Revista Română”, Nr
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ION CREANGĂ 130 Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU [Iași] „AȘA A FOST CREANGĂ TOATĂ VIAȚA LUI. A SCRIS CUM A TRĂIT, A TRĂIT CUM A SCRIS”* - -a reluat activitatea Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837, după După ce dascălul Vasile a fost luat la armată,- cum mărturisește însuși scriitorul: „Sunt născut școala, închisă între timp, și la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul sub îndrumarea dascălului Iordache, deloc plă Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: cut de Ion Creangă: „Peste vrun an, vornicul Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din1. HumuleștiPotrivit mi- și prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, soția sa Smaranda, născută David Creangă,ale ardin fi nedascălul- nostru, școala a rămas pustie, iară noi satul Pipirig, județul Neamțului” școlarii, cari eram- peste patruzeci la număr, tricelor satului Humulești, data nașterii s am împrăștiat pe la casele noastre. După 10 iunie 1839: „În jurul datei nașterii lui Ion vrun an, iarăși s a deschis școala. Dar dascălul Creangă 2sunt. mari îndoieli... Data de 1 martie Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne râdica 1837, aleasă de povestitorul însuși, trebuie încă de urechi la fârta (Ф), deasupra ușei, și a ne Fotea, prea păstrată” - a cruce- îndesi la spinare cu Sfântul Neculai, un biciu de A început a învăța slovele la școala din satul curele, făcut și dăruit școalei de moș natal: „Întăiu și ntăiu, am început a învăț - huciu-cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă ajută, după moda veche, la școala din Humulești, duceam cu drag la școală, am4. început a umbla o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin în marginea: o zi mă duceam,- două nu, dar demnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu,-l ierte! urmatot deprinsesem holerei, bunicul a ceti oleacă” matern Poatecare avea s o mână de învățătură, un car de minte i- După ce dascălul Iordache s a prăpădit de pe și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să - , David Creangă, ă fi fost de vreo unsprezece ani, când am ș a înscris nepotul la școala învățătorului Nicolae- început a învăța. Știu că eram atunci un băiet- cuNanu- din Broșteni: „Într o zi, așa prin câșlegile-a sfrijit, prizărit și- fricos și de umbra mea. Crăciunului,- aproape de cârnileagă, viind buni Dascălul nostru era un holteiu frumos, zdra mieu David Creangă din Pipirig pe la -noi, m văn și voinic, și l chema Vasile a Vasilcăi. El era și luat și m a dus la munte, în școala lui Alecu Baluș dascălul bisericei din sat. Un sorcovăț nemțesc din satul Broștenii, județul Suceava, și m a așezat- plătea tata pe lună3. dascălului, ca să mă învețe. Și în gazdă, cu toată cheltuiala-a prins lui,cartea la unade mine, Irinuca, ori pe atunci îmi ziceau în sat și la școală Ionică a lui care avea două capre pline de râie. De aice ur Ștefan a Petrei” mam la școală, și ori s - - conta - fabrica de popi din Folticeni; ș apoi lasă te în sfinției sale, că te scoate poponeț, ca din cutie... Pentru mine însă numai două merțe de orz și două de ovăs a dat 10tata. cui se cuvine, de am fost primit în Folticeni, căci școala era numai- de mântuială; boii să iasă!” -În anul 1855, după desființarea Școlii de cati heți de la Fălticeni, Ion Creangă a fost nevoit să și continue studiile la Seminarul Socola din trecereaIași: „Prin celor postul mai cel tineri mare dintre se răspândește noi la Socola. vuiet (...) printre dascăli despre desființarea catiheților și - -v- – La Socola!- strigă dascălii cei mai tineri. – Duceți vă pe pustiu, dacă vă- place! Duce ați învârtindu vă ca ciocârlia! strigă cei bătrâni.- Și așa, aproape de Paști, ne11. am răzlețit unii de alții, și la Socola a rămas să meargă cine a vrea în toamna viitoare, anul 1855” După moartea- tatălui, survenită în 1858, lipsit de susținere materială, Ion Creangă a fost- nevoit să și întrerupă, încă o dată, studiile. „Umblă acum să se însoare, fiind și chipeș, în sprâncenat, cu bărbiță bălaie fină și tunsă, și găsi o fetiță12 de 15 ani a părintelui Grigoriu de la- Patruzeci de Sfinți și nunta se făcu la 23 august 1859” . A fost numit cântăreț la biserica so -a prins 5. A stu- crului său, hirotonisit diacon și numit la biserica diat apoi cu un psalt la biserica Adormirea din 1863.Sfânta NuTreime, se cunosc apoi mutatcu exactitate la biserica motivele, Sfinții dar40 nu, dar râia căprească știu că s ” - de Mucenici, unde a funcționat până în anul 6 - -l acuze pe maiaTârgu Neamț, „peste- baltă, la vreo tura,două aceasta zvârli relațiile cu socrul său au devenit din ce în ce mai turi de piatră departe de satul nostru” ; tatăl ne tensionate, scriitorul ajungând să l vând bani să i plătească- învăță preotul Ioan Grigoriu chiar de tentativă-a pusde a fost, din nou, abandonată, devenind torcător de asasinat: „a intrat -peste el la miezul nopții pe13. ână pe la șezători: „Câte trei patru oci de canură când dânsul dormea lângă a sa soție și- i torceam pe7 . zi.A Măfinalizat întreceam cursurile cu feteleclasei cele a III-a mari la «ghiarăle» în gât să l sugrume și mai multe nu” din tors, și ele, din răutate, mă porecleau «Ion La 19 decembrie 1860, soția sa Ileana i a născut-a profesorTorcălău»” i-a fost ieromonahul Isaia Theodorescu, un băiat, care a fost botezat cu numele de noua „Shola publică” din Târgu Neamț, unde s-Constantin, iar un an mai târziu,- în 1861, s înscris la cursurile Facultății de Teologie, care cel care va inspira personajul-l ierte! Pus- Popa Duhu: „Bun a desființat în ianuarie 1864. S a înscris, îndată, mai era și părintele Duhu, când se afla în toane la cursurile Școlii Normale de la „Trei Ierarhi”-a Darbune, fost- Dumnezeu să-telui a el băieții în pentru a deveni institutor.sale La didactice,această școală,a fost rânduială cum nu mai- văzusem până atunci; (...) aflată sub direcția lui Titu Maiorescu, care l - a scris părin Duhu (...) să ne învețe duremarcat- pentru calitățile și câte oleacă8. de arit metică, de gramatică, de numit institutor la 2 noiembrie 1864, începân geografie și din toate câte ceva, după priceperea- și cariera pedagogică. Era iubit de copii, „căci noastră” era șăgalnic și bun la inimă. – Măi țică, ian fă la Din ambiția mamei, fiică de vornic și descen tablă pe cracanatu (M); ian fă pe bârdănosu (B);14. dentă din9 mitropolitul Iacob Stamati, viitorul pe ghebosu (G); pe covrigu (O). Și așa fiecare scriitor a fost înscris la Școala de catiheți de la literă avea o poreclă și elevii învățau cu drag” Fălticeni : „Galbeni, stupi,poclon oi, catihetuluicai, boi și dealte la s-Trece cu locuința pe la mai multe biserici din Iași bagateluri de alde aceste, prefăcute în parale, (Sf. Pantelimon, Bărboi, Galata, Golia); în 1867 2trebuia | „Revista să ducăromână”, dascălii nr. 4 (98) • iarna 2019 a despărțit de soția sa, Ileana, iar în februarie el Mare de la Învățătorul copiilor. Carte de cetit în clasele primarie, cu litere, slove și buchi, cuprinzând 1868, după ce a asistat la Teatrul c învățături– și morale și instructive Copou la o piesă de teatru, lucru considerat scandalos și imoral pentru un obraz15. A bisericesc, slobozit oa , Iași, 1871 – intrat în conflict cu superiorii Bisericii, deși: împreună cu C. Grigorescu și V. Răceanu), abia „ținea- cu drag la diaconia lui” după ce a citit la „Junimea” și a început să publice fereastrapușcă în ograda bisericii bisericii ce se și afla chiar tocmai asupra deasupra acesteia poveștile și povestirile sale a devenit un scriitor „popa vânătorul16 a împușcat- în loc de pasere apreciat: „Scriitori - ca Creangă nu pot apărea- decât acolo 24unde. Au cuvântul urmat eCapra bătrân cuși echivoctrei iezi și altarului” , iar după ce s a înfățișat tuns și cu (1875),unde experiența Punguța scua condensatdoi bani (1876),în formule Dănilă ne pălărie, cumfie obișnuiau oprit de preoțiilucrarea din diaconiei Bucovina, pentru gata Prepeleacmișcătoare” (1876), Povestea porcului (1876), Moș să oficieze 17la slujbă, autoritățile bisericești au Nichifor Coțcariul (1877), Povestea lui Stan propus „să Pățitul (1877), Fata babei și fata moșneagului totdeauna” . În septembrie 1871, Mitropolitul a (1877), Ivan Turbincă (1878), Povestea lui dispus ca „numitul Ion Creangă să fie oprit de la Harap-Alb (1878), Povestea unui om leneș lucrarea diaconiei pentru18 totdeauna până când (1878), Moș Ion Roată și Unirea (1880), Popa (...) se va nevoi a se îndrepta,19 dând legale probe Duhu (1881), Amintiri din copilărie (1881-1882), întru aceasta să fie iertat” . În 1872 a fost exclus- Cinci pâni (1883), Moș Ion Roată și Vodă Cuza din rândul clericilor , iar în urma cererii din- (1883). A mai publicat Povățuitoriu la cetire prin partea Mitropoliei, a fost20 exclus și din învăță scriere după sistema fonetică (1876 mânt, deși revizorul școlar îl prezenta Ministe- cu Gheorghe Ien Geografia județului satulrului caministru „om neimputabil” Tell, fie- : „Am fost destituit21 pe Iași (1879 – împreună timpul răposatului mitropolit-a Calinic,deschis deun răpodebit Reguleleăchescu), limbei române pentru înce- le țărâna- ușoară” . Rămas pători (gram– împreună cu V. Răceanu-a prima și Gh. fără venituri, fostul diaconprofesore și privatu la Liceul Ienăchescu), Noude „tiutiun”22 pe strada Cuza Vodă din Iași și a atică pentru clasa a II 25. ră) de început să dea lecții- ca Titu Maiorescu, retipărită- cu învoirea autorului . După ce a finalizat despărțirea oficială de (1880) și poezii și cântece poporane soția sa, soarta i a surâs și, la schimbarea de În perioada 1866 1872 a făcut și „ceva-a guvern din 1874, în urma căreia Titu Maiorescu alespoliticale”, doar cudupă porecla cum mărturiseade părintele scriitorul, Smântână în, a revenit în funcția de Ministru al Instrucțiunii „Fracțiunea liberă și independentă”,26 de unde s Publice, Ion Creangă a fost numit institutor la - Școala primară de băieți nr.