitor. la con tate de a afla răspunsul- cum se simt ei în tabără a o nouă vacanţă de- Premierului României, Viorica Dăncilă, mi niştrilor Natalia Elena Intotero, Bogdan Matei şi- De asemenea,- Excelenţa Sa, Domnul Amba a mai multor membri -ai Guvernului. Răspunsul- sador al României în Republica Moldova, Daniel era scris pe faţa- fiecărui copil, iradiau de pleni Ioniţă, printr o festivitate oficială,- în ziua sfântă a majortudine alsufletească, unui asemenea într o revărsare pr de emoţii-a atins po deLimbii Române, a înmânat personal diplome de zitive, făcându i pe vizitatori să înţeleagă rostul Natalia-merit, eseurile editate într o culegere prefaţată- oiect care şi -a B a Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, aşteptările. Elena Intotero, şi cărţi de preţ câştigă În momentul când elevul din clasa a IV torilor basarabeni la acest concurs. Întorşi acasă, şcolii noastre, Marc Busuioc,Eminescu a înfiorat pe versurile până la caredat fiind le-a faptul că aceşti copii au vârste diferite, lacrimi întreaga simţire românească din acea de la opt până la şaptesprezece ani, impresiile pe imensă -sală prin cântecul u avut în această minunată tabără de poetului Grigore Vieru, toţi participanţii seriei vară au fost împărtăşite celor peste o mie trei întâi şi au înţeles legământul, că odată întorşi veriisute optzecicare- de colegi din şcoală. acasă nu vor putea trece totul sub tăcere, ci ar În acest răsărit tomnatic, învăluiţi de copiide umbrele fredo- trebui să declare sus şi tare că un neam devine şi retrage ca şi marea valurile calde în puternic numai atunci când apără pământul,- amintiriNe place,de neuitat, ne place treizeci la Sulina! şi doi... ■ pe,limba medalii, şi istoria. diplome, iar trei participante: Tatiana nează, cu speranţa revederii, imnul taberei de Abilităţile copiilor au fost răsplătite prin cu vară:

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 43

Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi”, ediția a XXIII-a, iunie – iulie 2019

V im (pre edint : prof. Claudia Nestor) - ă mulțum pentru ocazia de a călători împreună cu Despărțămân-am bucurattul ASTRA din „Mihailplin de Eminescu” Strășeni ș ă - la Sita Buzăului. Am vizitat locuri R impre sionante și uimitoare, am cunoscut oameni frumoși la chip și suflet, ne vacanță. Mulțumim celor care ne au oferit ocazia să călătorim, să explorăm frumusețile omâniei și să petrecem clipe de neuitat împreună, în special doamnei Corina Bărăgan Sporea, președinta Despărțământului ASTRA „Buzăul Ardelean”. Suntem români și punctum! Daniela Pleșca

44 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

Luminița CORNEA [Sf. Gheorghe, județul Covasna] Cronica Simpozionului internațional „Români și ucraineni în lumina istoriei. Identitate și controverse la porțile Europei”, Iași-Suceava-Cernăuți-Herța-Dondușeni, 28 octombrie – 2 noiembrie 2019

STRA În fiecare toamnă, astriștii de a dinparticipa țară așteaptăla tradi- și PromovareaPrima zi, aceea Culturii de 26 Tradiționale octombrie 2019 Românești, a fost cu nerăbdare invitația Despărțământului A dedin Cernăuți. „Mihailsimpozionul Kogălniceanu” a avut tema Iași Români și ucraineni în obiectivelor istorice, culturale, religioase ale luminaționalul istoriei. simpozion Identitate internațional. și controverse În anul la porți 2019,le dicată sosirii participanților la Iași, vizitarea- Europei - 2 no- Iașiului, oraș considerat27 octombrie pe 2019,bună dreptate capi- iembri și s a desfășurat la Iași, Suceava și pozionuluitală culturală s- a României. 35Cernăuți, în perioada 26 octombrie – În ziua de lucrările Sim e 2019. Timp de o săptămână, un grup de au desfășurat la impunătorul și temade persoane au avut nu numai același traseu- istoricul edificiucad. ce Bogdan adăpostește C. Simionescu, Muzeul Uniriivice- geografic, dar au avut aceleași obiective privind din Iași. Conform programului, în deschidere, au Organizareatica simpozionului s-a dovedit și aceleașia trăiri senti- CRIFST;luat cuvântul: muzeograf a dr. Sorin Iftimi, Muzeul pozionulmentale în s- legătură cu obiectivele vizitate. președinte al Academiei Române, Președinte al- stabilit de conducerea fi la înălțime. Sim a desfășurat conform programului: prof. Unirii Iași; prof. Areta Moșu, I Președintele dr. Dan Gabriel Des la care s-Despărțământului ASTRA părțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” „Mihailc Kogălniceanu” din Iași (președintă Iași;Cele cercetător patru sesiuni științific ale Simpozionului interna- Areta Moșu) au adăugat partenerii din Sîmbotin, Președinte CRIFST, Filiala Iași. omitetul de organizare: prof. univ. dr. I dr. Ștefan Dan Purici, Prorector al Universității „Ștefan cel- țional astrist au avut loc în centre- de referință Mare” din Suceava; cercetător științific ale culturii românești, respectiv în Iași, Suceava Gabriel Sîmbotin, Institutul de Cercetări Econo și Cernăuți.Sesiunea Primele I moderator: două sesiuni s au desfășurat univ.mice dr.și Sociale Gheor „Gheorghe Zane”, Filiala Iași a- IIIîn Iași, dr. după Mircea-Cristian cum urmează: Ghenghea. Au prezentat Academiei Române, CRIFST, Filiala Iași; lect. – ristinacercetător Preutu, științific Ideea ghe Iutiș, III Universitatea dr. Mircea-Cristian „Alexan națională în România. Repere Contemporane; dru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie; conf.comunicări: univ. dr. lect. Vasile univ. Roman, dr. C Ucraina – victima cercetător științific propriei politici III dr. Ghenghea, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Mircea-Cristian Ghenghea, Aurel Onciul și Unirea din Iași, Departamentul de Cercetare al Facultății Bucovinei cu România.; cercetător Rememorări științific interbelice. de Istorie; Vasile Bâcu, director „Gazeta de Sesiunea a II-a l-a avut ca moderator tot pe Herța”, Societatea pentru Cultură Românească III dr. Mircea-Cristian „Mihai Eminescu” din Cernăuți; Iurie Levcic, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea cercetătorul științific „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 45

- Ghenghea,Adevărul ca iar „adequatio comunicările rei etau intellectus” fost prezentate și com de- bogăția edificiilor, de curățenia care predomina cercetătorplexitatea științificlumii contemporane. I, dr. Dan Gabriel Studiu Sîmbotin, de caz peste tot, în biserici, în cimitir, pe aleile din a avut in Ucraina secolului al XXI-lea loccintă Sesiunea etc. a IV-a a Simpozionului Inter- dr. Florin-Teodor Olariu, II, În Sala „Dumitru Covalciuc” a Centrului dr. Veronica Olariu, Dinamici; cercetător identitare științific la grani- I, - ţa de nord a României: huţuliicercetător bucovineni științific. I chiderenațional l-organizat de Despărțământului ASTRAa -amiaza zilei de 27 octombrie 2019, zi „Mihail Kogălniceanu” din Iași. Cuvântul de des a avut prof. Areta Moșu, președint MuzeulÎn după Unirii, parcul Copou, Catedrala mitropo- Despărțământului ASTRA din Iași, după care de duminică,-au participanțiiplimbat prin la centrul Simpozion istoric, au vizitatrespi- lect. univ. dr. Gheorghe Iutiș, vicepreședinte al - Despărțământului- ASTRA „Mihail Kogălniceanu”, - litană și s -a lungul secolel - Iași, a prezentat publicațiile „Revista română” și rând aerul parcă înmiresmat de mărețele eveni „Sud Vest”, editate de astriștii ieșeni și a mode mente desfășurate de , 28 octombrieor în stră rat sesiunea de laBucovinean Cernăuți. Participanțiiul Ovid Țopa care (1891 au- vechea capitală a Moldovei. 1974)susținut întru comunicări identitate românească la Cernăuți; lect. au fost:univ. dr. La început de săptămână, luni Luminița Cornea,Deputați ucraineni în Sfatul Țării 2019, un autocar conducea participanții de la de la Chișinău – 1918 Contri- Iași la Suceava, unde au găsit aceeașiaula dinatmosferă Corpul Gheorghebuția geografului Iutiș, Emmanuel de Martonne la E,de s- frumoasă toamnă târzie. La -a Universitatea a Simpozi- trasarea granițelor României; dr. Dan Prisăcaru, Mari în cadrul „Ștefan cel Mare” din Suceava, în -a avut gazda, Conferinței de la Pace de la Paris (1919-1920); prof. auni desfășurat Sesiunea a III Universi- Holodomorul tonului. Cuvântul de deschidere l între adevăr și propagandă în presa românească v. dr. Ștefan Purici, prorectorul dinlect. anul univ. 1933 dr. Iulian („Universul” Cătălin șiDănilă, „Adevărul”) ; Vasile ății din Suceava; urmat de prof. Aretafic Moșu, I dr. Presa de limbă română din Ucraina: pro- Președintele Despărțământului. ASTRA „Mihail bleme și perspective în lumina noii legislații. Kogălniceanu” Iași și de cercetător-a l-auștiinți avut ca Bâcu, Danmoderat Gabriel Sîmbotin dr. Dan Comunicările Sesiunii a III La finalul sesiunii de comunicări, elevii Școlii or pe cercetătorulConsiderații științific privind I evo- Populare de Artă și Civilizație Românească luțiaGabriel Bucovinei Sîmbotin. în Au anii prezentat celui de -comunicări:al Doilea Război prof. ,,Ciprian Porumbescu” din Cernăuți aund prezentat domnul Mondialuniv. dr.; conf. Ștefan univ. Purici, dr. Harieta Sabol, „Ipostazele un minunat spectacol folcloric, managerul școlii identității”. Români și ucraineni în ilustrate de și coordonatorul spectacolului fii - epoca din Bucovina; conf. univ. dr. Florin Pintescu, Iurie Levcic. Talentații copii și minunații tineri Relațiile româno-ucrainene în perioada 1991- prezenți la Centrul Bucovinean de Artă și Cul 2019. Realități și perspective; gazdele,tură românească din Cernăuți- au fost unanim- dr. Constantin Ungureanu, Românii și ucrainenii apreciațic și aplaudați la scenă deschisă, încât atât- din Bucovina (1774-2002); dr.cercetător Liviu Papuc, științific Un cât și oaspeții s au simțit excelent. Spe- ignorat combatant în primul război mondial: ificăm că majoritatea copiilor de la Școala Popu Constantin Turtureanu. lară de Artă locuiesc în satele bucovinene româ -amiaza zilei de 28 octombrie 2019, nești din regiunea Cernăuți și sunt aduși de am părinți sau bunici (cu nostalgia trecutului) de- În după - de la două ori pe săptămână la Cernăuți ca să învețe,- trecut, prin punctul de frontieră Siret, în ca să reînvie și să transmită mai departe tradi Ucraina, îndreptându ne spre Mănăstirea realizareațiile populare unei alefotografii neamului de grup românesc. pentru Laimorta- sfâr Bănceni,(Ucraina). unde Are aveam 847 locuitori, rezervată preponderent cazarea. Bănceni ro- șitul evenimentului, a fost o bucurie-aminte. pentru toți este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți- la - lizarea momentului și spre aducere -Loredana mâni. Deși construcția a început în 1994, mă Menționăm că la Cernăuți au participat năstirea adăpostește o biserică de mari dimen- lucrările Simpozionului Excelența Sa Irina siuni care străjuieste,- prin măreția ei, întreaga Stănculescu, Consulul General al României la zonă. Ca niște pelerini adevărați, astriștii partici Cernăuți, care, în final, a adresat participanților panți la Simpozion s au închinat în biserica mare câteva cuvinte de suflet, și domnul Edmond- și în celelalte biserici mai mici ale așezământului Neagoe, consul în cadrul Consulatului General al 46monahal | „Revista de română”, la Bănceni, nr. 4 împresionați(98) • iarna 2019 fiind de României din Cernăuți, prezent la lucrările Sim

- locuitori sunt ro pozionului ASTRA și care a adresat un mesaj ținut din afara granițelor României, 90% din special astriștilor din România. Doamna profe mâni. Ne întrebăm care-a lungul sunt soară Areta Moșu a oferit elevilor unea dinnumăr Sf. procentele de români din multe zone/ținuturi important de volume de povești. Același lucru au din România. Plus că Herța a avut, de - Albafăcut Iulia. profesoarele Ligia Dalila Ghin secolelor, o puternică dezvoltare economică. Gheorghe, județul Covasna- și Maria Cioica din martieLiceul 1788 din Herța poartă, din anul 1968, nume le scriitorului român Gheorghe Asachi (n. 1/12- Oaspeții din România s au despărțit cu greu- – d. 12 noiembrie 1869) născut la de atmosfera sărbătorească prezentă în sala- Herța.Gheorghe A fost Asachi, un poet, construit prozator din și bronz, dramaturg este am-ro Centrului Bucovinean de Artă pentru Conser- mân, de origine armeană. Un bust al scriitorului varea și Promovarea Culturii Tradiționale Româ ce- - nești, o sală ce arăta ca un panteon al spiritua plasat în parcul orașului, iar altul, în curtea școlii lității românești, prin prezența unor tablouri- i poartă numele. Depunerile de flori și de lu înfățișând personalități ale istoriei și ale cultur ii mânări la bustul lui Gh. Asachi din Parcul central românești, precum și prin expozițiau tema a Români nume al localității au fost pentru noi o datorie plăcută. șiroase ucraineni exponate în lumina de etnografie istoriei. Identitateromânească. și contro- verseParticipanții la porțile Europeila simpozionul au continuat c programul universitateprin vizita din la nordul Universitatea Bucovinei. Națională Universitatea „Iurii fFedkovici” din Cernăuți, cea mai importantă amblu uncționează în fosta reședință anii 1864-1882, a mitropoliților pe baza Bucovinei și Dalmației din Cernăuți, ans de clădiri construit în primitplanurilor numele arhitectului de Unive ceh Josef Hlávka. După Unirea Bucovinei cu România, universitatea a mult tim rsitatea „Regele. Carol I” din Cernăuți. Istoricul român Ion Nistor a fost p rectorul acestei universități Ziua următoare, 30 octombrie 2019, a fost consacrată la Biserica vizitării Sf. Spiridon unor obiective (pr. paroh de Nectarie suflet - pentru istoria românilor. Mai întâi am fost la- Am vizitat liceul, apoi am făcut un popas la Herța, Căminulexact vizavi Cultural s- amenajat în fosta școală evre- Balan), unde în urmă cu câțiva ani, a Despărțădonat un iască din perioada interbelică. Interesant că clopotmântul bisericii ASTRA „Mihail care, la Kogălniceanu” acel timp, avea Iași, doar prin o a aflat pe atunci școala româ strădania doamnei prof. Areta Moșu nească. În sala de spectacole a căminului cultural am asistat la un spectacol de muzică românească improvizație de clopot. Am fost primiți chiar în- alcătuit special pentru noi, românii veniți din sunetul acestui clopot. Emoțiile au fost imense. A Țară. Interpreții erau elevi ai Școlii de Muzică urmat închinarea la icoanele din biserică, pre din Herța. A fost un spectacol susținut cu talent- zentarea istoricului bisericii de-1807 către d preotul- și dăruire de copii minunați îndrumați de prof. tivaparoh familiei Nectarie Holban. Balan. Biserica a fost construită coordonator Irina Achiri (absolventă a Conser din cărămidă în perioada 1798 in iniția vatorului-t din Timișoara). -n O plete fetiță flori cânta: de nea/ „un -se la profesor e zidar/ Zidește -ai ziua pus-o-n cea de plete mâine./ tu, Localitatea Herța a făcut parte încă de la Închină e în fața lui căci are înființare din Principatul Moldovei, aflându Și poate una dintre ele/ I Basarabiacâțiva kilometri sau din nord regiunea de orașul Bucovina, Dorohoi. ci Acest din Chira,cândva!”. Alexandru Nume frumoase, Timofte, românești. Eugeniu Marandel, Cum nu? teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea VictorIon și Gliboceanu,Andreea Topală, Adriana Caterina Verjuc, Spătaru, Victor Abut- Irina regiunea cunoscută astăzi sub- denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și nariță, Ilona Amihachioae etc. Aleanul muzicii îți apoi României, până la cel de Al Doilea Război umple sufletul. Și în Herța, ca și la Cernăuți, vin Mondial. Aflăm că Herța este cel mai românesc copii „Revista din satele română”, din jur nr. la4 ( Școala98) • iarna Populară 2019 | 47 de

- Gubernia Basarabia a Imperiului Rus (1812- Artă. Vor ei sau părinții lor? De ce? Le sunt-n Buco-închi și Imperiului Otoman. Mai apoi a făcut parte din- se alte uși ori doresc să se încadreze în-am tradiția auzit -1918 -1940, 1941- neamului lor românesc? „Cântă cucu 1944),1917), din U Republica Democratică Moldoveneas-1941, 1944- vina” este un fel de cântec național. L că (1917 ), (1991 România prezent). (1918 cântat cu mare drag și la Cernăuți și la Herța. La- niunea Sovietică (1940 ianu,finalul v spectacolului a cântat și draga noastră 1991) și Ucraina – doamnă a cântecului popular, Maricica Miho Camenița sau Camenița Podoliei este oraș enită de la Vaslui. Atmosfera a fost una de vineregional de la înkamen regiunea ( Hmelnîțkîi, Ucraina, și drag și de prietenie. reședința raionului Camenița. Numele orașului Următorul punct al programului: vizită de în ucraineană) care înseamnă documentare la Cristinești, pentru a pune o- „piatră” în slava orientală veche. Orașul este ciunilefloare și preo o ilor lumânare la mormintele familiei vechea capitală a regiunii istorice Podolia. Mai Hîjdeu, părinții cărturarului i- B.P. Hasdeu. Rugă mulți istorici consideră că în acestpublicii loc aMoldova fost un ț Ioan Morar, Gheorghe Știr și oraș înființat de dacii antici, care-ar trăiau fi numit pe Cătălin Urserescu au pomenit întru veșnică Petridavateritoriul actualsau Klepidava, al României, termeni Re ce provin din istoriceodihnă. Localitatea Basarabia Cristinești a Principatului a făcut parte Moldovei, încă grecesculși parțial pepetra cel saual Ucrainei. din latinescul Orașul lapiss , ambele numindu-de la înființare din Ținutul Hotinului. Prima a atestare regiunii dava care , se inițial Crăstinești însemnând piatră și din sufixul dac - documentară a satului datează din 3 noiembrie însemna cetate. Ca important centru comercial- din1433. cadrul Începând Ucrainei din anul independente. 1991, satul Cristinești Conform derabile.Camenița a fost un oraș multietnic și multire face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți ligios, cu minorități evreiești și armenești consi care s- recensământului din 1989, numărul locuitorilor La Camenița am vizitat impunătoarea cetate, prezent,au satul declarat are români1.448 locuitori, plus moldoveni preponderent era de debisericile art vechi, monumente de arhitectură-am și 13 (1+12), reprezentând 0,87%- din populație. În artă religioasă, din centrul localității, un muzeu-o ă cu explicații doar în ucraineană; ne ucraineni. În această localitate838 s a născut d. 25 Bogdan august zileiplimbat de 31 pe octombrie străzile ce 2019, ne transpuneau grupul nostru într de Petriceicu Hasdeu (nume la naștere Tadeu atmosferă veche medievală.- În a doua parte a Hîjdeu) la 26 februarie 1 – - -Criva, gra 1907, Câmpina), scriitor și filolog român, pionier astriști din România s a deplasat către punctul- în diferite ramuri ale filologiei și istoriei româ vamal de la Mămaliga niță între Ucraina fostnești. una Academician, dintre cele enciclopedist, mai ma jurist, lingvist, Republiciiși Republica Moldova. Moldova, pentru ca seara să ajun folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a gem în localitatea Dondușeni, aflată în nordul- ri personalități ale - alculturii treilea române popas dedin noapte, toate timpurile. ne-am oprit la Cetatea Prima zi de noiembrie a anului 2019 a înce Hotin,În drumul pentru nostrua o vizita, spre pentru Camenița, a admira unde aveamextra- put pentru participanții la Simpozionul interna țional organizat tradițional de ASTRA ieșeană,- pe m prin contribuția nemijlocită a președintei prof. ordinara panoramă a cetății și a fluviului Nistru,- Aretaparoh Roman Moșu, laBotezat biserica ne- cu hramul „Acoperă alul căruia se află măreața cetate. mântul Maicii-a prezentatDomnului” istoricul din Dondușeni. bisericii Preotul de cu- nord-Hotin este un oraș în regiunea Cernăuți, cen a primit cu căldură de- truNistru. de Are raion. 10.438 Este locuitori, situat la preponderent distanța de 48 ucra- km frate și ne , est de orașul Cernăuți, pe malul Cetatea râului rând construită prin contribuția românilor basa - rabeni din zonă dar și, în mod substanțial, a ineni. Arhitectura orașului include românilor de peste Prut. Hotinului, construită în secolele XIII XV (o nouă A urmat deplasarea la Liceul Teoretic „Alexeima edificiifortăreață din a secolulfost construită al XV-lea în ale anul domnului 1325, având mol- oprireMateevici” a fost din laDondușeni, bustul patronului unde am fost spiritual primiți al îmbunătățiri majore în 1380 și 1460) și două cu pâine și sare, ca niște oaspeți de seamă. Pri - -am foto- dovean Ștefan cel Mare: Palatul Domnesc și școlii, Alexei Mateevici, unde am depus o co- clopotnița orașului. roană de flori, în semn de omagiu, ne În cursul istoriei, orașul a aparținut Rusiei grafiat, demonstrând înfrățirea cărturarilor ro 48Kievene | „Revista și Cnezatului română”, nr.Galiției, 4 (98 Moldovei,) • iarna 2019 Poloniei mâni de dincolo și de dincoace de Prut, sub

- alesemnul Prutului. „limbii noastre”, „limba vechilor cazanii”, Cioflec, născut în județulxei Covasna, Mateevici, discurs unde ce cu a aceeași limbă română vorbită pe ambele maluri putut fi continuat în sala muzeu din școală, , dedicată poetului Ale - Întâlnirea cu elevii, s- și profesorii - Liceului- tuluideosebită muzeu dedicație memorial. a vorbit profesoara Larisa Teoretic „Alexei Mateevici” pe holuldar principal, și cu profesori unde Grubîi, coordonatoarea și realizatoarea inedi- din raionul Dondușeni a realizat într o desă vârșită cordialitate atât , unde a avut loc un Nu uităm a menționa discursulcare a reprezen apreciat era amenajată o frumoasă expoziție de toamnă, tantului Consulatului General al României de la cât și în sala de festivități Bălți, domnul Mircea Gheboveț, -a spectacol realizat de elevii școlii (coord.: prof. „această manifestare de excepție”, precizând că Gulnara Grigoriev, prof. Larisa Grubîi) și cu- pentru domnia sa „a fost o surpriză ceea ce s participareament al spectacolului unor formații a transmis de muzică un fior autentică artistic întâmplat aici”. - populară din raionul Dondușeni. Fiecare mo A fost ultima zi a Simpozionului, s o zi încărcată de adânci semnificații. Fiecare dintre partici spectatorilor. Cum să nu emoționeze versuri de panți, în drumul de înapoiere pre Iași, a retrăit un patriotism-a trăit cu intensitatea celui ce e momentele înălțătoare ale zilelor de desfășurare privat de drepturile de a fi român?-adune. „Limba Atunci și ale Simpozionului Internațional organizat de credința ne u ținut grămadă!”, „La hotarele ASTRA ieșeană, care se ridică întotdeauna la străbune, întreaga obște să se departe!înălțime în realizarea proiectelor pe care și le când ești departe de sat și neamul tău, să spui cu propune. Felicitări din suflet și succes pe mai- demnitate: - român rămân mereu!”.-i marea Din toate mea vintele de apreciere ale profesorului doctorand cântecele prezentate reieșea ideea-a următoare: În încheierea cronicii noastre, redăm cu „Țara mea i un colțImnul de Unirii rai, asta scris de Aurelian - - avere!”. Noi, cei prezenți, nu ne m mirat când tareaCristian cultural- Serdeşniuc, cuvinte postate pe Facebook„ amaplaudat auzit cântatImnul Unirii chiar în seara zilei când s a desfășurat manifes Silvestru. Am cântat împreună cu sala și am activitate de zileartistică mari de la Dondușeni: Îmi : „E trist să ai o țară permit să las aici primele impresii după o dezbinată/ E trist să fii în țara ta străin/ Iar – o adevărată duminică- a fratele să stea rănit la poartă/ Ca un Hristos sufletului. Mă conving de atâtea ori că lucrurile- căzut între păgâni.// Suntem urmașii Daciei cu adevărat frumoase se produc într o echipă creștine,/ Uniți în libertate pentru veci/ Se vor puternică de oameni creativi, cu viziuni inova topini- puhoaiele străine/ Ca gheața din Siberiile toare, profesionişti, inimoşi, în plină virtute. reci.//- Refren: Noi nu mai suportăm/ Jugul ce Echipa ASTRA (Asociaţiunea« Transilvană» pentru l pun cei lipsiți de neam,/ Hai să ne ridicăm/ Literatura Română şi Cultura Poporului Român),- Și să nfăptuim- Unirea”. tivitateaDespărţământul de la Liceul Mihail Teoretic Kogălniceanu «Alexei Mateevici(Iaşi)» Spectacolul de la Liceul- Teoretic „Alexei dineste Don o dovadă incontestabilă în acest sens. Ac- Mateevici” s a încheiat cu o horă însuflețită de- toți, interpreți (la care s a alăturat și cântăreațaDoamne, duşeni, parte a programului Simpozio de la Vaslui, Maricica Mihoianu) și spectatori,-ne minte ca nului, a reuşit să depăşească toate barierele re aveau în suflet- rugăciunea: „Doamne, timpului şi a spaţiului- existente -un vreodată Dumnezeu, între fă dreptate!/ Ține frate lângă frate/ Dă românii- de aici şi cei de peste Prut. Astăzi toţi au și credință/ Ș ascultă a noastră rugă:/ Sângele să trăit româneşte: într o limbă, într nu mai curgă!”. într o suflare -aufrăţească. exprimat De la solidaritatea mic şi până la pentru mare, Pe lângă momentele de spectacol, au fost-au și în straie populare de sărbătoare, participanţii la câteva alocuțiuni rostite din inimă de preotul eveniment şi Roman Botezat și de prof. Areta Moșu, care și decoruluivalorile naţionale: impresionant limba, din tradiţiile Casa mare şi credinţa, impro- manifestat bucuria de a- fi împreună. Lect. univ. istoria şi cultura neamului străbun. Pe fundalul dr. Gheorghe Iutiș, vicepreședinte al ASTREI din 100Iași, de a prezentat, ani într o modalitate atractivă,repre- vizată, ascultând rugăciunile vocilor infantile din câteva momente istorice legate de o dată fixă:- miunison,- am trăit fiecare cuvânt patriotic, am Harghita, . Prof. dr. Luminița Cornea, simţit fiecare răsuflare adâncă, am plâns... şi nua zentantă a Despărțământului ASTRA Covasna trecuta fost poporul frică nostru să plâng. basarabean, Unele lacrimi altele auau fost a realizat o paralelă literară între dureroase, în amintirea dramatică prin care poetul Alexei Mateevici și scriitorul Romulus „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 49

- defesorilor bucurie, de căcila Liceul LIMBA Teoretic ROMÂNĂ «Alexei are Mateeviciviitor, aici,» soarelor Areta Moşu, Luminiţa Cornea etc.) din la Donduşeni. Graţie măiestriei didactice a pro familia ASTRA, activitatea de astăzi va rămâne Donun moment istoric imortalizat în conştiinţa (Larisacare i- Grubîi, Ina Cucuetu, Dina Cordulean şi noastră naţională. Mulțumiri alese Echipei DECT- toatăspectaculoase echipa didactică a elevilor a instituţiei) de la Liceul şi elevilor Teoretic pe duşeni pentru organizarea în parteneriat a- «Prometeuam » îndrăgit mult, datorită implicării- unui eveniment grandios. Avem cu ce să ne mân « », cu apor- drim şi trebuie să luptăm pentru valorile stră (s. Baraboi) şi luia ansamblului Roman Botezat, etno bune. Rămân profund sensibilizat,tru, al profesorilor rămân decu folcloric de la Crişcăuţi Semănătorii - «gândulin încă la cele» rostite astăzi, şi cred”. ■ din toată tul considerabil al părinte inima în manifestul nos prin prezenţa onorabilă a notorietăţilor (profe imă română . Sus să avem inima!

, Biserica Sf. Spiridon 30 octombrieHerța 2019 (Foto: L Ghinea)

aurențiu

,

MaiciiDondușeni Domnului 1Biserica noiembrie Acoperământul 2019 Ghinea)

(Foto: Laurențiu

50 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

Cornel COTUȚIU [Beclean, județul Bistrița-Năsăud] Bine ați venit acasă!

- - - blicaE urareaMoldova, rostită celor de directoarea Liceului Teo- Tot aici (în sala de conferințe a MuzeuluiMircea- retic „Alexei Mateevici”-Suceava- din Dondușeni, - Repu- CristianUnirii din Ghenghea Iași, în timpul primului război mon- 35 de participanți la un sim dial, reședință a regelui Ferdinand I) dr. pozion itinerant Iași Cernăuți Herța- a lui Aurel Onciul, blamat(Iași) a pentru evocat, atitudinea din reme sa Dondușeni, organizat de Despărțământul ASTRA- morări interbelice, personalitatea controversatăine crede rare„Mihail cu Kogălniceanu” Iași, prin străduința pre So- - ședintelui său, doamna Areta Moșu, în colabo nimitate,față de idealul este un național naiv...). în Bucovina (c Institutul de Cercetări Economicei Universitatea și că o năzuință națională se concretizează în una- ciale „Gheorghe Zane”,din Suceava, Filiala Iași a Academiei- esta in- riRomâne, principali CRIFST, Filiala Iași ș O propunere, în termeni elevați, despre ade- „Ștefan cel Mare” având ca partene vărul „contemporan”, în ce măsură -o ac dr. Dan Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”- fluențează factorii de decizie, tehnicile mani din Iași, Societatea pentru Cultură Românească luatepulatorii din evenimentele și politicile publice, secolului a făcutXXI din Ucraina „Mihai Eminescu” Cernăuți și Centrul Bucovi Gabriel Sîmbotin (Iași). Exemplele utilizate sunt nean de Artă pentru Conservarea-mi intitulez șireportajul Promovarea Din cur Culturiinou spre Tradiționale o ACASĂ mare! Românești din Cernăuți. - și impactul lor asupra minorității române. Urma- Aveam tentația să Larisa ând să ne convingem, ajunși pe teritoriile – e chemarea de întâm românești din sudul Ucrainei, acestea corobo pinare rostită de formidabila profesoară rate cu ceea ce descopeream (cu un timp în prinGrubîi, acest de laadverb liceul substantivizat basarabean mai sus pomenit. ca Doamneiurmă) pe traseulconf. univ. care dr. ne Harieta ducea până Sabol la (Suceava) Odesa. fiindToți cei echivalentul prezenți, musafiri, ardent pentru localnici, România am înțeles reîn- Neașteptat de interesantă a fost intervenția tregită – „o acasă” – - du pe seama „ilustratelor identității” din Bucovina c . Întâmpinare rostită în nordul Basarabiei, de altădată,- convingându ne că acestea sunt pă ce am coborât din Ucraina (eu, cel puțin) surse documentare care „dezvăluie fascinante uprins de o tristețe furioasă (îmi voi desluși, relații socio economice și culturale”, devenind mai la vale, înțelesul acestei sintagme). - simbolice.chiar instrumente de propagandă. Căci cărțile Genericul acestui simpozion internațional a poștale aveau realmente mesaje ideologice și fost bine cântărit, argumentat: „Români și ucrai detalii asupra unui subiect oarecum cunoscut: nieni în lumina istoriei. Identitate și controverse- e Prof. univ. dr. Ștefan Purici (Suceava)-al a doilea adus la porțile Europei”. A se reține că este vorba de- poarta din Răsărit, ceea ce poate aminti de o ex Bucovineivoluția Bucovinei a fost zdro în anii celui de presie pusă pe seama Ucrainei (datorită conglo război mondial. Proiectul păstrării integrității- meratului etnic și modului inabil de-au a rezolvaadunat bit în martie 1944, când tensiunile, dialogul): „Mica Europă a Europei”. armata sovietică „eliberatoare” a facilitat trans În cele patru sesiuni (una pe zi), s formarea acestui pământ românesc în regiune din limpeziri,Spre edificare mirări, propuneri lăsate în suspensie, istorică „împărțită pe două hărți”. - iritări tăcute sau șoptite. Un cercetător de la Institutul de Istorie Chișinău, dr. Constantin Ungureanu (îl remar Întâlnirea): Ucraina de la Iași– victimă a debutat a propriei prin conferința politici. casem și la o întâlnire din anii trecuți) releva,- vijelioasă a domnului Vasile Roman (conf. univ. statistic, aspecte ale demografiei din ținuturile-a stu- dr.,fi viitorul Iași statului ucranian, este o realitate faptul pe care le aveam în seamă-ucraniene (așadar, potrivitpe durata re a Finalmente, domnia sa consideră că: „Oricare va- 228censămintelor, de ani (de la ale anexare căror documente le - diat), raporturilec româno ziunecă soarta a pro unui neam poate fi pusă în pericol isto a de către Austria, apoi ric nu doar de adversari, ci și de lipsa de previ de către Mos ova și trecerea nordului Bucovinei priilor lideri politici”. sub „drăgălaș” papuc ucranian). Actualmente, „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 51

ferent românii ar fi aici cu câteva procente mai mulți Cum tot așa, prezențele românilor, indi - puneriidecât ucrainienii. punctului pe i cum l- de trasee (de la Camenița la Odessa) nu au fostex- Necesar a fost și un aspect important „al- preînțelese/trăite drept șiraguri de relaxare colec- ”, așa a făcut dl. tivă – excursii; prezența noastră a fost/este Vasile Bâcu (Director „Gazeta- de Herța”, Socie sia unor imbolduri de patriotism, de inuturi româ tatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, nism, de frățietate. rusesc.Cernăuți): În spațiul ex sovietic, limba română a Deopotrivă, când trec hotarele, spre ț fost (N.B.: numită limba moldovenească, cu alfabet locuite/trăite de români mi se iscă același reflex: Ucraina, - îmi amintesc de o tristă mirare a bravului oier tului: nu Chiar chirilic, și ciastăzi, rusesc fie în da, Basarabia, acest alfabet fie în din Munții Făgărașului, Badea Cârțan, când da săe rusesc a fostse foloseșteinspirat din greșit cel vechi, denumirea al popoarelor alfabe secolse întoarcă al XIX- din Vechiul Regat, cu obișnuitul sac – -am de cărți- românești, în Transilvania sfârșitului d cum, lea, copleșită de hapsâna Budapesta: slave, inventat de bulgarii Kiril și Metodiu;-a putut, l „Ce i cu pământul acesta românesc, cu graniță- cunoscut un semestru, la facultate, amuzați-au dat un prin mijlocul lui?!” - prinaspect unele mai... litere uman). cu aspect de gângănii s Un prim popas a fost programat la Mănăs totuși, comunica – iată, până și rușii i -a joctirea Bănceni, un complex monahal dominat, fi- trezit stat suveran, s- rește, de exorbitanta biserică, uluitoare prin Ei bine, când acum 30 de ani Ucraina s ul arhitectural al construcției, în stilul orto- a acceptat în școlile cu doxieireniei. S- slave, și prin măreția interioarelor, a- insomnie)predare în s-limba română grafia latină. Totuși, la operelor murale care parcă taie respirația sme început de 2019 (după, probabil, crize-mediei de... au rostit din anvon rugăciuni pe româ a interzis organelor de stat și celor nește, pe rusește... (?) Impresionează recentele din administrația locală finanțarea mass construcții destinate cazării:rebarea: marmură, cine a covoare, subven- presaromânești din nordul Bucovinei. Astfel , (cumapoi, nuîși draperii fastuoase,u flori de proveniență tropicală. încheie autorul intervenția, cu ironie amară), Inevitabil, se iscă înt - a fost lăsată „în libertate”... De aici tamenteționat alcăt needificat.irea acestor spații? Am întrebat în a fostPentru greu asă face se elimine un contur limba al română acestui în mozaic școli câteva rânduri, dar am plecat- de acolo comple românești din nordul Bucovinei. - - Ideea națio- De aici încolo- (aflându mă a doua oară pe nalăștiințific, în România.înșir titlurile Repere altor contemporane comunicări, susți, Un acest traseu), aveam- să trăiesc o bucuroasă sta ierarhnute de erudit personalități și un misionar „în materie”: iscusit. Mitropolitul re, pe care ți o provoacă recunoașterea unor Visarion Puiu al Bucovinei (1935-1940), Dinamici spații pe care le ai străbătut nu cu mult timp nu cuîn identitare la granița de nord a României: huțulii urmă. l Bucovinean de bucovineni, Relațiile româno-ucraniene în peri- A doua zi, am fost primiți – cu emoție – oada 1991-2019. Realități și perspective, Un zâmbete festiviste, la Centru - ignorat combatant în primul răboi mondial: Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii- Constantin Turtureanu, Bucovineanul Ovid Țopa Tradiționale Românești din Cernăuți, unde ado (1891-1974) întru identitate românească, Contri- lescenți de la Școala Populară de Artă și Civili- buția geografului Emmanuel de Martone la tra- ralezație care Românească „Ciprian Porumbescu”- aveau sarea graniței României Mari în cadrul Confe- pregătit un program artistic. Două entități cultu rinței de Pace de la Paris (1919-1920) Levcic, sună frumos rostite/citite (nu i așa?).- În nordul Bucovinei Doar că amfitrionul nostru de aici, românul Iurie- Cele trei etape ale simpozionuluiș.a. nostru a ținut să ne dezvăluie (cu firească reți nere) adevărul despre felul parșiv cu care auto s- -un preambul informativ ritățile ucrainiene le carotează activitățile întru- itinerant au fost foarte bine gândite, în sensulUcraina. că românitate, dar și despre îndărătnicia celor care- au constituit într nealucrează aici (benevol!) în apărarea și conser- despre ce ne așteaptă trecând granița în varea valorilor spirituale românești. De aseme Nu e prima dată când observ că vameșii ucrainean– opina vor Dl. ca Levcic, existen ca un exponent al româ ucrainieni sunt mai puțin parcimonioși, spre nilor din zonă –, bucovinenii din spațiul statului deosebire de ai noștri, care, la revenirea în țară, Bucovinei ța lor să fie apreciată pe- ne cercetează de parcă am avea fiecare în traistă adevărul istoric – care se numește Nordul 52câte | „Revista o bombă română”, atomică. nr. 4 (98) • iarna 2019 –, un areal românesc în care se hră nește un conglomerat de etnii, alăturint de jelanii, români: ci După flori depuse la bustul lui Gh. Asachi- ucrainieni, austrieci, sloveni, evrei, țigani; o zonă (originar de aici, d. în 1869), deschizător de în care mărturisirile românilor nu su - drumuri românești în presă, teatru și învăță expresia ținutei lore demne de români integri. Or,- mânt, eram așteptați la Școala de Muzică Herța,- Bucureștiul are uns palid interes pentru tre unde prof. Irina Achiri și elevii ei erau pregătiți- buințelenas...). de aici ( u, poreclit de companioni „Câr să ne încânte, în straie strămoșești de sărbă cotașul”, aș fi zis: tatul român stă cu degetul în toare, cu un concert de muzică unde suntpopulară mormintele româ familieinească. Hasdeu De reținut că întâlnirea a fost precedată de un Popasulgest de pla Cristinești – intonarea imurilor Ucrainei și al României, că-au a – a însemnat pentru mine doar fost prezentă conducerea Consulatului General omenire respectuoasă, căci, altfel, a al României la Cernăuți (din partea căruia „s - trebuit să revăd aceiași metri pătrați de pământ tvorbit... discuții”), că, firește, au fost în sală,- neîngrijit, marcați de o bordură din piatră și în micianulalături de Vasile musafiri, părinți și personalități dis- mijloc un trunchi de piramidă de marmură nalitateincte din a culturii acest ținut,bucovinene precum actuale. literatul, acade neagră pe care câteva litere rusești menționează Tărâțeanu, emblematică octombrie, perso ne ce e cu locul. Nici o urmă care-Hasdeu. să ateste interesul impostorilor de la București pentru marele om În ziua următoare de frumos i ani, ale de cultură Bogdan Petriceicu aflam la Herța (îmi place mereu să amintesc cuvintele de întâmpinare, de acum tre unei autorități din Ținutul- Herța: „Bine ați venit deîn la cel Biserica mai curatSf. Spiridon, pământ unul românesc dintre ele defiind pe o planetă!”). Mai întâi, ne au întâmpinat clopotele- donație, cu câțiva ani înainte, din partea Despăr țământului ASTRA din Iași. În sfântul lăcaș,- preotul paroh Nectarie Bălan a rostit apăsat: socio-„Trebuie să păstrăm ce este al nostru”. Noi înțe legeam valoarea acestornu l- cuvinte, în contextul politic și administrativ al Ucrainei de azi. Acest imperativ însă a înțeles un funcționar de la Consulatul român de la Cernăuți, venit în umerivizită, care, la solicitările de sprijin pentru-ar fi condițiile de funcționare a bisericii, ar fi dat din – ne mărturisea preotul – de parcă i s rostit o poezie în limba bazbâcă. (De altfel,- despre acest „dat din umeri” al statului român avea să vorbească peste o zi, în termeni răs picați, și un l-astrist ieșean, venit la întâlnirea depe la Dondușeni – Basarabia).-au continuat, „De ce nu era ne pericol luați ca în seamă?” – a mai întrebat părintele paroh consul. Întrebările n Cetățile Hotinului și Cameniței sunt splendide- domnul de la Consulat să nu facă febră la lurimărturisiri nob în piatră despre vremurile trecute mușchii umerilor. În schimb, biserica aceasta și ale eroismului și cavalerismului, ale unor idea Filialaatâtea delocuri la de referință sunt luate în seamă și ile, dar, deopotrivă, și ale dorinței de trai tratate în consecință de către ASTRA, în speță în huzur. Departe de mine intenția de a da acum Iași. informații turistice despre ele și soarta lor în- Apoi și noi și... icoanele și picturile murale am ramaistoria unorMoldovei. astfe Însă am observat că, în general, vibrat emoționați la pricesnele glăsuite cu-mi voce era mă tentează, în ultima vreme, mai degrabă pano pioasă de artista vasluiancă-mi curgeau Maricica pe Mihoianu, obraz, la l de întocmiri ale istoriei, pe auzulcomponentă cutr a grupului astrist ieșean. Nu - fundalul unui peisaj adeseori abrupt. Dau preț pe jenă- de lacrimile ce . urale.jocul imaginației, M- câtă vreme „zid” presupune emurătorului cântec „Cântă cucul, ba rezistență, siguranță, apărare; închipui lupte și tă l vina, / De răsună Bucovina...” „Revistaa interesat română”, mainr. 4 puțin(98) • iarna (spre... 2019 deloc) | 53

l impresionantei - -

camera de tortură din interioru Poezie, cântec, joc, îmbrăcăminte specificăo- cetățiUn Hotincorolar: sau „Limba interioarele noastră” de închisoare mili calitatedin strămoși, totul, scenete sub genericulevocând secvențe „Doamne, de ocroisto- tară ale măreței cetății Camenița.- - teșterie, cu-i peelevi, români” profesori, formații populare din l - – de doamnele Gulnara Grigo- Așa am considerat că s a încheiat Dondușeni Simpo, din ; manifestare regizată cu pa zionul nostru internațional,- prin popasul (final)- siune și meșteșug în arealul raionului și localității riev, Larisa Grubîi și ativ, preotul apoi, Roman momentul Botezatu. final, nordul Basarabiei; hai să i zicem (încă) Repu Totul a fost ca un dialog al dăruirii românilor blica Moldova. Adică: nu ca o concluzie, ci ca o- necătre-am români. prins (de- Semnific superbă situare metaforică a străduinței noastre când toți cei prezenți- – interpreții, spectatorii, decum a ne- străbate acest traseu sufletesc și fizico- a lungul pereților și în spațiile geografic și, deopotrivă, a avea parte de felul libere din sală) într o horă a bucuriei. Trăiam o au tratat (până la răsfăț): autorități ad starev de plenitudine a existenței. ministrative, șefi de instituții, dascăli, elevi,- Apoi, momentul, oarecum elevat, când am- localnici de pe stradă. - fesoareiizitat Muzeul „Alexei Mateevici” cu din panouri, incinta A fost o întâlnire interactivă, cu dăruiri de dra- liceului, rod al strădaniei (se putea altfel?) pro goste și stimă reciproce, în toate momentele șe preot- Larisa Grubîi; un spațiu derii noastre acolo, precumpănind două dimen din fotografii și obiecte carerin celebraevocă viața poezie faimosului Limba siuni de suflet și spirit: patriotismul și ASTRA. noastrăpoet,. care va rămâne pe vecie în memoria Aici, la Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” poporuluiAreta Moșu român p Dondușeni, doamna profesoară de Limba și Mi- Literatura Românăi ne-a chemat(intenționat, simbolic adică (de admirativ, aici, din am scris aceste cuvinte cu inițialăo majusculă) acasă ma- am intitulat astfel secvența finală, fiindcă- Larisa Grubî România Reîntregită. o merită cu prisosință această personalitate- I-nordul republicii) „să reconstruimd - națională a ASTREI și care a făcut din Despăr- re”, adică (am înțeles toți) - țământul „Mihai Kogălniceanu” Iași cea mai valo am înțeles subsidiarul:elor acă de am la 1918.făcut din(A nu Cen se roasă filială a acestui organism românesc- non tenar o parodie (o... vorbă), s o luăm de la capăt,- guvernamental. Chiar dacă pornirea lui a început cu români de vigoarea c în a doua jumătate a secolului al XIX lea, în uita că în Basarabia, în 2018, peste 150 de pri Transilvania, Doamna Areta Moșu, prin fapteleu- mării au hotărât Unirea cu România Mamă; da, puse la cale, a stimulat extinderea Asociației la dar la București și Chișinău puternicii a liceului, zilei aupe ceea ce, generic se spune, „românii de pret stat retoric- cu... degetul în nas și bâlbâieli festive.) tindeni”;e concret,sau organisme de la Dunăre teritoriale la Nistru. presupune În spațioasa sală de spectacole putereVocația psiho de conducător – fie că e vorba de țară, scenă ne au întâmpinat trei steaguri tricolore, instituți – fluturate pe întreaga durată a manifestărilor somatică și tact public, respect- artistice): cel al României, încadrat de două ale pentru semeni, dorința nesleită -amde a remarcat le fi alături, de Republicii Moldova. Ei bine, aici, la această- la bine și la greu, imaginație managerială. Doam instituție de învățământ am avut revelația na Areta Moșu toate le are și i le - îngemănării celor două imnuri de stat, a simili la prima manifestare a astriștilor ieșeni- la care tudinii- de gând și simțire - frățească a celor doi- am participat. Când o „pârăsc”mul cuiva, potrivit invoc la locul me patrioți, Andrei Mureșanu și Alexei Mateevici.-un reu ziceri populare de genul: „Parcă s a născut- Într unul găsim „Deșteaptă-a te, trezit române, din somndin som de pentru așa ceva” sau „Iată o nul cel de moarte” (1848), în celălalt, „Într potrivit” – și asta fără nici o intenție encomias neam, ce fără veste,/ S tică. Deși septuagenară,ASTREI ■ de câte ori ne întâlnim, moarte” (1917); desigur, „somn” cu simbolistica sau la telefon, am aceleași vorbe dintâi: „Sărut specifică fiecărui moment al istoriei comune. mâna Atleta !”.

54 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

27 octombrie 2019 (Foto: LigiaIași, Dalila Muzeul Ghinea) Unirii

Suceava,

28 octombrie 2019 (Foto:Universitatea Ligia Dalila „Ștefan Ghinea) cel Mare”

29 octombrieCernăuți, 2019 Centrul(Foto: BucovineanLigia Dalila Ghinea) de Artă

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 55 raftul cu cărți ■

Mircea-Cristian GHENGHEA

Persona non grata

Hilda Hencz Persona non grata sau cum am reuşit să scriu istoria maghiarilor bucureşteni. Ediţia a II-a, revizuită şi adăugită / Nem kivánatos személy avagy hogyan sikerült megírnom a bukaresti magzarok történetét. Második, javított és bővített kiadás. Fordította Zsehránsky István Bucureşti, Editura Universul Academic, 2019

DEX: Persona non grata, personae non gratae, loc. s.f.: denumire pentru a desemna un reprezentant diplomatic - plă Carteavreo nenorocire, Hildei Hencz dacă este, mor din de punctulmoarte bună, nostru o desă - p. gener. vin şi eu aici şi o să fim din nou împreună”. despre care statul în care Loc. a fost lat. acreditat declară că trebuie să şi înceteze activitatea pe teritoriul respectiv; - persoană indezirabilă. – vedere, captivantă şi foarte interesantă. Organizarea secvenţială, cronologică, a datelor şi laborare a faptelor a unor rela De la bun început trebuie spus că lucrarea pe care- tate contribuie la o mai bună înţelegere şi încadrare a o prezentăm în rândurile următoare este publicată în întregului proces de cercetare şi de e parelimbile ale română şi maghiară, cu precizarea că versi lucrări pe care autoarea a dorit şi, până la urmă, a şi unea în limba română a textului se găseşte pe paginile izbutit să le realizeze cu privire la istoria şi evPersonaoluţia cărţii, iar versiunea în limba maghiară pe noncomunităţii grata sunt maghiare din Bucureşti, în special, şi din- paginilepatru mari impare, capitole astfel (I Anii încât 1990-2018 se poate , urmărip. 10-221; foart II e arealul extracarpatic, în general. În esenţă, în - Traducereauşor firul narativ cărţii în ambele limbi. Lucrarea cuprin-239; deIII descrise (re)descoperirea şi (re)însu Addenda, p. 240-281;– IV Decese (2015-2019), p.– şirea propriei identităţi, precum şi dificultăţile recu 282-297), urmateBucureştiul de Concluzii maghiar, (p. 298- p. 222 perării şi afirmării acesteia, atât în condiţiile unei –Indice de nume (p. 307- – parteaatitudini cel puţin circumspecte şi inamicale din- 306) şi de un partea mai multor majoritari (români), cât şi din citate dintr-o lucrare a lui315). Cinghiz Pe Aitmatov, paginile 4 O şi zi 5mai se diverşilor reprezentanţi ai minoritarilor (ma lungăregăsesc, decât în veacul română,, oarecum respectiv definitorii în maghiară, pentru unele două ghiari), al căror trecut bucureştean şi nu numai autoarea a încercat să îl releve cât mai aproape de- -acum un rob- adevărul istoric, aşa cum a reieşit acesta din sursele din împrejurările cu care a trebuit să se confrunte cercetate în sute şi mii de ore pe parcursul a aproxi Hilda Hencz: „Era de mankurt, Mankurtul căruia nu mativ două decenii. Evident, cea mai frustrantă şi mai memoria îi fusese smulsă, şi de aceea foarte- preţios, de neînţeles situaţie, cel puţin din punctul de vedere numele,făcea cât nu- zece robi sănătoşi la un loc… -un al unui simplu membru al comunităţii t maghiare2006: Marea din mai ştia cine- e, din ce neam se trage, nu şi cunoştea- păcălealăcapitala României, (3). Furt intelectual a fost atitudinea celor din urmă. şi amintea copilăria, tatăl, mama – într secAstfel,: la p. 56, în subcapitolul intitula - cuvânt, n avea conştiinţa de sine a unei fiinţe ome -au contrariat,, autoarea dar m-consemnează- neşti. Lipsit de personalitate…, era totuna cu o făptură „Reţinerile şi chiar o anumită ostilitate a intelec- necuvântătoare, şi de aceea întru totul obedient şi biecttualităţii prea maghiare fascinant m -l abandonez din aunou şi tocmai îndâr inofensiv… Îşi recunoştea, întocmai ca un câine, doar jit: trebuia să public o carte cu orice preţ. Era un su stăpânul… De aceea îndeplinea poruncile orbeşte, cu ca să zel şi fără preget”.- m pe acum”. „Dar fii fără grijă, nu las eu- lucrurile aşa… Câtă Începând cu anii ’90, când fiul ei cel mare a decis vreme trăiesc, n am -să tac. Am să le spun tot ce a - să părăsească România şi să emigreze în Germania, inimă. Tu odihneşte liniştit…- N o să fii singur. Curând- CentHilda Hencz a păşit pe drumul spinos al recuperării am să vin şi eu să ţi ţin de urât. Mai aşteaptă mă rădăcinilor; în acest context, ca angajată a Bibliotecii numai puţin. Să nu te ndoieşti. Dacă nu mi se întâm rale Pedagogice, a participat, în 1993 şi 1994, la 56 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

- - două sesiuni de comunicări ştiinţifice organizate în- dificile, când toate păreau a i sta împotrivă, să şi ducă judeţul Covasna (Sf. Gheorghe şi-o Ilieni), societate începând rom - la bun sfârşit cercetarea. Considerăm că estetracarpatic util să lucrul anevoios şi epuizant la ceea ce avea să se dove- menţionăm aici titlurile cărţilor dedicate trecutului dească o adevărată odisee într â maghiarilor din Bucureşti şi din spaţiulbsemnatul ex are nească postdecembristă aparent eliberată de comu- (inclusiv ediţiile : ulterioare şi traducerile în limba nism, dar de fapt dominată de foştii nomenclaturişti şi maghiară),▪ Maghiarii cel puţinîn universul cele de românesc. care su Maghiarii din securişti, de o anumită mentalitate, formată şi incul- spaţiulştiinţă până extracarpatic acum românesc şi presa maghiară cată multor cetăţeni ai României înainte de 1990. Nu bucureşteană (1860-1941) alesvom pentruinsista ceiaici care asupra doar dificultăţilor au auzit sau descrise au citit în des pagipre - nile cărţii, uneori pur şi simplu de neconceput mai . Ediţie bilingvă. Cuvânt urma- înainte: Lázár Edit. Postfaţă: Adrian Majuru. Traduce regimul totalitar din România comunistă. Fiindcă, la rea în limba maghiară: LázárMagyarok Edit. Traducere román világban. în limba A urmei, şi despre aşa ceva este vorba în carte – Kárpátokonromână a citatelor: kívüli román Hencz térségben Hilda. Bucureşti,élő magyarok Editura és a lupta cu rămăşiţele unui trecut care, după cum se BukarestiCarocom ’94 mag srl,yar 2009 sajtó / (1860-1941) vede, încă bântuie şi la trei decenii de la evenimentele din decembrie 1989. Mărturiile Hildei Hencz sunt . Kétnyelvű edificatoare şi, din păcate, numeroase în această- kiadás. Előszó: Lázár Edit. Utószó: Adrian Majuru. noaseprivinţă. ale unora din conc kft,Fordítás: 2009; Lázár Edit. Az idézetek román nyelvre Dacă atitudinile răuvoitoare sau chiar-a duşmădreptul fordítása:▪ Publicaţiile Hencz Hilda. periodice Bukarest, maghiare Kiadó: din Carocom Bucureşti. ’94 etăţenii săi români erau, Ziare, gazete, reviste, anuare, calendare, almanahuri, oarecum, previzibile şi de aşteptat, de buletine, dări de seamă, îndrumătoare 1860-2010, surprinzător, ca să nu spunem şocant, a fost modul în care au reacţionat, mai ales în anii ’90, diverşi membri ▪ Bucureştiul maghiar. Scurtă istorie a maghiarilor ai comunităţii maghiare din România şi în special din dinBucureşti, Bucureşti Biblioteca de la începuturiBucureştilor, până 2010; în prezent. Ilus- Bucureşti (cu o notă aparte în ceea ce îi priveşte pe reprezentanţii Uniunii Democrate a Maghiarilor din 2011; România – UDMR). Privită cu suspiciune, respinsă traţii:▪ Bucureştiul Anca Ivan, maghiar. Bucureşti, Pe Biblioteca urmele maghiarilor Bucureştil dinor, numerchiar de către congenerii săi, obstrucţionată, uneori Bucureşti de la începuturi până în zilele noastre jignită, Hilda Hencz a avut din plin de suferit din cauza- a II- oaselor piedici şi malversaţiuni puse la cale- Universitaria, 2013; . Ediţia atât de aceştia, cât şi de alte persoane care, deşi neîn ▪ a,Magyar revizuită Bukarest şi adăugită, Bucureşti, Editura Pro regimentate politic, se conformau, probabil, „ordi nului expres pe unitate” (ca să utilizăm întocmai . Fordította: János András,- formula autoarei). De altfel, după cum mărturiseşte Budapest, Fokusz Egyesület, 2016. aceasta,istoria presei preocupările din veacurile sale referitoare XIX-XX a acestei la cercetare comu-a Utilitatea acestor lucrări, cel puţin la nivelul isiat,to trecutului maghiarilor din Bucureşti, pornind de la riografiei româneşti, a fost, deja, dovedită în ultima- e tocmai vreme (chiar semnatarul acestor1). rânduri Treptat, a benefic nedreptul nităţi, au fost destul de rău văzute inclusiv în cadrul cu câţiva ani în urmă, de pe urma informaţiilor adu diverselor manifestări ştiinţifice organizat nate cu migală de Hilda Hencz pentru valorificarea istoriei maghiarilor din spaţiul văl al ignorării şi al desconsiderării aze început la justa să lor se românesc: „Demararea acestei cercetări era cu atât risipească şi atât publicul interesat din România, cât şi mai nebunească cu cât eu frecventasem exclusiv şcoli cel Capitolul din Ungaria III ( Addenda urmează, p. să 240-281) aprecie cuprinde date româneşti, deci îmi lipseau bazele culturii maghiare. valoare contribuţiile autoarei. Pe de altă parte, chiar dacă citisem cărţi de literatură sau publicaţii pedagogice şi aveam un vocabular pasiv despre diverse personalităţi afirmate în România şi destul de bogat, nu mai vorbisem ungureşte de mai epeste hotare de la Primul Război Mondial până în bine de 30 de ani decât ocazional, şi, nu în ultimul zilele noastre, ale căror origini sau înrudiri maghiare altminterirând, nu românca aveam nici, iar pregătirede- de istoric. Ceilalţi- rau/sunt ştiute ori presupuse de către contemporani participanţitele mele cu la sesiunile de comunicări mă numeau de- şi de posteritate: Nadia Comăneci, Gheorghe Vida, a lungul anilor, în contac Cristina Ţopescu, Daniel Fenechiu, Radu R. Florescu, maghiarii eram privită cu aroganţă, deoa Tudor Arghezi, fraţii Leonard şi Ludovic Orban, Marta momente,rece nu frecventasem insurmontabile, şcoala maghiară” (p. 24, -26). Nora Ţărnea etc. De asemenea, sunt prezentate câteva Finalmente, după greutăţi ce păreau, în unele informaţii de interes pentru trecutul colectivităţilor după ani în care şi a văzut protestantă şi catolică din -zona Bucureştilor, cu unele- sănătatea zdruncinată şi periclitată atât de eforturileA tatetrimiteri a catolicilor la legăturile din Moldo cu comunitatea ceangăilor,-al IV-lea care, depuse, cât şi de răutatea semenilor, Hilda Hencz a capitolla începutul Decese veacului (2015-2019) al XX lea,, „formau p. 282-297 marea consem- majori izbutitcare au să ajutat- publice lucrările elaborate- cu multă trudă. va” (p. 266). Cel de avut şansa de a întâlni şi oameni (români şi maghiari) – – o şi au încurajat o, în câteva momente nează date şi aprecieri asupra unor „personalităţi „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 57

- - maghiare, ajunse la o vârstă venerabilă, născute în privireînţelegerea la corespunzătoare a prezentului. Repre- jurul anului 1930, dar şi mai tinere, afirmate în pe zintă, totodată, un foarte serios semnal de alarmă cu rioada comunistă” (p. 282), care au încetat din viaţă în- dezinteresul cronic faţă de memoria isto- intervalul cronologic menţionat: Ferenc Vasas („un rică, în general, şi faţă de alterarea şi nivelarea tot mai adevărat mentor al jurnalismului românesc postde accentuată a conştiinţelor identitare, în special. Ches-o cembrist, coautor al primului manual românesc de tiuni foarte importante şi care ar trebui să dea de- jurnalism” – p. 282), dramaturgul şi traducătorul gânditlism neantizant. celor care mai sunt capabili să gândească într György Koczka, violonistul, compozitorul şi dirijorul lume care alunecă tot mai rapid pe panta unui globa a Ludovic Bács, prof.univ.dr. Albert Kovacs, jurnalista şi Persona non grata este o carte- scriitoarea Silvia Kerim, actriţa Carmen Stănescu, În ultimă instanţă, deşi, poate, autoarea nu - lectfosta campioană olimpică la atletism Iolanda Balaş- intenţionat aşa ceva, etc. Fără niciun fel de maliţiozitate trebuie precizat că mărturie şi o lucrare de memorialistică. Iar rememotu- urarea acestor două capitole nu este recoman rările cuprinse aici demonstrează,-a în opinia noastr-ă, dabilă celor care suferă de românită cronică şi nic-i tăria de caracter şi îndârjirea celei care,-a în asumat-o,ciuda celor care sunt în continuare convinşi că românii au turor obstacolelor întâmpinate, s încăpăţânat să şi dat şi dau întotdeauna dovadă de o toleranţă legenda maghiareducă la bun di sfârşit misiunea pe care - şi ră, manifestată chiar şi în cele mai dificile- circumstanţe. aceea de a da la iveală o parte a trecutului comunităţii O chestiune care poate fi sesizată pe parcursul n România veacurilor XIX XX, publicând lucrării şi pe care autoarea a constatat o cu probabilă câteva cărţi cu implicaţii ce vizează mai multe paliere tristeţe ţine de ascunderea sau chiar negarea, din – istoria presei, istoria socială, prosopografia, istoria proprie iniţiativă, a originii maghiare a unora dintre artelor frumoase etc.: „Încălcând tabuuri şi interdicţii alpersonalităţile XIX-lea, s- afirmate, în ultimele decenii, în- venite din perioada comunistă sau chiar interbelică, România. Fenomen cu rădăcini mai vechi, din veacul cu uriaşe eforturi fizice, psihice, dar şi sacrificii a manifestat cu precădere în timpul regi- materiale, am trăit cu convingerea fermă că (p. istoria 302). dent,mului nu comunist, trebuie redusedar şi ulterior, doar la vecheaputând aversiuneavea, în op reiniaci- maghiarilorNiciun istoric din onest Bucureşti trebuia scrisă, publicată şi noastră, o gamă mai variată de explicaţii, care, evi aiureacunoscută atât de maghiari, cât şi de români” – din România, Ungaria şi de procă, ci şi la aspecte ce ţin de planul foarte generos al – nu poate contesta importanţa şi valoarea relaţiilor interumane, de ordin social, economic etc.- datelor cuprinse în lucrările Hildei Hencz, lucrări pe dualismulPe lângă acestea, Hilda Hencz mai constată şi „lipsa care oricine ar dori să se informeze în legătură cu solidarităţii dintre membrii comunităţii, dar şi indivi evoluţia şi situaţia elementului maghiar din arealul exacerbat, explicabile doar parţial prin extracarpatic, în general, şi din zona Bucureştilor-am dedicat, în nivelul de trai scăzut al celor mai mulţi dintre ei”- special, trebuie săPersona le aibă în non vedere. grata (p. 300), cu această ocazie fiind comparată situaţimulta Ajuns la capătul rândurilor pe care le maghiarilor cu cea a germanilor trăitori- în statul ro prezentării cărţii îmi dau seama că, mân,instaurarea starea regimuluiacestora din comunist. urmă fiind considerată de fapt, nu am spus mare lucru aici. Poate că marele- superioară pentru întreg veacul al XIX lea şi până la merit al acesteia este acela că te pune pe gânduri, că zgândăreşte sensibilităţi şi orgolii adesea nejusti Din perspectivă istorică şi nu numai, unele din ficate. Sau că te face să reflectezi, dacă eşti în stare, la opiniilediv şi afirmaţiile autoarei pot fi amendabile (este teribila nimicnicie de care suntem înconjuraţi şi de vorba, mai ales, despre chestiuni şi aprecieri ce ţin de care, de cele mai multe ori, nici măcar nu suntem acesterse extraordinar personaje şiefort fapte al doamnei ale istoriei Hilda recente). Hencz de Însă a conştienţi. Nu ştiu dacă am izbutit, în aceste rânduri, este indubitabil că şi respectivele aspecte se înscriu în să surprind chintesenţa lucrării sau principalele-am convins, sale i- - idei. Ştiu, însă, că a trecut ceva vreme de când-o am epo citit scoate la iveală, aşa cum a avut posibilitatea şi cum cu atâta interes o carte. Şi mai ştiu că m au permis împrejurările, trecutul unei întregi comu încă o dată, de faptul că, deşi trăim într că nităţi care a contribuit, pe multiple planuri, în epoca dominată de un formidabil avans tehnologic, de un- modernă, dar şi în cea contemporană, la dezvoltarea progres nemaiîntâlnit al posibilităţilor de informare şi şi afirmarea societăţii româneşti în ansamblul său. Or, de (auto)educare a fiinţei umane, suntem, în nume din Prin acest maniera punct de vedere, nu trebuie căutat nod în- roase situaţii, tot dominaţi de prejudecăţi, de clişee papură. mentale şi, din câte se pare, de o tot mai mare lipsă de frustă şi directă de relatare pentru a fap interes spre a ne cunoaşte corect trecutul pentru a ne telor, prin onestitatea afişată fără vreo dorinţă de explica prezentul şi a mai avea o şansă la un viitor pentruepatare, felul cartea de Hildei a fi al Hencz multora este dintre incomodă contemporani – i normal. Or, în această privinţă, să încheiem făcând mulţi dintre români, pentru mulţi dintre maghiari, apel tot la cuvintele Hildei Hencz, care, cu siguranţă, unora li se vor părea prea dure şi nemeritate: „Visul- noştri, care demonstrează o crasă indiferenţă atunci lui N. Iorga de «curăţire, renaţionalizare» a Capitalei- când vine vorba de o raportare corectă la propriul în scopul «viguroasei predomniri a elementului naţio trecut, raportare mai mult decât necesară pentru nal» este deja un vis împlinit. Potrivit recensămân 58 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

- preponderent tului din 2011, populaţia Bucureştiului este formată- măcar nu le va păsa. Vor răsuna■ în continuare mane din români (96,6%) şi din ortodocşi- lele la radio sau la televizor, acompaniate de sfârâitul (84,3%). Au mai rămas 3.359 maghiari. La recensă micilor pe grătar” (p. 304). mântul următor, probabil numărul lor se va înju mătăţi. 1 Mircea-Cristian Ghenghea, The First Hungarian Gazette in the United Principalities: “Bukuresti Magyar Közlöny” (1860) - Ádam Bodoru va credea mai avea că «atunci loc, iar când printre va veni bisericile vestea - -Umane că şi ultimul străin a părăsit ţara, sărbătoarea mult - , în „Buleti aşteptată n Socialnul Universităţii Sciences Series, Petrol vol.Gaze LXIII, din Ploieşti”.nr. 1/2011, Seria p. Ştiinţe 95-104. Socio De aseme- goale,Orgoliul cei rămaşi l- vor fi năpădiţi de pustietatea mută a şi Juridice / “Petroleum Gas UniversityBucureştiul of Ploieşti maghiar Bulletin”. Law and scrierile lui Lucian Boia vezi, de exemplu, Lucian Boia, De ce este consternării». Românianea, două altfelmenţiuni ale lucrării Cumpot s- afi regăsite românizat în a făcut să se înşele amarnic.cel mai bunRomânii caz nici nu România – vor regreta niciodată plecarea străinilor din ţară, mai , Bucureşti, 2012, p. 124; idem, ales a maghiarilor, dimpotrivă, în , Bucureşti, 2015, p. 20.

Viorel HODIȘ Despre năsăudeni şi Marea Unire

Ioan Seni (coordonator) Năsăudenii şi Marea Unire. Studii istorice. Centenarul Primului Război Mondial şi al Marii Uniri (1918-2018), Cluj-Napoca, Editura Ecou Transilvan, 2018

De-a lungul secolelo istoria (care, la De- magistra vitae - - r până azi, o sută de ani încoace un mic vecin de la Apus origini, era considerată „ ”), a devenit şivecineun altul,1 lor, mare, pe care de le- la Răsărit nu contenesc să „mode „obiect” de tranzacţie, de negociere, chiar pretext de- leze” istoria- celor două mari provincii româneşti ajunsameninţări auzind/ şi şantaje în cazul unora dintre marile şi-i au pierdut în „anul astral” 1918, chiar micileimprevizibil puteri. Am ajuns să nu ne mirăm înde când li s au destrămat imperiile-au alcătuite unit de prinmult rapt.for- citind enormitatea că „nici viitorul nu Falsificările istorice la care se dedau aceşti- rapace atât de ca trecutul”, pe care unii dintre vecini sunt strigătoare la cer. Şi care aceştia îl „modelează- după cum vrea muşchii” lor. - raptul,ţele propagandistice ne- mincinoase, arătându se gata să grafiOcupând, în câteva ore, Belgia, cea mai paşnică şi le unească şi pe cele militare ca să repete - fie dintre ţărişoarele ce l „deranjau” prin poziţia lor geo nvăţând niciunul nimic din „experienţele” continentele!că pe Hitler în un graba episcop sa de belgian a îngenunchia l-a-ntrebat „fulger” pe celorAceasta două măceluri este una mondiale, dintre motivaţiilenici din atâtea imperioase şi atâtea –ober-nu numai Franţa şi Anglia, ci continentul,- chiar alte războaie anterioare.- – - r mareşalul german ocupant dacă nu l cutremură, care trebuie să i alunge dulcele „somn al raţiunii, moti- vizavi de monstruozitatea comisă, „ce va scrie isto [care] naşte monştri” oricărui cetăţean-l oblige responsabil al ia?!”. Deloc. Întrebare Istoria la o care vom criminalulscrie noi. hitlerist a răspuns acestei ţări – din nou şi mereu ameninţată!-n documen- – cu celCe mais-a- desăvârşit calm: vaţie imperioasă care trebuie să şi pe oricare – adevistoricărul „de adevărat meserie” patriot să se afunde ntâmplat după puţini ani de mari atrocităţi, tele arhivelor de pretutindeni spre a scoate la lumină în care au fost ucise multe zeci de milioane de oameni, în ceea ce priveşte Centenarul se ştie; vorba ceea: „e deja istorie”, o altă istorie, fireşte. Marii noastre Uniri (şi nu numai). Aşa cum o propune,

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 59 ba chiar o impune cel mai responsabil al nostru istoric, stora. Cu aceste docu- Ioan- le - - fiecare nepot şi strănepot ai ace pe Aurel Pop, Preşedinte Academiei Române. mente a putut alcătui micile sau marile biografii Aşa cum s a spus: „Unirea Naţiunea a făcut o!”; şi („fresce ale vieţii”) fiecărui erou din război, respectiv- prima, zisă „cea Mică” de la 1859, şi pe a doua,elitele „c naea- participant la mai micile evenimente, ca şi la Marele Mare” din 1918.conjunctura esteEveniment marele al op Unirii despre celei care Mari, vorbim. toate Suntducând foarte la con rar Aşa cum marele istoric a spus: nu doar stituirea „frescei” celei mari a „ţării” Năsăudului, care ţiunii,mari imperiinu doar vetuste, nu doafavorabilăr invincibila oferită de prima marenici chiar conflagraţie numai Pronia mondială, Cerească, care favorabilă a spulberat etc. se patru fac întâlnite atâta hărnicie, atâta respect şi probitate „Antantă”,-a fost pentru orice document şi faptă autentice, mari sau - mici, scoase la lumină din adânca tăcere, din uitarea, responsabile de măreaţa „oră astrală” ce i din întunericul arhivelor, dar, mai ales, din colţii visulhărăzită de a- Naţiunii Române (ca şi altor naţiuni cel mai euro ele- veninoşi ai falşilor istorici aflaţi în slujba „lupilor penementar subjugate) drept natural în realizarea visului său milenar: flămânzi”. şi uni toţi românii destinele – - Sunt cunoscute asemenea lucrări despre Marele- al oricărui popor – spre a trăi- Eveniment din mai multe zone ale ţării, cărţi apărute laolaltă, „nesfârtecaţi” şi nestriviţi sub cisma/ ciubo în nu puţine edituri din ţară, respectiv din străină ta/ papucul/ şenila tancului unora şi altora cuPoporul „muş tatea apropiată sau mai îndepărtată. „Năsăudenii şi-i românchii” lor2 atunci mai tari.- Nu, desigur nu! - Marea Unire”surclasează totul până la ora actuală. „Subiectul şi rostul Marii Uniri este însuşi CinsteUnirea lui, Năsăudului, cea Mare este şi truditorilor -alui spus istori ci, cel care mai ” . Înfrângându şi asupritorii seculari, el, Popo fac, indiscutabil, această onoare! rul Român, a făurit Unirea. rezumativ spus cea referi- reală măreţie istorică– aşa cum s – toareCea la maifaptă fertilă dintre document ideile: la noului fapta Preşedinte încărcată de al măreţ o act clasă din de toată mari istoria oameni cunoscută politici, o alume românilor. care Academiei„sens istoric Române este – – - Această -i pilde de moralitate,ne scoate de civism, în evidenţă de gene- o şi la - docu- epocă, sacrificii pe altarul patriei ne– mentul ” a fiecărui român (chiar şi a micului făp prin înaltele blazata lume de tuitor uitat, neglijat pân acum de istorici) şi la rozitate şi altruism, de – exploatat.„ascuns”, pierdut prin micile şi marile arhive, apare greu de înţeles nouă, trăitori în nimicnicia document ignoratdocument sau în mod vicleanfapta şi mincinos marelui, astăzi. Acea lume- românească, prin personalităţile decare infernul au înfăptuit comunist, Mica peşi Marea care ne- Unire, arată -l supor- Înapoi la frescele, deci! Înapoi la noastră, a celor ce am suferit traumele adânci, lăsate dar şi a măruntului actant al evenimentului istoric! a fost dat să „Cândţări vom avea vieţii românilor din toate tămDin în a perioada doua jumătate Primei a Unirisecolului din trecut. 1859. Contracan-Iată câteva ţărilefrescei mici celei ale mari românilor – fiindcă România este o ţară asemenea măreţe pilde. Domn al Moldovei de „ ” – atunci vom putea3. încerca reconstituirea ntru literele a anului 1918 la români, adică la didaţii colonelului Cuza la titlul de – românii văzuţi în ansamblu”* * * printre care îl numim, cu onoare pe - române, pe marele poet Vasile-l Alecsandriconsiderau –mairenunţă vred- marelui istoric I.- niccu de generozitate, tron şi de misiunea toţi, la candidaturăpe care Ţara sprei-o încredinţa a i mări. Solid ancorată pe acest fundament ştiinţific al ţării şansele de câştig celui pe care pas înapoi A. Pop, a apărut recent (imprimată- Năsăudului la ora astrală” a Marii Uniri un pas uriaş înainte în ianuarie anul curent) o mare „frescă a Renunţând, aceştia fac de bună voie un , operă datora - Totulpentru pentru ei înşişi, Patrie! care însemna Nimic pentru interesele lor tă profesorului Ioan Seni –4istoric patriot, până acum . personale!pentru Patria Acesta lor mică,le era neunită crezul suprem! încă, pentru Moldova. cel mai asiduu- cercetător al trecutului, ca şi al prezen- Spre a realiza o autentică Unire, sub un singur tului,5 „ţării” sale năsăudene re sceptru, sub un singur Domn Adâncindu mă în mănoasele texte ale acestei ope , constat că am avut de învăţat mai multă istorie - , toţi fruntaşii Munteniei decât în toţi anii de studii şi următori despre „ţara (candidatcum le impuneau şi contracandidaţi) Puterile Garante pregătiţi, şi ei, acelaşi câteva Năsăudului” şi despre Marele Eveniment al Marii Uniri.- întreg gândul paszile maiînapoi târziu, pentru a şi alege, la rândul lor, Domn – tuitorulÎnainte curajo de a mă întreba cu ce să încep, voi încerca candidaturi în favoarea unuia şi aceluiaşi– toţi Domn fac , deja să cuprind acestui prolific istoric, alcă -A. Pop, istoricul I. Seni a , precum fraţii lorAlexandrumoldoveni, Ioan renunţând Cuza. Pu- la asei întreprinderi. Urmând mănoasa -un asemenea idee a mentorului său, acad. I. - gestales de în sacrificiu Moldova: personal colonelul cercetat document cu document toate arhivele mari şi suri tem vedea azi vreun român vrednic de mici ale „ţării” lui (ale judeţului Bistriţa Năsăud, ale , de generozitate patriotică? fiecărui oraş, ale fiecărei comune); a cules înscri Întrebarea e retorică. Răspunsul e descalificant:- nu, nu putem! oficiale şi personale, scrisori şi cărţi poştale de pe - Printre-au sacrificat marii bărbaţi pentru politici realizarea ai anului Marelui 1918şi Ideal ai front, precum şi fotografii de la fiecare deţinător; a anilor pregătitori Unirii celei Mari s au numărat unii stat de vorbă n toate satele „ţării” lui cu fiecare bătrân care şi – 60trăitor | „Revista al evenimentelor română”, nr. 4 şi (98 al ) Evenimentului,• iarna 2019 cu

, chiar libertate - -un patrimoniu familial inestimabil. Nu pentru interese împotriva al Naţiunii – importante moşteniri, întregi moşii noastre,elementară ne- , închizându ne pe toţi într mare „lagăr” (care era însăşi ţara)-ne ilegal pleonas-voinţei meschine personale, ci pentru Ţară! - a răpit formaîmpotriva de guvernământ, general Poate România noastră degata azi să - oferişi vândă măcar ţara unîn instauratacceptată (monarhia), încrederii impunându păci dintre interessingur propr exempluiu în acest sens? Niciunul! Contra tica „republică populară” voinţeiură noastre,, pe care a exemple de politicieni veroşi, - acest popor– înn-a locul mai cunoscut-şi normalei ură ce n- , da!, găsim cu duiumul! Această tristă guvernant şi guvernat – cea mai cumplită privelişte oferă zilnic România noastră postcomu cumplit cataclism: comunismul.o până atunci, nistă. Spre disperarea acelora dintre noi, mă tem,- a dispărutAm prezis- nici după 30 de ani de la abolirea acest la ceiui puţininirea cata la număr, care se consideră responsabili nu cincizeci de ani de comunism sufer numai pentru ziua de azi, ci, mai ales, pentru moşte o, chiar cu decenii în urmă, că – Cum, strofală oare, am pe pututcare o ajungelăsăm copiilor, aici?! nepoţilor şi dublul iţi de poporul strănepoţilor noştri… -a (n- rămân – nu ne vom putea vindeca- sufleteşte complet -n niciunMulţi sens; caută nu-s lanici orizont, în nu se-acestor ani. Ceea ce, până azi, chiar explicaţii, puţini sau niciunul n au) găsit una vedem. Să dea Dumnezeu să mă fi nşelat! Dar semne, validă. Nu vreau să mă „dau mare” ntrevăd! istoric „de meserie”, nici „analist politic”, din care c)- Cel mai cumplit flagel care necorupţia bântuie endemică pe noi,, specie ţara dispune azi de exemplare -ldin expun belşug. aici. La românii, chiar şi la trei corupţie decenii după ce (credeam Dar am un punct de vedere. Şi consider că am nu n-oam poate „scăpat” jugula, din este iadul de sorgintecomunist, comunistă . doar dreptul, ci chiar datoria să mi generalizată,- acest gen de pe care nici Justiţia „graniţa”- dintre aceste două „lumi” contrastante - –a -a produsacceptăm un sau cataclism nu, e dreptul, un cutremurfiecăruia! – socialîn România. Un mare (ca Răpindu ţi proprietatea prin legile strâmbe ale şi n jumătatea estică a Continentului nostru) -ist s corupţianaţionalizării de stat şi cooperativizării (=„kolhozificării”) s mafiot de sorginte imperialistă sovietică instaurat jaful „legalizat”, carecorupt nu este altceva decât cutremur social, apărut- odată cu comunismul kgb ; statul comunist atac. avea Partidulşi are corupţia mafiot Statelor Unite6. Acest kgb-ism mafiot, contrar, acel „imperiu comu- „în sânge”, fiind congenital , flagel contra căruia al Răului”, cum l a „botezat” un mare- Preşedinte al Securitatenu exista cale legală, reală, de comunist cu braţul său armat (înspăimântătoarea nismului „creştin”, are „darul” de a răscoli şi biciui ) avea totul la picioare: zisa „proprietate de străfundurile sufleteşti ale individului-robot, uman, visul prec dicta-um stat”Tu, proprietar era o metaforă (= «duşman mincinoasă, al poporului»), din moment intri ce- nstat puşul- şi al colectivităţilor umane, în scopul modelării cărie,aparţinea părăsind partidului această mafiot proprietate, şi sinistrei care sale devinesecurităţi. «a râvnitului „om de tip nou”, omul statului»,„ iar noul proprietar, statul comunist, pe care-l torilor dintotdeauna. Se ştie că, latent, adâncimile servesc, mi-o oferă mie gratis! -i doar unul din sufletului omului (dar şi ale animalului – dovadă- succesulgative în milioane de ani al domesticirii lui) conţin ”. Acesta valori şi însuşiri „pozitive” şi, în egală măsură, „ne mecanisme,-n 1989care, bine comunismul „uns”, funcţiona ne-a scufundat, şi funcţione astfel,ază ”. Psihologia- o confirmă-le, acest şi, mai comunism ales, zisa lent(desigur, dar constant,mai mascat!) timp până de astăzi. aproape cincizeci de ani, prin„psihologie tot socială, a maselor” se o opune chiar supralicitează.- Până Răscolindu le, cutremurându p-– - ce a făcut şi face – valorilor „con- ruluiRomânia, p ţară prosperă, devenind „coada cozii”,Nedeman- nu a structive” de „pace”, de „bine”, de „iubire”, desurexci- „dre telareaEuropei libere şi democrate, cinedizolvarea chiar a Europei partidului „lagă tândutate”, - dele, chiar „generozitate”, stimulându de-le „credibilitate”,pe cele adverse, de negative adevă ăcii şi al socialismului triumfător”. rată „fraternitate” etc. ale sufletului omenesc, - odioasei securităţi şi să treneze 7. comunist mafiot (ci doar „cosmetizarea” lor!) au comu- făcut şi distructive,Astfel antiumane.eram aliaţi Exemplele, devenite „isto ca şi România postdecembristă alţi treizeci- rie”, abundă comunismul sovietic ne-a ocupat de ani, după zisa „eliberare de comunism”; de - militar ţara– împotrivadeşi voinţei noastrela sfârşitul, ne- infernalului nism, da, dar nu şi de comunişti; de comuniştii „de războidrept de (1945) proprietate – împotriva -a funcţi”,Nu s- da, dar nu şi de progeniturile lor, mult mai flă a răpit orice mânde, dar şi mai „calificate”-a în construit materie unde corupţmega-wattie… timp de decenii, împotriva voinţei noastre,-a exter- ne a construit nimic sau mai nimic pentru Ţară, rasminat toate toate resursele elitele naţionaleintelectuale, ale politice,solului şi diplomatice, subsolului, în aceste trei decenii: „nu8 ),s nu s-a irigat un ha pentru voinţei noastre,împotriva ne în energia naţională” -a- (zice marele hidrotehnician noastre, ne-a atomizat - român ing. Ioan Cosmuţa - militare, religioase etc. ale ţării genunchiavoinţei agricultura Ţării, nu s mpădurit un munte -mediei pentru total!) împotriva prin anularea- oricăror dreptu devastata silvicultură a Ţării…, în schimb s au defrişat ri politice de asociere liberă- (spre a ne în - sute de versanţi de munţi… Să lăsăm mass - -ne împotrivavoinţei noastre, ni l a răpit- chiar şi pe (care zilnic le prohodesc zadarnic) alte „răni” care nondor Dumnezeu dărâmându ne biserici şi credinţă, atei peste măsură: Infrastructura, Cultura, Educaţia, Sănă zându voinţei noastre, ne a răpit cea mai tatea, Justiţia etc., care prin distrucţie au excelat „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 61 stop fie etern , dar prin construcţie, deloc sau aproape deloc… regiune în care minorităţile de odinioară (românii, În schimb… slovacii, croaţii, sârbii etc.) ar fi trebuit să Da, „în - schimb”, locuţiunea se impune de la sine- recunoscătoare şi să se identifice cu limba şi cultura aici, semn că are, desigur, multe de zis! În schimb –- maghiarilor, să accepte- «marea onoare» de a-au fi jefuind „ca n codrul Vlăsiei” bugetul statului – aşa asimilate de această cum«naţiune era firesgeneroasăc drepturile. ungară». Or De, numitul-a construit „baronet în pesedist” câţiva ani (= comunist, dar şi „pros naţiunile respective s au trezit şi ele la viaţă şi şi - pătura mai calificată” securistă!) de la cârma ţării de cerut şi obţinut – – azi şi averi princiare în ţară şi, aceea, orgoliul nemăsurat caretrebuie mai persistă înţeles înşi anuate- mai ales,în secoleîn străinătate,. Astfel, trenând averi pe care autenticii prinţi nuatmite cercuriprin concivilitate ungare, orgoliu [!], prin obiectivat generozitate în mentalit, chiaratea şi deultimii sânge treizeci albastru de din toată lumea nu le puteau edifica prinde stăpân discriminare «de o mie poz deitivă ani», decâtUE, nu mai suntem ultima , precum spuneam,penul- în tima ani, am ultima „progresat”; revenindu-i ca membri celuilalt ai . [pentru că] Orice măsură- ţară europeană, ci dură 12luată de un stat este resimţită mai pronunţat de Republica(!), „onoarea” Moldova! de Nu- a fi - o minoritate sau de unii indivizi aparţinând minorită stat român, rupt din trupul ţării decorupţie peste două secole,- ţilor” . Căci o mare înţelepciune nutrită de poporul * * * pareze aproape total mass-i zi lăsată de la bunul Dum român spune că „tot cel mai cuminte (trebuie să) îngăduie”! nezeu, în care„eroica” noastră-politico- să nu aca media. Nu există caz de unui fragment care mi- nedemantelata noastră securitate Am rezervat, ca final compensatoriu, citarea încă a înaltă corupţie (juridico economică) în care (prin serviciile- - - a umezit ochii, de astă dată de să nu fie prezentă fericire. Fragment capabil a de stârni atunci asemenea, lacrimi i secrete) într un -fel sau altul în prim- de fericire oricărui cititor blazatde astăzi de azi, tânăr sau plan… În ultimul mandat parlamentar partidul de- vârstnic, aflând13 că România România Micii guvernământ (PSD) – ignorându şi total „planul (po Caractere - şi Marii Uniri, nu era, ca noi cei , „în pană” de pulist) de guvernare” prin care a înşelat cu neverugetulo . România a cunoscut Caractere, a dispus şi simil şi incredibil succes electoratul, câştigând ale mită electorală a fost condusă în Epoca Unirii de mari Caractere gerile la cel mai înaltmărite scor absolut – a angajat nesustenabil!) Ţara şi B spre umane demne de legendă. Iată fragmentul: S-au a-Ţării exclusiv pe două direcţii: 1) emascu- „Însă decizia din Consiliul de Coroană, e drept, ca (Regele) inegale (pensii9 şi salarii larea Justiţiei - să anunţe calea de urmat, nu a fost uşoară. şi asigura succesul în viitoarele alegeri; 2) ambele cu dorinţa de apărare a intereselor ţării. carea marilor averi ale baronetului pesedist penal confruntat pe faţă cele două grupări – spre salvarea de puşcărie şi de confis Marele om politic Petre Carp – , în - PSDragnea). Aceasta- – revoltat şi mânios pe frunte cu însuşi şeful partidului (PSD, în realitate, pentru Antanta Rege când acesta şi a expus şi motivat opţiunea i tragedia unei ţări conduse de Aceasta-i -s convins, a mul- – a proferat vorbe grele (dorinţa ca penali, numită România… tora -politic- armata română să fie învinsă, trimiterea fiilor săi [ai – după opinia mea şi i- -o patri - lui P. Carp] în război, dar în armata germană etc.) şi – principala cauză a decăderii moral dinas - - -i a adus aminte Suveranului că face parte dintr otice a bietului popor român de azi. Se adeve tie germană, care are anumite interese de apă reşte înc odată vorba înţeleptului Cronicar: „Căci nu cuvinte memorabile rat. Îndurerat, dar ferm şi lucid, Regele a rostit atunci omul la cârma vremii, ci bietul* * * om îi sub vremi”. interesele Dinastiei., azi Nu uitate cunosc de mulţi: interesele Dinastiei. i, timp de «Domnule Carp, aţi greşit când aţi vorbit de secole,Citeam s- documente atestând atrocităţile împotriva - românilor transilvani, de care atrocităţ Nu cunosc decât interesele Ţării. În conştiinţa mea- precum lia s-a- făcut vinovat statul maghiar; frecvent- mă aceste două interese se confundă. Dacă m am hotărât- intrigau până la revoltă; frecvent10 . ieşeam Zeci de din asemenea arhive – să fac acest pas grav, e fiindcă, după matură chib pagini m- ntâmplat şi altora–est„cu masivochii n volum, lacrimi peşi zuinţă, eu am ajuns la convingerea, adâncă şi nestră- cucare-l fiorul recomand îndurerării” celor în mai suflet rezist! - mutată, că el corespunde cu adevăratele aspiraţiuni tului patriotau spre înfiorat absolut citind necesara şi ac informare. ale neamului… Dinastia- va urmaDinastia soarta mea Ţării, e românăînvingă. Dar, spre a scoate- enţi, special tinere toare cu ea, sau învinsă cu -ea. Deoarece, mai presus - de toate, să ştiţi d le Carp, că-]au adus aici pe unchiul ghiar, ca o mare lecţie/n moevidenţădel de în înalt folosul civism cititorului,11 - meu,Rău aţi Regele făcut Carolcând aţi făcut o străină, germană. Nu, e- şi tot în folosul cititorului tânăr, fie român, fie ma-un românească! Românii nu [l interviu acordat de marele nostru contemporan,şi acad au. revendic pentru Casa, ca Mea să întemeiezecinstea de a o fi dinastie îndeplini gert în tenticI.- patriotism,voi cita un mănos fragment dintr întregimemană la misiunea gurile Dunării, pe care acest ci o popor Dinastie i-a încredinţat naţională-o şi mare om de A. Pop, revistei virtuale „sinteza.ro”: „Europa are stat român demne de». tradiţii istorice puternice, peste care nu se poate trece urmatAcestea şi astăzi sunt vorbe şi 14 fapte. ale unui uşor şi fără riscuri. Maghiarii au fost educaţi secole la Numai de-am, demne fi noide memoriademni a le colectivă urma! şi rând ca naţiune «dominantă, nobiliară, superioară», ” [s.n., V.H.] au fost declaraţi «civilizatorii Bazinului Carpatic», 62 | „Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019

- 1 Spre întregirea portretului acelui „mare om de stat (cu nordul Bucovinei). 2 V.Transilvania infra, nota 3,(cu passim Banatul,. Crişana, Maramureşul) şi Basarabia român”, Regele Ferdinand, supranumit „cel Leal”, adă 3 Ioan Aurel Pop, Cuvânt către cititor Bihorenii (1854-1925),ugăm, citând mare din memorie, politician un conservator, alt moment filogermaşi o altăn la Marea Unire, Editura -Napoca, 2018, p. 7. replică regală devenite legendă: „Alexandru Marghiloman de 4 Ioan Seni, Năsăudenii şi Marea Unire., în Maria Studii Vaida, istorice. Cente- narul Primului Război Mondial„Şcoala Ardeleană”,şi al Marii UniriCluj (1918-2018), Edi- tura Ecou Transilvan, Cluj- (viitorul semnatar al păguboasei, ruşinoasei „Păci Seni, Năsăudenii...). laaugust Buftea” 1916: – mai 1918), faţă în faţă cu Regele Ferdinand, 5 Care este, efectiv Napoca, 2018, 744 p. (în continuare: la ora marii decizii în Consiliul de Coroană din 14 I. Seni – aşa cum o prezintă autorul (coordonator) 6 Ronald– o culegere Wilson de Reagan studii istorice (1911-2004), semnate al de40- mai mulţi autori ai – Sire, nu puteţi declara război Germaniei. Aţi uitat zonei, ai Ţării şi nu numai. că soldatul german este invincibil? 7 lea preşedinte (în – Te înşeli, domnule Marghiloman. Eu, personal, în două legislaturi!) al SUA. * * * 8 V. , în cazul României, cumplitul, mult studiatul „fenomen azi acest moment am ucis un german!”. Piteşti”.

Tineretul patriei noastre va tre 9 SpreConstructor a ne exprima de baraje elegant! hidrotehnice în trei continente – cetăţean10 V. supracanadian!, nota 3, p. 33/1. -n litera adevărurilor istorice eter- 11 ne bui să fie instruit şi- concivilitate! educat în spiritul şi 12 V.Autorul Seni, Năsăudenii... pledoariei foloseşte,, p. 243. inspirat, un cuvânt nou, de sine , lăsate nouă moştenire Magistrade marii Vitae şi înţelepţii stră însuşi13 creat: România are nevoie de Carac- străbuni. tere - Eminescu)de„Înaintea Regele oricăror Carol altor I (Majusculele Virtuţi, ruluiCăci, obiectiv. totuşi, ■ „Historia – est”!, dacă o ”14 este V. Seni, dictonul Năsăudenii... preferat, p. („subtilizat”204-205. din opera politică a lui „citeşti” şi o valorifici în spiritul patriotic şi al adevă ne aparţin).

cărţi primite la redacţie ■

DESPRE AUTORI ■

Vadim Bacinschi, p - -Vest. Almanah istorico- din sudul Basarabiei Mircea Coloșenco –ublicist, critic literar, fondator editor, și redactor bibliografșef al „Sud cultural în limba română pentru cititorii Luminița Cornea ” (Tatarbunar, Regiunea Odesa, Ucraina) membr Uniunii Scriitorilor iliala v Vasile Filip, poet, prozator,– profesoară publicist de limba și literatura română, doctor în filologie, publicistă, ă a Mircea-Cristian din România, Ghenghea F Brașo c.s. III, dr. Stelian Gomboș Consilier superior Secretariatul de Stat pentru Culte, Guvernul Viorel Hodiș, lingvist, conf.univ.dr.– – Facultatea de Istorie,- Universitatea-Napoca „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Daniel Lăcătuș – – membru al Uni Românieiiliala Sibiu Mihai Păstrăguș – Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj ia Dinu Poștarencu–, jurnalist,c.s., dr. poet și prozator, unii Scriitorilor din România, F Iulian Pruteanu-Isăcescu– critic de, istoric, artă, membru muzeograf al Uniunii Artiștilor Plastici din Român – Institutul de Istorie, Academia de Științe a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova Valentina Țîpu – Muzeul Național al Literaturii Române Iași, secretar al Despărțământului ,,PrASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iași – profesoară de limba și literatura română, literatură universală, directoare adjunctă a Liceului Teoretic incipesa Natalia Dadiani” Chişinău

„Revista română”, nr. 4 (98) • iarna 2019 | 63

sumar ■

Iulian PRUTEANU- „Așa a fost Creangă toată viața lui.

A scris cum a trăit, a trăit cum a scris” / 1 ISĂCESCU –

Mitropolitul nostru Teofan / 7 „Totul şi toate am căutat să fie spre unitate: unitate în credinţă şi Stelian GOMBOȘ – SPONSORI ȘI SUSȚINĂTORI iubire” [Interviu ] / 9 ai activităților

cu Excelența Sa Petru Gherghel, Episcop emerit Despărțământului BASARABIA. PUNCT ŞI DE LA CAPĂT Funcţionarea limbii române în sistemul administrativ al Basarabiei (XII) / 14 ⧠ Episcopia Romano- Mitropolia Moldovei și Bucovinei Dinu POȘTARENCU – ⧠ ⧠ Catolică de Iași „Voi încerca din toate puterile să putem construi o alternativă politică ⧠ Primăria Municipiului Iași românească şi europeană la situaţia existentă” [Interviu cu istoricul Universitatea „Alexandru Ioan O ] / 20 ⧠Cuza” din Iași Complexul Muzeal Național

Republica„Moldova” MoldovaIași ctavian Ţîcu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova ⧠ COORDONATE ROMÂNEŞTI ConsulatulAmbasada RomânieiGeneral al în Drama epistolară hasdeeană (1881-1888) / 24 ⧠ Daniel Rolul și importanța ASTREI în comunitatea din Călan / 26 Consulatul General al Mircea COLOȘENCO – României în Cernăuți Călătorie astristă întru limba română ⧠ LĂCĂTUȘ – (note dintr-o călătorie în Basarabia) / 29 României în Bălţi Luminița CORNEA – ⧠ Fantezie și sentiment în creația artistică Casa de Cultură a Municipiului

a Liliei Cazacu / 33 ⧠Iași „Mihai Ursachi” Colegiul Național- Iași MihaiVadim PĂSTRĂGUȘ BACINSCHI – Vitalie Tulnic, cel aproape anonim / 35 ⧠ Biblioteca Sf.Județeană Sava de „Octavian la Goga” Bistrița Năsăud – ⧠ POEZIE ⧠ Fundația „ -Parva” Buzău Mănăstirea „Sf. Apostoli Petru Marius CHELARU / 37 Bistri a- și Pavel” Rebra (județul

⧠ ț Năsăud) PROZĂ ⧠ Parohia Valea Lupului, Iași / 40 ⧠ Parohia Sf. Spiridon, Herța ⧠ Parohia Valea Lupului, Iași Parohia Acoperământul Maicii AGENDACornel COTUȚIU ASTREI ⧠Domnului, Dondușeni Acelaşi pământ, aceeaşi istorie şi limbă – Liceul Teoretic „Alexei acasă în România mea / 42 ⧠Mateevici”, Dondușeni , Valentina ȚÎPU – Societatea pentru Cultură Cronica Simpozionului internațional Românească „Mihai Eminescu” „Români și ucraineni în lumina istoriei. Identitate și controverse Cernăuți Luminița CORNEA – ⧠ la porțile Europei”, Iași-Suceava-Cernăuți-Herța-Dondușeni / 45 PromovareaCentrul Bucovinean Culturii de Artă Bine ați venit acasă! / 51 pentru Conservarea și ,

Cornel COTUȚIU – ⧠Tradiționale Prof. Irina Achiri Românești ( Cernăuți) RAFTUL CU CĂRȚI ⧠ CerculProf. Adrian ASTRA Herța ) Mircea-Cristian GHENGHEA Persona non grata / 56 ⧠ Herța Despre năsăudeni şi Marea Unire / 59 ⧠ Medvedi (Herța – ⧠ Dr. Dorina Maria Postudor (Iași) Prof. Magda Negrea (Iași) Viorel HODIȘ – DESPRE AUTORI / 63 „REVISTA ROMÂNĂ”

Membră a Asociației Revistelor, „Revista română” – revistă a românilor de pretutindeni Publicaţiilor şi Editurilor

Coperta I: Diaconul Ion Creangă (1859) – Arhiva Muzeului Național al Literaturii Române Iași

Revista se distribuie gratuit

64 nr. 4 (98 iarna 2019 | „Revista română”, ) • www.mprp.gov.ro.

Această revistă a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni: Conţinutul acestei reviste nu reprezintă poziţia oficială a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.