265 ANGVSTIA, 2, 1 997 p. 265-27::: , ACTIVITAT EA LUI ROMULUS CIOFLEC PENTRU UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA (1917-1918) Constantin 1. Stau Romulus Cioflec s-an�scut la 1 aprilie 1882' în satul A raei, judeţul Trei Scaune (azi jud. Covasna). Între anii 1889-1 893, el urmează şcoah. prinară în satul natal. În perioada 1893-1900, R. Cioflec fr ecventeză cursurile Şcolii Normale (:in Câmpulung Muscel. Viitorul scriitor este între anii 1906- 1 907 învăţăto în comuna Chiojt.l�anca Uud. Prahova). Este mar­ r tor la marea răscoală ţărănească din 1907, eveniment descris rnai târziu in romanul "Boierul". Încă din tinereţe a colaborat la "Gazeu Transilvania", "Viaţa Literară", "Semănătorul" şi "Viaţa Românească" fiind atras de me>eriale de gazetar. În perioada anilor 1908-1911 îl găsim student Facultatea de Litere şi filosofie din h Bucureşti. Acum publică volumul de nuvele Doamne uiută- "'e!.Îşi ontinua activitatea lite­ c rară şi gazetărească colaborând la revistele "Adt�v;irul Literar", "Universul Literar", "Acţiunea", "Flacăra" precum şi la ziarele de mare tiraj şi "Dimineaţa". "A(kvărul" Între anii 1911-1913 este prim redactor la ziarul ,R n iinul din Arad fiind nevoit sli-şi o întrerupăstudiile la solicitarea lui Vasile Goldiş. În anul l'.ll4 r�1�vine" în România şi îşi ia licenţa în "Litere şi filozofie", după care este numit profesor dt� lileu omârla (jud. Botoşani). la P În perioada anilor 1917-1 1>24 îl întâlnim la Chi �inău unde deştăşoară o bogată acti­ vitate în sprijinul unirii Basarabiei cu România. Dup�i actul la 27 martie/9 aprilie 1918, R. d,! Ciotlec este profesor la liceul "Alecu Russo" de la Chişi nău. În 1924 se transferă la liceul "Loga" din Timişoara1 Activitatea literară lui Romulus Cioflec ·�Stl: des:.ul de bogată.. În 1927 publică volumul Cutreierând Sp ania,a nişte impresii de câlătorie. Un an mai târziu întreprinde călătorie la Polul No1 Experienţa dobândită aici se o ti. materializează într-un alt volum Sub soarele polar. Dup� ani petrecuţi la Timişoara in 1.2 1936 se mută la Bucureşti ca profesor la liceul "Gh. Lază!·'·. În 193 7 îi apare primul său roman "Vârtejul" care un an mai târziu primeşte premiul Ion 1-kliade Rădulescu al Academiei Române. Chiar în anii războiului publică un volum d1� nuvele Românii din secuime (1942) şi în acelaşi timp omanul Pe destinului cu tentă auwbio;�rati că. S-a stins din viaţă.la 13 noiembrie 1955.r Postum îi urmeleva apare romanul Boierul în ,mul !957\ Declanşarea re v l uţi i în Rusia în martie 191'7 găseşte pe Romulus Cioflec în o il Petrograd unde participă la evenimentelee care se derulau Despre aceste momente avea acolo. să relateze în paginile ziarului "Cuvânt moldovenesc". A11icol ul nesemnat este de fapt un fo i­ leton care surprinde o discuţie întrt: doi soldaţi modoveni înt:ilniţi întâmplător pe stradă. La întrebarea - "Are să fie bine? primul soldat răspunde: "Nu poate să fied ecât mai bine ca până acum". Al doi lea soldat rezcrvist îl întreabă neîncrezăto · pc autor "Dar dacă-i biruie ăştia cu revoluţia?" R. Cioflec îi ră punde "Are să fiemai hint penlru toată- lumea. Acum Rusia are s sl!. dea dreptate tuturor şi daciis-ar pune- rânduială repede :â:;tigărn de bW1ă seamlirăzb oiul". Unul dintre soldaţi este neîncrezător ândindu se la copii care nu învaţă la şcoall!. în limba moldove- g - www.cimec.ro / www.mncr.ro 266 CONSTANTIN 1. STAN nească "şi preoţii noştri slujesc în bisericile noastn:, dar sunt un suflet cu noi". Autorul arti nu : t sfl . colului răspunde că lucrurile se vor schimba: "C:t�i buni 'lOr rebui meargA pe cătle adevârulut ă â tu flră şovăire, iar cei slabi de inger vor merge dup h�taia • n lui, iar vântul sufl! bine acum"4. în paginile acelui aşi num!r, R. Ciofleca \ u�1 i�ol intitulat Preoţi��a �oas: JU�licat art . tră in clipa de astăzi, semnat Un mirean. Autorul arttc,1lulUI subltmază că: "Oamenii cet mat de fru nte ai Rusiei, care au infrânt z!gazurile, pentru o nouă orânduială să se aştearnă, au ru ca flgăduit sl obozenie la fe l pent toţi locuitorii d:n împărăţie". R. Cioflec se îndreaptă spre . oamenii de rând ,norodul nostru, care luptâ greu .;u cele multe", inclusiv la "păstorii nevoile satelor noastre - la preoţi·'. " Cunoscutul ziarist şi scriitor îşi exprima regn�tul că ulţi preoţi n-au fo st un gând t ă:; m cu norodul pe care il păs oreau şi n-au nutrit în satletele p toriţilor nâzuinţe către învăţătu­ ra moldovenească şi nici d ragostea pentru limba m•astră". Cu toate acestea, R. Ciotlec recunoaşte că nu toţi slujitorii altarului s-au comportat astfel, iar "numărul preoţilor purtători " ai cuvântului celui bun şi mai tare va creşte . Semnatarul articolului işi justifica afirmaţiile prin faptul că: "Poporul nostru este adânc credincios, işr iubeşte cu căldurA biserica şi t îndeobşte, ştie să ci ns d!.pc cei care slujesc la altarde ci". cas î t R. Cioflec sublinia, în continuare, necesitaka n iririi legăturilor intre români şi celelalte popoare ale împărăţiei ţariste. El reliefa, totodată, că pe românii basarabeni ii aşteap­ tă un drum lung: "Va trebui, dar, să ostenim în fi �care zi cu mintea şi cu fapta pentru ca să â '' dobândim drepturile noastre şi să ne fac em vredr1 ici d� d nsel e . În primele rânduri, consi­ deră autorul articolului este necesar să se afle prer•ţii : "Dar acum a sunat ceasul al unspreze­ t tă z â celea şi vrem din oa inima, ca această i b ndli, care ne-o dă Dumnezeu şi ne-o ingăduie pe oamenii, s-o dobândim cu preoţimea în fru nte ! Pn:oţi , aveţi cuvântul !"5. , t t u. De la retrogr d R. Cioflec s-a indrep a spre Chişi nă În după amiaza zilei de 13 a martie 1917 la redacţia ziarului "Cuvântul moldovenesc" a avut loc o şedinţă la care au par­ , N.N. ticipat vreo zece moldoveni in fr unte cu bătroin lll tolstoian Alexandri şi cu tânA.rul N. ş t N.N. Pantel imon Halippa. Pre edin e de şedinţă fost ak:; Alexandri. Cu acest prilej s-a t t s ă a hotărît cons i uirea unei ociet ţi literar culturale care îşi propunea tipărirea unor cărţi de poezii şi povestiri în limba moldovenească, int·� meiert�il cor modovenesc, care va cânta s unuţ i în limba poporului. De emenea se vor ţine lecţii � on l rin e) în această limbâ şi se va stărui a ,, " c c să se introducă şi în Şcolile începătoare . R. Cio flec fc>st de acord cu programul cultural propus. Martor al eveni entdor, transilvăneanul Onisi<�.:i >r Ghibu aflat in capitala Basarabiei m consemna în memori il e sale: "Concetăţeanul mt:u Ciotlec părea extrem de mulţumit de , r r hotărîrea luată ca e, în compa aţie cu letargia rnoldovcneasc;i din ultimele decenii, insemna, r in adevâr un p ogres îmbucurător. Din partea-m i ru am putut răbda să nu le spun că, oricât de frumoase şi fo lositoare ar fi poeziile, povestirile şi â'lte ele poporale şi oricât de necesar!!. c c ar fi introducerea limbii norodului în şcoala fiilor >ăi, program care imbrâţişează aseme­ un nea probleme poate fi doar un program pentru timp de p<1ce. DarBasarabia a intrat cu sau flră voia ei, într-o epocă de revoluţie, când trebuie revoluţionar, de luptă aprigă pen­ llll rmgram tru toate drepturi le de care an: nevoie un popor"l•. Este adevărat că moldovenii din Basara Jia nepregătiţi, surprinşi de rapida erau declanşare a evenimentelor. Numeroşi martori o1;u ari vorhesc despre această stare de spirit care domne in rândurile populaţiei basarabene. Unul dintre aceştia aratA că: "Faţă de a r ză , problema mare a o gani n i noastre politice cultuBie, economice şi sociale, care organizare t tr trebuia să igure naţiunii noastre un vii or mai destoinic decât ecutul şi prezentul plicătos"'. as â t - , r ndul ei, Elena Al is ar Romanescu medic şi profes r la liceul eparhial de fe te La o din Ch işinău afirma in memoriile sale câ "fraţii basaraheni s-au unit greu, abia după două săp- www.cimec.ro / www.mncr.ro 267 ACTIVITATEA LUI ROMUU)S CIOF'LEC a unui grup de iniţiativă, tămâni de la declanşarea revolutiei am putut ieşi in ora:; l a o :>cdinţă �J ceastă primă întâlnire citit care încerca să injghebeze un parhd naţional în Basarabia". La s-a care spunea că o scrisoare a marelui filantrop şi revoluţionar basara bean Vasile Stroescu a u ce se acum"8. "toatl!. averea lui ;: pusă în fo losul p rtidul i f.:>rmcază în Însuşi, R. Cioflec consemna starea de spirit care exista in capitala Basarabiei " u u urare, de cartea sa de rememor!'lri publicată dup!'l răz boi: C iş nă l rins şi el de înfrig c p h i <' putut înfi"igurarea de a deveni grabnic revoluţionar ( ... ). A fo �;t mai greu până ce oamenii s-au încredinţa c!'l nu-i amăgire, a fo st destul ca lumea set a� ă de libertate să se asigure că trunchi­ o ; ul ţarismului a fo st răsturnat �i tn�cut în istorie"'>. Un rol important în activizarea luptei naţionale 1-a c ear a la 3/1 6 martie 1917 a iJ\ Ut e Partidului Naţional Moldovenesc. upă trei zile de întrl!niri - 1/14 r- 2/1 S - 3/16 martie 1917 la D ultima şedimţă hotărît crearea unui partid. La propuno;rca lui llalippa, O.