11. File Din Trecut

Gheorghe BACIU FILE DIN TRECUTUL MEDICINEI BASARABENE Chişinău 2015 CZU… Redactor: Raisa Ciobanu Machetare computerizată: Anatol Bondarev Copertă: Vladimir Jeleznîi ISBN.. In Memoriam Academicianului Eugen Popuşoi, eminent organizator al Serviciului de sănătate publică, fondatorul şcolii şi catedrei Istoria medicinei. Slăbiciunea statului, a obştii, vine de la faptul că între oameni şi, mai ales, între bărbaţii de stat, nu există bună înţelegere şi armonie. Dimitrie Cantemir, 1705 Arta terapiei nu trebuie înţeleasă ca o lege, fără milă şi indiferenţă faţă de sănăta- tea bolnavilor, aşa cum fac cei ce nu cunosc asprimea naturii şi comunitatea suferinţe- lor… Eu vă cer ca spre deosebire de alţi medici, să vă siliţi de a nu prescrie medicamen- te înainte de a vă fi gândit dacă nu o faceţi decât pentru presupusa voastră capacitate. Alexandru din Tralles sec. VI, d.Hr. PREFAŢĂ Lucrarea profesorului universitar Gheorghe Baciu se re- feră la istoricul medicinei pe plaiul basarabean, temă stu- diată insuficient până în prezent. Autorul încearcă să acopere această lacună şi să extindă cunoştinţele ce ţin de istoria statornicirii şi evoluţiei sănătăţii publice în întreg in- terfluviul pruto-nistrean, cu un accent preponderent pe personalitatea unor medici proeminenţi, care au stat de veghe la sănătatea conaţionalilor noştri de-a lungul timpului. Are dreptul la viaţă axioma precum că viitorul prezentului izvorăşte din trecut şi că biserica şi şcoala au avut un rol important în dezvoltarea medicinii naţionale, reprezen- tate de personalităţi de vază, originare sau descendente din spaţiul investigat, care şi-au onorat cu înalt profesionalism şi dăruire de sine Jurământul lui Hipocrat. Indiferent de locul activităţii, categoria bolnavilor sau condiţiile social- politice la momentul respectiv, protagoniştii prezentei lu- crări au servit dintotdeauna drept temelie pe care s-a dez- voltat medicina contemporană. Este regretabilă lipsa unor ample informaţii vizavi de viaţa şi activitatea marilor corifei din domeniul medicinei naţionale care au activat de-a lungul anilor. Anume prin strădania, înaltul patriotism şi profesionalism de care au dat dovadă personalităţile menţionate în lucrarea dată, medicina autohtonă a făcut un salt considerabil care constituie o punte de legătură între medicina de ieri şi cea de azi. Autorul corect afirmă că despre originea basarabeană şi activitatea unor medici ca Nicolae Sclifosofski, Lev Tarasevici, Gheorghe Durdufi sau Nicolae Străjescu există 7 succinte surse informative, apoi o seamă altor dintre per- sonalităţile eminente mai rămân scufundate în anonimat. Şi e păcat. De aceea consider că e lăudabilă osteneala autorului, recomandându-i să nu se oprească aici cu investi- gaţiile. Câţi dintre noi, ne întrebăm, cunosc cel puţin nu- mele iluştrilor medici basarabeni de odinioară, ca, de exemplu: Constantin Scrobanski şi Evgheni Kurdinovski, că sunt născuţi în Chişinău? Considerăm că tocmai interesul sporit al autorului lu- crării pentru reanimarea istoriei medicinii l-a determinat să-şi axeze eforturile în direcţia recuperării memoriei aces- tor personalităţi de vază, parţial neglijate sau pe nedrept date uitării, readucând la cunoştinţa comunităţii medicale ştiinţifice, a tineretului studios, dar şi a marelui public în egală măsură, peste 65 de nume de medici care au activat în acest spaţiu geografic de-a lungul timpului. Urmărind să acopere acest gol informativ cu privire la trecutul medicinii noastre, autorul a studiat şi valorificat o serie de date inedite sau puţin cunoscute referitoare la starea de sănătate publică în diferite etape de dezvoltare a Basarabiei, RSS Moldoveneşti sau Republicii Moldova, inserând în istoria generală a medicinii naţionale activităţile unor iscusiţi medici şi savanţi care au prestat servicii de calitate şi cali- ficate populaţiei din teritoriu de-a lungul secolelor. Dincolo de importanţa intrinsecă a punerii în adevărata lumină şi valoare a vieţii şi activităţii unor medici de vază ca Leopold Siţînski, Toma Ciorbă, Calistrat Hânculov, Ni- colae Anestiadi, Ecaterina Arbore, Daniel Ciugureanu, Anatol Koţovski, Eugen Popuşoi şi a multor altor persona- lităţi din domeniu, lucrarea dr. hab., prof. univ. Gheorghe Baciu urmăreşte evoluţia medicinei autohtone de-a lungul timpului, constituindu-se într-o sinteză sui generis de isto- rie a medicinei naţionale prin marile ei personalităţi. Considerentele expuse ne îndreptăţesc să conchidem că lucrarea Doctorului Honoris Causa, profesorului Gheorghe 8 Baciu, File din trecutul medicinei basarabene constituie o contribuţie originală şi extrem de importantă la valorifica- rea istoriei medicinei noastre naţionale. Autorul aduce o seamă de noi informaţii şi interpretări originale în legătură cu trecutul medicinei în acest spaţiu şi referitoare la emi- nentele personalităţi care s-au format, activat şi afirmat în acest nobil domeniu de activitate, justificând astfel con- vingerea că respectiva investigaţie va fi recepţionată cu viu interes nu numai de către specialiştii în domeniu, ci şi de către toţi cei pasionaţi de problematica istoriei medicinei naţionale. Oleg Lozan, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar 9 INTRODUCERE Sociologul britanic John McHale evidenţiază că viitorul prezentului izvorăște din trecut. Anume interesul sporit manifestat faţă de trecutul plaiului natal, faţă de obiceiuri- le şi tradiţiile băştinaşilor rămân imprimate în sufletul fie- cărui om ca ceva sacru şi inestimabil. A ignora această axiomă înseamnă a uita de neamul din care face parte sau de cei care le-au dat viaţă. Cele relatate mai jos se referă în întregime la cunoaşterea istoriei evoluţiei sănătăţii publice a ţării noastre şi despre medicii care, pe timpuri, nu şi-au cruţat propria sănătate, propria viaţă, stând de veghe la cea a conaţionalilor lor cărora şi-au consacrat viaţa. În acest context, are perfectă dreptate profesorul universitar Octavian Buda, care menţionează: „Valenţa istori- că a medicinii este adeseori ignorată într-o epocă în care se încearcă din răsputeri tehnologizarea şi informatizarea acesteia într-un aici şi acum continuu. Şi totuşi, nimeni nu va putea vreodată să vorbească despre medicină în afara acestei dimensiuni fundamentale, care este evoluţia ei isto- rică, odată cu cea a umanităţii însăşi“1. Biserica şi şcoala dintotdeauna au servit drept principa- lii piloni, în jurul cărora s-a coagulat întreaga suflare a po- porului nostru. Cotropirile seculare ale teritoriilor basarabene se soldau cu exterminarea în masă a băştinaşilor. Pe mulţi reprezentanți din rândul localnicilor îi obişnuiau (ci- tiţi sileau) să proslăvească măreția veneticilor, mancurtizându-i pe mulţi dintre ei prin toate metodele po- sibile şi imposibile. În acelaşi timp, însă, din rândul băşti- 1 Buda, O. Despre regenerarea şi... degenerarea unei naţiuni. Ed. SensTritonic, Bucureşti, 2009, p. 7. 10 naşilor apăreau, şi nu puţine minţi lucide, oameni capabili, curajoşi, dintre care au făcut parte: Petru Movilă, Nicolaie Milescu-Spătaru, Nicolae Casso, Alexandru Bodescu, Pe- tru Capiţa, Emanuil Cateli, Anatol Corobceanu, Nicolae Testemiţanu, Eugen Grebenicov, Dumitru Matcovschi, Grigore Vieru şi alte personalităţi cu viziuni progresiste, patriotice, care nu s-au mancurtizat, opunând rezistenţă regimurilor ocupaţionale. Se cunoaşte că destinul fiecărui neam ca şi viaţa omului în parte se află în permanentă evoluţie, ceea ce corespunde etapei de dezvoltare a societăţii. S-a constatat că istoria populaţiei de pe ambele maluri ale Prutului şi Nistrului (şi nu numi) îi leagă numeroase nume similare şi personalităţi notorii, care a aceeaşi origine etnică încă din timpurile cele mai străvechi. Acest fapt demonstrează că neamul daco- tracic, cândva răspândit pe imensele aşezări populate de ei, treptat s-au micşorat, parţial dispărând, fapt determinat atât de procesul migrator secular şi lipsei unei graniţe certe dintre popoarele conlocuitoare, cât şi datorită invaziilor cotropitorilor din partea altor popoare, care îşi lărgeau me- reu teritoriile din contul celor al vecinilor paşnici. În situaţie similară s-a regăsit şi un număr impunător de renumiţi medici, originari sau descendenţi de-ai conaţiona- lilor noştri, care şi-au făcut datoria profesională indiferent de locul activităţii şi categoria bolnavilor. Dacă despre originea basarabeană a unor vestiţi medici de pe timpuri cum ar fi: Nicolaie Sclifosofski, Lev Tarasevici, Gheorghe Durdufi, Nicolae Străjescu deşi insuficient, dar totuşi s-a scris câte ceva în presa autohtonă, apoi informaţiile despre alte personalităţi eminente din domeniul medicinei sunt sărăcăcioase sau chiar nu se cu- noaşte nimic despre ele. De exemplu, cine ştie că distinşii medici-academicieni, care pe parcursul anilor au activat în Rusia, Constantin Scrobanski (1874–1946) şi Evgheni Kurdinovski (1874–1933) s-au născut în Basarabia, la 11 Chişinău, au absolvit Liceul de Băieţi din localitate, acolo unde au învăţat şi o pleiadă nu numai de medici redutabili: Panteleimon Sinadino, Victor Crăsescu, Anatol Koţovskii, Leopold Sîţiinski, Ion Şeptelici-Herţesco, Vladislav Volski, Calistrat Hînculov, Moisei Sluţkii, arhitectul Ale- xei Sciusev, fratele medicului Maria Poruscic-Sciusev, precum şi alte personalităţi basarabene de excepţie ale timpului. Sau cine în zilele noastre îşi mai aminteşte că eminentul neurofiziolog şi psiholog american, întemeieto- rul somnologiei contemporane, Nathaniel Kleitman (1905–1999), este originar din Basarabia? În Ţara Moldovei şi în alte state europene, pe parcursul istoriei, erau

Load more