DOCSLIB.ORG

Activitatea Lui Romulus Cioflec Pentru Unirea

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Activitatea Lui Romulus Cioflec Pentru Unirea 265 ANGVSTIA, 2, 1 997 p. 265-27::: , ACTIVITAT EA LUI ROMULUS CIOFLEC PENTRU UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA (1917-1918) Constantin 1. Stau Romulus Cioflec s-an�scut la 1 aprilie 1882' în satul A raei, judeţul Trei Scaune (azi jud. Covasna). Între anii 1889-1 893, el urmează şcoah. prinară în satul natal. În perioada 1893-1900, R. Cioflec fr ecventeză cursurile Şcolii Normale (:in Câmpulung Muscel. Viitorul scriitor este între anii 1906- 1 907 învăţăto în comuna Chiojt.l�anca Uud. Prahova). Este mar­ r tor la marea răscoală ţărănească din 1907, eveniment descris rnai târziu in romanul "Boierul". Încă din tinereţe a colaborat la "Gazeu Transilvania", "Viaţa Literară", "Semănătorul" şi "Viaţa Românească" fiind atras de me>eriale de gazetar. În perioada anilor 1908-1911 îl găsim student Facultatea de Litere şi filosofie din h Bucureşti. Acum publică volumul de nuvele Doamne uiută- "'e!.Îşi ontinua activitatea lite­ c rară şi gazetărească colaborând la revistele "Adt�v;irul Literar", "Universul Literar", "Acţiunea", "Flacăra" precum şi la ziarele de mare tiraj şi "Dimineaţa". "A(kvărul" Între anii 1911-1913 este prim redactor la ziarul ,R n iinul din Arad fiind nevoit sli-şi o întrerupăstudiile la solicitarea lui Vasile Goldiş. În anul l'.ll4 r�1�vine" în România şi îşi ia licenţa în "Litere şi filozofie", după care este numit profesor dt� lileu omârla (jud. Botoşani). la P În perioada anilor 1917-1 1>24 îl întâlnim la Chi �inău unde deştăşoară o bogată acti­ vitate în sprijinul unirii Basarabiei cu România. Dup�i actul la 27 martie/9 aprilie 1918, R. d,! Ciotlec este profesor la liceul "Alecu Russo" de la Chişi nău. În 1924 se transferă la liceul "Loga" din Timişoara1 Activitatea literară lui Romulus Cioflec ·�Stl: des:.ul de bogată.. În 1927 publică volumul Cutreierând Sp ania,a nişte impresii de câlătorie. Un an mai târziu întreprinde călătorie la Polul No1 Experienţa dobândită aici se o ti. materializează într-un alt volum Sub soarele polar. Dup� ani petrecuţi la Timişoara in 1.2 1936 se mută la Bucureşti ca profesor la liceul "Gh. Lază!·'·. În 193 7 îi apare primul său roman "Vârtejul" care un an mai târziu primeşte premiul Ion 1-kliade Rădulescu al Academiei Române. Chiar în anii războiului publică un volum d1� nuvele Românii din secuime (1942) şi în acelaşi timp omanul Pe destinului cu tentă auwbio;�rati că. S-a stins din viaţă.la 13 noiembrie 1955.r Postum îi urmeleva apare romanul Boierul în ,mul !957\ Declanşarea re v l uţi i în Rusia în martie 191'7 găseşte pe Romulus Cioflec în o il Petrograd unde participă la evenimentelee care se derulau Despre aceste momente avea acolo. să relateze în paginile ziarului "Cuvânt moldovenesc". A11icol ul nesemnat este de fapt un fo i­ leton care surprinde o discuţie întrt: doi soldaţi modoveni înt:ilniţi întâmplător pe stradă. La întrebarea - "Are să fie bine? primul soldat răspunde: "Nu poate să fied ecât mai bine ca până acum". Al doi lea soldat rezcrvist îl întreabă neîncrezăto · pc autor "Dar dacă-i biruie ăştia cu revoluţia?" R. Cioflec îi ră punde "Are să fiemai hint penlru toată- lumea. Acum Rusia are s sl!. dea dreptate tuturor şi daciis-ar pune- rânduială repede :â:;tigărn de bW1ă seamlirăzb oiul". Unul dintre soldaţi este neîncrezător ândindu se la copii care nu învaţă la şcoall!. în limba moldove- g - www.cimec.ro / www.mncr.ro 266 CONSTANTIN 1. STAN nească "şi preoţii noştri slujesc în bisericile noastn:, dar sunt un suflet cu noi". Autorul arti nu : t sfl . colului răspunde că lucrurile se vor schimba: "C:t�i buni 'lOr rebui meargA pe cătle adevârulut ă â tu flră şovăire, iar cei slabi de inger vor merge dup h�taia • n lui, iar vântul sufl! bine acum"4. în paginile acelui aşi num!r, R. Ciofleca \ u�1 i�ol intitulat Preoţi��a �oas: JU�licat art . tră in clipa de astăzi, semnat Un mirean. Autorul arttc,1lulUI subltmază că: "Oamenii cet mat de fru nte ai Rusiei, care au infrânt z!gazurile, pentru o nouă orânduială să se aştearnă, au ru ca flgăduit sl obozenie la fe l pent toţi locuitorii d:n împărăţie". R. Cioflec se îndreaptă spre . oamenii de rând ,norodul nostru, care luptâ greu .;u cele multe", inclusiv la "păstorii nevoile satelor noastre - la preoţi·'. " Cunoscutul ziarist şi scriitor îşi exprima regn�tul că ulţi preoţi n-au fo st un gând t ă:; m cu norodul pe care il păs oreau şi n-au nutrit în satletele p toriţilor nâzuinţe către învăţătu­ ra moldovenească şi nici d ragostea pentru limba m•astră". Cu toate acestea, R. Ciotlec recunoaşte că nu toţi slujitorii altarului s-au comportat astfel, iar "numărul preoţilor purtători " ai cuvântului celui bun şi mai tare va creşte . Semnatarul articolului işi justifica afirmaţiile prin faptul că: "Poporul nostru este adânc credincios, işr iubeşte cu căldurA biserica şi t îndeobşte, ştie să ci ns d!.pc cei care slujesc la altarde ci". cas î t R. Cioflec sublinia, în continuare, necesitaka n iririi legăturilor intre români şi celelalte popoare ale împărăţiei ţariste. El reliefa, totodată, că pe românii basarabeni ii aşteap­ tă un drum lung: "Va trebui, dar, să ostenim în fi �care zi cu mintea şi cu fapta pentru ca să â '' dobândim drepturile noastre şi să ne fac em vredr1 ici d� d nsel e . În primele rânduri, consi­ deră autorul articolului este necesar să se afle prer•ţii : "Dar acum a sunat ceasul al unspreze­ t tă z â celea şi vrem din oa inima, ca această i b ndli, care ne-o dă Dumnezeu şi ne-o ingăduie pe oamenii, s-o dobândim cu preoţimea în fru nte ! Pn:oţi , aveţi cuvântul !"5. , t t u. De la retrogr d R. Cioflec s-a indrep a spre Chişi nă În după amiaza zilei de 13 a martie 1917 la redacţia ziarului "Cuvântul moldovenesc" a avut loc o şedinţă la care au par­ , N.N. ticipat vreo zece moldoveni in fr unte cu bătroin lll tolstoian Alexandri şi cu tânA.rul N. ş t N.N. Pantel imon Halippa. Pre edin e de şedinţă fost ak:; Alexandri. Cu acest prilej s-a t t s ă a hotărît cons i uirea unei ociet ţi literar culturale care îşi propunea tipărirea unor cărţi de poezii şi povestiri în limba moldovenească, int·� meiert�il cor modovenesc, care va cânta s unuţ i în limba poporului. De emenea se vor ţine lecţii � on l rin e) în această limbâ şi se va stărui a ,, " c c să se introducă şi în Şcolile începătoare . R. Cio flec fc>st de acord cu programul cultural propus. Martor al eveni entdor, transilvăneanul Onisi<�.:i >r Ghibu aflat in capitala Basarabiei m consemna în memori il e sale: "Concetăţeanul mt:u Ciotlec părea extrem de mulţumit de , r r hotărîrea luată ca e, în compa aţie cu letargia rnoldovcneasc;i din ultimele decenii, insemna, r in adevâr un p ogres îmbucurător. Din partea-m i ru am putut răbda să nu le spun că, oricât de frumoase şi fo lositoare ar fi poeziile, povestirile şi â'lte ele poporale şi oricât de necesar!!. c c ar fi introducerea limbii norodului în şcoala fiilor >ăi, program care imbrâţişează aseme­ un nea probleme poate fi doar un program pentru timp de p<1ce. DarBasarabia a intrat cu sau flră voia ei, într-o epocă de revoluţie, când trebuie revoluţionar, de luptă aprigă pen­ llll rmgram tru toate drepturi le de care an: nevoie un popor"l•. Este adevărat că moldovenii din Basara Jia nepregătiţi, surprinşi de rapida erau declanşare a evenimentelor. Numeroşi martori o1;u ari vorhesc despre această stare de spirit care domne in rândurile populaţiei basarabene. Unul dintre aceştia aratA că: "Faţă de a r ză , problema mare a o gani n i noastre politice cultuBie, economice şi sociale, care organizare t tr trebuia să igure naţiunii noastre un vii or mai destoinic decât ecutul şi prezentul plicătos"'. as â t - , r ndul ei, Elena Al is ar Romanescu medic şi profes r la liceul eparhial de fe te La o din Ch işinău afirma in memoriile sale câ "fraţii basaraheni s-au unit greu, abia după două săp- www.cimec.ro / www.mncr.ro 267 ACTIVITATEA LUI ROMUU)S CIOF'LEC a unui grup de iniţiativă, tămâni de la declanşarea revolutiei am putut ieşi in ora:; l a o :>cdinţă �J ceastă primă întâlnire citit care încerca să injghebeze un parhd naţional în Basarabia". La s-a care spunea că o scrisoare a marelui filantrop şi revoluţionar basara bean Vasile Stroescu a u ce se acum"8. "toatl!. averea lui ;: pusă în fo losul p rtidul i f.:>rmcază în Însuşi, R. Cioflec consemna starea de spirit care exista in capitala Basarabiei " u u urare, de cartea sa de rememor!'lri publicată dup!'l răz boi: C iş nă l rins şi el de înfrig c p h i <' putut înfi"igurarea de a deveni grabnic revoluţionar ( ... ). A fo �;t mai greu până ce oamenii s-au încredinţa c!'l nu-i amăgire, a fo st destul ca lumea set a� ă de libertate să se asigure că trunchi­ o ; ul ţarismului a fo st răsturnat �i tn�cut în istorie"'>. Un rol important în activizarea luptei naţionale 1-a c ear a la 3/1 6 martie 1917 a iJ\ Ut e Partidului Naţional Moldovenesc. upă trei zile de întrl!niri - 1/14 r- 2/1 S - 3/16 martie 1917 la D ultima şedimţă hotărît crearea unui partid. La propuno;rca lui llalippa, O.
Load more

Recommended publications
  • Evoluția Învățământului Primar Și Secundar În Basarabia (1918-1940)
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ȘI ARHEOLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U: 94(478)„1918/1940”: 373.3/.4(043.3) CREȚU VASILE EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Teză de doctor în istorie Conducător științific: PaladePALADE Gheorghe, Gheorghe, doctor doctor în istorie,în istorie, confer universitarconferențiar universitar Conducător științific: PETRENCU Anatol, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Autorul: CREȚU Vasile CHIȘINĂU, 2020 © CREȚU Vasile, 2020 2 CUPRINS ADNOTARE...............................................................................................................................5 LISTA ABREVIERILOR.........................................................................................................8 INTRODUCERE.......................................................................................................................9 1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE REFERITOARE LA EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA (1918-1940)..............16 1.1. Dimensiunea istoriografică a învățământului primar și secundar în Basarabia interbelică..16 1.2. Sursele documentare cu privire la evoluția învățământului primar și secundar în Basarabia (1918-1940).................................................................................................................................29 1.3. Concluzii la capitolul 1.........................................................................................................37
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ION CREANGĂ 130 Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU [Iași] „AȘA A FOST CREANGĂ TOATĂ VIAȚA LUI. A SCRIS CUM A TRĂIT, A TRĂIT CUM A SCRIS”* - -a reluat activitatea Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837, după După ce dascălul Vasile a fost luat la armată,- cum mărturisește însuși scriitorul: „Sunt născut școala, închisă între timp, și la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul sub îndrumarea dascălului Iordache, deloc plă Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: cut de Ion Creangă: „Peste vrun an, vornicul Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din1. HumuleștiPotrivit mi- și prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, soția sa Smaranda, născută David Creangă,ale ardin fi nedascălul- nostru, școala a rămas pustie, iară noi satul Pipirig, județul Neamțului” școlarii, cari eram- peste patruzeci la număr, tricelor satului Humulești, data nașterii s am împrăștiat pe la casele noastre. După 10 iunie 1839: „În jurul datei nașterii lui Ion vrun an, iarăși s a deschis școala. Dar dascălul Creangă 2sunt. mari îndoieli... Data de 1 martie Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne râdica 1837, aleasă de povestitorul însuși, trebuie încă de urechi la fârta (Ф), deasupra ușei, și a ne Fotea, prea păstrată” - a cruce- îndesi la spinare cu Sfântul Neculai, un biciu de A început a învăța slovele la școala din satul curele, făcut și dăruit școalei de moș natal: „Întăiu și ntăiu, am început a învăț - huciu-cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă ajută, după moda veche, la școala din Humulești, duceam cu drag la școală, am4. început a umbla o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin în marginea: o zi mă duceam,- două nu, dar demnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu,-l ierte! urmatot deprinsesem holerei, bunicul a ceti oleacă” matern Poatecare avea s o mână de învățătură, un car de minte i- După ce dascălul Iordache s a prăpădit de pe și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să - , David Creangă, ă fi fost de vreo unsprezece ani, când am ș a înscris nepotul la școala învățătorului Nicolae- început a învăța.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Universitatea De Stat Din Moldova Facultatea De Istorie Și Filosofie Departamentul Istoria Românilor, Universală Și Arheologie
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ȘI ARHEOLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U: 94 (478)„1918/1940”: 373.3/.4(043.2) CREȚU VASILE EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Rezumatul tezei de doctor în științe istorice CHIȘINĂU, 2020 Teza a fost elaborată în cadrul Departamentului Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova Conducători științifici: PALADE Gheorghe, doctor în istorie, conferențiar universitar PETRENCU Anatol, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Referenți oficiali: 1. ȘIȘCANU Ion, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Institutul de Istorie, MECC; 2. NOROC Larisa, doctor în istorie, conferențiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Componenţa Consiliului Științific Specializat: 1. ENCIU Nicolae, doctor habilitat în istorie, conferențiar universitar, Institutul de Istorie, MECC – președinte; 2. XENOFONTOV Ion Valer, doctor în istorie, conferențiar universitar, USM – secretar; 3. PASAT Valeriu, doctor habilitat în istorie, academician, Institutul de Istorie, MECC; 4. URSU Valentina, doctor în istorie, conferențiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”; 5. BURLACU Valentin, doctor în istorie, conferențiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Susținerea va avea loc la 16 ianuarie la ora 15.00 în ședința Consiliului Științific Specializat D 611.02-130, din cadrul Universității de Stat din Moldova, mun. Chişinău, str. A. Mateevici, 60, MD-2009, Republica Moldova, blocul IV, aula 222. Teza de doctor și rezumatul tezei pot fi consultate la Biblioteca Universității de Stat din Moldova (str. A. Mateevici 60) și pe pagina web a ANACEC (www.cnaa.md).
    [Show full text]
  • Unirea Basarabiei Și Bucovinei Cu România
    UNIREA BASARABIEI ȘI BUCOVINEI CU ROMÂNIA Constantin UNGUREANU Abstract: In 1917, Bessarabia was embraced by an impressive national liberation movement. In Chisinau and in other localities, national events took place, where province autonomy was requested, mother tongue education, direct and secret vote, agrarian reform. An important role in the national rebirth of the Bessarabi- an Romanians has played the Moldovan National Party. In the autumn of 1917, the Country Council was formed, which would have 150 deputies, 105 (70%) mandates being for Moldovans, and 45 (30%) for the rest of the ethnic groups. The Country’s Council was inaugurated on 21 November 1917. On 2 December 1917, the deputies of the Country Council proclaimed the Moldovan Democratic Republic. At the beginning of 1918, the situation of the Moldovan Democratic Republic has become critical. At the request of a group of deputies in the Country Council, the Romanian army entered Bessarabia, to put an end to anarchy and disorder. The Country Council voted on 24 January 1918, the independence of the Moldovan Democratic Republic. The complicated situation of MDR and the outbreak of civil war in Russia has led many Bessarabian leaders to opt for the Union with Romania. At a meeting on 27 March 1918, the Country Council voted the Declaration of Conditional Union of Bessarabia with Romania. On 28 October 1920, representatives of Great Britain, France, Italy and Japan signed in Paris the Treaty on the Recognition of the Union of Bessarabia with Romania. During the war, Bukovina was severely affected by military operations, being three times partially occupied by the Russian army.
    [Show full text]
  • UN ORHEIAN CE NE-A LĂSAT UN ALBUM DE NEUITAT ANDRONACHI, Gheorghe (8.IV.1893, S
    UN ORHEIAN CE NE-A LĂSAT UN ALBUM DE NEUITAT ANDRONACHI, Gheorghe (8.IV.1893, s. Chiperceni, jud. Orhei – ?). Moldovean. Studii: Școala Militară de Infanterie din Odesa. A participat la Primul Război Mondial ca ofi ţer al armatei ruse, fi ind rănit de șase ori. În mișcarea de eliberare na- ţională din Basarabia s-a încadrat în 1917. A condus detașamentul de cavalerie al Sfatului Ţării. Pentru merite militare a fost avansat de conducerea Republicii Moldovenești la gradul de locotenent-colonel. Din luna august 1917 și până în martie 1918 a fost prefect de poliţie în jud. Lăpușna. După Unire a fost angajat ca ofi ţer activ în grad de căpitan în Regimentul 2 Vânători „Regina Elisabeta”. După pensionarea din ofi ciu timp de opt ani a fost adjutant al Comandantului pieţii Chișinău. Autor al lucrării Albumul Basa- rabiei (Chișinău, 1933) și al unor memorii ră- mase în manuscris. Distincţii: ordinele: Sf. Gheorghe, cl. IV; Sf. Vladimir, cl. V; Sf. Ana, cl. IV; medalia Ferdi- nand I. Gheorghe Andronachi Despre el s-a Cine deschide Albumul Basarabiei rămâ- scris în enciclopedia ne uimit de ideea în sine. O carte în care mate- Figuri contemporane rialul istoric iconografi c prevalează net asupra din Basarabia (Chi- textului propriu-zis. Era o noutate pentru edi- șinău, 1939), dar tarea de carte din Basarabia. despre soarta lui de Pe de altă parte, trebuie să apreciem fap- după 1940 nu se mai tul că fotografi ile de odinioară erau extrem de cunosc informaţii. scumpe, clișeele se cedau cu greu, proprietarii Este și acesta de imagini din această cauză se considerau oa- un joc al destinu- meni bogaţi.
    [Show full text]
  • Writers of the S Acrificed Generation Les Écrivains De La Génération
    Studii de ştiinţă şi cultură Volumul VIII, Nr. 4, decembrie 2012 Writers of the Sacrificed Generation Les écrivains de la génération sacrifiée Scriitorii generaţiei jertfite” Claudia MATEI Cercetător ştiinţific superior, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare nr. 1,Chişinău; E-mail: [email protected]) Abstract This study is dedicated to several less known aspects of the history of Romanian literature in Bessarabia and to the destiny of the majority of writers who made their debut and thrived within these surroundings between 1918 – 1940. The author sheds new light on the tragic destinies of the writers from that generation after the occupation of Bessarabia by the Soviet Union: E.Dobroşinschi-Malai and I. Dicescu-Siminel – who disappeared with no trace; I. Sulacov – who were shot by the Soviet security intelligence; Ch. Rusu, M. Curicheru, A.Terziman, Al. Cezar Stoica, killed in the GULAG; N. Costenco, E. Gane, P.Halippa, B.Baidan, P. Stati, Al. Tambur, V. Ţepordei – held in the prisons of Siberia; S. Matei Nica, A. Ciurunga – held in the Communist prisons of Romania; D. Iov, killed in the prison of Aiud. The author names the above group of writers the sacrificed generation, emphasizing the essential aspects of their work. Résumé Cet étude est dedié aux plusieurs aspects de l'histoire de la littértature roumaine en Bessarabie et aux destins de la plupart des écrivains qui ont fait leur debut est ont crée dans ce territoire entre 1918 – 1940. L'auteur décrit les destins tragiques des écrivains de cette génération après l'occupation de la Bessarabie par l'Union Soviétique: E.
    [Show full text]
  • C E N T E N a R U L U N I R I I ÎN CĂRȚILE EDITURII ȘTIINȚA Anul
    C E N T E N A R U L U N I R I I ÎN CĂRȚILE EDITURII ȘTIINȚA Anul 2018 la Editura Știința a decurs sub genericul Centenarul Marii Uniri de la 1918. Cu această ocazie, a fost elaborat din timp și demarat, acum câțiva ani, un Program editorial, dedicat evenimentului. În acest context, Programul editorial dedicat Centenarului e doar o confirmare firească a activităților noastre dintotdeauna. Și, bineînțeles, aceste activități de promovare a idealului unității naționale nu se încheie odată cu sărbătorirea Centenarului. Dimpotrivă, cărțile care valorifică patrimoniul istoric și cultural românesc rămân prioritare, după cum și colaborarea cu autorii, editorii și cititorii din România, Republica Moldova și alte teritorii locuite de români este tot mai intensă. Într-un anumit sens, tema aceasta persistă începând cu primele volume ale colecțiilor „Pagini despre Basarabiaˮ și „Moștenireˮ (dar și în alte titluri). Începând cu 1991–1992, Editura Știința a fost un liant al unității de neam, tipărind cărți penru tot arealul limbii române. Până în prezent au fost editate o serie întreagă de lucrări consacrate acestui mare eveniment istoric, o întreagă BIBLIOTECĂ a CENTENARULUI UNIRII. Programul editorial, propriu-zis, dedicat Centenarului MARII UNIRI, a debutat în 2016, odată cu editarea – în sfârșit! – după 100 de ani, a primului volum a Documentelor fundamentale ale Sfatului Țării, și anume, a Proceselor-verbale ale ședințelor în plen Sfatului Țării. În acest volum sunt reflectate principalele mărturii documentare despre activitatea primului Parlament al Basarabiei, despre ce a fost Sfatul Țării ca fenomen istoric și ce rol i-a fost hărăzit în angrenajul complicat al evenimentelor în care a fost antrenată Basarabia în anii 1917– 1918.
    [Show full text]
  • Simion Murafa S-Anăscut Însatul Co Keywords: I
    REVISTA Militară. STUDII DE Securitate și Apărare SIMION MURAFA (24.V.1887–20.VIII.1917), UN OFIŢER BASARABEAN Gheorghe BACIU1 SIMION MURAFA (24.V.1887–20.VIII.1917), A BESSARABIAN OFFICER n the scientific literature it was written less about Simion Murafa. The paper is a brief pre- Isentation the biography of this Bessarabian patriot, of the historical context in which he activated and was murdered. Keywords: Simion Murafa, officer, Bessarabia, World War I. ei care l-au cunoscut pe Simion CMurafa mărturiseau că el făcea parte dintre oamenii cu adevărat curajoși și sinceri luptători pentru dezrobirea Ba- sarabiei de sub jugul țarist. A fost de ne- înfrânt în toate acţiunile sale și a murit demn, ca un mare erou național. Spre ma- rele nostru regret, puțin s-a scris despre această personalitate marcantă din Basara- bia, nu mulţi și-au permis pe larg să re- flecte în presă năzuințele și viziunile sa- le nobile și patriotice. În scurta sa viață, el a demonstrat cu prisosinţă că putea Hodorogea. Fiind educat într-o familie de deveni un mare artist de operă, un bun muzicieni și dotat cu o voce excepțională avocat, excelent scriitor, jurnalist, diplomat (bariton), deseori participa la concertele și om politic. Putea…, însă aşa şi nu i-a fost susținute de orchestra familială. După ab- sortit să-și vadă nici Basarabia dezrobită. solvirea conservatorului (1910), el este Simion Murafa s-a născut în satul Co- invitat să activeze la Opera Naţională din tiujenii Mari din ținutul Sorocii. Învață la Kiev, dar iubirea pentru plaiul natal l-a fă- școala primară, apoi își face studiile la Școa- cut să se întoarcă în Basarabia [1].
    [Show full text]
  • Stoica LASCU În Ciuda Practicării Unei Extrem De Apăsătoare Politici De Rusificare, Basarabenii Și-Au Păstrat Conștiința De Neam Și De Limbă
    LECȚIILE ISTORIEI 373 Stoica LASCU În ciuda practicării unei extrem de apăsătoare politici de rusificare, basarabenii și-au păstrat conștiința de neam și de limbă Interviu realizat de Mariana TERRA St.L. – muzeograf la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, 1975-2003, cadru didactic, inclusiv profesor, la Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” din Constanța, 1993-2017; autor de studii și cărți privind istoria României, în special a Dobrogei, Romanitatea Balcanică, aromânii și meglenoromânii, sud-estul european, în special Albania modernă, istoriografia contemporană; activitate publicistică; m.a. al Academiei Oamenilor de Știință din România. M.T. – profesoară, publicistă. Născută Târnăvean în Ocna Mureș, jud. Alba, 31 iulie 1946. Stabilită în New York (1992). În SUA, desfășoară intensă activitate ziaristică: redactor-șef al revistei „Dacia magazin”, redactor al emisiunii TV „Romanian Voice of New York”, editor, din 1999, al revistei „Romanian Journal” (New York, director bucovineanul Vasile Bădăluță). Autoare a vol. Ion Ștefan, destin româno-american pe verticalitatea vieții (Alba Iulia, 2015). Membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. – Stimate domnule profesor, propun să vorbim în acest interviu des- pre 27 martie (9 aprilie pe stil nou), când s-au împlinit 102 ani de la hotărârea Sfatului Țării de la Chișinău prin care teritoriul românesc dintre Prut și Nistru se unea cu Țara-Mumă. Vă rog să Vă referiți la aspecte mai puțin sau deloc cunoscute despre acest eveniment. În ce măsură, domnule profesor, această zi simbolică, mai este, astăzi, de actualitate? – Cunoașterea istoriei naționale a unui popor este întotdeauna de actu- alitate, căci de raportarea la ea depinde, în bună măsură, conștientizarea 374 ROMÂNĂ identității într-o lume în care aceasta se încearcă a fi tot mai neluată în seamă, ca să nu zic altfel.
    [Show full text]
  • BESSARABIANA Teritoriul Dintre Prut Şi Nistru În Cîteva Ipostaze Istorice Şi Refl Ecţii Istoriografi Ce
    ION ŢURCANU BESSARABIANA Teritoriul dintre Prut şi Nistru în cîteva ipostaze istorice şi refl ecţii istoriografi ce 1 CZU 94(478) T 94 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a cărţii Ţurcanu, Ion Bessarabiana : Teritoriul dintre Prut şi Nistru în cîteva ipostaze istorice şi refl ecţii istoriografi ce / Ion Ţurcanu. – Ch. : S. n., 2012 (Tipogr. „Reclama” SA). – 344 p. 300 ex. ISBN 978-9975-4337-0-9. 94(478) T 94 ISBN 978-9975-4337-0-9. 2 CUPRINS Cuvînt înainte I. Spaţiul pruto-nistrean în prima jumătate a mileniului II ................ Consideraţii generale asupra numelui Basarabia ....................................... Cu privire la chestiunea stăpînirii Basarabilor în nordul gurilor Dunării . Chilia în cadrul relaţiilor internaţionale de la Dunărea de Jos la sfîrşitul mileniului I şi în prima jumătate a mileniului II ...................................... Numele şi teritoriul Basarabiei în evoluţie istorică (prima jumătate a mileniului II – sfîrşitul secolului al XX-lea) ............................................. II. Basarabia la răscruce de vremi (1918-1920) .................................. Duiliu Zamfi rescu despre realităţile basarabene din anul 1918 ................ Refl ections on an unknown but very disputable document concerning the history of Bessarabia în 1917-1918 years .......................................... Mărturii documentare privind susţinerea cauzei României în chestiunea ............................................................ Basarabiei în timpul Conferinţei de Pace de la Paris din 1919-1920 Învăţăminte ale Marii
    [Show full text]