DOCSLIB.ORG

Descarcă Materialele

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Descarcă Materialele 0 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI INOVARE Sesiunea naţională cu participare internațională de comunicări ştiinţifice studenţeşti dedicată aniversării a 75-a a USM Ediţia a XXV-a 22-23 aprilie 2021 Rezumatele comunicărilor Volumul II CEP USM 1 082:378=135.1=111=161.1 S 50 Sesiunea naţională cu participare internațională de comunicări ştiinţifice studenţeşti dedicată aniversării a 75-a a USM Ediţia a XXV-a 22-23 aprilie 2021 Comitetul științific: Aurelia Hanganu Prorector pentru studiile cu frecvență redusă, dr. hab., conf. univ. Tatiana Bulimaga Șef secţie, responsabil de ediţie, responsabil Secţiunea ştiinţe ale naturii şi exacte Marianna Savva Specialist principal, responsabil Secţiunea ştiinţe sociale şi Secţiunea ştiinţe juridice şi economice Violeta Macovei Specialist principal, responsabil Secţiunea ştiinţe umanistice Mihai Leșanu Decan al Facultății de Biologie și Pedologie, dr., conf. univ. Viorica Gladchi Decan al Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică, dr., conf. univ. Liliana Dmitroglo Decan al Facultății de Fizică și Inginerie, dr., conf. univ. Galina Rusu Decan al Facultății de Matematică și Informatică, dr., conf. univ. Sergiu Brînza Decan al Facultăţii de Drept, dr. hab., prof. univ. Galina Ulian Decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, dr. hab., prof. univ. Sergiu Matveev Decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, dr., conf. univ. Georgeta Decan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Stepanov dr. hab., prof. univ. Adriana Cazacu Decan al Facultăţii de Litere, dr., conf. univ. Vladimir Guţu Decan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială, dr. hab., prof. univ. Alexandru Solcan Decan al Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, dr., conf. univ. Culegerea înglobează rezumatele comunicărilor masteranzilor participanți la Sesiunea națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești, Ediția a XXIV-a. Responsabilitatea asupra conținutului textelor aparține în exclusivitate autorilor și îndrumătorilor acestora. Responsabil de ediție: Tatiana Bulimaga, șef Secţie, Institutul de Cercetare și Inovare ISBN 978-9975-152-93-8 ISBN 978-9975-152-95-2 © Universitatea de Stat din Moldova, 2021 2 BIOLOGIE ȘI PEDOLOGIE PROMOVAREA TURISMULUI SUSTENABIL PRIN IMPLEMENTAREA TRASEELOR ECOTURISTICE ÎN CADRUL REZERVAȚIEI ȘTIINȚIFICE ,,PRUTUL DE JOS’’ Elena BALAȚEL, masterandă, Facultatea Biologie și Pedologie CZU: [502.7 + 574]:338.48(478) [email protected] În cursul Inferior al râului Prut este amplasată Rezervația științifică „Prutul de Jos”, creată în anul 1991 la 23 aprilie prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 209, pe o suprafaţă de 1755,4 ha. Aria protejată cuprinde lacul Beleu – un relict al limanului Dunării, mai multe ghioluri, care formează două sisteme de heleșteie ce se aprovizionează din apele Prutului, astfel încât depinde de nivelul apei acestuia. Heleșteiele fac parte din rețeaua de importanță internațională RAMSAR, fiind una din cele mai importante zone pentru migrația păsărilor de apă. Din 2018, Rezervația științifică „Prutul de Jos” a obținut rangul de Rezervație a Biosferei, și face parte din patrimoniul UNESCO. Zona se află pe raza satului Slobozia Mare, raionul Cahul [2]. Lacul Beleu este vizitat în timpul migrației de toamnă și primăvară de un număr considerabil de specii de păsări acvatice și semiacvatice. Printre cele mai populare se numără pelicanii, egretele, lebedele și cormoranii. Printre acestea, se află și specii de importanță internațională, cum ar fi gâsca cu gât roșu (Brantaruficollis) – o specie de periclitate, ce poposește aici pentru sezonul de iernare [1]. Printre funcțiile de bază ale Rezervației științifice „Prutul de Jos” sunt funcția educativă și de popularizare a științei și, nu în ultimul rând, de promovare a turismului ecologic. Anual ea este vizitată de grupuri de turiști străini, elevi, studenți, cercetători științifici, precum și de cadre didactice din întreaga țară. Rezervația funcționează în baza legislației Republicii Moldova, fiind administrată de Agenția Moldsilva. Potrivit datelor oferite, în vara anului 2020, Rezervația științifică „Prutul de Jos” a fost vizitată de 1.397 de turiști, plasându- 3 Sesiune națională cu participare internatională de comunicări științifice studențești, ediția XXV, USM se pe locul II în topul rezervațiilor din Republica Moldova. Numărul vizitatorilor a fost calculat în baza călătoriilor oferite cu barca pe lacul Beleu, fără a fi luate în calcul călătoriile pietonale sau cele de agrement. Astfel, numărul real de vizitatori fiind mult mai mare. Rezervația științifică ,,Prutul de Jos” este o destinație turistică extrem de atractivă prin natura sa nedeteriorată şi sălbatică, găzduind un peisaj unic pentru Republica Moldova. De asemenea, deține un patrimoniu cultural de valoare, precum și populaţie ospitalieră, gastronomie locală. Pentru a spori vizibilitatea și atragerea turiștilor în rezervație, ne propunem să îmbunătățim calitatea serviciilor turistice oferite prin crearea produselor noi (trasee turistice) și îmbunătățirea celor deja existente. Pentru a oferi servicii de calitate și a organiza (în scopul monitorizării) fluxul de turiști, în cadrul rezervației este necesară stabilirea unor trasee bine definite (cu barca, pietonal, cu bicicleta, birdwatching) și dotarea lor cu panouri informative, indicatoare și popasuri destinate vizitatorilor, pentru ca aceștia să aibă o experiență cât mai memorabilă. Fig. 1. Harta turistică Fig. 2. Conferința de Instruire a a lacului Beleu ghizilor locali conform standardelor WFTGA În scopul sporirii vizibilității și al atragerii turiștilor în zonă, pe parcursul anilor 2018-2020, în conlucrare cu Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a RM au fost elaborate două trasee turistice; a fost întocmită harta turistică a Rezervației științifice ”Prutul de Jos”; împreună cu administrația Rezervației am aplicat la 4 ȘTIINȚE ALE NATURII ŞI EXACTE Biologie și Pedologie trei proiecte de susținere și dezvoltare a infrastructurii turistice, au fost elaborate și publicate o serie de materiale publicitare; au fost or- ganizate infotururi pentru ghizii turistici; a fost organizată conferința de instruire a ghizilor locali din satele Crihana Veche, Câșlița-Prut, Vadul lui Isac, Giurgiulești, Brânza și Slobozia Mare cu genericul „Redescoperă Lunca Prutului” conform standardelor WFTGA. Concluzie. Lacul Beleu are un potențial turistic extraordinar, datorită valorilor naturale unice, nu doar pentru regiunea Prutului de Jos, dar și pentru țara noastră în întregime, pe care localnicii încă nu le realizează. Doar prin educație, informare și vizitarea ghidată a rezervației, atitudinea acestora poate deveni mai prietenoasă pentru mediu. Această bogăție aparține întregii lumi, nu doar satului și nu doar Moldovei, pentru că păsările și plantele nu au granițe sau pașaport. Trebuie să apreciem și să ne bucurăm de ce avem la adevărata valoare. Referințe: 1. POSTOLACHE, Gh., MUNTEANU, A. ș.a. Rezervatia ,,Prutul de Jos”. Chisinau, 2012. 152 p. 2. http://www.moldsilva.gov.md/ÎS-Rezervatia-Naturala-Prutul-de-Jos Recomandat Natalia CIUBUC, dr., lector univ. 5 Sesiune națională cu participare internatională de comunicări științifice studențești, ediția XXV, USM PROIECT DE AMENAJARE A GRĂDINII DE IARNĂ ÎN CADRUL GRĂDINII BOTANICE NAȚIONALE „Al.CIUBOTARU”, CHIȘINĂU Inna CARABADJAC, masterand, Facultatea Biologie și Pedologie CZU: 712.253:58(478-25) [email protected] Orașul modern este un ecosistem, în care sunt create cele mai favorabile condiții de viață umană, din care nu trebuie să lipsească locurile necesare comunicării umane cu natura. Locuitorii megalopo- lisului duc lipsă de prezența vindecatoare a naturii în condițiile dure ale junglei urbane, mai ales în zilele de iarnă. În municipiul Chișinău lipsesc obiectele de arhitectură publică, unde în orice moment al anului iubitorii de natură ar putea savura frumusețea plantelor, s-ar putea teleporta în mijlocul unei păduri tropicale, s-ar putea familia- riza cu diversitatea florei din diferite regiuni ale lumii, ar simți o le- gătură mai strânsă cu natura. Republica Moldova deține o colecție unică de plante tropicale și sub- tropicale, expuse în serele Grădinii Botanice Naționale „Al.Ciubotaru”. Din păcate, serele Grădinii Botanice, construite încă în anii’ 70 ai seco- lului trecut, și-au pierdut atractivitatea și funcționalitatea. Acestea au fost construite în scopuri științifice și nu sunt adaptate unui flux mare de vizitatori. Puținii vizitatori constată o infrastructură incomodă, depărta- rea de intrarea centrală (cca 1500 m), incomoditatea circulației în cadrul serei – lățimea cărărilor este de doar 0,4 m. Expunerea plantelor se face după criterii sistematice și ecologice și nu satisfice așteptările vizitatorilor din punct de vedere ornamental și de divertisment. Obiectivul principal al studiului nostru a fost de a elabora un proiect de amenajare a unei grădini de iarnă în cadrul Grădinii Botanice Naționale „Al.Ciubotaru” din mun.Chișinău, care ar urma să devină o atracție majoră nu doar pentru locuitorii mun. Chișinău, dar și pentru turiști, având o colecție de plante originare din diverse zone biogeografice, care vor fi expuse nu doar după principii ecologice, dar și prin crearea compozițiilor ornamentale. 6 ȘTIINȚE ALE NATURII ŞI EXACTE Biologie și Pedologie Ca rezultat al studierii principiilor de amenajare ale celor mai celebre grădini de iarnă: serele principalei Grădini Botanice a Academiei de Științe
Load more

Recommended publications
  • Konstitucinė Jurisprudencija Jurisprudencija Moksliniai Straipsniai
    Nr. 3 (39) KONSTITUCINIO TEISMO NUTARIMAI INFORMACIJA APIE KONSTITUCINIO TEISMO NUTARIMŲ ĮGYVENDINIMĄ KONSTITUCINĖ INFORMACIJA APIE PRAŠYMŲ IR PAKLAUSIMŲ PRIIMTINUMĄ UŽSIENIO VALSTYBIŲ KONSTITUCINĖ JURISPRUDENCIJA JURISPRUDENCIJA MOKSLINIAI STRAIPSNIAI PRANEŠIMAI LIEPA–RUGSĖJIS VENECIJOS KOMISIJOJE ◆ KONSTITUCINIO TEISMO KRONIKA INFORMACIJA APIE KONSTITUCINĖS TEISĖS LITERATŪRĄ LIETUVOS RESPUBLIKOS KONSTITUCINIO TEISMO 2015 2015 BIULETENIS www.lrkt.lt Nr. 3 (39) LIEPA–RUGSĖJIS KONSTITUCINĖ JURISPRUDENCIJA KONSTITUCINĖ ISSN 1822-4520 2015 ISSN 1822-4520 KONSTITUCINĖ JURISPRUDENCIJA LIETUVOS RESPUBLIKOS KONSTITUCINIO TEISMO BIULETENIS Nr. 3 (39) LIEPA–RUGSĖJIS 2015 Vilnius Redakcinė kolegija Pirmininkė Prof. dr. Toma Birmontienė Pirmininko pavaduotoja Dr. Ingrida Danėlienė Konstitucinio Teismo kanclerė Nariai: Elvyra Baltutytė Konstitucinio Teismo teisėja Prof. dr. Gediminas Mesonis Konstitucinio Teismo teisėjas Viktorija Staugaitytė Konstitucinio Teismo Teisės departamento direktoriaus pavaduotoja Prof. dr. Egidijus Šileikis Konstitucinio Teismo teisėjas Prof. dr. Dainius Žalimas Konstitucinio Teismo pirmininkas Redakcijos adresas: Lietuvos Respublikos Konstitucinis Teismas Gedimino pr. 36, LT-01104 Vilnius Telefonas (8 5) 212 6043 El. paštas [email protected] www.lrkt.lt Visos leidinio leidybos teisės saugomos. Šis leidinys arba kuri nors jo dalis, išskyrus Lietuvos Respublikos Konstitucinio Teismo aktus, negali būti dauginama, taisoma ar kitu būdu platinama be leidėjo sutikimo. © Lietuvos Respublikos Konstitucinis Teismas, 2015 TURINYS KONSTITUCINIO TEISMO NUTARIMAI 5 Dėl Lietuvos Respublikos Vyriausybės 2001 m. sausio 22 d. nutarimu Nr. 69 pa- tvirtintų Advokatams už antrinės teisinės pagalbos teikimą ir koordinavimą mo- kamo užmokesčio dydžių ir mokėjimo taisyklių (2006 m. gegužės 2 d., 2012 m. liepos 18 d. redakcijos) kai kurių nuostatų atitikties Lietuvos Respublikos Kons- titucijai, Nr. KT20-N13/2015, 2015 m. liepos 9 d. 33 Dėl Lietuvos Respublikos nekilnojamojo turto mokesčio įstatymo 7 straipsnio (2011 m.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Omagiu Generaţiei Unirii
    22 ROMÂNĂ Ion NEGREI Omagiu generaţiei Unirii Peste un an vom marca împlinirea unui secol de la votarea de către Sfatul Ţării a actului Unirii Basarabiei cu România. Aniversarea centenară ne oferă prilejul nouă, românilor de o parte şi de alta a Prutului, să evaluăm una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională. I. N. – istoric și editor, La 27 martie 1918, la Chişinău, s-a produs un cercetător științific la eveniment istoric deosebit, care a aşezat viața Institutul de Istorie al AȘM, populației din spațiul dintre Prut şi Nistru pe vicepreședinte al Asociației baze moderne de dezvoltare. Sfatul Țării, or- Istoricilor din Republica Moldova. Domeniul principal ganul legislativ al populației basarabene, ales de interes științific: istoria în mod democratic, întrunit în şedință legală Basarabiei în contextul şi solemnă, a votat următoarea declarație: „În general al evoluției poporului numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării de- român. Volume publicate clară Republica Democratică Moldovenească recent (în colab.): Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, (2009), Ioan Pelivan, părinte Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu al mișcării naționale din Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine Basarabia (2011 și 2012), de ani din trupul vechii Moldove, în puterea Ioan Pelivan, istoric al mișcării dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza de eliberare națională din Basarabia (2012), Pantelimon principiului că noroadele singure să-şi hotăras- Halippa – Apostol al că soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna Basarabiei. Studii. Documente. se uneşte cu mama sa, România”. Materiale (2013). Autor a unor lucrări didactice, inclusiv The author reviews the brave generation of those manuale de istorie pentru who fought for the national freedom in Bessarabia învățământul preuniversitar.
    [Show full text]
  • Onorată Asistență, În Numele Parlamentului Republicii Moldova
    MESAJUL DE SALUT AL VICEPREȘEDINTELUI PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA, IURIE LEANCĂ Onorată asistență, În numele Parlamentului Republicii Moldova și al meu personal, doresc să adresez un cordial cuvânt de salut tuturor participanților și organizatorilor acestui remarcabil for științific internațional cu genericul Centenar Sfatul Țării. Cred că toți cei care au con- tribuit la organizarea acestei conferințe științifice de anvergură merită cuvinte de laudă, având în vedere importanța deosebită pentru generațiile de astăzi a consemnării unui eveniment crucial pentru destinul populației din spațiul istoric al Republicii Moldova. Acum 100 de ani, în incinta actualului edificiu al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, își deschidea lucrările primul organism suprem legislativ și electiv al Ba- sarabiei, care a fost, totodată, și una dintre primele instituții politice libere din acest ținut, constituită pe baze autentic democratice, cu participarea reprezentanților partidelor poli- tice, diferitelor categorii socio-profesionale, confesiunilor și etniilor conlocuitoare. Constituit în concordanță cu normele democratice ale timpului și atașat unor valori autentic democratice, Sfatul Țării a activat, chiar din momentul inaugurării lucrărilor sale, la 21 noiembrie / 4 decembrie 1917, în condiții extreme, de război, de haos social-economic, politic și administrativ. Respectiv, instituția legislativă a Basarabiei a fost obligată să respingă atacurile unor forțe ostile procesului de auto- determinare națională și să identifice, sub presiunea
    [Show full text]
  • Victor IOSIF, 2018, Ovid Țopa – Un Memorialist Cu Spirit Vizionar Din
    Ovid Țopa – un memorialist cu spirit vizionar din generația Marii Uniri1 Victor IOSIF Keywords: typological model; cultural vocation; Great Union generation; interdisciplinary approach; political commitment; critical intelligence; involvement Prezenta lucrare își propune să atragă atenția asupra unei figuri mai puțin cunoscute din perioada Marii Uniri, relevând calitățile notabile ce-l recomandă pe autorul cărții Amintiri din Țara Fagilor (Editura Tracus Arte, București 2011, vol.I; 2012, vol.II; 2014, vol. III) ca pe un talentat memorialist2 și, totodată, un militant pentru înfăptuirea idealurilor românești în 1918. În Amintirile lui Ovid Țopa descoperim portretul unei generații care s-a ridicat în preajma Marii Uniri. Acest lucru merită cunoscut pentru a înțelege în ce măsură ne mai putem regăsi astăzi, la o sută de ani, în coordonatele unui astfel de model tipologic. Așadar, vizăm un exercițiu introspectiv, din care fiecare poate afla singur răspuns, iar pentru a ajunge acolo plecăm de la demersul memorialistic al autorului, ținând seama că acesta este deopotrivă actor, observator și comentator. Să-l urmărim în toate aceste ipostaze, din care se poate contura profilul generic amintit. O scurtă prezentare a statutului de intelectual are în vedere doctoratul în filosofie la Universitatea din Cernăuți (1914) și activitatea didactică la licee din Cernăuți, la Vășcăuți pe Ceremuș și în București3. Este decorat în 1923 cu Ordinul «Coroana României» în grad de cavaler, dar marginalizat în perioada comunistă. Face parte dintr-o familie culturală de prestigiu, cu ascendență istorică dovedită încă de pe vremea lui Ioan Vodă cel Cumplit4. Vocația culturală devine parte intrinsecă a unui proiect de țară, printr-o implicare efectivă într-o politică a faptelor, nu doar a vorbelor.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Suntem Un Neam Care a Trăit Sfâșiat, Robit Și Prigonit De Sute De Ani
    „Suntem un neam care a trăit sfâșiat, robit și prigonit de sute de ani. Dacă astăzi putem spera la zile mai bune, dacă ne vedem întruniți în hotare mai drepte, o datorăm biruinței principiului național. Cu cât acest principiu va triumfa mai departe, cu atât temelia însăși a neamului nostru se va găsi mai întărită” Daniel Ciugureanu, 1920 5 1 2 3 4 6 Serbarea Unirii la Clubul Nobilimii. 27 martie 1918, Chişinău, România. Persoanele numerotate sunt: 1) Ion Inculeț - preşedintele Basarabiei; 2) Alexandru Marghiloman – prim-ministru al României; 3) Constantin Hârjeu – ministru al armatei; 4) Dr. Daniel Ciugureanu – prim-ministru al Basarabiei; 5) Pantelimon Halippa – vicepreşedinte al Sfatului Țării; 6) Ion Pelivan – ministru de externe al Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918), care a votat Unirea cu România. Încercuit: Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei Elita politică din Basarabia. Printre cei prezenţi: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu (încercuit), Ion Pelivan, Anton Crihan, Ştefan Ciobanu, Gheorghe Buruiană, Teofil Ioncu, Constantin Bivol, Elena Alistar şi alţii. 27 noiembrie 1918, Chişinău, România Familia Regală a României alături de Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion Nistor, I. G. Duca, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Gheorghe Mironescu, Onisifor Ghibu ş.a. Încercuit: Dr. Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei (1918). 24 ianuarie 1934, Bucureşti, Regatul România Mare Concurs de frumusețe din timpurile Basarabiei interbelice (1932), organizat de ziarul „Cuvântul Basarabiei”. Printre membrii juriului: Gherman Pântea, primar al Chişinăului, Daniel Ciugureanu, directorul ziarului „Cuvântul Basarabiei”, Alexandru Plămădeală, sculptor, creatorul monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la Chişinău Daniel Ciugureanu în biroul de lucru. Bucureşti Redacția ziarului „Cuvânt Moldovenesc” (1914-1918) Delegaţia basarabeană la Iaşi după Unire.
    [Show full text]
  • DR. ELENA ALISTAR, DR. DANIEL CIUGUREANU Doctors – Complex Personalities of Great Union: Elena Alistar, Daniel Ciugureanu
    PROBLEME DE CERCETAREMEDICINĂ ŞI CULTURĂ MEDICI – PERSONALITĂŢI COMPLEXE, PARTICIPANTE ALE MARII UNIRI: DR. ELENA ALISTAR, DR. DANIEL CIUGUREANU Doctors – complex personalities of Great Union: Elena Alistar, Daniel Ciugureanu Prof. Dr. Georgeta Siniţchi Centrul Medical Alergologic „Atopia“, Iaşi REZUMAT De-a lungul istoriei noastre, medicii au intrat în politică pentru interesul naţional, iar avantajul este că prin formarea lor deţin o conştiinţă comunitară, o capacitate de întelegere şi o cultură ştiinţifică. Prezentăm două personalităţi istorice care şi-au legat numele de marea unire din 1918. Dr. Elena Alistar a fost femeia care a reuşit să se impună pe scena politică a Basarabiei în timpul când era dificil pentru o femeie să facă şcoală şi să devină om politic. A fondat Liga Culturală a femeilor din Basarabia, a fost deputat în Sfatul Ţării în primul parlament al Basarabiei, contribuind efectiv la Marea Unire. Elena Alistar a fost persoana care i-a aşezat eşarfa tricoloră pe piept lui Ion Inculeţ, cel ales ca preşedinte al Sfatului Ţării. Dr. Daniel Ciugureanu a fost personalitatea care a contribuit esenţial la Marea Unire, fiind primul ministru al Republicii Democrate Moldo- veneşti, deputat al Sfatului Ţării, preşedinte al Consiliului de Miniştri. El a cerut oficial ajutorul armatei româ- ne, a făcut parte din delegaţia care a dus la Iaşi actul Unirii Basarabiei cu România şi a fost ales vicepreşe- dinte al Senatului României Mari. Cuvinte cheie: Marea Unire, personalităţi, istorie, medici ABSTRACT The doctors enter in politics for the national interest, and the advantage is that by forming themself have the own consciousness community, one understanding science culture .
    [Show full text]
  • The Great Union of 1918, Greater Romania - Acts and Documents , Author: Prof
    No 268 Year XII/4 – 20 November 2018 - SPECIAL ISSUE 104,60 RON Bilingual-monthly publication of political analysis Motto:“Opinions are free, but not mandatory” I. L. Caragiale The Great Union of 1918, Greater 1 Romania - Acts and Documents (in alphabetical order) Adrian CONSTANTINESCU Adrian SEVERIN PhD in international economy and Master Born in March, 1954, he had a remarkable in public international law political ascent after 1989. He was minister of Scientific researcher and head of depart- Foreign Affairs in 1996-1997, deputy in the ment within the World Economy Institute, Romanian Parliament in 1990 and later be- permanent deputy representative and tween 1992-2007. As of the 1st of January, chief negotiator of Romania to GATT/OMC, various oth- 2007, he was elected member of the Europe- an Parliament. He was UN’s special rapporteur for human rights in er positions in diplomacy up to that of Ambassador in the Belarus and PACE member between 1993-2007. Kingdom of Sweden and the Republic of Macedonia. A talented politician who probably did not find the best juncture in order to advance further on a national and European level. Andrei KORTUNOV Director General of the Russian Interna- Anis. H. BAJREKTAREVIĆ tional Affairs Council (RIAC) Prof. (FH) Dr. Anis Bajrektarevic, Acting Deputy Di- Graduated from the Moscow State Institute rector of Studies EXPORT EU-ASEAN-NAFTA Pro- of International Relations (MGIMO) and fessor and Chairperson International Law and Global postgraduate studies at the Institute for US Political Studies University of Applied Sciences IMC- and Canadian Studies, USSR Academy of Krems AUSTRIA Sciences.
    [Show full text]
  • O „SAMĂ” DE GÂNDURI LA CEAS ANIVERSAR (27 Martie 2018)
    Gheorghe E. Cojocaru* O „SAMĂ” DE GÂNDURI LA CEAS ANIVERSAR (27 martie 2018) „…Basarabia, ruptă din trupul națiunii românești, nu poate fi decât o materie inertă”. Din Testamentul lui C. Stere către Ion Codreanu (1930) In this study, the author wonders how the astral moment of the Union of Bessarabia with the mother country, Romania, on March 27, 1918, appears today at a distance of one hundred years? It is noted that opinions on this issue are still divided. The untruth is scattered from the highest political levels of the Republic of Moldova. And yet, it is emphasized that on the Centenary of the Great Union, the Unification of Bessarabia appears as one of the most brilliant pages of the last century, as a culmination of the national self-determination movement and as an admirable confirmation of the unity of spirit, faith and being of the Romanians from the territory between the Prut and Dniester Rivers with all the Romanian breath. At the anniversary celebration, the author profoundly praises the precursors of the Union of 1918 – Ion Inculet, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu, Constantin Stere, Pan Halippa, Pantelimon Erhan, Ion Buzdugan, Ştefan Ciobanu, Alexandru Marghiloman, Ion I.C. Brătianu, King Ferdinand, and all militants and builders of the Union, who remain an example of devotion to the national ideal, to the nation and country. Also, an analysis of the meaning of the “mother country, Romania” from historical and current perspective is undertaken. Keywords: First World War, Country Council, Union of Bessarabia, Romania, Centenary of the Great Union, Republic of Moldova. Iată că astăzi istoria ne oferă fericita ocazie de a da mâna unii cu alții, cei cu inima română de pe un mal și altul al Prutului, în chiar ziua în care o sută de ani în urmă vechea moșie de răsărit a Moldovei lui Ștefan cel Mare, numită impropriu Basarabia, după 1812, revenea acasă.
    [Show full text]
  • Revista 081 2018.Pdf
    BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXI , nr. 3 ( 81 ) /2018 .mapn.ro/ ap AMNR/index.html http://sm UNIREA BUCOVINEI CU REGATUL ROMÂNIEI ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR EDITORIAL Buletinul Arhivelor Militare Rom@ne Anul XXI, nr. 3 (81)/2018 Declara ţia de Unire a Bucovinei cu România Director fondator Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) − 15/28 noiembrie 1918 − 1 Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 Coperta I: STUDII/DOCUMENTE Generalul Constantin Coandă (1857-1932) Farmecul unui început de drum… Colonel (r) profesor universitar Dr. Alexandru OŞCA 2 Coperta IV : Atlas istoric- geografic al neamului românesc de colonel VictorŞ iaicariuş i O poveste adevărată profesor D. St. Constantinescu, Bucureş ti, 1920 Regele Ferdinand I - Cuvânt pentru unirea neamului românesc (partea a III-a) Editor coordonator: Neculai MOGHIOR 3 Colonel Liviu CORCIU Cooperarea între trupele de uscat şi flota Redactor-ş ef: Dr.Teodora GIURGIU de operaţiuni în sudulB asarabiei Tel.: /fax 021-318.53.85, 021-318.53.67/03 67 în iarna anului 1918 [email protected] Colonel (r) profesor universitar Dr. Ion GIURCĂ Redactor-ş ef adjunct: Dr. Ion RÎŞNOVEANU Maior lector universitar Dr. Adrian DIACONU 22 Secretar de redacţ: ie Basarabia, 1918: „U nor asemenea buni români Dr. Veronica BONDAR nu trebuie să li se răsplătească munca printr-o Redactori: nedreptate!” Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Dr. Anca Oana OTU, colonelD r. Gabriel -George PĂ TRAŞ CU , Raluca TUDOR Lucian DRĂGHICI 31 Coperte: Valentin MACARIE, Viorel COMAN, Nicolae CIOBANU Bucureşti.S fârşitul ocupaţiei germane; Tă:ehnoredactare computerizat pregătiri pentru reîntoarcerea familiei regale Adriana SANDU Dr.
    [Show full text]
  • Declarația Privind Unirea Basarabiei Cu România
    DECLARAȚIA PRIVIND UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA Ioan SCURTU1 [email protected] ABSTRACT: The article presents the circumstances favoring the Union of Bessarabia with Romania in the spring of 1918, render- ing the discussions around and the content of the Declaration of Union between the two states. The author highlights the desire of Romanians from both states to unite, the practicalities of the Union (from governance or administrative and military issues to the rights of the minorities living in Bessarabia at that time). The Declaration of the Union of Bessarabia with Romania was voted by Bessarabia’s State Council on March 27, 1918, and was ratified by King Ferdinand I of Romania on April 9/22, 1918, thus paving the way to the Great Union of Romania with Transylvania on December 1, 1918. KEYWORDS: The Declaration of the Union of Bessarabia with Romania – March 27, 1918; King Ferdinand I of Romania, the Great Union of Romania with Transylvania, Ion Inculeț, Pan Halippa, Alexandru Marghiloman În zilele de 20–23 martie 1918, Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu şi Pan Halippa s-au aflat la Iaşi, unde au discutat cu Alexandru Marghiloman – preşedintele Consiliului de Miniştri, precum şi cu Ion I. C.Brătianu şi cu reprezentanții Antantei modalitățile concrete de proclamare a Unirii Basarabiei cu România. Cu acest prilej s-a analizat în detaliu documen- tul care urma să fie prezentat în SfatulȚ ării. Preşedintele Consiliului de Miniştri a promis că va participa la acest eveniment. În dimineața zilei de 26 martie Alexandru Marghiloman a sosit la Chişinău, însoțit de câțiva miniştri. În notițele sale zilnice acesta a notat: „Intrarea în oraş cu automobilele în cortegiu, pluton de roşiori în frunte şi în urmă ofițeri lângă trăsuri.
    [Show full text]