MESAJUL DE SALUT AL VICEPREȘEDINTELUI PARLAMENTULUI REPUBLICII , IURIE LEANCĂ

Onorată asistență,

În numele Parlamentului Republicii Moldova și al meu personal, doresc să adresez un cordial cuvânt de salut tuturor participanților și organizatorilor acestui remarcabil for științific internațional cu genericul Centenar Sfatul Țării. Cred că toți cei care au con- tribuit la organizarea acestei conferințe științifice de anvergură merită cuvinte de laudă, având în vedere importanța deosebită pentru generațiile de astăzi a consemnării unui eveniment crucial pentru destinul populației din spațiul istoric al Republicii Moldova. Acum 100 de ani, în incinta actualului edificiu al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, își deschidea lucrările primul organism suprem legislativ și electiv al Ba- sarabiei, care a fost, totodată, și una dintre primele instituții politice libere din acest ținut, constituită pe baze autentic democratice, cu participarea reprezentanților partidelor poli- tice, diferitelor categorii socio-profesionale, confesiunilor și etniilor conlocuitoare. Constituit în concordanță cu normele democratice ale timpului și atașat unor valori autentic democratice, Sfatul Țării a activat, chiar din momentul inaugurării lucrărilor sale, la 21 noiembrie / 4 decembrie 1917, în condiții extreme, de război, de haos social-economic, politic și administrativ. Respectiv, instituția legislativă a Basarabiei a fost obligată să respingă atacurile unor forțe ostile procesului de auto- determinare națională și să identifice, sub presiunea circumstanțelor, soluțiile pentru salvgardarea idealurilor mișcării naționale. Opera legislativă, ca și întreaga activitate a Sfatului Țării, desfășurată pe durata a practic un an de zile, a exercitat o influență hotărâtoare asupra destinului istoric al Basarabiei. Astfel, într-o primă etapă de activitate, în rândul deciziilor sale majore s-a nu- mărat decretarea, la 2 decembrie 1917, a Republicii Democratice Moldovenești au- tonome – o manifestare hotărâtă de canalizare a procesului de autodeterminare na- țională în albia unor evoluții politice ce face cinste înaintașilor noștri. O altă decizie semnificativă a Sfatului Țării a fost adoptată la 24 ianuarie / 6 februarie 1918, prin proclamarea Republicii Democratice Moldovenești independente. Obținând ieșirea de jure a Basarabiei din cuprinsul fostului Imperiu Rus, Sfatul Țării a procedat, în scurt timp, la realizarea altui obiectiv remarcabil, proclamând la 27 martie / 9 aprilie 1918 unirea Basarabiei cu România. Sfatul Țării a contribuit în mod decisiv la salvarea Basarabiei de rostogolirea sub haosul dictaturii bolșevice, așa cum s-a întâmplat, din nefericire, cu alte teritorii 20 CENTENAR SFATUL ȚĂRII ale fostului imperiu țarist. În circumstanțele incerte din acel timp, nu exista o cale mai rațională decât unirea Basarabiei cu România. Este un mare merit al Sfatului Ță- rii și al înaintașilor noștri de atunci, al oamenilor politici basarabeni ca , , Ion Inculeț, Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, , Ștefan Ciobanu ș.a. – de a fi găsit unica soluție ce ducea spre un liman mul- tașteptat de întreaga populație. La o distanță istorică de 100 de ani, constatăm că un merit major al primei insti- tuții legislative a Republicii Democratice Moldovenești constă și în faptul de a fi re- ușit să elaboreze și să implementeze un mecanism, chiar dacă incipient, al puterii de stat în teritoriul dintre Prut și Nistru, care a funcționat în conformitate cu obiectivele asumate de Sfatul Țării. La distanță de un secol se vede clar că itinerarul urmat de Sfatul Țării a avut drept finalitate scoaterea Basarabiei din starea de provizorat, ne- siguranță și insecuritate, în care se aflase până atunci. Pe bună dreptate, la finalul acelui drum anevoios, în fața populației Basarabiei se deschidea un nou început de cale, iar Sfatul Țării pășea în istorie cu conștiința unei misiuni împlinite. Activitatea Sfatului Țării în anii 1917-1918 constituie una din cele mai frumoa- se și mărețe pagini de istorie națională scrise de oamenii politici și întreaga populație din spațiul basarabean. Atunci au fost puse bazele libertății și independenței noastre ca stat. Este o datorie a istoricilor de azi, dar și a elitelor politice și intelectuale de la noi, ca acele evenimente să fie reflectate obiectiv în manualele de istorie, având în vedere importanța deosebită a cultivării spiritului civic și a conștiinței istorice în rândul tinerei generații care va făuri viitorul acestui stat. Pe o notă mai tristă, aș vrea să consemnez că, iată, la 26 de ani de independență, am făcut cu toții încă foarte puțin ca să ne cunoaștem înaintașii, pe cei care au dat dovadă de curaj, viziune și tenacitate, care, în condiții extrem de dificile, au luptat și au reușit să realizeze acest ideal de emancipare națională a românilor basarabeni. Însă adevărul istoric nu poate fi tăinuit pe veci: rolul acestor personalități marcante reapare mereu la suprafață, iar conferința de față este o expresie relevantă a acestei tendințe și a faptului că adevărul va fi cunoscut. Aflându-ne astăzi în acest sediu istoric, îl vedem, din păcate, într-o stare preca- ră, deși e un monument al trecutului nostru. Sunt însă convins că executivele de la Chișinău și de la București vor găsi resursele necesare, așa cum am reușit în 2014, împreună cu Monica Babuc, cu premierul Victor Ponta, să găsim bani pentru a reno- va și Sala cu Orgă, vedeți ce bijuterie apare în centrul Chișinăului, și Muzeul de Arte Plastice, și Teatrul Bogdan Petriceicu-Hașdeu de la Cahul. Tot așa sunt convins că, împreună, vom reuși să identificăm resursele necesare, astfel încât, cum mi-aș dori din tot sufletul, pe 27 martie 2018 să demarăm lucrările de renovare a acestei adevă- rate bijuterii arhitecturale cu care trebuie să ne mândrim. În încheiere, vreau să doresc și urez tuturor participanților la această conferință științifică internațională mult succes și, totodată, să-mi exprim convingerea că ea își va atinge scopurile și obiectivele urmărite.

Mulțumesc și o zi reușită Vă doresc!