O „SAMĂ” DE GÂNDURI LA CEAS ANIVERSAR (27 Martie 2018)

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

O „SAMĂ” DE GÂNDURI LA CEAS ANIVERSAR (27 Martie 2018) Gheorghe E. Cojocaru* O „SAMĂ” DE GÂNDURI LA CEAS ANIVERSAR (27 martie 2018) „…Basarabia, ruptă din trupul națiunii românești, nu poate fi decât o materie inertă”. Din Testamentul lui C. Stere către Ion Codreanu (1930) In this study, the author wonders how the astral moment of the Union of Bessarabia with the mother country, Romania, on March 27, 1918, appears today at a distance of one hundred years? It is noted that opinions on this issue are still divided. The untruth is scattered from the highest political levels of the Republic of Moldova. And yet, it is emphasized that on the Centenary of the Great Union, the Unification of Bessarabia appears as one of the most brilliant pages of the last century, as a culmination of the national self-determination movement and as an admirable confirmation of the unity of spirit, faith and being of the Romanians from the territory between the Prut and Dniester Rivers with all the Romanian breath. At the anniversary celebration, the author profoundly praises the precursors of the Union of 1918 – Ion Inculet, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu, Constantin Stere, Pan Halippa, Pantelimon Erhan, Ion Buzdugan, Ştefan Ciobanu, Alexandru Marghiloman, Ion I.C. Brătianu, King Ferdinand, and all militants and builders of the Union, who remain an example of devotion to the national ideal, to the nation and country. Also, an analysis of the meaning of the “mother country, Romania” from historical and current perspective is undertaken. Keywords: First World War, Country Council, Union of Bessarabia, Romania, Centenary of the Great Union, Republic of Moldova. Iată că astăzi istoria ne oferă fericita ocazie de a da mâna unii cu alții, cei cu inima română de pe un mal și altul al Prutului, în chiar ziua în care o sută de ani în urmă vechea moșie de răsărit a Moldovei lui Ștefan cel Mare, numită impropriu Basarabia, după 1812, revenea acasă. Înainte de a face acest pas, ea a trăit mai bine de o sută de ani sub dominația țarilor, acum o sută de ani, în vremuri de restriște, se întorcea, nesperat, în familia românească, cincizeci de ani în urmă nu ne vedeam unii pe alții după sârma ghimpată de la Prut, iar la Centenarul Marii Uniri suntem și nu suntem împreună. Și tocmai din aceste motive, Centenarul Unirii noastre se simte la fel dar rezonează altfel la Chișinău, decât la București, Iași, Cluj sau Alba Iulia. * Gheorghe E. Cojocaru, doctor habilitat în istorie, conferențiar universitar, directorul Institutu- lui de Istorie. Gheorghe E. Cojocaru O „SAMĂ” DE GÂNDURI LA CEAS ANIVERSAR (27 MARTIE 2018) 71 Întoarcerea acum o sută de ani a Basarabiei acasă, în unitatea românească, nu va putea fi înțeleasă, dacă nu se va ține cont de prăbușirea și criza fostului imperiu al țarilor, de dimensiunea mișcării naționale dintre Prut și Nistru, de împrejurările istorice concrete, de contextul local și regional, de jocul de interese al Marilor Puteri, de grelele încercări prin care trecea Țara Românească, ea nu va putea fi înțeleasă nici dacă, citându-l pe N. Iorga1, nu vom pătrunde în adâncul sufletului „neamului românesc” din Basarabia sub dominație străină, cel măcinat de dorul veșnic după slova și doina străbună. Primul Război Mondial și căderea autocrației ruse au adus în prim-planul preocupărilor publice problema războiului și păcii, problema pământului, problema construcției de stat post-imperiale, problema națională. Drepturile democratice câștigate prin efortul slobozitor al Revoluției ruse din Februarie 1917, trebuiau puse obligatoriu în serviciul unei cauze nobile, ele trebuiau să îmbrace o haină națională, pentru a dobândi mai multă forță de atracție și un conținut pe măsura așteptărilor în întreg cuprinsul Basarabiei, de la Nistru și până la Prut, de la Hotin și până la Marea cea Neagră. În atmosfera efervescentă a anului 1917, aceste așteptări și-au găsit expresie într-un amplu program social și național, formulat de Partidul Național Moldovenesc, punctele principale ale căruia vizau declararea autonomiei Basarabiei, constituirea unei Diete provinciale, soluționarea problemei agrare, instruirea în limba maternă, întoarcerea Bisericii cu fața spre cei de jos ș. a. De altfel, într-un raport al Consulatului României la Ismail, se menționa că „convingerea intimă a membrilor partidului, e că obținând autonomia Basarabiei, vor putea peste puțin timp, să ajungă la o alipire a Basarabiei la regatul Românesc”2. Larga adeziune populară la programul Partidului Național Moldovenesc, susținut în congresele clerului, pedagogilor, țăranilor și militarilor basarabeni, era o confirmare a trezirii Basarabiei, atestându-se astfel, înainte de toate, că simțirea națională la răsărit de Prut n-a pierit vreodată. În lipsa acestui suflu autentic național, Basarabia ar fi rămas fără busolă și orientare și ar fi căzut pradă ușoară forțelor ostile cauzei de emancipare, iar acestea nu erau puține și nici de ignorat. Prezența lor în viața publică a fostei gubernii era un factor de reținere, dictând un anumit ritm și o mișcare graduală la asumarea proiectului de autodeterminare, pas cu pas, fără a forța cursul evenimentelor, dar și fără a întârzia luarea deciziilor necesare la timpul potrivit. În istoriografia problemei mișcării naționale din Basarabia din anii 1917- 1918, încă de la Petre Cazacu și Ștefan Ciobanu încoace, s-a acreditat ideea că opțiunea pentru unitatea națională începe să-și croiască cale liberă după ce armata română a împins dincolo de Nistru forțele ostile procesului de autodeterminare. Documente de arhivă de dată mai recentă relevă că chestiunea „național-politică” 1 Nicolae Iorga, Neamul românesc în Basarabia, Î. E. P. Știința, Chișinău, 2015. 2 Raport de la Consulatul României din Ismail către I. I. C. Brătianu, din 14 octombrie 1917, în Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România. 1917-1918. Documente. Antologie de Ion Calafeteanu și Viorica-Pompilia Moisuc, Editura Hyperion, Chișinău, 1995, p. 44-45. REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI Nr. 1 (113), 2018 72 CENTENARUL UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA în Basarabia a constituit subiectul central al unor dezbateri printre militarii basarabeni de la Odessa, cu participarea largă a delegaților comitetelor militare moldovenești din diverse centre militare, încă la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie 19173. Anume atunci, după mai multe discuții, s-a hotărât ca Basarabia să fie proclamată „Republică Moldovenească Populară Democratică – ca o primă fază spre Unirea” cu România, care trebuia să se înfăptuiască cu condiția respectării anumitor drepturi democratice și naționale, câștigate în urma Revoluției ruse4. În general, curentul românesc, favorabil refacerii unității naționale, a fost o constantă în viața Basarabiei, când mai vizibil, ca în primii ani după unirea Principatelor Române și formarea României moderne sau ca în anii primii revoluții ruse, când C. Stere, asistat de un grup de tineri entuziaști, fonda la Chișinău primul ziar românesc „Basarabia”, când mai retras și latent, ca în anii de reacțiune țaristă. În 1917, se conturează, cel puțin, 2-3 abordări conceptuale ale ideii de unitate națională. Astfel, încă la primele adunări ale Partidului Național Moldovenesc se relevă că Basarabia, ca parte istorică a vechii Moldove, va trebui mai devreme sau mai târziu să se unească cu România, adepții acestei formațiuni fiind cei mai suspectați și acuzați de adversarii lor politici de „separatism românesc”5. Sub același pretext, al „separatismului”, dar care, în fapt, era o manifestare firească a tendinței de refacere a unității naționale, era respinsă și cerința de autonomie a Basarabiei, ceea ce făcea ca procesul de autodeterminare să fie mai întârziat în această parte a fostului Imperiu. Ulterior, în scenă intră cu pas hotărât militarii basarabeni, în special, Comitetul militar moldovenesc de la Odesa, în frunte cu căpitanul Em. Catelly, dar și alte organizații ostășești, cu vederi pronunțate de stânga, care pledează pentru emanciparea Basarabiei și unirea sa cu România, nu înainte, însă, de asumarea unui program inspirat din manifestul Revoluției ruse. La 26 aprilie 1917 studenții basarabeni la Kiev, reuniți în societatea „Deșteptarea”, pledează în programul lor de activitate pentru „unirea cu toți românii într-o împărăție, în care guvernul țării să fie ales de întregul popor cu votul universal, egal, secret și direct”6. Apoi, după frumoasele cuvinte ale lui Alexei Mateevici, rostite la congresul învățătorilor, din 25-28 mai, precum că „suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele popor român, așezat prin România, Bucovina și Transilvania”7, în septembrie 1917 Teofil Ioncu declara la Congresul popoarelor de la Kiev, prezidat de profesorul M. Grușevsky, că moldovenii, din 3 Gheorghe Negru, Militarii moldoveni și Unirea Basarabiei cu România, în „Destin românesc”, Chișinău – București, nr. 1, 1999, p. 9-14. 4 Ibidem, p. 13. 5 În ședința de constituire a Partidului Național Moldovenesc, din 3 aprilie 1917, „toși asistenții își dădeau sama din primul moment și vorbeau între ei pe față că Basarabia merge la unire; prin ce faze se va trece nu se știa precis, dar scopul și rezultatul sforțărilor era fixat” (P. Cazacu,Moldova dintre Prut și Nistru. 1812-1918, Editura Știinţa, Chișinău, 1992, p. 254.) 6 Dm. Bogos, La răspântie. Moldova de la Nistru. 1917-1918, Chișinău, „Știinţa”, 1998, p. 61. 7 Ibidem, p. 73. Gheorghe E. Cojocaru O „SAMĂ” DE GÂNDURI LA CEAS ANIVERSAR (27 MARTIE 2018) 73 punct de vedere etnic, sunt români, avertizând că dacă revendicările politice ale Basarabiei vor fi tratate cu dispreț, „atunci noi…, din prieteni ai democrației
Recommended publications
  • Andrei CUȘCO (Republic of Moldova / Romania)
    „Scenariile alternative” ale identității basarabene la înce putul secolului al XX-lea: mobilizare etnică, românitate incertă și construcție națională într-o provincie de frontieră PLURAL 43 „Scenariile alternative” ale identității basarabene la înce putul secolului al XX-lea: mobilizare etnică, românitate incertă și construcție națională într-o provincie de frontieră1 Andrei CUȘCO Abstract This article discusses the various forms of resistance to and / or non- involvement in strategies of national mobilization in early-20th century Bessarabia, as well as the alternative identity projects articulated by local elites. The region was the object of rival claims to inclusion in the Russian imperial and Romanian national space, with each of the two alternative centers competing for the loyalty of the local population. However, the extent to which the Bessarabian population responded to these signals and messages was rather limited. Early 20th-century Bessarabian society, and especially its nobility, clergy, and intellectual strata were slow in responding to nationalist signals coming both from the Russian center and from its Romanian rival. This was obvious, on the one hand, in the continuing presence of traditional discourses of dynastic loyalty and religious conformity and, on the other, in a number of “alternative” identity projects that produced variations on and creatively manipulated the mainstream versions of national(izing) narratives. Rather than simply illustrating the “fluidity of identities” usually associated with many East European borderlands, these phenomena also point to the difficult negotiation that the local elites entered in order to meet the challenge of modern politics. Far from rejecting mass politics in general, their representatives were actively seeking alternative models that did not necessarily involve the nation as a main point of reference.
    [Show full text]
  • Radio Basarabia– the Echoes of Radiophonic Communication from the Retrospective of the Unseen War
    MEANS OF JOURNALISTIC INVESTIGATION RADIO BASARABIA– THE ECHOES OF RADIOPHONIC COMMUNICATION FROM THE RETROSPECTIVE OF THE UNSEEN WAR Andrei DUMBRĂVEANU1 1Assoc. Prof. , PhD, Moldova State University, Republic of Moldova Corresponding author: Andrei Dumbrăveanu; e-mail: [email protected] Abstract view, Romania represented a state with few ethnic The formation of the Romanian Unitarian State opened minorities. Romanian represented 71,9% of the large perspectives for economic, social and cultural population, followed by Hungarians - 7,9%; development. Territorial expansion and the increasing Germans - 4,1%; Jews - 4,06%; Ukrainians - 3,2%; number of population led to the establishment of the Romanian Radio Broadcasting Company, which uses Russians - 2,3%; Gypsies - 1,56%; Turkish -1,06%; modern mass communication technologies, both at a Gagauzian - 0,6%; Czechs and Slovakians - 0,3%, national and regional level. In 1938, in Chisinau, the Serbians, Croatians and Slovenians - 0,3%; Polish, construction and installation of the transmitter was finished as well as the building and studios of the regional radio Greeks, Armenians – 0,6% (CONSTANTINESCU, station, Radio Basarabia. In the first few days of January 1997). With this human capital, the society started 1939, the experimental shows began. The transmitter had a broad process of creating the Romanian Unitary a power of 20 kw, which, through technical manipulations, State in a world of transformations. The economic could reach 200 kw, covering the whole Republic of Moldova and stretching up to Moscow and Leningrad, in and social modernisation offered large perspective Soviet Russia, Helsinki, in Finland, and in some days, up for cultural development in science, literature, to London, in Great Britain.
    [Show full text]
  • Evoluția Învățământului Primar Și Secundar În Basarabia (1918-1940)
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ȘI ARHEOLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U: 94(478)„1918/1940”: 373.3/.4(043.3) CREȚU VASILE EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Teză de doctor în istorie Conducător științific: PaladePALADE Gheorghe, Gheorghe, doctor doctor în istorie,în istorie, confer universitarconferențiar universitar Conducător științific: PETRENCU Anatol, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Autorul: CREȚU Vasile CHIȘINĂU, 2020 © CREȚU Vasile, 2020 2 CUPRINS ADNOTARE...............................................................................................................................5 LISTA ABREVIERILOR.........................................................................................................8 INTRODUCERE.......................................................................................................................9 1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE REFERITOARE LA EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA (1918-1940)..............16 1.1. Dimensiunea istoriografică a învățământului primar și secundar în Basarabia interbelică..16 1.2. Sursele documentare cu privire la evoluția învățământului primar și secundar în Basarabia (1918-1940).................................................................................................................................29 1.3. Concluzii la capitolul 1.........................................................................................................37
    [Show full text]
  • Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17
    Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17 MARCH 27, 1918, THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA, THE FIRST LINK IN THE MAKING OF THE GREATER ROMANIA Jipa ROTARU Abstract. There are, in the history of peoples, events of great significance and national value. Such an event was on March 27, 1918, when under extreme conditions, under foreign occupation, the Country Council (the legislative body of Bessarabia elected by the people) decided to unite the Romanian province between the Pruth and Dniester with the mother country, Romania. The act of the union of Bessarabia with the country was reckoned by the great historian Gheorghe Buzatu, one of the astral moments of Romanian becoming, along with January 24, 1859, May 9, 1877 and December 1, 1918. The special significance of this event consisted in the fact that, the Union of the Bessarabian people, freely expressed in March 1918, opened the series of three fundamental moments, the plebiscite assemblies in Chişinău, Cernăuţi and Alba Iulia, through which the Romanian people made their full national unity. The Revolutionary-National Movement in Bessarabia in the years 1917-1918, which culminated in the return of the Romanian land between the Pruth and Dniester, self-embedded in the Tsarist Empire more than 100 years ago, during the First World War, in close connection with the Russian revolution that broke out in the spring of 1917, but also with the extensive upheavals in the struggle for self- determination of the oppressed peoples of the three empires: Tsarist, Austro- Hungarian and Ottoman.
    [Show full text]
  • Konstitucinė Jurisprudencija Jurisprudencija Moksliniai Straipsniai
    Nr. 3 (39) KONSTITUCINIO TEISMO NUTARIMAI INFORMACIJA APIE KONSTITUCINIO TEISMO NUTARIMŲ ĮGYVENDINIMĄ KONSTITUCINĖ INFORMACIJA APIE PRAŠYMŲ IR PAKLAUSIMŲ PRIIMTINUMĄ UŽSIENIO VALSTYBIŲ KONSTITUCINĖ JURISPRUDENCIJA JURISPRUDENCIJA MOKSLINIAI STRAIPSNIAI PRANEŠIMAI LIEPA–RUGSĖJIS VENECIJOS KOMISIJOJE ◆ KONSTITUCINIO TEISMO KRONIKA INFORMACIJA APIE KONSTITUCINĖS TEISĖS LITERATŪRĄ LIETUVOS RESPUBLIKOS KONSTITUCINIO TEISMO 2015 2015 BIULETENIS www.lrkt.lt Nr. 3 (39) LIEPA–RUGSĖJIS KONSTITUCINĖ JURISPRUDENCIJA KONSTITUCINĖ ISSN 1822-4520 2015 ISSN 1822-4520 KONSTITUCINĖ JURISPRUDENCIJA LIETUVOS RESPUBLIKOS KONSTITUCINIO TEISMO BIULETENIS Nr. 3 (39) LIEPA–RUGSĖJIS 2015 Vilnius Redakcinė kolegija Pirmininkė Prof. dr. Toma Birmontienė Pirmininko pavaduotoja Dr. Ingrida Danėlienė Konstitucinio Teismo kanclerė Nariai: Elvyra Baltutytė Konstitucinio Teismo teisėja Prof. dr. Gediminas Mesonis Konstitucinio Teismo teisėjas Viktorija Staugaitytė Konstitucinio Teismo Teisės departamento direktoriaus pavaduotoja Prof. dr. Egidijus Šileikis Konstitucinio Teismo teisėjas Prof. dr. Dainius Žalimas Konstitucinio Teismo pirmininkas Redakcijos adresas: Lietuvos Respublikos Konstitucinis Teismas Gedimino pr. 36, LT-01104 Vilnius Telefonas (8 5) 212 6043 El. paštas [email protected] www.lrkt.lt Visos leidinio leidybos teisės saugomos. Šis leidinys arba kuri nors jo dalis, išskyrus Lietuvos Respublikos Konstitucinio Teismo aktus, negali būti dauginama, taisoma ar kitu būdu platinama be leidėjo sutikimo. © Lietuvos Respublikos Konstitucinis Teismas, 2015 TURINYS KONSTITUCINIO TEISMO NUTARIMAI 5 Dėl Lietuvos Respublikos Vyriausybės 2001 m. sausio 22 d. nutarimu Nr. 69 pa- tvirtintų Advokatams už antrinės teisinės pagalbos teikimą ir koordinavimą mo- kamo užmokesčio dydžių ir mokėjimo taisyklių (2006 m. gegužės 2 d., 2012 m. liepos 18 d. redakcijos) kai kurių nuostatų atitikties Lietuvos Respublikos Kons- titucijai, Nr. KT20-N13/2015, 2015 m. liepos 9 d. 33 Dėl Lietuvos Respublikos nekilnojamojo turto mokesčio įstatymo 7 straipsnio (2011 m.
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • MAR 2018 VOL. LXXXIII, Nos
    THE HERALD JACKSON, MI JAN- MAR 2018 VOL. LXXXIII, Nos. 1-3 SOLIA — THE HERALD (ISSN 0038-1039) is published quarterly for $15.00 per year: United ENGLISH EDITOR / SECRETARY: States, $20.00 per year: Canada, and $25.00 per year in other countries by The Romanian Rev. Fr. David Oancea Orthodox Episcopate of America, 2535 Grey Tower Road, Jackson, MI 49201-9120. Period- icals postage paid at Jackson, Michigan, and ROMANIAN EDITOR: additional offices. Phone: (517) 522-3656, Fax: Rev. Fr. Dan Hoarste (517) 522-5907. E-mail: [email protected]. Internet: http://www.roea.org. POSTMASTER: Send address changes to: SOLIA — THE HERALD, P.O. Box 185, Grass STAFF: Lake, MI 49240-0185, U.S.A. V. Rev. Dr. Remus Grama CHAIRMAN: Photo submissions: Use high resolution/ Mr. Mark Chestnut quality digital camera settings (at least 300 dpi). Most Rev. Archbishop Articles and news published in SOLIA do not Mr. Richard C. Grabowski necessarily reflect the views or the endorsement Nathaniel Popp of the Romanian Orthodox Episcopate of America. ONTENTS ATRA C English Section V Resurrection Pastoral Letter 2018, Archbishop Nathaniel ...............................................3-4 GENERATIONS Pastoral Changes ............................................ 5, 7, 9, 10 Eucharistic Bread: Leavened or Unleavened?, Fr. John A. Peck .......................................................7-8 APPEAL In Memory: Bishop Mark [Forsberg] .............................7 $600,000 Hierarchal Schedule .......................................................8 A Visit to a Jail with Fr.
    [Show full text]
  • Basarabia - Străvechi Pământ Românesc - 85 De Ani De La Unirea Basarabiei Cu România
    BASARABIA - STRĂVECHI PĂMÂNT ROMÂNESC - 85 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA- ION FE TCU 1. În unnăcu 85 de ani, la 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării hotăra, la Chişinău, Unirea pe vecie Basarabiei cu patria mamă - România. La acest moment aniversar pentru întreagaa suflare românească, se cuvine să ne aplecăm cu toţii asupra semnificaţiei acestui eveniment, să-i înţelegem sensul pentru prezent şi, mai ales, pentru viitor; să ne dăm seama că drama românilor basarabeni în decursul vremurilor vitrege, drama Basarabiei este, de fapt, drama poporului român, care - aşa cum aprecia savantul Simion Mehedinti - "a trăit asediaf', sau cum spunea cronicarul Grigore Ureche, "în calea răutăţilor". Desigur, pennanenta ameninţare externă a avut şi un rol pozitiv în păstrarea şi dezvoltarea conştiinţei de neam, a descendenţei traco - daco - romane, a unităţii de limbă, cultură materială şi spirituală, impulsionând factorii politici de decizie români spre realizarea unităţii statale în decursul timpului, îndeosebi în secolele XIX şi XX. Anul 1918 a marcat triumful acestui deziderat al naţiunii noastre în întreg spaţiul carpato - pontic - danubian. N-a trecut prea mult timp şi actul UNIRII din 1918 a fo st compromis de marile puteri continentale, românii au trăit şi continuă să trăiască drama poporului de veche obârşie, cultură şi civilizaţie plasat la interferenţa bimilenarei şi zbuciumatei sale istorii atât de lapidar şi cuprinzător exprimată de marele nostru istoric Nicolae Iorga "Când Nordul a vrut să meargă spre Sud, când Apusul a vrut să se atingă cu Răsăritul, aici s-a întâlnit". Mai marii lumii au neguţat în secret soarta poporului român, ca fiinţă etnică, politică, economică, socială şi spirituală la Tilsit ( 1807), Moscova ( 1939), Teheran ( 1943), Yalta (1945), Malta ( 1989); un astfel de pericol ne pândeşte chiar şi în zilele noastre.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Omagiu Generaţiei Unirii
    22 ROMÂNĂ Ion NEGREI Omagiu generaţiei Unirii Peste un an vom marca împlinirea unui secol de la votarea de către Sfatul Ţării a actului Unirii Basarabiei cu România. Aniversarea centenară ne oferă prilejul nouă, românilor de o parte şi de alta a Prutului, să evaluăm una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională. I. N. – istoric și editor, La 27 martie 1918, la Chişinău, s-a produs un cercetător științific la eveniment istoric deosebit, care a aşezat viața Institutul de Istorie al AȘM, populației din spațiul dintre Prut şi Nistru pe vicepreședinte al Asociației baze moderne de dezvoltare. Sfatul Țării, or- Istoricilor din Republica Moldova. Domeniul principal ganul legislativ al populației basarabene, ales de interes științific: istoria în mod democratic, întrunit în şedință legală Basarabiei în contextul şi solemnă, a votat următoarea declarație: „În general al evoluției poporului numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării de- român. Volume publicate clară Republica Democratică Moldovenească recent (în colab.): Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, (2009), Ioan Pelivan, părinte Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu al mișcării naționale din Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine Basarabia (2011 și 2012), de ani din trupul vechii Moldove, în puterea Ioan Pelivan, istoric al mișcării dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza de eliberare națională din Basarabia (2012), Pantelimon principiului că noroadele singure să-şi hotăras- Halippa – Apostol al că soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna Basarabiei. Studii. Documente. se uneşte cu mama sa, România”. Materiale (2013). Autor a unor lucrări didactice, inclusiv The author reviews the brave generation of those manuale de istorie pentru who fought for the national freedom in Bessarabia învățământul preuniversitar.
    [Show full text]
  • Onorată Asistență, În Numele Parlamentului Republicii Moldova
    MESAJUL DE SALUT AL VICEPREȘEDINTELUI PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA, IURIE LEANCĂ Onorată asistență, În numele Parlamentului Republicii Moldova și al meu personal, doresc să adresez un cordial cuvânt de salut tuturor participanților și organizatorilor acestui remarcabil for științific internațional cu genericul Centenar Sfatul Țării. Cred că toți cei care au con- tribuit la organizarea acestei conferințe științifice de anvergură merită cuvinte de laudă, având în vedere importanța deosebită pentru generațiile de astăzi a consemnării unui eveniment crucial pentru destinul populației din spațiul istoric al Republicii Moldova. Acum 100 de ani, în incinta actualului edificiu al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, își deschidea lucrările primul organism suprem legislativ și electiv al Ba- sarabiei, care a fost, totodată, și una dintre primele instituții politice libere din acest ținut, constituită pe baze autentic democratice, cu participarea reprezentanților partidelor poli- tice, diferitelor categorii socio-profesionale, confesiunilor și etniilor conlocuitoare. Constituit în concordanță cu normele democratice ale timpului și atașat unor valori autentic democratice, Sfatul Țării a activat, chiar din momentul inaugurării lucrărilor sale, la 21 noiembrie / 4 decembrie 1917, în condiții extreme, de război, de haos social-economic, politic și administrativ. Respectiv, instituția legislativă a Basarabiei a fost obligată să respingă atacurile unor forțe ostile procesului de auto- determinare națională și să identifice, sub presiunea
    [Show full text]