265 ANGVSTIA, 2, 1 997 p. 265-27::: ,

ACTIVITAT EA LUI ROMULUS CIOFLEC PENTRU UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA (1917-1918)

Constantin 1. Stau

Romulus Cioflec s-an�scut la 1 aprilie 1882' în satul A raei, judeţul Trei Scaune (azi jud. Covasna). Între anii 1889-1 893, el urmează şcoah. prinară în satul natal. În perioada 1893-1900, R. Cioflec fr ecventeză cursurile Şcolii Normale (:in Câmpulung Muscel. Viitorul scriitor este între anii 1906- 1 907 învăţăto în comuna Chiojt.l�anca Uud. Prahova). Este mar­ r tor la marea răscoală ţărănească din 1907, eveniment descris rnai târziu in romanul "Boierul". Încă din tinereţe a colaborat la "Gazeu Transilvania", "Viaţa Literară", "Semănătorul" şi "Viaţa Românească" fiind atras de me>eriale de gazetar. În perioada anilor 1908-1911 îl găsim student Facultatea de Litere şi filosofiedin h Bucureşti. Acum publică volumul de nuvele Doamne uiută- "'e!.Îşi ontinua activitatea lite­ c rară şi gazetărească colaborând la revistele "Adt�v;irul Literar", "Universul Literar", "Acţiunea", "Flacăra" precum şi la ziarele de mare tiraj şi "Dimineaţa". "A(kvărul" Între anii 1911-1913 este prim redactor la ziarul ,R n iinul din Arad fiind nevoit sli-şi o întrerupăstudiile la solicitarea lui Vasile Goldiş. În anul l'.ll4 r�1�vine" în România şi îşi ia licenţa în "Litere şi filozofie", după care este numit profesor dt� lileu omârla (jud. Botoşani). la P În perioada anilor 1917-1 1>24 îl întâlnim la Chi �inău unde deştăşoară o bogată acti­ vitate în sprijinul unirii Basarabiei cu România. Dup�i actul la 27 martie/9 aprilie 1918, R. d,! Ciotlec este profesor la liceul "Alecu Russo" de la Chişi nău. În 1924 se transferă la liceul "Loga" din Timişoara1 Activitatea literară lui Romulus Cioflec ·�Stl: des:.ul de bogată.. În 1927 publică volumul Cutreierând Sp ania,a nişte impresii de câlătorie. Un an mai târziu întreprinde călătorie la Polul No1 Experienţa dobândită aici se o ti. materializează într-un alt volum Sub soarele polar. Dup� ani petrecuţi la Timişoara in 1.2 1936 se mută la Bucureşti ca profesor la liceul "Gh. Lază!·'·. În 193 7 îi apare primul său roman "Vârtejul" care un an mai târziu primeşte premiul Ion 1-kliade Rădulescu al Academiei Române. Chiar în anii războiului publică un volum d1� nuvele Românii din secuime (1942) şi în acelaşi timp omanul Pe destinului cu tentă auwbio;�rati că. S-a stins din viaţă.la 13 noiembrie 1955.r Postum îi urmeleva apare romanul Boierul în ,mul !957\ Declanşarea re v l uţi i în Rusia în martie 191'7 găseşte pe Romulus Cioflec în o il Petrograd unde participă la evenimentelee care se derulau Despre aceste momente avea acolo. să relateze în paginile ziarului "Cuvânt moldovenesc". A11icol ul nesemnat este de fapt un fo i­ leton care surprinde o discuţie întrt: doi soldaţi modoveni înt:ilniţi întâmplător pe stradă. La întrebarea - "Are să fie bine? primul soldat răspunde: "Nu poate să fied ecât mai bine ca până acum". Al doi lea soldat rezcrvist îl întreabă neîncrezăto · pc autor "Dar dacă-i biruie ăştia cu revoluţia?" R. Cioflec îi ră punde "Are să fiemai hint penlru toată- lumea. Acum Rusia are s sl!. dea dreptate tuturor şi daciis-ar pune- rânduială repede :â:;tigărn de bW1ă seamlirăzb oiul". Unul dintre soldaţi este neîncrezător ândindu se la copii care nu învaţă la şcoall!. în limba moldove- g - www.cimec.ro / www.mncr.ro 266 CONSTANTIN 1. STAN nească "şi preoţii noştri slujesc în bisericile noastn:, dar sunt un suflet cu noi". Autorul arti nu : t sfl . colului răspunde că lucrurile se vor schimba: "C:t�i buni 'lOr rebui meargA pe cătle adevârulut ă â tu flră şovăire, iar cei slabi de inger vor merge dup h�taia • n lui, iar vântul sufl! bine acum"4. în paginile acelui aşi num!r, R. Ciofleca \ u�1 i�ol intitulat Preoţi��a �oas: JU�licat art . tră in clipa de astăzi, semnat Un mirean. Autorul arttc,1lulUI subltmază că: "Oamenii cet mat de fru nte ai Rusiei, care au infrânt z!gazurile, pentru o n ouă orânduială să se aştearnă, au ru ca flgăduit sl obozenie la fe l pent toţi locuitorii d:n împărăţie". R. Cioflec se îndreaptă spre . oamenii de rând ,norodul nostru, care luptâ greu .;u cele multe", inclusiv la "păstorii nevoile satelor noastre - la preoţi·'. " Cunoscutul ziarist şi scriitor îşi exprima regn�tul că ulţi preoţi n-au fo st un gând t ă:; m cu norodul pe care il păs oreau şi n-au nutrit în satletele p toriţilor nâzuinţe către învăţătu­ ra moldovenească şi nici d ragostea pentru limba m•astră". Cu toate acestea, R. Ciotlec recunoaşte că nu toţi slujitorii altarului s-au comportat astfel, iar "numărul preoţilor purtători " ai cuvântului celui bun şi mai tare va creşte . Semnatarul articolului işi justifica afirmaţiile prin faptul că: "Poporul nostru este adânc credincios, işr iubeşte cu căldurA biserica şi t îndeobşte, ştie să ci ns d!.pc cei care slujesc la altarde ci". cas î t R. Cioflec sublinia, în continuare, necesitaka n iririi legăturilor intre români şi celelalte popoare ale împărăţiei ţariste. El reliefa, totodată, că pe românii basarabeni ii aşteap­ tă un drum lung: "Va trebui, dar, să ostenim în fi �care zi c u mintea şi cu fapta pentru ca să â '' dobândim drepturile noastre şi să ne fac em vredr1 ici d� d nsel e . În primele rânduri, consi­ deră autorul articolului este necesar să se afle prer•ţii : "Dar acum a sunat ceasul al unspreze­ t tă z â celea şi vrem din oa inima, ca această i b ndli, care ne-o dă Dumnezeu şi ne-o ingăduie pe oamenii, s-o dobândim cu p reoţimea în fru nte ! Pn:oţi , aveţi cuvântul !"5. , t t u. De la retrogr d R. Cioflec s-a indrep a spre Chişi nă În după amiaza zilei de 13 a martie 1917 la redacţia ziarului "Cuvântul moldovenesc" a avut loc o şedinţă la care au par­ , N.N. ticipat vreo zece moldoveni in fr unte cu bătroin lll tolstoian Alexandri şi cu tânA.rul N. ş t N.N. Pantel imon Halippa. Pre edin e de şedinţă fost ak:; Alexandri. Cu acest prilej s-a t t s ă a hotărît cons i uirea unei ociet ţi literar culturale care îşi propunea tipărirea unor cărţi de poezii şi povestiri în limba moldovenească, int·� meiert�il cor modovenesc, care va cânta s unuţ i în limba poporului. De emenea se vor ţine lecţii � on l rin e) în această limbâ şi se va stărui a ,, " c c să se introducă şi în Şcolile începătoare . R. Cio flec fc>st de acord cu progr amul cultural propus. M artor al eveni entdor, transilvăneanul Onisi<�.:i >r Ghibu aflat in capitala Basarabiei m consemna în memori il e sale: "Concetăţeanul mt:u Ciotlec părea extrem de mulţumit de , r r hotărîrea luată ca e, în compa aţie cu letargia rnoldovcneasc;i din ultimele decenii, insemna, r in adevâr un p ogres îmbucurător. Din partea-m i ru am putut răbda să nu le spun că, oricât de frumoase şi fo lositoare ar fi poeziile, povestirile şi â'lte ele poporale şi oricât de necesar!!. c c ar fi introducerea limbii norodului în şcoala fiilor >ăi, program care imbrâţişează aseme­ un nea probleme poate fi doar un program pentru timp de p<1ce. DarBasarabia a intrat cu sau flră voia ei, într-o epocă de revoluţie, când trebuie revoluţionar, de luptă aprigă pen­ llll rmgram tru toate drepturi le de care an: nevoie un popor"l•. Este adevărat că moldovenii din Basara Jia nepregătiţi, surprinşi de rapida erau declanşare a evenimentelor. Numeroşi martori o1;u ari vorhesc despre această stare de spirit care domne in rândurile populaţiei basarabene. Unul dintre aceştia aratA că: "Faţă de a r ză , problema mare a o gani n i noastre politice cultuBie, economice şi sociale, care organizare t tr trebuia să igure naţiunii noastre un vii or mai destoinic decât ecutul şi prezentul plicătos"'. as â t - , r ndul ei, Elena Al is ar Romanescu medic şi profes r la liceul eparhial de fe te La o din Ch işinău afirma in memoriile sale câ "fraţii basaraheni s-au unit greu, abia după două săp- www.cimec.ro / www.mncr.ro 267 ACTIVITATEA LUI ROMUU)S CIOF'LEC

a unui grup de iniţiativă, tămâni de la declanşarea revolutiei am putut ieşi in ora:; l a o :>cdinţă �J ceastă primă întâlnire citit care încerca să injghebeze un parhd naţional în Basarabia". La s-a care spunea că o scrisoare a marelui filantrop şi revoluţionar basara bean a u ce se acum"8. "toatl!. averea lui ;: pusă în fo losul p rtidul i f.:>rmcază în Însuşi, R. Cioflec consemna starea de spirit care exista in capitala Basarabiei

" u u urare, de cartea sa de rememor!'lri publicată dup!'l răz boi: C iş nă l rins şi el de înfrig c p h i <' putut înfi"igurarea de a deveni grabnic revoluţionar ( ... ). A fo �;t mai greu până ce oamenii s-au încredinţa c!'l nu-i amăgire, a fo st destul ca lumea set a� ă de libertate să se asigure că trunchi­ o ; ul ţarismului a fo st răsturnat �i tn�cut în istorie"'>. Un rol important în activizarea l uptei naţionale 1-a c ear a la 3/1 6 martie 1917 a iJ\ Ut e Partidului Naţional Moldovenesc. upă trei zile de întrl!niri - 1/14 r- 2/1 S - 3/16 martie 1917 la D ultima şedimţă hotărît crearea unui partid. La propuno;rca lui llalippa, O. Ghibu a fo st desem­ s-a nat pentru redactarea programului noii fo rmaţiuni po liticl . urmă avea dej a un proiect, AC(')ll\ din pe care 1-a înmânat scriitorului şi pub i istului R. Cio 1ec. lat:l d(·scrie O. Ghibu în memori­ l c cum ile sale evenimentele premergătoare organizării Parti'cblu: Nati;mar:. Halippa care a declarat, potri­ m vit aceluiaşi martor ocular : "Nu ne trebuie partid na1 on l, partid socialist-revoluţionar". a c: Această poziţie 1-a surprins şi pc O. Ghibu, dar cei p , nti aprobă'· pe fr untaşul lor. Bietul rez ,.il Cioflec ofensat, părăsi şedinţa după ce declară că el n-a făcut: al eva decât "a cuprins în paragrafe te ceea ce cu 24 de ore înainte fu sese hotărît de adunare'' 1 o. Programul Partidului National Moldovenesc fost întocmit in cele din urmă de un grup de iniţiatiVă compus din , Ion Buzd11gan.'' G!leorghc Andronache, Nicolae Cemei şi Ior gu Tudor. El cuprin ea idei avansate 1tru vn:mea a eea : "1) Expropierea d pc pământului agricol fără nici un fe l de despăgubire, <::cce�ta ur nând să sec dea norodului pentru că el îl munceşte. Pădurile, pâşunile, izlazurile sun �- de a�ernenea, supuse expropierii, devenind proprietat obştească. 2) Şcolile trebuie s.'i fi:ro milncşti, iar învăţătura să fie tlră e plată şi să aibă chip (posibilitatea) să înveţe în ele copi1 Ji ţăranilor şi muncitorilor. 3) Limba moldovenească (româneasd1) să se introducă in toak dre ,;Moriile de stat, de ţinut şi de voloste (plasă), de comună. 4) Arhiercul (capul bi ;�,.·ricii oJ1·Jdoxe) şi toţi nacealnicii (funcţionarii ad ministrativi) sunt datori să cunoască lim'Ja norodului. 5) Recruţii să nu mai fie duşi în alte gubernii pentru satisfacerea serviciului 'nilita, t.:i să facă slujba pe loc, în Basarabia, în regimente moldoveneşti, punându-�>i! :lstfcl hazele armatei naţionale. 6) Neesitatea obţinerii autonomiei interne, precum şi cr.:area unui al Ţării alcătuit din Sfat împuterniciţii tuturor pături lor moldoveneşti şi ale a �tol ncar·.mi conlocuitoare va fi singurul cârmuitor in Basarabia" J ' · Programu l Partidului Naţional Moldove � c lânga un profund caracter m pc democratic şi unul patriotic, urmând generalizarea limsbi avearo mâne şi a alfabetului latin în şcoli, administraţie, biserică, justiţie şi armată. Realismul, car;.cterul s,1u echilibrat au făcutca acest program să aibă o aderenţă considerabilă in rând urile opin1ei publice. Tot în ziua de 3/16 apri lie 1917 a fo st aleasă condu ere noii fo rmaţiuni politic�. Preşedinte de onoare a fo st c a desemnat marele mecenat basarabean Vasile Stroescu1 2 În paralel, numeroşi prizonieri români din migi nari din Transilvania au fo st RU'aa concentraţi la Darni�a. lângi:\ Kiev pentru a se înrola ca >olunlari armata română şi să lupte în pe frontul din Moldova. www.cimec.ro / www.mncr.ro 268 CONSTANTIN 1. STA N

Primul batalion de voluntari fo rmat din 11 S ofiJcri şi 1200 de soldaţi a pornitîn seara zilei de 3 iunie 1917 din Kiev, iar a doua zi, la orele 17 trenul a aj uns la Chişinău. Aici i s-a flcut o primire impresionant5. Martor al acest(:i c ipc u:1ice, scriitorul R. Cioflec consemna i peste ani: "În sfârş t iveşte d inspre Bender, dep� rte, l in ie, pădure mişcMoare, in�râstată pc de tricolor. Cei adunaţise din tot Ardealul, trecuţi foc �i risipiţi în infinitul rusescym acum prin din Rusia nouă să calce pragul Basarabiei spre Ronâni� voluntarii ardeleni. In sfărşit, visată: uralele lor se asvârl în slavă copleşind geamâtul g:cu maşinei ostenite ( ... ). Şi compăniile al trecute şi rânduite in piaţa din dosul garii având corul batalionului in fa ţa scrtrii la intrare primesc salutul şi binecuvântarea Basarabiei"11. Cu acest prilej au vorbit căpitanul Simi·Jn Murafa, Ştefan Ciobanu, studentul V. Cazacliu. Din partea voluntarilor a rostit un cuvânt de mulţumire locotenentul Victor Deleu14• În data de 7 iun ie 1917, batalionul a juns in laşi unde i s-a tlcut o primire deosebită. a În aceste condiţii, conducerea ziarului "Cuviintul moldovenesc" este preluată de Onisifor Ghibu in locul lui Romulus Ciotlec. Ce1 doi ardeleni au fost cooptaţi in Comisia şcolară moldovenea..,.că de pe lângă zemstva guhernial� . Prima şedinţă a comisiei a avut loc la 3 mai 1917. Preşedintele comisiei şcolare a fo st ales membrul Upravei, Pavel Gore care a pus in discuţie problema tipăririi cărţi lor moldoven�şti, necesare "in vederea deschiderii chiar in toamna anului curent, a şcolilor poporale in lim'Ja m.J idovenească". O parte din cei prezenţi militau în favoare 1 intn,ducerii alfabetului latin. După lungi discuţii, când s-au epuizat ,,toate argumentele care s-au în fa voarea lui este votat chiar adus în unanimitate"l5. Tot cu acest pri l ej , Comitetul proft-sorilor şi învi\ţlltorilor moldoveni a lansat un manifestcare se adresa atât profesorilor invă!{ltorilor moldoveni, cât şi studenţilor şi basarabeni de la facultăţi le de tl lologie, ştiinţe natur

Între 25-28 mai s au destlşurat în Sala ��parh ial3 din Chişinău lucrările primu­ 1917 - lui Congresal înv�ţ�torilor şi profesorilor din Moldova_ Ac.!st fo rum la care au participat 250 de delegaţi reprezentând catedrele didactice a fo st: inlugurast printr-un Te Deum oficiat de arhimandritul Gurie in limba română. Vo rbitorii ati ptlS dis u].ie mai multe probleme. Cea in mai importantă chestiune pusă în discuţie în cadrul d·!zba1eri;:lor a fo st aceea a demonstrării originii latine a poporului român şi a limbii române, pumanenţei şi continuităţii sale in a vechea vatră a Dacie i. Prezentând realităţile istorice în care a fo st obligat să trăiască poporul român, Pavel Gore arăta: "Neamul românesc locuieşte în m.1i multe ţări şi astfel avem români ardeleni, bucovineni, munteni, olteni, moldoveni, mal edoncni, dar cu un cuvânt toţi suntem români. Un neam moldovenesc nu cxistă" l7. Pe ac ee;1şi lir:ie s-au situat şi luările de cuvânt ale celorlalţi vorbitori Moş Ion Codreanu Vladimir Hc11a, Mateevici. Preşedintele , Ali!XC Congresului Te odor Nea: ga a I L atlrmat în alocuţiur:�:a id H înfăptUirii deplinei libertăţi şi " ' sa ,!e unităţi naţionale: Vom ridica toţii un s eag pe care >a fie Trăiască Basarabia Liberă!, " t snis Trăiască in fe ricire şi lumină ideilcu e naţionale!, iar scrie "Trăiască Societatea pe a 't steag învăţătorilor şi profesori lor moldoveni !"1 vo11 R. În cadrul Congresului naţional al corpului didactic dm Basarabia a luat cuvântul şi reprezentantul Asoc iaţiei studenţilor moldoveni Vas ih: llan·a. El a declarat c!i tineretul stu­ dios moldovean va lucra mână in mân� cu învăţMorii şi pr·Jfesori i. Forumul cadrelor didac­ tice din Basarabia a elaborat o serie de rezoluţii care p ·evcclcaup rintre altele: 1) De la 1 sep­ tembrie 1917, şcoli le din satele moldoveneşti sau în majorcsori lor din Basarabia dezvăluiau hotărîrea nezdruncinată a românilor aflaţi în teritoriul �uprins în:re Prut şi Nistru de a rupe cu trecutul. Majoritatea lor covârşitoare pronun1a î11 fa v(1arca începerii noului an şcolar 1917-1918 prin predarea cursurilor în l imseb a maternii. măsură cu caracter patriotic, Acea;;tă deşi în aparenţă relativ simplă, era destul de dificil de pus în apl icare deoarece nu existau cadre calificate, manuale material didactic. Primii care Lrebuiau să cunoască noul alfabet erau , învăţătorii. De aceea între 17 iunie şi 15 august 1917 au organizate din iniţiativa lui t(J st Onisifor Ghibu şi a scriitorului R. Cioflec cursuri de pre �ătir(' destinate invâţătorilor. La aces­ te cursuri au participat 418 învMă1ori şi învăţătoare din care l O erau de peste Nistru. Expunerile erau însoţite de ample şi frwnoase dezbateri . Lectorii, în rândul cărora afla Elena Aristar-Romanescu, Ştefan Ciobanu R. Ciollcc, O. Ghibu, V. Harea, Liviu se , Marian, Alexe Mateevici, Ovidiu Ţopa ş.a. au abord it in temele expuse cursantilor atât probleme metodice, cât şi o serie de hestiuni legate de istoria şi literatura poporului român. c in cadrul prelegerilor şi dezbaterilor s-a evidenţiat uniBtea culturală şi economic!i a Ţărilor Române in evul mediu, despr1rţite de vicisitudinile istoriei doar prin graniţe artificiale. www.cimec.ro / www.mncr.ro 270 CONSTANTr' l. STA "'l

enţiind continuit tea şi unitatea Cursurile au fo st deschise cu o solemnitate deo.;;ebită, .:vid � . r l j elcb a a poezie noas- românilor. Preotul Alcxe Mat cvici a citit p � � � � Limba poet c cu dCcst i 'atnotlc20. tră care a e moţionat profund pe cei prezenţi datorită fio cullll ·:1 ! . r O. sa. �e aduci\ profeson de Teofill oncu propus, potrivit rclaţâri l o (Jhlbu'. . a lu1 c11 . pollt1ce . .,Eu m-am opus ta Odesa şi Kiev Ia cursurile Învăţători lor din Basarabia pentru leqn og21. categoric", consemna marele pedag . • • ele profesorilor bas uabr n1 deşi nu a lămunt toate probl:� Congresul învf1ţ�1wrilor şi . . lui . T t ma1 mulţi Şl u cu care se confruntau slujitorii şcolii cont ibui poporu � �� a r \ 1� luminmgca 21 august 1917, R. Ciofleca ple­ l

NOTE

1. Data este indicată de Lăcătuşu in ldenlit it din secuime, Cluj istoricul Ioan şi culturii la ro mânii ­ Napoca, Editura a p ti a, 1995, p.200. CeilalţiC eC<�rcc\1\tor� op i sal apreciază că R. C r a ;�i ere e Cioflec s-a născut la c rtie 18R2. 2. Colesnic, Basarabia necunn.1Wtâ,25 ma Chişin1\u, Ed itura 1 3, p.224-229. 1. Universitas, 99 3. M. Braga, Destructurare şi Ist ia /itera,·â ca. uretext, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982, p.69-9 1. restructurare, in or 4. În Petrograd în zilele re volutiei, moldoven·�sc'·, IV, 11r.24 din 22 martie 191-7. 5. Ibidem. în .,Cuvânt 6. O. Ghibu, Pe baricadele l'ie(ii. in Busarabi" revoluţionan:i (/ 9 /8). Amintiri. Edi�ie de Octavian O. Ghibu, Chişinău, Editur

19. "Şcoala Moldoveneascri". l, nr. 2-4, 1917, p.66; ibu p. l96- 1 97; 198; V. I. Moisiuc, 1. O. Gh , op . cit., Ca fet a , 32-34, doc.6; Constamin 1. Su.n, Cof'ltribu{ii studenţeşti Unirea Basarla abieie nu op. cit. , (2 7 ap : J •)/8j. .,Ft,rum", XXXV, nr.ll-12la /1993, p.97. 20. Arh, Naţ onale Bucurepti,cu fo nd O.ma Ghibu,rtie/9 dosar rih t in i 38211917, f.47. 21. /bidem, dosar 381/191 7, rJ 22. R. Ciofle , op. cit., p. 174-17S. 23. "Ardea ucl", Chişinău, 1, nr. l dinJ decembrie l O 1917 24. P. Mihail, Fap te şi bwarabeni uitaţi 1799.. /9 de spiritualitate românească din Basar biatr, Chişinec:llle ău, Editu a Universitas, ."8, p.3în Mc03,irrt.rii doc.XXXVIII. 25. O. Ghibu, op.a cit. , p.357. r 1993, 26. "România Nouă". II, r 8 din 24 ianuarie 1918; Con;tanti·1 Stan, Contribuţii n . 1 privind activitatea lui Onisifor Ghibu pentru realizarea desăvârŞ:rii Wlltătii rwţionale (1916-1918), in "Acta Musei Napoccnsis", XXIV-XXV/1987- 191\S, 3părut 1992, p.761.

THE ACTIVITY OF ROMUL.l:SCI OFLEC FOR THE UNIOI\' OF BASARABIA WITJ:I ROMANIA (1917-1918) (Abstnacf)

The autor presents some bibilographical d<•te�; ab01.1t R. io ec. He also make a short dis­ C fl cription ofthe literary acti v ity oi' Cioflcc. The signatory·ofstudy is absorbcd by the activity of Cioflec in the joumalistical sj)here in Basarabia. He analised also thc wntribution of the wriuer !o thc o ga isation of baslli'Ilbianeducation n and to the foundation of thc !davi n National Pa11y. authllrr highlight the patriotic character of M a The the transylvanian writtcr's oin Basarabia, including this Vv\)l'k an the contest ofthe inhabitants ofthe Banat, Basarabia, Bucovinworka a ylvania fo r the IJn on and Tr ns with the country.

www.cimec.ro / www.mncr.ro